Viata si opera lui Albert Einstein

Introducere : Atunci cand unei persoane i se cere sa numeasca un fizician, aproape

intotdeauna numele care ii vine in gand este cel al lui Albert Einstein, cel mai celebru om de
stiinta al secolului 20. Cunoscut pentru crearea si dezvoltarea teoriei speciale si generalizate a
relativitatii, ca si pentru indrazneata sa ipoteza cu privire la natura luminii, Einstein a fost fara
indoiala una din cele mai stralucite minti stiinfice ale umanitatii.
Viata: Fizician american de origine germana, Einstein s-a nascut pe 14 martie 1879 la Ulm.
Tineretea si-a petrecut-o la Munchen, unde familia sa avea un mic magazin care producea
aparate electrice. n anul 1884, la vrsta de cinci ani, micul Albert a primit de la tatl su o
busol care l-a fascinat n mod deosebit, producndu-i, cum avea mai trziu s declare, o
impresie adnc i de durat", inspirndu-i dorina de a cerceta misterele naturii, dorin care
l va urmri toat viaa, . Desi nu a vorbit pana la varsta de 3 ani, inca de tanar a aratat o
curiozitate vie pentru natura si o abilitate inascuta in intelegerea conceptelor matematice
dificile. La 12 ani a invatat singur geometrie euclidiana. Einstein ura rutina si spiritul lipsit de
imaginatie al scolii din Munchen. Atunci cand falimentul repetat al afacerii a determinat
familia sa plece din Germania catre Milano, in Italia, Einstein, care avea 15 ani, a folosit
ocazia ca sa se retraga de la scoala. A petrecut un an cu parintii sai la Milano si, atunci cand ia fost clar ca va trebui sa-si croiasca propriul drum in viata, a terminat liceul la Arrau, in
Elvetia, si s-a inscris la Politehnica din Zurich. Din pacate, a trecut cu brio de examenele la
matematica si stiinte, dar a picat la celelalte, istorie, geografie, etc., si a fost nevoit sa astepte
inca un an pentru a putea incepe cursurile, a doua oara avand mai mult succes la examene.
Tanarului nu-i placeau metodele de instruire de aici, de aceea lipsea adesea de la ore,
folosindu-si intregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a canta la iubita sa
vioara. La 20 de ani (1899), Albert i ncheie cea mai mare parte a studiilor i cercetrilor
care vor sta la baza teoriilor sale. Einstein este absolvent al ETH, devenind profesor de
matematic i fizic n anul 1900.Totui nu fusese un student prea strlucit, cel puin din
punctul de vedere la profesorilor care aveau o prere negativ despre Einstein (nu i
recomandaser nici continuarea studiilor).
Un admirator infocat al femeilor: In 1898 tanarul Albert se indragosteste nebuneste de
Mileva Maric, o colega sarboaica de la ETH (singura femeie de acolo, studenta la
matematica), iar aceasta ii daruieste un copil nelegitim, o fetita.
Fetita s-a nascut in 1902, in casa parintilor Milevei, la Novi Sad, si a fost botezata Lieserl, dar
ar fi murit de scarlatina la numai un an.
Albert si Mileva s-au casatorit pana la urma si au avut alti doi copii, doi baieti, Hans Albert si
Eduard. Activitatea didactica prestigioasa si desele calatorii si-au pus insa amprenta asupra
relatiei dintre cei doi soti care s-a deteriorat treptat. In aceste conditii, se spune ca Einstein i-ar
fi propus sotiei sale un ... contract prin care el promitea sa locuiasca in continuare alaturi de ea
si sa isi respecte angajamentele sociale cu cateva conditii. Astfel, Mileva trebuia sa se
angajeze ca va continua sa ii spele hainele si sa i le puna in ordine, sa ii serveasca de trei ori
pe zi masa in camera lui si sa mentina ordindea si curatenia in dormitorul lui, mai ales pe
biroul de lucru care ii era destinat exclusiv.
Alte prevederi din acest contract neobisnuit sunau cam asa: "vei tacea din gura daca eu iti voi
cere acest lucru".

Mileva a acceptat aceste conditii. Chiar si asa, divortul s-a produs (printre altele si din cauza
infidelitatii celebrului fizician), iar Einstein s-a recasatorit in 1919 cu ...verisoara sa, Elsa
Lowenthal, cu toate ca isi dorise sa o ia de nevasta pe ...fiica ei, Ilse, cu 18 ani mai tanara
decat el. Din pacate, Ilse a spus ca nu este atrasa de Albert, ca il iubeste ca pe un tata si ca nu
doreste sa se marite cu el.
Spre deosebire de Mileva, Elsa a fost mult mai toleranta cu faimosul ei sot si a inchis ochii in
fata numeroaselor aventuri amoroase pe care Einstein se spune ca le-ar fi avut.
Contribuii tiinifice: Prima sa lucrare tiinific o scrie de la vrsta de 16 ani (1894 sau
1895). Lucrarea se numea ber die Untersuchung des Aetherzustandes im magnetischen
Felde, "Cercetarea strii de eter n cmp magnetic" i prefigureaz cteva din ideile care l vor
conduce ctre teoria relativitii.
Teoria Relativitii Restrnse: Cea de-a patra lucrare important publicat de Einstein n
1905, "Asupra electrodinamicii corpurilor n micare", coninea ceea ce avea s fie cunoscut
mai trziu ca Teoria relativitii restrnse, una dintre cele mai celebre contribuii ale sale, n
care demonstreaz c teoretic nu este posibil s se decid dac dou evenimente care se petrec
n locuri diferite, au loc n acelai moment sau nu. n primvara anului 1905, dup ce a
reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein i-a dat seama ca esena problemei const
nu ntr-o teorie a materiei, ci ntr-o teorie a msurrii. Esena acestei teorii speciale a
relativitii era constatarea c toate msurtorile timpului i spaiului depind de judeci
asupra simultaneitii a dou evenimente diferite. Aceasta l-a condus la dezvoltarea unei teorii
bazate pe dou postulate:
Principiul relativitii, care afirm c legile fizicii sunt aceleai n toate sistemele de referin
ineriale
Principiul invariabilitii vitezei luminii, care arat c viteza luminii n vid este o constant
universal.
Numai viteza luminii este constant n orice sistem de referin, lucru preconizat i de teoria
lui Maxwell. Tot aici apare pentru prima data celebra sa formul:
E = m c^2 \, . ("Echivalena mas-energie")
Teoria relativitii generalizate: Teoria relativitii restrnse explic fenomenele ondulatorii,
eliminnd aciunea instantanee de la distan. Dar pentru a pune gravitaia in concordan cu
relativitatea a fost nevoie de modificri mult mai profunde ceea ce l-a condus pe Einstein la
Teoria relativitii generalizate. n aceast teorie, orice vitez de propagare, inclusiv a
gravitaiei, este finit. Teoria Relativitii Generalizate, asociaz timpului spaiul legnd
coordonatele evenimentelor de timp i sudndu-le n mod unitar, iar gravitaia devine o
proprietate a acestui reper spaiu-timp, devenind de fapt o deformare a spaiului i a timpului.
Teoria gravitaiei: Una din consecinele teoriei relativitii generalizate o constituie
"Curbarea spaiului".

Sesiznd asemnarea dintre curbarea traiectoriei unui obiect aflat ntr-un sistem de referin
care se mic uniform accelerat i curbarea traiectoriei unui obiect lansat n cmpul
gravitaional, Einstein trage concluzia c fasciculele luminoase se curbeaz cnd se propag n

vecintatea unui corp ceresc cu mas foarte mare, de unde reprezentarea mai greu de neles,
cum c spaiul nsui ar fi curb.
Ipoteza fotonic: Efectul fotoelectric constituie unul din domeniile tratate n 1905. Pentru a
explica acest fenomen, care infirma caracterul ondulatoriu al luminii, Einstein explic
mecanismul emisiei de electroni utiliznd ideile recente ale lui Max Planck, folosind termenul
de "cuant" (pachet de energie). Pentru aceast lucrare, Einstein va primi Premiul Nobel
pentru Fizic. Asta nseamn c Einstein a primit premiul Nobel nu pentru teoria relativitii,
ci n calitate de printe al mecanicii cuantice.
Einstein emite o ipotez revoluionar asupra naturii luminii, afirmnd c, n anumite
circumstane determinate, radiaia electromagnetic are o natur corpuscular (material),
sugernd c energia transportat de fiecare particul a razei luminoase, pentru care a introdus
denumirea de foton, ar fi proporional cu frecvena acelei radiaii. Aceast ipotez
contrazicea o tradiie de un secol (este vorba de teoria electromagnetic a lui Maxwell), care
consider emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu.
Micarea brownian: ntr-unul din articolele publicate n 1905, cu titlul "Micarea
Brownian", a fcut predicii semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert
Brown privind micarea aleatoare a particulelor suspendate ntr-un fluid. Aceste previziuni au
fost confirmate experimental.
Statistica Bose-Einstein: n 1924, Einstein primete, din partea fizicianului indian Satyendra
Nath Bose, o descriere a unui model statistic prin care lumina putea fi asimilat unui gaz.
Einstein public acest rezultat, la care ulterior adaug i contribuiile sale, la revista Zeitschrift
fr Physik.
Toate acestea conduc la descrierea fenomenului ce apare la temperaturi sczute, denumit
condensatul Bose-Einstein i obinut n laborator abia n 1995.
Modelul Schrdinger: Einstein propune fizicianului Erwin Schrdinger o aplicaie a teoriei
lui Max Planck prin a considera nivelul energetic al unui gaz privit ca un ntreg, fr a lua n
considerare fiecare molecul component. Utiliznd distribuia Boltzmann, Schrdinger
descrie proprietile "gazului ideal semiclasic".
Efectul Einstein - de-Haas: n 1915, Einstein efectueaz, mpreun cu fizicianul olandez
Wander Johannes de Haas, un experiment prin care s pun n eviden comportamentul
giromagnetic al electronului.
Astfel s-a demonstrat c feromagnetismul se datoreaz impulsului unghiular intrinsec al
electronului, denumit ulterior spin.
Girocompasul: Einstein a adus mbuntiri girocompasului introducnd suspensia
electrodinamic a giroscopului.

De asemenea, Einstein a moderat, ca expert, disputa dintre Hermann Anschtz-Kaempfe i

Elmer Ambrose Sperry n privina patentrii girocompasului. n cele din urm, primul dintre
ei a obinut dreptul de autor n 1915.

Refrigeratorul Einstein: Datorit unui accident datorat

agentului de rcire din acea perioad, care era toxic,
Einstein i colegul su, Le Szilrd au experimentat cu alte
tipuri de substane, mai puin periculoase.
Descoperirea lor a fost patentat pe 11 noiembrie 1930, dar
nu a avut prea mare succes deoarece ntre timp, n 1929, a
fost introdus freonul ca agent de rcire.
Laserul: n 1916, Einstein public un articol n
Physikalische Zeitschrift n care, bazat pe consecinele
legilor radiaiei lui Max Planck, preconizeaz pricipiile de
funcionare ale laserului. n aceast lucrare introduce
conceptele de emisie spontan i emisie stimulat.
Difuzia luminii: n 1910, Einstein a scris o lucrare despre
"opalescena critic" n care trateaz efectul de difuzie al
luminii n atmosfer. Este vorba de acel fenomen explicat i
de John W. S. Rayleigh, conform cruia bolta cereasc se vede albstruie n timpul zilei i
rocat la crepuscul.
Misterul genialitatii sale, nedescifrat : Dupa moartea sa, in 1955, creierul lui Einstein a fost
furat de medicul legist care ii facuse autopsia la Spitalul Princeton, Thomas Stoltz Harvey.
Acesta a dus pretioasa "comoara" acasa la el, unde a pastrat-o intr-un recipient si a refuzat sa
o predea autoritatilor, preferand sa fie concediat din aceasta cauza. Multi ani mai tarziu,
Harvey a obtinut permisiunea fiului savantului, Hans Albert, de a face cercetari pe creierulul
lui Einstein. Organul a fost secionat n peste 200 de fragmente, dintre care unele au fost
examinate de mai muli neurologi de-a lungul timpului. Ipotezele au fost numeroase, dar nu in
totalitate acceptate de toata lumea, motiv pentru care misterul a ramas nedescifrat pana azi.
Cu toate acestea s-a concis ca Einstein avea lobii parietali de dimensiuni neobinuite, mai
mari dect este normal. n 2011, o parte din creierul su a fost expus la Muzeul Mutter din
Philadelphia.
Stiati ca :

Einstein vorbea foarte rar, iar atunci cand o facea rostea cuvintele foarte greoi,
"impiedicandu-se" in respiratie. Asa se face ca pana la 9 ani parintii sai au crezut ca au
un copil retardat. Evident, realitatea a dovedit contrariul.

Circula si o anecdota pe aceasta tema. Se spune ca micul Albert a catadicsit intr-o seara sa
deschida gura si sa rosteasca: "supa este prea fierbinte". Extaziati, parintii l-ar fi intrebat: "Si
de ce nu ai spus pana acum?". "Pentru ca nu s-a mai intamplat", ar fi fost raspunsul sec dat de
Einstein.

El nu purta niciodat osete sau ca avea un stil propriu (haine largi, par vlvoi si pipa
de tutun)
A cntat la vioara( La insistenele mamei, la 6 ani, Einstein a luat lecii de vioar.
Dei nu era prea pasionat, interpreta cu plcere lucrri ca Sonata pentru vioar" a lui
Mozart.)

A suferit de depresie la aflarea vetii c bomba nuclear poate fi folosita in scop rau,
el fiind pacifist