Sunteți pe pagina 1din 33

1

Subiecte REZOLVATE la Medicina Sociala


1.Medicina sociala ca stiinta si obiect de studiu.
Colegiul American de medicina preventive apreciaza medicina sociala ca un domeniu alcatuit din
discipline distinctive care isi concentreaza disponibilitatea asupra anumitor comunitatiin scopul
mentinerii sanatatii,a bunastarii precum si incapacitatii muncii si decesului imatur.
Medicina sociala este stiinta promovarii si ocrotirii sanatatii,a controlului,a prevenirii si combaterii
maladiei prin efort organizat si conjugat al comunitatilor.A aparut ca o reactie la evolutia morbiditatii
populatiei la progresele medicine si la curentele social politice.
Medicina sociala e ramura a medicine ce se ocupa cu studiul starii de sanatate a populatiei.Medicina
sociala e stiinta sanatatii comunitare cu arii de cuprindere foarte vaste si de mare raspindire in
asigurarea sanatatii populatiei.Medicina social urmareste aplicarea cunostintelor din diferite domenii
ale medicinii in scopul asigurarii sanatatii comunitatii printr-o orientare predominant
preventive.Medicina sociala reprezinta ansamblul cunostintelor,deprinderelor si atitudinilor
populatiilor orientate spre mentinerea sanatatii populatiei.
Obiectul de studiu-grupurile umane(starea de sanatate a populatiei in corelatie cu factorii care o
influienteaza).
2.Biostatistica.Bazele teoretice ale biostatisticii.Rol ei in medicina.Sistemul informational sanitar.
Biostatistica este o stiinta care se ocupa de studiul cantitativ a tuturor fenomenelor ce au loc intr-o
societate & natura.Studiaza legitatile cantitative ale fenomenelor materiale in strinsa legatura cu
fenomenele materiale.Este metoda de cunoastere a calitatii de ordin biologic & social.
Bazele teoretice ale biostatisticii

Materialism

Dialectica materiei(existenta reala a materiei)

Bazele medicine & a unor ramuri medicale

Teoria generala a statisticii si procedee matematice

Bazele istorice

Sistemul informational sanitar sursa de informatie si este sistemul formelor documentare de


evidenta si dare de seama de stat. Acesta include 3 subsisteme :
1) Decisional- de conducere
2) Operational de executie
3) Informational de circulare
3.Obiectivul de studiu al biostatisticii.Totalitatea statistica,caracteristicele de grup ale
totalitatii statistice.

Biostatistica este stiinta despre metodele de studio a fenomenelor de sanatate in masa,e o metoda de
cunoastere a diferitor fenomene de ordin biologic si social.
Totalitatea statistica reprezinta un grup ce cuprinde un numar mare de lucruri,de obiecte,de
elemente,numite unitati de observatie care sunt relative omogene si luate impreuna in baza unui factor
comun in anumite hotare spatiale si de timp si servesc drept esantion.
Totalitatea statistica generala prezentata prin totalitatea tuturor unitatilor de observatie conform
scopului de studiu ce pot fi posibile in hotarele respective.
Totalitatea statistica partiala include pentru studiu numai o parte din totalitatea generala aleasa pe baza
selectiei si trebuie sa fie reprezentativa pentru intreaga totalitate statistica.Cerintele fata de totalitatea
statistica partial sunt:
-sa detina particularitatile caracteristice da baza de care dispune cea mai integral;
-sa dispuna de un numar sufficient de observatie.
4.Caile de selectare a totalitatii statistice partiale:
a. Teoria probabilitatilor- teoriei matematice, care studiaza fenomenele intimplatoarece pot
aparea in gruparea unui semn dat
b. Legea cifrelor mari , care in determinarea totalitatii statistice are 2 aplicatii :
1. pe masura majorarii nr. De observatii, rezultatele cercetarii obtinute in baza totalitatii
selective tind sa reproduca datele totalitatii integrae
2. la atingerea unui anumit nr. De observatii in totalitatea selective rezultatele cercetari vor fi
maxim apropiate de cele posibile pe baza totalitatii integrale.
c. teoria selectiei descrie legitatile respective la selectia unui esantion.
5.Metode ce cercetare a biostatisticii.
A.Metoda observatiei-care consta in urmarirea desfasurarii unor fenomene pentru a le putea analiza in
dinamica sau prin comparative.Caile de realizare a cercetarii:
a)Cercetarea statistica-in cazul in care se acumuleaza informative sub forma de valori numeric
absolute,despre schimbarea fenomenului studiat.Poate fi efectuat prin cercetarea itegrala(intregul
volum numeric de unitati de observatie a unitatii statistice) sau cercetare selective(in cazul totalitatii
statistice selective se formeaza in baza teoriei selective).
b) Aprecierea prin expertiza-fenomenul este apreciat in particular prin intermediul expertilor.
In functie de timp,cercetarea prin metoda observatiei poate fi:
-curenta(permanenta sau continua)
-periodica(la anumite perioade de timp)
-la un moment critic.

B.Metoda epidemiologica-reprezinta studiul corelativ al fenomenelor din cadrul sanatatii publice cu


factorii de risc.aceasta metoda sintetizeaza cele evidentiate prin metoda observatiei.
C.Metoda experimentala-are drept scop elaborarea si aprobarea a noi forme si metode de asistenta
medicala,verificarea ipotezelor,noilor metode de diagnosticare si tratament.
D.Metoda istorica-este studiul sanitar al sanatatii publice sau activitatii serviciilor de sanatate in cadrul
dezvoltarii istorice a societatii.
E.Metoda economica-se foloseste la aprecierea eficacitatii si eficientii economice a activitatii
serviciilor de sanatate.
F.Metoda sociologica
G.Metoda social-psihologica.

6.Metode de colectare a matierealului informative si prelucrarea lui.


Metode de colectare:
I.Metoda observatiei directe-se utilizeaza in clinica cind medicul descrie de fiecare zi evolutia
fenomenelor studiate.
II.Metoda extragerii informatiei dintr-un formular statistic in cazul cind informatiile necesare sunt
accumulate din fisele de stationar ambulator sau alte documente primare.
III.Metoda de anchetare-care acumuleaza informatie prin intermediul unor anchete anterior pregatite.
Anchetele pot fi de tip:
-deschis(fara variante de raspuns)
-semideschis(cu si fara variante de raspuns)
-inchis(de la 2 la mai multe variante de raspuns).
Prelucrarea informatiei consta in verificarea matierealului acumulat si grupul matierealului in
dependenta de criteriile sarcinii cercetarii.
Verificarea poate fi:cantitativa sau calitativa.
Dupa verificare se recurge la gruparea matierealului,care pot fi:simple,complexe,repetate.
Dupa grupare se repartizeaza matierelul in diferite tabele.Dupa continut tabelul poate fi:Simplu(cind
detin date informative de un singur semn),De grup(cind se demonstreaza legile de corelatie dintre 2
semne),Combinate(in cazul demonstrarii legii de corelatie).
7.Valorile relative.Indicatorii extensivi si intensivi.Indicatorii intuitivi si indicatorii de
raport.Aprecierea autenticitatii indicatorilor relative.
Pentru o caracteristica mai ampla a totalitatii statistice se utilizeaza valorile relative.Indicatorii utilizati
a valorilor relative sunt:

-Extensivi-repartitie care permite determinarea repartitiei cantitative a partilor component a tabelurilor


statistice fata de volumul total al lor si se exprima in %.
-Intensivi-determina frecventa sau nivelul de raspindire a fenomenului studiat printre populatia supusa
cercetarii.Se aplica pentru determinarea niveluluide raspindire sau fregventei de raspindire aoricarui
fenomen de sanatate intro totalitate statistica supusa cercetarii.Se aplica pentru compararea diferitor
tabele statistice dupa nivelul de fregventa a unuia si aceluiasi fenomen.Se aplica pentru evidentierea
schimbarilor dinamice in fregventa raspindirii fenomenului supus cercetarii intro totalitate sociala
concreta.
-Intuitivi-exprima raportul nivelurilor seriei dinamice a valorilor absolute sau relative fata de primul
nivel,considerate gal cu 100% si se calculeaza in %.
-De raport-care permit sa caracterizam corelatia dintre 2 totalitati statistice care nu sunt legate intre
ele,nu se reproduc si nu depend una de alta.
Sub autenticitatea indicatorilor statistici relative se subintelege nivelul de corespundere a lor cu
realitatea imaginata a fenomenului in totalitatea integral.A aprecia autenticitatea rezultatelor cercetarii
inseamna a determina cu ce probabilitate se pot transfera rezultatele obtinute pe baza unei totalitati
selective catre totalitatea statistica integral.Aceasta apreciere se utilizeaza prin calcularea respectiva a
urmatoarelor parametri:
-eroare medie reprezintativa a indecelui;
-limitele de incredere ale valorilor relative;
-autenticitatea divergentei dintre 2 valori dupa criteriul Student-T;
-autenticitatea divergenteigrupelor comparate dupa criteriul X2..

8.Reprezentarea grafica a valorilor relative si valorilor medii.


Reprezentarea grafica avalorilor relative si medii a metodelor de cerectare permit o intelegere intuitiva
a legitatilor aparute in cazul studiului implicat.
Pentru reprezentarea grafica a fenomenului de sanatate in baza valorilor relative si medii se
aplica:diagrame,cartograme,carto-diagrame,normograme.
-Diagramele se contruiesc pe baza geometriei analitice.Ele pot fi prezentate sub forma de stilpi sau
banda si permit a aprecia valorile relative sau medii la un moment critic
-Diagrama polara-reprezinta studierea unui fenomen si reprezentarea succesiva in timp care se
utilizeaza.Se construieste un cerc cu reprezentarea succisiunii fenomenului studiat pe perioadele de
timp studiate(lunile,zilele).
-Diagrama liniara-permite reprezentarea dinamicii pe o perioada de timp a fenomenului de sanatate
supus studiului.

-Cartogramele-servesc pentru reprezentarea problemei de sanatate distribuite pe zonele administrativegrafice ale unei tari.
Fiecare grafic trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii tehnice:
-sa dispuna de titlu-continutul
-scara sa fie just intocmita pentru a reda exact si sugestiv
-graficul sa fie clar fara multe elemente
-sa aiba o legenda prin care se explica elementele problemei prezentate
-sa fie reprezentate valorile relative,medii care exprima intensitatea problemei studiate.
14.Etapele organizarii cercetarii statistice.
Cercetarea statistica este un fenomen de sanatate si este organizat in 4 etape:
I.Intocmirea programului si planului cercetarii.
Programul include:a)Scopul si sarcinile cercetarii;b)informatii necesare pentru acumularea
matierealului si directiile de baza de cercetare.Include si 3 subprograme:a)acumulrea matierealului
informativ;b)prelucrarea matierealului informativ;c)analiza rezultatelor obtinute.
Planul include:a)problemele organizatorice ce tin de cercetarea planificata;b)selecatrea totalitatii
statistice;c)calcularea volumului total statistic selectiv;d)aprecierea teritoriului pentru cercetare;
e)tipurile de cercetare dupa volum si timp;f)durata de cercetare;g)metode de acumulare a matierealului
informativ primar;h)cadrele incluse in cerectare;i)finantele necesare pentru cerectare;j)masurile
organizatorico-retorice.
II.Acumularea matierealului.Aceasta se petrece in conformitate cu programul de colectare a
informatiei
III.Prelucrarea matierealului informative acumulat in conformitate cu programul de prelucrare.
IV.Analiza,concluzii si propuneri.Aici pot fi admise 2 tipuri de erori:
-metodice-pot fi din cauza determinarii incorecte a totalitatii statistice;gruparea incorecta a
matierealului informative acumulat,utilizarea si interpretarea incorecta a valorilor relative si medii.
-logice-constau in aprecierea formala a rezultatelor capatate fara a determina legitatile si
particularitatile fenomenului studiat.
8.Epidemiologia ca obiect de studiu.Nivelul cercetarii epidemiologice.Domeniile de aplicare a
epidemiologiei.
Epidemiologia este stiinta care se ocupa de studiul distributiei si determinantilor starilor de sanatate
sau a evenimentelor legate de sanatatedin anumite grupuri populationale cu aplicarea rezultatelor
acestor studii in controlul problemelor de sanatate.
Domeniile de aplicare a epidemiologiei:

-medicina sociala-epidemiologia e aplicata pentru clasificarea bolii,tabloul real,determinarea factorilor


de risc,pentru descrierea modelelor de mortalitate si morbiditate printer populatie,pentru prevenirea
controlului militar.
-medicina clinica-pentru descrierea istoriei naturale a bolii,efectivitatea tabloului clinic si identificarea
de sindroame noi prentru studiul prognosticului bolii,pentru evaluarea tehnologiilor vechi si noi in
diagnosticare si tratarea maladiilor.
9.Cauzalitatea in conceptual epidemiologic.Metodele de alaborare a ipotezelor epidemiologice.
Cauzalitatea in epidemiologie reprezinta un set de criterii standarte care permit confirmarea unui
diagnostic sau stabilirea faptelor.Daca o persoana are o anumita boala sau stare de sanatate.Prin
utilizarea acestora se asigura ca toate cazurile sunt diagnosticate in acelasi mod independent de faptul
cind ,unde si cine a indentificat boala.
Se cunosc 7 criterii de determinare a cauzalitatii prin aprecierea dacao expunere anumita cauzeaza o
anumita actiune:
1.succesiunea corespunzatoare in timp
2.experimentul;
3.doza-raspuns;
4.putere-asociere;
5.consistenta asocierii
6.specificitatea asocierii
7.dovezi paralele si plauzibilitatea biologica
Metodele de elaborare a ipotezelor epidemiologice:
-Metoda concordantelor-porneste de la constatarea existentei unei directe si inverse intre factorii de
risc si effect.
-Metoda diferentelor-sesizarea varietatilor in diferite grupuri nationale
-Metoda analogiei.
10. Sistemul de supraveghere de sanatate a populatiei .Sarcinile si scopul .Utilizarea datelor
obtinute din supravegherea de sanatate.
Sistemul de supraveghere in sanatatea publica consta in colectarea,analiza ,interpretarea si difuzarea
sistematica a datelor despre sanatate care sunt necesare si esentiale pentru planificare,interpretare si
evaluare a sanatatii publice strins integrate cu difuzarea in timp al acestor date cum ar fi Ministerul
sanatatii , guvernul si parlamentul.
Datele obtinute prin supravegherea de sanatate sunt utilizate pentru determinarea distributiilor
geografice, pentru identificarea modificarilor in frecventa de aparitie si distributie a
bolilor,identificarea modificarilor agentilor infectiosi,pentru evaluarea programelor de control si
stabilirea serviciilor prestate de populatie.
-Statisticele vitale
-Raporturile bolilor declarabile
-Registrele
-Datele din institutiile medicale si laborator
-Anchete de sanatate
-Informatii din cadrul comunitatii.

TIPURI DE SUPRAVEGHERE A SANATATII PUBLICE:


1.Rapoarte de tip santinela-reprezinta monitorizarea principalelor evenimente de sanatate prin
intermediul institutiilor selectate.
2.Date secundare si primare
3.Date active si passive
4.Date bazate pe serviciile medicale sau din populatie.
Evaluarea sistemelor de supraveghere in sistemul de sanatate publica :
1.Obiectivele sistemului de supraveghere
2.Importanta pentru sistemul de sanatate
3.Utilizarea
4.Atributele
5.Costul
6.Recomandarile
Atributele:
-simplitatea,
-flexibilitatea
-acceptabilitatea
-sensibilitatea
-reprezentabilitatea
-valoarea predicative pozitiva
-capacitatea de a se incadra in timp.
11.Cauzalitatea in conceptul epidemiologic.Metodologia anchetelor discriptive si prospective.
Cauzalitatea in epidemiologie reprezinta un set de criterii standart care permit confirmarea unui
diagnostic sau stabilirea faptelor. Daca o persoana are o anumita boala sau stare de sanatate. Prin
utilizare acestora se asigura ca toate cazurile sunt diagnosticate in acelasi mod independent de faptul
cind,unde a indentificat boala.Cauzalitatea reprezinta aprecierea daca o expunere anumita cauzeaza o
anumita actiune.
Anchetele discriptive-pun in evidenta variatiile distributiei bolilor in populatie si a factorului de risc,
in functie de variatia unor caracteristici de timp,de spatiu si de persoana. Studiile descriptive servesc la
elaborarea ipotezelor si raspund la intrebarile: cind se produce fenomenul, unde se produce fenomenul
si la cine.
Anchetele prospective-verifica rolul factorului de risc sau al factorului de protectie si raspund la
intrebarile cum si de ce se produce fenomenul.
12.Anchete epidemiologice(analitice prospective,retrospective , experimentale si
operationale).Avantajele si dezavantajelelor. Metodologia epidemiologiei experimentale si
operationale.
Analitice prospective- este un studiu epidemiologic analitic ,in care populatia studiata este alcatuita
din persoane ce sunt clasificate ca expuse si neexpuse la un anumit factor de risc. Aceste grupuri sunt
urmarite de o perioada specifica de timp pentru a se estima incidenta unui rezultat sau dezvoltarea unei
probleme de sanatate.
Avantaje:
Au validitate bun i anse reduse de apariie a erorilor
Ofer cele mai bune informaii despre cauzalitate i despre istoria natural a bolii
Permit msurarea direct a riscului

Permit aprecierea ratelor de inciden a bolii


Sunt eficiente n boli cu inciden mare (peste 20%)
Permit studierea expunerilor rare i a mai multor expuneri
Pot urmri i efecte tardive ale bolii
Sunt studii frecvent utilizate n cercetarea medical
Dezavantaje
Investiii mari de timp, parsonal, materiale (costisitoare)
Necesit numr mare de subieci
Nu se pot repeta
Nu se pot utiliza n studiul bolilor rare
Urmrirea fiind de lung durat poate genera pierderi de cazuri (afectarea validitii)
Statusul de expunere se poate modifica n timpul studiului
Necesit nregistrri adecvate (studiile retrospective)
Nu sunt studii de explorare (ipotezele testate trebuie s fie recunoscute n prealabil ca adevruri
tiinifice)
Pot apare unii factori de confuzie sau pierderi din urmrire a subiecilor.
Analitice retrospective-este un studiu epidemiologic analitic ,in care populatia studiata este constituita
din grupuri ce poseda sau nu o anumita problema de sanatate.Subiectii de studiu ce au o problema de
sanatate sunt numiti cazuri, iar subiectii de studiu, care nu poseda aceasta problema de sanatate, sunt
numiti persoane de control.
Avantaje
Permit studiul bolilor cu frecven mic, a celor cu perioad de laten mare
Pre de cost mic
Pot investiga mai muli factori de risc
Necesit eantioane mici
Rapide
Dezavantaje
Pot induce bias-uri (de informare, de selecie)
Nu permit calcularea direct a riscului
Nu permit aprecierea incidenei bolii
Mai dificil de apreciat validitatea datelor
Experimentale-reprezinta un experiment controlat, folosit pentru evaluarea sigurantei si
eficacitatiitratamentelor aplicate pentru bolile si problemele de sanatate la oameni.Studiul clinic
experimental este folosit pentru a determina daca un tratament,de obicei nou,este superior
tratamentelor deja existente.
Avantaje
Se consider un standard de aur datorit capacitii de reducere la minim a erorilor
Cele mai simple, mai puin costisitoare i mai bogate n rezultate sunt studiile experimentale, dublu
orb, cu grupe paralele de persoane
Dezavantaje:
Necesit perioade lungi de observaie
Au costuri ridicate
Au uneori complian redus
Necesit participarea voluntar a subiecilor
Necesit meninerea pe tot parcursul studiului a numrului de persoane incluse iniial i greutatea de a
obine informaii corecte despre persoanele pierdute din urmrire
13.Demografiacaobiect de studiu.Scopul si sarcinile.Sursa datelor si circuitul informatiei
demografice.

Demografia este stiinta despre dinamica fenomenelor si evenimentelor ,ce au loc in sinul unei populatii
definite.Stiinta care studiaza legitatile de reproducere a unei populatii ,dinamica reproducerii
populatiei.
Populatia reprezinta o totalitate de oameni uniti prin unii factori comuni de convetuire.
Sarcinile:
1.Studierea repartizarii teritoriale a unei populatii.
2.Analiza tendintelor si progreselor care au loc intr-o populatie in dependenta de conditiile sociale
3.Studierea traditiilor
4.Studierea factorilor ecologici, economici care influienta dinamica asupra populatiei.
Sursa:-recesamintul populatiei care caracterizeaza sub aspect statistic populatia;
-statistica starii civile unde se inregistreaza toate evenimentele demografice;
-sectiile de pasapoarte- evenimentul de schimb al domiciliului;
- departamentul de migratie-deplasarea persoanelor dintr-o tara in alta.
14.Studiul statistic al populatiei .Numarul populatiei,densitatea.
Studiul statistic-cuprinde numarul populatiei ,la un anumit timp in teritoriu concret,densitatea
populatiei,repartizarea ei teritorialasi structura populatiei dupa criterii
biologice,sociale,economice,culturalesi etnice. Sursa datelorin studiul statistic este recesamintul
populatiei si evenimentele starii civile(natalitatea si mortalitatea) inregistrate intr-o perioada de timp in
teritoriul dat.
Numarul populatiei-e totalitatea efectivului de locatari care locuiesc la un moment dat intr-un
teritoriu.
Se cunoaste:- nr populatiei inregistrate determinat in timp stabilit;
-nr populatiei calculat(nascuti, decedati);
-nr populatiei prognozat care ar putea fi peste un timp oarecare daca rata natalitatii si
mortalitatii va ramine la nivelul anului cind se face calculul
Densitatea: 1-generala a populatiei- nr populatiei raportat la suprafata teritoriala;
2-fiziologica- nr populatiei raportat la suprafata agricola;
15.Structura populatiei.Criterii de structurare.
Criteriile de structurare a populatiei sunt:
1.Pe sexe(indicatorii de mascularitate si feminitate)
2.Raportul dintre femei si barbati
3.Dupa locul de trai
4.Dupa virsta: se repartizeaza in 3 grupe: - 0-18 ani (progresiva si regresiva)
-18-60 ani (stationar)
-60 si mai mult
5.Dupa profesie
6.Dupa activitatea sociala
- popul.activa:
- popul.inactiva;
- popul.ocupata;
- popul. neocupata.

10

La fel se cunosc
1.Miscare migratorie interna deplasarea populatiei in interiorul unui teritoriu
2.Miscarea migratorie externa- deplasarea populatiei in exteriorul unui teritoriu
3.Imigratie- sosirea populatiei dintr-un teritoriu in altul
4.Emigratie- plecarea populatiei dintr-un teritoriu in altul
5.Migratie permanenta-plecarea dintr-un teritoriu in altul pe termen permanent
6.Migratie sezoniera
7.Migratie pendulatorie-deplasarea populatiei de la locul de trai la locul de munca pe parcurs a 24 ore.
16.Miscarea migratorie a populatiei
Miscarea migratorie ( dinamica mecanica) a populatiei este deplasarea populatiei dintr-un teritoriu in
altul intr-o unitate de timp.(zile,luni,ani).
Ea poate fi :
-Interna (prin imigratie)
-Externa(prin emigratie)
Migratia poate fi:
-Intrastatala
-Intercontinentala
In dependenta de termen migratia poate fi:
-Permanenta
-Temporara (5-6 ani)
-Sezoniera
-Pendulatorie
Sursa de date: sectiile de pasapoarte,departamentele de migratie.
Indicii ce caracterizeaza miscarea migratorie a populate:
1.Migratie bruta- suma persoanelor imigrate si emigrate
2.Migratie neta- diferenta dintre persoanele emigrate si imigrate
3.Sporul migratiei nete- este indicele migratiei net la 1000 populatie
4.Sporul migratiei brute-este indicele migratiei brute la 1000 populatie
MIscarea migratorie influienteaza asupra:
Sanatatii populatiei ,reproducerii populatiei,
nuptiabilitate,divortabilitate,mortalitatii,natalitatii,structurii si densitatii populatiei,necesitatilor in
servicii medicale ale populatiei.
Calcularea acestor indici se efectuiaza prin formule:
1. I+E= M br
2. I-E=Mn
3. Smbr =(I+E)/L x 1000
4. Smn=(I-E)/L x 1000
I persoanele imigrate
E- persoanele emigrate
M br migratie bruta
Mn -migratie neta
S mbr- sporul migratiei brute
Smn-sporul migratiei nete
L- numarul populatiei din teritoriul dat.

11

17.Miscarea naturala a populatiei


Miscarea naturala a populatiei(dinamica naturala) este caracterizata prin fenomene demografice de
nastere si deces.Asupra procesului de dinamica naturala influienteaza, pe linga natalitate si mortalitate,
fenomenele de fertilitate,nuptiabilitate si divortiabilitate.
Este diferenta dintre numarul nou-nascutilor si numarul celor decedatiin teritoriul dat intr-un anumit
timp.
Sursele de date ale miscarii naturale ale populatiei sunt: certificatul de nastere sau de casatorie,certif.
de deces, eliberate de catre oficiul starii civile din teritoriu.
Indicii ce caracterizeazadinamica naturala a populatiei sunt:
Fertilitatea generala indicele specific
F gc=Nv/Lf(15-49 ani) x 1000
Fgc- indicele specific al fertilitatii generale
Nv numarul de copii nascuti vii
Lf- numarul de femei in virsta de la 15 la 49 ani.
Natalitatea se calculeaza in promile( %0)
N=Nv/L X 1000
N- natalitate
Nv-numarul de copii nou nascuti
L- numarul mediu al populatiei.
18.Mortalitatea generala a populatiei.Mortalitatea infantila.Mortalitatea maternal
Mortalitatea generala reprezinta numarul tuturor cazurilor de deces ,care au avut loc intr-o perioada de
timp in teritoriul dat la numarul mediu de populatie inmultita la 1000.
M=D/L x 1000
M-indicele mortalitatii
D-numarul de decese
L-numarul mediu al populatiei.
Indicele mortalitatii poate fi calculat dupa criteriul de sex ,virsta,cauzele decesului
Mortalitatea infantila reprezinta cauzele de deces al copiilor in primul an de viata in teritoriul dat intr-o
perioada de timp.
M.inf=Dx/Lx inmultit la 1000
M.inf indicele mortalitatii infantile
Dx-numarul de decese al copiilor pina la 1 an
Lx-Numarul copiilor nascuti vii.
Mortalitatea materna- reprezinta totalitatea deceselor care au survenit in urma complicatiilor sarcinii ,
nasterii sau lauziei intr-o perioada de 42 de zile dupa nasterea copilului viu,in teritoriul dat ,intr-o
perioada de timp la numarul nascutilor vii.
M. snl=D snl/Nv inmultit la 1000
M.snl- indicele mortalitatii mamelor survenite prin complicatii ale sarcinii , nasterii,lauziei
D.snl-numarul de decese al mamelor pina la 42 zile dupa nastere
Nv numarul copiilor nascuti vii.
19.Sperana de via la natere i la diferite vrste.Sporul natural, migraional i real al
polpulaiei.
Speranta de viata la nastere-nr mediu al anilor, pe care este posibil sa-l traiasca o generatie sau un nr

12

a populatiei de aceeasi virsta daca ar trai in conditiile respective si indicele mortalitatii ar ramine
acelasi.
Sporul migratoriu al populatiei este suma dintre sporul migratiei nete( indicele migraiei net la 1000
populatiei) i sporul migraiei brute( indicele migraiei brute la 1000 populatiei)
Sm= Smn+Smbr
Smn=(I-E) /L *1000
Smbr= (I+E)/L*1000
Sporul natural al populatiei este diferenta dintre indicele natalitatii populatiei si indicele mortalitatii
populatiei.
Sn= Nv-D/L *1000
Sn- indicele sporului natural al populatiei
Nv- nr copiilor nascuti vii
D- nr pers decedate
L-nr mediu d populaie
Sporul real al populatiei este suma sporului natural al populatiei si sporul migratoriu al populatiei
Sr= Sn+Sm=(N-M)+(I-E)
Sr sporul real
Sn sporul ntural
Sm sporul migratoriu
20. Morbiditatea general a populaiei. Metodele de studiere. Indicatorii.
Morbiditatea populatiei -totalitatea evenimentelor de imbolnavire a populatiei intr-o perioada de
timp, in teritoriul dat.
Metodele de studiere:
1.Adresabilitatii populatiei in institutiile medicale
Adresarea poate fi primara in viata, cu stab pentru prima data in viata a diagnosticului maladiei
depistate, poate fi primara in anul calendaristic dar nu prima data in viata cu stabilirea diagnosticului
suportate anterior de bolnav, si poate fi repetata de bolnav pe parcursul anului.Sursa de inform a
adresarii bolnav in institutia medicala de ambulatoriu pt prima data este tichetl statistic si fisa de
ambulatoriu
2.Examenul medical al populatiei- poate fi obligatoriu(angajarea la lucru) sau periodic(munca e legata
cu factori de risc) selectiv sau general.Sursa de info este fisa pers supuse examenului medical, fisa
exam profilactic, si fisa de ambulatoriu.
3.Studierii cauzelor de deces- se studiaza in baza fisei de ambulatoriu, fisei de stationar, si certificatul
de deces.
Indicii de apreciere a morbiditatii populatiei sunt:
1.incidenta
2.prevalenta
afectiunea patologica
afectiunea patologica acumulata
morbiditatea reala a populatiei
21.Factorii de influenta asupra incidentii morbiditatii si asupra morbiditatii cu incapacitate
temporara de munca. Obiectivele studiilor de prevalenta a morbiditatii.
Factorii influenti:
1.conditiile sanitaro igienice
2.tehnologia organizarii procesului si securitatii muncii
3.componenta muncitorilor dupa virsta ,sex vechime munca
4analiza si calitatea asistentei medicale prestate populatiei
Incidenta morbiditatii este( totalitatea de maladii inregistrate prima data in viata / nr de populatie) * 10
000( rate de incidente)
Factorii asupra ratei de incidenta:

13

1.modul de viata
modificarile virulentei facorilor care au infl asupra aparitiei bolii
aparitia unor noi determinanti
4.modificarile in structura si de grup
22.Dezvoltarea fizica a copiilor si a adolescentilor.Evaluarea ei.Legile cresterii copilului,factorii
de influenta asupra cresterii si dezvoltarii copilului.
Dezvoltarea fizica a copiilor este totalitatea de caracteristici interdependente intre ele care coexista
intr-o strinsa relatie cu mediul abiant, si care sta la baza dezvotarii organismului copiilor pe perioada
cresterii lui.
Legitatile cresterii:
1.Dezvolt copiilor si tinerilor e infl de cond de viata ce determ. particularitatile individuale de grup,
precum si dinamica proceselor de dezvoltare fizica si mintala.
2.Ritmul dezvoltarii scade cu virsta, cresterea intensa in perioada embrionara si fetala, micsorarea
incepe 7-10 ani cu cresterea dupa 10 ani.
3.Ritmul de dezv neuniform ca rezultat al influentei factorilor ca rezultatul al influentei fact de mediu c
pot schimba momentul de aparitie a pubertatii.
Ritm de dezv a diferitor tesutri, segmente corporale difera la aceeasi perioada de timp.
4.Dezv fiecarui organ sau tesut e in corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tesuturi ce reprezinta
sistemul endocrin, umoral, SNC.
5.DEZV sexelor are partic (maturiz oasoasa mai precoce la femei, maturiz musculara la barbati, si
greutatea la femei mai mica ca la barbati.
Evaluarea.
1.Somatoscopica, apreciaza
-starea tegumentelor, mucoasei, tes celular adipos, sistem ganglionar, muscular, osos, postura
organism.
2 Atropometrica
-aprecierea inaltimea corpului, taliei, grosimea corp perimetrul toracic si cranian.
3.Fiziometrica, apreciaza
-acuitatea tactila, capacit de munca, excitabilitatea neuro musculara, forta musculara.
Metode: Spirometria, Dinamometria, frecv pulsului, tensiunea arteriala, acuitatea vizuala si auditiva.
Factorii de influenta
-imbunatatirea alimentatiei si igienii
-imbunat conditiilor de trai
-imbun serviciilor medicale
-migratia populatiei
-casatorii exogamice
-urbanizarea
-hipervitaminizarea
23.Clasificarea internationala a maladiilor .Criterii de clasificare.
1.Etilogici(prazitari)
2.Patogenici(oncologici)
3.Localizare(toate celelalte)
4.Comunitate de simptoame
24. Dezvoltarea fizica a copiilor i adolescentilor. Evaluarea ei.
Dezvoltarea fizica a copiilor este totalitatea de caracteristici interdependente intre ele care coexista
intr-o strinsa relatie cu mediul abiant, si care sta la baza dezvotarii organismului copiilor pe perioada
cresterii lui.

14

Legitatile cresterii:
1.Dezvolt copiilor si tinerilor e infl de cond de viata ce determ. particularitatile individuale de grup,
precum si dinamica proceselor de dezvoltare fizica si mintala.
2.Ritmul dezvoltarii scade cu virsta, cresterea intensa in perioada embrionara si fetala, micsorarea
incepe 7-10 ani cu cresterea dupa 10 ani.
3.Ritmul de dezv neuniform ca rezultat al influentei factorilor ca rezultatul al influentei fact de mediu c
pot schimba momentul de aparitie a pubertatii.
Ritm de dezv a diferitor tesutri, segmente corporale difera la aceeasi perioada de timp.
4.Dezv fiecarui organ sau tesut e in corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tesuturi ce reprezinta
sistemul endocrin, umoral, SNC.
5.DEZV sexelor are partic (maturiz oasoasa mai precoce la femei, maturiz musculara la barbati, si
greutatea la femei mai mica ca la barbati.
Evaluarea.
1.Somatoscopica, apreciaza
-starea tegumentelor, mucoasei, tes celular adipos, sistem ganglionar, muscular, osos, postura
organism.
2 Atropometrica
-aprecierea inaltimea corpului, taliei, grosimea corp perimetrul toracic si cranian.
3.Fiziometrica, apreciaza
-acuitatea tactila, capacit de munca, excitabilitatea neuro musculara, forta musculara.
Metode: Spirometria, Dinamometria, frecv pulsului, tensiunea arteriala, acuitatea vizuala si auditiva.
Factorii de influenta
-imbunatatirea alimentatiei si igienii
-imbunat conditiilor de trai
-imbun serviciilor medicale
-migratia populatiei
-casatorii exogamice
-urbanizarea
-hipervitaminizarea
25. Factorii dezvoltarii psiho-somatice a copilului.Etapele i perioadele.
Factorii:
-imbunatatirea alimentatiei si igienii
-imbunat conditiilor de trai
-imbun serviciilor medicale
-migratia populatiei
-casatorii exogamice
-urbanizarea
-hipervitaminizarea
Etapele i perioadele:
1.Intrauterina
dezvoltarea embrionara( primele2, 3 luni)
dezv placentara(3 luna-nastere)
2.Extrauterina
anteprescolare(de la nastere-3 ani)
-nou-nascutului(1 luna de viata
-sugarul mic(1-6 luni)
-sugarul mare(6-12 luni)

15

-copilul mic(1-3 ani)


prescolare(3-6,7 ani)
-grupa mica(3 -4, 5 ani)
-grupa mijlocie(4,5-5,5 ani)
-grupa mare(5,5 la 6,7 ani)
scolare(6,7 ani-18 ani)
-clasa 1-4
-subgrupa scolara mijlocie clasa 5-9
-subgrupa scolara mare 10-12
26.Familia ca sistem.Sanatatea si patologia ei.Caracteristicile familiei.
Familia ca sistem- gr social structurat dupa anumite norme culturale, in ansamblu de raporturi
interindividuale intre barbati ca soti si femei ca mama, intre frati si surori, parinti si copii.
un grup relativ permanent de persoane legate intre ele prin origine, casatorie sau adoptie.
Caracteristicile familiei ca sistem:
Familia e o organizatie formata din membri care au o stare de inerdependenta.
Familia e un organism care isi cauta echilibrul si se adapteaza la mediul inconjurator.
Familia e un tot intreg cu sarcini unitare dar si evidentiate in dependenta de crearea societatii si
revendicarii i revendicarile familiei.
27. Structura i Funciile familiei.
Structura:
1.Familia Nucleara( sot, sotie, copii naturali)
2.F. nucleara cu copii adoptivi( 1) + COPII ADOPTIVI
3.F. nucleara largita ( 1) +copii adoptivi +parinti a unui sot+frati/copii a unui sot
F.nucleara in curs de dezorganizare( cu conflicte, tensiuni psihologice, violenta, )
F.nucleara dezorganizate(un sot+ copii lor,in urma decesului, divort a unui sot)
Concubinaj: cuplu pseudoconjugal cu sau fara copii coexistenta inegalizata.
Functiile:
I.Interne:
a.biologica(reproductiva)
b.ingrijirea, dezvoltarea copiilor
c.Economica, asig materiala a copiilor
d.educativa, umanizarea, socializarea copiilor, cultura
e.culturala: propagarea religiei, destindee, educatie.
II.Externe:
1.Incadrarea familiei in activitati comunitare
2.Incadrarea adultilor in procesul de productie si socializare
Etapele vietii Familiei
Adult tinar, indragostit gata pentru casatorie
Viata familiei fara copii
Cu copii de virsta prescolara
cu copii de virsta scolara
copii adulti gata de familie, cuibul gol
om singuratic, virsta inaintata
28. Sanogeneza familiei si mentinerea echilibrului ei. Terapeutica familiala.
Indicatori de sanatate a familiei: (6 grupe de apreciere a sanatatii)
Statut familial(stare economica, icnarcatura ereditara, incarcatura de stress prin prezenta
violentei,boli cornice,handicap,capacitate de adaptare a familiei la cerintele mediului inconjurator)

16

Statut femeii de reproducere(starea de sanatate a femeii in perioada


reproductive,fertilitatea,virsta primei sarcini,deprinderi nocive,istoria reproductive-avorturi,copii
morti,nasteri premature)
Statutul copil in virsta prescolara si scolara(starea de sanatate la nastere,dezvoltarea dupa
nastere,imunizarea la timp,nivelul de alimentative a copilului,ingrijirea si dragostea
parinteasca,comportament scolar, rezultatele activitatii scolare,alcool droguri fumat, patologii maladii)
Statut adolescentului(performante scolare si profesionale,nivelul de dezvoltare fizica si
intelectuala,respectarea modului de viata sanatos)
Statutul virstnicilor(alimentatia,practicarea sportului si activitatilor fizice,respectarea securitatii
muncii,igienei personale,consumul de alcool,fumatul,efectuarea examenelor medicale la timp)
Statutul celor batrini(adaptarea la conditiile de viata,preocuparile celor in virsta,asigurarea
conditiilor de viata,evitarea izolarii,mentinerea relatiilor cu noi generatii)
Factori determinant a starii sanatatii familiei:
Biologic si genetic(zestrea de sanatate)
Habitual(asigurarea cu locuinta,conditii de trai)
Mediu social(respectarea conditiilor de igiena,nutritive si alimentative,loc de munca,raportul
dintre generatii)
Respectarea modului de viata sanatos
Acces la serviciile medicale de calitate
Prin structura si functiile sale familia asigura membrii sai:
Cadrul material de asistenta
Pregateste copiii pu rol de adulti
Reglementarea vietii sexual, asigurarea reproducerii umane
Exercitarea functiei de stabilizator emotional si psihosocial
Exercitarea rolului de purtator,transmitator a valorilor morale,obiceiuri si traditii,neamuri si
natiuni
Asigurarea cooperarii economice interne,ce asigura dezvoltarea si mentinerea unitatii grupului
familial
Asigurarea cadrului de protectie a celor aflati in stare de independent
Masuri de prevenire si combatere a patologiei familiei:
Sfatul familial,premarital(consultatii,supravegheri)
Sfat genetic(efectuarea obligatorie a consultatiei la medici geneticieni pu a prognoza maladiile
genetice transmisibile)
Masuri psihopedagogice(aplicarea celor mai eficiente metode de educatie a copiilor si sotilor)
Masuri psihoprofilactice ce constau in cultivarea mediului familial,profilaxia tulburarilor
psihice
Masuri de recuperare ce constau in sustinerea si acordarea ajutorului de reabilitare si recuperare
a unui membru bolnav,handicap
Terapeutica familiala consta in rezolvarea problemelor:
Formarea familiei sanatoase
Aplicarea reproducerii sanatoase si masuri de contraceptie
Supravegherea copilului de la nastere pina la adult
Supravegherea medicala a adultului supus factorilor de risc
Efectuarea vaccinelor si supravegherea epidemiologica
Educatia pentru sanatate

17

29. Planificarea familiei. Particularitatile planificarii familiei in RM. Strategiile programului


national de ameliorare a asistentei in planificarea familiei si sanatatea reproductiva
Complex de masuri profilactice si informativ educationale,indreptat spre formarea unei
atitudini responsabile si sigure in comportamentul sexual cu preintimpinarea sarcinilor nedorite, celor
cu risc genetic,protejarea fata de maladii sexual transmisibile.
-

Sarcinile planificarii familiei:


Scaderea nr.de sarcini nedorite
Reducerea mortalitatii infantile si materne
Reducerea morbiditatii copiilor,mamelor
Asigurarea conditiilor pu nastere copiilor doriti,sanatosi
Prevenirea avorturilor
Protejarea sanatatii reproductive a populatiei
Pastrarea genofondului natiunii

Strategii de planificare familiala:


Crearea bazei legislative ce tin de dreptul omului legat de sanatatea reproductiva
Reorganizarea si reoptimizarea serviciului statal de planificare familiala si sanatatea
reproductiva
Instituirea unui sistem educational pu pregatirea tineretului catre viata de familie
Stabilirea unui sistem informational pu populatie privind planificarea familiei si protejarea
sanatatii reproductive
33. Nivelul de acordare a asistentei:
Medic de familie ce presteaza(consultatia problemelor familiale,alegerea si asigurarea
metodelor contraceptionale efective,intreruperea sarcinii la termen mai mic de 12
saptamiini,consulting preconceptional,selectarea pacientilor cu disfunctii reproductive,patronajul
medico-social al adolescentilor si femeilor gravide)
Acordarea asistentei reproductive de medici obstetricieni-ginecologi
Asistenta la nivelul centrului republican de asistenta reproducerii
34. Organizarea serviciului stomatologic in RM. Scopurile si sarcinile serviciului stomatolgic
35. Organizarea centrului stomatologic, scopurile, sarcinile, documentatia, indicii de activitate.
Dirijarea serviciului stomatologic in RM e efectuata de Ministerul Sanatatii de stomatologul
principal al republicii. Asistenta organizator-metodica si instructiv a structurilor stomatologice e
efectuata de centrul republican de stomatologie.
Structura serviciului stomatologic: Centrul republican de stomatologie, centre stomatologice
municipale, sectii stomatologice(raioane), centre de sanatate,cabinete stomatologice a centrului de
sanatate. Medicii de familie sunt obligati sa acorde asistenta cind nu sunt cabinete prin indicarea
analgeticelor.
La baza organizarii asistentei stomatologice sta principiul de sinteza a masurilor profilactice de
cele curative, principii de continuitate in prestarea serviciului stomatologic al populatiei, principiu de
dispensarizare a persoanelor cu afectiuni stomatologice.
Directii serviciului stomatologic:
- Elaborarea masurilor de profilaxie I, II, III, a afectiunilor stomatologice
- Aplicarea masurilor de depistare in stadii timpurii a patologiilor stomatologice, cu tratarea
efectiva a lor
- Acordarea asistentei medicale stomatologice la nivel calitativ efectiv inalt
- Educatia sanitara a populatiei cu scop prifilaxiei primare a patologiilor stomatologice
Sarcinile serviciului stomatologic:
- Dezvoltarea si perfectionarea structurii serviciului stomatologic

18

Efectuarea examenelor medicale profilactice la copii prescolari,elevi,stundenti


Sanarea cavtatii bucale la toti pacientii ce s-au adresat la medic
Sanarea cavitatii bucale la recruti
Acordarea asistentei medicale stomatologice de urgenta a populatiei
Efectuarea expertizei medicale a vitalitatii bolnavilor
Indreptarea stationara la bolnavi cu patologii grave stomatologice
Acordarea tratamentului ortodontic si protetic
Implementarea noilor tehnologii de diagnostic, tratament
Planificarea si efectuarea masurilor de perfectionare si ridicare a profesionalismului
cadrelor medicale
- Educatia sanitara a populatiei in domeniul profilaxiei, respectarea igienei cavitatii bucale,
promovarii modului de viata sanatos
- Acordarea asistentei organizator metodice, consultatiilor instructive
Structura serviciului stomatologic:
- sanarea cavitatii bucale la copii oblicator de 2 ori/an
- Documentatia de evidenta, dare de seama a structurii stomatologice
1. tichet statistic pu inregistrarea diagnozei finale
2. fisa de ambulator
3. fisa de evidenta dispensarica
4. 3 registre(evidenta fiselor ambulatorii noi inregistrate/registru a certificatelor concediului
de boala/registru a persoanelor cu efectuarea examenelor profilactice)
5. 3 zilnice de lucru
6.3 liste de evidenta zilnica a bolnavilor carora s-a acordat serviciul
stomatologic(terapeutic,chirurgical,ortodontic).
Dispensarizarea bolnavilor cu patologii stomatologice se efectueaza conform procesului de
dispensarizare. Analiza activitatii structurii serviciului stomatologic se efectueaza dupa
indicatorii:
- Gradul de completare a unitatii de medci stomatologi
- Asigurarea populatiei cu medici stoamtologi
- Nr. mediu de locuitori la unitate de medic stomatolog
- Nr mediu/vizite efectuate de un locuitor pe parcursul unui an la medicul stomatolog
- Raportul dintre nr bolanvilor cu carii cu/fara complicatii
- Raportul dintre nr de dinti tratati si extrasi
- Ponderea populatiei care a trecut examenul medical profilactic la stomatolog
- Ponderea populatiei ce necesita sanarea cavitatii bucale din nr celor ce au trecut examenul
profilactic
- Ponderea populatiei sanate din nr celor ce necesitau sanarea
- Gradul complicatiilor dupa plombarea dentara
- Ponderea protezarii dentare refacute
- Ponderea complicatiilor dupa extractia dintilor
Structura centrului stomatologic: registratura, sectia stomatologica terapeutica, sectia OMF, sectia
ortopedie dentara, laborator dentar laborator clinic, laborator biochimic, cabinet radiografic, capinet
proceduri, cabinet fizioproceduri, administrarea institutiei.
36. Tuberculoza si SIDA ca problema medico-sociala a umanitatii.
Tuberculoza este una dintre cele mai neglijate amenintari ale sanatati, fiind o primejdie globala.
Cauzele tuberculozei:
- Marirea brusca a migratiei, care a cauzat iesirea de sub observatia medicilor a unor grupuri
de populatie

19

Inrautatirea masurilor de combatere a TBC, indeosebi in profilaxia si depistarea precoce a


TBC in grupurile unde exista riscul sporit de imbolnavire
Marirea numarului de cazuri de TBC cu dezvoltarea formelor distructive si mai ales a
formelor rezistente, care conditioneaza dezvoltarea tuberculozei ireversibile ce conduce la o
letalitate inalta
Situatia social-economica precara.

SIDA sindromul imuno-deficitar achizitionatm care apare in urma infectarii cu HIV(virusul


imunodificitar uman)
SIDA afecteaza numai oamenii, paraziteaza in celulele sanguine umane, ataca sistemul imun.
Este o maladie in permanenta crestere care afecteaza preponderent tineretul, a atins cifre de
peste 30 mln oameni pe Terra. Se transmite infectia prin singe, sperma,lichid vaginal si laptele
matern.
Caile de infectare:
- Hematogena schimb de seringe, lipsa precautiilor la interventii medicale
- Sexuala acte sexuale neprotejate
- De la mama la fat transplacenta la nastere si in timpul alaptarii
Grupele de risc: prostituatele, narcomanii, care se injecteaza, persoane cu un mod de viata
amoral, homosexuali, persoane infectate.
Cauzele lipsa de informare, cunostinte de profilaxie, stare sociala si economica precara,
drogarea,neprotejarea.
Simptomele SIDA - astenie, transpiratii nocturne, tuse,febra,limfoadenopatie,eruptii
cutanate,pierderea rapida in masa corpului, respiratie ingreuiata.
Profilaxia dezinfectarea,protejarea,abstinenta
37.Bolile cardiovasculare si digestive ca probleme medico-sociale:
Implicatiiile bolilor cardiovasculare intereseaza colectivitatea,familia si individul prin multiplele sale
aspecte sociale,economice,demografice si familiale.Factorii de mediu joaca un rol important in
declansarea si evolutia acestor boli,aparitia lor poate fi prevenita,iar incidenta-redusa prin modif.
mediului si corectarea atitudinii personale fata de sanatate.Patologia CV afecteaza pers de ambele sexe
si orce virsta.
Au fost identificati peste 70 factori de risc,ce particip la aparitia si mentinerea bolilor CV ale
populatiei.
Cei mai import factori:
-alimentatia nerationala(supraalimentatia),obezitatea;
-sedentarismul,hipercolesterolemia,
-hipertensiunea arteriala
-stresurile psiho-emotionale
-deprinderile daunatoare(fumatul,cons abuziv de cafea,alcool)
-dezechilibrul intre oligoelemente.
38.Cancerul si traumatismul ca probleme medico-sociale:
Caracterul medico-social al maladiilor oncologice se confirma prin etiologie si patogenie
complicata,raspndire larga,mortalitate inalta,ocupind locul 2 in structura mortalitatii generale.
Factorii ce plaseaza patolog onco in rindul problem medico-sociale e:
-nivelul inalt de invaliditate primara
-durata lunga a unui caz de spitalizare
-influenta considerabila asupra niv mediului al sperantei de viata

20

In f-tie de factorii de risc,se disting 4 grupe de cancere:


-cancere ai caraor factori sunt agresionali provin din med inconjurator si sunt cunoscuti sau aplicati cu
mare probabilitate
-cancere pt care se pot deduce sursele de agresiune din mediul inconjurator prin studii clinice si
epidemiologice
-cancere ale caror surse,cai si mecanisme oncogene sunt necunoscute
-cancere in care factorii genetici pot juca un anumit rol.
Aparitia si evol canc e determ de o serie de fact nocivi:
-fact fizici,chimici,biologici,alimentari,toxici,metabolici,
-hormonali,genetici,profesionali
Traumatismul reprez tot traumelor inregistrate la un grup de populatie(la domiciliu,serviciu,pe
strada,in sport sau serviciu militar) intr-un spatiu anumit si o perioada concreta de timp,raportata la nr
acestuia.
Premisele plasarii traumatism printre probl medico-sociale:
1.frecventa inalta
2.niv inalt al mortalitatii posttraumatice
3.afectarea preponderenta a populatiei in virsta apta de munca
4.influenta considerabila a factorilor sociali asupra traumatismului
5.termenul indelungat de tratament,prejudicii economice in legatura cu eliberarea indemnizatiilor si
instruirea bolnavilor in noi specialitati pt activitate in alt domeniu
6.cauzarea prejudiciilor medicale,sociale si economice considerabile
7.nivelul insuficient al asistentei medicale traumatologice pe teren
Traumatismul e conditionat de o multime de factori:
a.Urbanizarea,hiperpopulatia,tranzitia la economia de piata,cresterea tensiunii psihologice in
societate,incapacitatea adaptarii la noile conditii social-economice
b.Starea dezastruoasa a drumurilor,lipsa semafoarelor la intersectii,imprudenta si iresponabilitatea atit
a soferilor cit si a pietonilor
c.Implementarea in productie si viata cotidiana a noilor tehnologii
d.Abuzul de alcool,intrebuinarea stupefiantelor si a altor deprinderi vicioase.
39.Alcoolismul si narcomania ca probleme medico-sociale:
Este din totdeauna o problem medico-sociala acuta.
Aspectul social dezvaluie prejudicii spirituale,demografice,economice si biologice legate de consumul
excesiv al bauturilor spirtoase ait de consumatori cit si intreaga societate.
Formele de consum al alcoolului sunt divizate in 3 grupe:
a)forme de consum al bauturilor alcoolice admise de societate in situatii concrete de
ritualuri,obiceiuri,traditii etc;
b)forme de consum abuziv-prenosologice-al bauturilor spirtoase;
c)forme patologice de consum al bauturilor spirtoase.
Nr. bolnav de alcoolism in dif tari a sporit de la 15 la 50ori.
Morbiditatea in rindurile consumatorilor abuzivi de alcool e circa de 2 ori mai mare decit in populatie.
Narcomania a devenit un factor serios ce influenteaza negativ dezv societatii,prezentind un pericol
grav pt sanatatea publica.
Raspindirea narcomaniei in R.M are un caracter epidemic.
Narcomania e cun complex de problem medico-sociale si legale,ce apar in legatura cu consumul de
catre o patura a populat a drogurilor si a altor substant stupefiante.

21

Substanta narcotica se caracter prin 3 criterii: medical,social si juridic.


S-au stabilit 4 grupuri de factori care contribuie la aparitia narcomaniei:
1)accesibilitatea drogurilor
2)motive sociale,ce determina primul pas spre narcomanie;
3)psihologia omului,starea psihilogica in momentul dat,car eil implica in consumarea drogurilor;
4)predispozitia ereditara prsihica si fizica-ereditatea propriu-zisa
40.Deficienta de iod si deficienta vit D ca probl medico-sociala:
Aceasta afectiune este conditionata de continutul redus de iod in mediul geografic natural al tarii-lipsa
iodului in sol,apa,aer.
Efectele carentei de iod:
Pe plan mondial deficienta de iod este singura si cea mai importanta cauza evitabila a afectarii
creerului.
Oamenii ce traiesc in zonele afectate de deficient de iod pot avea o reducere a indicatorului dezv
intelectuale(IQ) cu pina la 13,5 puncte sub nivelul comunitatilor comparabile din zonele neafectate de
MID(maladii iododeficitare).Aceasta deficienta mintala are efect imediat asupra capacitati cognitive a
copilului,a sanatatii femeilor,a calitattii vietii si implicit asupra productivitatii economice.
Maladiile iododeficit se dezv in cazurile in care consumul de iod este sub niv recomandat si glanda
tiroida nu mai sintetizeaza cantitatea suficienta de hormoni tiroidieni.
Efectele insuficientei de ios:
1.fatul
-avorturi
-nasterea copilului mort
-anomalii congenitale
-mortalitatea perinatala sporita
-mortalitatea infantila sporita
-cretinism neurologic
-cretinism mixoedematos
-deficiente mintale
-hipotiroidism
-defecte psihomotorii
2.nou-nascutul,copilul si adolescentul maturii:
-hipotiroidism neonatal
-retard mintal si retard fizic
-gusa
-hipotiroidism
-f-tie mintala subminata
-susceptibilitate sporita la iradierea nucleara
In formele grave deficienta de iod conduce la cretinism.
In acelasi timp privite in contextul sanatatii publice,formele mai putin pronuntate ale afectarii creerului
si ale capacit cognitive reduse reprez. un pericol mai mare,deoarece afecteaza intreaga populatie.
In consecinta,capacitatatea mintala a copiilor si adultilor,cu o dezv. aparent normala,dar care traiesc in
zone cu deficienta de iod,e redusa in comparatie cu capacitatea celor care locuiesc in circumstante mai
favorabile.
Rahitismul afecteaza in RM peste 20% din copii sub 2 ani.Fenomenul dat este conditionat de mai multi
factori,printre care:

22

-imposibilitatea utiliz de catre numeroase familii a laptelui imbogatit cu vit.D pt alimentarea sugarilor;
-absenta aproape completa a utiliz suplimentelor de vit. D de catre populatie;
-imbracarea nou-nascutilor si neiesirea cu ei in aer liber pe parcursul primelor luni de viata;
-insolatia insuficienta pe parcursul lunilor de iarna,asociata cu temperat joase;
-prescrierea frecventa a fenobarbitantului,ce influent metabolis precursorilor vit D.
Vit.D e unul dintre cei mai import moderatori biologici in organismul uman.Impreuna cu hormonii
gl.paratiroide,vit.D contribuie la functionarea fiziologica normala a gl.tiroide,a gl.
paratiroide,pancreasului,ficatului,mentine metabolismul mineral in org. si asig. metab continuu de
calciu.
Organale afectate si starile morbide cauzate de deficitul Vit.D :
Gl.paratiroide:
-hiperparatiroidism secundar
-pseudohipoparatiroidism;
Gl.Tiroida:-carcinom medular;
Pancreasul-diabet
Ficatul:
-ciroza
-icter obstructiv;
Plaminii:-sarcoidoza;
Pielea-psoriazis;
Intestinul:
-antagonism glucocorticoid
-hipocalcemie idiopatica
-steatoree;
Tesutul Osos:
-oseteomalacie
-osteoporoza
-rahitism
-osteodistrofie renala.
41.Deficienta de fier si alimentatia sugarului ca probl. medico-sociala:
Una din problemele majore ce caracterizeaza statutul nutritional e anemia.
Afectind 28%copii sub 5ani,20% din femeile de virsta fertila si aproape 50% din copii de virsta intre
6-12luni,cauza principala fiind carenta in fier fiind una dintre cele mai frecvente dereglari nutritionale
in lume.
Deficienta de fier afecteaza:
-performanta cognitiva,comportamentul si dezv. fizica a copiilor mici,a prescolarilor si elevilor;
-statului imun si morbiditatea prin boli infectioase in toate grupurile de virsta;
-utiliz surselor energetice de catre aparatul locomotor si prin aceasta capacitatile fizice ale
adolescentilor si celor maturi;
In special,la femeile gravide def.de fier conditioneaza:
-sporirea riscurilor perinatale la mame si nou-nascuti
-sporirea nivelului mortalitatii infantile.
Deficineta de fier si anemia inhibeaza dezv cognitiva a copiilor de toate virstele,conduce la scaderea
coeficientului de inteligenta cu 5-10puncte.
Def. de fier afecteaza mecanismele imune ale org si e asociata cu rate inalte ale morbiditatii.

23

Anemia in timpul sarcinii si nasterii e asociata cu multimple rezultate negative,ce tin de sanat mamei si
a copilului,inclusiv riscul hemoragiilor,infectiilor si perinatale,greutatea mica la nastere.
Se estimeaza ca toate femeile au deficit de fier,iar jumat din femeile gravide din tara in curs de dezv
sufera de anemie.Circa40% din decesele materne pe plan mondial sunt conditionate de anemie.La fel
def de fier si anem pot reduce pinla la 30% capacit organism la efort fizic si astfel aduc prejudicii
serioase productivitatii muncii si performantelor individuale.
42.Modul de viata elementele, structura.
O forma corecta de activitate unama istoric determinata, o forma de comportament in aspect material si
spiritual al oamenilor, o totalitate de activitati umane.
Termeni, Structura
1.
Nivelul de trai nivelul bunei stari a oamenilor si se caracterizeaza prin gradul de satisfacere a
necesitatilor materiale si spirituoale a oamenilor care pot fi apreciate numeric. Se acpreciaza, prin
urmatoarele criterii:
-starea demografica si de sanatate
- nivelul de instruire si educatie
-nivelul de alimentatie si nutritie
-venitul familiam, consumul global
-conditiile de trai
-conditiile de munca, trai, locuinta
-imbracamintea, conditiile de ogihna
-securitatea sociala
2.Calitatea vietii-gr de satisfacere a necesitatilor materiale si spirituale care nu pot fi supuse masurarii,
pot fi apreciate cu diferite coantificari.
3.Stilul de viata-particularitatile individuale ale conduitei, comportamenentul unei persoane, fiindo
manifestare in diferite activitati a vietii.
4.Orinduirea, felul vietii- ordinea vietii sociale, traiul, regimul muncii, odihnei, unde are loc activitatea
vitala a omului.
5. Standartele vietii- o categorie economica, o totalitate caracteristica cu caracter normativ,
comportamentul despre nivelul de trai al unei persoane-cosul minim de consum.
Elementele-activitatea de formare a naturii, societatii, gr umane
-activitati de satisfacere a necesitatilor materiale, spirituale
-formele de participare in viata social-politica , de dirijare cu oamenii
-activitatea de cunoastere de insusire a materiei, , de valorificare a acestor cunoastinte
-activitatea comunicativa in gr umane
-activitatea medicala si de educatie
43.Modul sanataos de viata.Aspecte metodologice.Factorii de ris si inlaturarea lor, promovarea
modului sanatos de viata.
Modul sanatos de viata- forma de activitate umana indreptata spre pastrarea si fortificarea sanatatii.
Include in sine un tip de activitate sociala, de productie, medicala, de instruire, educatie, ce pozitiv se
reflecta asupra sanatatii individului, intregii populatii in conditii sociale concrete.
\In formarea modului de viata sanatos:
1.formarea, dezvoltare, fortificarea, activizarea conditiilor, factorilor, imprejurarilor pozitive, pentru
sanatatea individuala si a intregii populatii.

24

2.depasire si micsorarea factorilor de risc determinanti negativi pentru sanatate.


Factorii pentru formarea, fortificarea reproducerea Sanatatii.
1.activitati de munca, cu satisfactie inalta.
2.comportament fizic, spiritual, cu dezvoltarea armonioasa a capacitatii fizice si intelectuale.
Modul de viata sanatos include:
-conditii de munca, de trai, de odihna, alimentatie rationala, calitatea, atitudine corecta fata de sanatate
-cresterea nivelul conditiilor de munca, trai, odihna
-cresterea comportamentului adecvat in beneficiile celor din jur.
44.Educatia pentru sanatate.Scop,sarcini, metode si forme.
O ramura a sanatatii publice ce studiaza, apreciaza nivelul de cultura sanitara, apreciaza cunostintele,
deprinderile, comportamentul pentru Sanatate a diferitor grupuri de persoane, precum si mijloacele,
procedeele de educatie sanitara, necesara formarii si dezvoltarii uni comportament sanogen, respectat
de fiecare.
Sarcinile
-cresterea cunostintelor medicale a populatiei in domeniuul sanogenezei, prevenirea bolilor, prottectia
mediului ambian
-formarea si dezvoltarea deprinderilor corecte pentru promovarea sanatatii
- formarea unei pozitii active si corecte fata de problemele sistemelor de sanatate,, cu scopul atragerii
maselor pupulare la participarea activa apre consolidarea sanatatii populatiei.
Scopul:
1.preventiv
2.constructiv-prin adeziunea opiniei publicein favoarea sanatatii
3.curativ:Spre convingerea pacientilor , persoanelor sanatoase de a urma prescriptiile medicale.
Metodele:
1.sanogenetica
2.preventiva
3.curativa
4 de reabilitare
Forme, laturi:
1.cognitiva-in comunicarem si insusirea de catre populatie a cunostintelor pentru pastrarea sanatatii
2.motivationala-convingerea populatiei privindnecesitatea prevenirii bolilor, dezvoltarea armonioasa a
organismului, respectarea modului de viata sanatos.
3.comportamental-volutionala, deprinderile sanogene a populatiei, cu aplicarea in practica de fiecare
zi.
45.Clasificare sist.de san pub nationale din lume.Pricipii de finatare si administrare
1.Modelul Beveridg(pct47) 2.Modelul Semashco(pct46) 3.Modelul mixt(pct47)
4.Modelul Bismarc(pct48) 5.Modelul Canadian(pct.49)
46. Scopurile in activitatea sistemilor de sanatate publica nationale. Modelul de sanatate publica
sovetic (Semasco).
Scopurile: 1) Imbunatatirea indicilor de sanatate a populatiei.2)Asigurarea accesibilitatii sporite a
populatiei la servicii medicale. 3) Hotarirea sarcinilor si problemelor sist.de sanatate publica.
4)Asigurarea echitatii regionale,sociale si demografice in accesibilitatea serviciilor medicale
populatiei.5)Cresterea finantarii cu retinerea(diminuarea cresterii)sinecostului serviciilor medicale

25

prestate,folosirea rationala si efectiva a surselor financiare.6)Satisfacerea cerinteleor


pacientilor.7)Satisfacerea lucratorului medical de munca depusa in prestarea serviciilor
medicale.8)Asigurarea posibilitatilor de transfer a politei de asigurari la locul nou de trai sau
lucru.9)Participarea societatii(organelor publice)in dirijarea activitatii sistemului de sanatate publica si
controlul activitatii ei din partea societatii.10)Cresterea calitatii serviciilor medicale.11)Organizarea
deservirei medicale a populatiei la etapa I,II,III(urgenta,primara,spitaliceasca).12)Organizarea
sistemului de informare si monitoring a societatii.13)Controlul continuu a politei si managementului
sistemului de sanatate publica.14)Ridicarea standardelor in cercetari stiintifice,in pregatirea si
perfectionarea cadrelor medicale.15)Prestarea serviciilor medicale de catre institutii medicale si de stat.
Modelul Semasco: are ca surse de finantare bugetul de stat de catre Guvern din impozitile generale si
alte venituri, drept primcipiu de administrare este planificarea si dirijarea centralizata, finantarea fixata,
reisind din numarul de paturi si cadre medicale.
47. Modelul de sanatate publica Beveridj. Modelul de sanatate publica national mixt.
Modelul Beveridj : (Marea Britanie, Norvegia, Suiedia, Danemarca) este finantata de Guvern din
impozit si acceiziile acumulate, asigurari sociale si casele spitaciliesti. Principiul de administrare este:
palnificare centralizate de dezvoltare, decentralizare a sistemului de dirijare, plata prin metoda
capitatsiei.
Modelul mixt: (SUA, tarile Americei Latine, Asia, Africa) sursa de finantare sunt asigurarile medicale
private la locul de munca, asigurarile publice prin sistemul de asigurari sociale. Principiul de
administrare este: planificarea si reglamentarea dura in dezvoltare, decentralizarea dirijarii, prestarea
serviciilor medicale de catre institutii medicale private publice si statale, concurenta pe piata dirijata,
asigurarea cu servicii medicale a batrinelor si a celor saraci prin programele de asigurari sociale
Medicaer si Medicaid
48. Modelul de sanatate publica Bismarc. Sistemul de sanatate publica din RM. Principiile de
reformare si dezvoltare.
Modelul Bismarc: (Germania, Israel), sursele de finantare sunt: asigurarea medicala obligatorie prin
prisma sistemului national de asigurari sociale cu achitarea obligatorie a politei de asigurari de catre
asigurat, patron si stat. Principiul de administrare este: reglementarea dezvoltarii de Guvern,
decentralizarea dirijarii, plata pentru servicii medicale prestate prin intermediul caselor spitalicesti.
Sanatatea publica in RM: sursele de finantare este : asigurarea medicala obligatorie prin prisma
sistemului national de asigurari sociale cu achitarea obligatorie a politei de asigurari de catre asigurat,
patron si stat. Principiul de administrare este: reglementarea dezvoltarii de Guvern, decentralizarea
dirijarii, plata pentru servicii medicale prestate prin intermediul caselor spitalicesti.
Principiile de reformare si dezvoltare: Solidaritatea dintre generatii, echitate in acordarea serviciilor
medicale, acces universal a populatii la serv. med., ingrijirile medicale primare inclusiv profilaxia
bolilor de catre med. Fam., decentralizarea economico-financiara a sistemului de san pub cu asigurarea
unui grad de autonomie inalt prestatorului, garantarea serviciilor de calitate prin acreditarea institutiilor
medicale.
49. Modelul de sanatate publica nationala si bazele programelor nationale de sanatate pub din
Canada.

26

Modelul national: VEZI pct 48 (RM)


Modelul Canadian: ca sursa de finantare serveste impozitul general acumulat de stat si veniturile
provinciilor. Principiul de administrare consta in reglementarea de dezvoltare si activitate de catre
Guvernul federal, decentralizarea dirijarii, spitaluri finantate prin bloc-dudget, plata pentru unitate de
serviciu prestat.
50. Strategia si tactica politicii nationale de sanatate publica, scopurile, problemile si sarcinile.
Scopuri: 1obligatiuni politice de imbunatatirea a sanatatii polulatiei, 2) finantarea sistemului de
sanatate publica conform asteptarilor nationale de bunastare sociala, 3) asigurarea managmentului
calitatii
Probleme:1) Accesibilitate tuturor la servicii medicale. Sanatatea populatiei, responsabilitatea
Guvernului. Corespunderea standartelor nationale celor internationale. Echitatea sociala si regionala in
prestarea serviciilor medicale. Libera alegire a medicului. Modul sanatos de viata politic, de sanatatea
tarii. 2) Finantarea satisfacatoare a sistemului de sanatate 6% din PNB. Trecerea la modelul de plata
capitatia. Retinerea cresterii costurilor la serviciile medicale. 3) Decentralizarea dirijarii in sistemul de
sanatate publica. Formarea agentiilor nationale de elaborarea standardelor modalitatilor la serviciilor
medicale si politicii de sanatate. Monitorizarea activitatii sistemului de sanatate publica.
Sarcinile: 1) Elaborarea scopurilor de activitate a sistemului national de sanatate publica. Elaborarea
politicei de mentinere si fortificarea sanatatii populatiei. Elaborarea si adoptarea legislatiei si
regulamentului de asigurare publica. Elaborarea dreptului pacientului. Informarea populatiei despre
problemele de san pub.2) Sporirea finantarii a sistemului de sanatate publica la nivel national si local.
Asigurarile de sanatate ca un supliment la finanatarea sistemului de sanatate publica. Miscorarea
paturilor in stationar. Determinarea cosului de serviciile medicale asigurate si drepturile pacientului. 3)
Cresterea numarului srviciului medical primare la domiciliu. Fondarea stationarelor de tratament
indelungat, sporirea asistentei medicale de ambulator. Analiza factorilor de risc ce influentiaza nivelul
de sanatate a populatiei.
51. Principiile de reformare a sistemelor de sanatate publica nationala. Elementele cheie a
reformelor.
Reorganizarea sanatatii publice se face prin:
1) Decentralizarea a) deconectarea administrativa: se transmit posibilitatile de primire a hotarirelor la
un nivel ierarhic de administrare mai jos b) transmiterea functiilor- funnctia de a primi hotariri se
transmite la un nivel politic ierarhic mai jos (Guvern- executiv municipal, ONG- sindicate) c)
dereglarea imputernicirelor- functia de planificare si executare a hotarirelor se transmit executorilor de
un nivel mai jos fara a fi controlati de organile ierarhic superioare. d) privatizarea- functiile statului in
organizarea activitatii sistemului de sanatate publica se transmit proprietarului.
2) Metoda pendulului: consta din 2 strategii:
a) obtinera consensului care prevede micsorarea temerii sociale in urma reformei, constientizarea de
catre bineficiare a nicesitatii de reformare, formarea unei sustinere pozitive a reformelor, organizarea
operatiunelor politice de sustinere a reformelor.

27

b) intensificarea proceselor de reforme care consta in repartizarea reformei pe termen admisibil,


planificarea reformei, atragerea in sistemul sanatatii publice a grupurilor sustinatoare si a celor ce se
opun pentru a obtine un consens.
Elem cheie:1.Reformari structurale si nu schimbari evolutive sau pe etape. 2.Schimbarea scopurilor
politicii nationale de sanatate cu schimbari institutionale. 3.Reformari strcturale si nu elaborarea de noi
sarcini. 4.Schimbari directionate si nu intimplatoare. 5.Schimbari continue de lunga durata.
6.Diversificarea masurilor de reformare. 7.Determinarea specificului national a culturii si sistemului de
sanatate publica
52)Decentalizarea ca forma de reorganizare a sistemului de san.pub.Clasificarea.
1) deconectarea administrativa: se transmit posibilitatile de primire a hotarirelor la un nivel ierarhic
de administrare mai jos
2) transmiterea functiilor- funnctia de a primi hotariri se transmite la un nivel politic ierarhic mai jos
(Guvern- executiv municipal, ONG- sindicate)
3) dereglarea imputernicirelor- functia de planificare si executare a hotarirelor se transmit
executorilor de un nivel mai jos fara a fi controlati de organile ierarhic superioare.
4) privatizarea- functiile statului in organizarea activitatii sistemului de sanatate publica se transmit
proprietarului.
53. Deconcentrarea si privatizarea ca forma de reorganizare a sistemului de satatate publica
Deconcentrarea. Def: se transmit functiile de primire a deciziilorla un nivel ierarhic mai jos
Avantaje: micsoarea nr de organe centrale de administrare; implimentarea de noi
idei si activitati
Dezavantaje: aparitia variantelor neecceptabile in activitatea sistemulul de sanatate
publica; dreapta nu stie ce face stinga
Privatizarea. Def: Functiile statului in organizarea activitatii sistemului de sanatate publica se
transmit proprietarului
Avantaje: sigurarea activitatii libere independente de organele puterii si politicieni,
in dependenta de cerintele pietii serviciilor medicale
Dezavantaje: formarea monopoliilor, care pot face abuz de putere
54. Transmiterea functiei si delegarea imputernicirilor ca forma de reorganizare a sistemului de
sanatate publica. Avantajele si dezavantajele decentralizarii.
Transmiterea functiei(decentralizarea politica). Def: Functia de a primi decizii se transmite la un
nivel ierarhic mai jos
Avantaje:Asigurarea unor posibilitati mai margi in primirea deciziilor si
planificare pe loc, in dependenta de situatia specifica creata sub influenta mai multor persoane
Dezavantaje:Lipsa controlului politic in stilul si formele de prestare a serv med
Delegarea imputernicirilor. Def: Functia de planificare si executare a hotaririlor se transmit
executorilor de un niveel mai jos, fara a fi controlati de organele ierarhic superioare
Avantaje: Micsorarea influentei organelor centrale; executarea deciziilor mai
efectiv si mai rapid
Dezavantaje: Scaderea profesionalismului; aparitia greutatilor in asigurarea
calitatii si eficacitatii de activitate a institutiilor medicale
55.Metoda pendulului in reorganizarea sistemului de sanatate publica. Strategia consensului
56. Complexul de masuri in reorganiz sistemului de sanatate publica dupa modelul pendulului
Metoda consta din 2 componente: obtinerea consensului si intensificarea procesului de reforma

28

Obtinera consensului costa in: micsorarea temerilor fata de schimbarile sociale so culturale ca urmare
a reformei; constientizarea de beneficiari a necesitatii de reforma; organizarea formatiunilor politice de
sustinere a reformelor cu izolarea grupurilor care se opun
Intensificarea procesului de reforma consta in: repartizarea reformelor pe un termen admisibil;
planificarea implimentarii reformelor concomitent cu elaborarea lor; atragerea in reorganizare a
grupurilor de sustinatori si a celor care se opun obtinerii consensului
57. Reabilitarea medico-sociala si profesionala. Scopurile si sarcinile
Reabilitarea este un complex de masuri pentru restabilirea functiilor organismului dereglate anterior ca
urmare a unei traume sau boli si restabilirea capacitatii de munca si a vietii sociale.
Scopul reabilitarii este sanarea individului cu acordarea de ajutor pentru restabilirea sau dezvoltarea
deprinderilor profesionale.
Sarcinile reabilitarii sunt: preintimpinarea agravarii maladiilor; pacientii sa devina membri activi ai
societatii; crearea conditiilor necesare pentru incadrarea pacientului la munca; restabilirea pacientului
la locul de munca precedent sau la un nou loc de munca; schimbarea profesiei pacientului
58. Reabilitarea medico-sociala si profesionala. Etapele si pricipiile
Reabilitarea este un complex de masuri pentru restabilirea functiilor organismului dereglate anterior ca
urmare a unei traume sau boli si restabilirea capacitatii de munca si a vietii sociale.
Etapele: 1. Intraspitaliceasca; 2. Extraspitaliceasca(sanatoriala); 3. De ambulator; 4. Industriala
Principiile: Initierea cit mai precoce a tratamentului de restabilire; continuitatea masurilor;
complexitatea masurilor; reintegrarea invalizilor in societate
Eficacitatea reabilitarii medicale depinde de: 1. Aspectul medical- masuri in plan
diagnostic,curativ,profilaxia pentru combaterea complicatiilor; 2.Aspectul psihologic- intensificarea
procesului de adaptare psihologica la noile conditii; 3. Aspectul social- influenta factorilor sociali cu
restabilirea relatiilor normale a bolnavului cu familia, colectivul, societatea; Aspectul profesionalaplicarea masurilor de incadrare in munca folosind capacitatea de munca ramasa
59. Notiuni de capacitate si incapacitate de munca temporara. Clasificarea, caracteristica.
Principiile de organizare a expertizei vitalitatii.
Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa ce are ca scop rezolvarea problemelor de
integrare medicala si sociala cu influenta asupra sanatatii. Este o aprecierea a duratei si gradului de
incapacitate de munca ca urmare a unei maladii sau traume, stabileste cauzele si grupa de invaliditate.
Principiile expertizei medicale a vitalitatii: 1. Caracterul de stat confirmat prin faptul ca dreptul de a
trece aceasta expertiza o are numai o institutie publica de stat si cele private licentiate; 2.Caracterul
profilactic confirmat prin sarcinile de restabilire cit mai rapida a capacitatii de munca a persoanei; 3.
Principiile de colegialitate confirmat prin faptul ca in aprecierea nivelului capacitatii de munca a
bolnavului participa concomitent mai multi specialisti medici.
Capacitatea de munca este o categorie sociala ce reflecta posibiliatea unei pers de a efectua un volum
de lucru determinat de dezvoltarea personala, de starea de sanatate, de pregatirea profesionala, de
experienta de munca.
Capacitatea de munca generala este posibilitatea unei pers de a efecuta un volum de lucru necalificat
in conditii de munca obisnuita.
Capacitatea de munca profesionala este posibilitate pers de a efectua un volum de lucru conform
specialitatii, functiei si gradului de calificare
Incapacitatea de munca este imposibilitatea unei pers de a lucra ca urmare a unei contarindicatii
medicale sau sociale aparute in urma unei maladii, traume sau situatii exceptionale
Incapacitatea de munca totala: pers nu poate si nici nu trebuie sa lucreze
Incapacitatea de munca partiala: cind pers ca urmare a unei maladii, fara a intrerpe tratamentul si fara
dificultati pentru sanatate poate indeplini un volum de lucru mai mic sau in conditii mai favorabile.
Incapacitatea de munca temporara- stare a organismului conditionata de trauma suportata in urma
careia dereglarile functionale ale organismului fac imposibila executarea obligatiunilor de munca in
conditii obisnuite pe o perioada neindelungata de timp si poarta un caracter reversibil ce dispare dupa
un tratament calitativ.

29

Incapacitatea de munca temporara poate fi conditionata de factori medicali(trauma, boala),


sociali(ingrijirea bolnavilor membri a familiei, dehelmintizarea, protezarea unui membru, tratament
balneo-sanitar), carantina- metoda de profilaxie in caz de epidemie, transferul de la un loc de muca mai
bine platit la unul mai putin platit, sarcina.
60.Expertiza medicala a vitalitatii. Principii de baza, de organizare, scopul, sarcinile.
Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa ce are ca scop rezolvarea problemelor de
integrare medicala si sociala cu influenta asupra sanatatii. Este o aprecierea a duratei si gradului de
incapacitate de munca ca urmare a unei maladii sau traume, stabileste cauzele si grupa de invaliditate.
Principiile expertizei medicale a vitalitatii: 1. Caracterul de stat confirmat prin faptul ca dreptul de a
trece aceasta expertiza o are numai o institutie publica de stat si cele private licentiate; 2.Caracterul
profilactic confirmat prin sarcinile de restabilire cit mai rapida a capacitatii de munca a persoanei; 3.
Principiile de colegialitate confirmat prin faptul ca in aprecierea nivelului capacitatii de munca a
bolnavului participa concomitent mai multi specialisti medici.
Sarcinile: 1.Evaluarea gradului de incapacitate de munca stiintific argumentat; 2. Determinarea
incapacitatii de munca cu eliberearea de la serv a pers in legatura cu indicatiile medicale si sociale
confirmate prin legislatie; 3. Stabilirea caracterului de incapacitate de munca; 4. Determinarea cauzelor
de incapacitate de munca temporare sau stabile pentru a aprecia marimea indemnizatiilor, pensie; 5.
Angajarea nationala in cimpul muncii a pers ce nu au indicatii pentru numirea grupei de invaliditate,
dar dupa starea de sanatate nu poate indeplini obligatiunile profesionale anterioare; 6. Indrumarea
invalizilor la rearanjarea in cimpul muncii conform capacitatilor de munca ramase; 7. Studierea
nivelului structurii si cauzelor morbiditatii populatiei cu pierderea capacitatii de munca sau
innvalidizare; 8. Asigurarea restabilirii sociale si profesionale a invalizilor si bolnavilor cu maladii
cronice 9. Stabilirea formelor de asistenta sociala in caz de invaliditate sau incapacitate de munca
Organele ce efectueaza expertiza medicala a vitalitatii: institutiile medicale publice de stat; institutiile
medicale private licentiate in drept de a efectua expertiza; organele asigurarilor sociale
61.Expertiza medicala a incapacitatii de munca temporara.Nivelurile si etapele exprtizei
medicale a incapacitatii de munca temporara.Cauzele incapacitatii de munca
temporara.Documentatia.
Incapacitatea de munca temporara e o stare a organismului uman cind de trauma sau boala in urma
carora dereglarile functionale a organismului fac imposibila executarea obligatory profisionala de
munca in conditii obisnuite pe parcursul unei perioada neindenlungate si poarta un character reversibil
care dispare in urma unui tratament bun.
Nivelurile expertizei medicale in incapacitate de munca
temporara:
1.de executare in cadrul careia activitatea medicilor curanti efectueaza expertiza medicala propriuzisa
2.de dirijare care e efectuata de managerii prin activitatea organizatorica si control
Etapele:medical currant are dreptul de a elibera de la serviciu persoana bolnava sau traumata pe 3 zile
cu prelungirea inc ape 3 zile si cu prezentarea la nivelul II la comisia consultative pentru prelungirea
termenului de incapacitate de munca temporara.Comisia consultative are dreptul de aprelungi termenul
de incapacitate de munca temporara pe 4 luni fara intrerupere sau pe 5 luni in anul calendaristic cu
moment de intrerupere.
Cauze de incapacitate de munca temporara:
-boala sau trauma
-ingrijirea bolnavului
-asanarea purtatorilor de membri patogeni

30

-dezghirmetizarea
-protezarea unui membru
-tratamentul sanatorial
-infarct miocardic
-ictus cerebral
-transfer de la un post de munca cu salariu mai mic la unul mai mare
-carantina
-sarcina
62.Expertiza medicala a incapacitatii de munca permanenta .Invaliditatea.Factori ce determina
invaliditatea.Documentatia.Cauzele invaliditatii.
Incapacitatea de munca permanenta sau invaliditatea e o limitare sau insuficienta in urma dereglarilor
functionale si morfologice ale organismului,a capacitatii de a aefectua in forma si masura data
considerate normale pentru fiecare om.Invaliditatea ,aparitia si cauzele ei se constata de catre organelle
de stat imputernicite ale organizarii cum ar fi consiliul de validitate cuprinde valorile care constitue
pozitia cheie a vitalitatii vietii.
Cauzele invaliditatii:
-invaliditatea de boala obisnuita
-invaliditatea de accidente de munca
-invaliditatea de boala profisionala
-din copilarie
-sindromul Cernobil
-armata
63.Clasificarea contingentelor de populatie indreptate la consiliul de expertiza medicala a
vitalitatii.Grupele de invaliditate.Reexpertiza invalizilor
La consiliu de expertiza medicala a vitalitatii e necesar de prezentat :
-certificat de concediu medical deschis
-fisa de indreptare
-buletin
Motive:
-prezenta semnelor de invaliditate
-expirarea termenului de invaliditate determinate anterior
-reexpertiza inainte de termen
-necesitatea de protectie sociala
In functie de reducerea grupelor vitale se cunosc infermitati ca:
-usoare 25 %
-Moderata 25-50%
-pronuntata 50-75%
Accentuate 75 si mai mult
In dependent de aceste clasificare se dau 3 grupe de invaliditate
1-persoane cu grad inalt de infermitatea,accentuat care necesita ingrijire suplimentara
2-persoane care au grad de infermitate pronuntat si care nu pot indeplini lucru dar se pot autoservi
3-persoana moderata ca nu pot active in functia detinuta anterior si necesita rencadrare
Reexpertiza:la gradul I reexperizarea din 3 in 3 ani

31

La gradul II III anual


64.Scopurile,sarcinile si etapele dispensarizarii populatiei.Elemente de baza a dispensarizarii
populatiei.Documentatia.Sarcinile medicului de familie in dispensarizare.
Sarcinile:
1 Determinarea starii de sanatate a fiecarui cetatean
2Aprecierea sanatatii prin prisma particularitatii de virsta,sex si profesie/
3Obtinerea active in dinamica a starii de sanatate a persoanelor supuse dispensarizarii/
4 Depistarea si inlaturarea cauzelor si favorizantilor bolii
5Efecturarea masurilor curativ-profilactice.
6Redobindirea sanatatii
7Micsorarea deceselor premature.
8Cresterea anilor potential.
Dispensarizarea populatiei este o metoda active de obtinere a oamenilor sanatosi ,a persoanelor supuse
factorilor de risc si a persoanelor bolnave.E o monitorizare a starii de sanatate o metoda medicala
active curative-profilactica si individualizata persoanelor dispensarizate,se aplica un complex de
masuri indreptate spre mentinerea tratarii sarcinilor.
Etape: 1.de pregatire care prevede:
-organizarea brigazilor de medici pentru efectuarea examenului
-laborarea sistemului de educatie profilactica
-pregatirea incaperilor cu tehnica si aparataj
-stabilirea contingentului de populatie care va fi examinata
Efectuarea seminarelor de perfectionare
2.De lucru:
-examinarea propriu-zisa si evident persoanelor cu scopul depistarii precoce a maladiilor
-efectuarea masurilor curative-profilactice si de asanare
-supravegherea in dinamicaa a starii de sanatate a persoanelor dispensarizate.
65.Asigurarile medicale.Terminologia.Caracteristica.Particularitati.
Asigurari medicale-gen de asigurare in care riscul asiguratorul e necesitatea de a mentine fortificarea
sanatatii persoanelor asigurate a unui sau mai multor maladii in caz de asigurare de boala sau a mai
multor stari care necesita asigurare
Asiguratorul e o persoana fizica sau juridical care e detonator de polita
Medicina prin asigurari medicale e un sistem de organizare a sistemului de sanatate publica din tara
prin intermediul asigurarii legii pentru toata populatia tarii sau pentru unele categorii sociale.
Obiective:
-Autonomie financiara si de functie
-confidentialitate in prestarea serviciilor
-servicii medicale promte la timp
-prestarea serviciilor medicale de calitate conform tehnologiilor modern
-finantarea echitabila,cheltuieli,capacitatea de plata a pacientilor
Scopul principal:realizarea unui nivel inalt de sanatate si destribuirea echitabila a serviciilor de
asigurare medicala

32

65.Asigurarile medicale.Terminologia.Caracteristica.Particularitatile.
Particularitatile: -sanatatea medicala pu toti contribuabilii;
-stabilirea primelor asigurari in functie de venituri si nu;
-contributiile sunt platite de patron;
-statul plateste contributiile stabilite pu social-vulnerabili.
66.Functiile asigurarilor medicale.Tipurile de asigurari.Sursele financiare de baza ale
asigurarilor obligatorii medicale.
Functiile:1.formarea fondului financiar special de asigurare ca garantie de plata pu riscurile reluate de
catre compania de asigurare.
2.restituirea pagubelor parvenite pe parcursul perioadei de asigurare si sustinerea materiala a
persoanei.
3.preintimpinarea si minimalizarea daunei indepartate spre profilaxia si diminuarea daunelor care au
loc asupra sanatatii.
Tipuri: 1.volumului de risc: -asig in caz de deces;
- asig in caz de invaliditate sau incapaciatate de munca temporara;
-asig cheltuielilor medicale.
2.in baza numarului de persoane asigurate: - individuale; -familiare; -colective
3.in baza perioadei de asigurare: -scurta(pina la 1 an);
- lunga(6-15 ani) ;

- medie(1-5 ani);

- pe toata viata

4.in baza formei de achitare a platii: -integrala;

-renta.

5.in baza formei de achitare a primelor plati : -unica; -anuala;


Sursele: -organizatiile;

-lunara.

-institutiile; -cetatenii; -organele serviciilor publice.

67.Principiile de clasificare a asigurarilor medicale.Volumul serviciilor medicale in cadrul


asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.
Principiile:

- in baza volumului de risc:

-in baza numarului persoanelor asigurate;


-in baza perioadei de asigurare;
-in baza formei de achitare a platii;
-in baza formei de achitare a primelor plati.

33

Volumul: -asistenta medicala primara ;


-asistenta medicala de urgenta;
-asistenta medicala spitaliceasca;
-asistenta medicala spitaliceasca de ambulator.
68. Caracteristica si componentele CNAM. Avantajele asigurarilor medicale.
Caracteristica: este o organizaie de stat autonom de nivel naional, care dispune de personalitate
juridic i desfoar activiti nonprofit n domeniul asigurrii obligatorii de asisten medical,
fondat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr.950 din 7 septembrie 2001 n scopul
implementrii Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asisten medical nr.1585-XIII din 27
februarie 1998.
Componentele:

-conducerea;

-direcia juridic;
-directia evidenta contabila;
-direcia economie i planificare;
- direcia dezvoltare strategic i resurse umane;
-directia de evaluare si control;
-directia contractare si relatii cu prestatorii;
-direcia administrare a fondului msurilor de profilaxie i a fondului de dezvoltare;
-directia sisteme informationale;
-serviciul audit intern;
-serviciul de informare sirelatii cu mass-media;
-servicii relatii internationale;
-sectia administrativa.
Avantajele: -comfortul financiar-in momentul activarii serviciilor medicale devine garantul financiar
pu orice forme de
cheltuieli medicale;
-servicii medicale calitative ,investigatii de laborator,metode de tratament efective.