www.dacoromanica.

ro

Lucrare intocmild de un colectiv condus de

STEFAN BUDESCU
Director General al lucairilor Hidrocenfralei .V. I. Lenin"

www.dacoromanica.ro

aplina. mama
can istaria
yatriei, noctstre

BICAZUL
VOL.

www.dacoromanica.ro

I//
lnforci fila corunf6 a cronicii, care-ti deopanci taptele
moldovenilor ;i-ti povestesc despre mindra Tara a Moldovei.
Oameni vifeji la oaste, iubifori de taro ;i asculfeifori de sta.

pinire; harnici la muncei ;i pazifori de credinta. Tara-i bogala, cu cimpuri rodifoare ;i codri semeti. Voevozi ;i Dom nifori se perindei la cirma, unii mai cu dragoste de popor
;i de taro, altii mai impil afori ;i mai plecati cofrOpiforilor turci.

De sudoarea palma;ilor, picurafa cu obida pe glia

acaparata de boierii lacomi ;i asuprifori, prea putin graesc
cronicile. Nu s-au ajuns filele penfru cinfecul haiducesc al
;erbilor razvratiti contra stopinirilor nedrepfe, pentru cei
reipu;i de domnie in reizmeritele faro numar, alaturi de fratii
for munteni ;i ardeleni. Se spune despre unul Pene; Curcanul,
Ca s-a bafuf cu vifejie fora seaman la Plevna, dar cu osinda

lui dupa rascoala din 1907 nu ;i-au mai infinat" cronicile lila.
Beitrine cronicar! multe ti-au scopar ochilor, macor

cei singe din bel;ug ai avut sa-ti moi in el pana ;i sa vesfest/ cif s-au luptat si cif a singerat grumazul stramosilor
no;fri. De unul Horia, de Dojo, de Tudor din Vladimiri, de
rosculatii din 1907, oare n-ai auzit indestul ? N-ai vomit cum
firul de singe ii leaga din tats -n fiu, cum sfrigei-n sirena lui
Roaita, in plumbii lui Played, in cintul cafiu;ei ce-a Print biruifoare lacafele infunericului ;i impilcirii, redind vietii libere

;i clocofitoare acesf popor harnic ;i rivnifor de pace?

`-b

www.dacoromanica.ro

6.1

_."

espicind in lung

Carpatii Mol-

dovei, Bisfrita colDoar6 inspumalci

spre Siref, purfind in spinarea nCiravae,

plufe cu rodul bogat al minunafelor paduri de brazi ce-i sfrdjuie malurile.

Dupe) ce -ti aduna izvoarele in loazinul

inframunfos, populaf, al Dornelor, se furieaza prinfre plaiurile netede, ce nu

.-e

'Lt.

i0.4-

04- "
pion.

infrec 1000-1300 m. ti udci pe dreapfa

.5.-

poala masivelor impundfoare ale Grintieului, Budacului i Ceahlaului, care o

_.--

"7-

domino cu virfuri ce acing 1900 m., iar

Plutc4i pe Bistrita
pe sfinga iii reazimcli valul pe culmea
mai joasci i mai ingusIci a Sfiniparei,
care se pierde in dealurile i esurile dinspre reisarit. Cind frece de Bicaz, ii mai infunecci
data undo masivul Tarcaului, pe dreapfa apoi, se infinde la cale lunge' spre dealurile ti
depresiunile subcarpafice, sa-i infrateascCi apa cu Sireful.

Pe parcursul inframunfos, valea Bisfritei desparfe

geologica diferifa.

relieful in cloud zone cu sfrucfurd

Pe dreapfa, un soclu crisfalin mezozoic, pesfe care adese on infilne0 sedimente din
era secundara. Dolomite in formatiuni semefe i accicienfafe, cu un colorif care frece de
jaspuri,
la cen4u la galbenul ruginiu. Pesfe dolomite se suprapun adesea gresii vinetii
iar pe alocuri masive de calcar alb-cen4u. Infre acesfe masive de calcar, cel mai semet
i

www.dacoromanica.ro

in zori, duper poposul de noapte

www.dacoromanica.ro

70;
.

7,1

se gdsefe pe valea Bicazului,

in

care apa a

-70425:1tCk

sepal perefi

.1

de 300-400 m.

impuneifori

ineilfime, formind renumifele Chei

ale Bicazului, care sfreibaf mun-

fele prinfr-un drum in serpenfinei

de 2 km. pind la sfatiunea climaferica de la Lacul Row.

Pe sfinga, pine la marginea
munfilor,

desfeqoarei

se

fliplui carpafic,

zona

roci sedi-

cu

14. "

;41

menfare de componenfa i virsfe

diferife, aranjafe in sfrafuri care

se orinduesc paralel, in lungul

,01Ir

munfilor. Conglomerate, gresie,

...I,

;v..6

mama i calcare, infilne0i in

Bind regiunii

diferife variefeili,

un aspect muff mai sobru deaf

.1.kr

134%

piforescul pe care-I ofera malul

,s

drepf al riului.

Apa Bisfrifei esfe ingroafei

Itt
.

"
2

K.,

,1
.

sfrucfurii solului,

444

au un pronunfaf caracler forenfial, favorizaf i de despaduririle

nemiloase care s-au pracficaf

in frecuf. Ei au creaf un relief
foarfe accidenfaf, in care rare
on infilnefi esuri aluviale

ferase

posibile

inalfe,

care

aezeirile

sei

A*6.114-'

,
.

;(1.4#0,!'

ti
.

""ttte-:
e-s

irk

rw."11k1

dri.41Z611:Att L'

Sfincer pe Ceahlau

face

omenefi

1.-&'"

de numer4 afluenfi de pe ambele maluri, care daforif6 panfelor repezi

Tot

*ea

agriculfura. Pe loofa porfiunea inframunfoasei a Bisfrifei, nu se geisesc (Jed' douei centre

urbane: Vafra Dornei i Piafra Neamf, la o depeirfare de pesfe 120 km. unul de celedalf.
Calamifeifile provocafe de viifuri i inundafii, din cauza caracferului forenfial al apelor,

le infilnefi pe o suprafafei de 61.000 ha.

7

www.dacoromanica.ro

t4 Ct.

MCiretia pe care ti-o oferd natura in acesfe locuri piforepi este infregifa de minunafele monumenfe isforice din regiune.
La poalele Ceahlaului, pe piriul Schifului, se gasesc ruinele veckiului paid. at cnezilor
Canfacuzino, zidif in a doua jumelfafe a secolului al XVI-lea de cdfre hafmanul Gkeorgke,
frafele lui Vasile Lupu.

Pe piriul Borca, afluenf pe dreapfa al Bisfritei, se gasefe un vecki izvor de apti

minerals, in a ceirui apropiere se veld ruinele caselor de pialret ce serveau cirepf bdi
domniforului Dimifrie Canfemir.
Minunafe sinf privelifile

Virful Panaghia (Ceahlau)

ce-ti deslafa ochiul pe Valea

Cind

Bistritei.

coborai

insd

privirea mai aproape de fine,

pe malurile apei, acolo uncle
furnicCi

oameni,

n-ai genii in

aceecii

incinfare.
Mulfe erau necazurile care-i
opreau sei se bucure de frumuochiul

lor

setile acesfui colt de taro. Oameni in opinci, cu genunchiul

ieif prin itari i cdciula ciupifa
de vechime. Case le lor de lemn,

acoperife cu inclrild, inveckife

i

pusfiife de sdracie. Cite un

plug

de lemn in baRifurei

psi

ici colo cite un car. Copii cu

gusts, oameni in floarea virsfei
fuberculoi

sau

reumafici din

plufdriful facut in conditii neomenoase, lipsiti de asisfentei

L;

medicaid, de coli suficienfe i

de orice preocupare a sociefdtii
penfru culfura i civilizatia lor.

...

ov
3
,/' %

"14.7

4-

: "Alt
=,`,11""i

OP

cit 1\7,4

nundtiilor ce-i inconjoard, erau

exr- -

.,`

-.7,
,1.

4:47'

.1.-

........

'

V417: 44 V

+.7.1.

4!

,
.> ..-

. ...--..4-ki
....4.4,..

,,,.

,_..;

. 2 ." 1

7,,%.

.,.

' r/ A ,,,,__,

.l.", -:' r
r

_L-,,.,.!-

...,._

1,...-

1. ..
.

,
. .

...

'`

.. ,. ........;:,
,

In loc sa fie ei sfdpini ai mi-

IN

71

, *.,

www.dacoromanica.ro

dominafi de puferea nesfavilifd

a nafurii, care le ineca ogoarele
i
casele, le sfdrima plufele i
podurile de birne de pesfe ape.

Tunel in Cheile Bicazului

Lacul Ro;t1

www.dacoromanica.ro

er

"

4, p se.r,,,,fri I'

.,

'

Ill_.. 67jp , t tiFfj.;,7 .r-e-W, ..7.7-7:,,,:;..n

' ' ' L't
:!,
:. '

i.
.

'

. .....

a..

''';,'4LjOr7:. , ij

.--

'

-.7
.

10". ,.., .,...r4.

'41 f1

1.

'

.""':

_I

F.:o0, . "'.

' ,,..e li ,,- j-,, .!

z4

.0 1

tov

, ,.

,-,

e j-,:t.:,--.
,ell 1
=

..,.

'a

MI

;I

"

4.

A.

Ar

.; 4116

14

rr

1.,.
J

);1110

^.11.

a-

Ruinele palafului cnezilor

4.fitgra-CM'V40 "A"-%-

fffn

4"

ff

Alfeidata

www.dacoromanica.ro

r'77

'740:11V..9

Of

'

Fosful Castel
Regal

7tre. A ,V.A

SiC?..'

pr,

I"

11

1.

....

-,

...

--irrillrfr r

1nv

. t!':'

grAl56. t

&will
., ,,

.,

.,

4'

r..

!r.

t. -:... ;yrn mr. TrrOlq.17,1::3

.,, .

g
.

...Ye

iitiguto,..

........

.__

FI

'.r,iinikkra

I ,_,

"j'

.-1g 4-

r-Jr '14.0';L:11..0.;'
44,

Manasfirea Bisfrita
9,

t'

1.
.

rf, 9

e.

VA.

,I,
p

I,

II

4.

:4

..

4.
r.4

.-

.,

vv..,

VS '

Iriti3r1,1

krtifrr.

7.7%7.77

a4

t.
s:

si-1

Y-

"

www.dacoromanica.ro

N
.

InfIlneai, oricif
Nici sal mai rdsdrif, nici case de Oran muncifor mai indesfulafel,
ai fi iscodif cu ochiul meleagurile Bisfritei. hoar in Bicaz, pe locul cel mai ales, se indlta
un casfel regal, in care se aduna fruda tdranilor ce munceau infr-un sisfem semi-feudal pe
moia fosfei familii domnifoare. Coborind pe cursul Bisfritei, regiunea dinfre Bicaz i Piafra
Neamf ifi ()fere' de asemeni priveli0 nafurale incinfdfoare, presdrate cu monumenlele arkfecfonice ale mandsfirilor zidire de domniforii Moldovei. Mdndsfirea Bisfrita, inaltaki de
Alexandru cel Bun in secolul al XIV-lea, careia Stefan cel Mare i-a clddif clopoinita de
la infrare, s-a pdsfraf cel mai bine dealungul veacurilor. In apropierea ei, pe coama muntilor, s-a pdsfraf incd desful de tine Manastirea Bisericani, a carei zidire a fosf Incepuld
de 5fefeinif6 Vodd, in anul 1612 i desdvirifd de domniforii care i-au urmaf. Ceva mai
veche esfe Mcindsfirea Pingeirali, in acelea0 imprejurimi. Ina Itafer in anul 1560, de cafre
Alexandru Lapuneanu, in vecindfalea unui caste' domnesc, ea nu a pufuf supraviefui in
1111

infregime fimpurilor.
Arhifecfura i picfura acesfor cqezdminfe, pe care Sfaful le resfaureazd astazi, ne vor-

besc despre comorile spirifuale cu care poporul romin a fosf inzesfraf din cele mai vechi
incepufuri ale sale. Nici o industrie nu se pripdise pe aici, decif mici Infreprinderi foresfiere care macinau fora mils podoaba muntilor. Baca nu robofeau pe m4a regale, mai
mull decif fdiefori de lemne sau plufa0 lot nu le era harazit tdranilor sa ajungd.
Nu gaseau de lucru oamenii nevoia0 de pe valea Bistritei, nici in oraele mai depeirfafe,

deoarece indusfria nationald era in acee4 sfare de inapoiere prefufincleni. Aa dar, ei

pdreau a fi sorliji usd scoafd apd din piafra seacd", deli fare lor gemea de loogatii.
lata cum au trail, secole clearindul, harnicii moldoveni de pe valea Bisfritei.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

file ce povesfefe mdreata clips

Ind inforci fila de our a isforiei poporului romin
viola lui se lumineazd din paging in paging i infeipfuirile cresc alit de
a eliberdrii
-furfunos ;i sinf calf de mulfe, Ind./ e greu sei le cuprinzi in stove. Nu-i loc in fomurile not
penfru osinda celor ce asudd pe ogoare, in uzine, on penfru cei ce-mprafie invatafura;
clor fapfele acesfora sinf cu adevdraf osindd penfru cei ce i-au asuprif pind mai eri.
Dace' rasfoiefi aceasfd isforie a vremurilor not ;i cauti o paging de pret penfru
Moldova, la fila anului 1950 vei gdsi Hofdrirea nr. 1.182 a Consiliului de Mini Ori al
Republicii Populare Romine, care spune:
Acordinci o insemndfafe cleose6ifd lickicicirii tnapoierii economics a Mo lc:lovely in care a fast lasafa
cle regimul burghezo-moOeresc ;
Pentru a ridica nivelul material i cultural al populafiei din Moldova, de pe valea Bisfritei I Sire-

iului prin :
crearea unei baze energetice pufernice, necesara inclustrializarii i valorificdrii bogatillor solului ;1
subsolului Molclovei;
combaterea inundatiflor i seceiei dealungul yeti' Sirefului i in nordul Baraganului ;
desvolfarea culturilor agricole intensive, bazata pe folosirea largo a irigatiilor i a energiei electrice
fn vederea asigurdrii unei recolte stabile i abundenie ;
in scopul pregaiirii conditiunilor pentru crearea unei arfere de navigatie infre Moldova i Dundre.

Consiliul de Minifri, in edinta din 13 noiembrie 1950, ilolare0e:

consfruirea pe rtul Bistrita, in regiunea Bicaz, a unui baraj perdu, crearea unul lac de acumulare
cu o capacitate de cca 1.200.000.000 m. c. ape', care se' asigure compensarea debitelor riului intre anii
secetoi i ploioi ;

kw. i cu
construirea unei cenirale hic/roelectrice pe Bistrita, la Siejaru, cu o pufere de 210.000
c productie de aproximativ 430.000.000 kwh. anual, care se va numi Cenirala Hidroelectriai Vladimir Ilici Lenin.
Prin folosirea apelor cumulate la Bicaz i celelalte amenajari de pe riul Bistrita, care se vor proiecta
li executa ulterior, se va ridica puierea electric instalatd la cel putin 450.000 kw. tar productia de energie

elecfrica, intr-un an normal, la aproximativ 1.000.000.000

kw11.;
13

www.dacoromanica.ro

amenajarea penfru irigaile In lunca Sirefului i in nordul Baraganului, a unei suprafete de cco
300.000 ka. Pe ferenurile frigate se vor amenaja culfuri intensive, In special de plank, industrials i se vo
folosi energia elecfrica la mecanizarea muncilor agricole ;
crearea unei cal navigabile in valea Sirefului I recuperarea pentru agriculture a ierenurilor inunclalpile din 6azinul acesful du ;
energia electrica produsa de cenfrala kidroelectrica de pe Bistrita va il distribuita to primul rind!
to Moldova, penfru alimentarea Indusfrillor prevazute a se crea to perioada planului cincinal, precum i o
oralelor i safelor din Moldova ;
se vor construi linii de 220.000 i 110.000 volt', care vor lega central kidroelectrica de pe
BIstrila cu Transilvanla, Muntenia, Moldova, etc."

Iota cum a colporif din plin viata noun in napasfuifa vale a Bisfrifei, cum prinde s6
infloreasc6 Moldova.
Dar sisfemul energetic care se creaza pe Bistrifa nu esfe un fenomen izolaf. El face
parte din vasful program al Parfidului Munciforesc Romin pentru dezvoltarea economics a
!aril. Aa cum se araf6 in raporful Comitetului Central al Parficlului Muncitoresc Romin

asupra Planului de Elecfrificare a Drii, prezentaf in faja plenarei din 26 ocfombrie 1950.
Electrificarea tarsi noastre se impune ca o sarcina de cea mai mare urge* 0 insemnatate. Lichidarea
tnapoieril economice I culturale a farii, pe baza treceril la marea product's socialists In industrie i agriculture,
este de neconcepuf fora elecfrificare... PunInd In valoare energia apelor noastre, vom trezi la viola regiuni
tnapolate, vom crea posibilifati penfru marl lucrari de irigatie, pentru asanari 1 lucrari de ferfilizare o
pamtnfurilor degradate i inundalpile... Electrificarea va contri6u1 simflfor la tm6unafatirea traiului material ;1
cultural al maselor muncifoare. Elecfrificarea are numeroase aplicafil In medicine, in procese biologice I
chimice; ea ajufd la raspinclirea culfurii prin telecomunicatii, cinematografe i radioficare ".

Chemaf s6 dea viola unor alit de marefe i isforice sarcini, poporul muncifor din
Republica Populara Romin6 ii claruie0e infreaga sa pufere de munca, priceperea sa i
dragosfea fier6inte de pafrie, acesfor nobile teluri. El face aceasfa penfru ail exprima
marea sa voinja de pace, dornic s6-i consfruiasca o viola noun, pe femelii nos. Infrcijincl
nesecafa sa energie creafoare cu cele mai marl cuceriri ale fiinfei, cu ajuforul neprecupefif
al marei i pufernicei noastre vecine i priefene, Uniunea Sovieficci, el va pune sfavilci
Bisfrifei i o va capf a infr-o pufernic6 uzin6 hidroelectrica, din care se va imprafia lumina
i loelug peste o buns parte a farii.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

rin consfruirea Hidrocenfralei Vladimir Ilici Lenin i a lacului sdu de acumulare,

profilul economic al 6azinului mijlociu al Bisfrifei se schim6d considerabil, daforifd

disponibilului de energie elecfrica ce spare in regiune, cif i imporfanfelor maferii prime
exisfenfe. data cu aparifia marilor lucrari din complexul hidrocenfralei, iau nafere indusfrii
noi, cal de comunicatie, cai ferafe, precum i safe i orae noi, mutt superioare din puncf
de vedere fehnic i urbanisfic actualelor aezari. Se va iriga o suprafala de cca 300.000 ha.
cu apele din lacul de acumulare, unite cu apele regularizafe ale riului Siref. Tofodafd
Noua ;osea i cale ferato

411.-

ge.1

W-114.2.!

www.dacoromanica.ro

ic

"

5721161Zerm.crs.....-

.P

--r.,-71.1120:!"G

Noile case larone0i

r-411.01p;,

'1.

-!".14!1111 119111'

rt;',
.

4n.ti

.
0

1,.?

br

14,i

43

.4.

so '/S.,.

iLz

se va reduce debiful de viifurd in jos de baraj, prin rezerva preveizufd in lac contra
inundafiilor, lucru care va permife redarea penfru agriculture a unor suprafele de feren din
albia majors a riului, supuse anterior inundafiilor. Aldfuri de crearea noului cenfru industrial
de la Bicaz, se va dezvolfa i un nou cenfru furisfic, care va gravifa in jurul masivului
Ceall leiu i a Iacului de acumulare.
Amenajdrile corespunzdfoare acesfor obiecfive se desfeiparei in rifmul de consfruire a
hidrocentralei i ele au Incepuf se] se confureze Inca din primul plan cincinal. S-a consfruit
asffel un important spafiu Iocafiv modernizaf i higienic penfru populafia care a fosf mutate
din perimefrul marilor consfructii.
Cdile de comunicafie au fosf reamenajafe i modernizafe, asfaltindu-se oseaua natio-

nald Piafra Neamf

Bicaz pe o porfiune de 30 km. Ulfimii 2 kilomefri din fraseul oselei
asfalfafe se abaf spre creasfa barajului. Aceasfd osea esfe clesfinafei se] face in viifor
legdfura de la coronamenful barajului pins la coada Iacului de acumulare, penfru a inlocui
pe acea porfiune acfuala osea situate dealungul riului Bistrifa. Penfru accesul din oseaua

Piafra NeamfBicaz la fabrica de cimenf .Congresul al XIX -Iea" din Bicaz, s-a refeicut
i modernizaf o porfiune de 2 km. din
oseaua de pe valea riului Bicaz, urmind ca in viifor
amenajarea se] se prelungeasca pine!' dincolo de Cheile Bicazului.

Infrucif singurele puncfe de acces la cdile ferafe normale erau in sfafia Piafra Neamf
psi Vafra Dornei, ambele la o mare departure de cenfrul de consfrucfie de viiforul cenfru
industrial, a fosf consfruifei o noun cale feral!!! Infre Piafra Neamf i Bicaz, asffel amplasatei,
Incif se] face! i o legdfura cu fabrica de cimenf din Bicaz i sa exisfe posibilifeifi de
prelungire ulferioard a ei spre Vafra Dornei.
16

www.dacoromanica.ro

If

.11,

Viaduct pe noua
;osea

,001t...!!
N

tilq

:IA

,'

1C?

-"rt

;."!

at-1

1110.:7-.

V F :i ,

' g......7

"

'

,,.AP.

rxrt

f./

1r

....

. c a;

..

..

7.

- .7'4.

4"......

4CP241

1!. a ,-;

..

441

....f.1

Pod modern de cale ferata

'0.

*-

..mnotr.

".

N. -

'

11Ae7

.47

&I

.
jo

.4

7
.

47:4nr".-

www.dacoromanica.ro

'

Ci

be

'I

1118 SAM, NM

pa.. amp OW

'7.

for.,

W.
.

tr4

.73:211t -7:;1

Silozurile fabricii
de cimenf

.;,
I

.,.......,-........,_

411-1L6P;.

re."-

''i . t

4
-.c.,it7.-

c
"7

...i

t_4Ii.....

- ... o..P

..

L7;
!!:

.........

`f,42NO

1:44110.::

.,..: -.1:-..

bh4-,
-1-,414*

..rc

''.

'''

.,

'

. S. ,,

IA

Vedere de
ansamblu a fabricii

.1111.,4

: ,r

4111

,3'

.. A-,.

lerW.
4.1%.414

C''114

www.dacoromanica.ro

......,,,

.t...:-..
2
..,,,,'

9tC11'--

A..
.._.' ,

;.

,
4.. m...iiaa--:

)4' 4.. .-.5-r

Desigur ca acesfe mijloace de comunicajie au impus refacerea i modernizarea fufuror

podurilor de pe fraseul caii ferafe i a oselei asfaltafe.
Penfru crearea posibilifdtilor de fransporf a eckipamenfului de fonaj greu al uzinei
kidroelecfrice, se amenajeaza podurile i oselele

porful Braila

pe infregul fraseu din

Bac CiuPiafra NeamtSfejaru.

..,

In scopul asigurdrii unei surse de energie electric& care sd deserveasca instalatiile

din perioada de consfruire a hidrocenfralei, precum i indusfria creata penfru nevoile anfierelor, s-a consfruif o uzind provizorie fermica la Bicaz.
Cimenfurile speciale stnf asigurafe prin consfruirea fabricii de cimenf Congresul
al XIX -Iea" din Bicaz, penfru care exist in regiune maferii prime de excelenfd califafe.

Fabrica de asbociment

kaki

,.,-, '2

'
.

.:: L.

. 4. 7.1.'

".";...

.
mu.

rp,r_

Ili

's

74-.
.,..

, .0...
La

1.....

- --.-7ifia.,,,,,-14.
g:

..,

..... i

I
O

vi,
i

.,

'r

rin:111:7401'N

r.
.111

"v:174P/1

' -" 2
;

nfir:ifl
,_

,,- - 4,

'.-:....NL'I'ltaj

...

'

:
-r

ir 7:re,..r.,..ar'irirrIt gr.
,

F.

.r

.. .0.
5.

In Ira

' ' :'

r,, _,...,,,.,,.
.

'I: ---'i

orr'r

Lg

..

trinTr.7.T.IrritT

14.

44

',..

,L,fait

L.

719 7

fiai.*0

tri

"P. SIN .

r --

-.

--

.,..-..1-ktp .

at"

,iltii,!-''

ir.

, 12'

www.dacoromanica.ro

I.

'

irrr

.11.,Kr

Asigurarea cu oxigen a anfierelor de consfructie-monfaj, alit penfru hidrocenfrald, cif

;i penfru amenajdrile din regiune, s-a facuf prin consfruirea unei fabrici de oxigen Ia
Sfejaru.

Infre alfe realizdri din cursul primului plan cincinal in regiunea Bicaz se numard i
fabrica de asbocimenf, fabrica de Wine i modernizarea fabricilor de cheresfea.
Acesfe consfructii i amenajdri care s-au efectuaf deja in zona lucrdrilor hidrocenfralei
de Ia Bicaz, au schimbaf complef aspecful economic i social al vii Bisfrifei, creind conditii de frai material i cultural nemai cunoscufe de populatia din aceasfei regiune.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

azinul riului Bistrila, pine] in amplasamentul barajului de Ia Bicaz, are o suprafaja

de 4.070 km. p. i o valoare medie a precipitatiilor anuale de 800 mm., in limp
ce debitul este de 50,7 m. c. pe secuncla.
Sfocul anual ce se scurge pe aces., riu variaza de la 1.600.000 m. c. intr-un an
normal, la 2.230.000 m. c. tnfr -un an ploios.
Cenfrala Hidroelecfrica V. I. Lenin va reprezenta o acumulare villa de 65/o din
acumularile utile posibile in bazinul hidrografic al Bisfrifei.
In hnii generale, complexul hidroenergefic de la Bicar are urmatorul profil:
Un baraj de greutate de beton, amplasaf intr-o zone] cu gresii de Tarcau, care
tinge deasupra falpii de fundatie o inaltime pine la 127 m., asigurind o refentie normak
la o cofa cu 7 m. mai jos fate] de coronamenful sau. La parfea superioara, coronamentul
se amenajeaza pentru circulatie cu o ;osea de 7,5 m. latime, flancata de doua frotoare
de cite 1 m. !Mime. In acest fel se sfabilefe comunicatia pesfe vale, infrerupfa de lacul
de acumulare.
Lacul de acumulare ce se creaza in amonfe de baraj va avea pesfe 1.200.000.000 m. c.

ape], desfaurindu-se pe firul vaii pe o lungime de cca 35 km., cu leitimi care afing 2 km.
El are drepf scop s6 regularizeze debifele riului
se] se obtinal o cadere de ape] penfru
producerea energiei electrice. Totodata va proteja albia inferioara a Bisfrijei impotriva
apelor marl, prinfr-un volum de protecjie care amortizeaza debifele de viitura i asigura
asffel recuperarea penfru agriculture a unor ferenuri inundabile, in suprafata fofala de
cca. 10.000 ha. Deasemeni se creaza posibilifati de irigare a unei suprafete de 300.000 ha.
din sudul Moldovei i nord-esful Baraganului, impreuna cu debifele riului Siref. Lacul de
acumulare pregalefe i conditiile necesare pentru crearea unei cai navigabile infre Moldova
psi

i Dunare.

Priza de ape] a uzinei hidroelectrice esfe situate] pe versanful sting al riului i are
radierul Ia o cots cu 59 m. sub cola coronamentului barajului. Apele captafe sin+ conduse
21

www.dacoromanica.ro

prinfr-o galerie circulars de acluctiune, sub presiune, cu diamefrul inferior de 7 m., i lungime de aproape 5 km. Aces+ funel de aducfiune esfe cdpfu0 cu daub' inele concenfrice
de beton, din care unul de beton armaf. Derivajia apei din lacul de acumulare se 'ermine':
la Stejaru, uncle se amplaseaze uzina.
La i4rea din tunelul de aducfiune, apa esfe conduse prinfr-o conducts fortafci,
alcafuife din daub' fire cu diamefrul inferior variabil, de la casa vanelor la uzine, intre

4,20-3,80 m.
Echilibrarea se face prin intermecliul unui casfel de ape, de tip cilindric, cu diafragme,

avind diamefrul de 32 m. i ineltimea fatale de 100 m.

Cenfrala, sifuaf pe ferasa Pingerati, se echipeazd cu 4 turbine mici, avind o capacitate de inghitire de 23 m. c. pe secunde i 2 'turbine marl cu o capacifafe de inghitire
de 43 m. c. pe secunde.
km.
Resfituirea apei in riul Bisfrifa se face prinfr-un canal de fuge, lung de pesfe
i sifuaf in albia majors a riului.
Cederea brute a centralei variaza infre 100 m. i 149 m.
1

www.dacoromanica.ro

..

11,11b.

41
.

tor',
'

M. I,

f1.

17.

g'ofFros. aVrftWig-. 4:410:r.

'

15

-;

;;;..*Nr;.?!?1

c_

cursul primului cincinal

s-au execufaf foafe lucrdrile de organizare a anfierului

i consfrucjiile auxiliare necesare,
precum

o Lind parte

1:4
-147,

din

Ao.'

lucrarile definitive.

t.

a.

Mare i grea a Post munca,

plind de avinf, pe care consfrucforii au desfdpraf-o penfru

7.

2'
ant

-3 fi

pregdfirea amplasamenfului in
care se va furna barajul. LuGrind la marl indllimi i pe faluze

4.11.

111

."7:"C' J Pr>sis

.1.44.411,15
1,`4

.1
",

1,

periculoase,

ei au smuts munfelui canfifeifi impresionanfe de

5antier sub nivelul Bisfritei

pdminf i sfincd, penfru a pregdfi

incresfarea barajului in cei doi umeri de munfe. Deosebif de grele pro6leme fehnice ;i de
execufie a ridicaf excavafia adincd sub nivelul Bisfrifei, penfru a se ajunge la o sfincd
compacfd

sandfoasd, care sd asigure o fundafie frainicd.

Munciforii i inginerii care au execufaf i condus acesfe lucreiri, au daf dovada de o
inalfd pregdfire feknicd i de o aleasd confiinfd pafrioficd. Ei au rezolvaf excavafia pine]
la marl adincimi, prin sisfemul abaferii succesive a apelor Bisfrifei de pe un mal pe alful,
i

cu ajuforul unui pufernic bafardou mefalic, combinaf cu un sisfem mecanic de pompare a

apelor de infilfrafie din incinfa bafardoului. Evacuarea sferilului a necesifaf proectarea i

www.dacoromanica.ro

Aspect din anfierul Barai

"-

;.
b

54L+104

v,to

46/:1

.
-

--.4.11::10.T.
Kati

sso

'.,;/

71.
.-

-.

b
Via

Skip penfru evacuarea sferilului

'"

" '

evacuarea sferilului

.":11g.

Aspecf din anfierul Baraj

1.

,11,

-4s.

.
.4

vre

1.'1,

.;

4
1.14.

..

'74*

1..C1

3.

el

....

',...4.

4"
in

'''%'

Imp

'

p'

t.;

:'
.1

.
r

..

r-r-r,.-f,-,.#

-::::.. 7_-.*,,tf

- --

..

ts

le,

..

-.....r

..
,.,-

.,

a..-'-'1,

.-

..

g o t

,1
a. .

iSt

N....o-

4,11t4
._

amm....

.. a.

,-...

`:.

-.1
`11

-a

rfv*

'Nall,

"Y'',,`'

t Al:: -..ath;t11..1,
1,. \

ri*

5.

. ,.

!''

-_1

[4,

-..'_- ..

;Z

'

114

.1.+.......'4

''

;''

-ii-"--

o Ire

.r.:.Tbt,
.

&C.
3,1

'1.:

www.dacoromanica.ro
'Sea:

ik

71 .

: ,-_ f

execufarea in lard a unei insfalafii mecanice de mare randament, infregul proces fehnologic -hind asiguraf prin organizarea unui complex mecanizaf bine inckegaf, care combing
utilajul de seipare-inceircare, cu transport la inalfime, fransporful la nivelul caii de
comunicatie normals:5 i impreifiere pe halda de evacuare. Pesfe un milion i jumeitafe de mefri
cubi de pdminf i sfincd s-au scos asffel din amplasamenful barajului in cursul primului
cincinal.

Nespus de frumoase sinf in deosebi diminetile de yard pe valea Bisfrijei, in zona

barajului. La ceasul cind soarele ii sfrecoara poleiul viiniu prinfre cresfele malului
sting
;i scinfeiazd in boabele de roue) din frunziul pCidurii de pe celalalt mal, murmurul pasarilor
se ingina cu Hsu oful apei greibife a riului. Cind infra in lucru primul schimb de zi, puFeturile minerilor improaFei zarea cu prof de sfinca i de hduliful munfilor ;i al vaii, amufesc

foafe viefafile, iar drumefului strain i se pare ca

Foraje penfru injecfii de cenaelidare

s-a iscaf furfunei din senin.

Apoi,

foafe

se

linifesc

7-

pentru o buns bucatet de

vreme i nu se mai aude
decif zumzeful mofoarelor

d'

"17.-L
1L

e'
y.

in

vesele

rasfimpuri

PA"

vorbele

ale constructorilor

-<

,..11""

1/4

3.3

harnici. Dace infri prinfre

ei, poll afla mulfe ispreivi
de ale celor mai iscusifi

-00

1,

meferi in lupfa cu indel-

trfi

ralnicia apei ssi a sfincii.

Pe unul II cheama Stefan
Ivacioni, care cu brigada

a lb;

so a inscris in carfea de
our

consfructiei

12.000 m.

peste

Ir

de pdminf
i sfincei izgonifi din locaul pe care I -au pregdfif
cu grija i dragosfe marelui baraj.
c.

De insemnafei importanta

pentru

barajului a

consfruirea
Post

exe-.
fiA

Id

2.

yr..... AV
-,........,....

''---

Kj

1-

V'

or

J.'

....F-.1*. 4-

or

I'
4.2.-

:
...a.lait ..,
- -t. .1 www.dacoromanica.ro
-

.
`

-.,

.4

r.-

cufarea unor marl lucrari auxiliare.

Asffel s-a consfruif o fabricd de

beton, dofaid cu cel mai modern
ufilaj livraf de Uniunea Sovieficd.

Aceasfd fabrics are o capacitate

de 4000 m. c. beton in 24 ore.

Ea asigurd
cesar

asffel

rifmului

de

debiful ne-

cif

6efonare,

li o calitate specials a befonului.

La monfarea ei, Uniunea Sovieficd
4

ne-a ajufaf

cu

personalul de

specialifafe, de la care inginerii

i mecanicii nofri au inveitaf pracfic

41,11 -

L'

..P.

,,,

:4;

minuirea acesfui ufilaj de o inalfd

fehnicifafe. Este mare i pufernica
f Arica noasfrd, spun munciforii,

,:

.iii

2, ,

spune maisfrul Luclovic Melniciuc,

:: -../....4....:.1......40.',..C......si.c...- .

..

care-i cunoa0e foafe ungherele;

$TEFAN IVACIONI

el cu echipa sa i-a execufaf Infreaga

Ansamblul fabricii de beton

*"--70-A4AN.autk.,
D*.

41\)-1
;

t[

x" ro"-

r 7tsy

nr

?C

APT

a II

;....;
"gl'

r
t

SA,

-r

4!J

0.01

AN4'
.7

'-'
.

Le

rel

ii

".

e
.

,
www.dacoromanica.ro

,0111111MIC= 774SMIllf

MNIMMIEWNMosamem?

JIJ

Depozitarea agregatelor sortate

'tilo"-, .71 00
1,

.nAl.

1,

4. -

'
cePr
4

! _4.

k.

''

St IN

4-."-". .4 .4. 4.4 4,44.,4 44

94 ' tANP. 4.

'..-

....04-

"."'1'71-79
5 .!. ,

n7
7

`,
;lc "C4t

ip
Cr

5%.

4.

.1.0.%!,"/".r7.
o

[3.

iu

Accesul trenurilor la inceircare,

in fabrics

11

4
Wir

It .
mr......4& - .,.

^."'"--.

U
U.

Ulf1,11,

41':

-:'
*

'

17.

11

W1-

www.dacoromanica.ro

Am

. If ,171171

it

ki

Macarale in montal

Macaralele funicular

wyy.

Macarale in mental

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DORNEANU

LUDOVIC MELNICIUC

dulgherie, aa cum de alifel a consfruif mare pane din dulgheria fa6ricii de beton de la
Sfejaru si pe aceea a marilor afeliere centrale de la Izvorul Munfelui, care deservesc foafe
anfierele consfrucfiei.

Tof asffel ifi vor6e0e despre ufilajul mecanic al anfierului, maisfrul mecanic Constantin

iubifd de fofi consfrucforii 6arajului. Pe ger, pe fimp de

ploaie sau in epocile de umflare a apelor Bisfrifei, mina sa pricepufe gdsele leac fiecarei
ezifari a masinilor sau mecanismelor care deservesc lucrarea barajului.
El a facuf i imporfanfe inovafii, care se aplicd pe infregul anfier si a calificaf un
insemnaf num& de fineri in meseria de mecanic. Cadre noi, pricepufe i devofafe con
sfrucfiei socialisfe, au ridicaf dealffel i fefan Ivacioni si Ludovic Melniciuc.
Dace! {Arica de beton asigurd o vifezd de befonare din cele mai rapide, fransporful
.;i punerea in opera a acesfui impresionanf volum de beton cer deasemeni mijloace cu
foful speciale. Penfru acesf mofiv a fosf necesara consfrucfia unor macarale funicular de
mare profit, livrafe de Republica Democrald Germane!. Munciforii barajului au consfruif
pentru acesf ufilaj fundafii speciale, pe cele cloud maluri ale Bisfrifei, la o indIfime care
Dorneanu,

figures

cunosculd

infrece viifoarea cold a marelui sfdvilar. Monfarea lor s-a facuf in cele mai tune condi31

www.dacoromanica.ro

-u

e=

tee.
RAY

.0

t.

..4

tit

76

,,gott

its

(v.
r

n
-fr

:Ai,

Aspect din viitorul fund

al lacului de acumulare

Draga refulanto N. Z. 20
V= MEM

, --

''''-- -S....
,,,---...
-t. 9....

_.

-,----:.-/ __-4. 1

,....1

-_-.-----.4-_,- 7 ..

n..11

'

rat

.1;Zr.

$7,,i1

to -:

L.

,..

,:.
;IR
r,

11 .-10, ; it's'
u

el '.. ,:''Z' .0.1,1

Ia.

- -)...,"..;

.,-,a

ra.
CI

1-1
L:4
...okiriirorth_

..

,r401

'I-

"ir.

.1*

\i

%.L

iwww.dacoromanica.ro

...

-
444'

ot

....

;-...

s .,

,--:

-,..

Desceircarea befonufui din frenul de lucru

1,0
-

I.,

Nt!

'

"Z

)'

, SSI.,:*

ow. .!

11:"

'

.1

2'

.
441Si.,

e
V,

'el

*:

t"

"1,P'

. 7

*, 110u

sj.,

Ito-.1.0

.40

74X

tr. 4

1,

'
'

,
.

, II

Pt'

li

sit". .14Nv

....

.....

t_

het

..: '

al

r '- .

: b.;
i'' ? ,

'

`0.
-.....-...._,

'"F.,

'

-.4,_

1:-.1:flik-

'."-- .

18,- ;

1.kl.

:.4

.it'-

.' . 44''' 3'

:

: ''.2' ..,

-L

-.11-..t

;)

I.

'

:,:e ,-,.

. " ,.....

....

"06

0
.

*;
;grit , AN .,.

)../..
Ile
.

41

4
1

...,

'' A

,.4

iif"

.0

,, V '...1.

..-

.1l t
i

i,

EA

saIrig

at

_nom ...3''r,L'''----

o.

fi'

,...6.L'

%....
..

,. ..,

-: .

I.

,
," ,
oc4

.2

',1!1011111.

4-

..._,,,-1,4'44?0 :

- -.'

. 'e
.
.
. 4.
www.dacoromanica.ro

.;,-,-..-.4.

---

:.........,,iii,....._....

s ''

.5'.

4
4

E., *-

11

lk.

--.4

.e.

,.

.f.

..IN.

11/4 6*-. .1 0 1..

14.

.:

1:11*

so t

Iatiei._ . ..a.

liSi

tiuni de califafe, ajuiati fiincl de monfeuri specialifi germani, care au insfruif i personalul
penfru manipularea acesfui ufilaj modern. Befonul livraf de {Arica esfe asffel fransporfaf
cu Frei macarale funicular, infr-un loc sau alful, de pe marele front de lucru din valea
riului, circulind in canfifciti impresionanfe la indltimi mutt pesfe 100 mefri deasupra cdilor
de comunicatie normald din zona antierului. Oamenii care insotesc 6enele pline cu beton,
la asemenea indltimi i in deplind sigurantd, simf cu adevdirat ca domino nafura, ca au
devenit sfdpini pe ea.
i sin' multi munciforii care i-au riclicaf confiinta la un asffel de
nivel, in bdfdlia penfru consfruirea acesfei mdirete lucrdiri din planul de elecfrificare. Multi
sinf frunfa0 in infrecerea socialisfd, daforifd ajuforului i grijii cu care ii inconjoard Parfidul
i daforifd cunofintelor pe care le primesc
neconfenif de la inginerii i fehnicienii crescuti
i educati de Partici. Avind in frunfe asemenea ingineri ca Aurel Coca i Ral<oi Ladislau,
ei merg cu pas sigur din succes In succes.
Mulfe s-ar mai pufea scrie despre oamenii care consfruiesc barajul i despre mainile
i mecanismele care le uureazd munca. N-a cunoscuf niciodafd valea Bisfritei o asemenea
frdminfare i oameni alit de hofdiriti sd-i imbogateasca i sdi-i infrumuseteze 0 mai mull
meleagurile. De uncle cdrau alfddafd tdranii, cu biafa cdruta, piefri penfru acarefurile

ING. AUREL COCA

ING. LADISLAU RAK05(

ao,

tt

g4

.11

--.

www.dacoromanica.ro

ott
r-

Inn

'

Bena cu beton coboara la punctul

de furnare

:'

o 4.

,
;

Alta bens a pornif spre locul de

betonare

%).

,
www.dacoromanica.ro

-.

asfazi ma;ini nemaivazufe de ei

scot piefr4 i nisip penfru consfructia care
le va educe belpg i bunasfare. Pufernice
dragi refulanfe se scalds in soare pe apa
riului i scot mecanic mii de lone de agreboierefi,

gate.

Insfalatii din cele mai

perfectionafe

le fransporfa apoi in static de sorfare a

fabricii de befon, de uncle iau drumul spre
sectiile de
t

befonului.

Un

infreg complex mecanizaf, in buns masura

aufomafizaf, asigura asffel executia rapids
i de cea mai buns califafe a marelui baraj
al Hidrocenfralei Vladimir Ilici Lenin" de
la Bicaz.

.111.44,

.1

amesfecare

Inckeierea

primului

plan

cincinal

marcaf terminarea unei grele efape in execufia acesfei lucrari i fofoclafa a insemnaf
Descarcarea pe bunkerul pompei de beton

inckeierea cu succes a parfii de pregafire

a furnarii propriu zise a barajului.

Consfrucforilor de la aceasfd unifafe
le-au revenif i alfe imporfanfe sarcini privincl execufarea majorifaiii lucrairilor provizorii

Bafardoul de polpiane mefolice

1.01

Je

.414

4:4451,1&-,
a

. :ir

57r

16146-71

E.

...)

.11171r.

. /
*

f
1

!14:riakrf

"
I

V1,1

"--

e?
.

2.-

c
ti

r i`aa'a .

a-

www.dacoromanica.ro

.
;-

.
a

""`"..

"mai

1;7

11., .1011011116,
--4.

y'Ni F.
I,

,.
411%.0

'',16

dr

Ft'

1111

II

er

-ire.

'

0 I..
pii,001,

Valea Bistritei impinsa pe malul drept

din ulfimii doi ani ai primului cincinal. Ei au consfruif numeroase baracamenfe penfru
spafiul de locuif, precum i cladiri cu caracfer social-culfural.
Pe lingo acesfea, au execufaf i lucrarile de insfalatii elecfrice i sanifare de pe Infregul

anfier de la Bicaz. Sint pretioase rezulfafele o6finufe, cu afit mai muff, cu cif majorifafea
munciforilor au frebuif calificati la fata locului, in limp ce insdi inginerii i fehnicienii
conduceau penfru prima data o asemenea lucrare de specialifale. Acesf colecfiv a dovedif
un minunaf afaamenf fala de cauza consfruirii socialismului in pafria noasfrd, muncind cu
mullet abnegajie chiar in perioadele end nafura le punea piedici din cele mai grele.
Zapezile marl i indelungafe in fimpul iernii, sau viifurile i umflarile Bisfrifei in epoca
dezgketului i a ploilor, au fosf infrinfe uneori prin adevdrafe acfe de eroism. Confinuifafea
lucrului a -lost realizaki asffel in mod permanent, asigurindu -se indeplinirea i depdirea
sarcinilor de plan, an de an.
In problemele fehnice i geologice de mare raspundere care s-au ivif in aceasfd
perioada, ajuforul specialifilor soviefici i cehoslovaci a fosf deosebif de valoros. Numai
in felul acesfa s-au putut invinge foafe piedicile infilnife in decursul pregdfirii sfincii penfru
a oferi o deplina securifafe masivului de befon i s-a facuf fate' tufuror surprizelor pe care
le-ar oferi ferenul. Cadre le fehnice i munciforii au cifigat folodaki o bogata experienja,
care le va servi in viifor i penfru consfruirea alfor hidrocenfrale in Para noasfrd.
37

www.dacoromanica.ro

vsyrom.

MINN

Ulfimele luni ale anului 1955, lunile de incheiere a primului cincinal, au adus consfructorilor de la Bicaz succesul cu care s-a incununaf inclelungafa lor muncd de pregafire.
S-a pus in fundune fabrica de befon ;i primele mii de mefrii cubi de beton au Post furnafe
in adincul vaii Bisfrifei.
Aa a fast clesckisd marea lodfdlie penfru inchiclerea la Bicaz a apelor acesfui riu
nardva, in scopul credrii lacului de acumulare.
Aminfirile consfrucforilor de la Bicaz s-au infors, in acele zile, cu ani in urmd, cind
fdranii de pe acesfe meleaguri ii priveau cu mulfd indoiald. Nu-i pufeau inchipui pe afunci
cum va reui cineva sei infringd Hill lor ndprasnic, care i-a 66110 din moi-sfrdm4. Pufine
zile au daf ei bafardoului mefalic care a pus prima sfrund apei i s-au afepfaf ca infiia
primdvard, cind Bisfrifa iese involburafd din mafcd, sd-I fdrime, cum le farima lor gardurile
i podurile de Lime.
Dar de afunci e mulf i mulfe s-au schimbaf, clei ani s-au scurs foarfe pufini. Au
schimbaf oamenii i ndravurile Bisfrifei, s-au schimbaf i fdranii in viafa i cugeful lor, se
schimkd i inflorefe infreaga faro.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

munca giganfica s-a depus in cursul primului cincinal penfru sfrapungerea funelului
de aductiune, care sfrasafe munfele Bofoanu pe o lungime de aproape 5 km.,
lucrindu-se infr-o sectiune de pesfe 16 m. p. Concomifenf cu sfrapungerea munfelui s-a
desfCisuraf i operajia de 6efonare a ceimC4uelii exferioare a funelului.
Sanfierul Tune! Infrare, noapfea
.4190111114Vi

1'

-"ei
'.7,1,;

ow

MI.

-:

...MEIN

it

0
.44,-

www.dacoromanica.ro

o
e

Nom

.1

4440r5,6

Formatiunile geologice strakdfufe sint predominate de marnocalcare istoase, marnoargile istoase, marnocalcare lifografice, gresii calcaroase in procent redus i infercalatii

marl de marne roii-cdrdmizii. Rocile se schim6d des i se repefa pe clistanta foarte mica.
In contact cu apa, ele se desfac in numeroase suprafete de isfozitate i se inmoaie,

mtirindu-i volumul simtifor, fapt care duce la presiuni foarte marl, care de cele mai multe
on se dezvolta in Limp. Tectonizarea s-a resimfit puternic in acest complex Senonian i a
modificat profund consistenta initials a rocilor, slAindu-le rezistenfa i dind loc la o cutare
generals a sfrafurilor, o cutare desarmonica a infercalatiilor istoase, aparitia de numeroase
falii mici care provoacd sdrifuri i brecieri in complexul de straturi; multiple zone 6reciafe,
cu material zdrobit i prezenfa a numeroase diaclaze.
Apa apare pe infreg fraseul tunelului, variind ca debit cu gradul de fectonizare a
rocii. Ea circuld in masiv prin reteaua numeroase de fisuri, suprafete de sfratificatii, diaclaze
i falii care strabat
masivul in facile directiile. Sub influents apei i aerului, rota suer

Graficul deslawarii intrecerii socialisfe in tune!

9.0 AO

:1

7'

q44 if;
g.

Ci

nTh.

9.

"

'6.

13

'.'

tly
.10

o.0

11.

ggg

"t

'
gr

I,

na

.44

4
.

www.dacoromanica.ro

rlrs

r 1-

0.

'4.

L.

r0
'M.'
:.Z. ;

AI
.

A* n
r

V'

..

r''

Ak

:1$1!

1,0
,

.1

al

te,

It

As

..

.r

Ilk

to

Miner in galeria de bath

umflari i micari in sfrafrr fenomene care meiresc considerabil presiunile initiate i duc la
necesifatea unor sprijiniri pufernice care frebuiesc monlate imedial dupe' deschiderea profilului.

Din aceasta cauzd este necesarCi ceimauireci exterioard a galeriei cu inel de beton, care
in timpul executiei sa preia presiunile marl exterioare, iar in timpul exploata'rii viitoare sa
preia importante eforturi de tensiune. In vederea exploatarii tunelului de aducfiune, se va
executa i o dirnCipiald interioara din beton armat, capabila sa rezisfe la presiunea interioara a apei i sa asigure efaneifafea i uzura.
Prin lungimea i sectiunea acestui tune! de aductiune, el se numeir6 prinfre cele mai
marl funele hidrotehnice din lume. Pentru executarea sa este necesara in total excavarea
unui volum de aproape 600 mii m. c. de steril, turnarea a 300 mii m. c. de beton; din
care 126 mii m. c. de beton armaf, precum i injectii de 15 mii lone ciment.
Consfrucforii tunelifi au depus eforturi marl pentru executarea primei parti a lucreirii,

strdpungerea prin galeria directionald, pe care i-a lust angajamentul

sa

o infelpfuiasca in
41

www.dacoromanica.ro

*44._ '.

cinsfea celui de al II-lea Congres al Parfidului Munciforesc Romin. Sarcina a lost incleplinild la 11 decembrie 1955, cu 170 zile inainfe de fermenul prevazuf in proiecful fehnic
al lucrdrii.

S-au infrunfaf presiuni

deosebif de marl pe o zone' fatale! de 1.724 m., cu

infilfratiuni i izvoare pufernice de ape', iar pe o zone de 1.568 m. streil)Cifinciu-se portiuni
Cu infilfratii marl de gaze explozive.

Lucrul s-a desfaural pe cloud fronturi de afac, unul la infrarea i alful la iesirea din
funel, realizindu-se o vifezei medie de inaintare de 5,35 m. I. pe zi. In cursul Infrecerii
socialisfe care s-a desfa'praf in cinsfea celui de al II-lea Congres al Parfidului Munciforesc
Romin Infre echipele de la Intrare i lesire, vifeza de inainfare s-a ridicaf la o medie
zilnicd de 7,48 m. I., iar in ulfima lund vifeza de inainfare a unui singur front de atac a

Transportul sterilului din tune!

,F

4
t4.

a
1%.
4

in;

. raa

MT'

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

fast de pesfe 5 m. I. pe zi. Canfitafea de sferil evacuaf din munfe prin excavarea galeriei
directionale s-a ridicaf la 72.270 m. c., ceeace egaleazei cu incarctitura a 18.405 vagoane
de tale feratei normala de steril.
Acesfe realizdri au lost posibile clatorita enfuziasmului i priceperii cu care intregul
colecfiv al consfrucforilor a muncif zi de zi, indrumat i insufletif in permanents de Partidul
clasei muncifoare i de organizatiile U. T. M., care au Oaf in fruntea lupfei penfru a invinge
bate greufatile care s-au ivif. Au fast posibile daforita fapfului ca am avuf un insemnat
ajufor felmic din parfea Uniunii Soviefice, care ne-a livraf numeroase ufilaje de consfructie
penfru funel, ca: perforafoare, ciocane de abataj, compresoare, pompe de beton, fractoare
i munfe alfe maini

maferiale imporfanfe. Deasemeni, din nesecaful izvor de experienta

al consfrucforilor comunismului s-au insuif, pe anfierul funelului, cele mai inainfate mefode
de munca, cum este aceea a graficului ciclic Ivan Golovin, care a facut posibila ridicarea
i

productivifatii muncii Ia un nivel de record in domeniul sapeirii de galerii subferane.

Lucrdrile de funele sint cunoscufe in Cara noasfrd, exisfind cadre inginerepi i muncifori
cu mulfd experienta in acest clomeniu. Tunelul Hidrocenfralei de Ia Bicaz nu este insa un
funel obinuif, nici prin sectiunea sa, nici prin lungimea i cu alit mai putin prin cerinfele de

Armarea inelelor f nainfe de befonare

www.dacoromanica.ro

Consfructia prizei de apes

p

p-

.1-,
.m

e
er

'4',

.^

I.

^
5

"Fr

'.

.,,,,, F
...i1,;`
..,r'd'.

'
'
.

1.(i."7.1

"n.'

,'

'

. ."^

.4^'

dE
i.

..rileS

.^

'4.'"t"g

,to

1.

.q

).

1..,Sr

J.
1!:

ri

'.
.

I'

of

ly

'

, ;.,
to pgt:' r2;.7

of

www.dacoromanica.ro

4 6

-fr.

rezisfentd. La conditiile ce-

,41

rufe de destinatia sa hidrofehnica

ryJy

addogaf

s-a

an,

strucfura geologicd dificila

a munfelui pe care-I sfrd-

bate. Infilfratiile de gaze

au confribuif la ingreunarea
muncii

consfifuit o

au

piedica grea

in

permanent d

aproape

executie.

Organizarea venfilatiei a
necesifaf un ufilaj special,
precum

1111...

..\

mdsuri deosebif

34
a

de precaufe penfru asigu-

..

L:

`..

Mari greutati au frebuif invinse i in ce prive0e

evacuari

sisfematice a apei, mai cu

seams in zonele uncle se

infercepfau

pufernice

iz-

voare subferane, care reueau sa arunce incarcatura

de exploziv din gdurile_ de

mind i sa ceard serioase

eforfuri minerilor penfru a
continua inainfarea.

Tot alit

de

P.
C

neoloir

nuife au fosf i problemele

ridicafe

transporfurilor
penfru

simulfan

Excavare cu ciocan pneumatic

organizarea

de

se

in

rarea securitatii muncii.

asigurarea unei

.N

,..

r.,

funel,

asigura

alit excavatia pe cloud galerii

lata penfruce munciforii

suprapuse,

cif

befonarea

inelului

exterior.

inginerii funelifi au frebuit sa rezolve la Bicaz

o sifuafie
de priceperea pe care au dovedif -o cu pri-

nemai infilniki in pracfica lor. Dar in afar

sosintei, a fosf necesard i o hofdrire i devofament fats de constructie, care nu rare on

45

www.dacoromanica.ro

ro.
r.

Miner la reprofilarea
galeriei

'7

6494

ot:
a

13

Galeria de bath

www.dacoromanica.ro

f.."1-y.::

sr,

4.

4*

"e

,....

.15i

: i.. t '''

.=!..

....

:;,;;, 1!

Pregatirea gauri!or de mina

,k.

^1

.r E.,10 v.%

t.
II,

..*

-`.

e.P.
s.

Luarea probelor
de beton

'

31..

.v

www.dacoromanica.ro

rf.

..re

47

r
,

Efectele presiunii muntelui

/'

01

.41

ij
t

..

"JO

41:

4.4
I

4.

.
A

ti
.

oli

Oet''

r.,+

www.dacoromanica.ro

I .1. .7 .tsi

79.70

S
.

GAVRILA PASCA

DUMITRU ZAINESCU

au dus 'Dina' la acfe de eroism.

Uneori presiunea exceptionald a munfelui, favorizafd de

6recierea rocilor claforifd apei de infilfratii, produceau ruperea celor mai pufernice armeifuri

;i surpari in galeria directional&

Nici un moment insd colecfivul de funeli;fi nu a fosf surprins nepregdfif ;i niciodafd

nu a ezifaf

silt

rezolve rapid ;i hofdrif bale incidenfele.

Nimic nu a puluf sfavili elanul brigazilor de inainfare, ca aceea a lui Gavrila Pa;ca,

care a cucerif fiflul de Erou al Muncii Socialisfe. El cu brigada sa a objinuf rezulfafe cu

adeveiraf exceptionale in sdparea galeriei directionale, din care au strapuns 1.770 m. I. ;i
au obtinuf tofodafd cele mai marl vifeze de inainfare.

In limp ce ace;fi bravi funelipi dau pafriei o lucrare alit de pretioasd, ei i;i perfectioneazd necontenit ;i pregdfirea profesionald, penfru a deveni consfrucfori valoro;i ai altar
marl lucrdri hidrofehnice.

Mineri experimenfati ca Samoild Gagy ;i Dominciuc Filip, ajufati de mai;fri ca Roman

Stefan ;i Luca Raicovici, au consfifuif exemple minunate pentru fineri.
49

www.dacoromanica.ro

ING. DUMITRU MOSORA

'

11,...111sX

FILIP DOMINCIUC

www.dacoromanica.ro

;.

'
.111'

eq.)

".

1.4

Momenful stropungerii se apropie

(::11,;.W.--

'

.,.._

.'

1..

Lok-t.

.L!/L

Iti

t
',

I,

k
,-,

N'''

xr'

'AaS '.4:'
.r.

...,,,c
0

\1.

1 5rf-

. It-

www.dacoromanica.ro

i.'i

*ut'f

In urma realizdrilor de seams pe care le-au obfinuf acesfi neinfrecuji mineri, pe piepful
lor

numerosi

si

alli muncifori, ingineri

si

feknicieni strdlucesc orcline

si

medalii

ale

Repu6licii, simloolizind pretuirea cu care poporul nosfru cinsfefe munca neobosiki a acestor
consfrucfori ai viefii noi, fericife i imbelsugate.

Primul plan cincinal a fosf i penfru lucrarea funelului o efapei de grele incerceiri,
incununaki cu mCireful succes al sfreipungerii lui la data de 11 de'cemlorie 1955, in cinsfea

celui de al II-lea Congres al Parfidului Munciforesc Romin.

Colecfivul funelisfilor, in frunfe cu karnicul i pricepuful inginer Dumifru Masora, au

frdif in acele zile minunafe clipe de implinire a nazuintelor lor celor mai ferbinfi.

Vittoria lor a fosf cunoscuki de la un coped la alful al Orli, bucurindu-se alCifuri de

noi, foji priefenii poporului nosfru de pesfe hotare.

In mijlocul consfrucforilor de la Bicaz au venif delegafi ai guvernului, in frunfe cu

fovarCipl Chivu Sfoica, preedinfele Consiliului de MiniOri, delegafi ai Comifefului Central

In funel delegatii Parfidului ;i Guvernului a0eapfai ulfima explozie

inainfe de sfrapungere

0,

+1pil
L

j.

ti

-t

"7-

o
.

R.

' o'

isr

www.dacoromanica.ro

11=1-d; :
r
.
.1

Nr

Pr

014,

,--....-.

:11,

ire

Oact.

'tk A/IP-411,n

oar"

i*r

o' .

.6

`;

'''' '

0,
,,,

.,,
o

,*.

.,e-.;*4--

L-am stra puns !

al Parfidului Munciforesc Romin i ambasadorii fdrilor prietene, Imparkiind cu consfructorii

mares bucurie a sfrapungerii funelului de aductiune.

Un nou i pufernic imbold in munca lor neo6osita au primit consfructorii Hidrocenfralei

de la Bicaz In zilele succesului de la 11 decemlorie 1955 si increderea lor in forjele si
priceperea ce

Ii

se cere au sporif nemcisuraf de mull.

Aceasia a intdrif premizele care s-au creaf penfru punerea in functiune a centralei
k idroelecfr ice V. I. Lenin"

[Dina'

la fermenul fixaf..

Colectivului care consfrue0e funelul de aductiune ii revin

si

alte sarcini de mare

insemnafate.
53

www.dacoromanica.ro

1,

Vii,44.31," Adri

a
4

wo

7",

1
../

.414211..

'....- 10

'4 s
-0

s.

r.,
.19711

6;

Minerul Gavrila Pc4ca, erou al Muncii Socialisie

Oaspetii viziteaza funelul
J.

.17

It
.

ti

www.dacoromanica.ro

'

'

.I

61

fr

%41

Decorarea frunfaMor
Miting dupes victorie

1 Ill

t,

11 sill ..1

:1""
tr

4.

.1;
23.4

:. `" Lf .

011' A 7

..

,,rrcl'

low

- ,,,...?: ...i

itttill
.400 0 .

A
.. ....

1111

't .. =.

4 ftt

I'

4W-

te

'.',4--:-

ilti;- ' .;-4

Af..f.. '47,

If il.

..fr,

--

'14z

, ..

;.,dop
%Ii%.1 CP

.11%,

-4

..-

:4,-

g
i-.

f 07 ri

--7

!a. 4

,.

006

It

www.dacoromanica.ro
wm-

Ei

sinf aceia care vor consfrui

castelul de echilibru,

precum

uzina definitive'

de la Stejaru.
Really:Ili de seams s-au oblinut

pe aceastd linie Inca In ulfimul an al primului

cincinal, cind lucreirile preliminare penfru Inceperea turnarii fundatiei uzinei

s-au apropiaf

de sfirif.

Primul an din cel de al doilea cincinal i-a gdsit pe funeli0 cu Coate fortele organizate

desfequrate penfru 6dfdlia hotdrifoare, care va infeiri i va face se' 1nfloreascd o

bunei parfe a scumpei noastre fari, Republica Populara Romina.

www.dacoromanica.ro

enfrala hidroelectricd este amplasald pe terasa aluvionald superioard a riului Bisfrita,

in regiunea Sfejaru. Ea va fi echipafd cu 6 agregafe verficale tip Francis, de

210.000 kw. Agregafele primesc apd de la cele cloud fire ale conducfei fortafe pupa
uzinare, apa deloueazei in bazinul de linifire
prin aspirafoarele furbinelor i apoi prinfr-un
Aspect din anfierul cenfralei
canal de fuga de 1.280 m. esfe restifuild riului.
Consfructia cenfralei se realizeazd din
.

befon armaf, avind o arbitecfurd inspirafd din

stilul moldovenesc.

Sarcina consfruirii cenfralei

de

;4
i

echilibru a revenif tehnicienilor

funeliti,

.it

4^

a castelului

:,14;si; V44111'

wrs-77

'KRA'

vv

care au pdif in cel de al doilea cincinal cu

"'
....V
Ilk

succese imporfanfe i la aceasfa lucrare. Pe

r

lingd ferminarea excavatiei de lunclatie, ei au

terminal deja befonarea disfribuiforului i befoneazd in plin fundatia furbinelor.

"

cr

111

.-..,

IY7A,

la fermen acesf important o6iectiv al primei

etape de electrificare a tOrii.

..L.41.44.4

-,--ay."4<ii;

.1

--

Primul an din cel de al doilea cincinal

este marcaf asffel prin realizdri de seams la
foate obiectele care formeazd complexul hidroenergefic de la Bicaz, stied marfurie hotdririi
nestrdmufate a consfrucforilor de a da pafriei

'

*"!-:-:1:4

.4

6411

"

......,

4.444..

rta

7J

,r7IV
I

r4g

-.ru

p-

IN 4.
-

.44

et .

441

ro. ;

.
b..

'"'",-.17
r00

www.dacoromanica.ro

rr

'41:!71:

r,

4trier"'

ARV

.11`'

r/7.
yr
mgr

ri

GA

,.
a

'i

,r
Z

il! *Tan

L'Iterg:=:'.
3t'

ill

;'Ff1141 TrAliv

',,e ,

ri _1.....

..$*

44...-

4-1
rins

-411114,-.1..411

A 011)_.

Till

0:

e--1
-r-4

.'

I , r .

rter4.4116.

AMP

14\
f

"9

16 P

.1
L!

.`

i'ji

..-

1
.

1::: 41140,.4 ?..,.

,,,,,, -

'''

....-

..

.... ,

.,

4.

....
,

J.'
1,

1o'

,p,.,.

.1,

4-

.1-

4>`-=
,

-4.

Prime le befoane la fundatia cenfralei

www.dacoromanica.ro

I.

www.dacoromanica.ro

Zr

n viitorul apropiaf sint preveizufe in 6azinul Bisfrifei imporfante lucrari de impaduriri,

atif penfru consolidarea ferenurilor

cif i penfru extinderea

menfinerea unui regim favorabil de precipitafii,

In afard de impd-

imbunCikifirea fondului foresfier din regiune.

cluririle caracterisfice fondului foresfier, in jurul lacului de acumulare este prevazuld crearea

Valea Bistritei

r
.1.

e.3

,..

,".... 3_,' Ao.'444'...

w.

.,

' ',war , .
....

.._

'

-t

.mss
dr-4.

...
0.

,.

7AZ

r.

4.4.: b7/27,

,--

.. r.

.s

"41,4 1

'

2Sre.;10;:#:

_,

,.:_,E.....,,,,,,......4774m..--.
-;;._ ,-,...... -'---,
'''
...
..
--.^4 '
- ..ififfiErriA
.4...
......_....;...
A

v:..

*7.4. ,

..7

-'-

fl!.2..!;"'

'..... 40. !. P116- ..

.

.1-

ea.v!

r,,

;Piiibtple

(I."-

..
,,,,p

'
es

---:"Palli-

www.dacoromanica.ro

.....-C0A;

1. a.

45.:71

P_

'

--,

4+G1 2.!ili: ';...., 1....41-47.

f.1

6n

P';

W.
t, '

.
.

..7.,

unei benzi filtrante, prin plantarea pe cca 100 m. latime

de la marginea lacului
%

,a .

tj

versanfilor, in scopul consoli-

ddrii lor.

Sint prevdzute daasemeni importante

meisuri

agro-

fehnice pentru conservarea ssi combaterea eroziunii solului,

pentru utilizarea cursurilor de apd in scopuri agricole, precum
i

meisuri de sporirea eptelului, care reprezintd o insemnata

resursd economics a regiunii.

Nu mai pufin important

a

;row

va lua pisciculfura, deoarece Bistrifa i afluentii sdi Neagra,

Bistricioara,

este dezvolfarea pe care o

Bicaz

Tarcau, reprezinfa una din cele mai

importante valori piscicole ale teirii, alit ca lungime de riu,

cif

Interior de locuinta

ca luciu de apd, debit i fauna. Prin crearea lacului

de acumulare, luciul de apa create de la 50 ha. la 3.500 ha.

Case muncitoreA

-77.4 rp:

ff
.

eramonr

rt

?,
.

www.dacoromanica.ro

Pe lingo amenajdrile de marl proportii pe care le-a necesifaf regiunea in care se

consfruesfe hidrocenfrala de la Bicaz, s-au execufat importante amenajari

numeroase

si

consfructii cu caracter social-cultural, destinate alit credrii celor mai bune conditii de desfa'surare a marilor

lucrari de construcjii propriu zise, cif

si

credrii celor mai bune conditii

sociale si culturale penfru bravii constructors ai celei mai marl lucrdri din planul de electrificare. Incepind cu locuinfe inzestrafe cu contort modern, confine, magazine alimenfare si
textile, unitati sanifare, cluburi, teatre, scoli, biblioteci si terminInd cu laboratoare si marl

ateliere de sanfier, s-au crest conditii de frai material

si

cultural nemai cunoscute de cdtre

munciforii, inginerii si tehnicienii

care

lucreaz6

in

consfructii.

Oiled de afelier

Asigurarea acesfor conditii este

fermina la data fixate

si

'

'wr

o ckezasie ca lucrdrile se vor

tot-

.04
C

data ele fac posibila calificarea

4,

0
4-

in cele mai bune condijiuni a

unui

I
Cr

insemnat numar de oaIr

meni ai muncii, in diferite meserii

ti

si specials }ai, asffel ca sa asi-

gure si penfru viitor cadre de

valoare penfru noile lucrdri hir

drotehnice care se vor clesfasura

in Republica Popular

'

4.

Rominci.

Asa cum la fiecare puncf

de lucru gasesti mijloace de
munca din cele mai moderne

si echipamenf si mdsuri feknice

penfru asigurarea securifatii de-

pline a muncii, cu aceeasi grije

si

dragosfe sint inconjurati con-

structorii

si in acfivitaile ce le

desfeisoarei

odihna

si

in

timpul

lor de

recreatie.

www.dacoromanica.ro

lf

Fie

r .,

011
r.

I
.1

I
.
1

.4
V

4:11T--0

Y.

"tZ

I''

;
s
.

I`
7-01"44--`7"'"

;;;".,..

ike-

-;`10

At:-#.(J.cAlebfit07411+

Ansamblul Afelierelor Centro le

Cinemafograful Clubului Central

Nor

'to

400recti'Y

ALTVirjr-r:
--pc\ r=-4713TItt
IF

.70

www.dacoromanica.ro

.111. i010

"11

1111

tr

Biblioteca

Prea putine sinf binefacerile fiintei ;i progresului social, care sa nu fi pafruns pind la Bicaz.

Dupd o zi de muncci, o bale calda se oferd fiecaruia, in colonia uncle locue0e. Dupe'
amiaza se petrece Infr-o biblioteca, la un cabinet tehnic, la cinemafografele din colonii,

sau la un spectacol dal de cafre formatiunile

orfisfice

feafrale

ale

antierelor sau ale

La cantina

marilor feafre din lard, care au la dispozitie

Tie sale cluburilor din colonii, fie sala clubului

central de 800 locuri. Multi urmeazei ;colile

cle calificare sau de perfectionarea calificarii,

uncle lectiile sinf predate de titre cele mai

valoroase cadre tehnice de pe arrlier. Grija
penfru semafafe se vadefe aft' prin nume-

L"

v.

..

Iff .'

,
,

:
,

4-4V
to

. os,
..,
,f

,4e,,-

NI tl

.4

www.dacoromanica.ro

_.
-14
..,;
.., ......
1

,,

-s

ID

1..- s.1
4

un spital unificaf, incadrafe cu un personal bine

pregeitit, cif i prin preocuparea permanentd pentru dezvolfarea conditiei fizice a construcforilor. Numeroase ferenuri sportive consfruife in fiecare colonie de locuinte, cif i stadionul
roasele puncfe sanifare, dispensare

polisporfiv central din Bicaz, ofera posibilifdifi pentru clesfdprarea unei intense i variate
activitditi de culture! fizica i sport. Hrana, imbrdcdmintea, sint puce la dispozitie in confine
spatioase, bine aprovizionafe, precum

in numeroasele magazine alimentare

textile care

s-au consfruif pe anfier.

Nimic nu se precupefe0e pentru cre0erea ;i educarea copiilor, care incepind cu casa

de nosier', cdminele de zi, colile de diferite grade i clubul pionierilor, au la indemind

cele mai tune condifii de dezvoltare iizica i intelectuald, precum

pentru educarea lor in spiriful dragosfei Cafe' de muncd, de popor

psi

Cumin de zi

a.
.

AR)

a 18

;
AL

Inn*.

-.4

f.

www.dacoromanica.ro

un mediu prielnic

de pafrie.

..121;k3-

ow'
Seine; fafea copiiior

grija tufurora

Seara, dupd o zi de muncei i de recreafie, consfrucforii se refrag in locuintele confortabile care s-au consfruif in jurul celor mai imporfanfe puncfe de lucru i asculfd la radio
emisiunile posfurilor cenfrale, sau pleicuta ors locale!" emisa de sfatiile de radioficare ale
anfierului.

ii pefrec viata in cadrul unor condijii educative i

sociale cu toful noi, create prin grija parfidului i a guvernului, penfru a se bucura din
plin de 6inefacerile civilizafiei i culfurii.
Copiii

familiile consfrucforilor

Acefi copii cresc in spiriful dragosfei fate] de muncei psi fats de pafrie, penfru a deveni

vajnici apeiralori ai Ii6erfeitilor cifigafe cu atitea sacrificii de cdfre poporul nosfru, penfru
a deveni karnici consfructori ai socialismului.

Viola noun care s-a pleimeidit la Bicaz 'i -a impreifiat roadele i in rindul Omni lor
din regiune, care se bucurd de un Iarg sprijin al consfrucforilor.
65

www.dacoromanica.ro

Sfatiunile de maini i fracloare i gospocldriile agricole coleclive din imprejurimi primesc ajuforul necesar penfru repararea ufilajului agricol, penfru ridicarea nivelului lor culturalartistic

penfru elecfrificarea safelor.

Indusfria care s-a neiscuf la Bicaz a creaf noi posibilifeifi de muncei penfru fdranii
care nu pot fi ocupafi in agriculture'', daforiki fapfului ca ferenurile arabile din regiune sinf
resfrinse prin conformafia reliefului.
laid' cum aceasfa mare consfrucfie hidrofehnicd reispuncle cliff Ia nevoile de inclusfrializare a IOW, cif i la fransformarea uneia din regiunile leisafe in inapoiere economics i

socials de cafre regimurile burghezo-m4erefi din +recut.

Mii de oameni s-au adunaf, Ia chemarea Parfidului Munciforesc Romin, din foafe
colfurile fdrii, penfru a da viald meirefului plan de elecfrificare. Cei mai multi au slat limp
indelungaf pe acesf mare anfier, inveifind cum se" lucreze cu mainile moderne, cum sei-i
pefreacd in mod placuf fimpul liter i fimpul de odifinCi, cum seiii ingrijeascd sdnelfatea
lor i a copiilor.

Munca din anii primului cincinal a format pe anfier oameni noi, minunafi, care vor
duce cu ei experienfa fel-mica i socials cifigafd, penfru a o impeirkii lufuror oamenilor
muncii in mijiocul cdrora vor lucra in viifor.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

a.

,
"S

..

,, r .,
-.4r '

' ''

f
.-

--.

4 ..

pow-. .

....

I,

4i

...
tVr...'

-'

*i^..;
Y *2 .4- --f. ;bi...,.X*
e`,7.- -.0vitt.i.:7;;., .
,_'. der
$1411.7.
i'f''iNt.';'_P*.&.' ..- '

i:

.'-

.1

..,i,

,q P. ,,z.

r.

- 11.47

.2
-.., !Fr

,.4.

..1 yr . ,.4.

....

..- .;-,..

Ii..,,....: "ii".',

o '',- ..,s?':

4,
,

.4...
V' ''' `.`;

'AV= .

).-

, ''',Zi:.it

aVaales Bisfrifei...
sat de

.;,1.

41',....eirt'..
...d:i
_.,.*;

-Aiii

; - r`.
:..-..

4
..

.-.'4-,

;,,,:',111c

\ :, ....:,,,.

Bicazul...

....,

-P

CO "41:r''

2D

... &

1,1,11.,

l_

e-

sdtule

...
44;:

n 3; v, i

., 4.,
'01.

erau

'"

'''.'.
`P

....

semetul
fldminde. Muntii
erau folositi de popor
Cecil Idu

,
Riul Bicaz

porneau la haiducie impotriva sfdpinirilor strimbe care s-au scurs cu

nemiluifa dealungul veacurilor. Dacd

priveA munfii de azi

ei

ifi par mai veseli, mai primifori, cdci pofecile lor insorife sinf

calcafe de multimea muncifoare, care le ocrofe0e frumusefile rar infilnife undeva i le rcisdclefe

podoaba pdclurilor fdicrie faro mild sub regimurile de exploatare din 'recut. Din virful
Ceahlaului, pe rdsdrit de soare, zeci de consfrucfori i fdrani ii odihnesc privirea in
peisajul piforesc ce se desfdoara pine) deparfe, spre Galati. Freamdfd minunafele Cher
ale Bicazului de veselia oamenilor liberi, care au devenif sfdpini pe foafe minundfiile !aril.
Dar dace! oamenii i viola lor prezenfau alfddafa un contrast nepldcuf in fata marefei
nafuri dimprejur, fapfele i Iupfa lor penfru fringerea ceifi4elor puse samavolnic pe braful
lor vinjos i indeminafic, au fast fofdeauna la indltimea unui viifor de aur. si iata ca
76

www.dacoromanica.ro

tr.'
IA ..,'
t v

_v
tlfl
is ..
.4.

in vremuri de cofropire, on drepf

refugiu penfru cei napdsfuiti care

.,....

...

fare putine! Cele mulfe erau desculte

-.:.-...

7::+. '

r''...7?-r...5.,?__3".:;47

....

prj

..,.;:tit.

cunoscuf Bicazul in {recut. Numai

i

.--,....-

40 -

...

un

munfe cu impreju-

frupuri odihnife

w)147.Z.48,5,

-;,,,...

r 4 '-.

4I

i-

,.._"*.

4t.-.-

..

in.;:c^

-44
',4'. '' ',....: '5iel U. .7.1

10,3:- tax-

.7%

,oti 2.,
is
--,.

4'

rimi pifore0i, tune penfru desldfarea

aa era
frupului odihnif i satul
cei

",tra

pPi

..'-

..

*"
'7-1,.." 4.' '''-',.,
.; ,,:',4.',...4-...c,_

'rny

,...

.x. 4 ti . elk,
;4,17,". ", 1-4''s -,70,-4t....A,
'''/'; -tj'''.,% ,xt;:-- 1 44
1. 4
. A, .
ot
. r,C.AVA ..
PiP .
v t T

..,..

.
'...-

....2...;:,

-.,r.

,:#,.

v.::

"":": ,Y4
....

Sfincei la infrarea in Cheile Bicazului

pz,

-el

";

11

111%%
...

.,.

....4g

t'

.4

I:

-eif /

..

lei

... r

4-/,

1
.e

:.

..

12

_no

,-

1 N4,

4 i

.)1,- ...,

"1"

\4

r'e

'

44,

j i.7g44
1.14.

T1)

..e
,-_

-4,,,b, *
'

--) cb ,:

1)

4610

44

..

I+

AN

fr./ '

.14.

AC4.:2:141.44.1"

''''

".....,.

2A.1

''k 4:

...7....

.t.

,?

I'
4

'..,
...... t .:

.-

^ ,,
4alf

-;'.5- '.

'.'X .

%.

-e:

' .

,,,,.

,," 1:1:,

_,

..i

t.

;
te'

.*. '

L.

'_

..

a e.
a

wt

oid.r.?75

I3

v IPV.

ar'
moo

rAL exi.""t;.1/4'''
.

VW,

AAA

111111,....

,
:"
44.

www.dacoromanica.ro

Cheile
I

LA

'

;40
^
tn.

i ok".;3,

.4'

P.,

tiro

)?#
;

`r

;I.
.

I.

157

of

k '10

. *1.41'redi.0,.A1

www.dacoromanica.ro

7.:

Floarea Reginei

podoaba prefuif a a munfilor

www.dacoromanica.ro

nreia'A

-1

t't

gie

"s*

I.

'

.0
g.

3p4

7.

chef,

;.' 44_ t,

1.4

D.,

Z. 5

'

aa

" .'"* 4 ..

Ala

.0.
.

:4r.41,

1611

tsi

4.11

t4.

.4 t

vim

.
,,

-7

0
ele

-49

..

--

a%; 10

-...
.2 f- -4
ror:0 --- 4
,a

t;.,

''fj

51,

11

UL

'

.,,,,,, ,:r.;

,.4.

It

'

55'"

:. t.

www.dacoromanica.ro

le

E2

e.... .,.,

t"

0.

'1

4, ,=',..

.-i

4,

...

...

..:' 4.
,4:.0,
...

.,,

'''... *

1..

4 ..,

t ' .r..r..''
:....f -_,,,t. ,

./1, I"

. .-. -.--c

.....k. 4,:4.r.

t 4,

..

c
..

.4 ril

5-,*:-"11W1 lir !-Po

..,..

,t

..
*'

..

..... I

.,--

:- is

00

-.4.1%.

.
7

F.,

:_, 4

'..9

rt.:

.i.

M.

13

r'

15.

1.4

. '5.`

f:

,o ,:

'4

PA..;

;.;

..,/-t,f4.1,,,;t4t--.
.o

Pr?

r.

4."

.1

4t

".

satj

I i".

nt

7"'

"

rt.,

:.

.:

'

C.4

Muncifori pornind
spre excursie
0

LPAA

tie

c.12 1',.

.tike,

.r

Irt

r,

6;...

.
.

= ..
,

t.

04

rok.

,"

1.4

Spre virf

3,7

,t;

r!

4,

'

Jt-** Lr._

www.dacoromanica.ro

t.

t /I',

,,

.,-;.rf
'N,,,,

-1''

---7 :...4r."
-

...

i;,..iii.1.

`7..1

'4.-4
-.

...

tc

4,.-

'1..

%:
--1:'

r' All'`

.:Itri

lt,''.1

-'';:
it

0,1 .-,c,ft,

.4
, . 1 -''.4

- _r .

n-

'

,t.

jf.."

r.

-..p.::.,..-,-. -, , ,..4... ,,.4, kf,!..1

''.4..k444''' 4;:: f4-111pt4 ,-t `',, .:::,-"s'.- 1.4, I t , ,,...,,

*1..

' fi

ie?,
, r !:i

/Ti.

lireflpf

(
vrt).1

tic .

,,K

Atit*
: f;frt
,
,

1,4

F.;

,`.

AI

;4:.

../

404k ri

4'11'

114

""\..

--

v.`

.
.X1 1.,- WI

t;
Papas

'4t---54

la Lacul

Ro5u

'..
,
Fl

...

Scrf.--"*-Tr.i7.1

Pe

$ i416:..

....--......; :

-_;,;:::
_,
..1-_--i,

Lacul Ro5u

't,-.:

.--

II.

--

4."-

-...

--.45 --

--Z.--'---...14. '''',..- 4- -;10

-r-',1;:-F.-'.

--6.;
4"-t,17-b.... ;7;70
LA4 ."

r-

. t'

r1t,

...-1

www.dacoromanica.ro
2`

-C,11

A
14.1.

. * "::

.. .

"tc":

:. '.r '. .,

. " 'Pr: d

-.1-,,..
.

1'

& .-..--... 1.:

',4.4

g'
r

',

. .

'. j

v.t
u
1

Nr.

e-11

Yrrn

A
.

[1

_Ai

J.

-;
,

tt;141..-55

;
.

el 4,-0A

0,

41

11u

1.1.1,0eri-

rT

*1-

9r

ir'``

c
k

.:1

1.

.11

ii

..

,,,t,

Do

r,

:4' 4
I.

'4 t ,!,f-....-:.
,,,...

I ..

Af 7 :, '
"r1 '

e -E ,-'.

74,0.7,-,-el .Y

.;

le

..4;

i1U

;i

41 I

C
C.1'

fs

//'

it3

...t.."

air
.

r,

...

..

l'.
,

A.) f

441

...

.-: ' ,'.

4'

.0k

rIIf

''

VA .'v

, r.

Y4

.;it.

I- Am:.
.-.

?. ..

1.

o.

ft.

LP

,Y

Ligli,dr pie

4. e

,,f

.0;

,,e

. ...

..,

I .

v.

..t..
...3

ci*

n. 0

4.,

. 74, 4.,
,

..", .
A

.4

0.

') :.

...,

41

Lig

i, ,,

ii,

r,

.1!

),L.

tri

it

rL

11

f"

CO

"li.:iIR. --Zumarr sorrIrtralralfarrire ata SW

Pe stincile din Chei

www.dacoromanica.ro

'6

-7

.-.

6,

% ..1

N''

-,

...,It

_;,,..

-74
.

1.,
I

`'

.
moldovean

'

6.

"I,

..

. TL',..R, -i -

11

ti
.

...

rk .

9.

..

h.

.0 Iii
illNY6 .

-t

..,

...

..,":',"
't,

11

er,-..*

44 st

no.

".

.-

14

'1,

- --;

II- '.*,

ii

F itb V

2t1

-Mt

too

L
Q

IN

,' I

.li ..

). I

.:1!..

14. il
1

F.

4 t.,
....:.6.4--_,

tr

`a

. :...e 1,,,.. .. r .

;( ,A.

;'S

01

ci'

'

,,.

1,

' A-V

:
i7-Ike

' ; .A'

.."
.

'....2.1::.

Vt.
r-...4, 4. i
4.1- ,..,

ti
,V

Al...,

ti

t*

1..
10

.1,...,16

11.r.,

t,;-

.1
Q.,

,.

tv:;,,,

"' ..

4,

.11

..

4W

44

it'

,.

.I

.-

.....

,,
.

1 1.

,_

4,

"'

b* ,If

": '0 ,

_"..

OR

'-,1/ 1

%.,

io,1-

...

ir

'

..

''''-

,,

ir

03

-te-

-.

' i .:-LI .6, 0. - -i :Fr 5

61'

www.dacoromanica.ro

14

n,

Er.3

411

1.

1411,,

1
.--

%.64
.

11,.'

....i

':

71

": .j.

-N,

...5...44

tINE.,
...-

i"..

...e. o'

..-

4.47.

41-1011r7"

..--.

-.'"

_,,..

-- 0- 91t -----

.-410. I.:.

,,,,,ipa-.

,, ..'

... ' '.

..;

:01'P 0,YA- -

11111h
111

t?'W
'

ER

'

4 4.4

www.dacoromanica.ro

"l
._.,.

9i.

...?'31...
,"

0`.

v.

'

..,L":"

ice_
4

ti

41,
t

ii

`41....nt

ND.

tirr

C41

f."."

t'

iq 4

44,

-,
on

A
.7;1

4t,;.c.

'r,

rk

.7.,

,1

...11

1,13

.11

,1

14:

.I

''
.1'

i Irig ,

it

.e.

.'

..dr

1.

Bujor de munfe

www.dacoromanica.ro

isforia a fdurif palopl aduccifor

de liberfafe penfru tali cei a;i zorile fericirii s-au

coborif ;i pesfe pafria noasfrd
eliberafd. Ochiul calaforului nu
va mai pribegi numai pe cresfele munfilor ca sa-i gdseasca
desf 'afore, ci se va umple de
bucurie i incinfare din pragul
suprifi

'

fiecdrui cumin, din fiecare pefec

.1

de drum nou, din fiecare under

a Bisfritei.

Poporul muncifor 'i -a dovedif neconfenif marile comori

411I
r,

'

Li

pe care le posedo
dib6cia cu care poafe da

spirifuale

.16

viatei celor mai indrdznete pla.%

nuri de fransformare economics,

socials i culfurald a pafriei.

'10

41
111.

.1

Aldfuri de nenumdrafele
vicforii obfinufe pe fronful consfructiei papice, socialisfe, lumina

-Y

/11

ce va Nni in curind din pu-

p.6

fernica

cenfrald hidroelecfricd

de la Bicaz, va insori plaiurile

i viola acesfui
harnic popor,
care-i ddruiefe cele mai alese

Spre cabana

forte penfru consfruirea viefii noi.

Condui de gloriosul parfid al clasei muncifoare, oamenii muncii vor pune din zi in
zi mai muff in valoare nesecaful fezaur pe care-I poarfd solul i subsolul Republicii
Populare Romine.

Ei pof face cu uurinta aceasfa, penfrucd asfdzi sin' singurii sfdpini ai muntilor, ai apelor
i

ai Infregului cuprins al pafriei, pe care o iubesc

www.dacoromanica.ro

o paten ca lumina ochilor.

PROLETARI DIN TOATE VARILE- UNIT)- A

411Vita

IN CUPRINSUL ZIARULUI:

Anul III

Arhitect Romeo Vlad

POPAS PESTE ANI
(pag. II-a).
Viata de partid
Imbunatatirea muncii politice in discutia adunarilor g-nerale ale
organizatii for de bath (pag. III-a).
Cicatricis Elemer
Mai mutt' atentie apro-

nr. 16

.:;

vineri

tENT \LEI

30
martie

vizion5rii cu materiale (pag. III-a).

Constructorli seziseaza (pag. IV-a).
Carnet turistic (pag. IV-a).

1956

organ al comitetului de partid, al directiei generale a hidrocentralei V. I. Lenin" 4 pagini

20 bani
si al comitetului sindical Bicaz.
lommln

Ritmicitate in trimestrul II!

Succesele dobindite del con-

structoril hidrocentralei in primul trimestru al anului nu sint

nici putine, nici mica. Sub conducerea organizatillor de partid muncitorii, tehnicienii, ingineat si functionarii sectoarelor
de liter Kri ale hidrocentralei, au

asigurat indeplinirea inainte de

termen a planului la numeroase
si impottante lucrari. Planul de
extavatii in 'tune', planul de

avans in galeria superioara la

tunel intrare, excavatiile la fun-

Economic

bilitatea respectarii termenelor

de dare in folosinta a- construefillor,
prejudiciind, realizarea
planului sau organizarea .lucrarilor altor intreprinderi (fabri-

ca de ciment sau azbociment).

Tendinta este daunatoare, ea

ducind la tragerea" de masini

si de agregate in perioadele de
sfirsit de luny
deci la o nerationala

exploatare

lor.

In acelasi timp, asaltul" provoaca dezorganizare, dezorgani-

zare care este sofa bung cu lu-'

crul de mintuiala, cu risipa etc.

datia uzinel de la Stejaru, pla-,

nul' de betonare a radierelor la
tune]' intrare, excavarea grosierelor Ia tnalul sting al barajului, latA numal citeva objective

Sarcinile trimestrului Ott -- in

mod- deosebit pentru sectoarele
de bazar ale lucrarilor hidrocen-

realizate inainte de termenul

stabilit. Insemnate succese s-au

insemnate. Indeplinirea ritmica

realikat de asemenea in lupta

pentru reducerea

pretului

de

cost (in mod special la tune')

sr, in ridicarea productivitatii
muncii. Intreprinderile care concurl la inAlf area hidrocentralei
au -obtinut de asemenea rezultate frumoase. Colectivul uzinel
Diesel a asigurat exploatarea intensive -a utilajului in conditil
economice avantajoase. Remits'.

tralei sint mai marl si mai

a planului' in fiecare zi si la fiecare punct de lucru trebuie si

constitute o sarcina demna de atentia tuturor organelor de conducere tehnico-administrative si
a- celor politice. In scopul pnei
mune' ritmice -trebuie asigurat
traducerea in viata a Masurilor
tehnico-organizatorice deja stabilite, trebuie urmarita realiza

ductivitate a utilajelor.
Organele din conducerea sertrimestru sint eft atit mai insem- viciilor de resort ale directiei genate cu cit perioada aceasta a nerale' au datoria A analizeze
Mut greutAti constructorilor da- in mod amanuntit situatia aprotorltA lentil' asprOALgrelungite..4 vizionatti santierelor. noastre la
Munca desfasurata in primul limp si in ritmul impus de intrimestru indica si o serie de sui ritmul lucrariloro cu matelipsuri dintre 'care una generalli: rialele necesare. Trebuie spus ca
neindeplinirea ritmica a planu- una din cauzele care a inflului la multe objective. La sec- entat serios ritmul lucrarilor in
torul baraj
de exemplu, deli primul trimestru a fost tocmai aIndepilnit in prOportie de 104,3
la, suta, totusi, aceasta depAsire
reprezinta eforturile din cea de
a treia decadA cind sarcina de-

cadala a fost depasitA cu 25,8

la suta. In momentul cind insa
s-a trecut la tuna martie, ritmul
nu a mai fost pastrat st planul
pe prima decadA a lunii nu s-a
realizat deeit in proportie de
89,4 la suta. AceastA situatle se

intilneste si to atelierele centrale si la santierul 8 constructii al

Trustului 2. In mod special in
ultimul caz neindeplinirea ritmica a planului duce la imposi-

la Incrarile inelelor
Chemarea lansata de consfa-

tuirea fruntasilor In productie

pe hidrocentrala, mobilizeaza

provizionarea ,la un tuveli necorespiinzAtor.

Ritmicitatea muncii in trimes-

trul II trebuie asigurata prin efectuarea din timp a lucrarilor

de organizare a punctelor si obiectivelor care vor lua amploare si prin pregatirea din timp si
repartizarea juste a cadrelor co-

ry'OT.Y+,

ceae

/y

IDE mil am

ISI POT
PETIZECE GRATUIT

au economisit exploziv.

CONCEDIUL DE oD11-11rA
DEPlZILE UN NUMAR,

Economia la pn inel a totalizat 3.300 lei.

Incheind lucriirile, unui alt
inel, methbrii btfgazii de mineri
condusa .de Alexandru Pasca au

.1.1..

DepA4e c sarcinile de plan

de-pTae.. Brigades de miners con-

dusa de Broad Muncii Socialiste

Gavrila Pasca are pe graficul

de productie fin avans' de 4 zile
la inelul aflat in eXcavatie si 2
zile la inelul pe care II betonea,

za. Foartebine a,lutrat si brigada condusa de Francisc Mezei. Urmarin indeplinirea ritmica a ,sarcii ilor membrit acestei brigaz* au inregistrat la
excayarea in elor pe care le au
ifi primire, un avans de 5 zile.

Economii in valoare

Contributia brigazilor fruntase si a celorlalte brigazi de miilea' a dus la depasirea sarcinilor fizice de productie pe luna

martie:PinA la 25. martie

de exemplu
planul a fost

depasit la excavatii cu 38 la suta, la betonarea inelelor cu 32 la

sta. iar cel de avans in galeria

superioara cu 66 la suta. 0 cons'
tributie de seams au adus la realizarea acestor succese brigadierii si, in mod special, cei conaj.10 de Alexandru Tolea.
M. ARON
.corespondent

of marfuri distribuite
prz magazinele de pe antier
lucratorti din comert, au scos
noastre de produse industrial,
atit magazinul central Bicaz, cit
si magazinele de 15 tunel intrare, tunel iesire si Dodeni, nu
in mAsura
suficienta ctt articole necesare

consumatorilor. In urma acelor

sezisari s -au luat nasuri si
in ultimele saptamini au sosit nenumarate sortimente pe
santier. Astfel s-au distribuit 2.200 m. stora pentru lodene,
s-au adus pantofi bArbAtesti si
de dams modele noi, precum si
numeroase gerechi de sandale
pentru primhvara. Prin magazinul Metalochimic" s-au yindut cumpa-4orilor un numar de

9 aragaze si 20 aparate de radio.

Ca o comppratie

trebuie spus

ca. feta de rimestrul 1 al anului 1955 -4 in trimestrul I al

anului 1956 s-au distribuit con
7

www.dacoromanica.ro

WE WE 1523--WIL5

mu Ng IT 0 RI

re.

Contirmind cli nvint intrecerea

socialisti; minerii de la tunel intrare ittregistreaza frumoase
snccese att itAplirtirea arcinilor

realizat si ei p<4Etcotomie In valoare de 2.828 'lei.

erau aproyizionate

Se lac ultimele pregatirr pentru punerea in functiune a

drogii N. Z. ?0 de la sectorul baraj.

&

incheierea lucrarilor s-a constatat ca minerii lui Marcu Raicovici

att recuperat importante
eantitAti de material lemnos si

In evidentA faptul ca magazinele

DRAGA N. Z, 20

4otee 14/I ecoomie

tru inelul la care au lucrat. La

tivelor chetnarii
productie.

14

cu grija materialele primite pen-

rea unei munci organizate pentru traducerea in viatA a obiecfruntasilor in

4fet9

semnat minerii din brig*la lui

Marcu Raieovici au gospodalf

Consfatuirile cJganizate de ca
tre O.C.L. Produse InduKriale`
Piatra Neamt cu consumatorii si

d care va asigura desfasura-

au

brigazile de tunetisti la lupta

respunzAtoare.

Indeplinirea ritmica a planului este una din condipile de ba-

)ed.aetc, fite,6vau: de cod

1%
ea .../...4ea tout" 4e;;40A

pentru ieducerea pretultii de

-cost. UrmArind acest obiecitiv in-

rea indicilor de exploatare si pro-

tele obfinute in curse' acestui

planul pe luna februarie a fost

structorilor cu 15 la suta mai

multe confectii si cu 6 la suta

de 82.564 lei
Tinerii de la uzina Diesel incheie trimestrul 1. 1956 cu frumoase economii la combustibil

consunnd f.nologic de chergie electrica. S-au economisit

in primele 3 luni ale anului
99.700 kg, motoring, 8.176 kg.
ulei si 33.795 kw.
Valoarea tuturor acestor economii insunteaza 82.564 lei.

Printre muncltorii care au adus cea mai mare contributie la

obtinerea acestor rezultate se
af15 turele de exploatare conduse
de Ion Plic, Gheorghe Ioanovici,
precum si muncitorii Dumitru
Popescu, Zaharia Gheorghe si
altii.

Cu elan sporit

mai multe metraje.

Trebuie remarcat ca in aceasta actiune de aprovizionare cu

Indreptarea vremji a permis

constructorilor barajului sa ata-

not sortimente si desfacerea la

Planul valoric lunar a fost

astfel realizat In proportie de
104 la suta iar cel trimestrial a
fost dep5sit cu 18 la suta.
Brigazile lui Cozac Stefan,

consumatori, se evidentiazA magazinele Nr. 19 Bicaz (resp.

N. Gribincea) Nr. 53 Dodeni

ce o serie de lucrari la toate

punctele de lucru.

(resp. Ion Ciobanu), si Nr, 114

tunel intrare (resp. Constantin

Muteriicu Gheorghe, Alexa- Mol-

Tofan).

doveanu, Bente Vasile si altele

DUMITRU PATRICHI
corespondent

au obtinut indict medii de indeplinirea normei cuprinsi

tre 1,30-1,67 procente.

in-

Pentru eel mai frumos dormitor

La tunel iesire tinerii au pornit actiunea de organizare a celui mai frumos dormitor. In Intrecere cu brigada nr. 8 condusA
de Dumitru Stoian, brigada nr. 7
a lui Pavel Borbei s-a situat in
frunte, cistigind plancarda prin
care dormitorul for a fost declarat cel mai frumos. Curat, ordo-

nat, pavoazat frumos, dormitorul

brigazii nr. 7 are un aspect atragator. Aici timput liber es-

te petrecut cu placere si folos.

Actiunea pentru a face cit mai
frumoase dormitoarele s-a extins
si la celelalte brig5zi.
N. RO$CA
corespondent

1Nr. 16.

ZRUCTORUL HIDROCENTRALVI

Pag. 2-a

_JP

:X:X:AXtkzx.X?X,X1>cvAVriatxlicINgz>c7ii,akt6e3.
castelul de la Pinggrati. Aici e
muzeul satului, iar casutele cu

Marturisiri de calator
deseori mi se intimpla sa intru in

cu oameni

vorba

eu care ma intil-

nese

in tren

pe

distanta Bicaz-Piatra Neamt.

Nu curiozitatea obisnuita care
reclamg intrebarea:
uncle merger ma determing sa incerc o
discutie, ci altceva lead firul con-

vorbini. Mai intii, on cit de ciudat ar parea, taut totdeauna Sa

aflu ce profesie au eel cu care intru in discutie *i n-o fac aceasta

dintr-un interes de ocazie.
Af lu raspunsuri ea acestea: shit
inginerspecialist in beton" sau
sant strungar calificat, yin Si ma
angajez la Bicaz" sau sint pictor
si vreau sa pictez citeva aspecte
din viata sannerului pentru expozitia anuala".
Amanuntele pe care le aflu ma
umplu de mindrie. Faptul ca alatun de harnicii constructori de pe
*antler, atilia oameni
mai exact spus, atitea energii creatoare
venue de pe intreg cuprinsul pa.4

triei

concentreaza tortele pen-

tru riciicarea cetatii Alumni ma face sa strabat cu gmdul timpul

care ne mai despatte de ziva darn in
functiune a hicirocentralei V. I.

Lenin" Bicaz. Si ma vad in acele

zile cind itnpreizha cu oaspetii sositi la marea sarbitoare ma indrept de la Piatra Neamt spre
Bicaz.

Prefacerea vechilor
meleaguri
utomotorul electric
e arhiplin. Oaspe-

tii sositi la inau-

gural', hidrocentralei V. . Lenin"

ce va ave loc a
doua zi

intre

Sint
care
nergbdafoti s,1 ajunga +.4 Bicasz-si
cu toatii viteza automotorului care

straits(

ceardacele pline de flori, au fost

salvate de pe fundul lacului si aduse si redate vietii, cu grija pe
care o poartg guvernul tuturor
realizarilor valoroase ale trecutului. Ele reprezinta cele mai carac-

tiei.
Privirile, ne coboarg

ademenite

Sosele largi, asfaltate, leaga In

circuit u*or uzina de *oseaua na-

tionala.

indite lacom kilometril, li se pare

totusi ca mergem prea Incet. 0 clivuta cu ani in urma cind venisem

baraci

curi. Meieagurile mi-erau necunoscute, asteptain sa le vad *i totusi

spre alte constructii. Trebuie sa ex-

pa mi- arruntesc de o convorbire a-

mele santierului; mai sint citeva

lo-

care vor pleca pe alte santiere,

pentru prima oara pe aceste

apatia care caracteriza raspunsunie interlocutoruluj meu ma dezarma.

Cu ne pot ajunge la

Bicaz,

tovara*e?

Acolo?... se incrunta, ma cintire*te din ochi... Stiu eu? Cu trenut mic, cu vreb marina daca yeti
ori, cu vreo caruta4
avea norm.
E departe?
Nu...

vreo 20-30 km. Pin-

deseara ajungeti.
$I Tina seara am strabatut drumuri desfundate, vgzind salbaticia
muntelui impletita cu saracia sate-

lor care Inca mai purtau urniele

mizenei, obscurantismului in care

fusesera tinute ani de zile de exploatatorii de pe domeniile coma-)

nei.

Cu riscul de a ma desprinde de
atmosf era generals de nerabdare,
eu .as vrea totusi, ca automotorul
sa meargg mai incet, pared, prin
absurd, cu aceeasi incetineala cu ca-

re mergea sj atunci, cu ani in urma, caruta care ma ducea spre

Bicaz ca sg, astern prilejul sa admiram pas cu pas rodul muncii si
eroismul constructorilor.

sa

Desi oaspetii sint interesati

vada cit mai repede uzina de la
totust null pot stgpini
Stejaru
curiozitatea

cind, privind pe fe

reastra zaresc oglinda Una a unui

lac.

Acesta e lacul V. I. Lenin"?

Nu, este doar until din cele
35 de lacuri din bazinul Bistritei,
ce s-au realizat in cincinalul al
doilea.

Apoi privirile ne sint atrase de

fostul sanatoriu Bisericani *i ping

ad le diai amanunte despre monu-

mentul istoric, ne defileaza prin

fata ochilor marele complex fores-

tier de la Vaduri.
$i privirile oaspetilor fug m4
departe *i se opresc atrase de casutele- miei, albe ce se zaresc ici,
cote, pierdute in bogata vegetatie
de pe arufiteatrul ce Ymbratieszi

in curs de demontare

pile oaspetilor ca pe marea terasa

de la Stejaru functioneaza fabricile de oxigen, de azot, de carbid

de apa Brea care intrebuinteaza cu.)

rentul direct din generator si care

folosesc ca materie prima apa, aerul, elemente atit de abundente
aict.

Colonia definitive a uzinei

le-

gatg de o frumoasa esplanade cu

se desfawara
pomi fructiferi

pe terasa superioara a piriului Stejaru si tsi leaga armonios intreaga

compozitie urbanistica de sinuoziUtile terenului. Sint 170 de apartamente confortabile catre care to
conduc strazi largi si curate, iar
garduri joase, transparente aduc
spre trecatori privelistea gradinilor
pline de flori din fata caselor. Clu;
bul cu Wile de recreatie si festivi4
tati, cresa, caminele de zi tit scoat
la, dau coloniei iptregi aspectul

;i

care domneau In vole in satele de

pe- fundul de lac, sate sdrace, cu
oameni draci, impilati si obiditi

recolta

hectarelor de apa

Bistrita.

lit automotorul pins hu de mult

ca until dintre localnici" autaridaca nu chiar gel mai auzati

elegante. Are o ,capacitate de 5.000

locuri si totusi, Inca de

pe acum o mare midttme de cetatent asalteaza casa de bilete, pentru spectacolul de asta sears.
Se zare*te acum si colonia Marcent cu blocurile fabricii de ciment
*i desi autabuzul nostru a cotit
de

repede; urmind panglica *oselei as-

faltate, avem timp _Inca sa aruncam a privire fugara catre fabrica

de,cintent, cu lnaltele -i turnuri cenusii si catre fabrica de azboci-

de_ ROMEO Wall

Arhiteet fel

tit ,microregiunti Biesz

I

ment pe care bine inteles ca le vom

vizita cit de curitirl. Dupg cotul soselei nu mai avem ochi deficit pentru marele, bark' care .ne-a aparut

alb, robust, grandios ca un adevArat stapin al apelor $istritei, pe

care le-a abatut din drumul for
milenar si navalnic,

de marele exploatator

grim de pe baraj,

Intr-adevar Bistrita care a Irmo-

dionului isi inalta 1iniile svelte,

lunecind
de scinteierile apei $i
se opresc
pe drumul ei luminos
acolo unde apele Bistritei framilntate in paletele turbiuelor, ies Prn
volburate *i se indreaptg spre .lacul
de lini*tire.
Traversam canalul de NO *i
in fata noastra se, ridica uzina Hidrocentralei V. I. Lenin", rebusta, creind o armonie cromatica cu
Verdele padurilor si statuia alba
a lui Lenin.

infatisarea

Cine?

sa ne arate schimbgrile,
teristice realizgri ale geniului nos- tarizat
tru popular. In acest muzeu care se xtrecute pe aceasta striveelie vale
desfasoara in jurul castelului lui 'In anii regimului de democratic
Alexandru Lgpusneanu in afara de populara, ne-a Orbit Inca de la
comori ale ge- gura ftingaratulul. Ne tnsoteste
obiectele de arta
adunate de cer- acum doar o dire mica de api a
niului popular
cetatori *i aduse din satele care piraielor ce complete inainte apa
au fost mutate de pe fundul de bogata a Bistrite(.
Marele autocar O N.T. Carpar
lac se mai gasesc imortalizate manifestgrile caracteristice ale popu- care he asteapta in7gara Bicaz ne
marlatiei bastina*e de pe fundul de oblige sa -1 utilize n desi
am fi prcferat sa mermestesuguri pe cale de dis- turisim
lac
gem pe jos spre a admira in voie
pantie.
Prin construisea hidrocentralki, stadionul si teatrul d yard.
Terenurile de tenis, bas7beti vos-a schimbat esential viata localnicilor 5i faptul ca, morile *i fergs- lei, fotbal, bazinul orte Moat, si
traiele de ara, fabricarea de do- poligonul de fir parta ne imbie
nite si ciubere, stravechea piug, sa ne oprim sl d ne delectim in
plutgritul, sint indeletniciri pe ca- vole privind multimea de tineri
le de disparatie, aproape ca nu mai dezvoltati armonios, cu costumele
miry pe nimeni. Mestesuguri vechi for multicolore, cage-ti, creazi o
de veacuri au intrat in mai putin impresie de mozaic4vIu. Profitam
de un deceniu la muzeu; ce salt de ocazie si urmarim din marina
s-a petrecut Pn viata oamenilor de antrenamentele. Sintent siguri ca
dace azi s-ar desfasura ,vreo corn-pe aceste meleaguril
Aici, ca o confruntare tacita, e- petitie sportive cu to4te gele 3.000
e si se- de locuri ale trilyinelor, providenta intre data lumi
diul expozitiei cu aspecte din viata curarea unui lac ar fi destul de
santierului de la Bitaz, in cele problematid. Teatrul de vara, simai insemnate etape ale construc- tuat in imediata apropiere a sta-

Automotortd 5,a oprit si prj

vim in Mina castelul de echilibru
si conducta fortata prinsa de masivul muntelui. Se mai Vag Inca ur-

*t iiumeroSi

Unde-i? Unde a disparut? Pe

unde trece?

In stinga,

nesftr-

sita parca, oglinda

marelui lac; sute-

le de milioane de
metrj cubi de api
oprite azi in spa-

L`2

tele gigantului treat de om ne face

sa ne gindim la amarul de energie irosita de-a lungul anilor, pi-

ti la timp ca misterioasa amber;catiune nuri alteevai decft bisei-

dire

si in toata Cara. Zeci, sute de uzini, fabrici, furnale, laminoare, son-

nitiv. Aproape s-a Innoptat si daca

am vrea sa vizitarn Potociul

rece ce-1 strabate iar la Stejaru

uzina trimite fire nesfirsite ce due
veste luminoasA stripinind valea
toatA pin5 hat departe, in Moldova

de, mine, vor fi miscate de azi

inainte de mina nevazuta a Bistritei care, docile, s-a allturat noui
In mind' de fiecare zi pe drumul

victories al construirii socialismului.

Dar sintem atrasi Ia acest ceas

un ceas at zilei in care splendidut crepuscul solar 41 gaseste

oglinda in apele calme ale lacului

de hotelul turistic.
De la acest hotel turistic vom

putea piece miine spre casa de,

creatie dla Pingarati de-a lungul muntelui pe vechiul drum al
plutasilor. j ft 14-:: site silt!.
feta pe drumul acesta functIonead
acum un funicular care transpqrta
lemn la .Stejaru si Vaduri; cu of
circula si excursionistii. De-a lungul
salbaticii di plutasilor se desfasoarA acum un sat turistic aleatuit
din case asemanAtoare pensiunilor
dip marile centre turistice. t sit
Dar de,ocamdata trecem peste basi indreptindu-ne spre Poiaraj

na Cirnului iata-ne ajunsi intr-un

frumos amfiteatru natural unde -la o altitudine de circa 800 de metro a situat hotelul turistic, o etadire -spatioasa, una din dele ceed
frumoase din Europa, inzestrata
cu restaurant, cofetarie, bar, cu
said de cinematograf, salt de lee
'turd si jocuri si avind un- mic ba-

zin si un solar amenajate pe

te-

rasa ultimulin etaj.

Cind ne ipropiem, hotelul pare
aproape nepopulat, Mudd majoritatea locatarilor sint la campiona4ele de canatoj care se desf a*oara pe intreaga intindere a

lacultii. Tot soiul de ambarcatiuni

furl, caiace, chiar si simple bare'

Sint prezente la campionate, iar
dad 'ne-am -propune si discutilm
cu sportivii cancurent1/4 ar trebui sa

tate, sugerata , poate dek verdeata

care invadeaza totul, de sterile de

aplinse in
Potoci ne arata Ind ca e mult
prea tirziu. Resemnati tntrucitva,

yole cochete

$i

vremea lui Miron- Barnovschi

1626) Cards 4, s-a flout o subziun radier de beton ell p

reti intorsi ca ai unei hard 4i care
abea asteapta apa prielnIca pentru
a fi pornita acolo trade
in noile sate
i s-a stab:it boil deftn-am mai avea vreme. N-am avea
prilejul sa cercetim pe inelete manevrarea celor citev.i mit de mete

care tree
zilnic
prin.
Potoci, nici fabricile de prelucrare,
a lemnului si a de.e.tiriior de lenin,
fabrici de mobilii, de ambalaje
si mai ales 1'26d:7st de conserve dp
poste care nu e departe.
Majoritatea mun.itoriior din fabrici sent localnin din satele int:name, care s as stat)iii: 1,1 none a
sezari de pe malul lacului, Pe malurile lacului dealminteri viata se,
cubi

desfasoarit absolut normal ca in-

tro localitate obisnuita. Astfel ga%

siin retele culturale, scolare, sank

tare, alimentare, baze pentru cir-

culatia autobuzelor, cluburi sportive (In majoritate nautice) baze

tilt i se Iss
Localnicii, cei mai numerosi slot
pescari in timpul fibers Neobisnuiti ind cu masuratorile marine calculele for se desfAsoarA dupe vechile dimensiuni terestre
astfel
un localnic pescar
poate fi au=
zit spunind:
De pe un hectar de alai (e
piscicole, etc.

vorba de un hectar de teren, din

fundul lacului, acoperit acern -cu
apa) iau pe an pins la 300 kg. de
peste si

in curind mai mult. Pe

vremuri, acolo sub apl, abea dad/

scoteam citeva zeci de kg. de cartofi.

Casele localnicilor
construite
in urma studlilor (acute dupe celis
mai frumoase sate din microregi-

unea Bicaz-Calugareni, Popesti

intiinire necesara
-a innoptat de-al
binelea. cind ne-am,
tutors la hotelul

lint poliglotl,

turistic. Inainte de

Lasam bagajele la hotel si

ne grgbim sa
ajungem mgcar la ultima fad din
intirziati fiind

desfasurarea demonstratiilor spor-

tive de pe lac.
Primele

lumini,

mi-

Si.

Piriul Ctrjil ofera privirit o plastid specified precum si o organi,.

zare de sat.

sprintene schi*

'
-\

a ajunge Ind la

locul de odihndr
si
ne-a fost dat

fim martorii unei Intilniri pe cit

de nea*teptata pe atit de necesari.

Nu era prima Dug cind 11 vedeam
pe aici pe Mos Grigore, drutasul
care ma adusese cu ani Pn urma
pentru, prima bard pe. santier. Locuia pe atunci pe fundul lacului de
actunulare_ si fati de interesut pe
care-1 arAtam pentru Bicaz, maidmfesatnat:un scepticism cu totul dezarmant:

Las-ca nu s-or face ele toate

Ahiar anal Om trai si-orn vedeal

Acum batrinul se ducea acad.
Locuieste tntr-o case noui, pe mglul lacului

i recunoscindu-ma

printre straini, m-a intrebat 474 ince e su

vitindu-ma la a parte
oaspetii. Aflind scopul vizitet exclama deodata cu legitima i
personals mIndrie,
a spune
Ei, dal Au ce vedeal

Vrind sd fac o giuma 4-am spus

mosului ca oaspetii sint amatori
de lucruri vechi, si ca la bogata
for colectie opaitul care luminase
casa lui de pe fundul laculuj. ar
fi o plead de pret.
0 fi fost, riposte ModaGriode
gore oarecum suparat
cind ii el un hirb uitat pe, fundul
de lac, as fit matale &halos. Ce-zni
trebuie acum clod am electrica si-n
grajd?...

Ce alts concluzie mai buns decit

acesta poate fh data aproplate1 ci

rind acum ca o rouiv forma des ram cum sa 0-1 imagineze:

WWI 11t *hot?
arta, enelfabetiertml, svperetitillt

www.dacoromanica.ro

despre

ce este vorba dach nu mi-as amin-

simte in maruntaiele lui o unde

piatra strajuite de plante ()ma,

mentale, de umbrelele- marl ca niste prolitAm Ind de inserarea foartei
gigantice ciuperci variat colorate ce albastra care s-a lasat ,pests lac
de si coborim pins la mal.
prin asociatie
amintesc
ea,
Intinderea jinx- -a lacului
peisajul ce-1 ofera marble, restauunui oral in care prospetimea se tants de pet malul marii.
sutele de pe mal ale caror lumini
fac pe vizitatori
imbina cu confortul Ia tot pasul.
Imi pare rail ca nu putem intra se vad sclipind
s5 se indoiascA aproape la gindul
rt bucgtgria restaurantului pentru
Din ce pricing s-a ascuns a admire utilajiil electric modern ea inainte pe aid, nu era nici urma de lac, ca acum citeva veacuri
cu care e. Inzestrata.
Bistrita
Printre. brazi se deschide a pers- in urma pe fundul actualului lac
catre baraj. trecea o vestitg cale comercialg eugrandioasg
ornim din nou *i pective
numita Calea Mare. Par
Ca
un
adevgrat
Ceahlau,.
mult mai ropeana
well admire jmpresionant pentru ca este
mirati cind and ca de-a lungul
ridicat
casutele t 'cochete de mina omului, el doming Intinde- call ce venea din Ardeal trecind
acelora care rile. Barajul aparp astfel ca ml eta- prin Tulghes trav_ersind Bistrita,
ale
L\\
*itqaut
stitamutat Ion superior, cu care se masoara Poiana Teiului mergind spre Pipirig, Tg. Neamt pe sub cetate trecind
din faptele si elanul comtmistilor pen,
gospodarille
mai
departe spre Polonia sl spre
noastre.
regiunile inundate, tru transformarea patrigi
Rusia,
au fast in vremuri foarte
sanatoriul
care
Satul Dodeni si
Straja,
aici la Gura Oantului
fostei Bistrite, departate asezari de origine dacise
zareste
pe
malul
Cazaci.
plin ca $i to tn urma sapaturilor Made
Nerabdarea de a ajunge la Bi- (ciudat, dar adevarat epitet
oaspetilor in anti trecuti de cercetatorii Acade
sensuri
poetize),
dau
caz, ti face pe oaspeti sa se opreasdeiniei s-au gasit asedri paleolialt prilej de aclmiratie. Luam
ca mai putin asupra Tarcaului *i un
ur- tice aici ca si de-a lungul Bistritei,
drumul
Izvorului
Muntelui
au
avut
timp
desi in grabs
ameti- Calea Mare, pe care Matei Corvin
totusi sa se informeze despre cele cam pe soseaua ce serpuiedrum
pe cu oastea sa invinsa in bitAlia de
tor
pe
crestele
dealultri
trei uzine, *i despre exploatarile fola Baia a flout drum tutors acum
pe
deasupra
restiere. Peisajul pe care II ofera care-I continuum si
la citeva veacuri, a fost innecata de
ochiului, padurile ii incintii si dis- barajului si ne situam deodata
lacului.
altitudine majors care ne fell apele
cutia despre risii si ursii care ha- o
Apele lacului au innecat hid
privirii
Vecinatatea,
intimitatea
peiladniesc si azi in codri ca si cele
pe care oaspetll sositi
care se stabileste in- altceva
citeva amgnunte privitoare la pas- sagistica
sa-1 stie si nici
acum
n-au
cum
apltre Ceablau si baraj, ultimul

trilvi este intrerupta doer de citeva Intrebari pe un ton de surprita;

si eu la fel ca vizitatorii

rica de la Buhalnita (datind de pe

Azi, apa datatoare de lumini is

calea hotAritA de partid, muntele

masa,

avem insa q impresie de intimi-

coroanei. Apele lacului au innecat,

intunericul pentru a naste lumina.
Cit mai putem distinge
drim
deodatA o ambarcatinne eiudati,
masiva, care se orofilead pe fondul tntunecat al zarii. AS intreba

ng acum.

este primita oarecum indiferent, in

prima clipg. Dacil nu' ne-ar fi foame, aproape am refuza restaurane
tul care. ne imbie sa poposim, intr-atit sintem de coplesiti de privetotusi.
listea barajului. Coborim
Desi sintem destul de numero*i, pe
terasele largi ate restaurantului,
cofetariei *i berfiriei, capabile sa
primeasca aproape 400 de oameni,

Invitatia de a cobori la

regele

si de vatafii lui de pe domeniile

www.dacoromanica.ro