Sunteți pe pagina 1din 318

ACADEMIA

SECTIA

1,F

"flINTE

RPLiBLiC19

POPULARE

ISTORICE

$1

INSTITUTUL

DE

ISTQRIE

DIN

ROMINE

BUCURESTI

studii

REVISTA of ISTORIE

N M .\

INCIfElEM:A. CIOLECTiVIZAItli

POPOB

- VICTOME A tNTBI"

LIT"rA

1)F,NTII7 CRFABEA SI 1)I-:ZVOLTABE.\

BAZEI TI I-INICE NIATEBIA LI', A AGRInT-i,Trp,II

GR.

VIICE2olu

DIN "STOMA OFIGANIZATIII OP, P1tOFESION.11,E .;\

SE! ATUNCITOARE DIN 110:MINI.A

IN

ANII 1',110-191-I

CEA-,

N, i:01,01cr

ACTIUM "rrip,ANESTI iN 1',0 \1):NI.\ IN PEBIO.ADA 1007

M,

1917

rosit

IltRODUMA

:\INTESI.4.`.lif

itortNEAscA Ix SEC.

1SCA

a

DIN MOLDOVA ;,1 TAB

(1)110BLEME DE BAZA Ix

LUmINA

NOTE SI cDMCNIC 111

CDN1'11111l."Ell 1)11 ISTDBIE 1,04: \ I .S,

STI:DII DOCVMENIABI

VIATA ,+"111NI1F1(,:-\

CEBCETABILOR HI:Cf.:NTH)

$tr.

01.1T.A. NU

II CENZIr

BF:VISTA

navisnia.ort

INSEMNAlti

,.

ANUL XV

1962

iii

www.dacoromanica.ro

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC pOpULARE

ROMINE

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

SECTIA DE STIINTE ISTORICE SI INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURE5TI

ss

IL

S 00

Li 00

REVISTA oe ISTORIE

4

ANUL XV

1 9 6 2

E.DI f URA ACADEMILI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro

92S TUD II"

REVISTA DE ISTORIE

APARE DE 6 ORI PE AN

COLEGIUL DE REDACT IE

Acad. P. CONSTANTINESCU-IASI

(directorul

Coleryiului

de

A.

Academiei R.P.R. ; L. BANYAI ; M. BERM ; V. CHERESTESIU ;

TITU GEORGESCIT ; V. MACM ;

V. POPOYICI

redaclie);

OTETEA ;

EUGEN STANESCU

T.

(redactor

§4) ;

acad.

at

BUGNARIll, membru corespondent

$T. PASCU ;

Redactia : Bucuresti, B-dul Aviatorilor nr. 1

Telefon 18.25.86

www.dacoromanica.ro

SIIMAR

VICTORIA DEFINITIVA A SOCIALISMULUI IN R.P.R.

Inchelerea colectivizarii

GR. VILCEANU, Din lupta P.M.R. pentru crearea si dezvoltarea bazei tehnice materiale

victorie a Intregului popor

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

a agriculturii

Pa:.

779

793

STUDII N. COPOIU, Din istoria organizatiilor profesionale ale clasei muncitoare din Romtnia In

anii 1910-1914

811

M. IOSA, Actiuni taranesti In Romtnia In perioada 1907-1917

837

$T.

OLTEANU, Productia mestesugareasca din Moldova sl Tara Romtneasca in sec

XXVII (Probleme de baza In lumina cercetarilor recente)

869

NOTE $1 COMUNICARI

C. N. VELICHI, Nona documente slave inedite (1569-1636)

.

.

.

.

.

897

AL. VIANU, Manifest Nri antifanariote in Moldova la sftrsitul sec. al XVIII-lea .

919

coNTRTBuTli DE 'STOWE LOCALA

TH. TRTPCEA, Din memoriile gi corespondenta lui Traian Doda

V. CARABIS, Mori

si

pive pe valea Jalesului (Gorj) In sec. al XVIIXIX-lea

.

.

C. SERRAN, Lupta orasenilor din Ctmpulung-Muscel Impotriva asupririi feudale In

sec. al XVIIXVIII-lea

STUDII DOCUMENTARE

Apologia Wehrinacht-ului In istoriografia burgheza occidentals (Eliza Campus)

.

.

.

.

VIATA STIINTIFICA

Adunarea generals a Comitetului international al istoricilor de la Londra (Acad.

P. Constantinescu-Iasi); Colocv:u1 international de civilizatii balcan'ce de la

Sinaia (E. Sl.); 150 de ani de la nalterea lui

Gheorghe Bar Tu (Gr. C.);

Constituirea Asociatiei de studii bizant:ne din Republ.ca Pcpulara Bernina"

(P.O.); Cron:ea

RECENZII

.

Istoria

Romtniei,

vol.

I,

Ed. Academiei R.P.R., Bucurelti, 1960, LXXII

± 889 p.

+

XVI pl. (S. Morinlz, lorgu Stoian, Eugen Stdnescu)

.

.

.

.

.

.

ENDRE SIK, Histoire de l'iLfrigue Noire, tome I, Akademiai Made), Budapest, 1961,

406 p. + 3 h. (Al. Du /ti)

P. P. PANAITESCU, Cronicile slavo-romine din sec. XV XVI publicale de Ion Bogdan

-

Editie revazuta

XIV + 334 p. (Dart Simonescu)

si

completata de

, Ed. Academiei R.P.R., Bucurestl, 1959,

KODJA HOSEIN, Beda'i'

ul-veka'i (Yonwre.mume co6bmift), 143Aauxe TeticTa,

Bsegeince x 06igaH peixamtuff A. S. Tveritinovoi. AHHOTHp0BaHHOe orna-

B.netme x yttasaTemt

P. II, p. 401-1116 (Mihail Guboglu)

Iu. A. Petrosiana. Moscova, 1961, P. I, 75 + 399 p.;

www.dacoromanica.ro

927

931

953

971

997

1011

1022

'---

1021t

1032

778

It EVISTA REV IS lELOit

, Bunpoem icTopun KI1CC", Oprair

Uli HI1CC, Moscova, nr. 1

7citsehrift

ftir

an. IX (1961) (L. P. Alarm)

HturrTyTa

maphcil,tma-nelnn3sta rpn

.

.

.

.

.

.

.

nr. 1

.

.

8,

Ed. stiintificA de stat,

611961 (V. Tanascscu)

Geschichtswissenschaft", Ed litaten & Loening, Berlin,

.

.

.

Kw artalnik historyezny" (ReNista trimestriala de istorie),

Varsovia, nr. 1

4, LXVIII (1961) (Hie Codas)

INSEMNARI

Istorla Hominid.

- I. BARNEA, Dale not despre Axiopolis, In Studii $i cercetitri

nr. 1,

an. XI, 1960, p. 69-78 + 3 fig. + 1

pl. (C.N.);

de istorie veche",

M. D. MATEI, Unele probleme In legaturd cu Inceputurile viefii oreigenesti la Suceava,

in Studii gi cereetari de istorie veche", nr. 1, an. XI, 1960, p. 107-121 + 1 p1.

(C.N.); P. I. CERNOVODEANU, Rascoala seimenilor si dorobanfilor din Bucuresti

la 1655, Bucuresti, 1962, 84 p. (L.$1.). Istoria

P.R.S.S. -

*

Pyccnoe cocyaap-

cmeo e XVII eene. Hogue se.nertun a conuanbno-enononsunecnoz7, nonumzetecsotl

Hag. Atcag.

rt nyabmypttorz awitanu. C6opithic eTaTefi, Institutul de Istorie.

Hay"; CCCP, Moscova, 1961, 439 p. (S.I.); V. N. BERNAD SKI, Hoecopoa a

Hoecopoacnas °email e XV ooze. Hag. Aftagemmt Hayti CCCP, Moscova-

Leningrad, 1961, 394 p. + 1 portret

(0.5.);

I. M. MAISKI, Bocnomunanun

- K. MARX, F. ENGELS,

coeemcnoco nocna e Aue.2uu, 143g. IiIncTirryra Memigynapogiibtx mioniennti,

Moscova, 1960, 143 p. (A. V.).

V. I. LENIN, K dejincim Oeskoslovenska a eeskoslovenskeho hnuti (Cu privire

Istorla universalfi.

la istoria Cehoslovaciei st a miscarit muncitorelti cehoslovace), Institutul de

istorie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, I, Praga, 1961, p. 557 (Tr. IN.);

J. KUCZYNSKI, Die Geschichte der Lage der Arbeiter unter dem Kapitalismus,

vol. 9, Bargerliche and halbfeudale Literatur aus den Jahren 1840 bis 1847 zur

Loge der Arbeiter, Akademie-Verlag, Berlin, 1960, 305 p. (R.P.); s *

Jahre deutsch-tschechoslotvakischer Geschichte, Mitten & Loening, Berlin, 1958,

Aus 500

432 p. (R.P.); EVLIYA cELEB I, Ifttuea nymeuzeoneux alainielietimi 143 COM lei-

Heinui

TypEgRoro nyTemecTseniuma XVII Beim). Hepenog N icomewrapt4n.

Burly ex I. 3emln Mongannx N Ylipannbi. Anagemng Hap; CCCP. Insti- tutul popoarelor Asiei, Moscova, 1961, 337 p. (S./.); N. BERITIC, Pisma

Stjepana Rajeevica Johannesu Millleru (Scrisorile lot Stjepan Rajeevid cdtre Johannes von Muller), In Anali Historijskog Instituta u Dubrovniku", VIVII,

1959, p. 297-308 (S./.); D. G. SEREMETIS,

`11

atxsctocriArri E7ri Koosoalcrrpta.

1043

1048

1056

A". Hpiar1 TracIoaoc 1 82 8-1 829 Aar" ecycx86-ccov Lyypcicpcov (Justitia in timpul

lui Capodistria. I. Prima perioada 1828-1829. Cu documente inedite), Tesalonic,

Tipografia Ellenismos, 1959, 484 p. (G.C.); HENRY BLUMENTHAL, A reap-

praisal of' Franco-american

1760

(S.C.).

Zeitatter

Bizantinologle.

der syrischen

relations 1830 -1871. Chapel Hill The University

of North Carolina Press" (1959), XIV + 225 p. (S.C.); R. R. PALMER, The

age of the democratic revolution. A political history of Europa and America,

1800. Princeton Univ. Press, Princeton, New Jersey, 1959, IX + 534 p.

-

PETER KAWERAU, Die jakobitische

Renaissance.

Kirche tm

Idee und Wirklichkeit, Berliner byzan-

tinistische Arbeiten, vol.

pl. + 1 h. (E.St.); E. E. LirSic, Byzanz und die Slaven. Beitriige zur byzanti-

III, Akademie - Verlag, Berlin, 1960, 153 p. + 3

nischen Geschichte des 6-9. Jahrhunderts, Weimar, Ed. H. BOhlaus Nachfolger,

105 p. (R.P.); J. DARROUZES, Epistoliers byzantins du Xe siecle.

francais

Noc/Lx6v

d'etudes byzantines,

Paris,

rrot-r106v xai auwstxxCliv Etc

1960, 430 p.

oc-rrXiiv

Institut

(P.S.); D. S. GHINIS,

cpp&cav Srcb Tor) AXoyetiorrdeTou

7rtax67.cou

Katxrcavtac,

lanina),

IDEocpcXou zoi3 Tijc

critics,

Icoavivo)v (1 7 88) (Manual juridic

compus si redactat In limba simpla de catre Invatatul episcop al Campaniei,

cu introducere st indici, Tesalonic, 1960,

Teofil din

editie

362 p. (G.C.); Ribliogratle, Arbivistica, Aluzeourafie.

-

*

Indice cronologic

nr. 1, Arhiva Mitropoliel Tarn Romlnesti (1365 - 1890)1 Directia General& a

Arhivelor Statului din R.P.R., 2 vol., Buc., 1961, 1472

,

1714

,

-

Zakljueci

Hrvatskog

Sabora

(Hotartrile

Pieta

p. (N.S. §i H.C.);

vol. III,

croate),

1753. Arhiva de stat a R. P. Croate din Zagreb, 1961, 543 p. (S.I.)

I V. A. Varga

www.dacoromanica.ro

1065

1087

VICTORIA DEFINIT1VA A SOCIALISMULUI IN R. P. IL

INCHEIEREA COLECTIVIZARII

VICTORIE

A INTREGULUI POPOR

In primavara anului acebta, poporul romin a ,arbatorit un mdret

eveniment istoric din viata sa : incheierea colectivizarii agriculturii cu

aproape patru ani inainte de termenul stabilit de Congresul al III-lea

sate, a socialismului In

al partidului, victoria definitive,

la orme *i

Republica Populara Romina. Aceasta

Gheorghe Gheorghiu-Dej

toreased.-taraneasca

oamenilor muncii,

ai

arata tovarawl

ridica pe o treapta niai inalta alianta munei-

victorie

i unitatea moral-politica a intregului popor. Cele

doua clase sociale prietene, clasa muncitoare, conducatoare a tuturor

clasa taranimii colectiviste, impreuna cu intelectua-

litatea nierg urnar la umdr inainte, sub conducerea incereata a partidului,

spre desavir*irea construirii societatii socialiste

construkea comunismului" 1.

ai

trecerea treptata la

Plenara C.C. al P.M.R. din 23-25 aprilie 1962 *i sesiunea extra-

apreciind ineheierea colectivizarii

ordinary a Marii Adunari Nationale

agriculturii ca o mare victorie a partidului *i a intregului popor, ca o

expresie stralucita a Increderii §i hotaririi cu care taranimea urmeaza

calea aratata de partid

de oamenii muncii sub conducerea partidului, pe tdrimul transformilrii

au facut bilantul uria*ei activitati desfa*urate

revolutionare, socialiste a satului nostru, au dezbatut problemele privind

sporirea continua a productiei agricole, reorganizarea conducerii agri-

culturii potrivit exigentelor noii etape de dezvoltare, asigurarea cadrelor

tie specialiti, ridicarea agriculturii pe o treapta superioara.

Terminarea colectivizarii agriculturii demonstreaza Inc a o data

prestigiul si autoritatea partidului nostru, conducator politic, inspirator

gi

organizator al maselor in lupta pentru socialism, confirma din nou

justetea liniei politice a partidului caracterizate grin ofensiva neintrerupta

a socialismului

fidelitatea sa nestramutata fat& de marxism leninism,

priceperea de a lega organic, indisolubil, teoria de practice, de a patrunde

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport cu privire la Incheterea colectivizdrii §i reorganizarea condu-

cerii agriculturii prezenlat la sesiunea extraordinard a Marii Adundri National., 27 aprilie 1J62,

Ed. politics, 1962, p. 5.

www.dacoromanica.ro

780 INCHEICREA COLECTIVIZARII

VICTORIE A PITREGULUI POPOR

2

in adincimea vietii sociale bazat pe analiza precise, §tiintifica a posibili-

tatilor objective, concrete din Cara noastra.

*

Sarcina transformilrii

socialiste a agriculturii

cea mai compli-

cata §i cea mai grea sarcina a revolutiei socialiste dupe cucerirea puterii

de 'stat de catre proletariat

intemeietorii marxismului. Marx

a fost

pusa,

pentru prima data, de

i Engels au aratat ca orinduirea capi-

talista, prin natura, prin ins4i esenta sa, nu poate scapa taranimea de

sarileie, mizerie, inapoiere culturala, ci dimpotriva, taranii sint jefuiti sistematic, slat supu§i in mod permanent celei mai crunte exploatari.

poate duce la ridicarea

Numai prabw}irea capitalului

stria Marx

taranului, numai un guvern anticapitalist, proletar, poate pune capat

mizeriei lui economice, degradgrii lui sociale". Clasicii marxismului

considerau ca singurul drum de salvare a taranimii este drumul marii

proprietati obstesti capabila sa foloseasel cele mai not cuceriri ale §tiintei,

§i nu drumul micii proprietati private. Prin natura ei

dezvoltarea fortelor productive sociale

proprietatea parcelara exclude :

ale muncii, formele sociale ale muncii, concentrarea sociall a capitalu-

arata K. Marx

rilor, cre§terea vitelor pe Beard mare, aplicarea progresiva

De asemenea, in legatura cu proprietatea particulars in general, K. Marx,

aruncind o privire peste ani, in viitor, sublinia ca din punctul de vedere

al unei formatii economice superioare a societatii, proprietatea privata a

a §tiintei" 2.

unor indivizi izolati asupra globului pamintesc va apare tot atit de absurda

ca f}i proprietatea privata a unui om asupra altui om" 3. Pentru ca mica

gospodarie taraneasc6, sa fie salvata de chinurile muncii silnice §i de exploa-

tarea capitalista, pentru ca munca colectivA sA, poata inlocui in agricul-

tura munca pe micile

parcele, forma a insmirii

private,

este

nevoie

arata Marx de doug lucruri : necesitatea economics a acestei transfor-

mari §i conditiile materiale pentru infaptuirea ei" 4.

In lucrarea sa Problema feireineaseii in Franfa ci Germania, F. Engels

a pus in mod practic problema metodelor de trecere a taranului de la mica

gospodarie la marea gospodarie ob§teascA, socialiste, subliniind, pentru

prima oars, importanta proprietatii cooperatiste

: atunci cind vom

detine puterea de stat, nu ne vom gindi sa expropriem pe micii tilrani

prin violenta (indiferent cum, cu sau MIA' despagubire), ma cum sintem

nevoiti sa procedam cu mo*ierii. Sarcina noastra fata de micul taran

este, in primul rind, sa transformam gospodaria sa privata §i proprietatea

sa particulars Intr-una cooperatista, nu prin violenta, ci prin puterea

exemplului §i acordindu-i sprijinul societatii pentru acest stop. Si in

aceasta privinta avem, desigur, destule mijloace pentru a arata micului

taran perspectiva unor avantaje pe care ar trebui sa le inteleagg' chiar de

1 K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 7,

3 K. Marx, Capilalul, vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P., 1955, p. 760.

Ed. politica, 1960, p. 87.

$ lbidem,

4 K. Marx,

p. 732.

F. Engels, Opere, vol. 27, Mosciva, 1935, p. 684 (ed. ruse).

www.dacoromanica.ro

3 INCHCIEREA COLECTIVIZARII - VICTORIE A INTREGULUI POPOR

781

pe acum" 1. In aceasta, lucrare, F. Engels insista, in mod deosebit asupra

unui principiu important de care trebuie s'a se tina seama in momentnl

(And se pune problema transformkii gospodkiei Vira'nesti, in perioada trecerii de la proprietatea private la cea obsteasca : prineipiul intrkii de

bunl voie in asociatii, in cooperatie. Noi sintem in mod hotArit de partea

micului tkan

precizeaza Engels ; vom face tot ce se poate pentru a-i

face soarta mai suportabila, pentru a-i usura trecerea la asociere, in caz

el, el se va hotki la aceasta ; iar data nu va fi Ina, in stare s5, is aceasta

hotkire, vom &auto, s5,-i dam cit mai mult timp 81 se gindeasea pe peticul

sau de pamint. Vom proceda astfel nu numai pentru c5, socotim pe micul

taran, care-si munceste singur pknintul, ca facind parte virtual din rin-

duffle noastre, dar si dintr-un interes direct de partid. Cu cit va fi mai

mare numkul taranilor pe care ii vom feri de o proletarizare efectivil, pe

care ii putem cistiga de partea noastrA 'Inca tkani fiind, cu atit mai usor

§i mai repede va fi s'avirsit'd transformarea socialii" 2.

Marx si Engels au trasat doar in linii mari, generale, calea ce trebuie

urmata pentru rezolvarea revolutionara, definitive a problemei agrare.

Indicatiile for privind transformarea socialista a agriculturii au fost dez-

voltate in mod creator de Care V. I. Lenin, intemeietorul Partidului

Comunist al Uniunii Sovietice si al primului stat socialist din istorie.

Sprijinindu-se pe aceste indicatii in scrierile sale si in cuvintarile tinute

'Inca inainte de Marea Revolutie SocialistA din Octombrie, Lenin a funda-

mental din punct de vedere teoretic caile de trecere la transformarea

socialista a satului : crearea bazei tehnice-materiale, liberul consimt'amint,

puterea exemplului, convingerea. El a precizat necesitatea transformkii

socialiste a agriculturii imediat dupe victoria clasei muncitoare. Noi

stria el in aprilie 1917 nu putem ascunde nici taranilor si cu atit mai

mult proletarilor si semiproletarilor de la sate faptul ca mica gospodkie,

In conditiile mentinerii economiei de marfuri si capitalismului, nu este in

ca trebuie sd ne gindim la

stare s5, scape omenirea de mizeria maselor,

trecerea la marea gospodkie obsteased si sit incepem imediat aceasta trecere, invatind masele fi invtitind de la mase, in practice, care slut

masurile potrivite pentru aceasta trecere" 3.

Iar intr-un articol publi-

cat in Luna mai, acelasi an, arata din nou ca gospodarirea pe par-

cele separate, chiar dacg existl « mune/ libel./ pe un 0,mint liber », nu

constituie o iesire din criza 'ingrozitoare, din ruina general', nu constituie

salvarea

Este un lucru. greu, insl trebuie WA trecem la cultivarea in

comun a pamintului in mari gospodkii model" 4.

Dupd, victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, V. I. Lenin

a acordat o mare atentie problemei transformkii socialiste a agriculturii.

El a subliniat greutatile rezolvkii unei asemenea sarcini, a aratat &I este

imposibil ca o agricultura bazatg, pe gospodkii individuale sg, devina

dintr-odatg, intr-un timp scurt, o agriculturl mecanizata, socialista si

I K. Marx, F. Engels, Opere alese In cloud volume, vol. II, ed. a II-a, E. S.P.L.P. 1955, p. 473.

'

Ibidem, p. 475.

a V. I. Lenin, Opere, vol. 24, Ed. politica, 1959, p. 152.

4 Ibidem, p. 5Q3.

www.dacoromanica.ro

782 INCHEIER A COLECTIVIZAR

V CTORI

A INTR GULUI POPOR

4

sI is forma de mare productie, pe scara iutregului stat, in conditiile caruia

produsele muncii sI fie folosite pe bazg de egalitate si echitate de Care

intregul popor muncitor, munca fiind obligatorie deopotrivA, pentru toti 1.

Lenin a precizat cu claritate conditiile necesare trecerii de la mica gos-

pod'arie producgtoare de marfuri, individuals, izolatk la marea gospod'arie

obsteasca, a atras in mod special atentia asupra crearii bazei tehnice-

materiale si asupra pregatirii taranimii, asupra convingerii prin fapte, nu

numai prin vorbe, ca ea ss treacA la cultivarea in comun a pamintului.

Aceasta trecere nu poate fi decit incetinita, si ingreuiaa de mAsuri legis-

lative si administrative pripite si imprudente ; ea poate fi grabith numai

printr-o astfel de ajutorare a tgranilor care s'A le dea acestora putinta,

de a imbunatati intD,o mAsurg uriasa intreaga telmica agricolg, de a a

transforma din temelii 2.

Yn lupta pentru transformarea socialistit a agriculturii o deosebit5,

insemnAtate are celebrul articol al lui Lenin Despre cooperatie, in care el

dezvolta planul cooperatist de atragere a tArdnimii la opera de construire a,

socialismului. V. I. Lenin a aratat c5, in orinduirea sovietica, unde exista,

stapinirea de catre stat a tuturor mijloacelor principale de productie,

unde puterea de stat se afla in miinile proletariatului, unde alianta dintre

proletariat si tAranime si conducerea acesteia de catre proletariat erau

asigurate, o insemnatate exceptionara avea cooperatia

intreprindere

socialistA

in primul rind din punct de vedere principial (detinerea

mijloacelor de productie de catre stat), in al doilea rind din punctul de

vedere al trecerii spre noua orinduire pe o cale cit mai simpla, mai usoara

si mai accesibila pentru Oran" 3.

Dezvoltarea agriculturii

ne invata, Lenin

trebuie sa meargI

pe calea atragerii taranimii in constructia socialistg, prin cooperatie, care,

cuprinzind la inceput numai domeniul comertului, desfacerii, apoi si

domeniul productiei, cointereseaza pe Oran din punct de vedere material,

imbina" cu succes interesele economice personale ale acestuia cu interesele

obstesti, de stat, asigura clasei muncitoare conducerea si antrenarea majo-

ritatii covirsitoare a taranimii la construirea socialismului. FarA coope-

ratie cea mai bunil formg a activitatii de masa si a initiativei tarsnitnii

constructia formelor socialiste in economie este de neconceput.

Inviltatura lui V. I. Lenin despre cooperatie ca singura forma posi-

bila de trecere a tgrsdnimii pe calea socialistg constituie o dezvoltare crea-

toare a marxismului in noile conditii. V. I. Lenin a trasat perspectiva

clara a construirii socialismului la sate, a victoriei Puterii sovietise in

solutionarea uneia dintre cele mai importante si mai complicate probleme,

in infAptuirea sarcinii celei mai anevoioase dup6 cucerirea puterii de

catre proletariat 4.

*

' V. I. Lenin, Opere, vol. 28, Ed. politics, 1959, p. 161-162.

2 lbidem, vol. 29, Ed. politica, 1959, p. 24, 196 ; idem, Opere, vol. 30, E.S.P.L.P., 1956,

p. 96 97.

a V. I. Lenin, Despre cooperafie, In Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957 p. 462.

4 Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovielice, Ed. politica, 1960, p. 381.

www.dacoromanica.ro

5 INCHEIERrA COL CrIVIZARII

VICTORIE A INTREGULUI POPOR

783

Insusindu-si principiile vii, atotbiruitoare, ale clasicilor marxism-

leninismului, aplicind creator la conditiile tarii noastre planul cooperatist

al lui Lenin, invatind din bogata experieata a Partidului Comunist al

Uniunii Sovietice in constructia socialist/ la sate, partidul nostru a pregatit

si a condus intreaga lupta pentru infaptuirea obiectivului sau strategic :

victoria deplina a socialismului.

La istorica plenara din 3-5 martie 1949 a Comitetului Central al

P.M.R.

a fost trasata linia care a stat la temelia Intregii munci desfasurate

de atunci si pin/ astazi, timp de 13 ani, in transformarea socialists a agri-

document de o mare insemnatate poli-

culturii. In raportul la plenara

tick, model de analiza stiintifica a situatiei din agricultura, a relatiiloi

de class in satul rominesc, a masurilor si perspectivelor privind rezol-

varea definitive a problemei agrare in tara noastra, model de generalizare

teoretica

tovara§ul Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat programul

concret pentru victoria socialismului la sate. Trecerea la agricultura

socialist-a, la organizarea gospodariilor colective

presupune

se arata in raport

o industrie dezvoltata, in stare a punk la dispozitia agri-

culturii tractoarele si masinile de care are nevoie, existenta unor cadre de

agronomi capabili sa conduce agricultura dup./ cele mai perfectionate

metode stiintifice, o mune./ sistematica de lamurire si de convingere a

masei taranimii sarace si mijlocase despre folosul gospodariei colective" 1.

Tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej atragea Inca o data atentia, in mod

insistent, ca trebuie sa se

seama de conditiile concrete din tara noas-

tea, de posibilitatile reale, ca dezvoltarea gospodariilor agricole colective,

in

extinderea numarului for nu va putea si nu va trebui sa aiba loc decit pe

masura cresterii industriei socialiste capabile sa inzestreze agricultura

socialist./ cu masini agricole perfectionate, formarli cadrelor de agronomi,

cresterii constiintei maselor largi ale taranimii muncitoare 2.

PIrghiile economice prin care statul de democratie popular/ si-a

egercitat actiunea sa de dezvoltare a Intregii economii pe calea socia-

lismului, deci si a transformarii socialiste a agriculturii, au fost : industria

socialist./ (in primul rind industria grea), institutiile de credit, gospoda-

riile agricole de stat, statiunile de masini si tractoare, cooperativele,

comertul de stat, transporturile. Pirghia principal*/ pentru indrumarea

agriculturii pe calea socialismului a fost industria grea, temelia socialis-

mului R. Mama industrie mecanizata si folosirea ei in agricultura

aratit

V. I. Lenin

constituie singura baza economic./ a socialismului" 4.

Meritul partidului nostru este ca a indeplinit cu fermitate si consecventa

aceasta indicatie leninista, acordind prioritate industriei grele, cu pivotul

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Sarcinile Partidului Muncitoresc Romin In lupta pentru Intarirea

align /ei clasei muncitoare cu faranimea muncitoare

c i

pentru trans /ormarea socialistd a agriculturii.

Raport la §edinta plenara a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949, In Articole si cuvIntari, ed. IV,

E.S.P.L.P., 1955, p. 211 ;

vezi

§i

Rezolufii

li holariri ale Comitetului Central at Partidului

Muncitoresc Ronan, 1948 -1950, E.P.L.P., 1952, p. 102-103.

2 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole si cuotntari, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 217.

3 Ibidem, p. 190.

4 V. I. Lenin, Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957, p. 27.

www.dacoromanica.ro

784 INCHEIERLA COLECTIVIZARII

VICFORIE A INTREGULUI POPOR

6

ei

industria constructoare de masini. Inzestrarea agriculturii noastre

en tractoare §i masini agricole perfectionate a fost posibila datorita fap-

tului ca regimul democrat-popular a dat o mare atentie industriei grele

tgi in primul rind industriei constructoare de maini creata in anii puterii

pc,pulare, ceea ce constituie o mare victorie §i mindrie a poporului romin 1.

Fabricile §i uzinele au asigurat an de an cerintele mereu sporite ale agri-

culturii socialiste in continua dezvoltare. Agricultura dispune astazi de

50 000 semanatori mecanice, 25 000 combine

54 000 tractoare

fizice,

pentru paioase §i alte nakini agricole. Statiunile de maini §i tractoare

adevarate focare ale socialismului la sate, eel mai Insemnat mijloc de a

introduce tehnica avansata in agricultura, cea mai bung, *coal./ care

a educat pe ta'ranul sarac §i mijloca

munci parnintul in comun

convingindu-1 sa, se hotarasca a-§i

s-au dovedit a fi cu adevarat organizatori

in gospodariile colective, ajutindu-le -In executarea lucrarilor la timp §i In

bune conditii agrotehnice, in organizarea

si

planificarea productiei.

Inzestrarea agriculturii cu tractoare §i maini agricole moderne,

lucrarile executate de S.M.T. pe suprafete intinse, peste haturi, la un

nivel agrotehnic superior, sporind simtitor recolta la hectar, au influentat

puternic taranimea muncitoare pentru a trece mai Intli In diferite forme

de tova'ra',,ii de munca, apoi la gospodaria colectiva 2.

0 caracteristica importanta a politicii partidului nostru in lupta

pentru transformarea socialista a satului a fost atentia deosebita, acor-

data intovarkirilor agricole. Inca la plenara Comitetului Central din

3 5 martie 1949 s-a scos in evidenta insemnatatea asocierilor, a diferi-

telor forme simple de cooperatie pentru educarea maselor tarane§ti in

spiritul muncii in comun.

Aratind ca, pentru a atrage In cooperative mase tot mai largi de

i mijlocasi,

cooperativele trebuie sa Imbrati§eze toate ramu-

tarani saraci

rile de activitate rurala, cooperatia trebuie sa organizeze pe taran nu

numai in calitate de consumator, dar §i ca producator s, tovarkul Gh.

Gheorghiu-Dej sublinia in raportul la §edinta plenara a C.C. al P.M.R.

din 3 5 martie 1949 : Importanta principala a cooperatiei in conditiile

actuale sta in faptul ca ea imbind interesele particulare ale milioanelor de farani saraci si mijlocasi cu interesele generale ale clasei muncitoare de a

-construi socialismul, creind premisele pentru ca taranimea muncitoare

pe drumul socialismului" 4. Forma simpla, inter-

mediary de cooperare socialista in productia agricola, intovara§irea a fost

sa faca mai lesne

pasii

chemata de partid sä joace un rol important in infaptuirea acelui inde-

lungat Or de treceri treptate spre marea agricultura mecanizata, a carei necesitate a aratat-o V. I. Lenin 5.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, CuvIntare rostitd la Consfdtuirea frunta;ilor In agriculturd. 1 martie

1955. Vezi Articole qi cuvInthri, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 768.

2

Gh. Gheorghiu-Dej, Articole qi cuvIntari, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 223, 229, 631, 638.

3

4

Ibidem, p. 222.

Ibidem, p. 224.

Gh. Gheorghiu-Dej, Traducerea In viafd a marelei Invafaturi leninisle cu privire la alianfa

.dintre clasa muncitoare ;i fardnime, In Articole ;i cuulnlari, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 810.

www.dacoromanica.ro

I INCHEIEREA COLLCTIVIZARII

VICTORIE A INTREGULUI POPOR

785

In Hotarirea C.C. al P.M.R. asupra muncii pe Varimul construirii

gospodAriilor agricole colective si al intovarkirilor agricole, din 18 sep-

tembrie 1951, partidul a atras atenVia asupra uneia din principalele lipsuri

in perioada aceea : diversele forme de asociere in munc6 ale taranimii muncitoare n-au constituit o preocupare permanents, de jos si pins sus,

nefiind elaborate nici formele de organizare §i principiile de functionare

ale intovAfasirilor agricole ; din aceasta cauzA au ap6rut forme rudimen- tare de asociere, vremelnice, neinchegate, care se desfAceau dupa fiecare

campanie, pastrau haturile, nu permiteau folosirea rationalg §i cu ran-

dament a tractoarelor S.M.T. pe suprafete intinse ; deosebindu-se funda-

mental de adevaratele intovarasiri pentru cultivarea laolalta a pamin-

tului, aceste intovarasiri, deli au dat avantaje reale Varanilor mun-

eitori, nu le-au putut arata in masurA indestulatoare roadele asocierii in

muncg si ale folosirii in comun a tractoarelor §i masinilor agricole si nu

§i -au putut juca pe deplin rolul de a educa Va'rgnimea muncitoare in

spiritul muncii in colectiv".

Prin aceeasi hotArire Comitetul Central a trasat sarcina ca, paralel

cu intarirea organizatorica §i economics a gospodariilor colective exis- tents §i cu organizarea noilor gospodarii, sa, se acorde o atentie deose-

bit*/ organizarii taranimii muncitoare in intovarasiri agricole, alcatuite

dupg exemplul intovafasirilor agricole cunoscute in U.R.S.S. sub denu-

mirea de t.o.z., intovarasiri care nu se desfac dup'a fiecare campanie agri-

troll ci se dezvolta treptat spre go spadgria agricolg, colective" 2. De asemenea, Comitetul Central a stabilit principiile care au stat la baza

elaborlrii statutului-model al intovafasirilor pentru lucrarea in comun.

a pamintului, statut care a fost discutat §i aprobat de intova'r6sirile

existente si de cele care s-au infiiatat dupa aceea 3.

Impotriva politicii partidului, bazatg pe analiza profunda" a condi-

Viilor concrete, a posibilitatilor reale din Cara noastra, s-a ridicat grupul

antipartinic, fractionist Pauker-Luca, ce s-a opus cu inversunare intov6-

rasirilor agricole, sub pretextul ca infiintarea acestora ar fi constituit o

abatere de la marxism-leninism. Ascunzindu-§i pozitia antipartinica cu fraze demagogice, pseudorevolutionare, grupul fractionist pretindea ca

in construirea socialismului la sate trebuie sA, se foloseasca numai forma

superioara, gospoddria colective. Pentru a influenta §i intimida cadrele

de partid, Ana Pauker afirma ca data vor fi organizate intovarasiri,

Varanii vor fugi din gospodArii colective §i vor intra in intovarasiri ; Ana

Pauker a reusit 85, amine un timp infiintarea intovarkirilor agricole.

Dupg ce a fost luata hotarirea de catre Biroul Politic al Comitetului Central

de a se organiza intovarasirile si a se elabora statutul-model al acestora,

timp de un an de zile Ana Pauker a sabotat elaborarea §i apoi publicarea

1 Rezolufii qi hold:qt.( ale Comitetului Central at Pariidului Munciloresc Romtn, vol. II,

1951 1953, E.P.L.P., 1954, p. 81, 82.

2 Ibidem, p. 97.

8 Ibidem, p. 98

100.

www.dacoromanica.ro

786 INCHEI REA CO EC IVIZARII

V CTORI

A INTREGU

I POPOR

8

statutului-model al intovarasirilor agricole 1. In acelasi timp, grupul anti-

partinic Pauker-Luca a mers pe linia desconsiderarii liberului consimta-

mint al taranilor muncitori la colectivizare, a incalcat principiul cointe-

resarii materiale a taranimii in sporirea productiei agricole si transfor-

marea socialists a agriculturii, a intreprins impotriva taranimii actiuni

provocatoare, dusmanoase, condamnate de partid :

procese publice, inscenari infame 2. Aceste actiuni criminale au frinat

constructia socialistA', la, sate si au lovit in alianta muncitoreasca-tara-

arestari in masa,

neasca. Este meritul conducerii partidului si in primul rind. al tovarasului

Gheorghe-Gheorghiu-Dej ca a demascat si inlaturat grupul antipartinic. Masurile luate de partid pentru lichidarea urmarilor politicii criminale

acestui grup au dus la cresterea increderii taranimii in partid, la intarirea

aliantei muncitoresti-taranesti, la dezvoltarea si consolidarea agriculturii

a

socialiste" 3.

Incepind din 1952, chiar in primul all dupg inlaturarea grupului

antipartinic, fractionist, intovarasirile agricole an cuprins 84 000 familii,

cu 188 000 hectare suprafata arabila. An de an s-a intensificat

transformarii socialiste a agriculturii, intovarasirile crescind mult mai

ritmul

repede decit

gospodariile colective. In 1959, intovarasirile cuprindeau o

suprafata arabila de 2 988 000 hectare si 1 767 000 familii (ceea ce insemna

de peste doua on mai multe familii decit in gospodariile colective). In

acest an a inceput miscarea de trecere in masa, a taranilor spre forma

superioara a cooperatiei agricole

imensa majoritate educati in scoala

intovarasirilor ; in gospodariile colective au intrat mai multe familii decit

au intrat in cei zece ani de la inceputul colectivizarii 4. Transformarea

intovarasirilor in gospodarii colective s-a intensificat dupa plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie 1 iulie 1961 si mai ales dupa Consfatuirea pe tarl

ale Carei lucrari au avut un imens

a colectivistilor din decembrie 1961

ecou in rindurile intregii taranimi

colectivizarii agriculturii. Intovarasirea agricola

culminind cu terminarea deplina

9i -a

a,

demonstrat astfel

puterea de convingere si de educare in spiritul muncii colective a taranilor

muncitori. Viata a confirmat deci aprecierile facute de partid si indicatiile

date de tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej privind importanta si rolul intovarkirii pentru a convinge in practica pe taranul muncitor de supe-

rioritatea marii gospodarii colective, mecanizate.

In lupta pentru victoria socialismului la sate o deosebita insemna-

tate a avut aplicarea cu fermitate si consecventa a principiului leninist al

cointeresarii materiale. Socialismul

ne invata Lenin

se construieste

5 decembrie 1961 ; inter-

venjii ale participaniilor In legatura cu Darca de seamd a delegatiei P.M.R. la cel de-al X XI l-lea

1 Vezi dezbaterile plenarei C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie

Congres al P.C. U.S., prezentala de lovaraful Gh. Gheorghiu-Dej (Scinteia" XXXI, nr. 5382

din 18 decembrie 1961).

2 Ibidem.

3 Lupta de clasa", organ teoretic §i politic al C.C. al P.M.R., seria a V-a, an. XLII,

nr. 5 din mai 1962, p. 6.

4 Gh. Gheorghiu-Dej, Raporl cu privire la tncheierea colectioizdriif i reorganizarea conducerii

agriculturii prezental la sesiunea exlraordinard a Marii Adam-1H Nationale, 27 aprilie 1962, Ed.

politicii, 1962, p. 13.

www.dacoromanica.ro

9 INCHEIEREA COLECT VIZAR I

VICTORIL A INIREGULUI POPOR

787

nu nemijlocit pe baza de entuziasm, ci cu ajutorul entuziasmulni, pe baza

de interes personal, pe baza de cointeresare personals 1.

In aplicarea principiului cointeresarii materiale o imensa insemna-

tate a avut desfiintarea sistemului de cote obligatorii, hotarita de plenara

Comitetului Central al P.M.R. din decembrie 1956, §i inlocuirea lui prin

sistemul de contractari si achizitii.

Inca din 1953, Comitetul Central al partidului a pus problema

s/-i

schimbului de marfuri intre oral si sat pe baze economice care sa largeasca

initiativa producatorilor agricoli,

cointereseze materialiceste la marirea

productiei agricole si a productiei de cereale-marfa. Plenara lArgit5, a C.C.

din august 1953 a luat o serie de masuri care reprezentau o trecere trep-

tata de la sistemul cotelor la sistemul de contractare si achizitii. Este

semnificativ ca in formarea fondului central de stat, incepind din anul 1954, a avut be o scadere continua a participArii cotelor obligatorii §i o crestere a participarii achizitiilor si contractarilor 2. In vederea stimularii productiei agricole si imbunatatirii aprovi-

zionarii oamenilor muncii cu produse agro-alimentare, plenara C.C. al P.M.R. din 27, 28 si 29 decembrie 1956 a hotarit adoptarea sistemului

de constituire a fondului centralizat de grin, porumb, secara, floarea

soarelui, cartofi, lapte pe calea achizitiilor §i contractarilor, desfiintindu-se

cotele obligatorii la produsele de mai sus.

Inlocuirea sistemului de cote a adus maxi niodificari in relatiile de

schimb dintre oral si sat ; s-a eliminat partea obligatorie din aceste relatii,

partea cu caracter de impozit, astfel ca intre industrie §i agricultura, intre

clasa muncitoare §i taranime s-au stabilit relatii de schimb, de comert. Aye-

zarea legaturilor intre industrie §i agricultura, pe baze comereiale a largit

cointeresarea materials a gospodariilor taranesti in cresterea productiei agri-

cole §i a cerealelor-marfa, a marit initiativa in productie a taranimii.

Sistemul de contractare s-a dovedit a fi o pirghie puternica pentru

stimularea interesului material al taranimii, mai ales al gospodariilor

colective si intovara§irilor in ridicarea productiei agricole §i a contribuit

la dezvoltarea schimbului de marfuri dintre oral §i sat, la intarirea aliantei

muncitoresti-taranesti 3

mijloc important de intilrire a conducerii plani-

ficate in agricultura, el a contribuit, in acela§i timp, la asocierea pentru

productie a gospodariilor tarane0i.

Transformarea revolutionara, socialist/ a agriculturii a con stituit

un proces greu, complex, care a cuprins nu numai domeniul productiei

materiale, dar a impus si ridicarea nivelului con§tiintei taranilor, ca ei

sa se elibereze de atasamentul de sclav fats de petecul de pamint, sa se

elibereze de rama§itele trecutului, de obiceiurile §i deprinderile mo§te-

nite de la vechea orinduire bazata pe exploatare, si, in acela§i timp, sa

devina oameni poi, demni de societatea socialists, sa is ci in,,d§i parte la

creatia istorica, con§tienta a noii orinduiri.

28 8i

1 V. I. Lenin, Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957, p. 39

40.

2 Vezi Raportul tovaraqului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. at P.M.R. din 27,

29 decembrie 1956 (Scinteia" XXVI, nr. 3791 din 30 decembrie 1956).

3 Gh. Gheorghiu-Dej, Expunere Mudd la qedinja plenard a C.C. at P.M.R. din 26-28

notembrie 1958, In Articole

of

cuvtntdri, 1965

1959 , Ed. politics, 1959, p. 527

www.dacoromanica.ro

788 INCHEIEREA COLECTIVIZAR II

VICTORIE A INTREGULUI POPOR

10

In munca politica pe care partidul a desfasurat-o la sate, cel mai

bun mijloc pentru a Wadi in constiinta taranilor convingerea ferma asupra superioritatii gospodariei colective, singura in stare sa-i salveze de saracie

qi mizerie, de inapoiere culturala, a fost puterea exemplului. Trecerea

de la orinduirea veche, capitalists, la orinduirea noug, socialists, de la

gospodaria individual& la gospodaria colective presupune schimbari

adinci, revolutionare in constiinta micilor producatori de la tarn. Dupe

ce oamenii an trait cum au apucat din batrini

Gheorghiu-Dej

, dupa ce an mers un timp

arata tovarasul Gheorghe

indelungat pe calea veche,

capitalists, care, deli a insemnat pentru ei o viata de mizerie, de lipsuri §i de saracie pe micile for petite de pamint, era totusi o cale batatorita,

deodata li se arata o cale noua, calea gospodariei agricole colective. Un_

asemenea pas in viata nu este usor de facut.

Tata' pentru ce trebuie desfasurata o munca de lamurire rabdatoare,

de ce trebuie s& studiezi conditiile concrete din satul dat, relatiile de class,

manevrele chiaburilor, sa combati $i sa lamuresti cu ra'bdare toate nedu-

meririle

convingatoare" 1.

¢i sa

inlaturi influentele dusmane, sa folosesti exemple

gi

argumente

0 trasatura fundamental/ a muncii politice la sate consta in faptul

ca partidul nostru a concentrat permanent eforturile principale in directia

intaririi organizatorice gi economice a gospodariilor colective, astfel ca.

ele, prin exemplul viu al rezultatelor obtinute in productie si in ridicarea.

nivelului de trai al colectivistilor, sa devina un mijloc puternic de con-

vingpre a maselor taranesti. Tocmai de aceea politica partidului nostril, de transformare socialists treptata a agriculturii a fost o politica bazata pe principiul marxist-leninist privind stricta respectare a liberului con-

simtamint al taranimii muncitoare. In numeroase cazuri, partidul a pre-

venit asupra primejdiei pe care o reprezinta manifestarile de nerabdare

si tendintele de pripire la alcatuirea gospodariilor colective. Orice graba

in aceasta privinta

poate decit sa pricinuiasca prejudicii ireparabile" 2.

a aratat tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej

nu

Indicatiile permanente ale partidului au fost ca la temelia gospo-

dariilor colective sa stea principiul liberului consimtamint al taranilor

muncitori

rezultat al muncii politice neintrerupte a organizatiilor de

partid si de masa. In mod consecvent a fost combatuta atitudinea acelor organe locale de partid care, in goana for dupa cifre mari", au folosit in

munca de alcatuire a gospodariilor colective metode de constringere

straine partidului nostru, cum a fost amenintarea cu marirea impozitelor

si a cotelor de colectare, cu concedierea din serviciu a membrilor de famine,

silirea

prin masuri birocratice administrative

al se accepte schimbul

de pamint cu prilejul actiunii de comasare. De asemenea, an fost comba-

tute Intrecerile" pentru obtinerea de rezultate spectaculoase dar lipsite

de trainicie, acele metode prin care taranilor li se faceau promisiuni dema-

gogice

ca vor fi complet scutiti de impozite si cote de colectare, li so

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Cunlnlare roslild la Congresul Iruntafilor din gospodliriile agricole-

coleclive. 23 mai 1953, In Arlicole

si

cuolnkiri, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 633.

2 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ,fi cuolniarl, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 211.

www.dacoromanica.ro

11 INCHEIEREA COLECTIVIZARII

VICTORIE A INTRFGULUI POPOR

789

vor deschide cooperative separate, vor primi servicii bine platite si altele1.

abuzuri

Partidul a curmat asernenea fapte

i metode, samavolnicii

§i

grosolane, care veneau In total./ contradictie cu linia, hotaririle si scopu-

rile partidului. Prin circulara din 30 ianuarie 1951, C.C. a atras atentia

ca orice incalcare a principiului liberului consimtamint, mice presiune

economica sau

determina sä intre in gospodaria colectiva va fi sanctionata cu severitate,

administrative fat/.

9i

de taranii

muncitori pentru a-i

ping, la excluderea din partid

trimiterea in judecata a celor vinovati" Q.

Numai convingerea adinca a taranimii, in urma muncii de lamurire

rabdatoare si continua, despre marile avantaje ale gospodariei colective

putea servi drept baza pentru crearea unor gospodarii colective cu ade-

varat trainice. Orice incercare de a inlocui munca politica, facuta cu

rabdare, convingatoare, orice Incercare de a inlocui studierea atenta a

conditiilor §i posibilitatilor concrete pentru fiecare caz in parte prin decre-

tarea birocratica

§i

metode de constringere ar fi indepartat pe taranii

sa-i

alianta dintre clasa munci-

apropie de ea, ar fi insemnat

un ajutor concret dat- dusmanilor socialismului, ar fi dus la subminarea

muncitori de gospodaria colectiva in loc

bazei regimului de democratie popular/

§i

taranimea muncitoare 3.

clasa

toare

Transformarea socialists a agriculturii, opera indelungata, prefacers

adinc revolutionara, s-a desfasurat in conditiile luptei de dais/. Politica de

trasata la plenara ComitetulUi Central al P.M.R. din 3 5 martie

1949, care a stabilit ca principiu fundamental intarirea continua a aliantei clasei muncitoare cu taranimea saraca i mijlocasa, ingradirea economica

a chiaburimii

dus la crearea

lichidarea treptata a posibilitatilor ei de exploatare

§i

§i

dezvoltarea sectorului socialist din agricultura.

a

Ca urmare a realizarilor obtinute in constructia socialists la sate

si a ritmului de crestere a sectorului socialist agricol, care devenise pre-

ponderent, lichidarea ramasitelor de

luerare a pamintului in parte",

in arenda si a oricaror alte forme ale exploatarii omului de catre om in

agricultura a devenit o necesitate obiectiva 4. Pentru lichidarea rama-

sitelor relatiilor de exploatare a omului de catre em in agricultura, in

vederea ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al Vara- nimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste, Prezidiul Marii

in martie

i orice alt fel de exploatare a

Adunari Nationale a Republicii Populare Romine a decretat

1959 interzicerea darii in parte, precum

muncii straine de catre producatorii agricoli. Iar pentru ca sa se asigure

cultivarea suprafetei de pamint ce nu va mai fi dat in parte sau arena, si

nici lucrat prin exploatarea muncii straine s-a hotarit ca terenurile agricole

Rezolu(ii si hotartri ale Comitetului Central al Partidului Munciloresc Romtn, vol. II,

1951-1953, E.P.L.P., 1954, p. 71, 72. Gh. Gheorghiu-Dej, Articole si cuvintari, ed. cit., p. 400,

401, 402.

2 Rezolufii

;i

hotartri

., vol. II, ed. cit., p. 72.

3 Gh. Gheorghiu-Dej. Articole

si

cuvtntdri, ed. cit., p. 399.

4 Vezi : Prezidiul Marii Adundri Nationale, Dead pentru lichidarea ramasifelor oric6ror

forme de exploatare a omului de cdtre om to agricultura, to scopul ridicdrii continue a nivelului

de trai material si cultural al faranimii muncitoare si al dezvoll4rii conslrucliei socialiste (ScInteia"

an. XXVIII, nr. 4485 din 29 martie 1959).

www.dacoromanica.ro

790 INCHE LRLA COLECTIVIZAR I

NICTORIE, A INTREGULUI POPOR

12

care depaseau puterea de munca a chiaburilor sa tread, in folosinta gos-

podariilor colective sau a altor organizatii agricole socialiste.

In felul acesta s-a pus capat pentru totdeauna exploataii omului

de catre om, infaptuindu-se nazuinta de veacuri a oamenilor muncii din

tara noastra. Modul in care a fost rezolvata problema lichidarii chiabu-

rimii ca class evidentiaza spiritul creator in care partidul apnea legile

generale ale construirii socialismului, tinind seama de particularitatile

Si conditiile concrete ale Orli noastre" 1.

Factorul cel mai important, forta hotaritoare in lupta pentru trans- formarea socialists a agriculturii 1-a constituit rolul eonducator si orga-

niza tor al partidului. Partidul Muncitorese Romin a fost in frunte si a

eondus intregul proces de pregatire si desfasurare a transformarii revolutio-

nare a satelor ; a mobilizat vointa si energia clasei muncitoare in vederea

realizarii ritmului necesar de industrializare in legatura cu masurile pentru

ridicarea economics a maselor de tarani muncitori si crearea marii agricul- turi socialiste ; a trezit la viata si a organizat fortele creatoare ale taranimii,

atita vreme meatusate, pentru ca aceasta sa se ridice pin& la Intelegerea

transformarii revolutionare si sa participe constient si activ la construirea

formelor socialiste in economie, la faurirea vietii noi, libere, fericite ; a asigurat ca statul democrat-popular sa fie cu adevarat instrumentul prin-

cipal pentru construirea depling a orinduirii socialiste. Munca politics si

organizatorica entuziasta, desfasurata cu perseverenta si competent, spo-

rita de organele si organizatiile de partid, de intregul activ de partid pentru

lamurirea si convingerea taranimii, pentru dezvoltarea si consolidarea secto-

rului socialist, a luat caracterul uneia din cele mai largi actiuni politice si

organizatorice de masa, ale partidului 2. Milioanele de tarani muncitori au

raspuns la chemarea si indemnul partidului, 1-au urmat cu dragoste si

incredere, eu convingerea nestramutata ca linia sa politica exprima in-

teresele for vitale. Partidul Muncitoresc Romin

sublinia tovarasul

Nikita Sergheevici Hrusciov la mitingul oamenilor muncii din Capitals,

cu prilejul recentei vizite de prietenie facuta in R. P. Roming de catre

delegatia de partid si guvernamentala a Uniunii Sovietice

a rezolvat

cu pricepere problema transformarii socialiste a agriculturii. El a

reusit sa obtin5, ca In cursul acestui proces productia vegetall si ani-

ma15, sa nu scads, ci sa creasea. Aceasta constituie un mare succes al

eomunistilor romini, o frumoasa contributie a for la tezaurul nostru

comun al teoriei si practicii constructiei socialiste" 3.

Infaptuirea obiectivului strategic al partidului, victoria deplinil a

socialismului la orase si sate, deschide o noua etapa in mersul, mereu

inainte, at Republicii noastre Populare. Raportul prezentat de tovarasul

Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinary a Marii Adunari Natio-

1 Lupta de clasil", organ teoretic li politic al C.C. at P.M.R., seria a V-a, an. XLII, nr. 5

Raport cu privire

la

tncheierea

eolectivizdrii

si

reorganizarea

din mai 1962, p. 9.

2 Gh. Gheorghiu-Dej,

conducerii agriculturii prezentat la sesiunea extraordinard a Marii Adundri Nationale, 27 aprilie

3 Cuvtnturea tovardsului N. S.

Hrusciov la

milingul ownenilor muncii din capitald

5570,

din 25 iunie 1962, p. 3.

In ziva de 24 iunie 1962, vezi ScInteia", XXXI, nr.

www.dacoromanica.ro

13 INCHEIEREA COLECTIVIZARII

VICTORIE A INTREGULUI POPOR

791

nale cuprinde un program amplu s i concret de intarire si den, oltare con-

tinua a agriculturii socialiste, constituie un indreptar al intregii activitati

viitoare in acest domeniu. T_Trmind indicatiile din raport, s-au luat masuri

privind concentrarea tuturor fortelor pentru cresterea continua a productiei

vegetale si animale, pentru consolidarea economics si organizatorica a gos-

podariilor colective, ca fiecare din ele

dezvoltindu-se potrivit unui plan

de perspective, pe o durata de mai multi ani, fundamentat multilateral, pe baza studierii tuturor factorilor care actioneaza asupra productiei

sa devina o unitate puternica, infloritoare.

Incheierea constructiei socialiste la sate a Mout necesara reorgaui- zarea conducerii agriculturii potrivit etapei actuale de dezvoltare ; dato-

rita acestei necesitati, s-a adoptat o noud conceptie organizatorica in

stare sa asigure agriculturii o conducere stiintifica, unitara si competenta,

sa ereeze conditii pentru participarea la conducerea agriculturii a cadrelor

celor mai pregatite care lucreaza nemijlocit in productie si care sa faca

fats cu succes noilor sarcini de mare raspundere. In acest stop s-a infiintat

Consiliul Superior al Agriculturii, ca organ al Consiliului de Ministri, si

consiliile agricole regionale si raionale, ca organe ale sfaturilor populace.

Pentru asigurarea gospodariilor colective cu cadre de specialist, C.C. al

P.M.R. si Consiliul de Ministri au hotarit redistribuirea cadrelor cu studii

superioare agricole, astfel ca majoritatea covirsitoare a inginerilor agro-

nomi, zootehnisti, medici veterinari an fost repartizati in unitatile agri-

cole de productie. In acelasi timp s-au hotarit masuri privind imbunata-

tirea organizarii si continutului invatamintului agricol de toate gradele,

organizarea invatamintului agrozootehnic pentru masele largi de tarani

colectivisti.

Tinind seama ca in urma incheierii depline a procesului de colecti-

vizare rolul si sarcinile organizatiilor de partid nu scad, ci, dimpotriva, crest, plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin din

23-25 aprilie 1962 a adoptat o importanta hotarire cu privire la intarirea

continua a rindurilor partidului. In cadrul masurilor stabilite, deosebita

importanta an acelea privind intarirea organizatiilor de partid de la sate.

Acordindu-se si de acum inainte atentia centrala muncitorilor din ,indu-

strie, care vor continua sa aibe in compozitia partidului ponderea cea

mai insemnata in comparatie cu celelalte categorii de oameni ai

muncii, plenara a stabilit masuri pentru primirea in partid a unui numar

mai mare de tarani care participa activ la viata politics si obsteasca,

muncesc cu devotament si raspundere pentru infaptuirea politicii parti-

dului, precum si a unui numar mai mare de specialisti din agriculture

profesori si invatatori din medial satesc. In urma modificarii unor preve-

deli ale statutului, hotarite de plenara, colectivistii, invatatorii si profesorii

de la sate, inginerii agronomi, zootehnicienii si alti specialisti din agri-

culture, care s-au dovedit luptatori activi pentru aplicarea in viata a

hotafirilor partidului, s-au evidentiat in munca pentru transformarea

socialiste a agriculturii, pot fi primiti, in mod exceptional, direct in rindu-

rile membrilor de partid, considerindu-li-se drept stagiu de candidat

perioada cind au participat efectiv la aceasta munca.

2 c. 318)

www.dacoromanica.ro

792 INCHEIEREA COLECHVIZARII

VICTORIE A INTREGULUI POPOR

14

Aceste masuri corespund cresterii influentei, prestigiului

yi

autori-

tatii partidului la sate, sarcinilor mIrete, pline de rIspundere, ce revin

organizatiilor de partid pentru a consolida

1i

dezvolta victoriile obtinute.

In lumina marii transformIri, adinci, revolutionare, petrecute in

Cara noastra

socialiste In intreaga economie national&

incheierea colectivizarii, victoria relatiilor de productie

apar cu deosebit& claritate

i sarcinile oamenilor de stiintI din domeniul istoriei, in primul rind ale

cercetatorilor F}tiintifici care lucreazI in sectorul istoriei contemporane.

Ei sint chemati sI abordeze problemele complexe ale procesului de trans-

formare socialist& a agriculturii in tara noastra, cu trIsaturile sale speci-

fice, sa analizeze temeinic, aprofundat, intreaga evolutie a relatiilor de

dug, in satul rominesc, mai ales in perioada de dupe 23 August 1944,

a carei tra tare prezintI lacune serioase, se scoata fn. evidenta rolul

istoric al partidului in conducerea

rarea

mului ;

definitive a titrInimii,

ei

sa elaboreze

gi

organizarea luptei pentru elibe-

deplina, a

socialis-

pentru construirea

sint chemati ca, pe baza unei documentari exhaustive,

1i eh

gtiintifica.

Studiind

publice lucrari speciale privind rezolvarea, sub con-

ducerea partidului, a problemei t/ranesti, scrise intr-o formI accesibil&

maselor, dar, in acelasi timp, de o fnalta tinutl

in mod aprofundat nu numai legile trecerii de la capitalism la socialism,

ci 1i

legile trecerii de la socialism la comunism, oamenii de stiintg din

domeniul istoriei contemporane an datoria sI urmeze neabatut indicatlile

tovarIsului Gheorghe Gheorghiu-Dej, se acorde toatl atentia

i in pro-

blemele agrare cercet/rilor cu caracter teoretic care lIrgesc bazele

dezvoltgrii de perspective a cercetkii stiintifice" 1. Yn felul acesta vor

contribui, prin operele lor, la intarirea ideologiei socialiste, la educarea

comunist

a oamenilor muncii, la dezvoltarea istoriei ca

saint& mili-

tant&

incadrata activ fn frontul de lupta al poporului pentru desavirsirea

si

trecerea treptatI la comunism.

constructiei socialiste

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport la cel de at III-lea Congres at Partidului Muncitorese Romtn,

Ed. politics, 1960, p. 107.

www.dacoromanica.ro

DIN LUPTA P.M.R. PENTRU CREAREA SI DEZVOLTAREA

BAZEI TEHNICE MATERIALE A AGRICULTURII

DE

GR. VILCEANU

Poporul nostru, sub conducerea incercata a Partidului Muncitoresc

Romin, a obtinut o victorie de insemnatate istorica pe drumul spre desa-

-virsirea construirii socialismului

incheierea colectivizarii agriculturii,

una din cele mai grele si mai complexe sarcini a constructiei socialiste.

Terminarea colectivizarii agriculturii in tara noastra cu aproape patru ani inainte de termenul stabilit de eel de-al III-lea Congres al P.M.R.,

rezultat al politicii creatoare a P.M.R., confirms justetea tezelor general-

valabile ale invataturii marxist-leniniste

i totodata constituie o contri-

butie adusa de partidul nostru la imbogatirea tezaurului teoretic yi

practic al marii comunitati a tarilor socialiste si a miscarii comuniste

muncitoresti internationale.

§i

In Republica Populara Romina socialismul a invins definitiv la

orate si sate. Prin incheierea colectivizarii, relatiile de productie socialiste

intruchipare

an cuprins intreaga economie nationals. Aceasta victorie,

a celor mai inalte nazuinte ale maselor muncitoare, a idealurilor pentru

s-au jertfit cei mai buni fii ai poporului nostru, umple

care au luptat

de bucurie si mindrie inimile tuturor oamenilor muncii, care, sub con-

¢t

ducerea inteleapta a partidului, au construit noua orinduire.

In noua etapa de dezvoltare a societatii noastre, colectivizarea

terminarea colectivizarii ridica probleme

completa creeaza conditiile cele mai favorabile pentru realizarea sarci-

nilor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. pentru dezvoltarea con-

tinua a agriculturii. Totodata,

not a caror rezolvare va contribui la avintul fortelor de productie la sate, cresterea productiei agricole, continua imbunatatire a nivelului de trai al

oamenilor munch, inzestrarea economiei socialiste.

In raportul prezentat la sesiunea extraordinary a Marii Adunari

Nationale tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej a subliniat ca reorganizarea

www.dacoromanica.ro

794

GR. vtLcEANu

2

socialists a agriculturii a avut loc in conditiile avintului intregii economii

rationale, a cresterii nivelului de trai material si cultural al oamenilor

muncii. Profundele transformAri revolutionare care au avut loc la sate

arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej

s-au infaptuit in conditiile dez-

voltArii intregii economii nationale, pe o linie mereu ascendents, echili-

brata, toate ramurile crescind armonios, in ritm sustinut" 1.

Una din conditiile principals care au asigurat, dupg cucerirea puterii

politice de catre clasa muncitoare si nationalizarea mijloacelor de pro-

socialists a agriculturii a constituit-o

crearea si dezvoltarea bazei tehnice materiale a agriculturii. Trecerea

ductie la orate, transformarea

la, agricultura socialists, la organizarea gospodariilor colective

in raportul la plenara C.C. al P.M.R. din 3 5 martie 1949

se arata

.

presupune

o industrie dezvoltata, in stare sa puns la dispozitia agriculturii trac-

toarele si masinile de care are nevoie, existenta unor cadre de agronomi

capabili sa conduce agricultura dupg, cele mai perfectionate metode

tifice,

§tiin-

o munca sistematica de lamurire si de convingere a masei taranimii

sdrace si mijlocase despre folosul gospodariilor colective" 2.

La reorganizarea socialists a agriculturii si crearea bazei tehnice

materiale a acesteia, Partidul Muncitoresc Romin a pornit de la o analiza

multilaterala a situatiei concrete in care se gasea agricultura tarii noastre

in acea perioada, a rolului ei in economia nationals.

In anii regimului burghezo-mosieresc agricultura Rominiei se carac-

teriza printr-o stare de extrema inapoiere si farimitare. Cele aproape

3 100 000 de gospodarii posedau o suprafata farimitatg in peste 20 000 000

parcele. Recensamintul din 1930 a gasit 700 000 de familii taranesti farce

nici un petec de pamint ; alte 600 000 de familii nu aveau in medie decit

un pogon. In acelasi time insa, un numar de 12 200 mosieri stapineau o

suprafata arabila mai mare decit stapineau 2 460 000 de familii taranesti

laolalta 3.

In afara de aceasta, gospodariile taranesti foloseau mijloace tehnice

extrem de rudimentare, fiind lipsite de mijloacele necesare efectuarii lucra-

rilor agricole. In ceea ce priveste situatia inzestrarii cu masini si unelte agri-

cole, Rominia se gasea printre ultimele tari din Europa. In trecut tara

noastra nu dispunea de o industrie constructoare de masini agricole, ca-

pabila sa inzestreze cit de cit agricultura cu baza tehnice necesara. Despre o

productie interns de tractoare si masini agricole nici nu putea fi vorba.

Toata productia de masini agricole era concentrate in citeva sectii ale

unor intreprinderi neprofilate, si ea se limita la producerea de unelte si

lasini agricole simple destinate tractiunii animale sau actionate manual.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport cu privire la tncheierea coleclivizdrii

;i

reorganizarea conducerii

agriculturii, prezentat

la sesiunea exlraordinard a Marii Adundri Nationale, 27 aprilie 1962,

Ed. politica, 1962, p. 7.

2 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole qi cuvtlitari, ed. IV, 1955, E.S.P.L.P., Bueure§ti, p. 211.

3 Vezi Gh. Gheorghiu-Dej, Raport cu privire la tncheierea colectivizdrii st reorg inizarea

conducerii agriculturii, prezentat la sesiunea exlraordinard a Marii Adundri Nationale, 27 aprilie

1962, Ed. political, 1962, p. 15.

www.dacoromanica.ro

3 LUPTA P.M.R. PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURIT

795

Numarul de tractoare iniportate existent in agricultura Rominiei in anul 1938 era de numai 4049 bucati, §i acestea erau concentrate in

mina moierilor

si

chiaburilor.

Ca urmare, in anul 1938 reveneau pe un tractor fizic 3700 ha teren

agricol §i 2500 ha teren arabil. In aceasta perioada, nu existau in agricul-

tura Rominiei combine §i nici alte ma§ini si instalatii moderne. Bazei

tehnice materiale a agriculturii Rominiei in aceasta perioada ii era carac-

teristica folosirea

agricole §i adeseori folosirea animalelor de productie (vaca) pentru trac-

tiune. Majoritatea taranilor muncitori ins/ nu dispuneau nici de animalele de munch necesare. Aceasta situatie este recunoscuta si de statistica bur-

animalelor de munch pentru efectuarea lucrarilor

gheza din acea perioada. Astfel, dupa statistica facuta de Ministerul

Agriculturii in 1935 reiese ca aproape 37% din gospodariile tarane;;ti

nu aveau nici o vita de munch, iar o treime nu aveau nici o vaca. Date le

publicate in anuarul statistic al Rominiei pentru anul 1939-1940 arata

ca in aceasta perioada peste jumatate din gospodariile cu pins la 3 ha

pamint §i 30% din cele cu 3-5 ha nu aveau nici un animal de munch. De asemenea, 63% din gospodariile taranilor mijloca§i aveau numai

1-2 animale de munch, iar 28% erau lipsite complet de mijloace de

tractiune.

Majoritatea gospodariilor erau lipsite de asemenea

i de cel mai ele-

mentar inventar agricol mort. Monografia facuta de Institutul de stiinte sociale in 1938 a gasit un plug la 3 gospoditrii, o graph la 4 gospodarii cu suprafete de 1-3 ha. In anul 1941, din totalul gospodariilor tarane§ti

numai 53% aveau care sau carute, 48% aveau pluguri, 33°, aveau grape,

abia 2% seceratori. 0 imagine sugestivA a starii

3% aveau semanatori

de inapoiere tehnica a agriculturii Rominiei o constituie faptul ca in anul

si

1940 valoarea fondurilor de baza

si

a cheltuielilor materiale la un hectar

suprafata cultivate pe intreaga agricultura reprezenta abia 25% din

pretul unui plug. De asemenea, dupg, un calcul din acea vreme, valoarea

inventarului mort raportata la un hectar arabil era in Rominia burghezo- mo§iereasca de 15 on mai mica decit in Germania.

Raminerea in urma a agriculturii romine§ti fn ceea ce priveste

dotarea cu utilaj se evidentiaza §i mai mult data o comparam cu tarile

care erau intr-o situatie economica asemanatoare cu a tarii noastre.

Rominia se situa sub nivelul de inzestrare al Bulgariei §i Poloniei, taxi

in care valoarea inventarului era de data §i respectiv de trei on mai mare

decit la not 1.

Despre folosirea ingra§amintelor chimice in agricultura in aceasta

perioada nici nu putea fi vorba, iar ingra§amintele naturale se foloseau intr-o masura foarte scazuta.

tnzestrarea tehnica materiala a agriculturii s-a inrautatit lji mai mult in anii celui de-al doilea razboi mondial, datorita rechizitionarii masive a

animalelor de tractiune §i distrugerilor suferite in inventar §i constructii

agricole, mai ales in zonele in care s-au desfa§urat operatiuni militare.

1 Vezi P. Nenitescu, Proprietalea parcelara §i nalionalizarea agricold, Cluj, 1931, p. 30.

www.dacoromanica.ro

796

GR. VILCEANU

4

Cauzele principale ale inapoierii

tehnice a agriculturii Rominiei

burghezo-mqiere§ti erau determinate de existenta relatiilor de exploatare

capitaliste impletite cu puternice ram4ite feudale.

Milioane de tarani, care nu-§i puteau asigura pe mica proprietate

de pamint existenta for §i a familiei lor, erau indatorati ping in git la

bancheri §i camatari din cauza ratelor pe care trebuiau sa le plateasca

pentru a§a-zisa improprietarire, a imprumuturilor facute pentru cumpararea

de vite sau unelte agricole etc.

Toate acestea au facut ca, in timpul regimului burghezo-mo§ieresc,

Rominia sa fie una din Wile cu cel mai scazut nivel de trai din Europa.

Ca urmare, in ceea ce prive§te conditiile de alimentatie, era caracteristica

nu numai o ratie medie scazuta de calorii, cit mai ales structura total defec-

tuoasa a acestei ratii datorita participarii in proportie exagerata in hrana

populatiei a produselor de origine vegetala §i in special a porumbului. Con-

sumurile medii anuale pe cap de locuitor la came, lapte, zahar erau printre

cele mai scazute din Europa. Existau sate in tara unde consumul de zahar

se reducea la 1,5 ping, la 2 kg anual de familie. Dupe cum arata unele

anchete facute inainte de razboi in mediul rural, pentru a se satisface

nevoile fiziologice in anumite regiuni ale tarii se ajungea la un consum de

mamaliga de 3 kg pe zi de persoana. Din aceasta cauza pelagra §1 tuber-

culoza, boli ale mizeriei sociale §i subalimentatiei, faceau ravagii la sate.

La toate acestea se adauga lipsa aproape cu desavir§ire a asistentei medi-

cale ; 20% din copiii pins la un an mureau cu zile din cauza bolilor sociale

§i a lipsei de hrana 1.

Conditiile de locuit nu erau Biel ele mai bune decit cele alimentare

§i sanitare. 0 ancheta facute la sate stabilea existenta a peste 40 000 de

bordeie, peste 660 000 case cu o singura camera in care locuia 'intreaga

familie, peste 600 000 case Meg, ferestre mobile, circa 1 milion locuinte

fara latrine 2.

Aceasta era pe scurt situatia agriculturii Rominiei §i a taranimii

infaptuita de clasa muncitoare

muncitoare in anii regimului burghezo-mo§ieresc. Revolutia socialists,

arata tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej

radical viata maselor tarane0i" 3.

in alianta cu taranimea, sub conducerea partidului nostru, a pus capat

pentru totdeauna, ca unui vis urit, acestei stAri de lucruri, schimbind

In cei 13 ani care au trecut de la plenara C.C. al P.M.R. din 3 5

martie 1949, viata a adus in fiecare an not marturii care an confirmat clar-

viziunea politicii elaborate de Partidul Muncitoresc Romin in construirea

socialismului la sate. Industrializarea socialists a tariff §i In special dezvol-

tarea unei industrii grele, puternice, bazata pe folosirea rationala a boga-

tiilor naturale ale tariff §i dezvoltata pe linia nevoilor interne §i a posibili-

tatilor izvorite din legaturile comerciale trainice cu vecinii, a constituit

obiectivul principal in politica partidului nostru de dezvoltare economics a tarn. Inca de la Conferinta Nationalg, din 1945.

1 Vezi lievista de higiena sociala", an. X, nr. 1-6, ianuarie

2 Vezi Sociologic romineasca", nr. 4-6/1939.

3 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport

iunie/1940.

prezentat la sesiunea extraordinara a Marii Adundri

Najionale, Ed. politick Bucure§ti, 1962, p. 16.

www.dacoromanica.ro

5

LUPTA P.M.R. PEN TRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII

797

Subliniind importanta deosebit/ pentru dezvoltarea agriculturii a

socialiste a Orli

si in special a dezvoltarii industriei

industrializkii

grele, tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, in Raportul politic at C.C. at P.C.R.

la Conferinfa Nalionald din 1945, arat5, c5, :

numai

prin dezvoltarea

industriei grele se va da posibilitatea ca sectorul atit de important al

economiei noastre

agricultura

sa, fie inzestrat cu toate acele masini,

unelte, produse si instalatii de prelucrare care s5, ridice atit productivitatea

cit si rentabilitatea ; iar aceasta este singura cale de a consolida reforma

agrara', Infaptuita si singura cale de a ridica nivelul de viat5, al plu-

garim ii" 1.

Dui)/ Conferinta National/ din 1945 au fost luate de care partid o

serie de mdsuri pentru punerea bazelor si dezvoltarea industriei construe-

toare de masini agricole rominesti, prima dintre acestea hind profilarea

intreprinderilor I.A.R." din Brasov pentru productia de tractoare.

Acestor inceputuri partidul nostru le-a adaugat realizki hotaritoare in

dezvoltarea industriei constructoare de masini agricole, care au dus la

dezvoltarea si consolidarea bazei tehnice materiale a agriculturii de azi.

Conducindu -se in intreaga sa activitate dup./ teza leninistl, potrivit eareia Mama industrie mecanizata si folosirea ei in agriculturg constituie

singura baza economic/ a socialismului, singura baz/ pentru a duce cu

succes lupta in vederea izbavirii omenirii de sub jugul capitalului" 2,

precum si dup5, teza

poate fi numai

marea industrie mecanizata, care este capabill s5, reorganizeze si agricul-

tura" 3 §i tinind seama de conditiile politice si economice din tara noastra,

Baza material/ a socialismului

Partidul Muncitoresc Romin a reusit, intr-o perioad/ relativ scurth, sa

transforme Rominia dintr-o tar/ agricola, inapoiatA, intr -o tar/ industrial/

avansat'a, cu to agricultura in plin/ dezvoltare.

Productia de tractoare rominesti a inceput Inca in anul 1946, an

in care fabrica de avioane I.A.R." din Brasov a inceput BA' fie transfor-

mat5, in uzin5, de tractoare. Dup./ nationalizare, in 1948, uzina a fost

complet modernizatA. In anii urmAtori productia de tractoare rominesti

s-a perfectionat continuu, fabricindu-se in

anii regimului democrat-

popular mai mune tipuri de tractoare adaptate nevoilor mecanizkii

complexe a lucfarilor agricole.

Cresterea an de an a capacitatii de productie a uzinelor si folosirea

rational./ at acesteia, au dus la cresterea productiei de tractoare de la 3469

bucati in anul 1950, la 20 000 in anul 1961. Anul, acesta, la 1 Mai, presa

a anuntat ca,' pe poarta uzinei de tractoare din Brasov a iesit eel de-al

100 000-lea tractor, purtind marca fabricat in R.P.R. ".

0 dezvoltare important/ a cunoscut in anii regimului democrat

popular si industria constructoare de masini si utilaje agricole. Astfel

in anul 1950 doll/ uzine erau specializate In productia de utilaj agricol.

In anii urmatori s-a concentrat productia batozelor de cereale la uzinele

I Gh. Gheorghiu-Dej, Articole §i cuotntari, ed. IV, BucureW, 1955, E.S.P.L.P., p. 64.

2 V. I. Lenin, Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957, p. 31.

3 lbidem, vol. 32, 1956, p. 465.

www.dacoromanica.ro

793

GR. VILCEANU

Vasile Roaita"

Bucuresti, productia seceratorilor-legatori, a combi-

Bucuresti, a grapelor si alt

Craiova etc.

nelor etc. la uzinele Semanatoarea"

inventar agricol la uzina 7 Noiembrie"

In prezent, in majoritate, uzinele care produc masini agricole sint

profilate si specializate, iar numarul tipurilor de masini si unelte agricole

fabricate in tara a sporit an de an in functie de necesitatile de mecanizare

in continua crestere ale productiei agricole, industria producind in prezent

peste 50 de tipuri de diferite masini agricole.

Atentia deosebita acordata de partid dezvoltaxii industriei construe

toare de masini agricole s-a concretizat in cresterea an de an a numarului

de tractoare si masini agricole fabricate in tara, precum si in imbunatatirea

calitativa a acestora.

Tata, spre exemplu, care este productia de tractoare si masini agri-

cole in anii regimului de democratie populara.

Tabelul nr. 1

ProduelIa de frac Ware g a prinelpslelor maglnI agricole In perloada 1930

19611

Specificatie

Tractoare

Combine de cereale paioase

Semanatori de cereale

Pluguri de tractor

1950

1955

I

1959

1960

1961

3.469

3.500

11.000

17.102

20.000

50

3.400

5.500

6.129

450

1.428

6.870

14.322

15.216

5.030

4.005

9.396

15.692

14.959

In toata perioada 1950 1961 productia de tractoare a fost de

89 617 bucati, cea de combine de cereale plioase de 22 492 bucati,

productia de semanatori de 52 277 bucati, pluguri de tractor 76 670

bucati etc.

Cresterea productiei de tractoare si masini agricole obtinuta an

pentru

inzestrarea

reorganizarea

socialists a acesteia. In-

la

(le an a treat premisele

nate

tehnica a agriculturii,

conditie hotaritoare pentru

zestrarea agriculturii noastre cu tractoare si masini agricole perfectio-

arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej in cuvintarea rostita

din 1 martie 1955

Consfatuirea fruntasilor in agricultura

a fost

a

posibila datorita faptului ca regimul democrat - popular a acordat

mare atentie industI.iei grele si in primul rind industriei constructoare

de masini create in anii puterii populare, ceea ce constituie o mare

victorie a poporului romin" 2.

Numai in anul 1961 agricultura tarii noastre a fost dotata cu 12 098.

tractoare si 6 000 combine pentru pilioa se. Aceasta a facut ca parcul de

1 Breviarut statistic at R.P.R., 1962, p. 89.

a Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole li cuvIntari, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 768.

www.dacoromanica.ro

7 LUPTA P.M.R. PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII

tractoare §i maOni agricole existents in agricultura R.P.R. sa

an de an, w, cum reiese din urm/torul tabel :

79g

creascii,

Tabelul nr. 2

Pareul de tractoare al msaini agricole principle din agricultura I (la stirallul anulul)

Specificatie

1938

1950

1955

1959

1960

1961

Tractoare - fizice

4.049

13.713

23.033

36.529

44.194

51.952

- cony. 15 HP

4.858

16.642

30.488

51.709

65.290

77.259

Pluguri de tractor

13.642

25.613

38.000

46.130

56.220

Semanatori mecanice

6.350

12.454

22.453

33.948

48.000

Seceraltori-legatori

5.300

6.618

6.961

5.804

3.624

Combine pt. pAioase

118

1.535

12.385

17.577

23.427

Batoze pt. p5ioase

15.161

14.251

15.467

13.412

12.660

10.400

Dupl cum se vede, forta de tractiune mecanid, din agricultura,

R.P.R. a crescut in anul 1961 de peste 12 on fat/ de 1938 §i de aproape

4 on fat/ de 1950. De asemenea, comparativ cu anul 1950, in anul 1961

in agriculturg existau de aproape 200 on mai multe combine pentru

cereale paioase §i de peste 7 on mai multe semanatori mecanice. Singurele

ma§ini agricole care inregistreaz1 o tendinta de se/dere, incepind din anul

1959, sint secer/torile-legatori §i batozele pentru paioase,

i aceasta ca,

urmare a cre§terii considerabile a combinelor, ma§ini mult mai economice

§i de malt/ productivitate.

Grija deosebita a P.M.R. pentru crearea bazei tehnice a agriculturii

R.P.R.

se

concretizeaz/ nu numai in cre§terea

dotarii acesteia cu

tractoare

§i ma§ini agricole,

ci,

ca urmare a acestei dot/ri,

si

in

reducerea suprafetelor ce revin pe o ma§ing §i pe un tractor agricol

indite care caracterizeaz5, cel mai bine inzestrarea tehnia a agri-

culturii.

Astfel, fat& de anul 1950, rind la un tractor conventional

reveneau 563,5 ha teren arabil, in 1961 revin 127,6 ha, iar suprafata

de cereale p/ioase ce revine pe o combing a sc/zut de la 34 408 ha la

142,6 ha in anul 1961. Semnificatia reducerii continue a num/rului de

hectare ce revin la un tractor Si marina agricohl consta in cre§terea

gradului de mecanizare a luerkilor, §i ca urmare, a productiei, problem/

asupra egreia vom reveni ulterior.

Yn lupta pentru inzestrarea tehnica a agriculturii, partidul nostru a urmarit permanent §i a tinut seama ca aceasta inzestrare sa aibl la baz5,

progresul tehnic modern, crearea unor tipuri de tractoare §i magini agri-

cole de Malta productivitate.

1 Breviarul statistic al R.P.R., 1962, p. 114.

www.dacoromanica.ro

800

GR. VILCEANU

8

Progresul tehnic realizat de industria noastra constructoare de masini

agricole a avut drept urmare nu numai perfectionarea tractoarelor, ci si crearea unor tipuri de masini de inalta productivitate.

Para lel cu crearea bazei tehnice pentru agriculture, P.M.R. s-a

preocupat in permanents de gasirea celor mai adecvate forme organizato-

rice pentru punerea acestei baze tehnice la dispozitia taranimii muncitoare.

Trebuie reliefat rolul important pe care 1-a acordat partidul acestei pro-

bleme Inca de la Conferinta Nationala din 1945, prin luarea masurilor de

organizare a eentrelor de inchiriat masini agricole. Astfel, prezentind in

fata conferintei sarcinile partidului pentru reconstructia tariff, tovarasul

Gh. Gheorghiu-Dej arata ca pentru sectorul agricol

A doua sarcina

importanta este organizarea centrelor de inchiriere de masini agricole care

sa fie Indrumate si controlate de stat printr-un organ central. Aceasta

niasura este realizabild in cadrul unui plan care sa ting, seama de inventarul

agricol existent si de completarea lui prin comenzi date industriei noastre

nationale si prin import din strainatate" 1.

Organizarea si functionarea centrelor de inchiriat masini agricole

au urmarit s6, asigure taranimii folosirea In conditii avantajoase a trac-

toarelor si masinilor agricole detinute de stat in acea perioada, ceea ce

a jucat un rol important in refacerea agriculturii si intarirea economics a

taranimii muncitoare. In vederea organizgrii i utilizArii cit mai rationale a bazei tehnice-

materiale a agriculturii si a transformgrii socialiste a satului din patria

noastra se impunea gasirea unei forme corespunzgtoare pentru deservirea

gospoddriilor agricole asociate ; aceasta forma a constituit-o statiunea de

masini $i tractoare. La 7 octombrie 1948, printr-un decret al Prezidiului

Marii Adunari Nationale, s-au organizat primele 76 de statiuni de masini

agricole si tractoare.

Subliniind importanta deosebitI a S.M.T.-urilor pentru consolidarea aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, pentru ducerea luptei

impotriva chiaburilor si a tuturor elementelor capitaliste de la tarn, ca si in politica de convingere si atragere a taranimii muncitoare in munca de

construire a socialismului, la plenara C.C. al P.M.R. din 3 5 martie

1949, tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej a aratat ca : S.M.T. sint cel mai

important mijloc de a introduce tehnica avansata in agriculture noastra

in practice pe taranul sarac

si mijlocas de superioritatea muncii cu mijloace mecanizate"

au rolul

Inapoiata"

au marele rol de a convinge

de a stimula organizarea taranimii muncitoare in tot felul de asociatii de

munca sau cooperative de productie agricoll" 2.

Intarirea si folosirea S.M.T. ale statului

arata mai departe

tovafasul Gh. Gheorghiu-Dej

necesara trecerii la transformarea socialistg a agriculturii, care inseal6it

agricultura mecanizata, eu inalta productivitate a muncii" 3.

dezvolt1 si consolideaza baza tehnica

1 Gh. Gheorghiu-Dej, op. cit., p. 76.

2

3

Ibidem, p. 229. Ibidem, p. 230.

www.dacoromanica.ro

tl

LUPTA P.M.R. PENTRU DLZVOLTARI A AGRICULTURII

801

Tinind seama de rolul deosebit pe care trebuia sa-1 alba S.M.T.-urile

atit in ceea ce priveste convingerea taranimii muncitoare pentru trecerea

ei, pe baza liberului consimtamint, la marea agriculture socialists, cit si

pentru cresterea productiei agricole, ca urmare a mecanizarii proceselor

de productie, partidul si guvernul au acordat si acorda 0 atentie deosebita

dezvoltarii si consolidarii acestora.

Astfel, numarul S.M.T.-urilor a crescut din anul 1948 ping, la finele

anului 1961 de peste 3 on (244 fats de 81), iar numarul tractoarelor fizice si

conventionale a crescut in aceeasi perioada de 12,2 on si respectiv de

peste 16 ori. A crescut in mod considerabil §i parcul de masini agricole cu

care au fost dotate S.M.T.-urile, si anume de 6,4 ori la pluguri de tractor,

de 36,8 ori la semanatori mecanice, de 5,3 ori la seceratori-legatori meca-

nice, de 733 ori la combine pentru paioase in anul 1961 fatil de 1950.

Dupe datele Breviarului statistic al R.P.R., 1962, la finele anului 1961

statiunile de masini si tractoare erau dotate cu 33 619 tractoare fizice,

39 344 pluguri de tractor, 36 388 semanatori mecanice, 3 299 seceratori-

legatori mecanice, 12 471 combine pentru cereale paioase, precum si

eu un numar important de alte masini moderne. Rolul important pe care

1-au avut si it au S.M.T.-urile in transformarea socialists a agriculturii,

precum si necesitatile de crestere a volumului si sortimentului lucrarilor

executate mecanizat in unitatile socialiste agricole au facut ca cea mai

mare proportie din tractoarele si masinile agricole cu care a, fost dotata, agricultura sa fie repartizate acestora. Astfel, in anul 1961, S.M.T.-urile

detineau 64,7% din totalul tractoarelor fizice, fats de 42,5°, in 1950,

69,9% din numarul plugurilor de tractor fats de 45,2 °, in 1950, 75,8 °,

din numarul total al semanatorilor mecanice, 91% din totalul seceratorilor-

legatori si 53,4 % din numarul combinelor pentru paioase, fats de 15,5%,

11,7% si respectiv 14,4% in 1950.

Prin infiintarea si dezvoltarea S.M.T.-urilor s-au pus bazele cresterii

sistematice a gradului de inzestrare tehnicg a agriculturii tarii noastre,

activitatii tot mai productive a taranimii noastre muncitoare si deprinderii

acesteia de a munci in comun.

Trebuie aratat faptul ca aetivitatea partidului pentru organizarea si

dezvoltarea S.M.T.-urilor s-a imbinat cu preocuparea in vpderea justei

amplasari si dimensionari a acestora. Astfel, de la inceputul activitatii for

si ping in prezent, amplasarea S.M.T.-urilor s-a facut in conformitate cu

linia indicate de partid cu prioritate in acele zone in care conditiile de sol,

relief,

specializare a productiei permiteau introducerea mai rapids a

mecanizarii. Ca urmare a acestui fapt, in cele 5 regiuni cerealiere principale

ale tarii (Bucuresti, Dobrogea, Oltenia, Galati, Banat), care detin 40%

din totalul terenului arabil din intreaga tars, erau amplasate in 1959 mai

mutt de jumatate din S.M.T.-urile existente, cuprinzind 66,8 % din numarul

de tractoare al S.M.T.

In strinsa legatura cu cresterea gradului de cooperativizare si colec-

tivizare a agriculturii a cunoscut o cre§tere continua si marimea medie a

S.M.T.-urilor. Analiza gruparii statiunilor de masini si tractoare dupg

numarul de tractoare fizice in ultimii ani ne arata o cre§tere importanta,

www.dacoromanica.ro

802

GR. VILCEANU

qp

a ponderii S.M.T.-urilor care an in dotare peste 120 tractoare fizice,

anume de In 11,1% in 1959 la 28,8% in 1960 §i 55,7% in anul 1961.

si

Urmarea fireascg a cresterii dotgrii S.M.T.-urilor cu tractoare

$i

ma§ini agricole, a eforturilor depuse de mecanizatori pentru folosirea

intregii capacitati de productie a parcului de ma§ini agricole a fost cre§terea

volumului de lucrgri executate, imbunatatirea structurii acestora

i cre-

terea volumului de lucfgri pe tractor conventional. Iatg spre exemplu cum

au evoluat ace§ti indicatori in perioada 1950 1961.

Tabelul nr. 3

PrInelpalli Indicatori al aelliilatil S.M.T.1

Speciticape

1950

1955

1959

1960

1961

Total lucrari executate (mii ha a.n.) din care :

2.112,7

4.115,8

9.649,3

14.180,7

20.721,8

arat (mii ha)

1.307,9

1.827,5

3.431,2

4.726,0

5.964,2

semanat (ma ha)

105,6

550,7

1.558,3

2.358,2

3.498,4

cultivat (ma ha)

8,7

151,5

398,4

455,5

376,1

prasit (mil ha)

recoltat cu combina

0,7

55,0

85,8

486,1

336,0

852,3

440,3

1.176,1

871,7

ha a.n./tractor cony.

224 2

233

360

442

475

Cre§terea volumului total de lucrgri este, a§adar, de aproape 10 on

mai mare in anul 1961 fat& de 1950, in time ce cre§terea numarului de

tractoare fizice este in aceea0 perioada de aproximativ 6 on mai mare.

Cre§terea mai rapids a volumului de lucrari executate de S.M.T. pe ogoa-

rele unitatilor socialiste este o urmare fireased a cresterii ponderii secto-

rului socialist al agriculturii noastre, ceea ce a dus la imbunatatirea condi-

tiilor pentru desfa§urarea activitatii de productie a S.M.T., precum §i a

perfectionarii parcului de ma§ini §i tractoare §i a folosirii din ce in ce mai

mult a intregii capacitati de productie a acestora.

Sporirea §i modernizarea parcului de tractoare constituie numai o

conditie care face posibilg cre§terea productivitatii muncii tractori§tilor ;

realizarea efectivg a acestei cre§teri este Ins

determinate de folosirea

mai bung a mijloacelor de productie. Tocmai de aceea asupra acestei

probleme an atras atentia in nenumarate rinduri documentele de partid

§i de stat. Problema principal& care stg astazi in fata S.M.T.-urilor

subliniazg tovarg§ul Gh. Gheorghiu-Dej la Consfatuirea de la Constanta

ale sectorului socialist cooperatist in pling dezvoltare" 3.

Milrturie a faptului ca mecanizatorii din S.M.T.

si-au

este folosirea la maximum a capacitAtii tractoarelor §i ma§inilor agricole

de care dispun pentru a face fatg nevoilor crescinde de mum*/ mecanizatg

indreptat efor-

turile in aceastg directie stau §i cifrele din tabelul nr. 3, care ne arata ca

1 Breviarul statistic at R.P.R., 1962, p. 117.

2 Data respective reprezinta realizarile anului 1951.

a Gh. Gheorghiu-Dej, Articole §i cuvintari, 1955 -1959, Ed. politica, 1959, p. 406.

www.dacoromanica.ro

-11

LUPTA P.M.R. PENTRU DEZVOLTAREA AG RICULTURII

803

volumul de lucrari realizate pe un tractor conventional a crescut in pe-

rioada 1950-1961 de peste 2 ori.

Cresterea suprafetelor detinute de unitatile socialiste, dezvoltarea

multilaterala a acestora au necesitat si sporirea sortimentului lucrarilor

executate de S.M.T. pe terenurile lor. De unde la inceputul activitatii

for S.M.T.-urile executau aproape exclusiv lucrari de araturi si lucrari de

treierat (in 1950 proportia araturilor reprezenta aproape

60 ° o din volumul

total de lucrari executate de S.M.T.), in ultimii ani S.M.T.-urile execute

pe ogoarele gospodarillor colective peste 40 de lucrari diferite. A crescut considerabil in aceasta perioada proportia lucrarilor de semanat, de intre-

tinerea culturilor, de cultivatie, a recoltatului cerealelor cu combina etc.

0 importanta crescinda pentru mecanizarea lucrarilor agricole, ca

urmare a dezvoltarii bazei tehnice materiale a agriculturii, incepe sa

aiba, folosirea energiei electrice in agriculture ca o expresie a introducerii

tehnicii avansate. Referindu-se la importanta electrificarii proceselor de

productie din agriculture, tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, in raportul

.asupra planului de electrificare a tarii, arata ca : in agriculture, electri-

ficarea da putinta introducerii pe scare intinsa a muncii mecanizate, ceea

ce mareste considerabil productia la ha, ridica viata economics si cultu-

rala a satelor noastre, smulgindu-le din intunericul in care le-a tinut

regimul burghezo-mosieresc" 1.

Terminarea cu un an mai devreme a planului de electrificare de 10

ani a tarii, ca si succesele importante realizate ulterior in aceasta directie

an determinat o crestere a numarului de sate electrificate si anume la

3 357 in anul 1960 fats de numai 320 in anul 1938, precum si a consumului

de peste 20 de ori mai mare in 1960

Promovarea cu consecventa a politicii de industrializare socialista

a tarii de catre partidul si statul nostru democrat-popular a dus la crearea

si dezvoltarea bazei tehnice materiale necesara reorganizarii socialiste a

de energie electrica in agriculture

fat/ de anul 1938.

agriculturii. Aceasta a permis lichidarea mostenirii grele pe care burghezia

ne-a lasat-o in domeniul inzestrarii agriculturii cu mijloace tehnice, mos-

tenire la care s-au adaugat consecintele nefaste ale razboiului, precum si

ale secetei din 1945-1916.

Crearea si dezvoltarea bazei tehnice materiale ilustreaz1 convin-

gator rolul hotaritor al statului in transformarea socialista a agriculturii.

llotaritor pentru rezultatele obtinute in constructia socialista in agri-

culture, si in primul rind in dezvoltarea sectorului colectivist

aratil

a

tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej la eel de al III-lea Congres al P.M.R.

fost puternicul sprijin acordat taranimii de statul democrat popular prin

mijloacele mecanizate ale statiunilor de masini si tractoare, cadre de

ingineri si tehnicieni agrieoli, prin credite, materiale de constructii, seminte

selectionate, material saditor pomiviticol, animale de rasa "si altele" 2.

Astfel, in ultimii 12 ani statul a indreptat spre agriculture investitii

in valoare de peste 23 miliarde lei, din care cea mai mare parte pentru

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole fi cuvirdari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., Buc., 1955, p. 326.

2 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole 0 cuolnlari, 1959

1961, Ed. politico, Buc., 1961, p. 134.

www.dacoromanica.ro

804

GR. VILCEANU

12

makiini

0i

qi

utilaje. Investitiile efectuate de stat in aceast/ ramurA au treat

si

economic al agri-

ridicarea bunei stari a taranimii ar fi fost cu neputintg.

conditiile far/ de care progresul tehnic, organizatoric

culturii

De asemenea pentru intarirea bazei tehnice materiale a gospodariilor

agricole colective, statul le-a acordat credite pentru investitii, pe termen

lung, in conditii avantajoase care numai in ultimii 3 ani s-au ridicat la

peste 1 726 milioane lei. In anul 1960, spre exemplu, gospod/riile colective

an primit credite in valoare de 483 milioane lei, revenind in medie pe o

gospodgrie aproape 115 000 lei, iar in anul 1961 gospod/riilor colective li

s-au mai repartizat Ind, 800 milioane lei, din care 520 milioane pentru

sporirea efectivelor de animale §i 155 milioane lei in scopul construirii

de graiduri.

In procesul creArii §i dezvoltarii bazei tehnice materiale a agriculturii

o important/ crescinda a acordat partidul nostru dezvoltArii industriei

chimice, care pune la dispozitia agriculturii cantitati tot mai mari de

ingrasaminte necesare fertilizArii. solului.

Cel de-al doilea Congres al P.M.R. s-a ocupat in mod deosebit de

dezvoltarea industriei chimice. Marile combinate, dotate cu tehnica cea mai modernI, care s-au inaltat §i se inaltl in prezent in diferitele regiuni din Cara noastr/, permit fabricarea in conditii optime a unei mari varie-

tAti de produse chimice necesare tuturor ramurilor industriale, agriculturii

etc. In anul 1961, productia industriei chimice destinate nevoilor agricul-

turii a crescut, comparativ cu anul 1948, de peste 470 on la ingrasaminte

chimice, de 234 on la antidaun/tori. De asemenea, pentru sectorul zoo-

tehnic industria chimica livreaza 72 sortimente de produse destinate

combaterii bolilor parazitare §i a celor contagioase, diferiti stimulatori de

cre§tere

Ii produse pentru imbogAtirea furajelor in vitamine §i proteine 1_

$i

azotoase

Ca urmare a mAsurilor luate de calre partid pentru dezvoltarea industriei

chimice, productia anuala de ingrasaminte chimice fosfatice a crescut de la 649 tone in 1950 la peste 71 000 tone in 1960.

Dezvoltarea bazei tehnice materiale a agriculturii §i lupta partidului

nostru pentru sporirea fertilitatii solului §i extinderea suprafetelor arabile

se concretizeaz/ f}i in mAsurile luate pentru executarea lucr/rilor de ame-

liorari agricole, care au cap/tat o important/ deosebit5, in anii regimului

de democratie popular/. Astfel, datele statistice ne arata ca suprafata

amenajata pentru irigat in anul 1960 era de aproape 200 000 ha pe total

agriculture, fat/ de numai 15 400 ha in anul 1938. De asemenea, pentru

combaterea inundatiilor §i desecarea terenurilor a fost amenajata o supra-

fat*/ de peste 370 000 ha in perioada 1951-1960, iar pe o suprafata de

1 100 000 ha au fost efectuate lucr/ri de prevenire §i combatere a eroziunii

solului 2.

0 preocupare central/ a partidului §i statului democrat-popular a

i o constituie asigurarea agriculturii cu cadrele necesare de

guvernului, in ultimii

si

constituit-o

speciali§ti. Prin grija permanent/ a partidului

1 Vezi Lupta de class ", nr. 6, 1962, p. 75.

1 Dezvoltarea agricultural R.P.R., Direclia centralli de statislicd, 1961.

www.dacoromanica.ro

13 LUPTA P.M.R. PENTRU. DEZVOLTAREA AGRICULTURII

805

15 ani an fost pregatite pentru agriculture peste 14 000 cadre cu studii

superioare, 25 000 de cadre tehnice medii

5i

peste 100 000 mecanizatori si

ei

cursuri de calificare.

De asemenea, in prezent, in scolile agricole si in institutele agronomice

invata circa 50 000 de elevi

alti muncitori calificati prin scoli profesionale

i studenti i.

Ca urmare a dezvoltarii bazei tehnice materiale a agriculturii, a

ajutorului acordat de catre stat, a Inzestrarii acesteia cu cadrele necesare,

precum gi ca urmare a muncii politice desfasurate de catre organele de

partid si de stat $i a aplicarii consecvente a principiului Leninist al cointe-

resarii materiale, in cei 13 ani care s-au scurs de la istorica plenara a C.C.

al P.M.R. din 3 5 martie 1949, a fost terminate reorganizarea socialista

a agriculturii.

Transformarea socialist/. a agriculturii a reprezentat totodata o con-

ditie principal/ pentru dezvoltarea i utilizarea pe scar/ large a mijloacelor

tehnice moderne. Ca urmare a muncii politico-organizatorice desfasurate

de catre organele de partid $i de stat, pe baza respectarii cu strictete a

principiului liberului consimtamint al taranimii muncitoare, numarul uni-

tatilor cooperatiste si al suprafetelor de teren detinute de acestea, ce an

pe un tractor conventional, an cunoscut o

crestere continua : de la 0,5 respectiv 128 ha in 1949 la 8,2 si respectiv 3 915 ha in 1952, la 63,6 si respectiv 23 196 in 1959. Suprafata arabila

revenit in medic pe S.M.T.

9i

cooperativizata ce a revenit in medic pe un tractor conventional a crescut

in aceeasi perioada de la 2,8 ha la 198 ha. Sfirsitul anului 1961 mar-

cheaza o crestere a suprafetei arabile cooperativizate pe un S.M.T.,

9i

anume la 28 034 ha si o reducere a numarului de unitati cooperatiste pe o

statiune la 53,6 si a suprafetei arabile cooperativizate pe un tractor con-

ventional la 135,7 ha, ca unire a intensificarii procesului de colectivizare

a agriculturii si de unire a unitatilor cooperatiste, precum §i ca urmare

a cresterii masive a dotarii S.M.T.-urilor cu tractoare.

in transformarea socialista a agriculturii un rol insemnat organiza-

toric 1-au avut S.M.T.-urile. Ele au contribuit la crearea intova'rasirilor gospodariilor colective si la obtinerea de catre acestea a unor recolte

5i

mari. Multe S.M.T.-uri s-au aratat a fi cu adevarat organizatori ai pro-

ductiei in gospodariile colective

9i

Intovarasiri, achitindu-se cu cinste de

5i

este de a

9i

gospoda-

sarcinile incredintate for de catre partid

a S.M.T.-urilor

guvern. Principala sarcina

arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej in Raportul de

activitate at C.C. at P.M.R. la Congresul at 11-lea at partidului

acorda un ajutor puternic §i nemijlocit intovarasirilor agricole

riilor colective in sporirea recoltelor prin introducerea asolamentelor

rationale si a cuceririlor stiintei

5i

tehnicii Inaintate, de a veni in ajutorul

9i

taranilor muncitori individuali pentru a obtine productii mai mari

pentru a-i indruma spre unirea for in diferite forme de cooperare socialista

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport

prezentat la sesiunea extraordinard a Marti Adunari"

Nationale, 27 aprilie 1962, Ed. politica, 1962. p. 49.

www.dacoromanica.ro

806

GR. VILCEANU

14

in productie, tale sigura sere ridicarea nivelului de trai si de cultura al

maselor taranesti" 1.

*

Crearea si dezvoltarea bazei tehnice-materiale a agriculturii a avut .i are un rol hotaritor in cresterea productiei si consolidarea economico- organizatorica a gospodariilor agricole colective, contribuind pe aceasta

linie la convingerea taranimii de avantajele agriculturii socialiste.

Cresterea an de an a inzestrarii tehnice a agriculturii s-a reflectat in

primul rind in cresterea gradului de mecanizare al lucrarilor agricole in

unitatile socialiste si aplicarea pe scary tot mai larga a regulilor agro-

zootehnice.

Astfel, gradul de mecanizare a principalelor lucrari executate meca-

nizat in gospodariile agricole de stat a crescut in anul 1961 la 99% la

arat fata de 70,7% in anul 1950, la 96,3% fata de 58,4% la semanat, la

98,5% fata de 73% la lucrat cu cultivatorul, la 96,8% fata de 59,8% la

recoltat cereale paioase etc.

0 crestere importanta a gradului de mecanizare al lucrarilor agricole

s-a inregistrat si in cadrul gospodariilor agricole colective. In anul 1961,

din volumul total al lucrarilor de araturi si semanat cereale paioase, 90 %

erau mecanizate, iar din cele de recoltat 70% fata de numai 47%; 40%

si respectiv 6% cit erau mecanizate din total in anul 1950. A crescut in

ultimii ani si gradul de mecanizare al lucrarilor la culturile prasitoare,

semanatul porumbului ajungind astfel la 76% in anul 1961.

Ca urmare a cresterii dotarii unitatilor agricole socialiste cu masi-

nile si agregatele necesare, se extinde continuu si procesul de mecanizare

a lucrarilor in ramura cresterii animalelor, mai ales In ceea ce priveste

pregatirea furajelor, aprovizionarea cu apa, transporturi etc. In aceasta

directie un rol deosebit revine S.M.T.-urilor. Un mare numar de statiuni

de masini si tractoare au dat un sprijin pretios gospodariilor colective

din raza for de activitate in introducerea mecanizarii muncii, in intretinerea

$i furajarea animalelor, atit in ceea ce priveste executarea mecanizata

a lucrarilor de producere a furajelor, cit si pentru transportul si prepa-

rarea acestora. Exemplul S.M.T. Cogealac din regiunea Dobrogea, al

S.M.T. Cioara Doicesti din regiunea Galati si altor S.M.T. din tara

noastra, care au ajutat gospodariile colective la instalarea de mori cu

cioeanele, de pompe de apa, precum si in executarea altor diferite lucrari

de mecanizare a muncii in zootehnie sint concludente.

Preocuparea pentru introducerea mecanizarii unor procese mai grele

de munca in sectorul zootehnic, in special in ceea ce priveste prepararea furajelor, se reflecta si in sporirea numarului de masini si instalatii nece-

sare acestor operatii, apartinind gospodariilor colective. Astfel, in perioada

1959-1961 nurnarul tocatorilor de nutret a crescut de aproape 1,5 ori,

al uruitorilor de 1,8 ori, al morilor cu ciocane de.2,3 ori etc. Ca urmare

suprafata finetelor, naturale $i cultivate, recoltate mecanizat in gospo-

dariile agricole a crescut de 3,7 ori.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole .2i cuolnldri, 1955-1959, Ed. politics, 1959, p. 115.

www.dacoromanica.ro

15 LUPTA P M R. PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII

807

De asemenea, in perioada 1956-1960, in sectorul zootehnic din

gospodariile de stat a sporit numarul agregatelor de muls de la. 17 la 111,

al incubatoarelor de la 361 la 687 etc.

Mecanizarea lucrarilor agricole, aplicarea regulilor agrotehnice inain-

tate, precum

i alte masuri mate de catre unitatile socialiste an determinat

o crestere importanta a productiei medii la hectar ca si a productiei totale

pe intreaga agriculture. Cresterea productiei agricole, concomitent cu

extinderea sectorului socialist, a caracterizat de altfel transformarile

social-economice ce an avut loc in viata satelor noastre. Una din trasa-

turile cele mai importante ale procesului constructiei socialiste la sate

sublinia tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej

o constituie cresterea continua

i animale" 1.

in intreaga aceasta perioada a productiei agricole vegetale

Astfel pe intreaga agriculture, fata de media anilor 1934-1938,

productia medic de cereale in perioada anilor 1951-1955 a crescut cu

216 600 tone, in perioada anilor 1956-1960 cu peste 1 170 000 de tone,

iar in 1961 cu 2 600 000 de tone. In anul 1961 productia totala de floarea

soarelui a fost de 10 on mai mare decit media artilor 1934-1938, productia

de sfecla de zalfar de 7,5 on mai mare, de cartofi de peste doul on mai

i efectivul de animale si pro-

ductia acestora. Fate de anul 1938 la inceputul anului 1962 numarul de

mare. A sporit de asemenea considerabil

bovine a fost cu 29% mai mare, numarul de porcine cu 69%, de ovine si

caprine cu 23%, de pasari cu peste 63% mai mare etc. Corespunzator, pro-

ductia animala realizata in anul 1961 a fost cu 43% mai mare la came,

cu 59,5% mai mare la lapte, cu 52 % la ling), fata de anul 1938.

Cresterea considerabila a productiei totale vegetale

0i

animale a

avut loc in special pe baza cresterii productiei medii la hectar. Astfel, la

grin

i porumb, fata de media anilor 1934-1938, productia medic in

perioada 1951-1955 a crescut cu 10,6% si respectiv cu 24%, 19 perioada

1956-1960 cu 9,7% si respectiv cu 33,6 %, iar in anul 1961 aceasta a fost

tnai mare decit media anilor 1934-1938 cu 310 kg la hectarul de grin qi

cu 630 kg la hectarul de porumb.

Cresterea productiei medii la hectar si a productiei totale a spulberat

nascocirile calomnioase ale apologetilor capitalismului care propovaduiau

asa zisa inevitabilitate a saderii productiei agricole in perioada construe-

iei socialiste la sate.

Incheierea procesului de colectivizare a agriculturii deschide po-

si

trecerea treptata la construirea comunismului. Ea

porului nostru perspective luminoase in lupta sa pentru desavirsirea con-

structiei socialiste

ofera posibilitati nelimitate pentru o puternica dezvoltare a fortelor de

productie, pentru realizarea sarcinilor marete puse In fata agriculturii de catre Directivele Congresului al III-lea al P.M.R.

Faptul ca Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. prevad con-

centrarea

i pe viitor a principalelor eforturi in directia industrializarii

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport

pre:entat la sesiunea exlraordinard a Marti Adundri

Nationale, 27 aprilie 1962, Ed. political, 1962, p. 18.

3 e 3185

www.dacoromanica.ro

808

GR. VILCEANU

16

socialiste, reprezinta totodata, o garantie pentru l'Argirea in continuare

a

bazei tehnice-materiale a agriculturii socialiste, o chezkie a faptului c6. industria noastrg socialist& va pune la indemina agriculturii mijloacele

necesare indeplinirii sarcinilor ce revin acesteia.

Astfel, pin& la sfir*itul perioadei 1968-1970, statiunile de ma*ini gi

tractoare

si

gospodariile agricole de stat vor dispune de un numa'r de circa.

150 000 tractoare fizice, peste 73 000 de semanatori, peste 45 000 de com-

bine pentru recoltatul cerealelor paioase, peste 18 000 de combine pentru. porumb precum *i de alte ma*ini agricole.

Ca urmare, in 1965 vor reveni in agricultura R.P.R. 100 ha teren

arabil la un tractor fizic, iar in 1968-1970 circa 70 ha fat& de 270 ha in

1959 *i de 2 493 ha in 1938.

Inzestrarea agriculturii cu un numar mare de tractoare

si

ma§ini

agricole perfeetionate va da posibilitatea ca termenul de executare a

lucrarilor de insgmintare sa se scurteze la 8-10 zile *i al celor de recoltat

la 7-8 zile *i a se realizeze sarcina trasat& prin Directive le Congresului

al III-lea al P.M.R. ca plua, In anul 1965 lucr&rile la cultura griului s/ fie

mecanizate in proportie de 80-90%, iar la cultura porumbului in pro-

portie de 90% la arat

i semanat, 40% la pra*ila *i 35% la recoltat.

De asemenea in ceea ce prive*te procesul de chimizare a agriculturii

este semnificativ faptul ca in 1965 agricultura va folosi in afara celor

milioane tone ingrkaminte naturale, peste 2 milioane tone ingrkaminte

minerale, iar in jurul anului 1975 agricultura va primi 5-6 milioane tone.

40

ingrkaminte minerale, care, calculate in substantA activa, vor reveni

la 150-200 kg la hectarul arabil.

se vor executa

Concomitent cu ritmul rapid al mecanizgrii

si

i chimizarii agriculturii

importante luceari de inabun&tatiri funciare, astfel incit

la sfir*itul-planului de *ase ani BA se ajungl la o suprafata de circa 1 000 0001

hectare indiguite

i desecate §i eel putin 800 000 hectare irigate.

0 important& deosebit& va acorda partidul nostru in perioada urmiti-

§1

conducerii agriculturii

toare asigurarii cadrelor necesare dezvoltgrii

socialiste. Astfel, pentru a asigura o exploatare rational& *i economicoasa

a parcului de ma*ini

i tractoare *i a efectua lucari de inalt/ calitate,

agricultura noastrA va dispune in anul 1970 de peste 150 000 de mecanici

agricoli, fat& de 53 000 citi are in prezent, de circa 4 000 de mai*tri meca-

nici, fat& de 1 500, *i 3 000-3 500 de ingineri mecanici, fat/ de 1 300,

existenti. In acest stop se va largi sistemul de *coil profesionale cu durata.

de 3 ani de pe ling& S.M.T. etc. Yn aceemi perioadg, pentru indrumarea

tuturor ramurilor agriculturii se vor pregAti 9 400 de cadre cu studii agri-

i conducerea calificatI a.

cole superioare pe ling& cele 14 100 existente. Yn felul acesta vor exista.

500 speciali*ti, ceea ce va permite incadrarea fiecarei gospodgrii agri-

23

cole de stat in medie cu 7 cadre, iar fiecare gospodgrie colectivil cu 3 cadre

cu studii superioare agricole.

Dezvoltarea bazei tehnice-materiale a agridulturii, asigurarea aces- teia cu cadrele necesare *i in general realizarea m6surilor preconizate de

sesiunea extraordinara a Marii AdunAri Nationale din aprilie 1962 vor

crea conditiile cre*terii considerabile a productiei agricole. Astfel, in anul

www.dacoromanica.ro

17 LUPTA P.M.R. PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII

809

1965, in eonditii climaterice normale, se va ajunge la o productie medie la

Nectar de 1 800 kg la griu, 2 500-2 800 kg porumb, eel putin 1 500 kg la

floarea soarelui, 25 000 kg la sfecla de zahar, peste 15 000 kg la cartofi.

Ca urmare, spre sfirsitul perioadei 1960 1975 Republica Popular/ Rominl

va ajunge la o productie anual/ de 20-22 milioane tone cereale

si

legu-

minoase boabe, din care 5-6 milioane tone griu-secara si 10-12 milioane tone porumb.

Cresteri importante vor fi realizate si in ceea ce priveste efectivele

de animale si productia acestora. In anul 1965 efectivele de animate

calculate in unit /ti vita mare se vor marl la 7 985 000 fat/ de 6 987 000

cite existau la inceputul anului 1962, iar productia animal/ va depasi

nivelul antebelic de 2,2-2,3 on la came, de 2,7 on la lapte si de aproxi-

mativ 3,5 on la oua etc., toate acestea aducind o contributie substantial/

la imbunatitirea in continuare a alimentatiei populatiei si la cresterea

nivelului ei de trai.

Conditiile create dezvoltgrii productiei agricole de colectivizarea

0i

realizarea sarcinilor pe care planul de dezvoltare

completg a agriculturii

a economiei nationale pe anii 1960-1965 si programul economic de per-

spective le pun in fata acesteia vor contribui ca in urmatorii 10-15 ani

patria noastra s. devin5, o tara industrials dezvoltatg, cu o agricultur/

multilateral./ si de inalt/ productivitate ; bog/tiile ei puse in valoare de

oamenii muncii vor permite trecerea treptat/ la epoca socialismului vic-

torios

i constructiei comunismului.

O BOPbBE PYMbIHCHOCI PABOulEn HAPTI4I'I 3A CO3AAHHE H

PA3BHTHE MATEPHAJIbH0-TEXHIPTECROCI BA3bI CEJIbC1£01"0

X0 3FIRCTBA

PE3IOME

ABT0p, IICII0J1b3y/1 IlpeKI/Le Been) HapTHIIHIle JEIOKymeHTb1 11 CTOTHCTIPIeCK110 Aan-

nue H3 pa3.11119HMX pa6oT, ony6ammealmmx B Pymbnum, paccmaTpnoaeT pRA 1333KHbIX

MOMeHTOB 6opb6m PPII as coaAange H paaenTne maTepnaabno-Texnugecnott 6aaM cum-

elioro X03FIRCT133., F1133/11010e/ICH OCHOBHbIM yCJI01311e111 connanneTngectioro npeo6paaoBaHnn

CeabC1COTO

xoasnieTaa.

gas npaTnoe ormcanne Texmmecnon oToTaaoom ceabenoro xoanticTaa PyMb1111441

B FORA 6yp/Eya3H0-110Me11311,iben 13J1aCTH, aeTop noimeplumaeT 1337KHOCTE. HOJIHTIIKH CO-

imaallenitiecRott mmyeTpxwmaatum cTpanbi, npoeognmoti PyMb1HCK0/3 pa6ogeft napTnelt,

H ee pemalompo pom. B coaAamm H pa3BHT1111 maTepuanbno-Texmmecnoft 6aabi cenbcnoro

xoanfteTea. B pa6oTe 1113111303,11TCH muorommenemme AaHHble B CBH3H C pOCTOM napna

TpaitTopoa H CeJIBCK0X0311fiCTBallibIX manum, H3TOTOBJ1eHIMIX pyMbIRCHOR MaIIIHHOCTp011-

TpaKTO-

TeJ1bH0111 11p0MLIIIIReHHOCTE.10, H 3130J11011HH

OCH3111eHHFI Ce.711,CK01.0

X03/111CTB11.

1331411 H cenacnoxoanitcTeemibuin mannmamw. ABTOp noimepunaaeT Talmo Aenreab-

HOCTb IlapTHI1 B 06J1aCTI1 OpTaHH331:11111 mannumo-TpaKTopubtx cTaiunitt, 6.naroAaps

www.dacoromanica.ro

co.

810

GR. VILCEANU

18

Topum Texinviecgaff 6a3a npeAocTamena B pacnopantenue Tpy-Antneroca xpecTminurna,

a Taime immune, yneagemoe napmett paantruno ationviecitoft npombnnaemocnr, no-

TopaR 06ecnetinnaeT cenbcHoe X031111CTBO xmwfftiecnnma yno6penumviff.

B aannioveHne anTop ronopwr 0 nepcnelannax paammin maTepnanhno-Tenumec-

Ron 6aau B yen01311FIX onoutiaTenE.noit no6enbx connanitama n PHP.

ASPECTS DE LA LUTTE DU PARTI OUVRIER ROUMAIN

POUR LA CREATION ET LE DEVELOPPEMENT DE LA BASE

TECHNIQUE ET MATERIELLE DE L'AGRICULTURE

RESUMP.

Hecourant en premier lieu A des documents du parti et A des donnees statistiques parues

dans differentes publications de notre pays, l'auteur presente une serie d'aspects importants touchant la lutte du Parti Ouvier Roumain en vue de la creation et du developpement de la

base tehnique et materielle de l'agriculture, condition essentielle de la transformation socialiste

de l'agriculture.

Apres avoir indique sommairement l'etat d'arrierement technique de l'agriculture roumaine

sous le regime bourgeois-agrarien, l'auteur met en relief la politique d'industrialisation so-

cialiste du pays pratiquee par le P.O.R. et son role decisif pour la creation et le developpement

de la base technique et materielle de l'agriculture. L'article donne de nombreuses precisions

touchant I'accroissement du pare de tracteurs et de machines agricoles produits par l'industrie

de constructions mecaniques et Ia dotation progressive de l'agriculture en tracteurs et machines

agricoles. L'auteur souligne en outre Ia preoccupation constante du parti pour I'organisation