Sunteți pe pagina 1din 12

Nume si prenume :

Grupa :
Anul :

Universitatea Politehnica Bucuresti


Facultatea
Data :

TEHNO. 2
METALE SI ALIAJE FEROASE UTILIZATE IN
INDUSTRIA ELECTROTEHNICA

CUPRINS :
1. Notiuni de baza: ........................................... ................. Pagina 3
1.1 Materiale metalice feroase ................................... Pagina 4
1.2 Materiale metalice neferoase .......................................... Pagina 5
2. Propietatile aluminiului, cuprului si otelului .............. Pagina 6
2.1 Aluminiu ........................................................................ Pagina 7
2.2 Cupru ............................................................................ Pagina 9
3. Activitatea de laborator ............................................... Pagina 10
4. Concluzii ......................................................................... Pagina 10
5. Bibliografie ..................................................................... Pagina 12

1. NOTIUNI DE BAZA
In lucrarea de laborator numarul doi au fost prezentate urmtoarele:

Principalele metale si aliaje feroase utilizate in industria electrotehnic.


Principalele propietati fizice si tehnologice ale celor mai utilizate materiale feroase.
Domeniul de utilizare al metalelor si aliajelor.
Mijloace de identificare ale materialelor si aliajelor feroase.

In industria electrotehnica pentru fabricarea masinilor si aparatelor electrice se folosesc


diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele metalice sau pe scurt metalele se folosesc pure
sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinatii chimice sau amestecuri obtinute de regula prin topirea
impreuna a doua sau mai multe elemente dintre care cel putin unul este metal. Astfel otelul este un
aliaj al fierului cu carbon , iar bronzul un aliaj al cuprului cu staniul .
Un aliaj este alcatuit dintr-un component de baza care predomina din punct de vedere
cantitativ si din componenti de aliere care se folosesc pentru a modifica propietatile fizico-chimice,
mecanice si tehnologice ale aliajului.
Metalele si aliajele frecvent utilizate, numite metale tehnice sunt standardizate.
In standardele referitoare la materiale se dau de regula urmatoarele date:
Denumirea materialului
Modul de simbolizare

Calitatile de materiale ce fac parte din categoria respectiva


Compozitia chimica
Proprietatile fizico-chimice, mecanice tehnologice
Forma de livrare
Dimensiuni
In industria constructoare de masini si electrotehnica se foloseste o mare varietate
de materiale, foarte diferite ca proprietati si imbunatatiri. Aceste materiale se impart in doua mari
categorii:

A. Materiale metalice feroase;


B. Materiale metalice neferoase.

1.1 MATERIALE METALICE FEROASE


Sunt materiale la care proportia masica a fierului este mai mare decat a orcarui alt element al
aliajului. Cele mai utilizate materiale metalice feroase sunt fontele si otelurile.
A. FONTELE sunt aliaje ale fierului cu carbonul ce contin carbon intre 2% si 6,67% si o
serie de elemente insotitoare precum : siliciul,mangan etc.
Principalele tipuri de fonte utilizate in industria electrotehnica sunt:
1. Fontele brute ce pot fii aliate si nealiate. SR EN 10001:1999 Definirea si clasificarea
fontelor brute.
2. Fonta cenusie este un aliaj de turnatorie in care carbonul este prezent sub forma de grafit care
i da culoarea cenusie. SR EN 1561:1999 Fonta cu grafit laminar.
3. Fonta cu grafit nodular prezinta carbonul din componenta sub forma de particule de
grafit nodular. SR EN 1563:1999 Turnatorie, fonta cu grafit nodular.
4. Fonta maleabila: SR EN 1562:199 Fonta maleabila.
5. Fontele austenice sunt fonte cu caracteristice mecanice superioare.

6. Fonta antifrictiune ce este destinata lucrului in conditii de frecare si ungere.


7. Fonta refractara rezistenta la temperaturi mari.
B. OTELURILE sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continind carbon sub 2% . ele se
caracterizeaza printr-o variatie in limite foarte mari a proprietatilor mecanice si tehnologice. SR EN
10020: 1993 Definirea si clasificarea marcilor de otel.
Ele se impart in functie de compozitia chimica in:
1. Oteluri aliate

2. Oteluri nealiate
Otelurile aliate se impart in:

Oteluri aliate de calitate


Oteluri aliate speciale (STAS 7382 88 Oteluri rapide pentru scule)
Otelurile nealiate se impart in:

Oteluri nealiate de uz general STAS 502/2 - 80


Oteluri nealiate de calitate STAS 880 -88
Oteluri nealiate speciale. STAS 1700 90
Oteluri nealiate de uz general sunt oteluri produse prin procedee obisnuite.
Oteluri nealiate de calitate sunt folosite la pene de ghidare, bucse, boluri, buloane, arbori, flane,
coroane, came, etc.
Oteluri nealiate speciale au puritate superioara.
4

1.2 MATERIALE METALICE NEFEROASE


1. Cuprul si aliaje pe baza de cupru STAS 270/3 80 Cuprul pentru ELTH si electronica puritate 99,95
-99,99% SR ISO 1090-1:1993 Cupru si aliaje de cupru.
Aliajele cuprului:

- alama (Cu + Zn)


- alame deformabile
- alame turnate in blocuri
- bronz
2. Aluminiu SR EN 515:1995

- rezistivitate > Cu
- densitatea < Cu
Aliajele aluminiului:

- siliminiul (Si 13%)


- Duraluminiu (4% Cu)
- Hidraliu (3.9% Magneziu)
- Staniu
- Zinc
3. Plumb
4. Metale nobile: argint, aur, platina.

2. PROPRIETATILE ALUMINIULUI, CUPRULUI SI OTELULUI.


Proprietatile metalelor si aliajelor se clasifica in patru mari grupe: fizice, chimice, mecanice,
tehnologice:
Proprietati fizice:

- densitate
- temperatura de topire
- dilatare terminca
- conductibilitate termica
- conductibilitate electrica
- permeabilitate magnetic
Proprietatile chimice exprima capacitatea aliajelor de a rezista la actiunea diferitilor
agenti chimici:
- rezistenta de coroziune

- refractaritatea

externe:

Proprietatile mecanice exprima modul de comportare a aliajelor la actiunea fortelor

- elasticitatea
- plasticitatea
- duritatea
- fragilitatea
- rezistenta la oboseala
Proprietati tehnologice:
- maleabilitatea
- ductibilitatea
- prelucrabilitatea

- sudabilitatea
- forjabilitatea

2.1 ALUMINIUL
Proprietatile aluminiului:

Greutatea
Aluminiul are o densitate de 2,7 g/cm3, aproximativ o treime din densitatea otelului.

Rezistenta
Aliajele de aluminiu au o rezistenta la tractiune cuprinsa ntre 70 si 700 MPa. Aliajele cele mai
utilizate pe scara larga pentru extrudare au rezistente cuprinse ntre 150 si 300 MPa.
Spre deosebire de cele mai multe clase de oteluri, aluminiul nu devine casant la temperaturi joase.
n schimb, rezistenta sa creste.
La temperaturi ridicate, rezistenta aluminiului scade. Atunci cnd este expus timp ndelungat la
temperaturi de peste 100 C, rezistenta sa este afectata pna la limita nmuierii.

Dilatarea liniara
Comparativ cu alte metale, aluminiul are un coeficient relativ nalt de dilatare liniara. Acest lucru
trebuie luat n considerare la anumite proiecte.

Maleabilitatea
Maleabilitatea buna a aluminiului, care este esentiala pentru extrudarea profilelor, este, de
asemenea, utilizata la laminarea sub forma de benzi si table subtiri, ca si pentru alte operatii de ndoire si
deformare, la cald sau la rece.

Prelucrarea
Aluminiul este usor de prelucrat utiliznd majoritatea metodelor frezare, gaurire, taiere, perforare,
ndoire etc.
Necesarul de energie n timpul prelucrarii este relativ scazut.

mbinarea
Caracteristicile care faciliteaza mbinarea sunt adesea cuprinse n profil. Sudarea (prin topire si prin
frictiune), legarea si bobinarea sunt alte metode folosite pe scara larga.

Conductivitatea
Aluminiul este un conducator excelent de caldura si electricitate. Un conductor de aluminiu
cntareste aproximativ jumatate din greutatea unui conductor de cupru cu aceeasi conductivitate.

Reflectivitatea
Aluminiu este un bun reflector att al luminii vizibile, ct si al caldurii radiate.\

Ecranarea EMC
Cutiile sigilate de aluminiu pot exclude sau ecrana eficient radiatiile electromagnetice. Cu ct este
mai mare conductivitatea unui material, cu att calitatile sale de ecranare sunt mai bune.

Proprietati de protectie
Folia de aluminiu este impermeabila la apa, gaze, mirosuri, bacterii si lumina.
7

Rezistenta la coroziune
Aluminiul reactioneaza cu oxigenul din aer pentru a forma un strat extrem de subtire de oxizi, cu
grosime de doar cteva sute de microni (1 micron este a mia parte dintr-un milimetru). Acest strat este dens
si confera o exceptionala protectie la coroziune. Daca este deteriorat, stratul se repara automat.
Eloxarea mareste grosimea stratului de oxizi si, astfel, ntareste protectia naturala la
coroziune(Cnd aluminiul este utilizat n exterior, se utilizeaza grosimi de 15 pna la 25 m, n functie de
riscul de coroziune sau abraziune al profilului.
Aluminiul este extrem de durabil n medii neutre si slab acide. n medii foarte acide sau alcaline,
coroziunea este rapida.

Material nemagnetic
Aluminiul este un material nemagnetic (de fapt, paramagnetic). Aluminiul este utilizat adesea la
echipamentele de imagistica cu rezonanta magnetica pentru a evita interferentele cu cmpurile magnetice.

Netoxic
Dupa oxigen si siliciu, aluminiul este cel mai comun element din scoarta Pamntului. De asemenea,
compusii aluminiului apar frecvent n hrana noastra.

O mare parte din productia de aluminiu se regaseste in piese turnate, aluminiul si aliajele sale
avand proprietati de turnare deosebite.
Densitatea aluminiului variaza in functie de puritate si temperatura. Pentru a calcula densitatea
aluminiului lichid se poate folosi formula: dt = 2,382 - 0,000273 ( t 660).
Conductibilitatea termica scade cu puritatea si creste cu temperatura, iar dilatarea creste cu
temperatura prin acelasi grad de puritate.
Rezistivitatea electrica scade pe masura cresterii puritatii si creste cu gradul de ecruisare.

2.2 CUPRUL
A. Proprieti fizice
1. Metal armiu roiatic, cu densitatea egal cu 8, 96 g/cm3, avnd duritatea 3, mai mare dect al
grafitului;
2. Bun conductor de cldur i de electricitate;
3. Prezint punct de topire ridicat (1083C), ceea ce determin o restrns utilizare a sa ca metal pur;
4. Se poate alia uor cu alte metale: Zn, Sn i Ni, formnd aliaje: alam, bronz, cu proprieti mbuntite
i puncte de topire mai sczute;
5. Este foarte maleabil i se poate lamina uor.
Cuprul pur este un metal moale , destul de rezistent la rupere i foarte ductil; se lucreaz bine cu
ciocanul, la rece, i se modeleaz la presiuni mari. Conductibilitatea caloric a cuprului este tot
att de mare ca a argintului i mult mai mare dect a altor metale uzuale. De asemenea
conductibilitatea electric a cuprului, apropiat de a argintului, ntrece mult pe a celorlalte metale.
Conductibilitatea scade ns considerabil, cnd cuprul este impurificat, chiar cu cantiti mici de Si
sau Fe. Din cauza aceasta, n electrotehnic se utilizeaz pe scar mare cuprul cel mai pur,
electrolitic.
B. Proprieti chimice
1. Se combin cu clorul, sulful i oxigenul, formnd cloruri, sulfuri i oxizi;
2Cu + O2 = 2CuO
cupru oxigen oxid de cupru
Cu + Cl2 = CuCl2
cupru clor clorur de cupru
2. Inlocuiete unele metale din srurile lor;
Cu + 2AgNO3 = 2Ag+ Cu(NO3)2
cupru azotat de argint argint azotat de cupru
3. La rece, cuprul reacioneaz cu acidul azotic concentrat, formnd azotatul de cupru;
3Cu + 8HNO3 = 3Cu(NO3)2 + 2NO + 4H2O
cupru- acid azotic azotat de cupru monoxid de azot apa
4. La cald, cuprul se combin cu acidul sulfuric concentrat i rezult sulfatul de cupru;
5. Srurile de cupru reacioneaz cu anumite metale, formndu-se cupru, care se depune.
La temperatura camerei, cuprul nu se combin cu oxigenul din aer. Cuprul are o mare afinitate
pentru sulf i seleniu. Nu se combin direct cu azotul, hidrogenul i carbonul; formeaz ns indirect
combinaii cu aceste elemente.
Potenialul de oxidare al cuprului fiind negativ, cuprul nu se dizolv n acizi diluai
Dizolvarea are loc mai uor n prezena oxigenului.
Cu amoniacul cuprul metalic reactioneaz formnd amino-compleci.
Cuprul formeaz doua serii de compui stabili, n care poate fi n starea de combinaii cuproase
sau combinaii cuprice.
9

Utilizrile cuprului:

robinei; cabluri electrice i conductori; monezi;


tabl pentru acoperiuri; plci de circuite imprimate;
confecionarea de instalaii, de site, radiatoarelor de maini.

3. ACTIVITATE DE LABORATOR
Consultarea standardurilor :
,,Aliaje Cupru-Plumb-Staniu Turnate in Piese
,,Aliaje Cupru-Nichel-Zinc deformabile
,,Definirea si clasificarea marcilor de otel
Aliaje de aluminiu turnate in blocuri
Consultarea desenelor :
Batiu format din materialul OL 52-2 Rola
format din materialul OL 25

STAS 1512-88
SR ISO 430
SR EN 10020
STAS 201/1-89

4. CONCLUZII
In industria electrotehnica la constructia de masini electrice si aparate electrice datorita
proprietatilor lor fizice, chimice, mecanice si tehnologice mentionate se folosesc diferite materiale
metalice feroase si neferoase (cupru, aluminiu, fonte, oteluri).

Utilizari ale aluminiului :


Datorita capacitatii mari de reflexie poate fi utilizat pentru construirea oglinzilor metalice.
Fiind maleabil si ductibil ca urmare poate fi tras sub forma de sarma sau laminat in foi subtiri,
utilizate la ambalarea produselor alimentare, farmaceutice si in alte scopuri.
Reactia 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe este puternic exoterma, fierul obtinut fiind in stare topita;
reactia se foloseste la lipirea sinelor de tramvai (aluminotermie)
Utilizari ale cuprului:
Fiind putin reactiv si foarte ductil, este folosit la confectionarea conductelor
Din cupru se pot confectiona vase de bucatarie
Aliajele cuprului sunt folosite drept materiale pentru monezi si statui
10

Cuprul este larg utilizat drept conductor electric

Utilizari ale fierului:


Metalurgie;
Conducte i tuburi;
Confecionarea vaselor; srmei; tablei; sobelor, etc.
Obinerea aliajelor

Utilizari ale otelului:


O gama larga de oteluri aliate poate fi produsa prin utilizarea diferitelor combinati de elemente de
aliere si a formelor potrivite de tratare termica.
Otelul cu mangan contine aproximativ 1%carbon si 11-14%mangan. Este folosit la fabricarea
componentelor care urmeaza sa fie supuse la uzura intensa precum coltii benelor de excavatoare
pentru terasamente.
Alte forme de otel inoxidabil contin 12-30% crom, adesea cu cantitati mai mici de alte metale,
precum nichel, molibden si cupru, aceste aliaje au multe utilizari in industrie si pentru menaj. Ele
sunt folosite pentru fabricarea rulmentilor cu bile, a utilajelor din uzinele chimice, a palatelor de
rubina, a chiuvetelor si a tacamurilor.

11

5. BIBLIOGRAFIE

Biblioteca
Facultatii
de
Inginerie Electrica
http://www.sapagroup.com/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Metalurgie
http://www.cursuri-online.info/notite/28/cuprul.html

12