Sunteți pe pagina 1din 8

Reprezentarea succesorala

Notiune si utilitate
Reprezentarea succesorala este un beneficiu al legii in virtutea caruia un mostenitor legal
(sau mai multi) de un grad mai indepartat numit reprezentant urca in gradul, locul si
drepturile ascendentului sau numit reprezentat care este decedat la deschiderea mostenirii,
pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din mostenire, daca s-ar mai fi aflat in
viata (art. 664668 Cod civil).
Utilitatea reprezentarii consta in faptul ca, prin efectele pe care le produce,inlatura unele
consecinte injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie si ale principiului
egalitatii intre rudele de acelasi grad. De exemplu, defunctul avea doi copii, dintre care unul
a predecedat, lasind un copil. Daca s-ar aplica principiul proximitatii gradului de rudenie,
mostenirea ar urma sa fie culeasa de copilul in viata al defunctului, care fiind ruda de gradul
I ar inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al defunctului. O asemenea solutie nedreapta
este inlaturata prin institutia reprezentarii succesorale care permite nepotului sa urce in locul
parintelui predecedat pentru a culege partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit acestuia daca ar fi
fost in viata la data deschiderii mostenirii (Schema 2).
Tot astfel, daca ambii copii ai defunctului ar fi decedati la data deschiderii mostenirii si unul
ar fi lasat un copil, iar celalalt trei copii, cei patru nepoti ai defunctului (rude de gradul II) vor
imparti mostenirea nu in mod egal, potrivit principiului egalitatii, ci fiind admisa
reprezentarea primul va lua o jumatate, iar ceilalti trei o a doua jumatate, adica atit cit ar fi
luat parintii lor daca ar fi fost in viata (schema 8). Dreptul la mostenire nu poate depinde de
hazard (predecesul sau supravietuirea unor rude), iar moartea prematura a parintilor nu
trebuie sa dauneze unora dintre copii si nici sa profite altora.
Reprezentarea succesorala este o institutie deosebita de reprezentarea din dreptul comun care
se refera la reprezentarea altuia la incheierea de acte juridice (reprezentarea persoanelor
incapabile, mandatul etc.).
Domeniu de aplicare
Potrivit art. 665, 666 si 672 Cod civil, reprezentarea sucesorala este admisa in
privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori.
Intrucit reprezentarea deroga de la principiile devolutiunii legale a mostenirii, dispozitiile
care o prevad sint de stricta interpretare. In consecinta, nici o alta persoana nu poate beneficia
de ea. Astfel, ascendentii ordinari sau verii primari nu pot veni la mostenire prin
reprezentarea parintilor defunctului, respectiv prin reprezentarea propriilor parinti (unchii sau
matusile defunctului). Tot astfel, sotul supravietuitor nu poate beneficia de reprezentare
pentru a mosteni un frate sau parintii ori alte rude ale sotului predecedat (deci cumnatii, socrii
sau alti afini ai lui) si nici nu poate fi reprezentat.
Conditii
Descendentii copiilor defunctului si descendentii din frati si surori pot beneficia de
reprezentare numai daca sint indeplinite trei conditii: doua in persoana celui reprezentat si
una in persoana reprezentantului:

Cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii


In aceasta privinta legea prevede ca nu se reprezinta decit persoanele moarte (art. 668 al. 1
Cod civil), deci o persoana in viata la data deschiderii mostenirii nu poate fi reprezentata.
Aceasta dispozitie nu trebuie interpretata in sens de predeces, caci o asemenea formulare ar
atrage dupa sine imposibilitatea reprezentarii comorientilor si a persoanelor decedate in
acelasi timp, in aceste cazuri neputindu-se stabili ordinea deceselor[1].
Este motivul pentru care, in cazul comorientilor se admite reprezentarea si trebuie sa fie
admisa si in cazul persoanelor decedate in acelasi timp, dar care nu sint comorienti.
Deoarece nu se reprezinta decit persoanele moarte, o persoana care este in viata nu poate fi
reprezentata, chiar daca ea nu mosteneste, renuntind la mostenire sau fiindca este nedemn.
Tot astfel, persoana disparuta nu poate fi reprezentata, deoarece se socoteste a fi in viata cit
timp nu intervine o hotarire declarativa de moarte ramasa definitiva (art. 19 din Decretul nr.
31/1954).
Daca ulterior intervine o asemenea hotarire, iar ca data a mortii se stabileste o data anterioara
sau concomitenta cu data deschiderii succesiunii, reprezentarea va fi posibila. In schimb, daca
data mortii stabilita prin hotarire se va situa dupa momentul deschiderii succesiunii, cel
declarat mort va mosteni el, iar descendentii lui vor culege aceasta mostenire nu prin
reprezentare, ci odata si in cadrul patrimoniului lasat de acesta (prin retransmitere).
Interdictia reprezentarii persoanelor in viata la data deschiderii mostenirii mai are drept
consecinta ca reprezentarea nu poate operaper saltum sau omisso medio, ci numai din grad in
grad vacant, trecind prin toate gradele intermediare. De exemplu defunctul are un copil in
viata si un nepot si stranepot in viata, urmasii celui de-al doilea copil predecedat (Schema 3).
In aceasta ipoteza, daca nepotul este in viata si renunta la mostenire sau este nedemn fata de
defunct, mostenirea va fi culeasa de unicul copil in viata (ruda de gradul I), stranepotul (ruda
de gradul III) neputind veni la mostenire prin reprezentare, pentru ca nu poate sari peste locul
ascendentului in viata renuntator sau nedemn.
Locul celui reprezentat sa fie un loc util
Reprezentarea se admite numai in cazul in care cel reprezentat, daca ar fi fost in viata la data
deschiderii mostenirii, ar fi avut vocatie concreta la mostenire, adica ar fi putut mosteni. Deci
singurul motiv pentru care nu poate mosteni este ca nu mai este in viata (nu are capacitate
succesorala).
Rezulta ca locul nedemnului decedat in momentul deschiderii succesiunii nu este util, deci
copilul lui nu il poate reprezenta.
Tot astfel, locul nu este util daca cel reprezentat este un frate (sora) al defunctului, decedat la
data deschiderii succesiunii, care insa a fost inlaturat de la mostenire prin exheredare
testamentara (Schema 4).
In schimb, daca exheredarea priveste un descendent al defunctului (de exemplu un copil),
reprezentarea va putea avea loc, pentru ca descendentii sint mostenitori rezervatari, deci locul
este util in privinta partii din mostenire care este rezerva.

Reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege mostenirea lasata


de defunct
Deoarece urmeaza sa-l mosteneasca pe defunct, iar nu pe cel reprezentat, reprezentantul
trebuie sa aiba aptitudinea, adica sa indeplineasca toate conditiile pentru a putea veni la
mostenirea legala a defunctului, in acest scop avind nevoie sa imprumute numai locul si
gradul mai apropiat al ascendentului sau.
Aceste conditii sint:
a)
Sa aiba capacitate succesorala. Spre deosebire de cel reprezentat, el nu poate sa fie
comorient sau persoana decedata in acelasi timp cu defunctul (codecedat).
b)
Sa aiba vocatia succesorala generala proprie la mostenirea lasata de defunct, fiindca
o persoana care nu ar putea mosteni in numa propriu, nu poate culege mostenirea nici prin
reprezentare. Aceasta vocatie generala urmeaza sa se transforme in vocatie concreta prin
reprezentare.
In lumina acestei conditii sint necesare doua precizari:

Descendentii din frati si surori pot veni la mostenire prin reprezentare numai pina la
gradul IV inclusiv (stranepot de frate/sora), fiindca pe linie colaterala legea confera vocatie
succesorala generala numai pina la acest grad.

Descendentii din adoptie indiferent ca este vorba de descendenti in linie directa


(adoptie facuta de cel care lasa mostenirea sau de descendentii sai) sau de descendenti pe
linie colaterala (adoptie facuta de colateralii privilegiati ai defunctului) datorita
sistemului dualist reglementat de Codul familiei (adoptie cu efecte depline sau cu efecte
restrinse) vor avea un regim diferit:

In cazul adoptiei cu efecte restrinse adoptatul si descendentii lui devin ruda numai cu
adoptatorul (adoptatorii), nu si cu rudele acestuia (acestora). In schimb, pastreaza
legaturile de rudenie cu parintii firesti si rudele acestora (familia fireasca).

In cazul adoptiei cu efectele unei filiatii firesti (adoptie cu efecte depline) adoptatul si
descendentii lui devin ruda cu adoptatorul si cu rudele acestuia ca si un copil firesc,
incetind raporturile de rudenie cu parintii firesti si rudele acestora.
Prin O.U.G. nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei (modificata prin Legea nr.
87/1998 pentru aprobarea O.U.G. nr. 25/1997 cu privire la adoptie) s-a consacrat sistemul
unitar in materie de adoptie (cu efectele depline ale filiatiei firesti); de la data raminerii
irevocabile a hotaririi judecatoresti de incuviitare a adoptiei se stabileste filiatia intre cel care
adopta si copil (inclusiv descendentii lui), precum si rudenia dintre copil si rudele
adoptatorului, incetind filiatia dintre copil si parintii sai naturali (art. 1), serviciul de stare
civila competent intocmind un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii sint trecuti
ca fiind parintii sai firesti (art. 21 al. 2). Rezulta ca, potrivit noii reglementari, adoptia este
asimilata filiatiei si rudeniei firesti, deci adoptia poate sa fie numai cu efecte depline (de la
12 iunie 1997).

In schimb, potrivit principiului neretroactivitatii legii (art. 1 Cod civil), adoptiile incuviintate
in trecut cu efecte restrinse nu s-au transformat in adoptii cu efecte depline, caci legiuitorul
nu a dispus si nici nu putea dispune in acest sens, fiind obligat sa nu emita legi cu caracter
retroactiv. Rezulta ca in materie succesorala trebuie sa tinem seama si in viitor de felul
adoptiei.
Concluzii:

In cazul adoptiei cu efecte depline, adoptatul si descendentii lui pot beneficia de


reprezentare ca si copiii din filiatia fireasca, pentru ca adoptatul si descendentii sau devin
rude nu numai cu adoptatorul, dar si cu rudele acestuia (art. 75 si 79 Codul familiei si art. 1
din O.U.G. nr. 25/1997).

In cazul adoptiei cu efecte restrinse intrucit adoptatul si descendentii sai devin ruda
numai cu adoptatorul (art. 75 Codul familiei), nu si cu rudele acestuia (art. 77 Codul
familiei) descendentii adoptatului pot veni la mostenire prin reprezentare numai daca
adoptia cu efecte restrinse a fost facuta de de cuius (Schema 5), el avind calitatea de
adoptator[2].
In schimb, daca adoptia cu efecte restrinse a fost facuta de cel reprezentat (descendent al
defunctului sau frate/sora ori nepot de frate/sora), respectiv de parintii defunctului,
reprezentarea nu mai poate avea loc, fiindca reprezentantul nu are vocatie proprie la
mostenirea lasata de defunct (Schema 6 si 7).
In schema 5, descendentii copilului adoptat de de cuius cu efecte restrinse pot beneficia de
reprezentare pentru a culege 1/2 din mostenire in concurs cu copilul in viata al defunctului.
In schimb, in schema 6, mostenirea va fi culeasa in intregime de copilul in viata al
defunctului, adoptatul (si descendentii lui) neputind veni la mostenire prin reprezentare,
fiindca adoptia cu efecte restrinse a creat legaturi de rudenie numai cu al doilea copil al
defunctului (adoptator), nu si cu defunctul. Tot astfel, in schema 7, nepotul de frate nu poate
beneficia de reprezentare, fiindca parintele sau (F2) a devenit ruda prin adoptia cu efecte
restrinse numai cu parintii defunctului (adoptatori), nu si cu defunctul.
Daca adoptatul cu efecte restrinse si descendentii sai nu pot veni prin reprezentare (si nici in
nume propriu) la mostenirea lasata de rudele adoptatorului, ei beneficiaza de reprezentare in
raport cu rudele din familia fireasca, pentru ca aceasta adoptie nu intrerupe legaturile de
rudenie ale adoptatului si descendentilor sai cu familia fireasca (art. 75 al. 2 Codul familiei).
In schimb, o asemenea posibilitate nu exista in aczul adoptiei cu efecte depline, fiindca prin
efectul acestei adoptii inceteaza orice legatura de rudenie a adoptatului si descendentilor sai
cu familia fireasca din care provine. Face exceptie ipoteza in care unul dintre soti adopta cu
efecte depline copilul firesc al celuilalt sot, caz in care raporturile de rudenie ale adoptatului
si descendentilor sai se mentin cu parintele firesc care este sotul adoptatorului si cu rudele
acestui parinte si inceteaza fata de celalalt parinte firesc si rudele acestuia. Desi legea nu
prevede expres mentinerea raporturilor de rudenie cu rudele parintelui firesc, sot al
adoptatorului cu efecte depline, concluzia se impune intrucit filiatia fireasca nu poate avea
efecte mai restrinse decit adoptia cu efecte depline. Or, daca ambii soti ar avea calitatea de
adoptatori, adoptatul cu efecte depline ar deveni ruda cu rudele amindurora. Pe de alta parte,
daca copilul adoptat cu efecte depline de sotul unuia dintre parintii sai firesti ar pastra
legaturile de rudenie numai cu parintele sau firesc, sot al adoptatorului, nu si cu rudele

acestui parinte, s-ar ajunge la concluzia inadmisibila ca acest copil nu pastreaza nici
legaturile de rudenie cu ceilalti copii firesti ai parintelui firesc (si care n-au fost adoptati de
catre sotul acestuia), desi sint frati din filiatia fireasca, eventual chiar frati buni (din aceiasi
parinti).
c)
Sa nu fie nedemn fata de defunct, sa nu fi renuntat la mostenirea acestuia si sa nu fi
fost exheredat de acesta (daca este vorba de descendenti din frati/surori).
Deoarece nu este in discutie mostenirea lasata de cel reprezentat, reprezentantul poate fi
nedemn fata de acesta (nedemnitatea producind efecte relative, numai in raport cu persoana
fata de care s-a savirsit fapta), poate sa renunte la mostenirea acestuia (art. 668 al. 2 Cod
civil) si poate sa fie exheredat de acesta. Deci reprezentantul nu trebuie sa indeplineasca
conditiile necesare pentru a-l mosteni pe cel reprezentat.
Modul cum opereaza reprezentarea
Daca sint indeplinite conditiile aratate, reprezentarea este admisa (art. 665 al. 2 si art. 667
Cod civil): in toate cazurile; la infinit; opereaza de drept si imperativ.
Reprezentarea este admisa in toate cazurile
Deci nu numai atunci cind unul sau mai multi descendenti ai unui copil decedat al defunctului
vin la mostenire in concurs cu unul sau mai multi descendenti in viata ai defunctului de grad
mai apropiat (schema 2) si cind fara beneficiul reprezentarii nici nu ar putea mosteni, dar si
atunci cind descendentii copilului sau copiilor decedati ai defunctului sint de acelasi grad (art.
665 al. 2 Cod civil).
Tot astfel, daca in lipsa de mostenitori din clasa I, la mostenire sint chemati colateralii
privilegiati si problema reprezentarii se pune pentru descendentii din frati/surori.
In privinta rudelor de grad egal reprezentarea se admite pentru ca impartirea mostenirii sa se
faca pe tulpini, cu respectarea principiului egalitatii intre mostenitori de gradul cel mai
apropiat cu defunctul, iar nu pe capete, in parti egale in raport cu numarul descendentilor care
vin efectiv la mostenire. De exemplu daca cei doi copii (sau frati) ai defunctului sint decedati
la data deschiderii mostenirii si unul a lasat un copil, iar al doilea trei copii, mostenirea se va
imparti intre nepoti (respectiv nepotii de frate) ai defunctului, nu in parti egale (1/4 pentru
fiecare), ci in doua parti, prima jumatatea revenind unui nepot, iar cealalta jumatate fiind
impartita intre ceilalti trei nepoti, cite 1/6 pentru fiecare (Schema 8).
Daca nu ar fi indeplinite conditiile reprezentarii (de exemplu ambii copii sint nedemni),
nepotii vor veni la mostenire in nume propriu, impartind in mod egal mostenirea (cite 1/4
pentru fiecare). Iar daca reprezentarea nu ar fi admisa pe o tulpina (de exemplu numai primul
copil al defunctului a fost nedemn), vor veni la mostenire nepotii de pe cealalta tulpina, care
beneficiind de reprezentare vor exclude de la mostenire pe copilul nedemnului.
Reprezentarea este admisa la infinit (nemarginit)
Nu numai nepotii, dar si stranepotii, rasnepotii etc. pot veni la mostenire prin reprezentare
(art. 665, 666 Cod civil; schema 11). Conditiile reprezentarii trebuie sa fie indeplinite pentru
fiecare salt in grad. De aceea, descendentii din frati beneficiaza de reprezentare numai pina la

gradul IV (stranepot de frate), rudele colaterale de grad mai indepartat neavind vocatie legala
la mostenirea defunctului.
Reprezentarea opereaza de drept si imperativ
Pentru ca in toate cazurile in care reprezentarea este admisa impartirea sa se faca pe
tulpini, ea opereaza de drept si imperativ, vointa descendentilor putind influenta regulile
reprezentarii numai prin renuntare la mostenire, dar nu si prin acceptarea ei cu efecte partiale
(de exemplu fara beneficiul reprezentarii) sau sub conditie (de exemplu impartirea sa se faca
in alte cote decit cele rezultind din regulile reprezentarii).
Regulile reprezentarii succesorale legale nu pot fi modificate nici prin vointa defunctului. In
literatura de specialitate s-a sustinut ca el ar putea, in limitele cotitatii disponibile si fara a
aduce atingere rezervei, sa inlature reprezentarea legala sau sa o admita in alte cazuri decit
cele prevazute de lege. Asemenea dispozitii testamentare trebuie sa fie interpretate nu in sens
de inlaturare a reprezentarii legale sau de admitere a ei in alte cazuri si conditii decit cele
prevazute de lege, ci ca exheredari, respectiv legate facute prin testament[3].
In toate cazurile si independent de problema calificarii drepturilor mostenitorilor astfel
gratificati vointa defunctului exprimata prin testament va putea produce efecte numai cu
respectarea drepturilor mostenitorilor rezervatari[4]. De exemplu daca defunctul a avut doi
copii predecedati, dintre care unul a lasat un copil, iar celalalt doi copii (schema 10), el poate
dispune impartirea mostenirii in cote egale intre cei trei nepoti (iar nu pe tulpini), fiindca
rezerva primului nepot este de 1/3 si deci nu a fost atinsa prin dispozitia testamentara. Dar
daca cel de-al doilea copil al defunctului ar fi lasat trei copii (schema 8) si defunctul ar fi
dispus impartirea mostenirii intre nepoti in cote egale, primul ar lua tot 1/3 (rezerva sa) si
numai 2/3 ceilalti trei nepoti (cite 2/9). In ambele cazuri, dispozitia din testament are
semnificatia unei exheredari partiale (de la 1/2 la 1/3) pentru primul nepot si de legate pentru
ceilalti (marirea cotei de la 1/4 la 1/3, respectiv de la 1/6 la 2/9).
Efectele reprezentarii succesorale
Potrivit art. 667 Cod civil, in toate cazurile in care reprezentarea este admisa, partajul se face
pe tulpina. Aceasta inseamna ca reprezentantii unei persoane, indiferent de numarul lor
deoarece urca in locul, in gradul si in dreptul reprezentatului (art. 664 Cod civil) vor lua
din mostenire partea ce s-ar fi cuvenit ascendentului reprezentat daca ar fi fost in viata la
deschiderea mostenirii; ei nu pot pretinde mai mult, dar nici sa fie obligati sa ia mai putin.
Deci stabilirea partii de mostenire se face pe tulpina(schema 9).
Aceasta mai inseamna ca, daca se pune problema reprezentarii a doua sau mai multe persoane
decedate la data deschiderii mostenirii, reprezentantii lor vor imparti mostenirea nu pe capete
(in functie de numarul lor), ci pe tulpini. De exemplu daca defunctul a avut doi copii
predecedati, dintre care unul a lasat un copil, iar celalalt doi copii, acesti nepoti ai defunctului
vor mosteni nu in parti egale, ci primul nepot va lua 1/2 din mostenire, iar ceilalti doi cite 1/4
fiecare, adica atit cit ar fi luat si ascendentul lor daca ar fi fost in viata (schema 10).
Daca o tulpina a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iarasi pe tulpina in fiecare
ramura (art. 667 Cod civil), partea cuvenita descendentilor din aceeasi ramura impartindu-se
intre ei in mod egal. Daca, in exemplul precedent, unul dintre nepoti (ramura N3) ar fi si el
decedat la data deschiderii mostenirii, lasind doi copii (stranepoti fata de defunct), acestia vor

mosteni tot pe tulpini (subtulpini), adica partea ce s-ar fi cuvenit ascendentului lor (schema
11).
In toate cazurile mostenitorii care beneficiaza de reprezentarea legala, indiferent de gradul de
rudenie fata de defunct, sint prin definitie mostenitori legali.
Desi la materia reprezentarii Codul civil nu precizeaza (art. 664 amintind numai de dreptul
reprezentantului), este evident ca mostenitorii prin reprezentare dobindesc nu numai
drepturi, dar si obligatii, in raport cu vocatia succesorala a fiecaruia (art. 774 si urm. Cod
civil), raspunzind pentru pasivul mostenirii (datorii si sarcini) in limita activului mostenirii
reprezentantul care a acceptat-o sub beneficiu de inventar, si peste aceste limite
reprezentantul care a accceptat-o pur si simplu. In ambele cazuri, indiferent ca au acceptat sau
au renuntat la mostenirea lasata de cel reprezentat (art. 668 Cod civil).
Desi reprezentarea opereaza de drept si imperativ, reprezentantul nu este obligat sa accepte
mostenirea (art. 686 Cod civil), iar in caz de pluralitate de reprezentanti, fiecare pastreaza
dreptul de optiune sucesorala, putind accepta pur si simplu sau sub beneficiu de inventar ori
renunta la mostenire.
Aspecte specifice ale reprezentarii succesorale in conditiile aplicarii Legii nr. 18/1991
privind fondul funciar
Potrivit art. 8 din lege, daca fostul proprietar al terenului nu este in viata pentru a solicita
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, beneficiaza de prevederile legii
mostenitorii lui in conditiile legii civile. Intrucit legea civila permite mostenirea prin
reprezentare, inseamna ca ea poate avea loc si in aplicarea Legii nr. 18/1991. In acest sens, in
art. 14 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 131/1991 (privind procedura de constituire,
atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra
terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea
in posesie a proprietarilor) s-a precizat ca descendentii copiilor fostului proprietar (decedat),
precum si descendentii fratilor sau surorilor lui, dupa caz, pot veni la mostenire in locul
parintelui (copil sau frate/sora), in cazul in care acestia au decedat anterior autorului
succesiunii (fostul proprietar al terenului, care nu a putut beneficia de reconstituirea
dreptului de proprietate nefiind in viata)[5].
Se impun doua precizari:

Reprezentarea se admite nu numai in cazul predecesului celui reprezentat (decedat


anterior autorului succesiunii), dar si in cazul in care reprezentatul este comorient sau
codecedat cu autorul succesiunii[6].

In cazul in care moartea copilului sau, dupa caz, a fratelui/surorii fostului proprietar
(autor al succesiunii) ar fi intervenit nu anterior (sau concomitent), ci ulterior decesului
autorului succesiunii ipoteza neprevazuta de Regulament problema urmeaza sa fie
solutionata in conditiile legii civile (art. 8 din Legea nr. 18/1991). Dovedindu-se ca
mostenitorul (de exemplu un copil sau frate/sora, var primar etc. sau chiar legatar universal
ori cu titlu universal) a fost in viata la data deschiderii mostenirii (lasata de fostul proprietar
al terenului) va mosteni ei, si apoi cota mostenita, intrata in patrimoniul lui, se va transmite
propriilor mostenitori (mostenire prin retransmisie)[7].

Titlurile de proprietate se elibereaza pe numele tuturor mostenitorilor (art. 13 al. 2 din


Legea nr. 18/1991 si art. 34 al. 2 din Regulament mostenire prin reprezentare, respectiv prin
retransmitere), fara concretizarea drepturilor fiecaruia. Ulterior emiterii titlurilor de
proprietate se pot ivi litigii intre mostenitori (de exemplu cu ocazia iesirii din indiviziune sau
in legatura cu folosinta terenului), care trebuie sa fie solutionate potrivit dreptului comun
(art. 13 al. 2 din Legea nr. 18/1991), prin aplicarea principiilor care guverneaza materia
dreptului la mostenire, inclusiv reprezentarea succesorala (de exemplu stabilirea cotelor
mostenite pe tulpini) si mostenirea prin retransmitere, nici o abatere neputind fi admisa daca
nu este prevazuta de Legea nr. 18/1991.
In toate cazurile, mostenitorii indiferent ca mostenesc in nume propriu, prin reprezentare
sau prin retransmitere, ca mostenitori legali sau testamentari pot dobindi prin reconstituirea
dreptului de proprietate atit cit ar fi putut dobindi autorul lor (fostul proprietar) daca ar fi in
viata, deci in limitele maxime prevazute de lege (art. 8 al. 3, art. 9 al. 12 si 12, art. 45 48
din Legea nr. 18/1991 republicata), chiar daca fac parte din familii distincte.

Legatarul universal vine la mostenire prin reprezentarea copilului decedat; an realitate, el a


beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate nu prin reprezentare, ci prin
retransmitere, ca mostenitor al copilului fostului proprietar al terenului, caci potrivit
principiilor elementare de drept succesoral reprezentarea este admisa numai an privinta
descendentilor copiilor defunctului si an privinta descendentilor din frati si surori (art. 665,
666, 672 Cod civil). Iar art. 8 din Legea nr. 18/1991 face referire la conditiile legii civile,
fara sa extinda institutia reprezentarii succesorale la alte ipoteze. Tot astfel, Regulamentul
aprobat prin H.G. nr. 131/1991 precizeaza ca numai nepotii si stranepotii cooperatorului
decedat, respectiv descendentii fratelui/surorii pot veni la mostenire an locul tatalui sau
mamei decedati anterior deschiderii succesiunii: (art. 14)