7

....g

ANUL

6,

!mite, Iu lie vi August

APARE ODATA PE LUNA

A
A
At

LkIllINA-

AA

REVISTA ROMNILOR DIN DREAPTA DUNAREI

MM. LI- REGINA si REGELE ROMANIEI

II

www.dacoromanica.ro

II

EditatA de Corpul didactic qi biser icesc din Imperiul Otoman

"

CUPRINSUL REVISTEI
Constitufiunea

LUMINA.
C I. Cosmescu

......

Meditafie asupra poporului ronuinesc (poezie)

Praha," de Protopopul

eS'hif unitio !

Cosmu
Th.
Th.Constantinescu

V. A. Urechia

..... Leliceanu

Surghinitlu (poesie)
Printre Romdnii din Serbia

Tub. Georgevici

La hane"

L. Boga

'La and measd

Comp escy

..... . .....

Pitaru Pasha!

Penh u invOtarea limbei turcesti

Industria pielei .
.
.

Ccintece populare

..
.

Indreptul si St. Pewit'

Xenitlu (poezie) .
Pecurarlu ermuxit (poezie)

Lumeanu

....

N Cican
Take Pavle

C Tabacu

Mama si fcciorlu
Anecdote

Papazisi

OfiteWu si soldatlu (versuri)

Amiu-izirea pescului

Lelicea nu

Refete

Tatuajul

I. Ciumu

Biblia si Englejili
Ibu Hallah
. .

..........
...........
.

Grezdu
.

I. Musca

Mijloacele de prezervare i combate, ea holerei

Bibliografie
.
Biografia lui Cadri-bey
Biografia lui N. Papagheorghe .
Statutele unei socieldfi

Ologrezdu

ILUSTRATIUNI
1)

Midhat-pasa, 2) MM. LL. Regele si Regina Ronuiniei, 3! Cadri bey,

4) Moschea S-ta Sofia, 5) Magarova, comuna romneasca lng
Monastir ; (6 Perlepe oras in Macedonia ; 7) N. Papagheorghe,
8) Mihai-Viteazu, 9) Sinan-pa$a.

ABONATII, CARI AU ACHITAT PE ANUL I907

D Pucerea Familia Atanasescu, Luca Cairetti C Caracotta. Spiru Dumitrescu, Todi Pavle Spao Hristu Fratii Cora, N. Duratzo, C. Ginulamila.
Alexandru Sunda (5 piastri), Ghecioff, Gorciu Globar.
Din America : C Coca, Matuw, T. Nibi. Hr. Constantiuescu, G. Perdichi.

N. ': anasoca.

Isidor Dimitrievici (Cragojevatz) ; M. N. Galigora si G. Ghiulami'a Sofia),

www.dacoromanica.ro

1.
Pf:".

ANUL VI.

No. 6, 7 si 8

1UNIE. IULIE si AUGUST igoS

Li TT= INA
REVIST POPORAN. A ROMNILOR DIN IMPERIIIL OTOMAN
amp: ,
..511

'

CONSTITUTIUNE

JUSTITIE, LIBERTATE, EGALITATE

Zua de 10 Iuliu i de 11 lulbu 1908 va s'llweascd cu ardzi

de soare nu mas tru istoria amirdrilileb a noastr otomand, ma i tru istoria a lurnileb intreagd. Mare semnu
se-ard fapt, semnu Dumnezeescu cu amintarea constitutiune.leb - Bitule tru 10 de luliu, iar In siirund tru- 11
Iuliu, zua cdndu Sultan lu a nostru Abdul Hamid If u
deade cu iradee tri intreaga si marea a 1111 amirdrilie.
Tru Europa nu armdse nei un loc Mr de constitirtiune. De preapoia si a noua rid se deade' tru 1876 si
dupd un mes iar ri se lo. Mirare easte, ed. de oara aist
poporlu otoman deade probe : cd-lb se coapse mintea,
cd-sb cunoaste indrepturile i daturile, c singur poate
sd-si urseascd capli.i.
Tru 1876 furd vdndol oamerib, earl* se alumtard tri ps-

trarea constitUtinhileb, dupd cum fu marele i mintimenlu velir Midat-pasa ; ma bonea lor fu asteasd, de
cara poporlu otoman nu 1I-achicdsea. Tri-aea el ca neoaspetT li-avea pre aceli bat. si 1uinati patriotl.
Tamam cdndu vArnu nu se astepta, aceli martirb flit%
aScultati i achicdsitl.
Loclu a nostru otoman ajungnda ca iin cas de zurbli
antarti, armatolazi, etc. ;. Crestirali.un cu alantu
oc.li isT scutea; frate cu frate' s'vtdmd, - taman cAndu
loclu a nostru ajUmse ca un loc pustu, fr de domnu,
de cara acserbili bAgard cicior la nob cu ardderea tra
s'n bagd aradd i s'n ascapd de ldet1 cu ofiterili si

www.dacoromanica.ro

LUMINA

consulill a lor, cu controllu a lor financiar i judiciar,

tarnam candu aist oaspeti infricusitorl, periculosi, arad'apsiria archirea i irnprtirea a patriddleI a noastr,
Turchia ascapa de tru gura a luchllor, Turchia ascapa

Z*,
z+

711

I-

LA
Ot

- -

MIDAT-PASA
1822-1883

de cherdciune i cu ns de-adun avem ascapat

noi Milli a lei.

si.

Dup ce n deadim capetele de un mur s de alantu,

dup ce feacem s'arad i s se aspg-r lumea de faptele
a noastre zurlesti si zulchesti, dupd e noi singuri ne-

www.dacoromanica.ro
V

LUMINA

avem cutrimburatd de ardilile e adardm pe truplu a

patriddlei si a natiunelel a noastr, ajumsem s tim :
c totl him frati, far ahorghiare de sanze i credint,
cd uniti lipseaste s'him s'este c vrem ascpare i Inaintare, s'easte cd vrem s'him tri alavdd s'tri Mire.
Aced, earl ri climard la fratilie, aeli earl arupserd
cu turghisite corzi laia perdearld, care ne-acoperia mintea si feaeer s'pitrundd tru patrida a noastra, tru inimile a noastre ardzile de libertate si de bank turd' urmasili al Midat pasa : tinerili ic jonli turN. Boacea a
lor fu avzitd i ascultatd invie, far amnare, cum tuta
lumea s'friira si astd-zI, cum singurI agell asvingatorI a
indrepttilel nu putea s'creadd- cu vndaud zile inainte
de 10 de Iuliu, de 10 de Alunar.
Fu ascultatd, e incacerile si tlierile tri varnu nu furd
bune, tri toti turd cherdciune.
,Boaeea pdporului, a rniletilei easte boaea al Dumnizau" ! zee un 'grata latinescu. Triaea si aelI din sus
u ascultara. Ast-zi patria noastrd are constUu0e, asi ca
poporlu a nostru de wait 'n culea dup cum va sa-si
astearnd asi va s'doarmd. Pan aoalt z1. de rids nu se
'ntreba iu lu strinze stifaleta. Astd-zi indriptatea tri totl
caste und, tri toti easte mumd.
Ast-zi liberl sntu locuitorili a Turchiilei ca slucreaza
ii s'facd tot e nu adue aru tri alti. Tri aea gazetele
si toate cartile, ambudusite pan aeri, putern astd-zi s'le
veclem. Tri-aeea toti" aeli avinatl tri limba lor, asta-zI
desclid sculif si s'umpAsescu cdrti far de fried i aspa.

rismd. Astd-zi toate gardurile a tiranHlei s'deadird di pade.

AzI privilegiile, indrepturi amintate de vclime, cari fur
marl' strmbdttI, va sd se ingroapd cu doled, i mrilie.
Band oara : patriarhia ecumenic nu poate ma multu s'ne

tn pe noi ortodocsili AromnI far de despot aroma-

; nescii, far de prefti aromnesti.. Constitutia ingrupd i

.

tiranilia patriahiilei.
Astd-zI easte egalitate. TotI hilIli a patriddleI him isa,
cum un si alantu. Ma multu nu suntu raiazi i nemahomentaiiIII locuitori va s s"ducd tru aoste i va s'aib
tot aeale daturi si indi epturi ca mahometariili. TotI him
,

www.dacoromanica.ro

LUMINA

egali, totT fraL i aistu mare semnu Durnnezeescu sTeae

tn.]: patria noastra, fard sd s'vearsd sanze, frd jale si

plngu. Tru varnu altu loc, de cndu easte lumea, nu seare vezut ahtare ciudie. Tru Frantie .(1789) mi1iu de
oamefff cherurd.

Tri aea tru patria noastr varnu nu poate s'hib in virinat. Tri-agea mas cAntic si joc easte de la 10 luhu
si Incoa. Pref1 cu hojazIli i stirngu mdna frdteste si
hilli otomaiff, cari pan aerT i scutea oelW,. astd-zI se im-

briatiseazd si stail la una measd. *i-avelT enicd ghine nu

se Imbunard vor nu vor va s.intrd pe calea aea Lama

c tri bunlu a lor easte.
Noi Aromili ne harisim pri multu de marea ghineata
e ne-are aflat.
AscapatI him ast-zI de avindrIle nefiiilaoase i indrep-

turile biserice'sti Ie-avem amintat de-adun cu .constitutiunea.

De aoa 'n culea \Tarn& cheadicd de partea neoaspetilor

nu va s'poata s'hibd in calea inaintdrileb a noastr. De

aoa sn culea mas de noT aspinzurd ghineata a noastr,
de mintea i lucrul a nostru aspinzurd viitorlu a nostru.
Tri-ayea noi Arornabli ma multu .de alti ne-aduchim
datori sa n-iultumlin de tru fundul a sufletului alumtd,torilor a Constitutiunilei otomane, aelor carT intreag
patrie otomand datoare easte si analtd i va sit analtd
und statud de nab marile. Patria li este recunoscdtoare.
S'bdneazd patria otomand ! S.baneazd constitutiune a
S'bdneazd alumtdtorlli a leT si toti aeri cari luerard, lucreazd i va slucreazd tri buneata a scumplei a noastra. patrie !

c I. Cosmesen

tasez, un mare orn zAse la und adunare : clinnnizd aclra pe Bonaparte

si apoi se discurmd Atunea contele Narbon li-apAndise : eDurnnizd va
sltea multu cama ghine cara va sd se descuma putan viva cama ninte:

www.dacoromanica.ro
i

LUMINA

MEDITATIE ASUPRA POPORULUI ROMNESC

Popor mare( din fire si bun peste masurd
A fost in tot-d'auna poporul romeinesc ;
Credinta i-a fost tare si mare a lui bravura
Sd-si apere mosia si raiul parintese !

De vip strlucitt, de viP imparteasct

Stiuta el ca este, iar nu de neam barbar...
-Cum mai presus de dansul era ca sa-i priveasca
Pe a stepelor vlstare: pe Run si pe Avar? !
Ce scut teribil fost-a prea falnicul situ nume !
Infrantu-s'au de dansul puhoiuri de dusmani,
Cari neivliret asupra-i i vrurd st-1 sugrume...
-nlinune-nepotii de Romani !

in pripd numai gandul de-arunca a lui privire

Pe luptele de veacuri, ce duse aces' popor,
Cuprins e far de vrere de mare uimire
zguduit se simle de goaznicul fior! -

Bravura

fost mare cum nici cd se mai spune.

Curgeau de pretutindeni fierosi navalitori !
Ce gand putea sa creadd in strasnica minune:
Un pumn de oameni numai sa fie invingatori?!

ea

Aisle semizei chiar streimosii se luptara

Avand credintei tare in geniul roman...
.111enit e sa 'mbldnzeascd pe firea cea barbara,
Sd lumineze lumea, el - geniul uman!

Romnul cu.dor mare ki apdrei mosia,

17-clat-a veteranul cu ange al ei ?Anoint!

_El nu primia st lase in strapica obie

Niel oasele strabune, fiind un lucru slant!
Cand soarla pentru dnsul cu totul neimpacata
Ii nevoia la munte sd-si cate addpost,
Din pesteri si desisuri ca inima barbata
Putea d'acolo numai sa tie piept ca rost.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

Atunci fu desparlirea de want sfei0eloare !

Ca stepe atunci la mijloc clumane limbi s'au pus
- i fralii in despeirfire amar o duc sub soare,
Suspina, greu ofteazei, cti la un loc ei nu-s !
Mai mul(i din frafi pan' asteizi cu dumani.sunt in luptei._

De au pierdut mo0a, ei apeirti cumplit

Comoara cea mai scurnpa, din care ei se 'nfrupteil:
E limba romeineasca, e graiul moqtenit !
oriunde se aflei, Roman pe el se chiama,,
De0 hain streiinul alt nume a vrut sei-i dea,
.57 viersul lui cel dulce l bagi curand de second,
Te mirei pan' la suflet pi pleingi chiar feir' a vrea !?
flu

Popor viteaz din fire laptat-a cu bravura

qi dumanul napraznic nici cum nu l'a reipus ;
Dar el din fire este fi bun peste meisura...
Prin bunatate numai era WI fie dus !
-

Dumani, vicleni ca erpii, ea-0 in luptd dreaptei,.

De oaie piele imVacei, se dau de buni amici,
Se furkaza in templu, spre ?ele ei ne 'ndreaptei,
Din uria0 vroira set' fim ca ei: pitici.
2-1.fa ctizut pe geindari pi perindeind in *Ma

Trecutul nafiunei, cel plin de fapte mari,

Ijit a mea durere pi sufletul se inalp,
qi-admir cu pietate stramo0i legendari !
far mintea mea culege aleasei inveitaturei,Convingere deplinei pe data dobeindesc :
Nu tocrnai prin a minfei, ci-a inimei culturei
Departe poate-ajunpe al men neam romnesc !

Popor ca bronzul tare, de-i tare O'n credinta,

De nimeni teamei n'aibei el, nobilul popor !
Pafiascei sus cu fruntea strivind te-i
Ursit e ca
fie,lin Est, lumineitor !
UrovitA, Iulie T9o8,

'

COMM.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

DUMINICA II-a DE LUCA

(Predicd de protopopul Teodor conetentineseu)

Buff& a mei frati !

ZAse Domnul : Cum vreti s'v facd a vaud oamefini s'voi

ai s'li fateti a lor !

ATKeI, zdte, ca vrnu tutiputa s'tu arache i s't'u furd ? Nu.
Asi s'tine s'nu arachl i sluff, tutiput csean ! Vrel tine, zdte
Domnul, ca vrnu s'te arusuneazd i s'te pred i s'te omoar i
-altu cev ardil s't. facd? De sigur c nu ! Asi s'tine, zte El,
ni SA rusunezi vrnu, ni s'predai, ni s omori pe vrnu,. ni
altu ceva urut s'fat ! Cum vreti s'vd facd a valid oamefili asi
fateti s'voI a lor.
e vrem noi s'nd facd oarneili? Nol vrem ca oameTbi, s'n
-va, s'n tittiseasc, s'nu nd facd vrnu ardil si s'n alas& in
.pace sd bnm. Asi s'noi lipseasce, s'li vrem, s'li tiilisim si
-Vrnu arn s'nu b fatem.
Vrutili a me)" frati
-

Cara sd spunea tru biseriTle crestinesti graiulu al DumnizA,

si psiorfli a nostri s avea siminat tru iniii1e crestinilor aiste

graie a Domnului nostru Iisus Christos, nu va s'er crestifilli

-tru aist arad cum suntu astdzi, ma va s'er pre rninte bund
si cu vreare, de cara Dumnez este vreare i iu-I vrearea aclo-i

Dumnezd Nomlu a Christoluf este bgat pe un timeli de

!

.vreare: vreire cdtre Dumnezd si vreare catr vetin.

Christolu n zAce : Aist v dimndu avau : s'v vreti un
-cu alantu. De au va s'vd cunoascd tuti.cd hiti a meT Apostoli,
cara s'aveti vreare un cu alantu!
-

Multe suntu dimAndaciunile al Dumnezdu.

Ma tut3 .sunt vlAstare a vrearelei. A tutulor mama' li este

i tute ditru vreare curd, cum curd apa dintru izvor..
Vrearea tute le aravd, tute le amvleasce, vrearea \raffia oar
nu cade. Vrearea poate s'n aducd ghineatd inaintare. Ma
-sd sciti cd vrearea este tri tuff tri brbati "tri mulieri, tri
-ausl si tri tineri, tri avuti tri oarfdiff. tri sntosi i tri !anvrearea.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

i cathe un are nevolie de vreare catre Dumnez si cAtreve0n. Candu va s'avem vreare catr Dumnezd cu tutd inim&
si tnem dimandciuile a lui, atumtea s'nu n infricusem, C
va lu avert; ajutor tri tute. Si cu profitlii va s'ztern : Domnul
este ajutorulu a meu, s'nu me irnfricusez de ce va s'Edi facd.
omlu. Domnul este aveglitorlu a banlef a mea. De e va s'me
zit

infricusez ?! Atumtea trip' s strigA dup nof, tuff s'nd catigurseazza, tuff s'n afuriseasc s'tute ciuruizTle dreaf s s'facd,
Yii si maff dupd noT s strig si nof s'nu n nfricusem si s'nu
ne descurgem,- ma cu . bucurilie, cu hra'u s'le arAvdrri tr
numa al Dumniz si Dumnezd va s'n bine-cuvinteaz. C Dum-

nez u dede vrearea si Dumnezd este vreare. Domnul nostril

lisus Christos nu dimandd iuv la Apostoll c atumr,:ea cndu
un popor, un plash' de oamei care si--u va natia lui s'Iul
afurisip, ica un preftu care va s'ghiviseasc pre limba lui s'lu
blstimati si s'Iu afulisitI! Ma zase : Duteti-vd la t-oat lumea si .

spunep vanghelia (yngheilu) la tute natiunile pre limba lor si

s'le ptezatf tru numa a Tatlui si a Hililui si a smtului Dub !
SA sciff, ghine-cuventati a mel fratf, cd -biserica a Christolur
nu permite, nu da tri catard si afurisire. Ma n zte : (Thine
&i.ventaff s'nu blstimatl, ghine-cuventatI si pre ateli te v '
avin, ghine fatiti si la ateli te v facti arda si ri;gatf-v tri elf,
$ i s'v vieti unul cu alat.tu, s'nic ma mare dimndciune vA
PIMA : sd-li vret1 si pe neoaspepli a vostri.si cndu a neoaspelui
va-,q hibd foame s "II dai s'mdcd i candu va-lf hibd seate s-ri
dai s'bea, iar nu s'lu ;LvifiT i s'Iu arusunezi si s'Iu afurisesci.
As, scunchi fratf, s'nu nd infricusem de avindri si de afu-:
rismazi ; ma, s'n infricusem de pcat. Cndu s'furam, cdndu
s'minciunm, 'cndu s'Imprdm, i cdndu s'fdtem urutep si curvilie, atumte'a s'n asprem, c Diimnez, va s'nd afuriseascd.
Cndu sltem uruteff, tuti Despotazili si tuff oarneidili s'n binecuvinteazd i Dumnezd va s'nd afuriseasc, cd fdtem urutetf. Si

cAndu va s'him cu inim curat si va s'fatem lucre bune

si

s'avem Indreptate i vreare neftarnicd noljuca de nof, atumtea

tup Despotatili i tutd lumea s aurld dupd nof si s'nd afuriseascd ma Dumnezd va 's'nd bine-cuvinteazd, cd Dumnez este
- Tridreptu judecator s'nu s'dute cu mintea oamefiflor.
Domnul nostril lisus Christbs stia, c pan him tru aistiume,
him 'Sum mare neputintk si. sum mare lipsd si nenorocire, ne-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

ghineat. Tri acea n inveat Domnul nostru Iisus ChriStos

s'hip ibildosi cum si 'Fatal avostru este iiii1uos. Cu aiste graIe
n Inveat Domnul, c nol lipseasce s'n vrem un cu alatu, s'nd
.-ajutdm la nevolie si S'n Ti1uim un cu alantu.
Ia cum nd Inveat Domul lisus Christos : AvutTli s ajutd
pe narfnii, atelf sntosI s ajutd lanzipfi si pre atell ditru
hapsn, tinerlli s ajut pre ateri ma a4 i asi un cu alantu
-s'n ajutm si s'nd iiiluirn
atumtea va s'umplem grailu a
Christolut care n. zte : S'hitl thilaosI precum si Printele a
vostru ael din er este fililaos !.
:

David n zte : Mila DomnuluI este .preste toate fpturile a

luf. De drila Domnuluf este Irriplin loclu....
Dumniza cu mare ardvdare lu asceapt omlu pn s'i-rin de
singur s s'tunuseasc i s'tragd mn de uruteti. Dumnizd, tr

buneat a noastra ne aravd.

Si noI, bufif fratt cat s'putem s'cilastsim s'fatem bunep, nu
mas la oaspetili a nostri, ma si la neoaspeti.
Si pctosT1I i furTli TIT vor pre oamerfili si oaspepli a lor.
Ate! care va s'fac buneat a oarfnulut a nepututluI si a
-telut pe care nu-1 va, atea vreare i atea buneat este Dumnezeasc si sufleteasc. Atel, care va s'facd aiste lucre bune,
-

mare plat va s'aibd dela Dumnezn, CUM n zAte Evanghelia :

Bucurati-v i v hrisiff cd plata voastrd mult va s'hib In

er iva s'hip hi1i1 a elui din sus.

Doara Domnulul nostru lisus Christos s luirlineazA iniTle

a noastre i s ne Inveat cum si e lipseasce s fatem tra
.s'amintrn amirrilia a 9erluf !
0, Doamne lisuse Christoase tine s'nd fhiluesti i s'nd Acachi
de arale i s'nd inveti s'facem buneti, 'c atdia ne inclinm si
4pre tine te mrim acum i totdeauna si In eta etelor. Amin.
- Ti 'nsorl ? - Voi cama ghine s'ducd un band de nensurat
- Am sd-Vi dau build mveastd ?-Durnpizd s'apr!
-- Nu te giurd, cd va s'te multumesti.-Prdmithe suntu tute.
- Feata easte de optusprdzde de ani.- Ahndu cama rail!
- ..taste cu minte.-Va s'sburascd multe. - Easte fcut.-Prifatire
--muptd -Cama mare pericol -Easte di soe bunid.-Fuduld !- Cu multe tabtet bune - Va s'me facd sa trub. - Mai are qi un sut de mile de frail':
Wwfirit
,gurr -Tru oars me 'nsor!

www.dacoromanica.ro

Io

LUMINA
J

SURGHIUN1TLU ')

Miazd iarna-I. Ma naveaste vintul,

Ascur Seaver, eI frate cu murmintul,

Far de II-it'd-I, cutreamburd pre totI
Cu suflarea-.11, cu a WI varvare bot,T,!

Un in cash.' inclis st zua tut.

Greale arrturI i n cu gura mutd.
Lacrimeazd, ma lacrima-I ca qiief.

Jale-I mare: orn bunu I si cenvet,!

Plnze si s'zke cu mintea lui.aprirnt :

Nu credeam ea, 'Ndreptate, s'hii azvinit !
Nu credearn e ca marTli, averf de 'n uss.
S'te uras-ca de tot si depidus !.
VieiCs aoag,e, lsnda 'ndeprtare
Moasea-fiVi mum si soata-C pre-arit marez.

Fr de cas i Mr de orn cu dor

Singul, laIlu, deardil si frig va s'mor!

Dup mine si casa printeasc

Tot se-asparze si nic va slaiascd.
'Ndreptate, tri tine a.st-zI cher !
Frmtd-I bana, se 'ntunecti-a Theft c;er!
O
.

O prea scurnpd, te'-avuI tru mare vreare!

De cu fide eii rne-asvimsu cu puteare.
Nica jone per neafid am pre cap,

lar de moarte nu cred ma mult s'ascap

Ca n year% asi eti me tuchescu.

Cdtra groapd cum filergu e duche_cu.

ith jale-I tri oameIli, e las

Stine azvimt,! ne 'n loc nu me arpa!

Eczilatul.

www.dacoromanica.ro
I

II

LUMINA

II

Duke-1 harm aturn9ea cndu 'mplind

Lurnea easte de vreare s'de luTnind.

Indreptate! Mr tine si eale nu-s,

Fr de tine si banal pri ma'n sus!

Spune-tl, scump, puterea ta cereased!
F ca-Arkillu '1.idiata tot s'descreascd!'
F ca jorilli de tine se-aibd dor !
Srhibd asite nu plngu c va s'mor!"
Miazd iarrid4. Inclis ca tru murmintu
.Lallu jone ascult seaver vintu
Cum aurl cu bo9I1e-1i de barbar
*"cum l cliam neiiloslu Har!
Bucureti 2 Ianuarie, 1902.

" &TETI UNITI

Leliceanu.

I VA S'AVETI ICE VA S'CAFTATI

de V. A. IIRECIIII

De PaVe pan Durnnica aea Marea nu caz neci un chide ploale. Loclu se used de cAroare i Vipturile de tru
agre cu d'aghia arsrite din loc prfiird inglbineasc.
- Ca val de nOi. doamne judet !... 2) e va s'n facem s'este
c va s'tn uscciunea aista nick un septmn ? zcea horghiatTli di Gura-Vaii, Weptnda ell ca judetlu i ateli dol-sprazace pargari s'deFlid-dupg. cum II era datul ic borgeacanalele Inclise a cerluf i s'da ploaie tra s se avreaz loclu
, cut

insetat.

- Avzi i nu . avzi ! Tri-asi incot easte judet i-lf deadim

-s'tin tru mna toeaga chindisit i mupt ? ! Ce fac acelf 12
pargari? Barem ploaie s'n da cndu easte lipsit !.-. Curbrisitlu jupan Vrajb, judetlu, th.earse la printele Onufrie, arhimandritlu de la mnstirea di Curtea di Arge.
:

1) Grailu judef insemneaza aoae judeator i judo, cum s'zilm ma ninte

de streausili a noWi. Ininte de 1800 tru Romnie cociabasilu ica kimarlu
s'cHm judet, iar azaanIli ica consilierili a comunlei s'clitrat peirgart

'

www.dacoromanica.ro

.5

LUMINA

12

- Smte printe ge va s'n: fa9em ? Nu da ploale. Agrelecher. Hoara hearbe ca tri sculare cap... Easte ardu tri mine si
tri-a9e1 12 prgari s'este c nu va s'niascachif cu smtele a
tale urdciufil. FA' un orciune la lacra ) a smtlei, scoate-leputn icoanele prit agre, vai va s'aibd 'bird Dumnezd !
Ce s'mintui printele Onufrie ? Pn s'ti nclizT oclili si-aruncd mutrita pre intinderea a 9erlui i apoi pre sisea de tru
ferid, tru care tinea rind broascd de tru apd, de verzile. Pre
ger nu se all. ne9i un, fin- de nior si broschicea- incnea cu gura
cAscat dupd ploale
'

Ne9i cucopli ditru avlie nu ddea semnu tri ploaie. Negi'

cdtusa nu-si linzea perlu. S'le scutearem icoanele, s'mintui pfeftul, si s'nu da p'oaie, ma multu s'easte c va sd scot smta..
lacr, care va
aducd doare la bisearicd ?

Vru s'veadd Mania oard eu acatistele

Si preftul J zise al jupan 2) Vrajb5. :

si cu sdrinddrile._
Az easte JoTa. Vinoa

llumnica la mnstire cu intreaga hoard s'me-achicdsescu eu

cu oamenfli... Vor elf ploae. mare cu besi9i, iacd u vor minut
ca pitru sit ? Va s'caftu de la Dumniza si de la smtele lipsane tot 9e va-iffi caft...
*

Alantd Dumnicg, Cat deade zua, intreaga hoard GuraVii intr tru avlia a biseariclei. Betrfii, tined, Mulieff, feate,
feciori inea top' cu judetlu i cu prgarili deninte. lar candelanafte toca-toca-toca tru cambanarghiolu a mnstirelei. ma
cu marafete de cat tru alante zle. Ce vrel ! bisearica va s'hib
implind de oameiil i discul va s'umpl cu prazi, pe cari va
s-si Ji Impart .cu Onufrie si cu dfaclu Macovei...
Dupd 9e dfaclu Macovei zse ectenia, printele Onufrie ghinecuvent de tru usa agea marea a aghiudimlei i zase a poporlui :

- OameT bufii, crestifii ghine-credinci4 ! Are venit la

mine jupnlu Vrajba, judetlu din Gura-Vii
spusi cd
vreff ploae, de cara v se uscard agrele... Apof eu cdrida s'vreti
etim escu s'u scot smta lacr cu lipsanele i smtele icoane,
s'fac orciui ca Dumnezda s'desclidd canalele a cerlui" si
i) Lacr paste cutia ic sanduchia, tru care &tan lipsanele de om aghisit,
2) Jupn=mastur tri un PArmteftu cum zik;em noi Aromarai

www.dacoromanica.ro

LUMINA

13

s'vears mna-1T pre agrele a voastre. Mas void s stiu : tru

care zu vreti s'da ploaTe ? vreff mne, Lunea ?

- Dumnezu s'nd afereascd mne de ploae ! strigard ma

multi oamefii de tru und cohe de bisearica. Mne mas s'nu da
ploaie, c vrem s'bgm foc tru furnele cu oale. Va s'Iu cheardem tut lucrulu a nostru, nor olarTii, s'eastecd nu va s'amnd
ploaia tri und zud.
- Ghine, oarnefii burr': Vreti s'hibd ploae Marta ?
- Nu, sip bsem indreapta... Pand Miercuri s'nu da ploale,
c frnne sculusim cu cusirea a erghilor. Cum s'fea9e putn
iarbd estan, nic ploaia 'II lipseaste s'u acat neuscat si neadunat !

s'hib, crestifiT ghinecuventati ! Sa-1 rugrri pre

Dumneza cd s'nd da ploae Miercurea.
- Ca vaT de nol printe, 9e va s'nd fa9em noi featele s'easte
ca va s'hibd ploae Miercurea ? Nu stii smtlia ta ca." Miercuri
s'fa9e pzare Arges ?... Ado du9em tri vindeare vndau oati
si

pull de glin s'amintdm vndoi prazi. De pre apoia in

p.zare n du9em cu strafiile a9eale bunele. Ca vaT de noT ca

.sle-acat ploaia! Ma ghine printe alas tri Joi.
Ghine feate, s'hibd tri Joi, s'easte c nu-are altu vrnu
s'zied 9eva.

- Am 9e stiu featele de ananghiurile a oameilor strig

und doatA de feciorl... Cum s'da Joia, cndu Joi n slgheaste
dascallu de la psltire... Ahat zu bun avem s'noI tr'und
septrnn, s'n ajucArn gotcd si-alte ajocuri si tamam Joia s'da
ploae !

- g Lsatl-li pre feciorl s'viild la mine ! zse Asa ptorlu a

lumilei, strigd printele Onufrie Cu un surdeare de siret.
joia easte a feciorilor, oameni buM. Haideti s'n rugm s'da
tru zua de Vineri.
- Am cum de nu !... strig cu puteare' alte bo9T. Vineri
.

avem tri bgare thimeTlu a biseariclei di Poiana Verde .. Ce ?

noi masturili s'chirem de foarrie tri htrea aracilor ?

- De, nu v niriti, z9e preftul. Ma nu vreff s'hib ploae

Vinerea, la s'hibd Smbdta !

- Cum, printe, nu te mintuesti ca. Sambata aspeldm strafine !... Mas data carnesl avem tri un orn. Ma: un cmease nu
va s'hib aspelat mne, Durnanica armn brbatTli a nostri
www.dacoromanica.ro

LUMINA

14

nealaxiti. S'dare mane ploae iu va s'le uscam straile ? strigara mulierile.

Cu indreptu .graiti, adapse jupan Vrajba !... Iu bazi c mane
lipseaste s'me duc i eu la huchiumate tra s'dau parazili adunati

de pre vin. Ce, s'me faca ploaea ca soarec ? ! Om au, s'me

lanza?Ascu ?

- Va s'zaca, oamefil bunt, nu-li dati voile (izine) al Durnneza ca s'da ploae de cat Dumnica ?
- Doamne afirea, striga cu una boace diaclu si candelanafte. Ce va s'n facem noi cu bisearica s'easte cd va s'da
.

ploae Durnanica ? Ce brurnd va s'adunrn pre discul a nostru ?

- Ghine, oamelif burn i crestifii ghine cuventati ! s'nu da
ploae ne Luni, ne Marti, ne Mercuri, neci JoT, neci Vineri, nei
Smbata, neci Dumanica... Ma nu vreff s'da ploae, trice nu-I
Naafi arahate pre jupan Vrajba si pre alanti 1 2 pargari ?...
Atumcea s'veniti la mine s'le scot icoanele i samtele lipsane
candu va s'hiti pre una minte, c ma areli unit& pot s'amintd,
de la amtnezdu tot ce va s'eaftli !
Ologrezdn.
19

PRINTRE ROMNII DIN SERBIA

-

Insemnri din cilliitorie de dr Th. Georgevici

26 hinie:

IX

Inoptaser am in Dolni Milanovatz. A doua zi am vizitat orselul, care poseda tot ce au .si 'celelalte orsele ale noastre, in
plus o schela pe Dunare.
La 26 Iunie, pe la orele 2 dupa amiazi, am pornit la Maidan
Pec. Drumul, care sue in zig-zag, frumosii munti de dincoace
si dincolo de Dunare iti provoaca in miniatura impresia muntelui Boca dela Cataro si drumul sat', care duce in principatul
Muntenegrului.

Drumul e cu totul parasit. Nicaeri nu se \Tad nici sate, nici

case, nici poete, nici fiinte vietuitoare afar de care goale, cari
poarta cele de trebuinta pentru M. Pec.
Pe la 4 si jurnatate, am fost la Corita. Aici e un izvor, unde
calatorii se odihnesc, fiind jumatatea drumului intre D. Milanovatz si M. Pec. Pe la orele 6 ne-am coborat la Raicova. Aici
www.dacoromanica.ro

LUMINA

este o veche mina parsit. Inca un suis si ne coborm la M.

,Pec. Impresia, ce ti-o face aceast comuna, e placuta din cauza
modestiei sale, cu toate ca are tot ce e trebuincios p'entru trai.
Are scoala, biseric, politie, post, ospatrie, prvlii si inteligent si lucratori si tot felul de oameni trebuinciosi acestui
conglomerat.

M. Pec are o istorie minunatd. Dupd sdpdturi si .alte urme

exploatarea minelor d'aici incepe din timpul Romanilor.
Era Duminica cnd ajunseram in piat, inaintea cafenelei. Ac
o alee de tei, numita 'dean inginer neamt linter den Linden,

dupd aleea cu acelas nume, ce se a fl la Berlin. 0 banda de

ldutari cnt si hora se in-rted, hora pestrit din locuitorii
M. Pecului, cei veniti aici din felurite parti ale pmntului. Unii
dintr'nsii vazuserd pna i Japonia l Brazilia. Curioasa socie-

tate de acesti oameni, cari beau inaintea ospdtariei, era de o

veselie debordant. Unii dintr'nsii erau beti morti.
27 Thuie.

A doua zi cnd intraram in arciumd, am dat de o gloatd de

lucrtori, cari fac Lunea . blondei, prelungind neintrerupt cheful
liana Luni seara. Lucratorii acetia au specialul nume de barabe.
Multumit d-lui director al minelor, band la amiazi, vizitardm
fonderiile (topitoarele) i laboratorul chimic, iar dupd amiazi
noile fonderii, drumul de fer aerian si mina. -Se lucteaza serios.

Peste o mie de lucratori gseste de lucru in fiecare zi.

Lucratorii din M. Pec sunt din felurite prti si de felurite
fieamuri. Srbi din Serbia sunt putini in mod comparativ, dar
cei mai multi sunt Romani, asa numitii Bufani.
Ei stint din prtile Ui-Modavei din Banat. Specialitatea lor
este miliaria, din cari cauzd se numesc ocnari i carbunaria i
de aceea se numesc carbunari. De curand carbunarilor romni
'din M. Pec au inceput sa le facd concurenta srbii din judetul Pirot.
In M. Pec fri afara de Bufani nu sunt alti Romani. Bufanii se
disting prin costum de ceilalti romni din Serbia. Cmsile lor
sunt mai brodate. 'orturile femeilor din nainte si indrat se
compun din fire de land de felurite clori i se Iasi' in jos in

lungimea sortului. Numai in partea de sus sortul e tesut de o

palma. Slava lor se numeste praznic.

www.dacoromanica.ro

ib

LUMINA

Mai insemnez i aceasta : Child bufanii pornesc hora, nici

unul nu cuteazd sd se prindd de cel care trage hora pand ce
nu se apucd in hor si dreigutana, drdguta lui.
In M. Pec nu se prznueste Santa Varvara,- dupd cum obisnuesc toti minerii, ci St. Petru.
28 /mile.

Pe la -5 si jumdtate o pornirm spre Cuceva. Strimtoarea,

prin care duce drumul, e romanticd dar. pustie. Sate nu sunt
si in drum pe nici unul n'am intalnit, afard de partea, unde
sunt niste salasuri ale satului Voluia.
Abia pe la orele 2 am ajuns la carciuma, care este cu cloud
ore departe de Neresnita. Aci am luat masa si am stat pand
pe la orele 6. In drum ne-am abdtut s vedem masinile si lucrul dela splarea aurului, dar supra veghetorul nu puted s ne
permit frd de avi'zul directiei. Pe la orele 7 am fost la Cuceva,
un orsel neinsemnat.

In intreaga plas Zvijda trdesc numai Romni, afard de comunele Cuceva, Cuciaine i Milosevta.
Cel mai interesant lueru in aCeasta plasd sunt Rusaliile. D.
G. Milikevici spune despre ,dnsele : Cralitele sau Rusaliile in
Zvijda, mai a'es in satul Duboka, in sptmna Stei Treimi sunt
faimoase. Acolo se duc oameni si din deprtare, numai s "add.
cum au sd dada Rusaliile si cum caraba (cimpoerul) are s
le aducd in simtire prin vocea cimpoiului su 1). De aceea lucrul acesta m'a interesat prea mutt. Negsindu-rnd acolo de
sdpfamana aceea, eu am luat informatiuni dela martori oculari.

Cderea Rusaliilor const din aceea c in cele trei zile ale

Stei-Treimi toti oamenii de sexul femenin din Duboca cad in
nesimtire si se desteapt prin cantecul cimpoerului. In prima
zi de S-ta Treime cderea incepe pe la orele 3 dupd amiazi,
in a doua zi pe la amiazi, iar a treia: zi pe la orele 9 inainte
de amiazi si tine pand seara. Cad dela fetitele din leagn pand
la cea mai btrnd femeie. Inainte de a Weil le apucd o tremurare si dupd aceea stau jos si incep s se tvleasc si s
se loveascd cu pumnii or unde or nemeri. Cum cade una, indata trimit dupd caraba. Mai vin cu dansul doi tineri, cari se
') V. Cnejevina Sarbiia, pag. 1085

www.dacoromanica.ro

LUMINA

17

7.- Ma' 0.-014* .101.4.1a

MM. LL. Regina i Rege le Romaniei

trei din celalt sexlurnite cryliese. Craii sunt cu

iataganele scoase in mand i pornesc cu criesele o hor-unul
dintre tineri fiind conducatorul horei, iar cellalt chet (as dela
,cdrti de joc) si astfel joacd irnprejurul celei cAzute in nesimnumesc crewi

-tire cntfind :

Op op, op op
Si inc oclatd iar

a,.

iar at !

www.dacoromanica.ro

18

LUMINA

iar carabapl in tot timpul cnt din cimpoi. Jocul si cntecul

dureazd ca la 5 minute. Dupd aceea cel din capul horei o apucd pe cdzuta n nesimtire de subtiori i o trece peste un prdu
lsnd-o in trei locuri, cntnd ca de prima dat. Rand ceilalti
cntd, unul dintre conduatorii horei ia in gurd putinticd apd,
din Oral, nitel pelin si usturoi, le macind in gurd si o scuipd
pe dnsa in gurd si pe fatd. Cu ocazia jocului, seful horei o
cruceste cu iataganul pe piept, iar ceilalti din hord o lovesc cu,
picioarele. Intre acestea ea incepe s si vie in simtire. Indat,
ce si-a revenit, i face crucea. Fruntasul horii o stropeste cu
apd mijlocind iataganul, li d s bea ap de pe iatagan, o spald,
si o duce la locul unde a cdzut.
Dupd aceea dnsa se ridicd, se prinde in hord si joacd ca si
cum nimic nu i s'ar fi intmplat. Hora continua s joace dar
nu priveste la cea, care cdiuse de boala aceasta.
Se spune cd de curnd incepurd s cadd cele de genul femenin si in satele din imprejurimi din cauza amestecului sangelui. Am mai auzit c fetele din Duboca nu le mdrit departe,
.

ci numai in imprejurimi i ch ele de -S-ta Treime vin la Duboca

ca s cadd aici, nefiind in alt loc cine s le scoale. Dacd s'ar

ridica singure, rmn nebune aproape in tot timpul anului si
ar trebui sa meargd pe la mndstiri spre a se vindeca..
Despre origina acestui fenomen se povesteste aceasta : Din
vechime a fost in Duboca o familie, care suferise de oarecare
board contagioasd, apt cd in ctiva ani nu rdmsese din intreaga
familie dect numai un bdtrian. Spre a-si scdpa viata, el o por-

nise in lume. In drum II intlneste un fel de bdtrn, care era

un sfnt, si-1 intreabd : incotro a pornit. Indat ce bdtrnul i-a
povestit nenorocirea, sfntul 1 a intrebat : dac vrea sd se reintoarcd la casa sa ? Bdtrnul rdspunse c vrea
Atunci sfntul i-a dat o puscd si i-a zis : es se reintoarcd
si pe cine il va intlni mai inti pe drum, sd tragd intrnsul.
Dacd l impusc sd se reintoarcd in satul sdu i nimic n'are
s i se intmple ; iar dacd nu nemereste, sd nu se reintoarcd .
Mergand astfel, bdtrnul intlneste trei tignci; care umblau
una dupd alta. El a 'slobozit pusca, de-a impuscat ate i treilecontinuat drumul. Spre a-I mantui de acel pcat, sfntul
i a reaprut i i-a dat Inca un cartus spunndu-i s-i dea foc
de S-ta Treime la biserica, cnd se prznueste hramul.
si pi-a

www.dacoromanica.ro

LUMINA

59

Batranul i zise, ca la dansii acel praznic dureaza tret zile

.si de acea sfntul i a mai dat Inca alte cloud cartuse spre a

vea cte unul de fiecare zi. Cand a sosit S-ta Treime, btrnul s'a chirchilit, s'a imbatat si a pus in teava pustei ate
treile gloante si li-a dat drurnul. Pusca a pocnit asa de tare
inct toate femeile au .cazut jos de cutremurul, ce le apucase,
.si de atunci remsese la Duboca aceasta cdere.
Despre acest mibunat si interesant fenomen a scris d-rul
Voislav M. Subotici un excelent articol, intitulat Rusalie, unde
pe Inga observatiunile si cunostintele sale, a mai strans tot
.ce s'a scris In aceast privinta. Concluzia este urmatoara :
Cnd intregul material istpric impreunat in aceast cart s'ar
pune in legatura cu cea ce eu am vazut si m observat la fata
locului i cu ce am stiut mai dinainte, atunci se va vedea asemnarea intre caderile lunatice din Serbia si celelalte epidemii
histerice. Fenomenul aderilor lunatice din Serbia e o conti.

nuare a vechiului si secularului fenomen de naturd etnica, altoit

in parte, in Serbia cu elementul romnesc : Sarbo-Vlahii 4).
Rusaliile sunt o local epidemie isterie, care in mod autosugestiv se reinioarce periodic de S-ta Treime in aceLs loc i in
aceleasi familii, sau cel putin In familii, cari vre-o 'data au fost
in legatura de sange 2).
:Mie mi se pare ca. Romanii nostri au o dispozitie special
pentru nebunie. Despre dansa aminteste si d. M. G. Milicevici,
vorbind despre locuitorii din Craina Tirnocului. Eu am aflat in
unele locuri, printre Romani, ca sunt barbati Si femei, cari la
zile nehotrite cad In nesimtire i spasme, cari se deosibesc
dupd localitati i fiecare fel de cadere e ceva demn de cerdetat. Ca
exemplu aduc pe Anca, femeia lui Mite Martinovici din Valacofiia, care in ajunul zilelor mari cade in nesimtire si agitatie
pi ca si cum arata i proroceste lurnei nevoias despre tot ce
-este intrebat, dac cuiva ii s'a furat oeva, sau despre o board
oare-care i despre orice alt nevoie. D. Subotici povessteste
despre oare-care Dochie, femeie de 40 ani, din Voluia, care de
S-ta Treime cadea de boala copiilor ca si Rusaliile, iar de marile sarbatori cade in nesimtire i agitatie de and devenise
.

i) Sfibo-Vlahii, stint Romnii medievali sirbizati (N. Tr.).

2) Trei dizertatii de dr, V. M. Subotici, Belgrad, loos.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

20

vrjitoare. Cand cade in aceste zile mari, dansa primeste lumea

usor crezdtoare si in fata ei vorbeste cu Dumnezeu, cu sfintii,
cu vii, cu morti, prezice viitorul si aratd doctorii pentru felu-

rite boli. Se zice cd lucrul acesta it face Jail plata. Pe Ifingdaceasta Romnii nostri mai suferd si de un fel de nebunie,
care dureazd putin i dupd acea dispare. Eu stiu destule din
aceste exemple de 30 ani din Brestovatz si Bor. Bolnavii, cand
sunt cuprinsi de atare nebunie cu fanii stint legati, iar popii le
citesc la rugciuni. i aceste boli ar fi demne de o mai acranca
cercetare.
Pe la orele 8 (29 Iunie) am plectat din Cucevo pentru Petrovita, trecand prin satul Caona. Aci e ,un isvor Petrovita care
curge in mod periodic. Bolnavii vin de se spala intr'insul. Si
Caona e sat romnesc..
Odihnindu-ne inaintea scoalei comunale, am insemnat cd la
Caona se face procesiune de cloud ori intr'un an : in ziva Inaltdrei si in prima zi de Pasti.
Aceasta procesiune ei o numesc artw crtw i ic.oana (duce crucea -,si icoana). In acea z dnsii iau din biserica din CuceVa,.
-

caci in satul lor n'au bisericd, stag (steag) si se duc pe cam-,

.
pie din hotare in hotare si cnt sarbeste :
Carsta nose

Bog mole
Gospod pomilui

'
,
.

Cruce poarta
Pe Demmezeu roag
Doamne rniluete!

Impreund cu procesiunea se due si cimpoerl i lautari tigani

si in tot limpet ei cnt. Popa nu se duce cu procesiunea,
avnd in acele zile destul de lucru in bisericd. Dupd procesiune
este buturd si joc.
In Caona am mai insemnat i cateva din jocurile lor nationale. Ele sunt : prepi.w (prepiciol), tiara (hora), preloc, ghiorghionca, omotionja, cobilian, scrba, polomca, tarandeu, troapa.
Pe lngd aceastea se mai joacd i jocuri sarbesti introduse de
soldati. D. M. Nicolici, iiivttorul de aici, nil-a insemnat despre fundarea acestui sat urmdtoarele : chipd povestirea btranilor locuitorii din Caona sunt veniti din Austria, din Satele Almasului. Aceasta s'a petrecut ell cloud sute de ani in urrn-!
Tinutul din prejurul Almasului prea pOpulat, nu mai putea si.
-hrneascd pe locuitorii sdi. Cand dansii se stabilir in aceste
prti gsird locul pustiu.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

21

Pe la io IL am plecat pentrU Ranovatz, sat din plasa Mlava.

Pe drum intlnirdrn grarnad de lume mergAnd pe la rudele lor
din Ranovatz. In acea zi era ziva de Sf. Petru, iar biserica din
Ranovatz i serba hramul situ. cu acest nume. Mind serbare si
sobor, se obisnueste c in atari imprejurdri a se merge ca mo--

satiri pe la rude. Cu noi dar mergea frnpreund un bdrbat cu .

nora sa de frate si o btrnd cu nora sa de fiu. De si avea
peste 70 ani, .bdtrdna umbla ca o tnr.
Spre a schimba cteva cuvinte, i-am spus In glurri : Babo,,
tu incd nu esti pentru secure, cnd umbli asa de bine !
Eidtrna n'a priceput bine srbeste, dar omul, care mergea ca

noi, i-a explicat in romitnete. La acestea bAtrna incepu sdi

rzd i zise : Nu sunt pentru secure, dar sunt pentru rachiu.
Colegul rneu avea nitel rachiu in sticld, i-a dat si dnsa dulce
a bdut. Dup aceea am. intrebat-o : Dacd e adevrab c in timpurile vechi oamenii inibdtrnind erau omorti, neputnd a mai,
fi suferiti de ai lor ? Dnsa mi-a rdspuns, c lucrul ace.sta s'a petrecut cndva si cd oamenii, dacd mureau, dupd 40 de zile iardsi
reinviau i dupd aceea trdiau vesnic. Trdind astfel, driii ajun-geau la asa batrnete, luck nici cd se puteau misca din loc si deaceea Ti omorau tinerii. Acestia pentru a li se erta pdcatele, frmntau o turt i le-o punea bdtrnilor pe cap si intr'insa loveau.

cu securea pand ce ii omorau pe bdtrni. Aceasta sprea a se'Area cd dnsii au voit s tait turta, iar nu sd fac moarte de
orn. Dar de cind a inviat Sf. Lazar, oamenii nu se ,nai scoal
dupd ce mor si astfel s'a dus obiceiul de a-i ornori pe bdtrni.
La intrebarea mea dacd. dupd 40 de zile dela inmormntare
se desgroapd mortii, astfel dupd cum e obiceiul in satele din.
judetul Timoc i Craina, mi s'a rdspuns c aici e lucru necunoscut.

Pe la orele i am pornit-o la drum, pe care aici Romnii nu k

numesc nici drum nici nasip (sosea) ci caldrma (caldardm) L.
In apropiere este Ranovatz, care pe lngd cteva cdrciurni
prdvdlii, mai are o scoald primard cu Mai multe clase si cu.
care edificiu se poate luda orice oras.
Dela Caona incepe deja costuMul romnesc, care se apropiemai mult de cel al locuitorilor dinspre Morava. Aceastd transi7
tie am observt -o mai mult In sohorul dela biserica din Ranovatz. Aci a fost lume si din partea Maidan Pecului si ,din a.
.

www.dacoromanica.ro

LA MINA

-22

Mlavei. Costumul din Peca atat brbatesc cat si femeesc e aproape de cel romanesc. Femeile poart pe cap ghinghiale. Costumul dire Mlava e curat cel din tinutul Moravei, sarbesc. Barbatii poartd ismene i cam* cu ilicuri, dar la costumul din
Peca se simte influenta sarbeasc, iar la cel din Mlava influenta
romneascd.

Prea caracteristic in aceste parti este faptul ca oamenii nu

.poartd bricege, ci un mare si greu cutit in brau sau sileaf, care
-se poate intrebuinta ca briceag, dar zdu si ca secure. Atari
cutite sunt fabricate de fierarii din oras sau de ligani.
La sobor am mai observat multime de tineri cu steagurile in
man. Pe fiecare steag este o ndframd, iar in varf un prosop.
La intrebarea mea ce sunt asele steaguri, mi s'a pus, cd ele
-sunt pomeni pentru sufletul flcilor si al fetelor si cari steaguri
timp de un an se poarta in orice loc uncle lumea se adund,
ceea ce ii inveseleste pe tinerii repausati.
Traditia este la Ranovatz ca Ranovicenii . au fost candva sarbi
dar din cauza Turcilor au emigrat in Romania si acolo s'au rornanizat. Tarziu iardsi dni s'au reintors la vechie lor vetre. Colegul meu d. Milivole Basici sustine c Romanii din Serbia candva

au fost srbi, (ca probd porecla de Cosova) ca au trecut in

Amlas si de acolo se reintorcromnizati la cdminurile lor de astazi,
cd din vechime au dnsii nume, porecle sarbesti i obiceiuri

sarbesti, dupd cum in primul rand e slava.

Traditia aceasta merit o mai lungd examinare, traditie in care
zace o taina a adevrului.
Pe la orele 6 1j., o pornirm pentru Petrovatz. Dupd ce am
trecut prin satul Cnejevita pe la ceasurile 8 am fost la Petrovatz.

30 lunie.

Dupd ce am inoptat la Petrovatz, am cltorit dup am'azi

spre a vizita mandstirea Goriliac pe drumul pe care l'a imor.
talizat Ghiura Iacici in poezia sa : .Drumul Goriacului.
De la satul Jdrela, locuit de Romani, incepe renumita
strimtoare Gortiiacica Clisura sau Mlavsco Jdrelo. Cum cineva
intr in strimtoare zdreste in toate prtile rmsite de mine, iar
pe ruine resturi din vechile intrituri si cldiri, ce au fost cndva
in aceste prti.
www.dacoromanica.ro

LUMINA

23,

I Julie.

Pe la orele it) 1/2 dupd amiazi ne-am reintors pe acelas timp

pan la satul Setortia. De aci apucd un drum in josul satului
Jdrela.

Setortie este curat sat sdrbesc. Locuitorii sunt veniti din mai
multe parti. Sunt din Cosova, din Craina si din alte tinuturi..
Femeile bdtrane poart cte cloud sorturi, unul inainte si cel
l'alt la o parte ca si Romancele. Costumul bdrbatilor e ca cel
din' Mlava, dar influenta romneascd iard-,si se simte. Au pantalonii romnesti, ;;.ubeirul (cdciuld) mare, luleaua scurt i camasa.
brodatd.
0 pal te din hotarul dintre proprietatea mandstirei si cea a so
tului se numeste 'farina, nume care nu este rar pentru hota-

rele stesti din Set bia si care e demn de a fi tlmcit. Despre

acest nume pomeneste si Vuc Carajici in dictionarul sarbesc .
spunnd cd la mandstirea Sisatovatz, in tinutul. Semendriei si
aiurea se zice. tarind la unele hotare. Dupd insemnrile d-lui I.
Tviici, profesor universitar, cuvantul (c:rind se int, ebuinteaz in

intregul tinut al Timocului. Tarind in vechime se numea pdmantul satului destinat pentru pometuri i zarzavaturi. Dincolo
de farina era hotarul. Tarina era imprejmuitd cu.gard iar acolo .
pe unde intra sau esea lumea din sat se gdsea o uscioard. Fiecare, care intra sau esea din sat era dator sd inchiza usa sprea nu intra vitele. Fiecare sdtean i ingrddea partea care mdr,ginea grddina so.
Dacd undeva se strica gardul i intrau vitele, atunci gloaba.
nu o. pltea stdpanul vitelor, ci cel al gardului. Tarind a avtit
satul Crivi-Vir pand la anul 1893 4). Cuvantul farina' este de o rigind romaneascd si rdmas pe pdmantul sarbesc dela Romanii
medievali. i Romanii din Romania numese farind campul din
apropierea satelor.

Pe la orele 3 am plecat in spre satul Ghiovdin, care e sarbesc i locuit cu emigranti dirt Munte-Negru si Serbia Vechie. De acea dansii se disting de cei din imprejurimi prin . cuvant,.
port si obiceiuri.
I) Eu am vzut o atare impiejrnuire a satelor cu gard in satele de Mug&
Brza Palanca, in anul 1902. i ast zi exist in Slatna si Urovistea. (N Tr).

www.dacoromanica.ro

LUMINA

24

De aci ne-arh dus la Vezicevo, sat populat cu Seniciani din

,
Nechia Serbie.
Trecnd prin satele Zlatova si Grabovta am ajuns la Despcitovatz, un orsel si capitald de plasa. Ac.i am vizitat manstirea
Manasia, care e departe numai cu jumtate ceas.
.

Pe la ceasurile unu am plecat pentru C'hiupria, unde am

-ajuns pe la 4 si jumtate i dupa o mica odihnd am pornit-o
pentru Parachin, unde am ajuns p la orele'6.si jumtate.
Cnd ma gilseam pe inltirnea dintre Despotovati i Chiupria
si privind valea Moravei si Morava, care se rdsfata in campie,
eu ca si cum m'am simtit odihnit de lunga si greaua mea ea' latorie de pe muntii Se.rbiei rasaritene si ca si cum ni'am simtit
acas la mine. Noi oarnenii dela ses, cnd vedem ses suntem
la fel cu locuitorii de pe lng mare cnd zresc rnarea.
3 /4/h.i.

ACeasta e ultiMa zi dih excursiunea noastra..Trecand prin

Sechiritei, lovanovatz, Rajari .si Deligrad am ajuns la Alexiatz
pe la orele 9 Cltoria noastra a durat exact 40 zile.
Trad. C. I. COSMESCU

ASTRONOMLU I HORGHIATLU

Un astronom imnnda noaptea cu dulbia tru mdna bi

Tnutrinda stealele, cdzu tru -ulna groapd, de iu nu putea
sh ias singur. Cndu avz c trene un orn pe aproaPea ae groapd, strig :
- Autd-C si scoate-me de aoace, tri numa al Durnniid!.
- Cum de nu vezus si VzuSi?
- De cara mutrearn tru steale, ca sie cunoscu si sa
,stiu cum se Tivxtescu...
Corbe, corbe - 1 zse liorghiatlu
tine nu WI ,te
easte stri loc, va s stir' ce easte 'n cer !!

Tr'un zuft '1 deadirS tru stire a unuI invtat, care lucra tru cancelaria
c li-arde casa.

- Datl tru strire a inveasti el a mea, cite' nu me arnestic tru lucrurile

a caslel., arspunse el

www.dacoromanica.ro

LUMINA

25,

CADRI BEY
Cadri-bey e seful excursionistilor turci, cari au vizitat in Septembre a
c capitala Romaniei. In curand el va ti in Turcia, seful unui partid politic_
Nscut si crescut in Dobrogea, e
fiul lui Sa bid- bey, fost cel mai mare

proprietar din Dobrogea. E in vars.

ta de 45 dn an,. Vorbeste perfect

romaneste si numai antipatii nu
poate avea pentru patria sa natala.
Ca bun patriot Cadri-bey s'a luptat ca voluntar in razboiul turcogrec. Simtind ca vechiul regim cre-

iaza imperiului o multime de nenorociri. Cadri-bey s'a refugi- t in

Romania, unde a luptat din rasputeri pentru constitutie. In anul 180

tipri ziarul Sadai-Milet (voce a po porului) Mai tarziu fuse numit con-

sul al Turciei in orasul Cragojevatz din Serbia unde statu timp

de 2 ani de zile si de uncle pastreazd placute arnintiri atat din par.

tea co'oniei romane de acolo, cat

si din part, a Sarbilor, pe a cror
iimba o vorbeste tot asa de bine ca

si cea romaneasca. Intors la Cons-

tantantinopol Cadri- bey (torpid func-

tia de membru in consiliul admi

nistrativ al vamilor pand la ii In-

lie, cand, acordandu se constitutia,

demisiona pentru
inchina activitatea politicei
Spirit ager, liberal, constant si
struitor, captivant i plin de dreptate, bun orator si scriitor dibaci,

Cadri bey este menit sa joace un

mare rol in Turcia.

Din parte ne credem ca* amicitia

si simpatiile lui Cadri bey pentru
Romanii in mijlocul carora a trait

atata timp. vor fi cat se poate de

folositoare Romanilor Supusi ai imVriului otoman.

(Viitorul)
C.

MiSka

Spune-mi -zase una doamn catre oaspita al al tri(;e nicuchirlu a

taU te va ahntu multu si moare dup tine ?- CA fac tot ce lu-arisiaste pi
ns si c aravdu fail murmur tot (:e nu mt arisiaste pe mine !

www.dacoromanica.ro

.26

LUMINA

DIN COMEDIA ,.LA HANE" ')

ACTUL AL II-lea
CENA III
IANI

'

(Singur cu sisea goal tru mn).

Di iu tu drac s'aflarA.... fkiori, muliare, casA....

Ligat di nAsi. s'mi tn s'la hane s'nu rne-alas!
.Aoace cndu mi-afiu mas cu harao escu
.Si cnd mi duc acasa mi vine s' plAscAnescu.
Aclo tut plnguff avdu s' mas cnti9e aua9e...
CalotihA di omlu aim e bana-si treace.
La hane minduirea
s'agrseaste
trec ailiJi cu harao, ca zAlile di Paste!
De-acas una zud un an intreg iii pare,
CA ma s'mi aflu-acloce lipseaste s' trag cripare:
'CA s' arsirA cdrburfili

cA

n'a

ficioefli pane,

-CA usa easte-aspart5... s'va-s cada casa mane !!...

Aoae tute-cherdu cnd ved eu sisea 'mplinA...
(Mutreaste sisea goal i u are tru mn).

Ma iu easte hangilu... 9e n'are nica s'tin...

(Intr tru hane, pritu alant

usa

vine Costa).

.CENA IV
COSTA

(Singur, cu punga tru mn).

S'umplu ia punga lar si-am s' beau unA stAmAnA

Apoi... cum va la s'easA, cA n'am tiva tru mAnA !
e-aveam dila OHO aware u vindiff
- 1) Comedia La hane are de scop comb'aterea betiei Persoanele : Dina,
Costa, Ghita, tineri bogati i prpdesc averi e la hanul lui Gheorghe, ba
trail viclean, care si cautd interesul su chiar cu peirea celor de mai sus
Iani si Costa, oameni cu familie. tresc pe spinarea tinerilor. Gusa, un
batran din sat si Mita ginerele su, oameni onesti, cant s readucd pe
calea cea bun pe cei de mai sus Hangiul pune intrigi si face pe D na cu
tovarsii lui ca s urasc pe Gusa si Mita
Cnd ins Dina, Costa si Ghita i cheltuesc averile, hangiul ii goneste
de la han si astfel ei sunt convinsi de adevr Triumful binelui - gonilta
-caiciumanilui din sat - fricirea.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

27T

'deadun cu-amea sutatd aoage u biu.

Un an tricut. cu-agioclu, cu cntie ' cu .beare
Nu face cama multu di cat amea aveare ?
U ded ia azd s'casa... si-asi scdpaT di tute,.
cirapu 'case tti mine sunt chirdute,
Lipsea s'mi duc nd-oard tru dol-trei me0" s'li ved..
De tora n'am gilee, aoage tut va s'ed!
CENA V
.

(Costa - Iani intra cu

ea 'mplinft);

IANI

Asite... iea 'mplin cnd easte ningd minepi s'cntu tut uni S ne..

', Ma eu harao escu

(Cnt)

Care va tra s' aducheascal

Ti e band cu hrei
S'vind buti aoa s' guleascd,.,
Cu avzdtIli sogi mhei.
(Bea cu seate. - apoia cnt iara).N . nu ti ti e aveare,

Minduiri varnoard. nu-46,

CA bneaz1 ma cu beare
S'cu samni la hane
COSTA

AY, cant Iani tanta,. ca. mi-easte 'mplina punga,

Si s'beau deadun aoace parazIli pan s'n'agiung...'
CA azd u ded.s'casa,.. si-asite ascdpai.
Di minduiffle tute..
IANI
,

Ma ghine easte s'af;

N ie ca aistd di cat aveare multd !:

COSTA

Cu tute-aiste vrnu dit hoard nu ne-ascultd

' c t cama multd-aveare mutrescu s'aibd tuf
.

IANL

Alas-11 cama ghine,. cd. suntu tutI chirduti.

www.dacoromanica.ro

23

LUMINA

Lucreazd bana 'ntreaga tr ce... nu sti s'nsi singuri !

Ce cherdu eft c-acas . nu-am di-asime lingurT !
S'di lemnu suntu bune cnd aT ce s' 1ia cu eale...
avutlu c seade 'n case nale
'ce-arnint z
trene bana 'ntreag ca un fricos inclis ?
Aveare... ' tute-alante sunt, Costa, mas un vis,
Ti omlu lu glreaste si- IT lia hraila tut ..

ii

COSTA

Tii-acea intreaga-iiii bali si.eit prazIli nu li-am v'rutd

Nu .. nu... vrnoar Costa la prazi nu va-s' inclin.

Tri ns e dure s'aib di ninte sisa 'mplin

Si-atuncea lumea "ntreagl c easte-a luI UT pare.
IAM

'de-aisti potT ca s'afli harao cama mare ?

COSTA

isea s'u gulescu

CA voiu di tinireat s' di ban s'aduchescu.
Asi... asi... agoriia da-rIn

Boga Leon

'

LA UNA MEAS')

(Mai toate personagiile din AScoala Veclie iau parte la aceast

mas. Cowl al Pita povesteste cum a fost oaspele printului Milos Obrenovici al Serbiei. Fapt autentic).
Cotul Va s'me aduc a minte ael ti ier tri Invetlu ce-11 ded.
Nihcam T pr ardil c i u aplecaT nare, ma invetlu, va sliarmnd tri toat bana. AusTli lipseaste S-li trirniseascd i s'li.ascult acell ma
. Tol. Nu lipseste grain
Cola. Eu fuT apruchiat si trifflisit tru cunahea al Milo di Crazgi.ievta, nu de ahtti pull cu dintdra galbene s'nu bi bgat tru
minte. Stiff Vol care este Milos ObrenovicT !
!

i) La una measi.D este o urmare a piesei acoala veclie,. Dup ce en

elev ispravea clasele primare, era prozlamat nxios. vrcdnic De la biseric
era purtat pe sus pana la dorniciliu i aci se dedea masa, fiind mare sal-batoare pentru familie.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

29

uta. Fusi ca diliheasi a pruchiat si nu ii spusesi pn tru

oara aista ?
Cotul. Nu p spus cd nu vine grallu.
Toff. Spune Coni pre a caplu a feciorilor.
Cotul. S'vd spun fratili a file. Me dus in cdrvane ca de multe
ori i trapsu in cunache tru hanea al Paligora, un frate a nostru
di Mulovisti. Cat me depus de pe cal si-ia me cliarnd la palate
un jandar.

- e lucru am eu aclo ? lu 'ntreb.

- Te cliamd Dornnul Milos, fin u toarnd el.

' Mi intra una laie fried de canda un pulit si-ascutur ar ipele

tru in'ma mea. De cte ori nu se-are vezutd ca oamefil bail
s'u nat i de millitane i de utilize cu vnid Orn laiii
.

Naauci a le mare. Lucru 2e s'face. Eu sirigur va s'u ptam tri

niheam.
Colul... Jandarlu inainte si e dupd .ns. Canda me dueam
' la aspinzurare. Milos nu-are multe zbord. Caphi tri Ova s'due.

Intrai tru poart

zi tru minte : Dumnizale, s'nu me

i.iiT

I cheer' !
.

..5'buta. De pri apoIa ?

Cotul. Li spuserd a CfLeazului cd ajumsu: Milos tru minut

fin insi de ninte.
- e fagi tine, carvnare Cotu ? iii zise el. Cdndu venisl
de tru loclu inturescu ? e-are e nu-are pe aclo ?
- Tora Cat ajumsu Doamne! si-li luat mna ca s'Ii-u bas
-ma nu me als. El me lo de mnd si me-alin pe niscAnte
scdri toat,. asternute cu vestu si de pre-apoia intrrn tr'und udaie
cum nu'fifi vezurd oclili : Cu cadre, cu ghilii, cu sindane scumpe,
cu scamne musate prl'a0a. - xTne te, Cotu ! tii zdceam cu

mintea. Nu mutrea incoa si Indio, s'nu pap ca morarlu a yulpilei, ael invescut tru strafile de-amir ! Frica de la poat
T cheru, ma alrd fricd iii intr : ca s'nu me duheasca ca nu
lui tru ahtri case, ca s'nu me cher si s'me arusinez.
5buta. De pre-apoia, Cotu ?
Colul. De pre apoia husmichearlu- e lai husmichear ! invescut ca domnu nu altu eva! - Citi-aduse und arichie - stiti
de aea de purne iglaari.ste, de purne de Bosna. 5liuvit IF
zc Srghili-si un scafd de cafee, cafee domneasc !
Nawrci al BO. Cum nu cram de vrnd parte, moi Cow, s'te
.

www.dacoromanica.ro

30

LUMINA

ved si eu cum sideai cu candusa- pre acel scamnu si tru agea

udae ! e laie arddere va s'fAcearn ! 'tora ardd e nu te vizui ;
iar ca s'te vadeam de aradere va s'muream, vai!.
(TotI ard cu hohot

Cotul. (Dupa e arade si el) Cat l calif cafellu si u clod scafa a.

husrnichearlui, care 'di sidea cu matile de ninte ca varnd 'nveast

naua,,criecazIuMilo cu nele sulivri chindisite, cu ael gip_shen

de hrisafe si cu agea coardd de Damasru, i spune c naT bunkt

a lui cal de \Tama mes Ili se lanzdzi, sclioapiga de un cicior

si c top* ghiatrIli, ce-are climat, nu puturd s'ul vindeca.
Tri-nea me clirnd si pe mine cd avzI tri stirea mea de par-.
tea aista.---Doamne, Ui zisia ea, tirea a mea chere pe ninga
stirea a ghiatrlor a tY, adusl de tru Nimtie ! -Nu i geva; fin-u
turna el. Ea void cas'ul vezi s'tine.-.A vrerdlei a ta, Doamne,
ea plecat escu ! i-11 me 'nclinai pan de pade,* iar el s?driird
pre graIle a mele.
Goul al Ghianci Cosmic Plasa aromaneasca, moi frate, des-,
teptatd plasa este !
Cotul. Dupd 9e-li zisTri asi, me dus de-1 vozui callu, un cal
ca anghel i tru-acea ahure musatd ca una prot casd. Gu-

vozdul li-avea acatatd de carne si tru plmuta a ciciorlui liavea adunatd si unglia li-ave putrazatd. 'Eu spus, ge are..
- Bravo ! iT zise Domnul, Ghine angucisl. Am ge ghitrie ?
- Ghitrie, Duamne, se aria-ill Asia. ea-ma lips4te s'treacd
chiro tri a lui vindecare si eu nu pot sa stau tru aist pdzare
de cat una zud. Calfli a iriei staa pre pahnie la hane si parmdtrie am tri .vindeare. Lipseste s'me duc pan Becili. Parma,teftili a 1116 de Bitule, ca Lala,
dimandat s'li
aduc parmtie.
A9ea-i greata a mea! thi-u turna rids. Tine s'vezi mas

'Ini-ascachT callu.
Tora, tora, Cotu ! imi zifil ea cu mintea. 'Nglim nu este !

- Doamne, di.mandd s'bag foc tru ahure ! grii eu ; iar dupd

e feacer foc, bagai niscantl camera' de la cunache de lualsturnara callu si-1 legard ghine. Cu sandracilu a &ea li-u,
curai ghine unglia a callui s'li-u taliaT carnea acea urata. Cu
.umtulemnu li-ul oprii ghine musat ciciorlu si de pre apoia cu

geap, prasa hertu si cu ciuchf li-ul legal pin de zanucliu. hi

www.dacoromanica.ro

LUMINA

31

Ii.-

-ded grailu cd dupa un mes callu va s'hiba vindecat Candu me dus

Tia hane, fratele a theil umtulemnul a filet nu-1 are. Intreb: care fin-ul

-16 ? - cOamenl de la cunache ul luara ! fii spuse

Nanci al Biju. S'te avlughiuseasca Sta-Maria ! si ghiatru ajumzest si nic tru cunachea al 'Milos !

Cola. S'vedeti ma inculo. De Sarbie me duc Becili (Viena)

si dupa un riles me tornu iard Cragoievta. Cum zasIu. s'feae.

buta. Mare semnu cu tine, la! Cotu! Ma e fag*, lu-ascapasl callu ? '
Cotul. Callu eara ca purumbu.
Nanci al Biju. Am cara '1 vindecasl, ce-if zise Domnul a
.

a9e1 care de porcar ajumse cfleaz ?

Caul. Bravo ! bravo ! de varna za9e off. Nu-1 incdpea loclu
de haraud. Mi strimse mana cu caldurd candu ne despartim si
-de ma multe off imI zise : Blagodarim, s'bogom, s'bogom...
Sbuta. Am varnd doard, frate Cotu ?
Cotul. Cum me turnam la hane cu inima inglitata de oara
aista c arnanal de cale, ia c un ofitir de la cunache se-aproache
de mine, me neap ca oaspe de manicd
tinde un fisec de
.carte galbenii, canda tora 'I ved.
.5huta. Am 9e eara tru a9e1 fisec ?
Cotu/. Dupd ingricare duchii .cd santu parazi. Asi Ififf vine
inima la loc. Asburam pe cale, nu 'altu eva. CuM ajum.su la
:bane, me 'nclis tru udaie tra s-11 numer. (Sbuta casca gura,
alanti sgarlescu). Ce s'vezi ? Mas minti de aele triaglzesti. Si
numeral Una ate und pan de patru-za9i. Eu puteam s'numer
-si ca ma inculo, ma nu-eard ge s'numer ma multu.
bUta. i-al-ite nu ear putine. Iu se-aveam eu suma aista
c varnu din hoard nu putea s'ibi-lasi de ninte !
,
Cotu/. e putane, fratele a Biel ! De haraild und minuta nu
petal s'sed Cragoievta. Troara caltal si-abf da lugrusmollu.
Hangillu ii spuse ca nu-am gingi parazI tri pltire. Fratele de
Muluvisti me-avu ca oaspe, de cara intafila oari me-aveam dus
tru hanea luf.
Nanci al Biju. Snzele s'va, moI frig a filet ! Dupd una

doard na-fl si alt. Care stie 9e harios vehisi a casa de oara

a9ea !

Caul. Ca atum9ea, ce viii 1-Tarios din carvane, spun in-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

32

dreptu c vrnd oaril nu vini. Cndu ajumsu la Srntu canda

cAlcar pe praglu de Paradis. AcataT s."4111" anti)

Un veard mare, mare,

Ce-aman4I laT arvnare!...

de Dodaii ca cearbA rsdri de aclo, iu-'si clca pofii. Ajungnda a cas, u aflai indreapt, arrnAtusit
foc mare. Cu
molt? hIrati me-astept, ma ea stiui s'u fac nickma hrioas._
Cotul al Belu. Cum, irate Cotu ?
Cotul. Tru oara acea u SC,JSICI punga cu glbinuse i u agudif cat putui pre pultdri.
.5buta. Am nu u duru ?
Cola!, More ce s'u doar ! Cndu s'plecd de u scul din pades'vizu ce are tru rigs? - masi oclid vulpe - aturncea s've.

deaT,

dascAle S,;buta, e frnziri si graire dulci... Lele, lele I Ca

de calea acea ce me inu mulierca pre palm nu tan minte.

alta card. (Hohote).
Cosmescu

IND GSM I A PIELEI

In imperiul nostru nu exist fabrici sistematice pentru acest
articul Industria aceasia n'a realizat un progres simtitor. Pielea
se fabdceste astzi la fel. ca acum 200 de ani.
Din produsele pielarilor din lard se fac opinci si niste ghete
ordinare nurnite pput'e (papuci), mestre (pantofi), frame, hamuri,
curele cu diferite intrebuintri. Lucrtorii turci se ocupd in special cu fabricarea miiizu1ui, piele subtire. Dintr'nsa se fac desagi, gambiere i ghete.
Pentru produsele cismriei moderne se import piele din.
strintate. De aceea din cantitatea pieilor brute numai o parte
neinsemnat rmne in tar. Restul se export in trile inaintate in industrie, de uncle, dupd ce acele piei capt transformrile necesare, se cornpr de primii lor vnzdtori cu un pret
de zece ori mai mare.
Cldirea unei fabrici de pielrie pe actiuni ar da niste divi-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

33

dende destul de mari. In Monastir exista o companie rom- -neasc, care fabricd piei ceva mai bune deck ale celorlalti argasitori, tdbacari. Din acest Motiv i pentru faptul cd dispune
de un capital bunicel, putndu-0 procura pieile brute cu un
pret .mai mic, compania din chestiune merge. progresnd.
Pielea, ca i pinea *i lemnul, este un articol de prima ne.i.0

El

4.1

."

p.m mi.....

"

--

"

-7411111.

-ee

4441614:

ewe.,

Moschea S-ta Sofia

cesitate. Industria ei, exercitatd dupd cumwint6le cele mai 'Maintate 3n materie, lard indoial poate fi un isvor de bogatie pentru

poporul i imperiul nostru. Numai pentru trebuintele armatei

noastre ne-ar trebui mai. mult de o singurd fabric.
Ferice de .cei cari se pun la lucru mai curnd, cdci odat
porniti inainte cu greu pot fi ajuni.

Fabricare de spirtoase i ape gazoase

.1

Nu e mic numdrul Romnilor, cari se oCupi cu fabricarea si

ne.gotul buturilor spirtoase. Cei, cari In deosebi se ilustreaed
in aceatri privint, sunt Gopeenii i Mulovitenii. Cu toate

www.dacoromanica.ro

34

LUMINA

-10

acestea si dnsii sunt strini de intrebuintarea meto adelor si

mijloacelor stiintifice.

Lunga experient mostenit din tatd in fiu nu poate sd concureze produsele viticulturei din trile inaintate. Cunostintele
vinificatiunei, ce caracterizd bundoard pe Francezi, rnsurile
profilactice pentru buna pstrare a produselor acestei industrii,

stiinta de a indeprta boalele, de cari pot fi atinse vinurile numrul lor hind destul de mare-combinatiunile i procedeele
de tot felul spre a da unei buturi o aroma' plcuta sau o vechime mai mare deck cea pe care o posed, sunt attea chestiuni serioase i interesante, de cari sunt aproape strdini ne-.
gustorii nostri.

E un ru serios i aproape comun la mai intreaga clas negustoreascd, mai ales la negustorii din chestiune, cari, dupd ce
fac avere, nu tin ca fiii lur sd le imbrtiseze ocupatia i s
desvoite industria si comertul lor, trimitndu-i a studia la scoli
speciale in aceast ramurd, unde se invat cum se aplic si se
utilizeazd cunostintele chimiei si ale fizicei, dar i trimit la scoli,
de unde fiii de burghezi ies cu pretentii de aristocrati.
Cel mai bun lucru pentru indepdrtarea acestui neajuns ar fi,

ca la scoalele noastre de agriculturd sa se invete pe lngd

horticulturd si viticulturd i despre fabricarea spirtoaselor si
gazoaselor. Cofliacurile si tuica si-au fdcut loc in Turcia. re
asemenea lichiorurile din apusul European si-au fcut aparitia
si se incettenesc in ar. Cidrul, o bduturd hrnitoare, e. necunoscut, iar partizanii berei se inmulteSc cu mult repeziciune.
Vor fi fiind destule societti al canon scop este combaterea
alcoolismului. Se vor fi gsind doctorii in contra betiei - dupd
cum se laudd inventatorul alcoolin-ului,-dar nici una din trile, unde functioneaz acele societti i tresc acei inventatori,
nu lucreaz pentru distrugerea viilor i in contra fabricatiunei
buturilor spirtoase, dup cerintele igienei bine inteles. Din
contra:, ele isi dau toatd silinta i fac insemnate sacrificii pentru viticulturd i pentru industria spirtoaselor. Cauza principald este, cd aceste ocupatiuni constituesc un insemnat izvor de bo.

gkie si pentru tard, ca si pentru cei, cari le practicd.

Trebue sd mai bgdin de seam c industria apelor gazoase
esfe abia la inceput i cd de fabricarea apelor minerale nici
pomeneall nu-i. Deci i aceast industrie, imbrtisat la timp,
poate avea urmri plcute.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

35

Artele grafice i zog riveala

Cei dintai aductori ai masinei tipografice in Turcia se stie
c sunt Voscopolenii. In orasul acestor civilizati si antemergdtori ai culturei in tara lor functiona unelta lui Gutenberg cu
mult inainte ca dansa s fie cunoscut in cetatea lui Constantin
cel Mare. Asprimea timpului ne-a cauzat nenorociri din cele
Mai mari, nenorociri nevindecabile. Cand vre-odat vom mai
avea noi ca orasele de odinioar : Moscopole, Niculita, Gramoste,
Unotope si Grabova ? !i
Pe cand in secolul al 18-lea i pe la inceputul celui de al
19-lea secul ceilalti dormitau, Romanii veniau in contact cu
trile Apusului si beneficiau de acel contact civilizator: Cu ceva
mai tarziu, prin nefaste imprejurari, noi am cazut in letargie
iar cei adormiti s'au desteptat.
Acum se cade a munci din rsputeri si sa ne dam toate silintele spre a ocupa locul pierdut, locul pe care trebue s-1
pastram ca o sfanta mostenire.
Imprejurdri fericite de curand si-au fcut aparitia in patria
noastr otoman. Soarele liberttei i arunc razele sale biner:Atoare de la un capt si pan' la cell'alt capt al trei. Nimic
i nimeni nu-i opreste pe oamenii de elit ca s-si manifeste
andirile si prerile lor. De acea arta tipografic este menit
a lua o mare desvoltare. Ziare, reviste, crti si publicatiuni de
tot felul sunt absolut necesare pentru un popor pornit pe calea
civilizatiunei, dupd cdm e necesard painea din toate zilele.
In legaturd cu tipografia sta si litografia, dar mai ales zin-

cografia, care de asemenea in timpul din urm a luat o desvoltare surprinztoare. Mai cd nu este carte si revista din trile inaintate fr ilustratiuni.

0 alt ocupatiune, care tine de artele frumoase si care de

asemenea se bucurd de tin progres continuu, este aria zugnivelei. Nu numai in orase dar si 'pe la sate se ridic cldiri frumoase dupd cerintele moderne. Proprietarii lor, chiar dela sate
fiind, au inceput s apeleze la talentul zugrafilor existenti, al
cdror numr este neinsemnat.
N'au lipsit Romani cu inclinatiuni artistice, nici pentru picturd'. Kvem atatia iconari fr a avea vre o scoal special.

www.dacoromanica.ro
-

36

LUMINA

Acestia ar fi mai cstigati dac s'ar specializa in zugravirea

caselor.

Asociatiile

A se asocia insemneazd a se solidariza si este prea vizibil

arhicunoscut cd.in nici o parte nu se arat inteun chip mai
.concret puterea solidarittei ca in industrie.
In industrie cu cat ,se intrebuinteaz un capital mai mare si

Magarova, comun romneasc lng Monastir.

venitul, comparativ cu o sum identica de capitaluri mici si

separate, este mai mare, iar cheltuelile sunt mai mici. Dar capitalurile mari, pe langd faptul c putini sunt cei, care le posed,

ar sdrobi pe capitalurile mici,. dacd acestea nu se asociaz.

Numai astfel pot rezista cei s!abi ; unindu-se capitaiistii mici.

Dac nu s'ar asocia, nu pot face nici o intreprindere mare.

Dreapta judecat mai recomand ca nici marii capitalisti sd
nu-si intrebuinteze intregul lor avut inteo singur intreprindere

De multe ori e chestie de noroc. Proverbul francez greste

Sd nu punem toate oule noastre, sub o singur closa ! Un

www.dacoromanica.ro

LUMINA

37

.capital distribuit in difer'ite intreprinderi nici ()data' nu se pOate

tprpdi, dupd cum nu seacd un rdu cu mai multi afluenti

Despre asociatiile sau companiile de care avem necesitate si
ce sunt ele, imi propun a face n articol 'in dialectul Aromanilor pentru ca acestia s priceapd mai bine rostul i folosul
-acestor injghebdri de. activitti si capitaluri. Frd o tntelegere
prealabild a importantei acestor asociatiuni, poporul nu se urneste din loc. Cel mai bun indemn cu sigurant este exemplul,
.:dar din nenorocire bunele exemple au lipsit si in aceast privintd. Sunt 8 ani de and profesorii din Bitolia alatuisera stalutele unei societti financiare si industriale, dar din cauza
,unor intamplri neprevzute .si dureroase s'a amnat,acea inAreprindere si n'a luat fiint nici pnd in ziva de astzi. Colegii lor din Salonic au pus de asemenea cu ceva mai trziu
:15azele unei soeietti d aceast naturd ; succesul insd a lipsit.
Avern sperantd c poporul nostru cu noua stare de lucruri
are posibilitatea de a fi pornit pe sndtoase ai conomice.
Si in aceastd privintd tretnie s fle pregtiti institutorii, dascalli poporului Ei trebue sd fie instruiti in facerea de Mild populare, de societeifi de producfiune, de v:inzare $i consum. Tot de

.odatd se cere ca dnsii sd fie sustinuti in greaua lor misiune,

re cunosandu-li-se mritul.
Muzee industriale
Avem cloud scoli comerciale, cari pot fi considerate ca sufi-

ciente pentru pregAtirea Romnilor In ale negotului. Pentru negustorii nostri, chiar pentru cei fr carte, n'ar fi de mic
fololos dacd s'ar infiinta niste muzee comerciale.
Regatul Romdniei, prin a arui bundtate si mdrinimie se intretin institutiunile noastre culturale si a tdriii amicitie pentru
patria noastrd otoman este indiscutabild, ar putea foarte bine
sh infiinteze atari muzee in principale centre ca Constantinopol,
Salonic, Bitolia etc., dupd cum a fcut Austro Ungaria si alte
tri cu interese economice In tara noastr. Expunndu-si articolele sale in aceste muzee, Romania n'are s fie pdgubitd, ci
avem tot dreptul s credem c legturile economice dintre dnsa
si tara noastr Turcia au sa fie mai puternice. i ce legturi
pot fi mai puternice deat cele econirriice ? !

www.dacoromanica.ro

38

,.

LUMINA

Ineheere

Nu este exclusd prbabilitatea ca s'Ar fi gasind; cititori, cari

s creada exagerate cerintele pinate de mine pentru instructiunea i ridicarea economica a poporului. Sunt convins Ins&
c acei domni cititori, cari cunosc fortele neamului i mersul
rucrurilor, nu numai cd nu de pot gsi exagerate, ci inch modeste. In adevr, din principiu sunt pentru intrebuintarea mihirnului de cheltueli spre ajungerea scopului propus. Tot acelw
lucru am avut in vedere
in tipritul memoriu despre organi_
zarea scoalelor noastre (I 900). necerand din punctul de vedere
material de cat cleidiri calare i infiintarea unei band. i atunci
s'au gsit oameni, cari sa cread exagerate sacrificiile necesitate de acele cldiri. Totusi, dupd cativa ani s'a recunoscut elementarul adevr si s'a votat impozanta sum de 600 mii lei,
ceea ce in veci va rmane un act ludabil. Dacd lucrurile acute de vreme sunt mai folositoare i cer mai putine sacrificii
materiale, dacd suma votata nu-si atinsese destinatiunea decat
In prea mica parte, aceast e altd chestiune, ce nu se discut
aici. Principalul e s recunoastem c si in lucrurile mari prin.

cipalul rol 11 joacd partea moral. Prin multd bundvointd si pu a

tine mijloace materiale se, face mai mult treab decat cu puternice mijloace ma teriale i prea putin bundvointa sau lips
de constiint. Ca probd pot servi unele dintre nationalittileconlocuitoare cu noi. Cui se datoreste in primul rand progresul
economic al Ovreilor ? Ei au infiintat industri noui. Pe lngd
fabrici de pnzeturi, fesuri etc., pe Ovrei ii vedern Imbratisand,
pan i agricultura, cea socotit ca prea straind de firea lor
Ovreii au recunoscut importanta diversittei ocupatiunilor pentru
un popor.
Grecii de .asemenea merg pe acelasi drum. Ca probd pot servifabricile lor din Vodena, Negusta si aiurea, fabrici unde streini
invatd s yorbeasca i s shhtd. greceste. Am vzut cum inteosdptamn comunitatea grecomand din Bitolia si-a infiintat
brutari, zarzavagii, mcelari i laptari.
Cat despre Bulgari,.se stie ea dansii au stabilit in scurt timpo colonie apreciabila la Salonic, unde elementul lor lipsea, iar.

prin alte orase au stabilit negustori

tunci nu-i aveau de origina lor.

meseriasi, cari pand a-

www.dacoromanica.ro

,LUMINA

39

Deci noi nu cerem ceva extr'a-ordinar, ci ceva elementar.

^Cerem ca fratii nostri sa se intreascd economiceste priri im-bratisarea ocupatiunilor cu viitor, caci numai un popor tare
economiceste poate privi cu incred&re in viitor, poate fi sus-ceptibil de culturd si civilizatie. Nu este scandalos cand vedem
cum turmele Romani lor se prapdesc, cum laptele lor n'are
pretul cuvenit, cam' numai din Transilvania, din Ungaria se
-ArTiport in capitala imperiului nostru zilnic cate zece mu.i cate
-;

7-7

;77+(

4:

?ca

.11

''

,,

12
'

,'

14#

T,

,.'

-'

,..!

,ti

. Il

'

'41 "i
,

;Ft1 -.1:',E.:,*
i

''

..
-

",

' T.

$1

:I-;

-1.* -

;;'.i'

Lji,

.,

"="` ' ..

.
.1

,,,

...

". .

'

11

'

'

.' Il

'

,r

Ind

i'.

i
E

'
k_

Perlepe, ora in Macedonia.

;.ansprezece mii de chilograme lapte ! Dacd i Romnii nostri ar

fi inaintati in industria laptelui, atunci acest articol de prima

necesitate de sigur n'are sa se importe de la distante asa de

-mari. Romanii nowi nici nu cunosc ce va s zic sterilizarea.
laptelui si conservarea olui pentru multe zile.
irnportanta invtmntului profesional este recunoscut de
conducatdrii mari ai popoarelor, atat pentru fericirea individului cat si a Statului. Un orn Invatat dar sarac, fard mijloaee
-de traiu, este un om prea nenoi ocit, e declasat. Atari oarneni
alemulturniti de soarta lor sunt *capabai de ori si ce intrepein..deri Indrsnete. Ca exemplu pot servi anarh4tii.
De am fi lucrat de la inceput nurnai pe .calea industriala si
-dac In institutille noastre industriale s'ar fi predat in romaneste
.

www.dacoromanica.ro
L4

LUMINA

40

o instructiune elementard, cu sigurantd astzi era sd se prezinte-

elementul nostru cu totul in alt chip, cu totul sub alt aspect.

.cMai bine tdrziu deck nici odatd grdeste inteleptul proverb,
Tocmai lrziu nu este. Putem s incepem constructia pe alte.
!

principii, dup ce am fcut pgubitoarea aperient. Pn si.

strainii invtati, cari ne-au vizitat, si au format convingerea
cd poporul nostru este de stofa aleas, cd nu seamn unei
pietre ordinare ci seamn a marmur fin. Se asteapt croitoriL
cari sa fac o haind admirabild din acea stofd. Se asteapt mes-terii cari s impreuneze, iar nu sd imprstie acele blocuri de

marmur si s cldeascd minunatul edificiu.

Ei sunt asteptati ca Mesia.
Lor li se va Malta imnuri de laud.
Lor natia, mntuit si intdritd, le va fi in veci recunosctoare._
Lumeanu.

i
AMIURZIREA A PESCULLI
,

Uil o rn s'duse in pzare

-;-?1'cAndu fu tri-acumpArare
.11

Crachi, la coadA li-arniurzeaste

S'veadA earl" sunt cama proaspeti
Lumea atanth s'huhuteaste.

- Qe vA-ardeti, frati si oaspeti" ? t

El i 'ntreabd cu iirare.

- Cum s'nu hiba tri-ardeare

Cndu iii1i tia, moi hute :

Pescul de la cap se-ampute
,$'cAndu-I tri acumprare

De la cap va aiiiiurzeare !
Moi brbati cu mintd-avzte!
EA cu ocli am duchit ,
CA sunt capetile amputite,
Tri-acea boade am aihiurzitA ;
Stick pot ceva s'aleg
.

*'vArnd ciorbA eu sahi 'ntreg.

De la mine s'avetT stire:

CA'

coade veer; Mire !

Leliceann

www.dacoromanica.ro

LUMINA

MIUSIDLMAN DJLI ICIN

PENTRU INVATAREA LIMBEI TURCE$TI

- Am auzit c D-voastr cunoas-

Iitim ki siz biliorsunuz miusiul-man dili.

- Miuradm ha. esimilen isterdim

teti limba turca

Dorinta i plcerea mea ar fi ca
aceasta s fie adevrat.
- Doresc sd invit ceea ce ni stiu.

'ki bu sahi olsun

- Itahtun var ki bileim bilmediimi

. - Ne tarz' ialvarirtim _terjum tse.nize bu lacArdi ?
- Ben zanederim ki bir kimsee cola
ilen eiurensin bir dil cadim ve leaztun
laf etsin.
Hakti katlft ghercek laf etmee ihtizadir bi eie bilmeli.

- Pentru aceasta pe ce cale vd rog

asi putea sa sper ?.
- Eu cred c cine- va ca s Invete
cu uurint o limbA, trebue neaparat

s converseze

- In adevr, pentru a InvAta ceva,

conversatia e de neapratA trebuint.
- Eu cunosc vre-o einci-sute de cifvinte si vreo cAte-va le-am Invtat pe

- Ben beliorum be fuz cadar la-

.cArdti ve bir caci da seoz hangAlar iorendim ezberden.

din afarA.

-E destul. nu e nevoe de mai mult,

sti incepi a vorbi.
Oare D-voastr nu pricepeti ceea

- Pec etisir. ziade ihtiza deil bas-

lanmaa laf etsin.

- Agiaba siz annamamusiniz o ani

e vi vorbesc ?

-soeleorum siz ?

- Foarte bine, Domnule, Inteleg tot.

- Efendem pec ei, em biutum ana-

iorum.

Dar Imi vine foarte greu s vor-

Ama pec ghiuciti ghelior laf etmee.

bese.

Imi lipseste curagiul de a vorbi u

uprinta.

Benim gezaretim ioctur 14fif laf e-deim.

- Efendim, vaciti ilen ghiuzel

41

- Domnul men, cu timpul, yeti

ye_

vorbi frumos i curat.

terniz laf edegec,Wintiz

VA rog si-mi spuneti : de at timp

ati inceput a invta.
- Numai de sease luni
- Frate (drag) se vede CA nu aveti
zel i plcere de a Tnvdta ?
- Nu I eu am dorintd si p'dcere ins
nu am cu cine conversa ?
- Cu aceia cari vorbesc cu d-voas-

IalvarirAm soelesAniz: ne vack var

baladiinAdan iurenene.

- Salt alti ai.

- Carda ghiorenior mirachiniz

haves, iuremee sizde ioc.

- Ioc ! Bende var beiuc miurad ha-

Vesei ye leakim ioc chimiilen laf ideim.

- OnlarAilen ne ki laf edeiorlar si-

tri.
- Am dorint de a vorbi ins nu

- Havesi'm var lacra edeim ceza

retim iocu.

.ziilen.

am curaj. '
Crede m cA tiu la D-ta a fi curagios. Cow; erseaz si nu te uita cA
e bine sau urit.

- Sevdiim inan beni : cezaretli ol

.Seohpet et da bacma eim fenam !

- Dacd eu asi vorbi asa oricine

va ride de mine.
- Oare nu titi cd cineva ca si In-

- Ben egherki eoPe laf edersAm her

Ibir ghiulegec bana.

- Agiabit bilmemusunuz ki

bir

kiinsee corensIn ghiuzel laf etsin ile

vete a vorbi frumos. mai intRiu Incepe

a vorbi rtiu ?

.balar fena laf etsin ?

- Bine zireti domnul meu, voi In- Ei deiorsunuz efendim. edegeim

. deplini sfatul U-voastr.
sizin nasiihat ei itu.
Pitarn Ianake Pashal
.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

42

CANTIE FARSIRUTESTI
i

(Din coleclia Cosmescu)

N feat musat ca luna cndu da

Amrtie easte picurar ca s'lia.
Picuraru acelu va Iheag la oi
Va s'faca trei mesi 'ca s'toarnd napoi
De cara va s'irin va s'facd pismane,
Cd oIle adaud oard va slghiare ;
lar la oi va s'Vin, mandra va lxeare,
Numerli va-1 doard de laia tmbare.
Primaveara s'ein va s'ihiurzeascd ,saagak
Acel barbat mine nurl fac de cbule.. -.
N feat mupt ca luna cnd da
Amrtie easte Crvnar tra
Crvanaru acelu va s'ileag in cal-vane,
Va s'facd trei mesi mea s'Vin dit xeane..

M1TRU .CRESU

Tru dau zle di *curtu

Ti vezui un is urut
*i-algd Grecu de capr-

*i =alai Mitru cu Jab.

Mitru feae ctr Oht
Lu-agudir tr4 tru Ljulyg.;
Jab feace cdtr hoar.
Lu-agudird T muri troard.

Un Mitru musat, musat

De cmbane 'ndupurat.
Lai Mitru cu-ahnt boe
Nu te face vr di soe !
Mo lai cinicazi mariti
Mi loaf Mitru s'lu ingrupati !:

www.dacoromanica.ro

LUMINA

43

TASE GA MALETI

Tru sinea eaptezati

S'vatama." Tasi Gamaleff.

-0 laT Tasi GamaletT

Mi ni dai niheam de 'nvet !
- Ce 'nvet s'va da mor laT ficiorT !
Nu videti laile tabod ?
De pre supra tine pagan,
De pre ghios na-weapta amarea.
De Armiro i pand Surpi
S.vatamara apte furT.
Duse habarea Armiro :
S'vatam Gramatico.
-

' .CANTICLU AL JURCU

`Di Larsa pan tru Mureaua

Jurcu lig na chirau.
Chiraud cu 'ma dula
U scoase tru muntili Gura.
Domnu nu i tia *ce s'fac,
,Petrecu arapu s'veada.

Arapu calu cu aatt

Dust- s'curm xagurau.

-Seapte sute una mnd

Al jurcu 'IT pru putng.
Zase CuFona un zbor :
- AT sa-If lom mare ficior !
.Chilileru la BuzeIT
-i-avea cat-Mile ell..

- SLaT Buzeli iu li.a

furTli

- Aclo 'n zean tru carauli ?

Cini sute *inea giugu
S'ampulisessu cu Jurcu.
.TacetT feciori, nu va-aspareati.

Alp

www.dacoromanica.ro
50

'

44

LUMINA

Vine Leonida de-ascApaff

Leonida, sarmiate,
Se umplu n laTe pade.
Tcefi feciori nu v-aspreati,
Vine Zicu de-ascapatT...
Auzite dela d N. Cican

INDREPTUL I SAMTUL PAVLU

Cdndu smtul Pav lu era nica pe loc i inveta pe oa-

inert' ca s'faca fapte bune, una zud s'afld cu un horghiat.

- Iu Semi, cuscre? lu intreb.

- iu loclu tut di anvrliga tri ascaparea oamei-

lori zse smtul Pavlu.

- Ei ! ma cd s'me vrei, lia me s'mine cu tine. Stiu

si-en carte. Cama nainte eram indreptu, si... va s'ida agiu

tam frateste. Me vrei i nu ?

Avz ! cd ye nu ? Agiunge mas s'te port ghine si
s'te rogi la Dumnizd dimineata si seara cu und arugdciune e va s'ti spun ell.
Lucru lisor, zse-horghiatlu.
'ST loud calea cama diparte. Imnandalui, agiumser
aproape de cloud hori, tru earl horl se-avz boae di cloud

cambaill.

-- Pavlu, zsecadialihea,
ti-agrsii numa.
smtul.

- Da! s'ti zc Pavlachi, tra e asuna aiste cam-hra asite ?

- Aclo n'andreapta, zse smtul (aghiul) sTage nuntd,

si ado 'n-a stnga muri varnu si-1 ingroapd.
- Slab lucru n vine, soate ! Lipseaste s'nd disprtam putn chiro. Eu va s'ihergu la nuntd sline du-te la mortu. A 'ilia nu'IT Lane inima ca s'iherg la jale. Dipriapoia tine va s zi si vrn predic, c esti ma invetat.

www.dacoromanica.ro

I.

'

LUMINA -

45

Smtul Pav lu far ndirire u apruch aist *i s'duselh

mortu *'1u %vie. Tru fugd ill deadird ca mea*tere uni
sutd de aslafiI.
Nu departe de nds veade cd vine si oaspele a kiL horghiatlu.

- EL soate ! striga de departe horghiatlu : mncat,

biui, giucai
tru fug-A tT deadird un de 010. Tine
i

cum tricu*l?

-A ! e fui cama cn csmete. Ea am und sutd de

aslaflL

Ca oaspeti i ca sou, smtul Pavlu 11.irnparti pri ginmitate.

- Mor de foame! zdse horghiatlu. AI s'li furrn un

rniel aeluT picurar ! Nu va s'n veadd vArnu.
ArdiA oaspe astlial !" si zse tru rninte smtul Pavlu ;

iar chtrd, horghiat : Nu, nu, nu oaspele a meu ! Ca ma

ghine Ha aistu cartu de mijit si a cumprd, 'un ghat, i
de apoia tali-ul i lia und tingire ca s'lu herghi, cd e*ti

- bun mastur tri addrare, *i dupd putn oard va s'Vin

*'mine s'indcam deadun. .
Horghiatlu lu ascultd. Acumpr un Iel, I tlle pi ii
bg s'hearbd. Ghine ma viza cd hicatlu a iiellui *idea
diasupra de apd i aitsa lu drchips, pn cndu fu andn-

gsit ca s'lu maned.

Tricu putn oard, ia-le cd in apostolu PavIu i se.

zurd s'mncd.
und bucat de hicat ! zise smtul a sot,h4.
- Ciudie lucru, ,nu-are ; li-u turnd indreptul.
Nu are ! i s'feae ?
*tiu
? Va s'era di sigur frd hihat.!
- Ca cum se poate ! Cathe Tel *i-are i. hicatlu.

--

- Cum nu se poate? Me giur pe band cd nu avea.

Mi-aduc aminte c tliaT nica und oard un filiel i ae

nu avea hicat.
- Ghine ! zse aghiul i Inchisird prnzul.,

- Cat bitisird, *loard iard calea, si, nu multu diparte

vizurd alte cloud hoe, iu ca *i la alante, asund cmbfiile.

- Ba si au are numtd --.* 'mortu ? intreabd 'ndreptul.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

46

- Da ! li-u turnd smtul.

- Ghine, e me duc la mortu *line du-te la numtd,

cd s'tine lipse-te s'joci putn.

- Cum s'vrei.

- Ma te rog, spune-uTif cum feacesi si 'n viasi mortul?

- A, lucru lisor! zdse apostolul. Sculal marine in sus
si strigaI: Mortu, desteaptd-te te sprijur pe numa a tatdlui, a hUilu si a sntului duh".
- Vrei s'zd9I ,pri muma sntleITreirne ! li-u turnd indreptul horghiat.
s'despdrtird. Apostlu lo calea card la nurntd, iar horghiatlu cdtrd la mortu.

Indreptul, cat intrd in hoard, afld pe mortul cu lume

mull& dupd nds, plngdndalui i arupnd perIli din cap.

- Ei! sidetI, ideL. lu iheargeti? Ea va-lu inViez ! Ma

s'nu pot, s'me spinzurati de nal ma analtul pom!
Lumea, avznd aiste s'board, s'pistipsird 0-11" Mend.
100 di aslaiii. Dupd cum li-avea zs sdmtul, sculd Ind-

file in sus si strigd : Mortu! tri llama sntlei Treime

acia s'zdc : scoald-te !

Mortal neci ca. s'mind. Horghiatlu zdse de daild si de

trei ori aistu graiu, ma mortul nu s'mind.
Tru marzine nirit, inchisi sh sprijurd pe Drac, zicnd :

- Pe muma a Dracului scoald-te !

?keen ci era dininte, avzndalui aiste sbo are, li se
Ont c easte glar. Tri acea, lu loard &lu legal% de un
porn, dupd cum 1 era, graiulu.
Acolo stihisi i smtul; care ascult s've add 9e va
s'facd.
Tihilairt ji zase. e -West s'te pidipsescu asi?

Horghiatlu, ndirit pe sotlu a lui, inchisi sin ingiur,

zicnda : cd nu li spuse cum s'irritiazd mortI11..,

- Cum nu"! zdse smtul Pavlu. Eu ghine te invetaI,

ma tine nu le zdsesI graile cum lipsea. Tora cum gi

s'hibd, pot s'te ascap mine, ma s'trn spufil : ce s'feae
hicatlu a iheluIt ?

- Nu avea, zc ; nu aveal...
- - Avea, ma nu-si spun Spune indreptu si ei. va-1
inVez mortul iar ca s'nu spiel va s'te alas lega.
www.dacoromanica.ro

LUMINA

47

- Alas:A-me, nu me cartea, vrei.s'me spinzur ? cndu

t zac ca nu-avea !...

Sarntul, veztinda cd nu poate s'u scoat in cap cu

sotlu, s'duse la mortu sal inyie. S'de aclo s'duse iara
la sotlu a luI si-li zase :
- Veda, oaspele a iheu, cd nu pot s'lyneza cu tine..
S'tri aist lipseaste s'n disprtem, c. adaua oard nu
va s'pot s'te ascap de la spinzurare.
Tora va S'imprtim s'prazili. la-li, fl fecIa pe' cref
parti.

'

- Cum ? tra ce? Noi ma.! doi him !

- Un va s'hib tri mine, zse samtul, una tri tine

ri una tri ac'el ge mancii hicatlu.

- Me sprejur pri band sloc, cd ea ila mat-leaf ! strigd.
horghiatlu, i agoilia archi i atreia parte.
- e easte omlu! zase singur Apostollu Pavlu. Neci
moartea nu poate s'lu indrepteaza ma multu de pilrlu!
Tra pr horghiatlu mrturisi indreptu, iar nu de frica
a mortilei.
Trnova 211IV 1908.

Tache Pavia.

PICURARLU ERMUXIT
In sus, aclo in zean.
Un tiner pecurar
Ma s'cnt cu ilifiard
Un cntec.mult amar,
Di face s'arsund
Tot cmpul de-a luf dor
Si pulli de-anvArliga

lT curm cantul lor

Si cAfilli sta s'mutrescu
La scumpul pecurar
Si-ascult cum s'jileaste
Cu foc i mult amar !.
Tceara-adnc easte
Tru cAmpul mult musat.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

48

Pan s'valea dinghios, s'ns

Pdpsi de murmurat.
Un vintu lo s'adiffe,
Curat vintu aliaor
Si feae pe top poiili
Ca s'min frnza lor..
Si-esi ca din mormintn
los un vzit,
S'prea cnda intreab
Pri tinerlu _Obit :

- Ce dor iffiT te 'nyirin

Di cnt infrmcat ?
Nu ti-afli ardhate
Tru aestu camp musat ?
- Ab cntu si-iar antn
Cd-i mare dorlu-a iheu!
Armas6 ca cuclu singur
Mc:if s' vead5 Dumnezti !
Nu se-avde s'arsun
Arafilnilor dule bo.
Hiii ermu tri cludie,
Filzird a rilti soti! !
:

N. Tabaca.

XENIT

IJ

La ferid stail s'muntrescu

Seara, a lunlei
Ved cum stealele luescii
S'' frnza porhilor cumu s'.min.
Minduit, pri mana 'ndreapt

Ii tan caplu aplecat,

un dor MT me disteapt
Di tru is1Z1.iii mult musat.

www.dacoromanica.ro
f"..

LUMINA

49

Un arace vint me-avreazA,

Vint li;or "di primd-vear,
Doti och

lAcrAmeaid

Si diparte mintea-ini sboarA.

La' durutlu a iteu di tatA,

Ce ai mult II pArnisii,
Si la mama acea marat,
Ct de mult u agar;i11
lAsal cu ude zeane
Si cu suflet cdirnsit,
S'eu mi ;tau tru ponde cseane,
Mi-11

De-a ffiel* oainei

despArtit.

Ah! iu-1 s' ghinA scumpa oar

De tru cseane ca s'ascap,
S'yed ghineatA si-eU un'oark
CA iiii-alghirA perlli 'n cap !

SA ii ved vrutlu-a ieu pArinte.

Si cu dor s'Iu 'mbrAti;ez,
Nine el di-aia ;'ninte
"Cu hArao

sd-CM

bnez !

ved rnunia-ffil cdfnisit,

Tra-a lei brat&

S'Ii-avrez

me-arucjilitA,

Si hftrao eu s'li-aduc!

C N. Tabacn

INGLIME

------

spuM indreptu, lea Marie tri soata mea

Ghiula : e tree, are in cas ?
Voiu

- Pranzul

Cu plngul
'cina
Cu parjina!
Auzit dela Alex. Nadu);

www.dacoromanica.ro

5.

LUMINA

TATUAJUL LA FEMEILE DIN BELCAMEN

La Belcamen este obiceiul ca fetele cnd ating varstai
de apte pan& la zece ani s-i insemneze in mijlocul,
fruntei, mai ales Intre cele cloud sprincene, o cruce. Ea.
se face in modul urmtor : Se desernneaz, intiu cu
creionul sau, cu altceva. Dupd acea se inteapd cu acuL
-

"1,41
-

MIHAI-VITEAZU.

in tot cuprinsul crucei, astfel ca s ias snge. Se pune

prat de pucd pe locul intepat si I' se da foc, astfel c
locul acela rmne negru albastru pAnd la moartea ornului. Astfel de tatuaj se intrebuinteaza i in aIte prti, mai
ales in Epir, atilt la brbati cat *i la femei, avnd pe
corp *i mai ales pe brate tel de fel de deseMnuri : oameni cu fustanele inarmati, spade, pt*i, iatagani, pistoale, mnstiri, cruel, cuvinte i numele tatuatului,
semne cabalistice. Rar e acolo cte o femeie cu eke ocruce In frunte.
Fard exceptie ins, tot sexul frumos din comuna Bel-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

51

-camel] este nelipsit de aceast cruce, ca ceva absolut

-

necesar pentru fericirea tatuatelor si a casei lor. Obiceiul

acesta trebue sa fie de pe la inceputul crestinismului.

Crestinii, persecutati i fanatizati din cauza acelor persecutii, isi signau pe corp acel sernn al mntuirei frd
.ra fi vzut de pgni. Tot de odat acea cruce a putut
servi ca semn de recunoastere intre dnii, pe lng

awrita

SINAN-PAA.

.desemnulpestelgi-si altele cu inteles numai pentru adeptii

bunei vestiri. D'upd ce religia crestind a ajuns religie de
stat, crestinele drept podoab i frd fried si-au semnat

,crucea pe frunte, iar"crestinii viteji pe bratul drept sad

d'asupra degetului mare dela aceiasi mnd.

Obiceiul acesta de a se tatua se prdseste pe zi ce

merge, ceeace a inceput sd se petreaca si la Beicamen.

Grez dn

www.dacoromanica.ro

'

LUMINA

52

2 RETETE
Tri curarea a furplei de peri. S'bagA un lingurit de

amoniac tru 100 drrnit de ap. Aist amestectur

s'vears pri perili a I:art-Mel i a perghilei. Grsimea, e
se afl tru peri, cheare de und oark Dup acea S'baga

furta sum umbr la aer tra s se usuc.

Tri acdtarea a pareOlor. Sntu prvzi de nal lailepan i erchl, cari multu s'hArisescu -cAndu avdu Tauzic. De aiste prvzi sntu i oareOli. Tri-ac,!ep un me,
canic American, care vru s'fac probd, adAr und bat

cu muzick Aista, curdusit, putea s'zc un i

(*laud

cntie. Bata (stApita) u bAg tru un loc, iu tia c suntu

oaregi. Dup putn, tri marea a lui ihirare, vezu cA

bata aria implin de ore9f., 'earl arsrea i slt de
hraft c TI cnta ac,.ea muzick
7

OFITERLU
Mien

'

1 SOLDATLU

I mare tru-Arusie

Ma bea vutcei, archie

Iarna bea elI de-arcoare,

Veara de .'ncropitlu soare
,5T ca s'ascap de verin
Imn *'cu pugurlu 'n sin !
De aoace un soldat
Cu grumazlu ca uscat
Tenn& hane el slurn
F?"nd sutacd dimnd.
NA sutacd si-alte daub

De-archia (-:ea arau

Pan cza el tes in pade,
Ca birbeclu tru livade,

www.dacoromanica.ro

I. Cioniu.

LUMINA

53

Nu tru hane, ma in cale

Cu aeeale strarge nale.
Ti lu scoald alti soldati

Ca burn sotl, ca bui fartati

De 'ti-lu due pan la cAslae,
lu-lu-asteaptA Mira-li lae :
CA 't.T lu-acliamA un. ofiter,

'

Bn ea heare s'ca chiper,

$i li strigA: - 'mbetAtor,
De parjin va s'te mor!
- S'bAnezi Doamne, e clescu,
Ma 'mbetat nu me-aduchescu!
- Ma nu esti imbitat,
Pre-unA scAnclurA, soldat,

Poti ca smtli? hai s'te ved !

- S'bAnezi Doamne, asi cred !"
($'mAna la ureaClie-u bag)
Ma ciciofile-li se impltir
-

,$'pre-alte scAnduri inchisirA.

cA nu poti, bre chirute ?

-Li-uVezi
Tri-a ta hatrA, eu... pre tute"!
turnA ae*el soldat
i-ascp. nenparjinat !
Leliceana.

MAMA 'FICIORICUL
Nasi nsu lo-are m-sa
De' un an un ficiuric,
Cu fata LuI ca lapte
ca prumbu Musatic.
II base m-sa, 'I joacA,
tf31-1 cant-abat muat
.ti'ca vreare de-a lei brate
In sus este 'naltat.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

Iar el la ca s'arq,
gura lui alghescu
a Ndoi dint ca de-asime,

e-anarga-anarga s'crescu.
Si m.-sa di harao
La eli cu dor mutreaste,
cu lacrmile tru-ocli
In er s'plcrseaste :

- 0 ! Doamnel Tat Mare,

Ascultd-dii a ileu sbor :
SUN till aistu suflit
ICA-1 singurlu-tin ficior !.

Apoi.fl la tru fat

'nfase tru culpane,
II .1pase nic'un' oar
bagd s'fac nane.
'

C. N. Tabacu.

BIBLIA ,I ENGLEZILI

Se *Cie c Biblia se-ardspandi multu i tru tute partile a lumi:ei de candu s'feae Societatea bibi Britanic&
(1804) de preftul Ciarlz.
Rand' la acel an ma 4.000 000 de Biblii se-araspandir
tru 3 secule i jumitate i ma tru 50 limbi turd scoase.
Dupa 50 al deJa adrarea acelel sutatd, Biblia fu scoasd
pri 148 de limbi i ajunse numerlu de 46 militaTi, iar dupd
100 anT ajumse numerlu de 150 militia! i scoas pri 350

de limbi. Di an an Societataa scoate cdte 4 miliufl de

biblii i nu easte loc, iu s'nu-aib pitrunita araspnclidoria a lei.
Pe ningd ns tru Americhie se-afla i alte societriti,
cari araspandir 'Dana astazi preste 60 militia! de Biblii.
Ca mostr di cat se intereseazd Anglejli de tru Britanie i America de Biblie, ajunze sa spunem aista :
Tru Maiu 1881 s'feae und noua traducere (terjumee) a
Noului Testamentu, Ica a Vanghellui. Inainte, ca sa ias

www.dacoromanica.ro

LUNIV+.

554

de sum starnpd mas di New-York si Filactelfla se scriard

ca abonati preste 800 iMli de insi. Cdndu iesi de sum.

stampd, tru intdflia septdrnnd s'vindu New-York si pri

a invdrliga preste und miliune. Corespondentul (acel care

pitreace stiri) di New-York a gazet1Q1 Times di Kicago,
pitricu cu telegruflu la acea gazetd intreglu vtingherdi al
Ain leiu.

Poate caicido s'acilicAceascd cat Anglo-SaxoIII protestanti u vor Bibha! De ndsi suntu cu mill' de insi, cari stiu
pe din afar VngheHu i Psaltirea. Tri acea suntu 'naI.
ma prilxitin oameril.

Mij Wale de prezervare

comatere a liolerei

Profesorul Rudolf Kraus, dela facultatea de Medicintz

din Viena a publicat.in Neue Freie Presse", un intere-sant studiu relativ la altoirea qi seroterapia holerei.

Luptilm impotriva boalelor molipsitoare pe de o parte,

prin strpirea microbilor In lurnea din afar prin mij-- .
loacele ardtate de higiend (filtrarea apei, canalisarea cu.
canale impermeabile, prin desinfectarea locuintelor, hainelor, etc.) pe de altd parte prin altoirea celor sndtosi;
asa ca s-i facem s nu se mai poatd imboindvi, pre-cum i prin intrebuintare de seruri tmddu toare, cnct
cineva s'a imbolndvit.
Vaccinul anti-holeric

Altoirea prezervativd se reazimd pe faptul c puteim

face pe sdndtosi s nu se mai teamd de microbi, introducndu-le in trup microbi slbiti. Intemeetorii acestei
metode sunt Jenner, descoperitorul altbirei inpotriva
turbdrei, dalacului, brncei rosie a porcilor i a holerei
gdinilor.
,

'

Pe aceste principii, ,Hafkin, Pfeiffer, Kolle, au aflaf altoae inpotriva ciumei, tifosului, holerei. Altoirile inpo--

www.dacoromanica.ro

56

LUMINA

triva ciumei, tifosului, holerei, se fac azi mai ales cu.

microbii boalei de care e vorba, ucisi. Iau o culturd de
bacterii, pun sare in ea, o infierbntd ctva timp la 58
grade asa ca le ucid sau le ia puterea de a se inmulti.
Cu aceste altoiri altoesc pe oamenii sndtosi, cari sunt
nevoiti a se expune la primejdia de a se imbolndvi si-i
apard. In India si Africa s'au fcut mii de asemenea altoiri la oameni, cu cel mai deplin succes. S'au irnbolnvit din cei altoiti mai putini deck din ceilalti, iar cei
cari s'au imbolnvit n'au avut forme asa de grele ca
'

In sngele oame..kilor sau animalelor altoite se desvolt corpuri omortoare de bacterii, cari s'au si aflat
in sngele lor Descoperitorul aiestor corpuri e R. Pfeiffer. A artat cel eintAiu c6 purceii de India altoiti cu bac-

cili de ai holerii omorki, nu le mai pas de bacteriile

vii. Sangele acestor animale ucide bacteriile holerei.

Cercetrile lui Pfeiffer au ardtat linheede pricina adevrat a lucrrei altoiului. i la oarneni altoiti s'a dovedit in sfinge puterea do a ucide bacteriile. Cu snge,
cu ser de la animale sau oarneni, cdrora li s'a fcut altoire aprtoare impotriva unei boll, a reusit Pfeiffer a
altoi purcei de India impotriva acelei boli. Infectnd la
fel acelas numr de purcei de India - altoiti si nealtoiti
-cei dintiu rmn teaferi, iar ceil'ati pier in 24 de ceasuri.
Serul pentru combaterea holerei

Acest ser poate apra, dar nu poate lecui pe bolnavi.

Serul lui Pfeiffer ucide bacteriile, dar nu poate nimici.
otrvurile. Pfeiffer ne-a dat mijloace de a ne apdra de
holerd, nu insd de a ne tmdui.
Deslegarea problemei cere s putem fabrica si btrvurile bacteriilor si contra otrvurile. Dupd cum s'au
putut face contra-otrvurile otrvei difteriei, tot asa trebue de gsit i pe cela in contra otrvurilor holerei, einMei si tifosului.
Nu am ajuns s, putem spune cd de pe acum am reusit
,

.0

www.dacoromanica.ro

'4

LUMINA

57

cu sigurant absolut'a la scop, dar trebue s'a spunem ca

e probabil s avern serul ce ne trebue. In deosebi experientele arata cea mai mare probabilitate eh' avem contraotravile cu care s trndduim pe holerici.
M'etschnikov, Roux, Salimbeni, au reusit a fabrica otrvurile holerei cu ajutorul bacteriilor ei i au apdtat si
contra-otrvurile. In urm Brau si Denier au Impins cer.Cet'arile si mai departe atilt ri laboratorul lui Pasteur,
cat si in Viena la institutul de seroterapie.
Au izbutit a scoate din niste baccili foarte de aproape
rude cu ai holerei (din El Tor Arabis, cultivati de Go ltschliche, de la Hagii de la Meca, morti), otrvuri care
omoard anirnalele in cateva minute. Cu aceste otrAvuri
au immunizat (altoit) capre i cai.
Le-au bgat in stsinge cu bilgare de seam, .otrvuri
_

ca si la altoire in potriva difteriei, si au putut curand

dovedi corpuri distrugtoare de otrvi in sange. Semi
acestor animale altoite nimiceste otravurile holerei si
deci poate apiira animate sntoase de atacul microbilor.

Dar 'se deosibeste de serul lui ,Pteifter prirr aceia c

tmclueste si pe boinavi, e antitoxic. Imbolnvim soareci cu bacterii ori .6travurile holerei si, injectndu-le
serul acesta nou ii lecuim.
Devi a dovedit c s'au aflat t otrvurile holerei i.
contra-otrvurile si ea la animale reusirn cu totul, lucrd
.ce pand scum la bolera asiaticd nu se putea. Deci i tdmaduirea la oameni pare aproape.
E vorba deci de fAcut o incercare .si cu oamenii.
E adevrat c Zabolotny, dela institutul pentru rnech-.
cinft experimentalii- din Petersburg, a fcut ctiteva incer-

cAri la holerici in Astrahan, anul trecut i aceasta cu.

ser delft Viena.

S'a dovedit c bolnavii cdutati de timpuriu se trunti'duesc, dar numarul cazurilor cdutate e piea mic i deci
nu se pot trage concluziuni definitive.
Oricum, nu mai stam fat de holera asiatic fait un.
ser antiholeric.
.

'

www.dacoromanica.ro

.58

LUMINA

IBU HALLAH
dup Leo Cassau

In umbra moscheei sedea Ibu Hallah, dervisul cel in-

telept i invtat. Discipolii si, ravnitori de stiint, ii pu-

neau tot felul de intrebri, cand de odata se apropiard

de ei niste turei, un tel de perde-vard, frd de nici o
treabd, dar de neam mare si incepurd s razd de bdtran.
Ibu Hallah tdcu hash". linistit. Pe El Zorid, unul din ceata
.sosit, aceasta nepdsare il supdr si mai mult si'i. zise:
Raspunde-rni te rog i mie la trei intrebdri, dacd esti
asa de intelept : Mai intiu cum poti invta tu c exist&
.Dumnezeu ? Nici eu, nici tu, nici alt cineva nu l'a vazut vre-o data i ceeea ce nu \Tad, nu cred. Al doilea :
pentru ce condamni tu pe orn pentru faptele sale cele
Tele ? Dacd l'a creat Dumnezeu, atunci trebue sh se poarte
tocmai asa, cum se poart, i nirneni nu poate si nu trebue si cear socoteald pentru aceasta. i insfarsit
spune.mi inca una : cum de se face, cd diavolul poate
s simt flcdrile iadului, pe can vreme singur coranul
spune, ca trupul lui este de foc. Poate oare focul face
vre-un rdu focului?"
Ibu Hallah tdcea mereu. Razand i batandu'4zi joc, El
Zorid repeta intrebarile sale.
Atunci btranul se plecd linistit la pdmant, luA o bu-cata de noroi uscat i lovi pe batjocoritor asa de tare
cu ea la cap, cd i sdri turbanul cat colo pe nisip.
Dupd ce El Zorid, de spaima si de durere, isi veni in
fire, se porni cu tovardsii si la Cadiu, ca s obtind pentru Thu Hallah o pedeapsd gravd.
Cadiul ins, care era un orn drept si nu se lsa a fi
mituit, chem si pe inteleptul dervis dinaintea sa.
El Zorid trebui s mai istoriseascd inca odatd intamplarea si accentud totdeodatd, cat de rdu l doare capul.
Iar dupd ce tdcu, Ibu Hallah, netezindu-si barba' cea lunga
i alba, se intoarse spre Cadiu :
Stpane", zise el, departe a fost de mine idela, ca cu
-aruncdtura mea, s supr cumva sau s-i fac vreun rdu
nobilului El Zorid. In urma struintelor sale, n'am fcut
.cu aceasta, deck bam dat rdspuns la intrebrile puse.
Cadiul si jeluitorul priviau la el uirniti.
0, Cadiule", zise mai departe inteleptul, cum se poate,
s-1 doard Capul pe El Zorid ? Vezi tu asa ceva ? Nici
.eu! i ceeace nu vdd, nu cred ; si mai departe, cum poate
.el sd-mi ceard mie satisfactiune ? Cum md port, tocmai

www.dacoromanica.ro

LUMINA

59.

asa trebue s md port si nimeni n'are sd-mi ia socoteald, si in sfArsit nu ne-a creat Allah din pmnt ? Eu,
nu am asvarlit de cat cu o bucat de pmnt in El Zo-

rid. Pmntul poate strica ceva bmntului ?

.,Ai dreptate, Ihu Hallah, tu, care te numesti cel intelept, mergi in pace", zise Cadiul meditnd, eat pentru .
tine batjocoritor nepoflit, intr'adevr, acesta ti-a fost cel
mai potrivit rdspuns".
1

Masai..

MOSTRA DE STATUTE
pentru societati de ajutor reciproc i binefacere -Soc. anaintareal,
a locuitorilor din comuna Gopei

Sediul i numele

Art. 1.-Societatea locuitorilor din Gopesi, cu numele-

lnaintarea, isi are sediul su in

Sucursale se pot infiinta ori unde se afld gopeseni, insd

cu autorizatia consiliului central
Scopul

Art. 2. - Societatea ,Deteptarea" este o societate de

ajutor reciproc si de ' binefactre
a) Ajutorul reciproc const in a ajuta pe membrii lipsiti de mijloace dndu-le bani, sprocurndu-le celor ne:

voiasi in cas de maladie medic i medicarnente i fcncl,

in cas de mare lipsd, cheltueli de inmormantare ;

b) Binefacerea societtei se mrgineste in a ajuta pe
copii shrasilor g6peseni, ori unde se afld dnii, precum
si a contribui la propsirea comunei Gopesi pe terenul
cultural, industrial si economic.
Termenul

Art. 3.- Societatea se inflinteazA pe un timp nelimitat, pentru totd'auna. In caz cnd, Doamne fereste va inceta de a mai exista. averea ei va forma un fond inalienabil pentru scoala romn din Gopesi.
Inscrierea membrilor

Art. 4.-Membrii societMii sunt de dou, feluri : activi

'

si onorifici.

a) Membrii activi sunt cei eari pltese taxa lunt..rd ;

www.dacoromanica.ro

6o

'

LUMINA

b) Membrii onorifici sunt cei, cari dei nu sunt din Go-

pei, contribuesc prin fapte de ori-ce natur la prop.6i-

rea societatei ;
c) Numele membrilor onorifici ca i a donatorilor se
.

inscrie in cartea de aur a societtei, specificndu-se

faptele lor.
d) Membrii activi sunt de trei feluri : cei cari pltesc
cotizatia de .trei lei lunar, cei cari pltesc cotizatia de

de doi lei lunar *i cei cari pltesc cotizatia de un leu

lunar.
Art. 5 . 5. -Taxa de inscriere este dupd bunavo nl. dar
nu mai putin de un leu.
Art. 6.-Membrii activi a dreptul de a fi rea1ei in consiliul de administratie.
Capitalul Societatei

Art. 7.-Capitalul societtei provine :

a) din taxa de inscriere, contributiuni lunare i con-

tributiuni benevole ;
b) din produsele cutiei a seratelor date in beneficiul
societtei.

' Consiliul sooietatei

Art. 8. -Consiliul societtei se compune din 7 meinbri : preedinte, vice-preedinte, easier, prim-secretar,,a1
doilea secretar, doi censori.
Art. 9.-Consiliul se alege pe un interval de doi ani de
la data infiintrii societAtei.
Art. 10. Alegerea se face prin aclamatiuni.
Art. 11.-Pre*edintele are cloud voturi.
Art. 12. - Consiliul de administratie are datoria de a
tine registrele in regul, putnd fi verificate ori cnd i
a tine intruniri ordinare la finele fiecrei luni, iar extra.ordinare ori de cte ori cere trebuinta.
Art: 13.-Ori ce act angajaz societatea nu poate ,avea
valoare lard semntura preedintelui i a casierului cibid

e vorba de bani. Celealte acte se semneaza de pree-

dinte i secretar. Pecetia societtei de asemenea trebue

s figureze pe toate actele de valoare.
Art. 14.-In casieria societtei nu pot sta de cat maxi- mumm 500 lei. Suma care va intrece acest maximum se
-va depune la banc opre fructificare.
Consiliul sucursalelor

Art. 15. - Consiliul sucursalelor societtei Deteptarea" se compune din preedinte, easier, se,.retar :,.;i doi

-censori.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

6t.

Art. 16. -Articolele 9, tO. 11, 12 si 13 au aceiasi valoare

pentru consiliul sucursalelor.

Ar. 17. - Consiliul sucursalelor e dator s, inainteze
banii la centru Mt% nici o retinere.
Drepturile membrilor

Art. 18. - Jurnatate 'din cotizatiunile lunare apartin

membrului activ, dup cotizatiunile depuse. Cealalt jumatate apartine societtei, al crei consiliu o Intrebuin-

teazd conform art 2 din Statut.

Art. 19. ---Partea cuvenit membrului activ se capitalizeazd iMpreun cu procentele cuvenite, si nu poate fi
ridicat dect dup un interval de 5 ani. Daca un membru se retrage din societate inainte de acel termen el
pierde dreptul la partea din bani ce i se cuvine.
Datoriile membrilor ,

Art. 20.-Fiecare membru este dator a'si plti regulat

cotizatia si de a lua parte la intruniri. ciincl este chemat, dandu-si concursul moral si material pentru spri-

jinirea societtei.

Am enzi

Art. 21.-Cei cari nu se prezint la o intrunire a consiliului de adrninistratie se amendeazd cu 50 bani.

Art. 22. - Cei cari nu iau parte la adunarea general
sau extraordinar a societtei, se arnendeaz cu 1 leu.
Art. 23. - Cei cari nu'si InainteazA cotizatia la finele
fiecArei luni sunt atnendati cu 10 bani.
Art. 24. - Cei cari intarziaza cu plata cotizatiei timp
de sease luni se avertizeaza de onor. consiliu i dac
nici dup acest avertisment nu rspund, atunci se ,consider. retrasi din societate.
Art. 25.- Anul societar incepe dela 27 Decembrie, in

care zi are loc adunarea general cu orice numr de

membrii.
'
.
Art: 26. - Societatea serbeazd hramul bisericei din
Gopesi : Schinzbarea la faVi .a .111ntuitoralui" care e'ste

si patronul Societtei. In acea zi se face mare liturghie

si se citeste de preot uumele donatorilor.
Art. 27. - Politica este cu totul interzis din societate.
Oricine va cuta s facd politic i sh fac desbindri in
societate, poate fi exclus chiar de consiliul administratiei.

www.dacoromanica.ro
I

LUMINA

62

Art. 28. - Membrii nu se pot folosi de ajutoarele societtei dealt dup ce vor cotiza timp de un an.
Art. 29. - Acest statut complectat al societtei Desteptarea" s'a aprobat n adunarea din 5 Noembrie 1900,
intrit fiind cu isclitura membrilor, cart urmeazd...
o

r-

NICOLA PAPAGHE RGHE

In ziva de 9 Septembre, Romnismul din Turcia a incercat
o mare pierdere, prin disparitia subit de pe acest prnnt, a
in veci neuitatului patriot N. Papagheorghe. Nscut in Gopesi,.
(186o), unicul fiu al lui popa Gheorghe Popadirnitri, dup
isprvirea cursurilr primare, prdseste cdminul printesc spre
a-si agonisi singur existenta si cu gndul de a insemna ceva
"

.in societate. S'a dus la Pesta, unde din nenorocul su, n'a

gsit in viat pe bancherul Maciu, un concettean si consangean al su. De acolo a trectirll Vieria, unde a invtat bine
limba german. Suferind de dorul oamenilor sdi, se reintoarce
in Bulgaria Aci, in orasul ()Mania, erau stabiliti unchii si
verii si. Cercul, in care se misca, fiind restrans, s'a mutat la
Sofia, unde a infiintat un club al aromnilor d'acolo.
Ia parte activd la infiintarea Soc. Unirea, al cdrei presedinte
a fost in anii 1897-1898. Ager la minte si bogat in simtire
era neadormit observator si cercttor despre tot ce privea
neamul su. ceeace ii atrsese condamnarea sa la moarte, totdeodat si cea a neuitatului martir St. Mihileanu. Scapat ca
prin minune din ghiarele mortii si cu rnile Inca' sngerande,
N. Papagheorghe, se stabileste in Bucuresti. Aci nu cere nici
recompens, nici slujb, ci se ocupa cu comertul. Cu toate greu,
ttile nouei intocmiri a vietii sale, el n'a abdicat dela idealul
su, cdruia i devotase existenta sa si a familiei sale.
Imaginatie bogatii, optimism puternic, statornicie in principii,
bundtate multei .F i cinste exemplarei sunt caracteristicele acestui

om, care se simtea bogat in srcia lui, fiindcd era bogat cu

sufletul.

In urma sa lash' mama.", sotie si patru copii nevrstn ici, de

cari nu ne indoim cd vor duce grij cei arora le st in putere s rsplateascd meritele defunctului.

t
www.dacoromanica.ro

LUMINA

63

La inmorrnantarea sa a asistat mult i insemnat lume,

ntre care si d N. Misu, ministrul plenipotentiar al Romaniei
la Sofia. S'au depus multe coroane i s'au tinut cloud discur,

suri de cdtre d-nii C. Dimca si V. Diamandi, iar serviciul

funebru a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Sofronie Vulpescu

impreun cu cinci preoti. Familia i amicii repauzatului intru
fericiti au plecat dela cimitirul Be lu indurerati si neconsolati.
Ologreazdu.

.11111111111111111.Mill
Ce nu vac' poetii 'n lume!
Corbilor ce nu le place !
Omul beat ce nu vorbeta!
i femena ce nu face !

www.dacoromanica.ro

LUMINA

64 -

'

BIBLIOGRAFIE
D. Steriu N. tionescu, prea azvitlu i alvdatlu director al
scoalelor romnesti di Crusova negi tru Inaintata luI vArstde cara feae preste 35 ani ea hunintor-nu poate sa sta frd
slucreazd tri buneata i ghineata a plasaleI si lumieT. Lu-crulu tri el caste ca pnea di ,toate zlele. Anlu trecut stain psi 5 carp :
r. Bana sdinfilor amirazi Constantin si Elena ;
2. Bana smtului Anastasiu Persul ;
3. Bana smtului Alexe ;
4. Bana al Onufriu Eghipteanlu
5. Bana sdintdlei Matrona. Cdrtile aiste suntu scoase pre liinba noastr aromneascd si
pre a ea romneasc.
Tri crestifil citirea lor easte aminttoare de musate inveturi.

Limba easte bunk ma n scnte graie

nerea prea mare
tru niscante prti de autorili, pe cari "li traduse, putea slipi

seascd. Asi avm : embisteomenlu tru loc de pistimenlu, cum s'zie

de popor, ntreglu mistiriu (naistirghiu) a economiilei al Dum-

nizdu, vivlia, candu ajunze cartea ; di .cara s'duse la Bisearica

a totiina-Virghirei (VirghirkleT) Maria, s'bingdseascd, thrischie
piste, cdtttfronisii, raste.

Aiste pale suntu scoase di tru Anastas Persul, de a cui trup

vtmat nu se-apiuchiara calk
Tru Onicfriu aflm gurmaz tri finic,. pirifan, care alitirzea''
ciudie, arrnne ca tulit, pistolu, p4che;iii i curund di-anichisire=
doar si curund de asvingator. nostimadd. .
,

Tri sernnu cum a nostru .purist per excelentiam i latinist putp

s'hunipseascd ahtari graie ! Una gresald este ca ortografie in-'

trebuintarea lui dz, aci de ar fi vorba de fonetism riguros ar
trebui s intrebuintim dlt drept delta grecesc, dg drept g al
aceleasi limbi si ctite alte nostimade. Nici ti, tu, td, nu sung
frumos ca vorbire semannd grecisme, cnd se mai intrebuinteazA brbtestele ; tri, tru, tri sau h-d. De ortografie altdat.
Proliod n dialectal nostru s'tmpasi anlu aistu in Srun
Nu :1 aht bun din partea a limblei si a muzicei. Autorlu
nu -sT bgd numa. Cumido adr und lugurie.
te-`Bcrer,:cA

gy;?

www.dacoromanica.ro

\r

BAZARUL HAMIDIE
.

AL D-LUI

CONSTANTN G. CARACOTTA
Situat in principala strad. Hamidie in casele Congratiunei Lazaritil
INCONTESTABIL ESTE UNUL
DIN CELE MAI ELEGANTE
MAGAZINURI DIN BITOLIA

RIVALIZAN CU DEOSEBIT SUCCES

si In privinta pretului ca si In privinta gustului

bACANIA
DOMNILOR

J.

rca & neon

Romescu

MONASTIR. --- Strada Gird (Taz-pazar - MONASTIR.

e in tot d'auna aprovizionata cu tot felul de articole

atat indigene cat si straine.
Ori-ce vizitator pleach multurnit din prvalia d-lor
Rind vechi negustori.

www.dacoromanica.ro
Jak

A APARUT
Mon sinoptic i sincronistic
AL

Istoriel Umbel si

Litoraturei roiliest
DE LA
oar

Inceput 012 in secohil XIX

DE

-PROFESOR- D. VOSMULEI
r

Lucrare tipeiritei cu chelticiala Ministerului

lnstrcfiunei Publico

Nea.rgyt"iC A

www.dacoromanica.ro