ADRIAN PLESCA. CALCULUL NUMERIC AL APARATELOR ELECTRICE ELEMENTE DE PROIECTARE IASI 2014ALT. PLESCA, CALCULUL NUMERIC AL APARATELOR ELECTRICE ELEMENTE DE PROIECTARE. i: Prof.univ.dr.ing. Maricel ADAM Prof.univ.dr.ing. Dorel CERNOMAZU Lucrare elaborata in cadrul Programului Capacititi, Contract Bilateral Romania ~ China, Modul IIL, grant nr. 610/01.01.2013PREFATA Rezolvarea problemelor specifice aparatelor electrice, functionarea acestora in regim permanent sau tranzitoriu, a impus utilizarea metodelor numerice gi a diferitelor dispozitive de calcul. Practica arata faptul ci de multe ori, chiar calculul unor circuite simple este difici, iar utilizind metodele analitice exacte sau aproximative, nu se poate objine intotdeauna rezolvarea problemei propuse. Se poate mentiona faptul c& in afara ecuatiilor liniare cu coeficienti constant sunt foarte putine formule eare ofera solutii evidente gi pot fi exprimate prin functii simple. Astfel, pentru calculul aparatelor electrice se folosesc metode numerice adecvate. Citeva_consideratii generale privind contactoarele clectromagnetice, urmat de deserierea modului de calcul a diferitelor componente principale ale acestora (cdi de curent, contacte electrice, camere de stingere specifice contactourelor de curent continuy, respectiv, Curent alternativ, snecanisinul de actionare, electromagneti de curent continuu si de curent alternativ), constituie prima parte a acestei lucrari dedicata calcului numerical aparatelor electrice. Descrierea pachetului software MATLAB, operatile aritmetice de baz, integrarea yi derivarea numerical si aypecte referitoare la modul de realizare & graficelor in MATLAB, aledtuiesc confinutul pirtii a doua a acestui indrumar privind calcul numeric al aparatelor electrice de joasa tensiune. Ultimul capitol prezinta exemple concrete de realizare a calculului numeric pentru un conlacior electromagnetic de curent continuu, precum si 0 analizi termicd a unei sigurante avand fuzibilul de secfiune circulard. © serie de anexe in care sunt redate vari standardizate pentra conductoarele de cupru, caracteristici ale materialelor magnetice, conductoare, izolatoare, componentele principale ale contactoarelor_electromagnetice trifazate, precum si date de catalog ale contactoarelor de fort fabricate de Electroaparataj, Moeller si Schneider Electric, impreuna cu o bibliogr bogata si de data recenti, completeazi pe ansamblu aceasti Iucrare, care se doreste a fi un punct de plecare in calculul numeric al aparatelor electrice, si nu numa. Prin continutul ei, lucrarea se adreseazi unui cere larg de specialist si studen{i cu activitate in profilurile electric, energete si electromecanic, dar poate Ti consuttata, cu real folos, de orice inginer. lagi, 1 decembrie 2014 AutorulCUPRINS 1, CALCULUL CONTACTOARELOR ELECTROMAGNETICE .... 5 1.1. Parametri, clasificare si constructie .. scent 1.2. Metodologia de calcul pentru contactoarcle electromagnetice...11 2. CALCULUL CAILOR DE CURENT B 2.1. Introducere .. . 3 2.2. Calculul conductoarelor cu aceeasi sectiune in lungul dimensiunii longitudinale 13 2.3. Calculul de dimensionare a cailor de curent care au sectiuni diferite in directia longitudinala.... 2.4, Metodologia de calcul a cailor conductoare 3. CALCULUL CON TACIELOR ELECT RICE 3.1. Alegerea formei constructive a contactelo” . 3.2. Calculul contactelor in regim de lunga derata. 3.3. Rezistenta de stricyiune 3.4, Forfa de apasare in contact. 3.5. Ciderea de tensiune pe rezistenfa de strictune. 3.6. Metodologia de calcul a contactelor. 4, CALCULUL CAMERELOR DE STINGERE .. 4.1. Consideratii generale, 4.2. Caloulul paramettilor care definese arculsi electric de comutatie. 36 4.3. Tipuri de camere de stingere pentru aparatele de joasa tensiune 38 4.4. Calculul eamerelor de stingere ale aparatelor de comutatie de joasd tensiune de curent continu. 4.5. Caleulul lungimii critice /., a arcului electric. 4.6. Dimensionarea camerei de stingere eu faata longitudinal situati in cimp magnetic transversal. Al 4.7. Calculul camerelor de stingere ale aparatzlor de joasa tensiune de curent altemativ 4.8. Calculul camerei de stingere eu geile metalice. 4.9. Metodologia de calcul a camerelor de stingere........ 5. CALCULUL CINEMATIC AL MECANISMELOR DE ACTIONARE, 5.1. Schema cinematic a aparatului. Determirarea paramtetrilor cinematic 5.2. Caleulul si reducerea forfelor active 25.3. Constructia caracteristicii fortelor active sia celor rezistente ....51 5.4. Corelarea caracteristicilor fortelor active si rezistente 33 6, CALCULUL ELECTROMAGNETILOR DE CURENT CONTINUU ......56 6.1, Calculul Musului iaguetic eorespuncatur valunii eritive @ forte a - 6.2. Calculul circuitului magnetic pe portiuni 6.3. Caracteristicile fortei electromagnetice active... 64. Calculul circuitului magnetic si trasarea caracteristicilor forfei 56 56 59 active pentru un electromagnet de constructie data ....nnnnn61 6.5. Metodologia de calcul a unui electromagiet de curent continu, 62 7, CALCULUL ELECTROMAGNETILOR DE CURENT ALTERNATIV...64 7.1. Metode de calcul . 64 7.2. Calculul spirelor ecran ... 73. Caleulul solenatiei infasurarii 7-4, Calculul parameuilor elecuici a ‘magnetici ai acesteia 7.8. Calculul sl constructia caracteristicilor forfei electromagnetice active. 7.6, Metodologia de calcul a electromagnetului de curent alternativ......... 8, INTRODUCERE IN MATLAB . 8.1, Consideratii generale . 8.2. Fereastra principal MATLAB (MATLAB Desktop). 81 8.3. Fereastra de reprezentari grafice in Matlab (figure). 86 8.4, Pachetul SIMULINK.. 9. OPERATI ARITMETICE DE BAZA IN MATLAB . 92 9.1. Sotierea expresiilor matematice .. 92 9.2. Operatori si funetii 93 9.3. Help... 9.4, Formatul datelor 9.5. Optiuni de salvare...... 9.6, Matrei, veetor si polinoame. 9.7. Media gi mediana.. 9.8. Sume si produse.. 9.9. Valori nedefinit 9.10, Minimizarea functilor.. 9.11, Intorpolarea datelor. 9.12. Interpolarea functiilor de o singura variasil 9.13. Interpolarea multipla.......... 9.14. Aproximarea prin metoda celor mai mici patrat 10, INTEGRAREA SI DERIVAREA NUMERICA IN MATLAB............117 10.1, Integrarea si derivarea numericd a functilor.. 10.2. Derivarea numerica11, GRAFICA IN MATLAB. 123 11.1, Reprezentarea graficd in coordonate liniare ... 11.2. Reprezentaii grafice speciale X-Y . 11.3. Reprezeutati yiafive 3D... 11.4. Reprezentare graficd multip 11.5. Grafice de tip suprafata /mesh....... 12, EXEMPLE DE APLICATII iN MATLAB. 12.1. Caloulul numeric al unui contactor de eurent continua 12.2, Calculul timpului de topire la un fuzibil cu sectiune circulara. ANEXA 1 ~ CONDUCTOARE DIN CUPRU, 149 |ANEXA 2 MATERIALE MAGNETICE ........00000ssssssesserserseeeerseeed ST ANEXA 3 ~ MATERIALE CONDUCTOARE .. . 162 ANEXA 4~ MATERIALE IZOLANTE ... 7 ANEXA 5 — CONSTANTE FIZICE. DATE ASUPRA GAZELOR ........166 ANEXA 6 COMPONENTELE PRINCIPALE ALE CONTACTOARELOR ELECTROMAGNETICE. ........-+ ANEXA 7 — DATE CATALOG CONTACTOARE DE FORTA FABRICATIE ELECTROAPARATAJ, ANEXA 8 ~ DATE CATALOG CONTACTOARE DE FORTA FABRICATIE MOELLER...... ceveeesneeeeel 8O ANEXA 9 — DATE CATALOG CONTACTOARE DE FoRTA FABRICATIE SCHNEIDER ELECTRIC....... coven 85 ANEXA 10— FUNCTIIUZUALE IN MATLAB, 189 BIBLIOGRAFIE... 195Calculul contactoarelor electromagnetice Capitolul 1 CALCULUL CONTACTOARELOR ELECTROMAGNETICE 1.1. Parametri, clasificare si constructie Contactoarele sunt aparate electrice de comutatie cu o singurd pozitie de repaus, actionate altfel decat manual, capabile de a inchide, de a suporta gi Intrerupe curenfii in condifiile normale de funcfionare ale circuitului, inclusiv curengii de suprasarcina; de asemenea, in pozitia inchis pot suporta a durati scurté curenti de scurteireuit. Se specific’ urmatorii parametri nominali ai contactoarelor: = Tensiunea nominala U, pentru care este construit contactorul, reprezint& tensiunea din circuitul contactelor principale, la care se dimensioneazs izolagia aparatului, precnm si capacitatea sa de rupere; - Tensiunea de serviciu U, reprezinta tensiunea la care este folosit aparatul si care poate fi mai mica sau cel mult egala cu Ux; - Tensiunea de comanda Uc, este tensiunea de alimentare a infaigurdtii electromagnetulni de actionare (la contactoarele electnmagnetice) sau a bobinei electrovalvei (la cele pneumatice), Aceasta are o valcare stabilita in functie de ‘modul de alimentare al bobinei; = Curentul nominal 1, reprezinta valoarea maxima standardizata a curentului pe care il poate suporta contactorul, fark ca si depagease’ in regimul de longi durati valorile admisibile ale inealzirilor; - Freeventa de actionare f. reprezinta numarul maxim de actionari pe care il poate suporta contactorul in decursul unei ore; - Durata relativa de conectare D,, este data de relatia 4100 4199 (9 att unde: 1)- reprezinta timpul de lueru, 1 teprezinta timpul de pauza, 4 reprezint& durata unui ciclu. -Rezistenta la uzurdi (mecanicd) reprezinta durata de vial a contactorului, adic& numarul de actionari pe care il poate suporta contactorul in gol, fir defectari,Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. fiind actionat de ciitre mecanismul sau de actionare. Numirul de actionari sub sarcina pe care contactorul il poate suporta fara defectari si fara a necesita schimbarea pieselor sale de contact, este rezistenja la uzura eleetrica, in funetie Ue ipul eontaciwrului, aveas id (5...10)% dit vea mevanied, wave ete cuprinsa intre 2.5°10° si 10” ac - Capacitatea de inchidere si respectiv capacitatea nominaléi de rupere reprezint valoarea curentului pe care contactorul il poate conecta, respectiv deconceta de un anumit numar de ori, fri a se procuce sudarea, sau o uzuri exagerata a contactelor; aceste marimi sunt definite pentru valori anumite ale tensiunii si constantei de timp (in curent continuu) sau a factorului de putere al circuitului, (in curent alternativ); = Consurnul bobinei in fanetionarea la regim permannent gi la anclangare [VA]; = Caracteristicile de timp: timpul de inchidere si respectiv de deschidere, durata arcului, timpul total de deschidere adica suma dintre tmpul propriu si durata de ardere a arcului electric de comutatie, durata de vibratie (timpul de la prima ‘aingere « pieselur de contact yi pla la iuchidetea lor Uefiuitiva), = Regimul de lucru este definit prin capacitatea de inchidere sau de rupere in azul functionarii normale sau ocazionale Din punctul de vedere al destinatiei, contactoarelor de joasd tensiune se clasifica in: - Contactoare de curent continuu, codificate cu derumirile DC-1...DC-5, in functie de utilizarea la comutatia sarcinilor neinductive sau slab inductive 10° s) tipul DC-1 pind la tipul DC-5, destinat pomitii motoarelor serie, L functionariiacestora cu socuri si cu schimbarea sensului de rotagie ( 7.5:10° 8); - Contactoarele de curent alternativ, codificate cu AC-1.. AC-4, destinate pentru comutafia sarcinilor neinductive sau slab inductive (tipul AC-J, la cos @ = 0.95), pind la pornirea motoarelor asinerone cu rotorul in scurtcircuit, functionare cu socuti si inversarea sensului de rotaie (contac torul de tipul AC-4 la cos @ = 0.35). up’ felul deplasirii contactelor mobile, contactoarele se clasificd in = Contactoare cu miscare de translaie a echipajului mobil pe vertical& sau pe orizontala; din acestea fac parte contactoarele de c.a, in aer sau ulei - Contactoare cu miscare de rotatie (contactoarele de curent continuu, si cele de curent alternativ de curenti nominali mari, sau de regin greu (AC-4)); = Contactoarele cu miscare combinatd (contactoare de curent alternativ in aer avind curentul nominal peste 100 A); la acestea armatura electromagnetului are © migcare de rotatie, care imprima contactelor 0 miscare de translatie, diminudnd viteza cu care se ciocnese contactele, si contribuind astfel la reducerea uzurii acestora. in Fig. 1.1 sunt prezentate pargile componente ale edi de curent a unui R 6Calculul contactoarelor electromagnetice contactor; se observa faptul ei in cazul contactoarelo- cu migcare de rotafie, la care contactele sint realizate din cupru, contactul motil (4) a fost astfel realizat incit si asigure o rostogolire si o alunecare in raport cu contactul fix (3), dupa ve atingcrea dine avestea a avut luc. Comsecinia acestei Ueplasit weeiprove este Tuperea mecanicd a peliculei disturbatoare care se formeaza pe suprafata contactelor din cupru, si deci asigurarea realizirii contactului electric pe 0 suprafata curati de metal. La contactele din cupru argintate, deplasarea reciproca nu este necesara $i nici recomandabila, dacorita faptului c& pe de © parte pelicula disturbatoare nu se formeaza, iar pe de alta parte, o asemenea deplasare ar determina inkiturarea acoperirii galvanice cu argint, datorita rezisten{ei mecanice relativ mici a argintului. Deplasarea reciproci a contactelor se asigura prin cursa in contact a b Fig. LL. Forme constructive adoptate pentru realizares edilor de curent de la contactoare : ) contactor cu miscare de translatie :b) comactor cu migeare de rotatie. 4 — bornd; 2 —suportul, contactului; 3—~ contact fix ; 4— contact ‘mobil: 5 — punte de racord ; 6—conductor flexbil : 7 — papuci de cablu Pentru a evita sudarea contactelor atunci cénd centactorul este inchis pe scurteircuit, trebuie ca din momentul atingerii contactelor, intre acestea si fie asigurati o valoare suficienta a fortei de apisare; aces: deziderat se rezolva prin precomprimarea resoartelor contactelor, astfel incit si asigure in momentul atingerit contactelor o valoare a fortei de apasare de (/0.../9)% din cea finala, Se recomandi urmétoarele valori ale forfei specifice flgf/A] de apasare in contacte:Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. Contactoare in aer: = contacte din argint: 4...11; > contacte din cupru: 12...17. Contactoare in ulei — contacte pentru 1, > 600 A: 15...20. La contactoare, protectia impotriva scurtcircuitelor este asigurata prin sigurante fuzibile, sau prin intreruptoare montate in amonte de contactor aceasta pentru ci echiparea contactorului cu un releu electromagnetic care si-i_ comande deschiderea in momentul aparitiei scurtcircuitului este contraindicata, deoarece contactoarele, neavind capacitate de rupere a curentilor de scurteireuit, vor fi distruse la deconectarea acestora, Exist contactoare echipate cu relee termice si electromagnetice; astfel de contactoare pot fi montate doar in puncte ale circuitului in care puterea de scurteircuit este limitati fa o anumitd valoare, sau unde s-a prevazut o protectie suplimentari prin siguranfe fuzibile, care si intrerupa curentii ce depasesc capacitatea de rupere a contactorului. in astfel de cazuri trebuie realizati o coordonare a caracteristicilor de protectie a diferitelor aparate utilizate, Fig. 1.2. . Caracteristica termicé a a dispozitivului protejat i \ Caracteristica de protectie RT yl p(0.6...1)1 Rn 6...10)T Caracteristica de a protectie RT R Tse I Fig. 1.2. Coordonarea protectiel: RT — bloc relee termice; RE ~ bloc rele celectromagnetice; In.c— curentul nominal al consumatorului; Ign curentul nominal al RT: Jy—curentul regiat al RT; la curentul de actionare al RT; In ~ curentul nominal «al RE; Ise ~ curentul de actionare al RE; t,— timp de actionare Blocul de rele asigura o caracteristic’ de protectie reglabild realizati cu rele 8Calculul contactoarelor electromagnetice termice RT, pentru zona protectiei la suprasarcind si cu relee electromagnetice RE, pentru zona protectiei la scurtcircuit. Davi lipsesc dispozitivele clectromagnetice, functia acestora se asigura cu siguraate fuzibile SF, Fig. 1.3. Caracteristica ta() pentry RT 1,20.6..)lygy! Caracteristici ¢,() al SF (nereglabila) Fig. 1.3 Coordonarea protectieiintre blocul de relee termice RT si sigurante fcibile SF Folosirea releelor termice pentru protectia impotriva suprasarcinilor este bazata pe principiul imaginii termice, adica pe reproducerea de catre bimetal a variatici de temperaturd din circuitul de protejat, lucru posibil datorita faptului cd curentul ce strabate bimetalul este proportional cu cel din circuitul de protejat. La depasirea curentului de reglaj, dupa un timp ce depinde de valoarea supracucutului, piesa 4, Tig. 14, prin impingerca resutului sévitor (lawela elastic’ 5), produce intreruperea contactului normal inchis A-B inseriat cu bobina contactorului, respectiv inchide contactul normal deschis A-C ce poate fi introdus intr-o schema de semnalizare. in cazul supracurentilor de scurti durati, (de exemplu pornirea motorului) sau a functionarii indclungate 1a curentul nominal, lamelele de bimetal se curbeaz’ dar nu suficient pentra a actiona contactul. Pentru a face blocul de relee termobimetalice insensibil la modificarile temperaturii ambiante, acesta se echipeazi cu dispozitive de vompenare tcuiied, prin utilizarca unui binetal ce compensate. Peniu a reduce consumul bobinei contactorului de curent continuu in pozitia anclangata acestuia, prin intermedia! unui contact normal inchis se introduce in serie cu bobina de excitatie o rezistengi economizoare, care ir situagia cdnd contactorul este declansat este scurtcircuitata de catre contactul respectiv.ie Fig. 1.4 Bloc releu termic cu bimetal La contactoarele de curent alternativ prezenta rezistenjei economizoare nu este necesari, datorit faptulni ci Ia acestea in povitia anclansati, cnrental din bobina scade mult in raport cu valoarea sa din pozitia declansata, La contactoarele de curent alternativ timpii de inchidere sunt cupringi in functie de puterea nominala a motoarelor intre (6...60)ms, iar cei de deschidere, intre (4. 40)ms. Viteza contactului mobil la capatul cursei de inchidere, este de (0.5...1.3)ms. La contactoarele in ulei, cu I, < 200 A, timpii de inchidere sunt cuprinsi intre (25...45)ms, iar pentru /, > 200 A, intre (50...75)ms. La aveste contactoare timpul total de deschidere atinge 0.1 s. Contactoarele de medie tensivne indeplinese acelag: ral on gi cele de jens tensiune fiind ins construite pentru tensiuni nominale pind la IOKV si curenti nominali pana la 1 kA, cu puteri de rupere de pana la 20 MVA. Acest tip de contactoare se utilizeaz pentru comanda motoarelor asinerone si sincrone, a cuptoarelor electrice si a bateriilor de condensatoare. Protectia circuitelor in care funcjioneaz contactoarele de medie tensiune se realizeaz cu. sigurante fuzibile si cu relee electrotermice. Contactoarele de mredie tensiune permit, fata de intreruptoarele de medie tensiune, 0 funetionare cu o freevent’ mult sporita, aproximativ 150 eonectiri/ora. Contactoarele de medie tensiune sint destinate porniri, opririi si inversarii de sens a motoarelor trifazate ctu Uy = 7.2 kV si f = 50 Hz, fiind proiectate numai pentru funcfionarea in instalatii de int absenfa poluarii cu praf, sau gaze toxice. Capacitatea de deconectare a acestor contactoare la 1.1Us $i CoS @ = 0.35 este cuprinsa intre (200...800)A, in functie de valoarea I, a contactoruluis curenjii de stahilitate termic’ sant de (2 S)kA/Is, iar cei de stahilitate 10Calculul contactoarelor electromagnetice dinamici (9...12)kAmax. Durata relativa de conectare este de 100%, iar rezistenfa la uzuri mecanica de 1.2:10° cicluri. Stingerea arcului electric se efectueaza folosind o camera de stingere bazati pe principiul deion, combinat eu suflajul nanetic produy de o bubind (pe Fieve faz) parcursa de catre curentul de deconectat, Pentru o alungire suplimentara a arcului electric, in partea superioari a camerei de stingere este previzuti 0 diafragma din carton electrotehnic. Electromagnetil de actionare este cu iiscare de rotafie, prevazut cu rezistenfa economizoare, si alimentat cu tensiune continua de 220 V. 1.2, Metodologia de calcul pentru contactoarele electromagnetice 1. Calea de curent este compusa din urniitoarele subansamble, a) barele de racord dintre contacte si bornele exterioare; b) bornele de racord in circuitul exterior; ©) racordul flexibil (in cazul contactoarelor cu migcare de rotatie); 6) comactele de comutayic; ©) bobina de suflaj magnetic. Dups adoptarea formei constructive a cii de curent, se determina sectiunea acesteia gi se dimensioneaza racordurile fixe de contact. 2. Contactele de comutatie se vor dimensiona dupa alegerea materialului si a formei lor constructive. Se efectueazi calculul amplitudinii si a duratei vibratiilor contactelor; dack amplitudinea si durata vibratiilor depigese valorile admise, se vor adopta masuri constructive adecvate pentru reducerea lor. ft continuare se va efectua calculul de anduranta. 3, Sistemul de stingere a arcului electric se stabileste alegand tipul adecvat de camera de stingere si dimensiunile ei principale, dupi ce s-a calculat valoarea critica I, a curentului deconectat findndu-se cont de destinatia contactorului proiectat si de parametrii si nominali; 4. Calculul mecanismului de actionare. Schema cinematic’ adecvati se adopt fn functio de tipul contactorului proiectat, dup’ care, fol reducere a fortelor, se construieste caracteristica fortelor rezistente, si apoi cea a forfei electromagnetice active Fe, care trebuie si fie dezvoltati de citre electromagnetul de actionare avand grija ca si fie respectate principiile de corelare dintre caracteristica Fe gi cea a fortelor rezistente, Folosind metoda reducerii maselor si a momentelor de inertie se determina parametrii_ si caracteristicile cinematice ale contactorului proiectat. 5. Dimensionarea electromagnetului de actionare, are ca obiect determinarea parametrilor optimi ai accstuia. Prineipala problema care trebuie rozolvati, eate calculul caracteristicii forfei electromagnetice active §. corelarea acesteia cu cea a fortelor rezistente. urmati de calculul solenatiei necesare sia parametrilor bobinei eiectromagnetului de actionare. Pe baza datelor din tema de proiectare, cat si a celor obfinute in etapele anterioare de calcul, se stabileste forma constructiva optima a electromagnetului necesar a fi proiectat. in continuare. se alege materialul circuitului magnetic. ind motoda de ulCaleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. se calculeaz principalele dimensiuni ale circuitului magnetic si ale infigurarii de excitatie. Se construieste schema echivalenta a circuitului magnetic si pe baza acesteia se ealvuleacd reluctanjele yi impedanfele magnetive Lorespuncatvare Mlusului principal si de dispersie, Folosind aceste date, se calculeaz caracteristica forfei electromagnetice active, valorile timpului de actionare si respectiv de revenire, cit si factorul de revenire al electromagnetului 12‘Capitolul 2 CALCULUL CAILOR DE CUREN’ 2.1, Introducere Calculul cailor de curent cuprinde urmatoarele etape: a. Calculul de dimensionare a sectiunii transversale corespunzitor functionarii fn regimul nominal de lunga duratd. sau in regim rominal intermitent (dacd acesta este specific funtiondrii aparatului proiectat); b. Calculul de verificare pentru regimul de scurta durata (regimul de pornire pentru aparatele de pornire si pentru reglaj, si respect regimul de scurteircuit, pentru celelalte aparate). 2.2. Caleulul conductoarelor cu aceeasi seetiune in Iungul dimensiunit longitudinale Sectiunea conductoarelor se poate alege in functie de valoarea curentului nominal si de natura materialului, din tabele intocmite pentru conductoarele irculare si respectiv pentru cele de sectiune dreptunghiulara, in care este dati sectiunea conductoarelor din diverse materiale in functie de valoarea curentului de regim permanent (DC 100%), sau de curentul eorespunzitor altor vatori ale duratei de conectare (DC[%] a 100 cu 1, — timpul de lucru sit, — timpul de pauza).. Calculul de dimensionare a sectiunii transversale a conductorului are la baz cecuatia de bilant energetic scrisa pentru regimul termic de lunga durata: P= ky-8,-5; = Kg-Ro,-P Q) unde: 8, = 6,— 9, reprezinti incilzirea suprafefei extetioare Si, a conductorului parcurs de curentul /; Kg = Kpei"Kpr = 32 ~ factorul de functionare in curent alternativ al conductorului, care inglohea7a influenta efectelor peliculare (Kya) si de proximitate (K,.); Ra, reprezintd rezistenfa ohmicd a conductorului, Ia temperatura 0, aceasta putandu-se calcula cu relatia, 13Re, = poll +an-8):! (2.2) iar S; reprezinta suprafata laterala exterioard a condsctorului cu p perimetrul sectiunil transversale s a conductoului Sp=pel @3) Din relatiile (2.1)...(2.3) se obtine: Kye a 18 = ke @p-8.)-P°1 wg = Rnwetitan a F pes Reta (2.4) In expresia de mai sus (2.4), nu se va introduce deed acea parte din perimetrul conductorului prin care se efectueazi schimbul de caldura definit prin cocficientul os ; dacd o parte a conductorului avand perimentrul p; este lipita de tun suport de material izolator (catre care cedarea de cilduri este neglijabil), atunci in formula (2.4) se va introduce (p - p,) in locul valorii p. Pentru conductorul dreptunghiular neizolat, cu dimensitinile transversale (a * b), din relatia (2.4) se obfine: 2-(a +0): a+b = See (2.5) de unde, folosind notatia, (2.6) > rezulta: 2= 2.53. n= MRT bP = 2-08 (140) n= Rete Qn : (Ea o= Geo ee ) Se aleg valorile standardizate cele mai apropiate (egale, sau imediat superioare) pentru dimensiunile a si b ale conductorului. Introducind aceste valori in relatia (2.4), se calculeaza temperatura 0, Pentru conductorul rotund si neizotat, expresta (3.4) are urmacoarea forma: +1) od BEL eset nd See (2.9) de unde: 14Exe, a= 2.10) Marimea diametrului d calculatd cu relagia (3.10) va rezulta din standarde la 0 valoare egala sau imediat superioara. in situafia cnd conductorul dreptunghiular sau rotund este acoperit cu dowd straturi de izolatie avand grosimile 8, si 8: , conductivitigile termice 21, de gi schimbul total de caldura intre suprafata exterioard a izolatiei si mediul ambiant este caracterizat prin coeficientul %,, atunci din expresiile (2.5) si (2.9) se obyine: 2(a+ b): a b= Quy respeetiv: wa _ Seon? (ciaeemients) ee @.12) Folosind legea lui Ohm pentru circuitele termice: B= POR, (2.13) se obtine pentru conductorul dreptunghiular acoperit ce doua straturi de izolatie din Fig.2.1: de unde: (2.14) practic relatia (2.11), in care: p =2-(a +) sis=a-b in carl conductanihni rahind din Fig? ?, aroperit er dani steatri de izalatia, rezulta rezistenta termica de forma: 15Similara cu relayia (2.12). kz é 55 a Fig. 2.1 Conductor dreptunghiular eolat Fig. 2.2 Conductor cilindri izolat 16Relatiile anterioare se pot folosi: = pentru dimensionarea unui conductor, astfel incét fiind parcurs in regim permanent de catre curentul / (sau in regim intemnitent de catre curentul cchivalent 2), inealrivea sa si nu depyeascd valva ca uditisd Ga, 1eypectiv temperatura 85; = pentru calculul de verificare, care consti in determinarea valorii’ maxime admise a curentului I, care parcurgind in regim permanent un conductor dat, determina in acesta o inealzire egal cu cel niult 9x in diverse standarde, se mentioneaz8 valoarea maxim admisd 8,, a temperaturi diverselor parti ale aparatelor electrice, corespunzitoare regimului_ ter permanent determinat de catre curentul nominal (la @ = 40°C), cat si lemperatura maxima admis Gee la care pot ajunge diferite parti ale aparatului electric in regim de scurtcircuit (situatie echivalenta cu cazul cand cdile de curent ale acestuia sunt parcurse de curentul limita termi). Valorile 8, sl Bee Serves la calculul de verificare a dimensionarit conductoarclor, care consti in parcurgerea urmitoarclor ctape: a, Caleulul densititii curentului de seurteixeuit, eare parcurgind conductorul un timp t egal cu timpul pentru care este definit curentul limita termic, temperatura conductorului va atinge valoarea gee, cind in momentul aparifiei scurtcircuitului, conductorul avea temperatura de regim 0,, Tan Gey Hance?” teanG @16) unde @ este temperatura pe care 0 avea conductorul in momentul aparitiei scurteirouitului (valoare calculata cu relatia (2.4), dupé ce s-au inlocuit marimile p sis calculate cu dimensiunile alese pentru conductor din standarde); ca si y, sunt respectiv cAldura specific’ masicd si densitatea masicd a materialului conductorutu b. Determinarea valorii densititii de curent din conductor, atunci cdnd acesta este parcurs de catre curentul limita termic J: Ie Jee = a 17) cc. Daca inegalitatea: Is pentru valori mici ale tensiunii, curentulut si inductivitagi circuitului, se alege un singur loc de rupere pe faza; pentru tensiunea nominala in gama (230...400)V curent alternativ, sau (24...48)V curent continu si curenfi de ordinul de ordinul cétorva amperi (Ia sareind inductiva), este indicat si se aleagi dow’ locuri de rrupere pe faz; la curengi de ordinul sutelor de amperi si in cazul utilizirii camerelor de stingere a arcului electric, se utilizeaza un singur loc de rupere pe faza, pentru valori ale tensiunii nominale de pand la 72kV inclusiv. 3, Alegerea formei suprafefei de contact se face pe baza urmatoarelor aspecte: * contactele punctiforme se folosese pentru curenti nominali de pana la cdtiva amperi (specifice releelor) permigind valori reduse ale forfei de apisare in contact (ceea ce impune utilizarea contactelor placate cu pastile din mat oxidabile, de exemplu ergintul si aliajele sale); > contactul liniar este folosit pentru curenti pané la cateva sute de amperi Pentru curenti de valori mai mari, se vor pune in paralel pe aceeasi faz cdteva contacte de acest tip, putindu-se astfel ajunge pand la I, = 6300A. Pentru valori egale ale forfei de apasare in contact, rezistenta de contact fa comtactele Tinie este de 2...3 ori mai ied decal ta contactele plan — plan; de asemenea suprafata redusi de contact la contactul liniar faciliteazi inlaturarea in timpul cursei prafului si a produselor aparute pe suprafata contactelor, in urma wzurii y 23Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. electrice a acestora; > contactul de suprafafa (in caz particular, contactul plan - plan), se utilizeaza la curenti nominali mari; acest tip de contact implica valori tari ale forgei de apasare vinta decavantajul ificultajilor-mai mari de inkiturare a peliculei disturbatoare, comparativ cu contactul Liniar. 4. Pentru asigurarea forfei de apasare in contacte, sunt de preferat resoartele spirale fata de cele plane, datoriti unei fiabilitay’ si rezistenge la uzuri superioare; 5. Trebuie evitatd folosirea resoartelor ca elemente ale cdii de curent, deoarece isi vor pierde calititile elastice ca urmare a efectului electrocaloric. Trecerea curentului electic va fi asigurata prin montarea in peralel cu resoartele a unor racorduri conductoare flexibile (realizate din fire Iyate, sau din mai multe straturi de folie din cupru), dar aceste racorduri flexibile constituie o sursi important de defecte datorita ruperi lor, 6. Roswugolires reciproca a comuactelor, (a varei valoare se alege tne 3. si 12mm), este necesari pentru inkiturarea peliculei disturbatoare, ca urmare a deplasarii reciproce (prin alunecare sau rostogolire) a contactului mobil fats de contactul fix, dupa ce s-a realizat atingerea lor reciproca. Pentru aparatele cu valori reduse ale curentului nominal, se previd valori reduse ale cursei in contact. Ca urmare a cursei in contact, zona prin care va circula curentul intre contactul mobil si contactul fix dupa ce contactul mobil si-a incheiat cursa in contact, va diferi de cea in care apare arcul electric de comutatie, fapt care duce la valori mult mai mici ale rezistentei de contact; 7. in cazul contactelor punctiforme ca urmare a utilizirii plac? metale sau aliaje inoxidabile, nu este necesar’ asigurarea prin proiectie a alunecdrii sau rostogolirii reciproce a contactului mobil pe contactul fi timpul cursei in contact. in cazul contactelor frontale de la intrerupaitoarele de inaltd tensiune destinate a lucra la valori mari ale curentului nominal, suprafata do contact oe curagd ca urmare a valorii ridicate a fori de apacare in contact. Pentru a spori rezistenfa la uzura electrica a contactelor, in zona de aparitie a arcului electric de comutatie, acestea se prevad cu pastile din materiale sintetizate (aliaje din Cu—W); 8. Contactele lamelare au proprietatea de autocuritire, deoarece Ia acestea locul de aparitie a arcului electric este diferit de locul in care se efectueaza contactul de durata, In aceste cazuri, mecanismul de actionare va trebui si dezvolte numai © fortd F capabila si invinga forta de frecare si cea de nertie F;, F Fit Pst Py G.1) Primul termen din (3.1) reprezinta forta de frecare in contacte, iar cel de-al doilea forfa de frecare in celelalte parti ale lanului cinematic legat la mecanismul de actionare al intrerupatorului, Pentru diminuarea socurilor ‘mecanice de la capetele de cursa. se previd amorizoare. 24Caleulul contactelor electrice 9. Contactele tulipa, Fig. 3.1, sunt utilizate drept contacte fixe cat si in calitate de contacte glisante la intrerupatoarele de inaltd tensiune (ca racord intre borna inferioara si contactul mobil). Fig. 3.1, Contact iia - tulipa Tulipa este formati din degetele 1 asevate pe periferia umui cere. Fiecare deget este previizut in zona inferioars cu o insertie de wolfiam 2 pentru preluarea arcului electric. fn mod similar, tija 4 este prevazuta cu un varf de wolfram 3. in pozitia inchis (punetat in figura) contactul se realizeaza intre piese de cupru dur (argintat), Astfel de contacte nu o foarte bund stahilitate electrodinamica, deaarece contactele tip deget sunt parcurse de curenfi paraleli egali cu aproximativ I/n, care datorita fortelor electrodinamice de atractie, reciproca, conduc la marimea fortei de apasare in contact. in cazul an elemente, curentul / nu se va repartiza doar intr-un singur contact tip deget, acesta putind atinge valoarew nok (6.2) ” unde: k = 1.3...1.5 reprezinti coeficientul de neuniformitate datorat valoritor diferite ale rezistengelor de contact intre elementele tip deget si contactul mobil tip ta. 10, Contactele aunecatoare cu tole, Hig. 5.2, preznt avant reliant un racord electric intre piese aflate in miscare gi instalaile fixe, fra a se utiliza racordurile flexibile, care prezinté 0 mare probabilitate de defectare. Aceste contacte glisante nu au proprictatea de autocuriire. Transferul curentului de pe tija mobili 3 citre barele 1 gi 5 se face prin intermediul sistemului de role 2 si 4. Presiunea rolelor pe tija central 3 si pe barele laterale / si 5 este controlat& prin 25Caleulul Numeric al Aparatelor EI intermediul resorturilor 6 si 7. Fig. 3.2. Contacte alunecitoare cu role Metalele utilizate pentru realizarea unui contact electric ideal, ar trebui si indeplineasca 0 serie de condigii care ins nu pot coexista simultan, Astfel conditia ca un metal si aibi conductivitate electricdriicata gi o rezistenta mare la uzurd electricd, nu poate fi indeplinita nici de argint (care are conductivitate electric mare, si rezistenti mica la ardere), nici de wolfram (conductivitate electrica redusd, corelata cu o rezistenfa mare la are electric). De asemenea este dificil de a fi indeplinité concomitent condifia ca un metal si nu reactioneze cu atmosfera ambiantt isa fie in acelasi timp ieftin. Pentru realizarea contactelor glisante se folosesc bronzurile de cadmiu si beriliu, respectiv contactele sintetizate din argint si grafit, iar pentru periile masinilor electrice se foloseste grafitul, carbunele si amestecuri de grafit si pulbere de cirbune. Dimensiunile contactelor cilindrice realizate din argint, respectiv a contactelor placate cu pastile cilindrice din materiale sintetizate, sunt date in funetie de I in tabelul 3.1. Cénd contactele respective se vor realiza cu o forma geometrica a sectiunii diferita de cea circulara, atunci datele din tabelul 3.1 se pot utiliza, in urma echivalarii sectiunii cu cea circular Tabelul 3.1 Dimensiuni contactecilindrice ‘Curent nominal Diametru contact Tnaltime contact IAL [mm] h, [mm] <2 T-2 03-10 2-5 2-4 0.6~1.2 5 10 3s 0.8 1,6 10-20 5-8 1,0-2,0 20-40 8-12 12-22 40-63 12-16 1.4-2,5 2663-100 16-20 1,6-3,0 100 ~ 160 20-25 2,2-3,0 160-250 25-32 25-35 Dimensionarea contactelor aparatelor de joasd tensiune, Fig. 3.3, se poate realiza cu urmitoarele relatii de calcul 1. Calculul dimensiunilor pastilei fixe de contact 4.=3.3+0.11 I[mm], 1< 100A G3) d= 14 + (1- 100) 3.5 -107 [mm], 100 <1 < 630A, (3.4) h.=(1.5...2.5) fmm), I= (6...620) A 3.) Pentru contactul mobil, dimensiunile d,si h, se vor micsora cu 10...15% faya de valorile objinute din calculul efectuat cu relatile anterioare. Fig. 33. Explicativa fa dimensionarea contactelor electrice 2, Marimea cursei libere ¢ si a celei de curent alternativ. contact ¢, la aparatele de joasé tensiune = (245-107 +1) £0,5 [mm], 1< 634, (3.6) c1=[5 + 16-10% (1-100 )] £ 0,5 [mm], 63<1<630A (3.7) 0.661, 1= 6...630A (G8) 3. Marimea cursei libere si a cursei in contact la aparatele de joasi tensiune de ccurent continu cu I, = 25...200A. ¢)=(6+2.5- 107-1) £0.5 [mr] G9) €.= (0.25...0.3)e1 GB.10) 3.2, Calculul contactelor in regim de lunga dura incalzirea datorata unui curent nominal Ty in regim de lungi durata intr contact punctiform se calculeaza cu relatia: aCaleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. cae ala Bip Bap Gan -% unde: ~ @, reprezinta temperatura punctului de contact (se condidera contactul curiat); ~ , temperatura c&ii de curent intr-un punct departat de locul de contact; = U, caderea de tensiune determinati in rezistenta de strictiune de catre curentul I, ; - A sip sunt conductivitatea termica si respectiv rezistivitatea materialului cailor de curent intre curentul /, care parcurge contactul electric, forta de apasare F.) pe un loc de contact si temperatura locului respectiv, se poate sorie relatia: peat, aan 5 Gu i (7 arccos( 72 de unde: T, -— 4 6.13) cod PAT are unde: = Hg, rezistenfa la strivire a locului de contact (duritatea Brinell); - A, constanta lui Lorentz, 2.3: 10° [V7/°C*]; THO, 427816 gi Ty =O 4273.16 [K] Gia) ~ Foy, forta de apasare corespunzitoare unui singur Ine de contact F. F=f (6.15) unde: - F, reprezinti forta totala ce revine contactului; - 1 numarul punetelor de contact, cu valor n= I pentru contacte punctiforme, ~2 pentru contactul liniar (de tip cutis 3 pentru contactul de suprafafa (de tip plan-plan). Fa =§-m-a Hp (3.16) 28Caleulul contactelor electrice unde: =(03...1) este un coeficient care are in vedere reducerea fortei de apaisare pe suprafefele de contact ca urmare a deformatiei elastice gi plastice, ~ a este raza stere1 microscopice de contact. 3.3. Rezistenta de strietiune Rezistenga de strictiune se caleuleazi cu rel Re=xhe G17) unde: p=05-(p, +P) G.18) este rezistivitatea medie a materialelor | si 2, atunci c’ind cele dou’ contacte unt realizate din materiale diferite: a, raza sferei microscopice de contact; in functie de valoarea me: (3.19) deformatia locului de contact va fi plastica sau elastica, dupa cum in relagia (3.19) semnul > are deschiderea spre stinga sau spre dreapta. Pentru deformarea elastica: (3.20) unde: raza sforei_ care corespuinde contact curbura a acestuia in starea nedeformata. - E, modulul de elasticitate al materialului. Pentru deformarea plastied : punotifnem, egal en raza de F ‘el Hp (3.21) Dupa calculul lui a, introducdnd valoarea sa in expresia (3.19), se stabileste daca deformarea in locul de contact este elastic’ sau plastic’, Pentru contactele de comutatie aflate in stare rece valoarea rezistengei de strictiune R, se determing cu formula empiricd: 29Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. ——k__ erm a (2) unde: - m= 0.5 pentru contact punetiform; - m=0.5...0.7 pentru contact liniar, m= (0.7...1.0) pentru contact plan, - coeficientul keste dat in tabelul 3.2: ‘Tabelul 3.2 Valori pentru coeficientul k Material contacte| ——_ k Ag— Ag 0,06-107 ou oa 10" Cu— Am 038-10" Am— Am 067-10 ‘Am— OL 308-10" Cu— OL, 310" Rezistenga de strictiune depinde de temperatura dupa relatia: Ro=Ro (45 -0R-O) (3.23) unde: = Ry si Ro teprezis respectiv la 0°C; Cocficientul 2/3 tine seama de scdderea temperaturii odata cu departarea fata de locul de contact. Relatia anterioara este valabili pan& cand temperatura locului de contact atinge temperatura de inmuiere a metalului O;, temperatura, la care marimea rezistenfei mecanice a acestuia scade semnificativ. valorile R, corespunzitoare temperaturii @ si 3.4, Forta de apasare in contact Forta de apisare in contact trebuie si aiba o valoare suficient& atat in regim nominal, cit si in cel de avarie, pentru ca st impiedice deschiderea contactelor ca urmare a fortelor electrodinamice da- si si impiedice sudarea contactelor. Valoarea fortei necesare de apaisare poate fi calculata cu formula (3.12), corectind apoi rezultatul obtinut pe baza datzlor experimentale, la fel ca in cazul lui R, (cand trebuie luata in considevare influenta rezistentei ohmice a peliculei disturbatoare). Cunoseand valoarea forjei specifice de apisare in contact f, [V/ 4], pentru diferite tipuri de aparate electrice, se determinaré forta de apasare F. corespunzzitoare unui curentul nominal dat, respectiv valorii maxime admise a 30Calculul contactelor electrice curentului 7, pentru un contact la care se cunoaste valoarea Fe: Fo= fon (3.24) Pentru valoarea initial F,, a forfei de apasare in contact, se foloseste relatia: Fy =A.0.73): Fy (3.25) 3.5. Ciderea de tensiune pe rezistenta de strictiune Caderea de tensiune pe locul de contact reprezinti o importanta indicatie asupra calitagii imbindvii prin contact gi asupra inedlzitii a 8 locului de contact, (3.26) In raport cu valoarea lui U. pentru contactele care functioneazi in aer, se poate aprecia incilzirea locului de contact (apropiati de valoarea maxima admisi), masurati fai de temperatura @, a edii de curent din care face parte contactul respectiv, tabelul 3.3: ‘Tabelul 3.3 Valori pentru ciderea de tensiune pe contact Timv} [10] 15 [20] 25] 30] 35] 40] 45] 50] 60] 70] 90 Ag [3 | 4 | 8} 11} 16/21] 28]36] 44] 61 85 | 149 9 PC] Gu [4 [5 [10] 14] 20] 26] 40] 42] 51 [70] 96 | 160 Considerind rezistenta de strictiune R, constant, din (3.26) rezulta functia U,, = (1); astfel, pentru acelagi tip de contact, exist o valoare a curentului pentru care incalzirea 9, a locului de contact este egal cu inealzirea maxima admisa. Pentru o functionare sigura a contactelor, este necesar ca temperatura 0.2 locului de contact si nu depiiseased temperatura de ‘nmuiere a metalului 6;; in plus, trebuie ca 8, sa fie mult mai mica decat temperatura de fuziune 8, a ‘metalului (la care poate apare sudura contactelor, tabelul 3.4). Valourea maxind admisd a curentului care poate suabate fn regin perman ocul de contact, este dati de relatia : y adm =(05..08): 1; =(0S..08) 7 (3.27) unde J, este valoarea curentului la care incepe inmuierea materialului 34Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. contactelor (recristalizarea). Tabelal 3of Valuri de temper ater pean Reeristalizarea Topirea Tipul materialulul (Timvy [a eC) _| Gimv] | 4 FC) Argan 90 130[_370 | 960 Cupru_ 90-130. 190 430-450. 1083 Wolfram 120-230-400 1000 800-1000. 3400 Grafit - = 5.000 4700 Pentru un contact de 0 constructie dati, se poate calcula daca s-a masurat R. si se extrage valoarea corespunzatoare U; din tabelul 3.4. De asemenea, R, se poate calcula cu relatia (3.22). La aparatele electrice actuale, ciderea de tensiune U. pe contactele proaspat curitate (valoarea care se calculeazi prin proiectare) este cuprinsi, neglijandu-se rezistenfa peliculei disturbatoare, intre urmatoarele limite : Larelee U,=(05-08)-U; La aparatele de joas& tensiune: = Pentru contactele din aer Uo=2-30)mr 30-40)mV U, 2-60)mV ae u, La aparatele de inalta tensiune ‘ ~ Pentru contactele ricite cu apa sau cu ulei (3.28) iar valoarea limita a cdderii de tensiune pe contactele oxidate este de pana la 300mV. Valoarea lui R, care trebuie introdusa in (3.22) rezulta din relagia R, = Us pentiu I dat 5i U; calculat in (3.28) sau (3.27). 3.6. Metodologia de calcul a contactelor Calculul de dimensionare porneste de la valoarea curentului de regim permanent prin contacte, forma si dimensiunile acestora, calculandu-se valoarea lui F,, astfel incét marimile U, si Q, si nu depaseasca valorile ‘maxime admise. Apoi, in urma efectuarii calculului solicitirilor termice si electrodinamice, se corecteaz eventual valorile objinute cu ocazia calculului de vetifivane. Calculul de verificare, consti in aceea ci avand valorile curentului din regimul permanent, materialul, dimensiunile si marimea forfei F., se calculeazi U, si 0,, comparindu-se cu valorile maxime admise sau pentru natura materialului data, dimensiuni cunoscute si F. dat, se determina valoarea maxima admisi a curentului, pentru ca Up si Oo si nu depaseasca 32Caleulul contactelor electrice valorile maxime admise. Organigrama pentru calculul contactelor, Fig. 3.4, porneste de la urmitoarele date - fora specifica de apasare in contact, fy; ~ temperatura ambianti nominal’, Oy: - rezistenta superficiald specifica, Rs: iderea de tensiune limits pe contact, Usins = date de material TART ¥ ‘Alegre form construct YA dimensionare contacte Tay ge Ly By Has Bons Fe Po Rey OF, Uclim wl 16-2 F.+ T=1,+5(K] ; T,=273+0,,+8, * Se adopt n’ la intregul imdiat superior lui n + 33T-1, <5 [K} Ug= (01 +0,3)-U, NU Fig. 3.4. Organigrama pentru caleulul eontactelor DACaleulul camerelor de stingere ‘Capitolul + CALCULUL CAMERELOR DE STINGERE 4.1. Considerafii generale Cerintele impuse camerelor de stingere sunt uneori contradictorii: de exemplu, diminuarea timpului de ardere al arcului electric, duce la marirea valorii_supratensiunilor de comutatie, Prin urmare, in cursul calculului camerelor de stingere trebuie gisiti solujia optima ‘n conditiile date. Figura 4.1 prezint& dependenta dintre durata de ardere a arcului electric ¢, si valoarea curentulut deconectat de catre camera de stingere a aparatulu proiectat. In zona I, corespunzatoare curentilor mici, stingerea arcului electric de curent continuu este determinata de care alungirea sa mecanica, iar a celui de curent alternativ, cu preponderenti de catre divizarea coloanei de are in mai multe arce mici, in camera cu efect de electrod (caz in care alungirea coloane de are are o importanta secundara), in zona Il, actiunea factorilor care au un rol determnant in stingerea arcului electric din zona I este mai redusa, si, deoarece fortele electrodinamice au ined valori reduse, durata de ardere a arcului este mai mare. 0 i Fig. 4.1. Dependenta duratet de ardere 1, arcutut etectrie, jaja de vatoarea curentulus deconectat Is in zona III, factorul determinant in stingerea arcului electric este actiunea forfelor electrodinamice asupra acestu Ca valoare optima pentru t, se adopt pentru aparatele de joasi tensiune uurmatoarele valori 35Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. ~ pentru aparatele de curent continuu: 0.1 s; - pentru cele de curent alternativ, 0 semiperioada; in cazul deconectirii capacititii nominale de rupere /,, se admite ca f, si fie de edteva seuiiperivade. Valorile curenilor care corespund zonei II, se numesc critice, Pentru aparatele de joasa tensiune, /,,. =(3...30)4, aceasta valoare putind atinge la unele aparate de curent continuu chiar si 100 A. Dac camera de stingere poate stinge arcul electric corespunzitor tui I, atunci aceasta il va putea stinge att pentru valori inferioare ale curentului, efit si pentru cele mai mari decat J,,, cu conditia ca s& fie asigurata posibilitatea alungirii suficiente a arcului electric si ca izolafia aparatului sa fie suficienta. Calculul de dimensionare al camerelor de stingere se efectueazé pentru urmatoarele valori ale curentilor: - curentul critic J, valoare cdreia ti corespund cele mai dificile conditii de stingere ale arcului electric; in calculul preliminar se poate adopta pentru /,, valoarea curentului care corespunde distanfei finale dintre contactul fix si contactul mobil, valuae care va fi curectalé apoi, Wasand pentru aparatul proiectat caracteristica de tipul celei din fig. 4.1, din care va rezulta mirimea lui Ler. - curentul nominal /,; = capavitatea de rupere J, a aparutului proivetal, care este curentul limité ce poate fi deconectat de citre acesta. Pentru contactoarzle de curent continuu si curent alternativ, aceasta valoare este (10...16)/,, iar pentru intrerupatoarele automate este (15...100)/,. 4.2, Caleulul parametrilor care definese arcului electric de comutatie 1. Traiectoria. Pentru calculul preliminar se peate adopta o forma simplificata a traiectoriei arcului electric care se deplaseaza liber in sus, aproximand-o cu un segment de cere construit pe cozrua 4, (care este egal cu distanga dintre contactul fix si contactul mobil) si avind inalfimea egala cu hy, Fig. 4.2. A Contact a fix Contact mobil Fig. 4.2 Traiectoria arcului electric 36Caleulul camerelor de stingere 2. Lungimea arcului electric J, la un moment dat, poate fi aproximati. cu expresia: O24 9-fg? = 62 +9-V) 1 [em] 4.1) unde v, este viteza de deplasare a arcului electric [em] Cand picioarcle arcului clectric sunt situate pe coarne de stingere Fig. 4.2, lungimea arcului electric este data de: Iq = 2a Tia (4.2) unde « este unghiul dintre coamele eclatorului care determina alungirea arcului electric. 3. Diametrul arcului electric. Pentru arcul electric care se mised liber cu viteza Yq» diametrul se calculeaza eu relafia : ta dalle em] (43) Pentru areul electric care st pe loc (v, = 0) d=027-Jhg em) (44) unde /, este valoarea curentului deconectat [A], iar v, este viteza arcului electric corespunzitoare valorii medii (0.51,) a curentului deconectat [cm/s]. Daca se cunoaste lungimea critica a arcului electric (/,), si dacd se noteazi cu S,valoarea final a distanei dintre contactele care se separa cu viteza v, ‘s Tia (4.5) by = unde 1.,-durata de intindere a arcului pind la /,,, iar din expresia (4.1) rezulté ler = 8H +9-vE th = leat, P-9- Waa? Foe Tz 2 Is (4.6) W2+902 © eo Durata totala 1, de ardere a arcului, adicd timpul masurat intre momentul separirii contactelor si pana la deionizarea sp: re contacte, este: tia + te (4.7) de unde: te 37Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. unde f, este timpul necesar pentru stingerea flicarii corespunzitoare arcului electric, adicd cel necesar deionizarii gazelor incandescente din coloana de are: ty = (0.1...9) 10? [s] (4.8) Distanga dintre contacte si cea mai departatd portiunea arcului de comutagie se calculeaza cu: (4.9) 4.3. Tipuri de camere de stingere pentru aparatele de joasa tensiune La aparatele de comutatic de curent continuu este utilizat de obicci efeetul alungirii arcului electric pentru a produce stingerea sa. Figura 4.3 prezinta o camera de stingere a unui intrerupator de joasd tensiune. Curentul din circuitul principal cu bornele (1), parcurge bobina de suflaj magnetic (2), al cairei miez magnetic (3) este continuat prin placile de fier (4), reprezentand impreuna circuitul magnetic care asigura cimpul magnetic pentru suflajul arcului Circnitul continua eu contaetul fix (5), contactul mobil (6) si racordul iderea aparatului, arcul electric de comutaie apare intre contactele (5) si (6), fiind apoi suflat catre partea superioari a camerei de stingere datorita interactiunii dintre curentul din are si cémpul magnetic produs de bobina (2); astfel, picioarele arcului electric se deplaseaz’ pe coamele eclatorului (8), ceea ce mareste lungimea coloanei de are. in continuare, arcul este impins intre elementele grilei izolante (9), suferind 0 alungire suplimentara si stingandu-se cand Iingimea sa ajunge egala cu Le Sita metalica (10) are rolul de a deioniza gazele incandescente ale coloanei de are. La camerele de stingere care nu sunt prevazute c1 aceasta siti sau cu grila (9), 0 alungire suplimentara a arcului electric se obtine practicdnd in partea superioar’ a eareasei (I1) labirintii (12), care determin’ 0 alungire gi 0 deionizare suplimentara a coloanei de arc, conducdnd in final la stingerea sa. La aparatele de curent alternativ de joasa tensiune, se folosese dow locuri de rupere pe fazd, Fig. 4.4, inseriate (contactele tip punte). Arcul electric este fragmentat in mai multe arce electrice mai scurte ca urmare a forfei de atractie, exercitate asupra sa de un numar n de plicute din fier. Patrunzind intre aceste placufe arcul este racit, iar pe de alta parte tensiunea necesara menfinerii arderii arcului va creste ca urmare a cresterii numarului de electrozi din coloana de arc; cind valoarea acestei tensiuni va depigi pe cea a tensiunit deconectate, arcul electric se va stinge. 38Caleulul camerelor de stingere 2 Fig. 4.3. Camera de stingerea unui intrerupator de joasi tensiune —" S Spe a ‘in Fe a) b) 4.4 Stingerea arcului la aparatele de eurent altemaniv de joasa tensiune 4.4. Caleulul camerelor de stingere ale aparatelor de comutatie de joasi tensiune de curent continuu 1. Pentru mirimea dati a tensiunii de deconectare Us= LEU, (4.10) si pentru o valoare a curentului deconectat, se caleuleazi 5S. distanta final dintre contacte, la care arcul liber si nemigcat se stinge intr-un timp f, <0,1 s, durata considerata ca optima (trebuie ca dy > f.). Daca pentru valoarea curentului limita de rupere al aparatului Jia arcul electric va fi stins, atunei caleulul se considera incheiat; 2. Daca pentru distanga calculata dy arcul nu poate fi stins la Iie, si din motive constructive d,-nu poate fl mari, atunci se vor adopta solutti pentru indepirtarea arcului electric dintre contacte pe ecélea suflajului magnetic, asigurdndu-se alungirea acestuia pana la [ey 3. Daca din calcul se obfin valori prea mari : a. > 30cm git, > 0,18 1b, 39Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. atunci trebuie intensificate conditiile de stingere a arcului, adoptind de exemplu 0 cameri de stingere cu fanti longitudinala ingusta si cu. suflaj ‘magnetic. 4.5. Calculul lungimii critice /., a arcului electric Dimensionarea camerei de stingere a aparatelor de joasi tensiune se bazeazi pe indeplinirea conditiei: caracteristica staticd a arcului electric de curent continuu, Uy fig pentru 1, = ct, si se afle deasupra caracteristicii externe a sursei; practic, curba corespunzatoare lui J, din Fig, 4.5, este situata deasupra dreptei (1), care are ecuatia U=Uy-Rh, (4.12) unde: U;=1.1U,, iar R este rezistenta interna a sursei. Asadar, conditia de stingere a arcului electric este ca tensiuinea pe coloana de arc sa devind mai mare decat diferenta dintre valoarea tensiunii deconectate si cdderea de nlcuitd a suse: - U,> Us Rly (4.13) corespunzitoare situafiei in care curbele (1) si (3) sunt tangente, se numeste lungime critica ley. Pot exista doua situatii - Se cunose parametrii camerei de stingere, deci caracteristica (3) din Fig. 4.5, caz in care, construind tangente la aceasti curb, se pot determina valorile tensiunii si curentului care pot fi deconectate. De exemplu, pentru tensiunea U', curentul din circuit nu trebuie sa depaseasca valoarea lui I's Fig. 4.5. Stingerea arcului electric in curemt continu - Se cunoaste caracteristica sarcinii, adicd marimile U, si Jy caz in care, se vor alege parametrii dispozitivului de stingere, astfel inedt caracteristica sa U - fie situati ceasupra caracteristicii sarcinii, fiind necesaré cunoasterea legi 40Caleulul camerelor de stingere de dependenga dintre Us, si I, pentru dispozitivul de stngere respeetiv. intr-o rejea avand un caracter slab inductiv, L < 10°[H], in momentul stingerii arcului electric, lungimea acestuia va fi chiar /,, deoarece sedderea curentului se va produce practiv simultan cu lungivea arcului electie. Cand circuitul are un caracter inductiv destul de important, L > 10°(H), sederea valorii curentului odata cu alungirea arcului electric va fi incetinita, ceea ce va conduce Ia faptul ca arcul se va stinge dupa ce lungimea sa va depisi valoarea |, fapt ilustrat de urmatoarea relagie, valabili pentru contactoarele cu suflaj magnetic: Le Us le? (4.14) unde k = 0.013 [emV'A?] pentru circuite inductive, si are o valoare de aproape doua ori mai mic& pentru circuitele rezistive. 4.6. Dimensionarea camerei de stingere cu fanta longitudinala situa camp magnetic (ranpyer sal Camera de stingere cu fanti longitudinala se utilizeazé atunci cand nu este posibila stingerea arcului electric ca urmare a alungrrii mecanice si respec sub actiunea forjelor electrodinamice de interactiune dintre arc si curentul ce parcurge caile de curent ale aparatului electri Si in acest caz lungimea critic’ se determina pentru valori ale curentului 1, astfel ca timpul de arc t, < 0.1s, iar supratensiunea de deconectare si fie mai ‘mica decat amplitudinea tensiunii de incercare a rigiditatiidielectrice U; Pe baza acestor calcule se stabilesc dimensiunile camerei de stingere dup gare se calculeaza din nou valorile duratei de ardere a arcului electric. in Fig. 4.6 este prezentati o secfiune cu un plan perpendicular pe contactul mobil si contactul fix, realizata prin camera de stingere cu fant ingusta Fig. 4.3, unde notatiile au urmatoarele semnificatii: - 0, este distanta dintre piesele polare (4); = 4y este distanta dintre perefii ceramici ai camerei de stingere, in zona de separare a contactelor; - 4; este lijimea fantei camerei de stingere, care la camerele cu fanta ingusta este mai mica decat diametrul coloanei arcului electric, calculata cu relati (4.3) sau cu (4.4), deoarece diametrul coloanei de are depinde de 1, de v, gi de conditiile de racire ale coloanei de arc, aceeasi camer de stingere se va comporta pentru unele tipuri de are electric ca ingasta, iar pentru altele ca larga. ‘Tensiunea la bornele arcului electric de curent continau este, Up = Ue By ly Bata (4.15) aVARA LLERLRRED Pentru valori mari ale lui U, termenul U, va fi neglijabil. La calculul camerelor de stingere cu fanti longitudinal, pentre a nu se obtine gabarite ridicate ca urmare a valorilor mari ale lui /, in partea superioara a fantei se prevad labiringi in zig-zag sau ondule, fiind mai indicata sporirea valorii gradientului £,, deoarece aceasta crestere conduce in afara posibilitatii de a reduce dimensiunile de gabarit ale camerei de stingere si la sedderea timpului de ardere a arcului electric. Reducerea lui E, se obfine diminudnd cota 5s, respectand conditia : Fig. 4.6. Camera de stingere cu fanta longitudinala si suflaj magnetic 6; = 1.5mm (4.16) Pentru a obliga arcul electric si intre in fanta cu lijimea 4;, intre aceasta si ‘zonia in care se yisese contaciele (5) si (6) , cul 6g, tebuie si existe 0 ind; trebuie de asemenea folosit suflajul magnetic al bobinei (3) inser contactele de rupere care produce un camp perpendicalar pe coloana de are. Dimensionarea circuitului magnetic de suflaj se va face astfel inet acesta sa fie nesaurat la valori mici ale curentului si sara la valori mari ale curentilor. 4.7. Calculul camerelor de stingere ale aparatelor de joasa tensiune de curent alternatly La stingerea arcului electric de curent alternativ au rol determinant procesele ce se produc in vecinatatea catodului, in timpul trecerii curentului prin zero. in zona din vecinatatea catodului, pentru curenti cupringi intre 10 si 1000A, rigiditarea dielectrica Use restablleste, avand.valort Intre (70...300)V pentru arcul liber (in aer), iar pentru arcul electric din camerele de stingere cu grile metalice: (50...70)V atunci cand nu exist dificultati pentru deplasarea arcului, si (20...30)V atunci cénd arcul intémpind piedici in deplasarea sa. Amplitudinea valorii maxime a tensiunii de restabilire care apare intre contactele aparatului in momentul trecerii curentului arin zero, va fi data de 42Caleulul camerelor de stingere Liv2u, Up =k sin (4.17) 5 ° 4.17) unde: U, este valoarea eficace a tensiunii nominale; este defazajul intre curentul si tensiunea sursei ; k, este coeficient de schemi, a cArui valoare este datt in tabelul 4.1: Tabelul_ 4.1 Valorie coeficientului de schema Felul deconectirit i Deconectarea circuitului trifazat cu un aparat tapolar__|__1.5 Tem, dar pentru cazul end sursa sireceptorul au nulal | ¢ egat la pimant ‘ Deconectarea cireuitului bifazat cu un aparat bipolar | 0.865 Idem, dar cu un aparat monopolar 173 Procesul de restabilire a tensiunii poate fi oscilant sau aperiodic; in cazul celui aperiodic Um < Us. iar la cel oscilant, Um > Us; ou Us s-a notat valoarca amplitudinii tensiunii deconectate. Stingerea arcului in cazul procesului osci- lant de deconectare, are loc in conditii mai dificile, viteza medie de crestere a tensiunti tranzitorii de restabilire, fiind: chy 7 (#) 72 ka fo Va (4.18) cu coeficientul k, avind relatia de calcul: 7 -0.0003- f kaa alte ° (4.19) wranzitorii de restabilire. fyfiind freeventa tensiunii in circuitele de comanda care contin infasurarile electromagnetilor de curent alternativ, fo = (1 000...7 000)Hz. Frecventa fensiunii tranzitorii de restabilire care apare la deconectarea acestor circuite, se determina cu relatia: to a fee tie} (4.20) unde: 8 -intrefierul circuitului magnetic [em] ; 1 -lungimea medie a liniei de cmp magnetic [em] 5. = sectiunea transversala a circuitului magnetic (cr w= numarul de spite al bobinei 43Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. in cazul comutatiei curentilor intensi folosind camere de stingere inchise, care gazele ionizate sunt indepartate mai greu din zona cuprinsi. intre contactele de comutafie, se recomanda marirea valorii lui 6, spre a evita reaprinderea aicului de Comutatie la Uq Ue 400V yi iu special la 660V. Pentru calculul camerelor de stingere de curent alternativ, sunt necesare urmatoarele date initiale : Uy- valoarca maxima a tensiunii sursei de alimentare; 1, valoarea curentului deconectat ; f - freeventa curentului, deconectat ; “fo ~ freeventa proprie a retelei deconectate ; 4A, = coeficientul de schema ; z -mumarul de deconectiti pe or’ ale aparatului proiectat ; L_ ~ inductivitatea retelei deconectate : aliasing — "a | cos La oT, wi Vi e890 (4.21) © = 2; @ este defazajul initial dintre tensiune si curent, corespunzitor pozitiei inchise a contactelor de comutati 4.8. Calculul camerei de stingere cu grile metalice Pentru curenti nominali de la cateva sute de amperi si pana la 7000, cand contactele de tipul punte nu mai pot asigura o rupere eficienti a arcului electric, si la un numar relativ redus de conectari pe ord, pana la 600c/h, este indicata folosirea camerelor de stingere cu grile metalice compuse din placute feromagnetice care permit reducerea importanta a lurgimii arcului si stingerea acestuia intr-un volum redus, diminuand sensibil efectele luminoase si sonore aferente procesului de comutatie. Factorii determinanti in stingerea arcului electric in camera cu grile metalice sunt valoarea initiald a rigiditatii dielectrice U% din zona situata in imediata veciniitate a catodului in fiecare interval dintre doua plicute de ofel vecine si ‘numirul 1 al acestor intervale. Restabilirea rigiditatii dielectrice in spatiul post-are dintre doug placute vecine poate fi exprimatd sub forma urmatoarelor functii de simp : ug) = Us + kit (4.22) unde U%, este valoarea initial a rigiditati dielectrice iar ky este viteza de crestere a rigiditaqii dieleetice [V/s]. Aceste dou’ marimi se pot calcula eu urmitoarele formule empirice: u%y =U? Wn=06 [V] undeCaleulul camerelor de stingere Up= (0.72 + 7.6 5,) (4.23) ky =k} Vn 06 (4.24) unde: fo = 0888 (Ta -s.7)10 VP dag G0eNT 278 | (4.25) iar Ap si 6, reprezinti grosimea placutei si respectiv distanja dintre doud plicuge consecutive [mm]; T - temperatura [K] a plcufelor din regimul termic stationar (corespunzitor locului cu temperatura cea mai mare) ; T=293 + 0.018 1y Vz [K] (4.26) ‘cuz, numirul de conectiri pe ori (frecventa de comutatie). Expresiile (4.23...4.27), sunt stabilite pentru: fz = (100...2400)A; Ap = (1...5)mm ; 8p = (2...12)mm gi T= (293...680)K; aveste relatii de calcul pot fi extrapolate gi pentru alte valori ale Iui J, gi ale parametrilor camerei de stingere cu grile metalice. Tensiunea minima de ardere a arcului electric in camera de stingere, poate fi calculata cu formula empiricd Us vn=0.6 [V] (4.27) unde: 110 + 0.033-13)-(0.7 + 0.04:6,) (4.28) Durata de ardere a arcului electric in camera cu grile metalice poate depasi o semiperioada, ca urmare a patrunderii neuniforme a arcului intre placutele ‘metalice; motiv pentru care numarul de placute rezultat din calcule se va majora cu circa (3...5), Pentru ca la o durata de ardere a arculut r, egala cu daua semiperioade acesta si nu iasd din cadrul camerei de stingere cu grile, lungimea minima a placutelor va trebui sa indeplineasca conditia: (4.29) Pe baza rezultatelor objinute din calculele anterioare, se vor stabili principalele dimensiuni ale camerei de stingere cu grile metalice. 4.9. Metodologia de calcul a camerelor de stingere Organigrama pentru calculul camerci de stingere cu suflaj magnetic, Fig. 4.7, specifica contactoarelor de curent continu, are urmiitoarele date initiale principale: - curentul nominal, 1.; 45ie ‘ulul Numeric al Aparatelor EI = tensiunea nominal’, U,: - dimensiuni geometrice cale curent, d, bs - intensitatea edmpului magnetic, H. START 4b, 1, Us, H, 0, dh, Kegr Semin = 0D) —_/ ¥ b)+(S+20) [mm] ; 1=(0,6+0.7)y Heb, 7 ¥ NU aes DA + ¥ Se adopta un strat D,=2+3)-4, I 8.>Keig Bemin 3 ty = 8p +2dh +D, +520) [mm] J 46Caleulul camerelor de stingere #15)-Uy 3 1, = 65-107 -U Tape =(05+0,6)-1y, [m] lore L fag? are = Nba 261) 5 de Texas NU DA v ‘Camera de stingere in constructie larga Camera de stingere in constructie ingust J Fig. 4.7. Organigrama pentru calculul camerei de stingere eu suflaj magnetic 47Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzet Organigrama pentru calculul camerei de stingere cu grile metalice, Fig. 4.8, specifica contactoarelor de curent altemativ, are urmatoarele date initiale tal, Us = curentul de are, Lees ~ — curentul de rupere, 1; = laitimea cai de curent, b; = defazajul @; = timpul de are, - — distanta intre contacte, 3. START Us Ip Un = FU). Key 9 +B, las tas Be Bp 8p // © + Wy K,-sing Bo Y by =F, (mm) + by =64410) [mm] NU DA Vg =37Y Tore [mis] Ware 48Caleulul camerelor de stingere Ow Ne VB -Ky sing ws Umnax Fig, 4.8. Organigrama pentru calculul camerei de stiagere cu grile metalice 49Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. Capitolul 5 CALCULUL CINEMATIC AL MECANISMELOR DE ACTIONARE 5.1, Schema cinematic. a aparatului, Determinarea parametrilor cinemati ‘Schema cinematic’ sc construieste pentru pozitii caracteristice ale aparatului special pentru cele dowd pozifii limita: conectata si respectiv deconectata. in Fig. 51 este reprezentati schema cinematica a imni contactor eu miscare de rotatie a armaturii mobile. Planul vitezelor si al acceleratiilor, in cazul cind nu se cunose valorile acestora, se va construi in mérimi relative; in acest caz, pentru a afla vitezele punctelor care sunt necesare, viteza pumctulni de reducere a vitezelor (de obicei cea a contactului mobil) se va alege egal cu I[mvs], deoarece nu se calculeazi valorile absolute ale vitezelor diferitelor elemente ale mecanismului, ci rapoartele dintre vitezele v, ale acestor puncte si viteza ‘v’ a punctului de reducere a vitezelor. Valorile absolute ale vitezelor diferitelor puncte vor fi determinate cu ocazia integrarii ecuatiei de migcare a mecanismului. Fa Fig. 8.1. Aplicarea metodei de reducere a forfelor lo un comactor de c.c 50Calculul cinematic al mecanismelor de actionare 5.2. Caleulul si reducerea fortelor acti Forfele si cuplurile reduse trebuie sa fie echivalente din punct de vedere al actiuni lor, cu fortele si cuplurile reale. ‘Valvarea forjei reduse ye deteruing din conigia ea Tuctul iieeanie produs de aceasta pe traiectoria punctului de reducere, sa fie egal cu lucrul mecanic al forfei reale. Punctul si elementul in care se face reducerea, este indicat si fie alese in locul de actiune al principale: forte active, sau in alte cazuri, pe contactul mobil al aparatului. De exemplu, pentru mecanismul contactorului din Fig. 5.1, forfa Fj. cu care actioneaza resortul antagonist, poate fi redusé in punctul de aplicatie al fortei electromagnetice F,, pe baza urmatoarei relatii NP Fog lg Pg (a) unde: 1, si /., sunt bratele fortelor F. si F... in raport cu articalatia elementului pe care sunt aplicate; Fy este fora F,, redusd in raport cu punctul de aplicatie al fortei F. in’cazul mecanismelor cu mat multe elemente, forfa care acfioneazi asupra punetului i al mecanismului in directia migedrii h, poate fi redusd in punctul a, care se deplaseaz in directia h,, folosind relatia ah, (62) dh, Valoarea derivatelor se poate calcula din caracteristca cinematica hy = fih,), care se obfine pe cale analitic& sau pe cale grafic’. O metoda freevent utilizat’ pentru reducerea forjelor este metoda Jukovsky. 5.3. Constructia caracteristicii forjelor active si a celor rezistente ‘Ambele caracteristici se construiese pe aceeagi diagram’, pentru cazul conectarii, respectiv pentru cel al deconectarii aparatului; desi fortele active sunt orientate in sens contrar in raport cu cele rezistente, caracteristicile corespunzitoare se construiesc in acelasi cadran, pentru a facilita corelarea celor dou categorii de forte. Pe axa absciselor, Fig. 5.2, se trece cursa h, sau tnghiul @ de deplasare a elementului conducdtor sau condus, alegindu-se tot acelasi element al ‘mecanismului ca element sau punct in raport cu care se face reducerea fortelor rospectiv a momentelor, Pe ordonate diagramei ¢o tree valorile forfelor reduse, cu exceptia cazului in care nu se face reducerea, cum ar fi cazul mecanismelor (clectromagnetilor) cu migcare de translatie. Caracteristicile diferitelor forte se insumeazd, obfindndu-se astfel caracteristica fortei rezistente, respectiv a celei active rezultante. SICaleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. is an 4 Fig. 5.2. Constrnetia caracteristicll fortelor active sia celor rezistemte pentru un electromagnet in Fig. 5.2 s-au prezentat curbele de dependenta fati de cursa amaturii mobile (h = 6, egala cu intrefierul) a electromagnetului contactorului din Fig. 5.1; deoarece acesta are 0 migcare de rotatie a armiturii mobile, in loc de A se putea transpune pe axa abscilselor unghiul ¢ de rotafie a armaturii mobile fart de pozifia sa de repaus. Dintre fortele rezistente s-au prezentat pentru simplificarea constructici, numai F,= F,, + F,., noténdu-se: F,, - forga rezistenta a resortului antagonist, Fig. 5.1; F,, - fora rezistentaa resoartelor care asigura forta de apasare in contacte; F, - forta electromagnetics exercitati asnpra armiturii mobile de cétre electromagnetul contactorului, Valoarea F,,, a forfei exercitate de citre resortul antagonist se alege astfel incdit in pozitia deschisi a contactelor, aceasti forti si fie suficientt pentru a impiedica inchiderea contactelor, datorita socurilor la care este supus aparatul in exploatare. Valorile acestei forte si legea sa de dependent fata de curs se aleg in funetie de tipul aparatului: = Pentru releele de mica putere, este suficient ca F,, sa fie egali cu greutatea proprie 9 armiturii mohile (0.1 03N), pe efind la acelasi tip de relew, dar care echipeazi avioanele, F,, trebuie sa fie de peste 9 ori mai mare decat greutatea armaturii_ mobile a electromagnetului. La electromagnetii care lucreazi in condifii de vibratii si socuri mecanice, sistemele care fac parte din echipajul mobil trebuie si fie echilibrate mecanic, sau trebuie si fie alese valori mari pentru F,, corespunzitor pozitiei deschise ale aparatulvi; = Panta curbei F,. = f(h) nu se alege prea mare, spre a nu mari nejustificat forta 52Calculul cinematic al mecanismelor de actionare activa a mecanismului de actionare. Valoarea definitiva a pantei, respectiv a fortei F,. corespunzitoare pozitiei deschise a aparatulti (Ia Squsin) S€ Vor stabili cu ocazia corelarii caracteristicilor fortelor active si rezistente. Marines Pop a fore: inifiale Uc apisae in Conaute iu mumentul atingerit acestora (la 8 = 6,), va marca un salt in curba rezultantd F)= Fra + Fe 3 aceasta curbi va fi construita, Iudndu-se in considerare toleranfele maxime pozitive (prin adaus) admise la executia resoartelor si a altor repere ale mecanismului de actionare, multiplicand forfele antagoniste cu coeficicntul de siguranta pentru forte ky. Valoarea fortei Fro se alege egal cu (0.5..0.7) Frp-os unde CU Faso S= a notat valoarea finala (la intrefier nul) a fortei de apasare in contact. Coeficientul care ia in considerare abaterile admisibile ale fortelor gi ale ‘momentelor, trebuie adoptat pentru cazurile cele mai defavorabile. Abaterile se considera la dimensiunile resoartelor, a reperelor si la montaj, care prin insumarea lor pot determina ca valoarea forfei reale 58 depageasc& cu mult pe cea recultata din calcule. Pentru conditiile normale de executie, la contactoare se adopta: Ky 7) (53) Valorile acestui coeficient pot ajunge pana la 2.4 pentru cazul in care conditiile de precizie la executia reperelor aparatului nu sunt satisfacatoare. 5.4. Corelarea caracteristicilor fortelor active si rezistente Uneori, dupa ce au fost inifial trasate, caracteristicile nu indeplinesc conditiile menfionate, fapt care impune corelarea caracteristicilor forfelor active, cu a celor rezistente. Caracteristicile pot fi modificate prin urmatoarele metode: > micsorarea sau marirea valor fortei sau a cuplului acti > folosirea altu: tip de mecanism de acfionare, cu o alti caracterssticd a fortei active; > modificarea constantei resoartelor, k[N/m] Corelarea caracteristicilor presupune, in esenta, indeplinirea urmatoarelor condi 1. Forfa sau cuplul activ, trebuie si fie mai mari decat forta sau cuplul rezistent. De exemplu, la electromagnetul mecanismului de actionare a carui caracteristicd este prezentati in Fig. 5.3, in cazul cand caracteristica fortei active este curba F.,, conectarea aparatulti nu poate avea loc, datorita faptului ci in pozitia deschisa a electromagnetului punctul a, se afla sub a, deci la intrefier maxim (Sma) valoarca forte active F.y este inferioara celei rezistente F,: atunci cand caracteristica fortei active este curba F.2 ; in momentul atingerii contactelor va apare o frinare a migcdrii (deoarece punctul b, este situat sub 6), frinare care 33Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. poate determina fuziunea contactelor. Daci echipajul mobil are o rezerva suficienti de energie cinetica (care esie egal cu dublul ariei a- c-bra, atunei contactul mobil va reusi si ating’ finele cursei de wehidere, Fig. 5.3. Corelarea caracteristcilor forfelor active si rezistente 2. Valorile minime ale fortelor active nu trebuie sa fie inferioare valorii forjei rezistente F,, din punctele cursei corespunzatoare intrefierului ‘maxim (Spar) $i Tespectiv celui critic (6.,). Astfel, este de preferat, de exemplu, ca in punetul @ care corespunde cu inceputul cursei de ichidere, si in punctul b care corespunde momentului_atingerit contactelor, si fie indeplinita conditia F, = F, (unde cu F. sa notat valoarea forfei electromagnetice active conectat la valoarea minima admisd a tensiumii de alimentare la 0.85U, armatura electromagnetului de acfionare a contactorului trebuie si fie atrasi si menginutd fra vibratii), $i caracteristica fortei active este curba F.;, atunci deplasarea armaturii mobile nu va incepe. Daca in momentul atingerii contactelor forta activa va avea o valoare prea mare (punctul 5), atunci la finele cursei armaturii mobile se va produce un soc prea intens (cazul caracteristicii F,.); 3. Valorile maxime ale fortelor si momentelor active trebuiesc limitate, pentru ca diferenta dintre ele si forfele (cuplurile) rezistenet sa nu fie ptea mare, ci doar suficienté pentru obfinerea vitezei necesare a clementului conducdtor (valoarea impusd de necesitatea stingerii arcului electric de comutatie a cb de g a, care este egal cu energia potential’, 54Calculul cinematic al mecanismelor de actionare tu trebuie ca la 1.05U, 8 depigeascd 0 valoare prea mare, la 1.05U,, contactorul trebuie sa funcfioneze in conditii normale, timp nelimitat). jinuarea socurilor la inchidere, este pos‘bila pe calea aproprierii earacteristivit 1esuartelor ce asigurd fora de apisare iu vonlacte (Fry Fig. 5.2) de curba F, a forjei active. Acest deziderat poate fi realizat ‘marind constanta k a resoartelor respective; Pentru un contactor cu migcare de rotatie montat analog celui din Fig, 5.1, greutatea armaturii mobile G, va reprezenta 0 forfa activa la aclangare si rezistenta la declansare; ca urmare, in acest caz trebuie indeplinita conditia ca, curba G, = /(6) si nu fie dispusd ca in Fig. 5.3, unde intersecteazi in punctul c; caracteristica F, (care la deconectare, find suma dintre Fy, Si Fro reprezinta rezultanta forfelor active), 94 ca urmare la valoarea intrefierului corespunzitor abscisei punetului cy miscarea de declansare va inceta (deoarece G, > F,); caracteristica corespunzitoare greutatii armaturii mobile trebuie s& aibé alura curbei G',, Caz In cure miycarea de declangare va continua pana la capatul cursei. 55Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzet Capitolul 6 CALCULUL ELECTROMAGNETILOR DE CURENT CONTINUU 6.1. Caleulul fluxului magnetic corespunziitor valorii critice a fortei Valoarea cu care debuteazi calculul este marimea forfei de actionare a clectromagnctului P'g,, care se alege cgalé cu eva a valorii crtice Myc, a fortei rezistente, redusa la intrefierul de lucru, si folosind valorile permeantelor intrefierurilor. Se determing valoarea exacth a fuxnlii magnetic fn intrefierul de valoarea critica si valoarea necesara a solenatiei @; pentru a produce acest flux. Pentru electromagneti la care odatai cu modificarea intrefierului An, se modifica si valoarea permeantei de scApari 2, iar fluxul de scApari determina o forti electromagnetici suplimentara, fora electromagnetica de atractie a electromagnetului va fi calculata cu relatia: 1 @ (* a, G (dNs dN e Rao Get aslo ae (6.1) 2 dd ad) 27K, ae ab Pentru electromagnetul cu armitura exterioara, la care de obicei fluxul de seSpiri nu produce o forfS suplimentarS, forja electromagnetic’ de atractie va fi calculata cu relatia dk 2 a8 NI (62) sau: eI (63) 6.2. Calculul circuitului magnetic pe portiuni Pentru cazul circuitului magnetic din Fig. 6.1, calculul valorii orientative a solenatiei infiguriri se utilizeaz’ urmatorul algoritm de calcul: 56Caleulul electromagnetilor de curent continuy, Fig. 6.1. Cireuitul magnetic echivalent la un electromagnet de curent contin 1. Cu relatiile (6.1...6.3) se determina tensiunea magnetomotoare care revine intrefierului principal Os. = 0s. Se caleuleaza solenatia infigurari 0, U2...1.6)Bie (64) 2. Partile componente ale solenatiei infAsurarii se calculeazd cu expresiile: =A, Oy = 4-0, Byr8-8 (6S) yey ° Diferenta de potential magnetic (tensiunea magnetics) intre punctele 1 si 1° (Fig. 6.1) este data de relatia: ®, ®, ‘mir Ugg Uy *U ng qth date (6.6) u, unde H, se determina din curba de magnetizare a materialului, corespunzitor 3, = D5 /S,, Cus, sectiunea armaturii mobile a electromagnetului, iar Dances Folosind tearema Ini Ohm pent cireuite magnetics, in seopul de a evalua 87Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. fluxurile de scApiri din zonele 1 —2 si 2 — 3 precum $i teorema I-a a lui Kirchhoff pentru circuitele magnetice, rezulta pentru nodurile | si 3, Fig. 6. ©, 50,40... 0, =0,,4+0, 60 unde ®,=®,,, Oy) = fait Bole (6.8) R, Din relatia (6.7) se objine fluxul @,2. Seriind teorema doua a lui Kirchhoff pentru ochiul 211°2'2 si deoarece punctele 2 —2' au acelagi potential magnetic, rezulti: O1= Hah tir ty rly By ate (69) cus, gi, Seetiunew transversald a mniezului polar yi rexpectiv cea a jugului e Ps os 4 Din curba de magnetizare rezulté valorile Hy si Hy corespunzitoare inductiilor B,> si B)'s, si din relatia (6.8) se calculeazd @ 1. Deoarece U2»'= 0 rezulta: @y= Oy (6.10) Seriind teorema a doua a lui Kirchhoff pe ochiul 3'3 2.2" , se obfine relatia, y= Hay Say + Hay “Tey + Uy ony unde: Din curba de magnetizare se extrag corespunzitor Hy si Has, iar din (6.11) se obtine valoarea numeric’ a tensiunii magnetice Umss Deoarece: Unsy =Pars° (6.12) rent (6.13) 58Calculul electromagnetilor de curent continu Din (6.7) rezulta valoarea fluxului ©; ©, =0,,-0,, (6.14) si corespunzator inducti se obfine din curba de magnetizare intensitatea cémpului magnetic Hs. Verificarea corectitudinii calculului se poate face constatand daca sunt indepli- nite urmatoarele conditii. Seriind teorema a doua a lui Kirchhoff pentru ochiul 3 — de unde rezulta: Un,e as Din teorema a doua a lui Kirchhoff scrisa pentru ochiul | — si, finind seama de expresia (6.8), se obgine: (6.16) Ayyely +Uy, + Hy Calculele se considera corecte, daca: - Valoarea U,,,calculata cu relatia (6.15), coincide practi (6.11); - Este indeplinita conditia (6.16) ; - Este indeplinita condiia objinuta din serierea teorerei a doua a lui pe achinl IA — 1" — THe te Um, Uns cu cea rezultats din irchhoft 4 Hyg yy + Hyg hat Hye ly + Hy .=0 (6.17) in relatia (6.17), suma EH, «/, trebuie si difere cu mai putin de 10% fata de 6, ; daca se depaseste aceasta limit’, inseamna ca pentru 6, si O,; trebuie adoptate alte valori si calculul anterior se reia, Procedind potrivit algoritmului prezentat, se determina valoarea solenatiei infagurdri, nccesare actionaii cleetromagnetului ; 9, = Pree 6.3. Caracteristicile forfei electromagnetice active Caracteristica forfei active reprezinti dependenta forfei electromagnetice de atracfie a elementului F, fat de solenajia infisurarii 8, pentru valoarea 6.18) 59Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. constant a intrefierului(8=cr.), Fig. 6.2 Numérul necesar de caracteristici ale fortei active se va alege in functie de numérul de valori reprezentative ale solicitarilor, rezultatul din caracteristica forfelor rezistente; in general, numarul acestor caracterstici nu trebuie ste mai mic decit 3-4, doud dintre ele corespund valorilor limita ale intrefierului Gq, $i 5, (Corespunzator pozitiei atrase a electromagnetului). (in diagrama. din Fig. 6.2, caracteristica fortelor rezistente F*. are dou’ intrefieruri critice 6, $i 5,, deoarece electromagnetul pentru care a fost trasatd are dou feluri de contacte (normal inchise NI — normal deschise ND), ceea ce implica dowd salturi ale fortei rezistente: prima data la inchiderea contactelor ND ca urmare a deplasariiarmaturii mobile si apoi, datorita acele'asi cauze, ca urmare a deschiderii contactelor NI). Fig. 6.2. Caracteristica forjei act've Valoarea fortei Fes = Fy (ultima corespunzind intrefierului 8,,) si solenagia caleulaté corespunzaitor acestei valori (Ajcc), Feprezint’ coordonatele punctelor 2 si 2'din Fig. 6.2. in continuare, pentru acecayi valoare @ futiefierului 6.,, se dau diverse valori Fea) mai mari sau mai mici decit F'y.,- si $e construieste (dupa ce corespunzaitor fiecdreia dintre acestea se calculeaza solenatia necesard 0,..), caracteristica Fey pentru 5 = 8.5 Fes = M0). 60.Calculul electromagnetilor de curent continu, in mod analog se procedeazi si pentru celelalt: valori importante ale intrefierurilor, construindu-se apoi familia necesari de caracteristici. Pentru valorile semnificative ale ordonatelor din caracteristica fortelor rezistente F', (puneicle 1 = 4) se duve cite u patalela Ta ana abseivelor, pant Ie interseeyia 1 1-4" cu caracteristicile F., corespunzitoare. Valoarea maxima care se objine pentru solenatie, este cea corespunzitoare punctulti 2', solenatia Qu. Prin punctul 2" se duce o paralela ta axa ordonatelor, iar punctele de intersectie dintre aceasta (5°, G17) $i caracteristicile F,, la diverse intefieruti, se proiecteaz graficul din dreapta Fig. 6.2, pind la intersectia cu abscisele corespunzatoare intrefierurilor respective. Prin punctele astfel obtinute, inclusiv prin punetul 2, se traseazi 0 curbi care reprezinti caracteristica forjei active a electromagnetului F,,, care are so Corespunzitor regimului de desprindere (revenire in pozitia neatrast) a ammaturii mobile, din punctul 4, apartinénd caracteristicii fortelor rezistente corespunzitor intrefierului d,, existent in pozitia atrasd, se duce o paraleld la axa absciselor, pind ce aceasta va intersects caracteristica forelor active corespunzitoare intrefierului d,,, in punctul 4; prin acest punct se duce 0 paralela la axa ordonatelor, care va corespunde abscisei 0, egala cu solen: corespunzitoare .revenirit", adied desprinderii armaturii mobile. Trasind paralele prin punctele de intersectie dintre dreapta 0 = 0, si caracteristicile Fa, punctele de intersectie dintre acestea si abscisele intrefierurilor corespunziitoare, vor determina in diagrama din partea dreapti a Fig. 62 curba F.. = f(8); in mod analog se construieste caracteristica F,, = (8), corespunzatoare valorii nominale a soienatiei 0,, si eventual caracteristicile F., corespunzitoare la alte valori ale solenatici Este foarte important ca in cadrul acestor construct de caracteristici, si se faci corelarea dintre caracteristica fortelor active si caracteristicile fortelor rezistente. 6A, Calculul circuitului magnetic gi trasarca caracteristicilor forfel active pentru un electromagnet de constructie data Spre deosebire de proiectarea unui electromagnet pe baza unor parametri dinainte stabiliti, in situayia cand exist deja un electromagnet de constructie data, trebuie rezolvati problema inversa, adic’ stabilirea paramettilor optimi gi a caracteristicilor electromagnetului deja existent. In fereastra electromagnetului trebuie dispusi o infigurare de dimensiuni determinate, care si asigure 0 solenatie definita de expresia, Oak fl hy key (6.19) Pentru a determina valoarea forjei active pe care 0 poate dezvolta electromagnetul, este necesari constructia caracteristicilor —_fortelor electromagnetice active la diferite valori din Fig. 5.2, potrivit algoritmului prezentat la paragraful anterior. Pe baza caracteristicilor F.., se construieste 61ie Iculul Numeric al Aparatelor EI ct caracteristica forjelor rezistente F’, care trebuie si fie situati sub caracteristica Fug $188 fie corelata cu aceasta de cur electromagnet de curent 6.5. Metudulogia de cal Organigrama_ simpli continu, 4 unui electromag eat. privind calculul_unu ig. 6.3, considera urmatoarele date initiale: START Feare Pais AO= Bay +0520 5 P=Pr0-[I+ 42-48] : I= 62Caleulul electromagnetilor de curent continuu ’ j= [DMEREN y_Aftp=nyl gv a ¥ 43+) eo NU DA Fig. 63. Onganigrama simplificats privind caloulul ums oloctromagnet de curomt ‘continu = forta minima la intrefier maxim, F, = forja maxima la intrefier minim, F, ~ —intrefier minim, dais: = intrefier maxim, Baxi = durata telativ’ de conectare, DC = tensiunea nominald de alimentare, Us; = temperatura ambianta nominal, Ox - supratemperatura infigurdrii, 8,; - coeficientul de transmisie termica globala, 0: - date geometrice, date de material. 63Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. ‘Capitolul 7 CALCULUL ELECTROMAGNETILOR DE CURENT ALTERNATIV 7.1. Metode de caleul La calculul de dimensionare al electromagnetilor de curent alternativ, trebuie avuti in yedere modificarea periodic’ in timp a parametrilor, picrderile de energie prin curenfi turbionari si histerezis in fier si pierderile in spira ecran, Ca urmare_a_acestor pierderi, fluxurile magnetice din diversele porfinni ale circuitului magnetic sunt defazate unele fai de celelalte. Rezulta ci este rationala utilizarea calculului cu marimi vectoriale, folosind reprezentarea acestora ca fazori in planul complex, reprezentare posibili doar cind fluxul magnetic si solenafia sint sinusoidale, adic’ atumci cind punctul de fimetionare se afli in zona liniara a curbei de magnetizare in calculele aferente clectromagnetilor de curent altemativ, fluxul si inductia ‘magnetica trebuiesc exprimate prin valorile lor maxime (de amplitudine) ©, si Ry Algoritmul de calcul al electromagnetului de curent altemativ prevazut cu bobina de tensiune cuprinde: 1. Constructia schemei echivalente a circuitului magnetic; 2. Determinarea permeantslor spatiilor de acr, pentru accleagi valori ale intrefierului pentru care se vor calcula caracteristicile fortei electromagnetice active; 3. Determinarea factorului de scipiri, corespunzitor pozitiei neatrase a armaturii mobile F mas 4, Calculul valorilor fluxului si a inductiei magnetice; se va considera initial valoarea fortei de actionare care se va alege ca fiind egali cu cea a fortei rezistente reduse la intrefierui critic, si corectata prin coeficientul ky, Frneda ‘er 0) Pe baza acestei marimi se calculeazi valoarea definitiva a fluxului magn: din intrefier, ©, corespunzatoare pozitiei neatrase a armaturii mobileCalcutul electromagnefitor de curent alternat = Fong eg (Meh Be) 4(Ba,h dd 93 dd Coeficientul 1/3 din relatia anterioari rezulti din faptul ci dimensionarea circuitului magnetic se face pentru valoarea medie a fluxului magnetic din polul magnetic care se calculeazi pe baza ,, determinat anterior si folosind (7.2) cocficientul de dispersic F m.4e Corespunzator valorii medii a fluxului si pozifici iy =Frmiy Os 03) 5, Pe baza valor uj, S¢ caleuleazi numarul de soire w al bobinei, gindnd seama ca acest flux magnetic trebuie sa fie produs chier $i atunci cand tensiunea de alimentare de la bornele bobinei electromagnetului are valoarea minima : Dia = Fuga “Un (74) 6. Caleulul valorii fluxului magnetic din intrefierul principal in care este agezati spira ectan, se face pentru pozitia atrasd.a armaturii mobile: VP hisag Un oa ral (75) OW" Try unde: Kapig = (0.7.0.9) este un coeficient care ia in calcul scdderea posibila a tensiunii de alimentare; onl fy Gedy, = (1,03 + 1,05); 7. Dimensionarea spirelor ecran; daca nu este indeplinita conditia de absent a vibratiilor, atunci calculul trebuie reluat, diminudndu-se numarul de spire al infagurdri: 8, Calculul valorii solenatiei corespunzatoare pozitiei strase a armaturii mobile; 9. Calculul parametrilor electrici ai infisurarii pe baza parametrilor magnetici si dimensionarea acesteia; 10. Calculul termic al electromagnetului, si corecarea, dacd este cazul a dimensiunilor acost 11, Calculul si constructia caracteristicilor fortei electromagnetice active; 12, Constructia diagramelor veetoriale: 13. Determinarea timpilor de actionare si de revenire;, 14, Calculul parametrilor finali ai electromagnetului roiectat si ai indicatorilor tehnico-economici ai acestuia. 65Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. 7.2. Caleulul spirelor ecran Pentru ca la electromagnetului monofazat de curent alternativ cu spira ecran si nu existe vibrafii ale armaturii mobile, este necesar c2 valoarea minima a fortei fe devat fon ezistent rezultanta care actioneaza asupra armaturii mobile, atunci cand aceasta se afla in pozitia atrasa Indeplinirea acestei condifii se realizeazd amplasdnd spira ecran astfel incdt aceasta si impartd, Fig. 7.1, talpa polului cu sectiunea totald s,, intro portiune ecranati cu sectiunea s, si una neecranata, de sectiune s,, Valorile celor dow sectiuni sunt astfel alese, inct si asigure trecerea prin acestea a valorilor necesare ale fluxurilor magnetice ©, si , si respectiv inductiile magnetice B. $i B,, cit si din conditia ca valoarea pierderilor P, din spira ecran, s& fie minima. La electromagnetul cu doud intrefieruri, spira ectan se aseazd pe coloana care confine infasurarea; la cele cu trei coloane, aceasta se va dispune pe coloanele laterale, in cazul cind sectiunea coloanelor circuitului magnetic este diferiti, atunci dimensionarea spirelor ecran se va face pentru fiecare coloand in parte. La electromagnetul cu jugul in forma de E, in cazul cind spira ecran de pe coloana centrala lipsesie, valoarea minima a forfei de atractie din intrefierul central este foarte mica, deci nu va fi luati in considerare la dimensionarea spirei eeran. Ca date initiale de calcul se vor utiliza urmatoarele: = Valoarea fortei rezistente ce actioneaza asupra armaturii mobile in pozitia atrasa a acesteia F'y. , care se multiplica cu coeficiental ky, s., Fig. 7 Modalitii de fixare a sepirel conan bn talpa poland - Valorile sectiunilors, sis, se aleg din calcutul preliminar; - Alegerea modului de realizare a spirei ecran, Fig. 7.1. in cele ce urmeazd, se prezinti o metoda de calcu. a spirei ecran, pe baza marimii raportului dintre vatoarea minima admisi Fi, a forfei de atractie (in cazul existentei spirei ecran) si valoarea medie a fortei de atractie, 66Calculul electromagnetilor de curent alternati atrasd a armaturii Fiyy,,. atunci cand spira ecran na exista. Aceast metoda consta in urmatoarele etape: 1, Valoarea medie a forfei de atractie atunci cénd spira ecran lipseste, iar armitura mobili se afla la intrefier minim (in pozifia airasa), este %, =H N] 7.6) 4 Ha Sse WI oo Fades unde, este valoarea rezultati din relatia (7.5); Sue Sp Sper Teprezintd suma suprafefelor ecranata si neecranata, din suprafata 8 talpii polare, egala respectiv cu diferenfa dintre s, si suprafafa ocupata din talpa polara (s,.) de catre spira ecran. 2, Se determina raportul: Fog ks Fy 2 Prrcty Pooig — 40*1 te (c] unde: ks = (1.1.1.2) este un coeficient de sigurangi pentru valoarea minima a fortei de atractie, fort a carei valoare va ereste datorita ex stentei spirei ecran; cand aceasta lipseste de pe coloana centrala, se considera ks~ 1. 3. Raportul dintre suprafetele sy $15 (7.8) de obicei, a= 0.5; 4, Rezistenta ohmicd a spi eran: Ms. AL, by OBL a=? (2) 7.9) unde 6,, este intrefierul in pozitia atrasi a armaturii mobile; 5. Defwajul ‘Y dintre fuxurile, yi @, alunei end ecranul este format dinte-o singura spira (w — 1), este: (7.10) unde A, este permeanta portiunii ecranate a intrefien 6, Fluxurile magnetice ©, si, sunt definite de expresiile: 67Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. o,- eo =c-08,; c= i407 +2-e-cos¥ osY 7. In shuayla cand valoarea indueylel magnetice din pares neeeranata a intrefierului: B,= 22516 [T] (7.12) rezulti faptul ci valoarea rezistenfei magnetice « portiunii neecranate a circuitului magnetic R,,, este de acelasi ordin de mirime cu rezistenta ‘magnetic’ a portiun neecranate a intrefierului R,,, . In acest caz, este necesar recalcularea coeficientului ¢ cu expresia (7.13) si inlocuirea valorit astfel obfinute in expresiile (7.11): pt Rare Reg, cu formula, 2 4x? Zag, = fag, +X, (7.13) 8, Valorie medii ale forfei din portiunea ecranati a :olului Fes respectiv din porfiunea neecranata se vor calcula cu relafii similare expresiei (7.6); valoarea amplitudinii forjei (F,) si, respectiv, valorile medic si minima a_forfei electromagnetice (Fax) $i F nix) in prezenta spirei ecran, se determing cu relatile e Fre, - 3 7.14) mn Toms (ray Fy = a Fonedy + Faey + 2° Frnt “Fine, “082% (7.15) Fed = Fredy + Fede + Frain = Fred Fn (7.16) Potrivit cu cele prezentate anterior, trebuie ca valoarea minima a fortei de atractie Fy Si fie superioara valorii maxime a fortei rezistente, corespunzitoare poritici atrase @ armaturii mobile. Dac aceasta corditie nu este indepl atunci este necesaré marirea valorii fluxului magnetic ,, pe calea reducerii numérului de spire ..w” a infiguririi, dupa care se va reface caleulul spinei ecran; 9. Valoarea raportului dintre forta medie de atractie in pozitia atrasd a armituri 68Calculul electromagnetilor de curent alternati mobile Fy, $i Fnn trebuie sa fie de circa 1.5: Frmed ar P Ls yy 10, Pierderile active de putere in spira ecran corespunzitoare valorii maxime ale K,,.. Un vor fiz (7.18) unde &,,__a fost introdus pentru ca in relatia (7.5) fluxul® , s-a calculat folosind valoarea minima Umin ~k,,Um Deoarece P. se determina corespunzitor valotii Una apare necesitatea multiplicarii cu coeficientul ky, Din expresia (7.5) rezulta c& pentru pozitia atrasi a armaturii mobile 6, = 1 And tensiunea Usa este aplicats bobinei electromagnetului, in spira 0, 4 ) se induce tensiuneaelectromotoare £=—-°—"<— care trebuie s produci valoarea necesar’ a fuxului ®,; cind la bobind se aplic® Una = KU ins se induce Le.m.: OO ky oa Wk, Fea — Fas valoare eare inlocuita in (7.18), conduee 1a forma final a relagiei (7. I, Stabilirea dimensiunilor geomettice ale spirei ecran se efectueaza plecind de la valoarea necesara ce trebuie obtinuta pentru r,, finindu-se seama si de cresterea insemnati a valorii r, datorta faptului ci spira ecran se incalzeste pind la (200...250°C), La stabilirea dimensiunilor spirei ecran, trebuie luat in considerare si schimbul de cilduri efectuat de catre aceasta, Coeficientii ce caracterizeaza schimbul de cildura generalizat dintre portiunile spirei ecran aflate in aer (a%,_ ) si respectiv pentru cele aflate in fier (cz, ), sunt dati de relatiile: ay, =3-107 -(1+0.0017-8) [ea 9.Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. as, ,,, =2.9-10-9 -(1+0.0068-4) f ui wy (7.20) cm 7.3. Caleulul solenatiet infaigurarii Se realizeazi concomitent cu intocmirea schemei echivalente a circuitului ‘magnetic in care se va considera faptul cd rezistivitatea magnetica complexa a fiecdrei portiuni a circuitului magnetic, este consianti in lungul portiunii respective. Miezul pe care este dispusd infisurarea se va imparti in cel mult doua parti; doar cénd factorul de sc&pari are valoare mare si la valori mari ale inductiei magnetice, deci la valori mari ale rezistenfei magnetice a fierului, este indicata impértirea miezului magnetic pe care este sityata bobina, in mai multe portiuni, In situatiile cand rezistenta magnetic’ a fierului nu reprezint mai mult de (5...10)% din rezistenta magnetica a intrefierarilor, atunci_ impedanta lor foramagnetice poate Fi neglijath infagurdrii are ca punct de plecare valoarea factorului de scapari; aceasti metoda se poate aplica pentru cazul circuitului ‘magnetic prezentat in Fig. 7.2, care se imparte in dowd circuite legate in paralel, fiecare dintre acestea fiind parcurs doar de jumitete din valoarea fluxului magnetic ce stribate coloana central’, Caleulul solenatiei @, se realizeazi pentru pozitia atrasa a armaturii mobile deoarece fluxul magnetic®,,.,. a fost determinat corespunzitor valorii fortei electromagnetice necesare actionarii electromagnetului atunci cdnd infisurarea acestuia este alimentati cu tensiunea Unin~kU ions rezulti faptul ci si solenatia @,, va fi calculati eu valoarea Unine Valoarea acestei solenatii rezulta din teorema a I-a a lui Kirchhoff pentru ochiul superior al circuitului magnetic din Fig. 7.2. 70Calculul electromagnesilor de curent alternati Fig. 722. Circuiaul magnetic echivatent te un eteciromrgnes tke curent ulvernativ 74. Cal parametrilor electriei ai infisuririi pe hava parametrilor magnetici ai acesteia Pentru a stabili relatia existent intre parametrii electrici si cei magnetici ai bobinei in pozitia atrasa a armturii mobile, se vor utilza relatile de dependents existente intre valoarea. medie a fluxului magnetic in povitia atrasi ©,,.,, solenatia @, si impedanta magnetics echivalenté Z,, a. circuitului ‘magnetic. Rezulta urmatorii parametri de calcul: ~ Rezistenfa activa total si reactanta totald a infasurdrii asezate pe miezul feromagnetic si alimentate in curent altemnativ: 2 2 sing; x= @U 88 721) RartR=rt2 unde: reste rezistenfa ohmic a conductorului infaigurariis R - rezistenja ohmici determinata de pierderile de energie activa din fier ca urmare a curengilor turbionari, cit si datoriti magnetizarii; (deci rezistenta ohmica suplimentara datorata curentului alternativ);, ~ Curentul de infigurare se caleuleazsi cu relatia — (722) VR? 4.x? (cu R si X definiti de expresia (7.21)). Valorie objinute pentru curentul din infisurare cu relafia anterioara, difera in functic de mirimea tensiunii sursei (Umiy ; Unas + Us), Fespectiv in functic de 7Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. valoarea impedantei Z, care la rindul siu depinde de marimea Z,,_ care este determinat, in cea mai mare parte, de mirimea inteefierurilor principale (de Tueru); ~ Puterile aparenti si activa absorbitele ciitre infagurare : Pr {reune) (wl (723) Wal pope Pentru calculul termic al electromagnetului, puterea se va calcula corespunzitor valorii maxime a tensiunii Umar = AtimaUm Tespectiv corespunzator valorii ‘maxime a curentului: valoarea impedantei se va calcula corespunzaitoare pozitiei atrase a armaturii mobile. Puterea activa absorbiti de cAtre infasurare, se poate calcula cu relatia: P+ Py+Pe+P. (WI (7.24) unde Py, si Pr sunt respectiv pierderile prin histerezis si curenfi turbionari in magnetic iar P_ este definita de cAtre expresia (7.18) La valoarea nominaki a tensiunii U,, circuitul magnetic se ali in vecinitatea saturatiei magnetice; astfel, odati cu cresterea tensiunii pind lal.IU/,, puterea activa absorbiti P creste cu circa (20...30)% din valoarea sa corespunziitoare tensiunii U, iar la 0.8U,, P scade la circa 0.5 din valoarea sa corespunzaitoare lui Us - Defazajul dintre vectorii tensiune si curent este : x P p= SIU cong unde: X; R; P si S sunt definiti de (7.21) si respectiv de relatia (7.23). (7.23) 1.5. Calculul sl constructia earacteristietlor forfet electromagnetice active Forta de atractie corespunzitoare pozitiei atrase a armaturii mobile Valoarea medie a fortei Fos Corespunzatoare tensitnii Upin se calculeaza cu relafia (7.16). Daca electromagnetul are doud sau mai multe intrefieruri de lucru, atunci forya rezultanta este suma forjelor dezvoltate in fiecare dintre intrefierurile respective. La tensiunea nominala U, valoarea medie a forfei din fiecare intrefier prevaizut, cu spiri ecran este : Frnt = Fey + Fred (7.26) Aceasti manme se calculeazé tot cu formulele (7.14), considerdnd taptul c& marimea ®,,.,. se va determina in acest caz cu relatia (7.5), dar inlocuind in aceasta valoarea nominala a tensiunii 72Calculul electromagnetilor de curent alternati Forta de atractie corespunzdtoare pozitiei incomplet atrase, sau pozitiei neatrase a armaturii mobile Valoarea medie a fortei corespunzatoare imtrefieruui critic Fy. sau altor valori ale intrefierului (Froca,)> se determina cu relafia (7.2), unde fluxul ‘magnetic din intrefierurile principale @,, se caleuleaza cu expresia ®noig _ ¥2-Upyiy=r-i-sin6) Cred, OW nad, 05 (27) unde r are semnificatia din formula (7.21) ; / este definit de catre (7.22), insa in aceasta relatie se va inlocui Y = @-L, cu L - inductivitatea infigurari, fra a se ua in considerare impedanta magneticd a portiunilor de fier. Daca s-au efectuat corect calculele, atunci valoarea fortei F..., obtinu pentru tensiunea Uni $i intrefierul critic, rebuie si fie apropiati de valoarea forfei care s-a adoptat in partea inital a calcululu 7.6. Metodologia de calcul a electromagnetului de curent alternativ Organigrama simplificata privind calculul unui electromagnet de curent alternativ, Fig. 7.3, considera urmatoarele date initiale: = tensiunea nominal, U.: - _ freeventa tensiunii de alimentare, f + forta de actionare la intrefier maxim, F,; = forta minima in pocitia atras, Fos - fieevenja de conectare, fs - durata relativa de conectare, DC; = cursa armiturii mobile, Spay; - densitatea de curent prin infasurare. J: = defazajul, o: - temperatura spirei ecran, 0; = date geometrice, date de material, BCaleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. Uns Fas Fuinn fos DC, finass B=f(f).k= cos a fi, Hs, b>. 0. Bir Bins Bor Fes Bir Jy Bt Kus €15 62 +2K7a,m- cos 2(A =) + 2a,-(cos* a, ~ 1) +2K*m(2K* = 1)] 1 74Calculul electromagnetilor de curent alternativ b=(08+1) (4: T+a 6 + WA, 2 +A) Bbw, n-2gm Er, 15Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetri + Jap R, 1, =2Ab+a, +2, +2g,); A, = Py [1+ or,(O—20)] + a=a,+a,+2¢, ; 4, = 2,42, 48,48, Fig. 7.3. Orzanigrama simplificatd privind calculul unui electromagnet de curent alternativ 76Introducere in MATLAB. Capicolul 8 INTRODUCERE iN MATLAB 8.1. Consideratii generale MATLAB" (MATtrix LABoratory) reprezinta un limbaj de inalta performanti utilizat pentru. proiectarea asistati de calculator, fiind dedicat calculului numeric si reprezentirilor grafice in domenii ale stiintei si ingineriei. Matlab integreazi intr-un limba} matematic accesibil, dar avansat, analiza numeric’, calculul matriceal, procesarea semnalelor si reprezentiri grafice complexe, elementul de baza cu care se opereaza tind matricea, Numele MATLAB provine de la Matrix laboratory, firma producitoare fiind ‘The MathWorks, Inc., USA. Matlab este folosit atat in mediul universitar, unde este un pachet standard pentru cursuri de matematicd, inginerie st stiinfe, cat 1 in industrie, unde este utilizat pentru cercetare avansata, dezvoltare si produetie din faza de proiectare a prototipurilor pana in faza de realizare a echipamentelor gi produselor speciale sau de larg consum. Dintre domeniile de utitizare se pot mentiona: * Matematied fundamental si caleul numeric; " Modelatea, simularea si testarea prototipurilor, + Analiza, prelucrarea si vizualizarea datelor; "Grafica inginereasca si stiinte aplicate: * Dezvoltarea de aplicati, inclusiv interfete grafice cu utilizatorul (GUD). MATLAB permite dezvoltarea unei familii de aplicatii sub forma toolbox- urilor. Aceste toolbox-uri permit icarea tehnologiilor specializate din diverse domenii, cum ar fi: procesarea numerica a semnalelor, sisteme de conducere automata, refele neurale, logic’ fuzzy, sitmulare, aplicatii DSP ete. Aceste module reprezinti o serie de functii MATLAB (M-files), care extind puterea de calcul a MATLAB in vederea rezolvarii unor probleme particulare. Dintre module se pot enumera: Simulink (simulare), DSP, Signal Processing (analiza seriilor temporale), Data Acquisition, Fuzzy Logic, Image Processing (functii avansate de procesare a imaginilor), Partial Differential Equations, Neural Network (proicctaea yi sinmulares rejetelor ueuronale), Optimization (optimizarea liniara si neliniara), Financial, Statistics, Database, Virtual Reality ete, programul fiind, desigur, intr-o permanenti evoluie gi imbunatatir. 7Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetrice Se poate nota faptul ci Matlab include facilitayile unui limbaj complet de programare, admitind interfefe cu. limbajele de programare C, C+ si FORTRAN dar si comunicarea cu diverse aplicatii, cum ar fi Excel, Structura sistemului MATLAB include urmétoarele piri principale: Mediul de dezvoltare este alcatuit dintr-un set de comenzi care permite folosirea functiilor si fisierelor MATLAB, multe dintre acestea fiind interfete grafice. Acestea includ: fercastra principali MATLAB (MATLAB Desktop), fereastra de comenzi (Command Window), fereastra de memorare a comencilor folosite (Command History) si browsere de Help, Workspace, Files. Biblioteca de funefii matematice MATLAB care include o serie de algoritmi de calcul, pornind de la funcfii elementare precum functii trigonomettice, calcule cu polinoame, operatori relational si logici si aritmetiea complex, pani la functii mai sofisticate precum inversare de matrici, calcul de valori propri, functii Bessel, integrarea numericd sau transformata Fourier. Limbajul MATLAB este un limbaj mattice/vector de inalt nivel ce include instrucfiuni de control al buclelor, functii, structuri de date, comenzi de intrare/iesire si instructiuni de programare orientati pe obiecte. Limbajul MATLAB permite atat "programarea superficialé” pentru crearea rapida a unor ici programe de calcul specifice, edt si "programarea in detaliu" in vederea dezvoltarii unor programe complexe de nivel superior Handle Graphies® este sistemul de grafied MATLAB si include atat eomenzi pentru vizualizarea 2D si 3D a datelor, procesare de imagini, animatie si graficd, cat si comenzi ce permit personalizarea completi a reprezentirilor grafice si construirea interfefelor grafice (Graphical User Interface - GUI) pentru aplicatiile MATLAB. MATLAB Application Program Interface (API) estereprezinti 0 bibliotect ce permite scrietea programelor C si Fortran ce interactioneazi cu MATLAB. Lancarea aplicatiei Matlab ee face actfel: = cu dublu-clic pe pictograma aplicatiei de pe desktop sau, A = cu un clic pe butonul Start si apoi pe optiunea All Programs de unde se selecteazai cu un clic aplicatia Matlab, Fig. 8.1. Deschiderea aplicayiei Matlab 8Introducere in MATLAB. La lansarea programului se pot stabili diverse optiuni de lansare, eum ar fi: * Clic-dreapta pe pictograma MATLAB de pe Deskto3 si apoi Clic pe Properties in meniul contextual. Create shot Deke Renae * Tastafi in cdmpul Target, dupa calea catre "matlab.exe”, una sau mai multe optiuni de lansare, cum ar fi optiunea /minimize. in tabelul 8.1 sunt date diverse optiuni de lansare. Genel Shit | Compt BA wuss Teoet woe Appteason Target ean wins2 Taget —— [FWATLAB pn inna Pind Statin [EWATLABEpSWok Shoteutkey [Rone comes [ FndTaget. | _Changelcon. | _ Advanced C= [= Fig. 8.2. Fereastra de optiuni de lansare a aplicariei Matlab Tabelul 8.1. Optiuni de lansare a aplicatiei Matlab Optiune ‘Acfiune ‘minimize Lanseaz’ MATLAB in format mininizat /nosplash_ Lanseazi MATLAB fara afisare splash. Tt M_file | Lanseazi MATLAB impreund cu deschiderea automata a fisierului cu numele M_file. 9Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetrice Directorul de lucru Matlab se poate selecta inainte dea lansa programul, cu urmatoarele comenzi: * Clic-dreapta pe pictograma MATLAB de pe Desktop; + Clic pe Properties in mcuiul vonteatual, += Tastafi calea de acces cate directorul de lucru in empul Start in, de exemplu D:\MATLAB: Fig. 8.3, Selectarea directorului de lucru Matlab De notat cd directorul de lucru poate fi selectat si dupa lansarea aplicatici Pentru inchiderea aplicagiei MATLAB: * Dati clic pe meniul File si apoi clie pe Exit MATLAB, sau + ati elie pe butonul de inchidere al ferestrel MATLAB Desktop + Tastati “exif” sau “quit” in Command Window si apasafi pe tasta Enter. [>> exitIntroducere in MATLAB 8.2. Fereastra principala MATLAB (MATLAB Desktop) Dupa lansarea programului MATLAB apare fereastra principal, Fig. 8.4, care confine comenzile de control a directoarelor, fisierelor, variabilelor si a aplivagilur asuviate MATLAB-ului. Vilna et elewe Cle pe deplnce ade ‘decgrcwent —fveatainafiraDetop fena Desde peurvvilare Hep lodvere heumer, demo sete fc Mii Secon Vea an wiewe Vine spi de iru Spar pay fc aenowe san deste cece elbaeascarefeasea Fig. 84. Fereastra principals MATLAB Fereastra aplicatiei MATLAB (MATLAB Desktop) supervizeaza urmatoarele ferestre: " Fereastra de comenzi (Command Window), care permite lansarea comenzilor in MATLAB; " Fereastra Command History, care permite memorarea, vizualizarea si relansarea functilor folosite anterior in fereastra Command Window; " Fereastra Launch Pad, care permite lansarea comenzilor si accesarea documentatiei specifice MATLAB; * Fereastra Current Directory Browser, care permite controlul fisierelor MATLAB i acelor asociate; * Fereastra Help Browser, care permite vizualizarea si ciutarea documentatiei MATLAB. 81Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetrice * Fereastra. Workspace Browser permite vizualizarea si schimbarea cconjinutului spatiului de luerus " Fereastra Array Editor permite editarea si vizualizarea conginutului vyatiabilelos fut-un format tabelar, Fereasira Editor/Debugger permite crearea, editarea si verificarea figierelor Mcfiles care congin funetii MATLAB. MATLAB Desktop Toolbar, Fig. 8.5, permite accesul la comenzile clasice ale MATLAB. Fiser now ae oe Vienalizare sau modificare Be ssre dicector exe Rasfoire ‘Taiere | Lipire| Revenire | Help perenne! ‘Cure Brectory | Dwayne: 8.5, MATLAB Desktop Toolbar Meniurile aplicafiei MATLAB au, in mare parte, optiuni cunoscute, dar si comenzi specifice aplicafiei. De exemplu, selectind comanda File se obtine ‘meniul cu urmatoarea list de comenzi: New — deschide un sub-submeniu cu opfiunile: M-File (deschide o ferestra de editare a unui fisier), Figure (deschide o fereastra graficd nou), Model (deschide fereastra corespunzitoare modelarii in Simu ink); Open ~ deschide un figier existent, care va deveni un fisier de Iucru; Run Seript — ruleazi comer le componente ale unui seenariu Load Workspace — incarca fisierul specificat, in care au fost salvate anterior datele din spagiul de lucru; Save Workspace As ~ salvacaza datele din spatiul de hucra intr-un fisier; Show Workspace — afigeazii continutul spatiului de lucru; Show Graphics Property Editor — editor de proprietiti grafice; Show GUI Layout Tool — permite modificarea interfefei; Set Path — se stabilesc caile cate directoarele in care se gasesc fisiere sau MATLAB; Preferences ~ stabileste proprietatile ferestrei de comenzis Print Setup — configureaza caracteristicile imprimantei si paginii; Print -tipareste documentul; xit MATLAB — inchiderea aplicatiei, in meniul File sunt afigate gi ultimele patru fisiere deschise. aplica 82Introducere in MATLAB. Meniul Edit contine 0 serie de comenzi generale pentru aplicatiile de tip Windows: Undo, anuleaza ultima comands; Redo, revenire; Cut, taiere-muta textul selectat in Clipboar: Copy, copiere-copiaza textul selectat in Clipboard; Paste, atasare-copiaza textul din Clipboard; Select All, selecteaza tot textul ferestrei active. Find, cauta in text a unui sir de caractere; Clear Command Window, sterge continutul ferestrei de comenzi; Clear Command History. sterge continutul ferestrei care contine comenzile introduse. Meniul Window are optiuni de afigare sau de ascundere a ferestrelor: Command Window, afiga7i/ascunde ferestra de comenzi: ‘Command History, afisaz’/ascunde ferestra cu comenzile anterioare; Current Directory, afigazi/ascunde directorul de lucru;, Workspace, afisazi/ascunde spatiul de Iucru, Fereastra Command Window, Fig. 8.6, este fereastra prineipala de comunicare utilizatorului cu programul MATLAB si permite lansarea de funetii si efectuarea de operatii in MATLAB. Pentru deschiderea ferestrei se selecteazi ‘Command Window din meniul View. Fig. 8.6. Fereastra Command Wintow 83Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetrice Proprietiqile specifice ferestrei Command Window permit modificarea formatului de afisare a valorilor numerice, setarea fontului, a stilului, alegerea culorilor folosite pentru sublinierea instructiunilor ete. Pentru afisarea ferestrei de Uislog, Fig. 8.7, cu proprictagile feresuci Commumt Wintow, seloctai Preferences din meniul File al MATLAB Desktop. Comanand Window Fort & Colo sPreferences Command Window f= red © Use destion font epost & indenting “n 3 | © Use custom font command History EsitonDebusger pace dF= Iho Holo ‘Sample ‘cument ecto Workspace roy Eton ‘ue Figure Cory Temata caer simul Ted color iterate =] Background color (| F Smtaxhighigning Set Colors ok | comes | sop | Hee Fig. 8.7. Proprietijile ferestrei Command Window Fereastra Editor/Debugger, Fig. 8.8, prezint’ o interfari grafica cu utilizatorul ce permite editarea de text si verificarea (debugging) oricdrui tip de fisier M- file. Pentru a crea un nou fisier M-file in Editor/Debugger, oti se da clic pe butonul New file din toolbar-ul MATLAR, ori selectati File + New + Mcfile din meniul MATLAB Desktop, Se poate de asemenes, realiza un figier M-file folosind meniul contextual in Current Directory browser. Editor/Debugger se deschide daca nu este deja deschis, cu un fisier gol in care se pot serie instrucfiunile figierului M-file Daca Editor/Debugger este deschis, se pot crea mai multe fisiete noi folosind butonul New File din toolbar, sau se selecteaza File + New + M-file. Pentru a deschide un fisier M-file existent in EditorDebugger, se di clic pe butonul Open din toolbar-il MATLAB sau Editor/Debugger, sau se selecteazi File + Open si apoi din Open dialog box, se selecteaza fisierul M-file si se di clic pe Open. 84Introducere in MATLAB. Serene ee vor Tet Gaby Heaps Wb ron Fp Boo |G) AF AO) S07 OH) male ms = 03 x 5 + Wee: ‘igucelt) + plot (2 025,00028,"b, "inabigth.5)5 held ons hold on wie sos 2 + (us) bot. ((t. (etn) ene 2p ogre) 20-2 13°50. age as /3) Pans RoD Ts Pent )-2) seep see exp (-aee(n2 t-te *2enp (osetia) 90) Pega) 2/3) abled RD" (2. /(et} 2) Pepa a Kos + Go x2} V.04= [FO HL ae igure) 4 plot (%049.04,'m "Lanliseh' 15) hokd eo Fig. 8.8. Fereasira Editor/Debugger Fisierele recent folosite, implicit ultimele patru, sunt afisate la baza meniului File, de unde pot fi deschise rapid. Caracteristicele ferestrei Editor/Debugger, Fig. 8.9, se pot modifica selectind Preferences din meniul File al ferestrei MATLAB Desktop. Fereastra de dialog permite selectarea _opfiunii Editor/Debugger in urma careia se deschide fereastra Editor/Debugger Preferences care permite modificarea proprietitilor. Se pot modifica caracteristicele pentru font si culorile folosite in ferecstra Editor/Debugger, se poate selecta modul de afigare, salvare ete. Exist gase configurafii predefinite de MATLAB Desktop, care se pot selecta din meniul View + Desktop Layout: 1. Default ~ afiseaza ferestrele Command Window, Command History si Current Directory browser grupate, si Launch Pad si Workspace browser ‘grupate impreuni; 2. Command Window Only - afigeazd doar fereastra Command Window. Aceastd optiune face ca MATLAB Desktop sa apara similar cu versiunile de MATLAB anterioare; 3. Simple - afigouz’ forvastra Command History gi Command Window, wna linga alta; 4. Short History - afiseaz’ fereastra Current Directory browser si Workspace browser grupate impreund deasupra ferestrei Command Window si deasupra ferestrei Command History de dimensiune redus’; 85Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetrice 5. Tall History - afiseaza ferestrele Command History in stinga si Current Directory browser si Workspace browser grupate deasupra ferestrei Command Window; 6. Five Punet - aligeara fevcasiis Launch Pud deasupis fercsuici Command History in stinga, Workspace browser deasipra Current Directory browser in centru, si Command Window in dreapia. Dupa selectarea configuratiei dorite, se pot muta, redimensiona si deschide/ inchide ferestrele. £ comanevndow = EditorDebugger Falter Font & Colors © Bultin edttor mang Drbanroptone Hep | © suntan ones wanosnunana comme Noster usete st ye Nuveen FB ete {owe comtemsie | one “Snare LF Remnsustonomienewstceerion | (Lf Fig. 89. Proprietsile feresirei Editor/Debugger Aecesul Web. Se poate accesa din MATLAB Desktop paginile Web clasice ale MathWorks, selectind una dintre urmatoarele optiuni: The MathWorks Web Site, MATLAB Central, MATLAB File Exchange, MATLAB Newsgroup Exchange, Check for Updates, Products, Membership, Technical Support Knowledge Base. grafice in Matlab (figure) MATLAB-u! directioneaza iegirile grafice spre o fereastri separati de fereastra de comand’, fereastra grafica denumiti figure. Fereastra graficd este 0 forma elevaté de reprezentare a graficelor; putind fi mai multe ferestre grafice deschise in acelasi timp, dar o singurd fereastra de comenzi. in fereastra graficd pot fi reprezentate funcfii 2D sau 3D, imagini color, animatie etc. Selectarea 86Introducere in MATLAB. comenzii File-New-Figure determina trecerea intr-o fereastra grafic. Funetiile grafice creeazi in mod automat o noua fereastrd gmfica dacd mu exist una curenta. Generates unei ferestre yiafive ve fave, de excumplu, eu fungia figure. functie graficd, cum ar fi functia plor, genereaza un grafic in fereastra de tip figura. De exemplu, i/10:2*pi: y=sin(x); plot(x.y) traseazi graficul functiei sinus de la 0 la 27 in fereastra curent& de tip figura, daca aceasta exist, iar dacd nu, in una now creatd. Pentiu salvarea unei figuri se selecteazit Save din meniul File, Pentru salvarea {ntr-un format diferit se foloseste Export din meniul File. Dupa generarea unui grafic (plot), se pot face schimbari si prelucrari ale graficului cu interfaja graficd Plot Editor. Figura §.10 prezinta principalele Caructeristici ale feresteei grafive gi le inverfeyei Plot Editor, oe) Fe Eat ew let Tee Wed tp OSES RAZ BAD ra) 1 Fig. 8.10. Prelucrarea graficelor cu Plot Editor 87Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetrice 8.4, Pachetul SIMULINK SIMULINK® este un pachet software atasat aplicatiei MATLAB fiind un sistem interactiv pentru simularea dinamicii sistemelor neliniare gi liniare. Acesta este wonveput sub fora unci interfeye grafive Late penile vealizarea unui utilizind schema bloc a sistemului si apoi simularea dinamicii sistemului SIMULINK poate lucra cu sisteme liniare, nelitiare, continue, discrete, multivariabile etc., aviind Blockset-uri, adica biblioteci suplimentare ce contin, aplicafii specializate din diverse domenii cum ar fi comunicatii, procesarea semnalelor etc. SIMULINK poate fi activat astfe: 1. Comanda click pe pictograma Simulink [We MATLAB, sau 2. din fereastra de comenzi MATLAB se scrie comanda simulink, Se va deschide o fereastra, Fig. 8.11, care congine componentele aMate In biblioteca SIMULINK, fiecare component aviind un set propriu de comenzi. din bara de instrumente a Realizarea unei simutiri in SIMULINK, presupune parcurgerea mai multor tape: 1. Determinarea modelului matematic; 2. Identificarea blocurilor corespunzitoare elementelor care modeleaz sistemul;, 3. Realizarea_diagramei sistemului, format din blocuri standard din biblioteca Simulink sau a blocurilor proprii, create de utilizator; 4, Configurarea fiecirui bloc, in funetie de modelul matematic gi paramettii specitici sistemului 5. Lansarea in executie a simulérii (comanda Start din meniul Simulation); 6. Vizualizarea rezultatelor simula. 88.Introducere in MATLAB. Flo Eat Von Hep Oe He Continoour sinks Biblioteca Simulink — _—— 3 commas 3 porate, 2 econ 2B kp res 3 hath etre Owe Componete By Model verteation = bibliotech 2 Mace es Lonkuptobes Slrossbatem | | 2 seaeotres FT ono 2 paras coe] Nongorone Biss pa od veteston By lrotredructins | oi srecpce tot tase] oss uties $M amntennetost + Ricomncnorstecet REL rer seostens Wcomaseen roster | o» Bh osandaet Sratanbues @ Mos acaosssedee | ¢ Bl Enteaad pate rtro 2 nbd rept for 0, Sahoo Bi Pendent Brit 2B any Loge Tsbor sis Brrcecas BEND fe] saree Fig. 8.11. Bibiioreca meant Simetink Exemplu; in Fig. 8.12 se prezinta structura pentru interactiunea pantogral catenara specifica trenurilor de mare vitez3. Modelul Simulink este prezentat in Fig. 8.13, modelul avaind la baza ecuatia: Mi + ui thy + F, signi) = FU)+ hy) unde: Fy. este forta de frecare din articulatiile pantografului; F(t) este forta de. actionare a pantografului, considerata forta de excitetic F(t) =F-Asin(ot), si care depinde de viteza trenului si de distanta dintr> stalpi; h(y) fort care influenteaza misearea verticala a pantografului(y, ) si a liniei de contact (ye). 89.Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetrice Figura 8.13 prezint& structura mecanic& pe baza cireia s-a realizat modelul ‘mathematic si simularea, iar in Fig. 8.14 se prezinti graphic variatia fortei de contact in timp obtinuta in urma simutarii, pT tat Tore 7 > a1 2mar Torey ‘BL amat | Scopet MATLAB Fent Fig. 8.13. Model SimulinkIntroducere in MATLAB. Foe) Tee see} Fig. 8.14. Grafie objinut prin modelare in Simulink in continuare, majoritatea funciilor menfionate corespund versiunii MATLAB 6.5 sub Windows, acestea fiind baz necesard si suficient pentru proiectarea aparatelor electrice, versiunile ulterioare ale aplicatiei contindnd toate aceste functii esentiale. De asemenea, multe dintre funcfii se regsesc si in aplicafii anterioare versiunii MATLAB 6.5, diferenje putind fi intalnite in general doar la anumite funcfii si proprietai grafice. De notat cA elementele fundamentale de matematicd se considera a fi cunoscute de la cursurile corespunzatoare, find ficut& o prezentare a lor doar in contextul specific programarii in MATLAB. oOCaleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzet Capitolul 9 OPERATII ARITMETICE DE BAZA IN MATLAB 9.1, Serierea expresiilor matematice Pachetul software MATLAB lucreazi cu expresiimatematice, dar spre deosebire de alte limbaje, aceste expresii implica Iucrul cu matrici. Expresiile sunt aleatuite folosind: constante, variabile, numere, operatori si functi Constante Constantele utilizate in MATLAB sunt numerele reale, numerele complexe si sirurile de caractere. Numerele reale se scriu cu partea subunitard separata de cea intreagi de punct. in MATLAB sunt predefinite constantele complexe i si j cu i= j=V=1. Semnificaia constantelor predefinite se red’ in Tabelul 9.1. ‘Tabelul 9.1 Constante predefinte in Matlab Constanta Matlab ‘Semnificatia pi Numarul a eps Precizia calculelor. 2 Inf, o NaN Este rezultatul operafiilor: 010, 20, ive (not-a-number) realmin. ‘Cel mai mic numir real reprezentabil, 2"™ realmax ‘Cel mai mare numir real reprezentabil, 2" ii Unitatea imaginara Sofiul MATLAB utilizeaza notatia zecimala, cu punct zecimal si cu semn + sau =. Se utilizeaza si notatia stiintificd cu litera “e” pentru a specifica o putere a lui 10. Reprezentarea numerelor imaginare este realizata cu litera i sau j ca sufix. Exemple de scriere a numerelor: 4 44 0.0144 9.7474 1.654321¢-206,0805e2344 21 “14 3e751 Toate numerele sunt stocate intern utilizind formatul long specificat de standardul IEEE in virgula mobili (precizie de 16 zecimale semnificative in domeniul 10°" la 10"), 92Operatii Aritmetice de Bazi in Matlab Variabile Numele unei variabile este o litera, urmata de litere, cifte sau simboluri, putind fi folosite oricdte caractere dar se afigeazai primele 31. La lansare, MATLAB-u! este cune sensitive, fivduid distincfic fue Titerele mii yi cele mai (le exempla, variabila x este diferita de variabila X). Funetia ,casesen” permite insa trecerea {in modul senzitiv/nesenzitiv, in scopul separari literelor mari de cele mici. Variabilele sunt initializate cu instructiuni de forma: xpresie De exemplu: »x-40 realizeazi o matrice 1 x 1 cu numele x si stocheaz valoarea acesteia 40 intr-o singura locatie corespunzitoare singurului element al matricei. lustrucyiunea: X=atb atribuie variabilei X’suma dintre variabilele a si 6, definite anterior. Pentru a afiga valoarea unei variabile se tasteaz numele ei Daci numele variabilei si semnul egal = ” sunt omise, MATLAB creeazi automat o variabila cu numele ans”, ca in exemplul de mai jos: >> 12 care returneazsi 9.2. Operatori gi funesit Expresiile folosite in MATLAB utilizeaza operatori aritmetici uzuali, Tabelul 9.2. ‘Tabelul 9.2 Operatori avitmetici usuali in Matlab + | Adunare =| Scaidere =| Multiplicare 7 [imparrire \__ | imparjire la stinga + _| Ridicarea la o putere “Transpusa complex conjugati O__[ Operatorul de specificare a ordinii de evaluare 93Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. Operatorii logici in MATLAB se folosese conform Tabelului 9.3. Operatorii & si | compara doi scalari sau doud matrice de dimensiuni egale. Pentru matrice se opereaza element cu element, Tabelul 9.3 Operatori logici ‘Operatori logici_[ Simbol MATLAB ‘NU ~ i z& SAU 1 Un operator foarte util este “:", De exemplu, un vector se poate serie: o> x = 1:10 rezultand un vector cu valorile: 12345678 9 10 Sau, alt exemplu: >> 10:-2:1 ans 10 8 6 4 2 Dintre functiile matematice elementare standard se mentioneazi: sin asin abs floor eos acos. log ceil tan atanlogl0 round Functia round() rotunjeste la cel mai apropiat intreg, functia floor() rotunjeste in jos, functia ceil() rotunjeste in sus la cel mai apropiat iatreg. Pentru a suprima afigarea rezultatelor, la sfarsitul unei instruetiuni se scrie operatorul “;*. MATLAB va realiza calculele, dar fri a afisa rezultatul, caracteristica importanta atunci cdnd se luereazd cu matric mari sau cu multe date Alte functii utile: “ ‘idicd un numar a ta puterea n (a); pow2 —calculeazi valoarea numarului 2 la puterean (2"); sqrt calculeaz radicalul de ordinul 2 dintr-un rumir; Jog _calculeaza logaritmul natural (In); 94,log? calculeazii logaritmul in baza 2 (logs); Jog calculeza logaritmul zecimal (logo); exp _calculeazd exponentiala (e"); Pentru vizualizarea functiilor elementare se tasteaza >> help elfun Pentru a vedea lista funetiilor avansate se tastea7s: >> help specfun >> help elmat Daca o instructiune nu incape pe o linie de comandi, se utilizeazd operatorul o«" (trei puncte urmate de Enter) pentru a indica feptul cd expresia continua pe linia urmatoare. Exemplu: 12+ 1/3 - 4+ 1/5 - 16+ 1/7 = 8+ 1/9 1/10 1/11 - 1/12; Spatiile albe din jurul semnelor imbunataticitirea | De notat faptul ci numele unei functii este obligatoriu sa fie redate cu litere ‘ici, Liniile care incep cu caracterul “%” sunt linii de comentari, - sunt optionale dar folosirea lor poate Utilizatorul igi poate defini propriile functii care pot fi adugate ca functii noi in structura MATLAB, acesta fiind un avantaj major al aplicatiei. Comenzile i functiile utilizate de noua functie sunt inregistrate intraun figier cu extensia .m. Variabile definite si folosite in interiorul fisierului functie sunt localizate la nivelul acesteia, la terminarea executiei unei functi, in memoria calculatorului, rimindnd doar variabile de iesire ale acesteia. Forme general a primei linii a unui figier funeyi >> function [param _iesire] = nume_functie (param_intrare) unde: Function - reprezinta cuvantul care declara fisierul ca fisier functie;, Nume_funcfie ~ numele sub care se salveaza fisierul, fara extensie. Nu poate identic cu cel al unui fisier de tip m preexistent ; Param_icgire parametri de iegire trobuie separati cu virgula gi eupringi intre paranteze drepte iar daca funefia nu are parametri de iesire, parantezele drepte si semnul egal nu se mai folosesc Param_intrare - parametri de intrare trebuie separafi cu virgula si cuprinsi intre paranteze rotunde iar dac& functia nu are parametri de intrare, parantezele rotunde nu se mai folosese, 95Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. De exemplu, un figsier functie numit ,mediem”, care calculeazi media aritmeticd, poate avea urmatoarea forma: > fumction im —inedic (x) sngth (x); m=sum (xin; ‘Media numerelor este:’,num2str(m)]; disply) 9.3. Help Pentru aflarea informatiitor utile despre 0 comand’ sau o functie se tasteaza help urmat de numele comenzii sau functiei respective. De asemenea se poate apela la Internet, printr-o legiturd la pagina Web a firmei producitoare, Alte comenzi utile pentru aflarea de informayii sunt: helpwin, looktor, help help. ia sin De exemplu, pentru a access informatii despre fun » help sin SIN Sine. SIN(X) is the sine of the elements of X. Orice instructiune este in mod normal terminati cu ,,Enter”, Dacd ultimul caracter al acesteia este punct-virgula ,.; ”, instructiunea este executatd, dar tiplirirea este anulatt. Utilizarea acestui caracter Ia sfarsitul unei instruetiuni este necesari in situafiile care nu se doreste afisarea datelor intermediare, mai ales a cantititilor mari de date, a cdror afigare necesité mult timp. De exemplu: x=[1 23]; introduce vectorul x, dar nu il afigeazi. 9.4. Formatul datelor MATLAB-ul afigeazi numerele cu 5 zecimale (setare implicita). Aceasta setare se poate modifica cu ajutorul comenzii format: FORMAT __ Default, Same as SHORT. FORMAT SHORT Scaled fixed point format with 5 digits FORMAT LONG _ Scaled fixed point format with 15 digits. FORMAT SHORT E Floating point format with 5 digits, FORMAT LONG E Floating point format with 15 digits FORMAT SHORT G Best of fixed or floating point format with, 96Operatii Aritmetice de Bazi in Matlab S digits. FORMAT LONG G Best of fixed or floating point format with 15 digits. FORMAT HEX — Heaadevinal fosiat Exemple: »» x= 1.234567892345 s 1.2345 » format long x= 1. 2345678923450 » format short e x 1.2345e+000 » format long e >x = 1, 234567892345000e+000 » format Dx = 1.2345 9.5. Optiuni de salvare Pentru salvarea variabilelor curente cu care se lucreazi in MATLAB la incheierea unei sesiuni de lucru se poate utiliza comanda save. Aceasti comanda va salva toate variabilele curente generate de catre utilizator intr-un fisier numit matlab. mat . Daca se doreste, se poate da sn nume fisierului de date fn care se salveaza variabilele. Exemplu: » save date a dt B realizeaza salvarea datelor a, dt si B intr-un figier datemat . Pentru restituirea variabilelor intr-o sesiune de lucru ulterioari se foloseste comanda load. Exemplu: 7Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. » load date Daca se doreste aflarea variabilelor curente se pot utiliza comenzile who, whos: » who Your variables are: adtB Pentru stergerea tuturor variabilelor curente din memoria de Iueru se poate utiliza comanda elear. Pentru stergerea continutului (afigajului) din fereastra principala se foloseste comanda cle, care nu are ca efect stergerea variabilelor curente din spatiul de Tueru. Vectorizarea Pentru a obtine o vitezi de calcul mare, este foare important asa-numita vectorizare a algoritmilor. Oriunde este posibil, ciclurile for si while trebuie convenite in operafii ct: vectori sau matrice. Exemplu: for k= 1:101 y(K) = log 0(x); x=x+0.l; end Versiunea vectorizata a aceluiasi program este 0:.1:10; logl0(x); 9.6. Matrici, vectori si polinoame Pentru un lucru facil cu limbajul MATLAB, trebuie in primul rand sa se invete utilizarea calcului cu matrici, in MATLAB, 0 matrice este un tablou reptunghiular de numere. Marimile scalare, de exemplu, sunt matriei 1x 1, iar ‘matricile cu o singura linie sau coloand sunt de fapt vestori 9.6.1. Introducerea matricilor si veetorilor Matticile se pot introduce in mai multe moduri + Introducerea unei liste explicite cu elementele matricei; + incdrcarea unor date din figere externe de date; + Generarea de matrici utilizand funefii buil * Crearea de matrici in fisierele M-files. 98.Pentru introducerea matricelor trebuie respectate citeva convent + Elementele unei linii sunt separate prin virgule sau spati + Sfirgitul unoi Hinii oe marchoazd ou punet gi virgulis + Lista de elemente care formeazi matricea se delimiteazi cu paranteze drepte: a Pentru introducerea elementelor matricii se serie: >> A=[123 456 789) sau >> A=[123:456,789] ambele secvente avand ca efect introducerea matricei afiga sub forma: pe care MATLAB 0 va he ae data introdusi, matricea este memorata in workspace si poate fi apelata simplu, ea A. Vectorii pot fi introdusi scriind in mod explicit elementele sau pot fi generati cu seevenfe. De exomplu, >> X= [12345] va introduce un veetor linie, iar >> y=[1 2 3 4] va introduce un vector coloand. Daca vectorul poate fi exprimat matematic, se pot folosi o secventa de tipul: DoxaliS 99)Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. care genereaza un vector continind elementele de la 1 la $, cu incrementul 1 X=(12345] ins, seeventa; >> x= 0: 6 ‘genereazai un vector confindnd elementele de la 0 la 6, cu incrementul 0.5: © 0.5000 1.0000 1.5000 2.0000 2.5000 3.0000 3.5000 4.0000 4.5000 5.0000 5.5000 6.0009, Penuua vedea un element de vector sau maurice se utdizeaza indici, astfel: >> x (4) Afigeaz termenul al patrulea din vectorul x anterior. ans = 1.5000 Pentru afigarea unui element din matrice se serie mumele matricei si indicii corespunzitori liniei gi coloanei pe care se afl elementul dorit: A (linie,coloana) A Q@3) Afigeaza elementele de Ia al doilea Ia altreile. 0 inlocuieste elementul al doilea cu zero. A @)= 0 adaugi un clement cu valoarea zero la vectorul A, cu rezultatul: A=[2460] 9.6.2. Operate aritmetice cu matrice Pentru efectuarea operatiilor cu. matrice se folosec aceiasi operatori ca in operatiile cu scalari, precedati de semnul punct ,.”, semn ce indica efectuarea operafiilor in ordinea element cu element. Dacd unul dintre operanti este un scalar, acesta opereazi cu fiecare element al matricei, De exemplu, pentru a 100Operatii Aritmetice de Bazi in Matlab inmulti dou matrice de aceleasi dimensiuni, se foloseste operatorul inmultire precedat de semnul punct *.”, ast PCH AB Exemple: ‘Adunarea si scdiderea Se considera veetorii: A = [1 23] siB=[246].8 = A-B, Se va folosi secvenfa MATLAB: >> A=[123]; B=[246]; >> C=AsB inmultirea matricelor: Si se calculeze: E = A*B si F = 3.*A. Se va folosi seevenfa MATLAB: >> E= AB E- 2 8 18 So F=38A impartirea la dreapta si impartirea la stinga: Operatia de impartire la dreapta, element cu element, intre dowd matrice este imbolizati cu operatorul punct-slash (J). Instructiunea: G = A /B_reprezinta impartirea element a matricelor A si B rezultind elementele: G (i,j) = A (ij) /B Gi). 101aleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice Considerand aceleasi matrice A si B, si se caleuleze: G1 =A /B, si G2 = A/4 cu seeventa MATLAB: pe Gl- AB Gi= 0.5000 0.5000 0.5000 >>G2=Al4 @2- 0.2500 0.5000 0.7500 Openia de tmparjire la dreapta, element cu elemen, tute dowd matric’ este simbolizati cu operatorul punct-bakslash (.\). Instructiunea: H = A \B reprezinté impartirea element a matricelor A si B rezultind elementele: H (ij) = AG) A (i) = B Gi) /A Gi) Sa se calculeze: HI =A .\B, H2 =A .\4 si H3 = 4 A, folosind secventa MATLAB: >> HI=A\B HI= 222 >>H2=AM H2= 4.0000 2.0000 1.3333 >> HB=4\A HB = 0.2500 0.5000 0.7500 Transpunerea matricelor Operatia de transpunere a unei matrice este simbolizata de operatorul punct- apostrof “.””. Cu instructiunea: T= A.” 102eratii Aritmetice de B: Natlab 9.6.3. Extragerea submatricelor prin indici Pentru extragerea vectorilor cu elemente decupate din alti vectori, se folosese: ick selecteazd elementele [j, j+1,... k] ale unui vector, daci JPRyevwwrul rezultat este gol, jitk = selecteaza elementele [j, j+i, j#2i,..., k] ale unui vector; vectorul rezultat este gol daca i>0; si j>k sau daca i<0 gi jck. in cazul selectarii liniilor sau coloanclor matricelor, se folosec: ‘AGj)__~ selecteazi coloana j a matricei A; - selecteazi linia i a matricei A; AG) ~selecteazi intreaga matrice A: AG) = selecteazi elementele A()), A(j+1),.... A(k) ale vectorului A; AG,ck) ~ selecteazit toate elementele iniile yi coloanele de ta j lak, AG)AGJHD),...AGK), ale matricei A: AG) ~ selecteaza toate elementele matricei A, privite ca o singura coloana (incepand cu prima). 123456 234561 Fiematricea A=|3. 4 5 6 1 2 456123 561234 ‘Sa se serie instructiunile care permit selectarea din matricea A: - linici a 2-a; = coloanei a 3-a; - submatricei formata din liniile 1-2 si coloanele 4-6; ~ submatricei formata din liniile 1,4 si coloanele 2,4,5; Se foloseste secventa MATLAB: PPA=[123456234561:345 45612356123 461 B=AQ, C=AG3) D=A(1:2,4:6) E=A((I4}{24:5]) Se vor obtine rezultatele: 103Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. 3 4 456 3 45 B=234561]) D= c= 561 6 12 1 2 Calculul determinantului unei matrice se face cu funetia det, folosind sintaxa: i) D=det(X). Fie matricea: A= 34 Folosind seevenfa MATLAB: >>A=[1 23 4h se obfine: D=2 Inversa unei matrice se calculeazi cu functia inv, folosind: Y = inv(A). Pentru matricea A de mai sus se obfine inversa: >> Y= inv(A) Y= -2,0000 1.0000 1.5000. -0.5000 9.64. Maximul yf minimut Funetiile max si min determina maximul si minimul valorilor unui vector sau ‘matrice; se apeleaza cu una dintre sintaxele: M= max (X) m= min (X) Determinarea elementelor maxime (minime) ale unui vector, precum sia indicelui (pozitiei) acestora, se face prin apelarea acestora functii cu una dintre sintaxele: [MI] = max (x) [m,] = min xy Pentru a realiza o matrice C, care confine elementele maxime (minime) din dow matrice A si B, de aceeasi dimensiune, se foloseste sintaxa: C= max (A,B) ‘min (A,B) 104Natlab Exemplu, Sa se deter ‘matrice. Cu seevenfa MATLAB: >evl = [14-58 0-2]; MI-[123,0-39,27-11], max(v1) min(vl) = max(M1) d= min(Ml) se obgine’ ime ale unui vector si ale unei a 0 3 - 9.7. Media si mediana Media aritmetic a unui set de date se caleuleaz cu rzlatia: Funetia mean se apeleaza cu sintaxa: m=mean(X) Modiana este clomontal de la mijlocnl nmi set de date ordanat oreses numéirul N al valorilor setului este impar, valoarea mediana este cea din pozitia (N +1 )/2, iar daca acesta este par, valoarea medianii este media elementelor din (N/2) si (N/2)+1, 1 Daca 2(232) ace nar rele Functia median se apeleaza cu sintaxa: M-=median (X) daca N=2M 105Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. 9.8, Sume si produse Pentru calculul sumei elementelor unui vector: se foloseste functia sum care se apeleaz cu sintaxa: Y= sum (X) Pentru calculul produsulu clementelor unui vector: pT se foloseste functia prod care se apeleaza cu sintaxa: Y= prod(X) Prin sum cumulatd a elementele unui vector se infelege vectorul ale efrui elemente sunt date de relatia: se foloseste functia cumsum care se apeleaza cu sintaxa: Y= cumsum (X) Prin produs cumulat al elementelor unui vector se infelege vectorul ale carui elemente sunt date de relagia: pe [Ix i123.0N se foloseste functia cumprod care se apeleazi cu sintaxa: Y ~ cumprod(X) Exemplu. Si se calculeze suma, suma cumulata, produsul si produsul cumulat al elementelor unei matrice. M=[1 23:45 6:78 9;012}; 'S=sum (M) prod (M) ‘umsum (M) = cumprod (M) 12 16 20 0 80 324 sc 106123 5°79 12 15 18 12 16 20 Pc i 8) 4 10 18 28 80 162 0 80 324 9.9. Valori nedefinite Valoarea speciali NaN corespunde in MATLAB lui Not-a-Number. in mod normal aceasté valoare este rezultatul unor operatii nedefinite, precum 0/0 sau cofce, conform conventiilor stabilite de standardul IEEE de aritmetica in virgula ‘mobila. Pentru identificarea pozitiilor ocupate de valerile NaN intr-un vector x, se utilizeaza instructiunea: I= find (isnan (x); care returneazi in vectorul I indicii elementelor care sunt valori NaN. Cu instruegiunea: Y =X(fiind(~ isnan (X))); se objine un vector y care confine toate elementelor fui x ce nu sunt NaN (elimina valorile NaN dintr un set de date). Practic, pentru a elimina valorile NaN dintr-un set de date, exist urmatoarele dou’ modalitai: X=X(~isnan(X)) saw X(isnan(X)) =] 9.10. Minimizarea funetiilor Funegiile folosite pentru minimizare sunt: finin caleuleaza minimul functilor de o variabila rea “finins calculeazi minimul functiilor de mai multe variabil reale; fiero determing zeroul unei funcfii de o variabili real. 9.10.1. Calculul minimului funcfiilor de 0 variabila Funetia fimin se utilizeazi pentru determinarea minimului unei funetii de 0 ingura variabila: se apeleaz cu una dintre sintaxele: xefinin(F’ x1,x2) x=fimin(‘F’,x1,x2,opfiuni) [eoptinni}=fininF?.x1x?.optinni,p lp?) 107Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. si returneaza valoarea lui pentru care functia F(X) este minima in intervalul x1 > xmil Se objine: xmin = 47124 fmin(‘sin’,0,2*pi) Exemplu, Si se determine minimului functiei {(x)=(-5)*-2, pe intervalul (0,8). ‘Se serie un Tisier Tuncyie; fle numele acestuia test.m, cu urmarorul conginut: function y=test(x) Y(K-3)A2- 15 se apeleazii functia finin cu instructiunile: xmin=fimin(‘test’, 0,8) ymin=test(xmin) obfindndu se rezultatul: xmin ymin =-1 9.10.2. Calculul zerourilor funefiilor de o variabila reali Funetia féero se apeleaz cu una dintre sintaxele: ztero(‘F' x0) z-feero(‘F'x0,tol) Aceasta retumeaza zeroul functiei F(x) cel mai apropriat de un punet de plecare x0, calculat cu eroarea relativa fol. *F’ este numele unui fisier M care contine functia obicctiv al edrui zerou este cdutat, Dacd un astfel de interval este gésit, fzero returneaza valoarea pentru care funcfia schimba semnul (adicd zeroul), iar daca un astfel de interval nu este gasit returneazi NaN Zerourile unui polinom se pot calcula si cu functia roots(C) 108Operatii Aritmetice de Bazi in Matlab care calculeaza ridacinile unui polinom ai c&rui coeficiengi sunt dati de vectorul Gj Exemplu. 84 se det )-sin(s), fir aprop Deoarece funcjia considerata este predefiniti in MATLAB, rezultatul se obfine cu seeventa: >> xefzero(‘sin’,3) rezultand x=3.1416 Pentru verificare evaluim funcfia in punctul 3.1416 si gisim o valoare foarte aproape de zero: »esin(3.1416) -7.3464e-006 9.11. Interpolarea datelor Interpolarea este un proces de estimare a valorilor situate intre puncte cunoscute, Dacd punctele sunt unite printr-o dreapta, interpolarea se numeste liniard, iar daca sunt unite printr-un polinom de gratul trei, interpolarea este spline cubicd. De menfionat faptul ca, curba de interpolare trece prin toate punctele care o definese. Interpolarea este foarte utili, de exemplu, in cazul datelor experimentale, cénd se cunose céteva puncte determinate experimental si se doreste cunoasterea valorilor in puncte intermediare. Aceasta este utild si in domenii cum ar fi procesarea numericé a semnalelor $i imaginilor. in MATLAB exicti mai multe tehnici de interpolare, alegerea unei motode realizindu-se functie de acuratefea necesara, de viteza de executie si de gradul de utilizare a memotiei. Din punct de vedere matematic, interpolarea unui set discret de date (x: presupune determinarea unei functii f(x) astfel ca fx)=y, in vederea completarii setului de date in orice puncte x, Funetia MATLAB de interpolare este interpI avand expresiile: ~ interpl(X, Y, X1) Y2 = interp1(X, Y, X1, ‘metoda’) Vectorii X si Y contin punctele x; si respectiv y;, Punctele x; sunt in ordine crescatoare. interp! calculeaza Y1, valoarea funefiei in punctul X1. Daca X1 este scalar, interp! calculeazi valoarea functiei in acest punet, Daca X1 este 109Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. vector, rezultatul YI este un vector cu valorile functiei in punctele din vectorul XI. De exemplu, secventa : 2ox=[7 9 22 27 44 80 99]; y=[12 2329 4 455 8] a=25; rex= interpl(x, y, a) genereaza rezultatul: pe rez= 3.5600 in forma a doua se poate specifica metoda de interpolare, metodele disponibile fiind ‘inear’ si 'eubic'. in prima forma se utilizeaza interpolarea liniara. Dintre cele mai uzuale functii MATLAB pentru interpolarea datelor: table! ~interpoleaza liniar gi eiteste date din tabele unidimensionate; spline ~ interpoleazi prin metoda spline; interpft_interpoleazi monodimensional prin meteda transformatei Fourier (FFT); polyfit ~aproximeazi un set de date cu un polinom de gradul n; interp! _-interpoleaz monodimensional liniar, spline sau cubic; interp2_ interpoleaza bi dimensional biliniar sau bicubic; interp3-interpoleaz’ biarmonic valorite unei funcyii de doua variabile; 9.12. Interpolarea functiilor de o singura variabila 9.12.1. Interpolarea liniari Interpolarea liniara a functillor de o singura variabili se face cu functia tabel! care se apeleazii cu sintaxa: Yotable H(nume_tabel,x) Primul argument al functiei reprezint& numele tabelului care confine datele ce se referi la coordonatele (x,y). Al doilea argument se referi la valorile interpolare y. Datcle din prima coloana a tabclului (valorile lui x) trebuie sa fie in ordine crescitoare, iar valorile x trebuie si se gaseasca intre prima si ultima valoare a primei coloane; in caz contrar se afigeazi un mesaj de eroare. Exemplu. Estimati valorile temperaturii la momentele de timp 2.2sce gi 4.7sce, cu datele din tabelul de mai jos. Timp (s]_| Temperatura PC] 0.0 0.0 1.0 20.0 110Se introduc datele din tabel intr-o matrice care are prima coloand valorile timpului si in a doua coloana temperaturile corespunzatoare: ‘TE.1)=[0.0,1.0,2.0,3.0, 4.0, 5.0)": ‘T(,2)=[0.0,20.0,60.0, 68.0,80.0,110.0); cu secventa de program MATLAB: >> y=tablel(T2.2 4.7) se objine: i 61.6000 101.0000 Comanda table! este folosita la versiuni mai vehei de MATLAB; in versiunile ‘mai noi aceasta fiind inlocuita de comanda interp1, cain exemplul urmator: Exemplu. (0.0,1.0,2.0,3.0, 4.0, 5.0}; ¥ = [0.0,20-0,60.0, 68.0,80.0,110.0]; interpi(xy.2.2) ans = 61.6000 9.12.2, Interpolarea spline cubic: Curba de interpolare spline cubic taxa: este calculata cu functia spline folosind yirspline(x.y.xi) unde: =x si sunt vectori care confin abscisele si ordonatele datelor (cu pas “mare”); = xi este un veetor care confine noile abscise, de regulf cu pas mai in"; ~ yi este vectorul returnat, asociat lui xi. De notat faptul ci valorile x trebuie si fie ordonate erescator. M1Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. Exemplu. Pentru x = [0:10] si Y = sin(X), sf se traseze graficul rezultat prin interpolarea spline pentru o rejea cu pas 0.25. Cu seeventa de program de mai jos se na veuwiul Yi al punetclor evrespunzatuare valurilor Xi, Figura 3.1 prezinti punctele de interpolare gi curba objinutit in urma interpola Y = sin(X); Xi=0:0.25: 10; Yi= spline(X,Y,Xi); plot (X,Y,’0°.Xi,Yi) Interpolare spline ig- 9.1. Inverpolare spline 9.12.3. Interpolarea prin metoda transformatei Fourier (FFT Fast Fourier Transform) Fie x(t) o functie de timp gi fie x vectorul valorilor esantionate ale functiei, X= (Kt, X25 «5 XN) ‘Transformata Fourier diseretd a functiei este: X= (Kj, Xoy ones Xu) unde numerele X; sunt date de relatia: X)-E aloe ce calculeaza transformata Fourier discreta estz, AROS) unde x este vectorul valorilor finetiei de timp in punet= echidistante. Funetia, s2slt-thet) Funeti 12im(x) calculeazat transformata Fourier inversa. Interpolarea prin metoda transformatei Fourier se face eu funetia interpfi care interpoleacd datcle eu v singura vatiabila ullicdund mietodla FFT (Fast Fouti Transform); se apeleaz’ cu sintaxa: yrinterpfi(x.n) care retumeazi un vector y de lungime n obfinut din veetoral x. Numéral n, trebuie si fie mai mare decat_numarul de elemente al vectorului x, iar rezultatul are periodicitate circular data de utilizarea transformata Fourier. Daca x este 0 ‘mattice interpolatea se face pe fieware colvana. Exemplu. yeimerpha.2) cu rezultatul: y= 8 5.17 9.13. Interpolarea multipl Functia interpl poate interpola datele dupi o lege ‘iniari, cubicd sau spline € apeleaza cu sintaxa: terp(x,y,xi,"regula’) unde ‘regula’ este unul din cuvintele cheie: linear pentru interpolare liniar’s spline - pentru interpolare spline cubica; cubic - pentru interpolare cubic. Exemplu. Fie urmiatoarele date ale unei fun de o singura variabilt: x of 2 yié 2 Bh {7 stimeze cu functia interpl, valoarea y care corespunde lui x1=-1 si X2=15, folosind interpolarea liniars, cuhied si spline cubied. Cu programul MATLAB: 2-10 12; yol6 7.3171, 113Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. yil-interpl(x,y,[-1,1.5], linear’) yisinterp|(xy,[-I,1.5]}'spline’) yie=interp](x,y,[-1,1.5],"cubic”) se Ubgin rezultatele. 2 4]. ~interpolare liniara is=[2.000 2.0156] - interpolare spline [23 J ~interpolare cubica Funeti interp2, griddata si meshgrid realizeaza interpolare bidimensionald.. 9.14. Aproximarea prin metoda celor mai mici pitrate 9.14.1. Regresia liniara Pentru un set de (n+1) puncte (x;y), i= 0,1,2,-..0 $1 j= 0,1,2,..0, determinarea unei drepte ce trece prin sau in apropierea punctelor date, avind la baza principiul celor mai mici patrate, se numeste regrese liniard. De notat c& in azul regresici Cuncyia objinula nu este Coustransa 94 ueacA prin punctele (Xi, y}) Functiile MATLAB pentru regresia liniara sunt polyfit si polyval, care calculeaza valoarea polinomului pe un punct dat. Exemplu de program MATLAB pentru regresia liniarg, Fig. 3.2: >> x =[10, 20, 30, 40, 50, 60] ; y=[1.4,5,7, 859} % coeficientii polinomului de regresie liniare = polyfit(xy.1) ; % calculul valorii polinomului de regresie pe punctele xins yl = polyval(e,x) plotx,y,’0", x. yI);_ grid; hold on; 14Operatii Aritmetice de Bazi in Matlab Regreseliniara 10, r Fig. 9.2. Regresie liniard 9.14.2. Regresia polinomiali Regresia polinomiala a unui set de date printr-un polinom de forma: PO Sax tot an tage at ay Determinarea celei mai bune aproximari a unui set de date (x.y) cu un polinom de ordin n foloseste functia polvfit, se apeleaza cu sintsxa: P= polyfit (xy,n) care gaseste coeficientii polinomului p(x), de grad n, care se potriveste cu datele Ae intrare p(x(i)), in punctul_y lungime n+1, confinénd coeficientii polinomului in ordine descrescatoare a puterilor. O alta sintax’ posibili este: [p.S}Fpolyfit(x,y,) jar remultatnl p, este sin vector lini, de care restituie coeficientii p si o structura S, pentru a se folosi cu functia polyval, fn seopml ohtinerii erorii estimate eare, daci eravile din datele de intrare y:sunt independente de constanta variabilei, produce erori ce conftin cel putin 50% din cele prezise. Exemplu. Sa se determine un polinom de gradul 5 care si exprime dependenta flux-curent pentru curba de magnetizare a unui motor de curent continu pentru care se cunosc valorile: usCaleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. >> % Valorie de flux si curent de la care se pomeste ir=[ 0.3 0.40.5 0.60.7 0.80.9 1.0 1.1 1.21.3 141.5 1.61820) flux — [0.465 .582 .69 .764 .834 .883 932 .972 1.008 1.038 1.066 1.094. 1.116 1.138 1.178 1.199}; [p5.S] = polyfit (i,flux,5); f= polyval(p5.ir); plot (ir, flux, “*" ir, care va da rezultatul: pS 00327-03433 1.3007 -2.3940 2.4726 0.0947 acestia find coeficientii polinomului de gradul 5. Daca setul de date are 7 elemente, toate datele se afla pe curba de -aproximare”. Pentru un grad al polinomului mai mie decat numarul de date, aproximarea este cu atit mai buna, cu cat gradul polinomului este mai apropiat de numarul de date, Utilizarea unui polinom de aprosimare, cu grad mai mare decat setul de date, poate conduce la erori de aproximare considerabile. 13 412) a4 1 Flux og os oT} 08 05) o4| 0 05 1 15 2 Curent Fig. 9.3. Regresie polinomiala 116Integrarea si derivarea numericd in MATLAB. Capital 10 INTEGRAREA SI DERIVAREA NUMERICA iN MATLAB 10.1. Integrarea si derivarea numeried a fun Integrarea si derivarea sunt concepte fundamentale in rezolvarea unui mare numar de probleme obfinute solutii anali derivare numerica e, fiind necesara aplicarea metodelor de integrare gi 10.1.1 Integrarea numerics Integrala funetiei fx) pe intervalul (a, b] are expresia: S= fred. si are semnificatia ariei delimitate de axa Ox, curba fix) si dreptele x = a gi x = b, Fig. 10.1 ° a b Fig. 10.1. Integrala fanctiei fs) 10.1.2. Integrare prin metoda trapezelor Utilizarea metodei trapezelor presupune impértirea intervalului [a, b] inn sectiuni egale, cu pasul h = (b - a)in six =a + jh, eu j = [1, n]. Integrala se estimeaza cu relatia: 17Caleulul Numeri¢ al Aparatelor Elzetrice. [s.+n+2§] unde y; = f(x). imbunatatirea estimarii integralei se face prin utilizarea unui ‘numar mai mare de sectiuni , deci a unui pas mai fin, Fig. 10.2. re Xo Ky be Fig, 102. Integrala qproximara prin metods trapezelor Pentru calculul integralelor definite prin metoda trapezelor, in MATLAB se utilizeazd functia srapz. Aceasta presupune faptul ci functia de integrat f este precizati sub forma de valori numerice, {yk = f(xk)} .n, in punete echidistante {xk} ) ale intervalului de integrare [a, b]. Sintaxa functiei trapz(x.y) unde: ~x reprezinti vectorul valorilor {xk}; ~y reprezint3 vectorul valorilor {yk = f{xk)}; - Teste aproximarea cu metoda trapezelor a integralei definite mai sus. in acest caz, n reprezinté numarul de punete. Prin ummare pasul de integrare, care este calculat implicit, este dat de relatia h= (b-ain-1), Exemplu de tegrare prin metoda trapezului x); 7 = trapaxy) cu rezultatul: z= -2.4113¢-016 unde x si y reprezinta perechea de valori x si f(x). Bac se foloseste seeventa z=trapz(y) se considera ci avem pas de | pentru x. 118Integrarea si derivarea numeric in MATLAB Pachetul software MATLAB foloseste si alte comenzi pentru caleulul integralelor: quad(ta,b) quad8(Ca,b) quad(f,a,b.err) quad8('f,a,b,err) quad(f.a,b,err.urma) quad8(P.a,b,err,urma) care aproximeazi integrala prin metoda Simpson. in acest caz trebuie si se cunoasca x, vectorul absciselor si si se realizeze un fisier de tip m care contine seevenfa de definire a functiei de integra in comenzile quad si quad8 avem: f - reprezinti numele unui fisier functie, de tip m. care confine deserierea functiei de integrat; 4, b- sunt limitele de integrare; ‘77 ~ eroatea relativi admis intre doi pagi consecutiv (implicit este 10); uma - daca este diferité de zero, se afigeaza pe ecran valorile intermediare. Daca nu se cunoaste expresia analitica a funetiei, ci dear X’, vectorul absciselor, si ¥, vectorul valorilor functiei in aceste puncte, atunci se interpoleaza functia si se considera fisierul J, de tip m, care confine functia de interpolare, dupa care se calculeaza integrala din aceasta functie, Exemplu. Sa se calculeze integrala: { xdlv. Se foloseste seeventa MATLAB: >> f= inline’); quad(f,0.2) Se obtine: ans = 2.0000 10.1.3. Calculul integralelor nedefinite Considerim acum problema determingiiiintegralei nedefinite a functiei f, [reac Integrarea simbolica se efectueaza cu functia int cu forma: int(f, x) in care specificam variabila de integrare. Exemplu. Sa se calculeze in MATLAB integrala nedefinita a functei, ‘fes) =a" sinx+ b+ cos x 119Caleulul Numeric al Aparatelor Elzetrice >> symsabx * sin(x) +b * cos(x) eos(x) + a*sin(x) int, x) ans -atcos(x)+b*sin(x) Pentru calculul integralelor duble J J (x,y) dedy se foloseste sintaxa: dbiquad (f,xmin, xmax, ymin, ymax) Exemplu, Calculul integralei duble pentru functia f(x,y) = y*sin(x) + x*eos(y) pentru limitele 0,1 respectiv 0,2. 22 T= inlinely.*sin(x)+X.*c0s(y)); dblquad(f0,1,0.2) ans = 1.3740 10.2, Derivarea numeric& Derivata unei functi f(x) este viteza de variagie in rapo este raportul dintre variatia functiei f(x), notata cu df cu dx: (yal For, Interpretarea geometricé a derivatei (x) intr-un puns graficul functiei in punctul considerat fx) . ok .Integrarea si derivarea numericd in M Derivarea numerica bazat pe polinomul de interpc Se presupun cunoscute valorile y= fx) in nodurile d echidistante. Daca se considera notatile: Ih awtrai = pasul de divizare, A yi= flxins)-f(x) - diferentele de ordinul 1; A’y\= A yuu yi diferentele de ordinul 2; A’yi= A°yini-A"y;- diferentele de ordinul 3;