(4771,11.

1MllaZionNINIMINIMMI
ANUT. VI.

,-31P'

FebrIlarie 10u'i

NO: 2

APARE ODATA PE LUNA

:.

Lkirlithel

AA

A
A

q'

REVISTA ROMANILOR DIN DREAPTA DUNAREI

Corp. didaCtic ai bisericesc roman din ImFeriul Otoma

r..litat.,

'

,'P

,7-)AL

Abonamentul in Toreia
Pe un an ,
piatri ro
Pe junditate an

1
A

In cele-Falte4,1,411
!

Pe un an
Pe jurntate an

anti 6

' --1.

PENTRU ANUNTURI 2 PIASTRI (mu RANI) LIMA

UN 'WHIR 2,, PIA.S$TRI (0,50 bani)

nnscrisele .71. tot co iprive.le Redactia Se 7'01' mire..? D-lor D. Cosinnlei ni

C Cominesen, profesori al litenlui ronyinest
.1.funa.,lir. Pentru tot re priarsq.,
aiiministratia pendw bird" va adresei D-lui G Coca. Monerstir, iar postrIt Ro;winia ql streinltate noinnului Theodor 1111n Cra.la, Comercianl irr Bucarogi.

Calm Virlorici, 4o

. IVANUSCRISELE NEPUBLICATE SE ARD

'

CONTINUTUL

Industria laptelui
. Lua .......
.
.
s
.
De la vatrA. (poezii populace) .
.
. Printer! R.imanii din Serbia
.
.
. , .. Till. Gcor.,,,.:,ici
C. /. C,:iii.,s-/c
.
.
' De lapuar latrn
.
.
.
- Despre reorganizarea inv4iimantulul nostro E. .tientea

-00

Mira

..

I. Cristnr,ana

C. I. CosIlle,3(11
Discurs funebru
Care aunt primele fundamente ale educaOunei Alex. Nadu
.
. E. Porl, tarn
Cei patru K ai impAratolui Wilhelm
,
. P. Papa:isi
Pastorul dela Find
.
.
.
.

,Informatiuni) haz ai glume etc

.

.1

...

1,

e,e

m......rms-- /10211MIIMMINIMMIMININIMMIIElligilliP)
-

www.dacoromanica.ro

No. 2.

ANIJL VI.

FEBRUARIE,1901

LUMINA
REVIST POPORN A ROM.N1LOR DIN IMPERII31 OTOMAN

<0,5
' INDUSTRIA LAPELUI

hiainte vreme,cei mai in-WO dintre Romani se ocupau

resterea vitelor. Istoriceste'se $tfe Ch din elernentul
latinesc din Imperiul roman din Rsiarit n'a supravietuit
deck cl-asa pastoral. De ad i numele de Vlahi. (thrani),
dat noud din
partea Bizantinilor, cari er,orcituri de felu.
rite neamuri au usurpat pentru &lush numele de Roman.
Cu

Cuvntul turcesc Rumelia inseruneazk tar Roman.

Prin ram-milet trebue s intclegem nationaWatea romana

iar, nu greeeasca. Bizantinii Insa nu se sirriteaU onorati
a fi Greci ci Romani. De acea- i cuceritorii lor, Moha-

metanii, ati continuat pand in Shia de astzi a-i numi

Rotlli, sub care nume au fost cuprinse pdnd mai de

un-zi hationalittile Ortodoxe din lmperiu.

.Tdranii romni, adevaratil desCenaenti ai Romanilor,
cu sitintenie si Pau pstrat ihuhele strmosesc, nevoind
sd $tie de botezurile strAinilor)Pand ce la urma urmei si
ace$tia ince-purd s ne dea adevratul si majestosul
hostru nume.
,
Tdranii romni, ca_$i cei 'romani, au ,avut In cinste
ocupatiunea pastoral i agricold.
.

In adevr nu sunt alte ocupatiuni; cari pe lang, folosul practic, procurand omului aproape tot ce are tre,
buin pentru traiu, sd poseda rhai m,ult poezie, sd fie
mai intritoare de corp i de suflet I

E neindoios cd in epoca rnedievald- turrneie' $i ergheerau parte nutheroase. Ele psteau pe

lilie Romnilor
,

www.dacoromanica.ro

LUMINA

toti.muntii Peninsulei. Istoriceste Hemul sau Balca.nul

Rodopii, muntii din Serbia, Bosna si Hertegovina erau
locuiti de Romani, ca i PinduL Pelistera, muntii seci
ai Pleasei, ai Gramostei i Tomorul, rnuntii din spre Palanca si Jumaia din ziva de astzi.
Acele nenumrate turme .si herghelii a trebuit s se
reducd.treptat : din cauza ingrozitoarei reduceri a ele-,
mentului romnesc din Balcani, ceace nu se poate explica deck parte prin emigrare in stnga Dunrei, refugindu se la fratii, cte acolo : parte redus de crncenile
lupte, ce a trebuit s clued peititru pstrarea bunurilOr
strtiMosesti : cinstea' familiei, limba si datinele : parte
slavizati. In prtile muntoase ale Serbiei si Bulgariei se
gsesc destui locuitOri, cari dup costum i tip par a
fi mai mult Rornni dect slavi.
Schimbdrile de traiu; .ce au obvenit in cursul timpului_
formeazil de asemenea o cauz destul de aprec abila.

Nu vom cduta s artm fazele, prin cari a, trecut

pdstorimea rornneasc de atunci si pand, astzi, .cci

in acest caz ar trebui s drn Mare intindere acestui capitol. .Pe noi ne preocupd mai mult prezentul i viitorul.Constatrn eh' turmele Rornnilor, cu toat ingrozitoarea lor reducere, .totusi-si astzi prezint une nurnr
care nu poate fi trecut cu vederea. Rornnii de la Pind,
Frserotii, Muzichiarii i Grrnostenii se ocup in genere cu cresteree Vitelor si cu industria ProduSelor ce
dau oile i caprele,
Reducerea turmelor incepnd cu secolul trecut- e determinat de -mai multe cauze politico-sociale. Anii 1821,
1854 au lost nefasti pentru pstorimea noastr de la
Pind. Rornnii d'acolo, sugestionati, aderneniti de sefi

spirituali - dup cum a fost bundoar un 'oare-care

Cosma *--- s'au ridicat in contra celei mai tolerante imprtii. Pedeapsa le-a fost ruina lor materiald. Cedarea
Tesaliei ins a fost lovitura cea mai dureroash. Infestarea.rnuntilor de tlhari I) veniti din Grecia, scumpirea
1) E de mirat cum d. G. Zuca, In studiul sau tiparit in aceasta revista des
pre viata economica a Romfmilor din Pind considera zguduirile dezastroase
din 1821, 1854 qi 1878, mai ales cedarea TeSaliei ca ceva trecator. cand

www.dacoromanica.ro

LU M IN A

locurilor de pasunat din cauza intinderei ihuncei agricole i. lipsa de progres in industria laptelui si a Tang
au contribuit 'si contribuesc la prpklirea turmelor 1).
Industria Iaptelui nu tocrnai depinde de marile turrne.
Sunt oameni numai cu cteva vaci. Totu$i ei realizeazd
un bun castig si tresc mai in abondent decat marii
proprietari de vite, fiindck, .produsele laptelui lor sunt
mai cautate, mai bine pltite, ca ek.emplu poate servi
d. Hristu Kiriazi- din Monastir. Pentru urmele mari e
ins o cauzd esential progresul acestei industrii.
Mai nainte aproape numai Romanii aveau spcialitatea in confectionarea lap.telui. De un timp $i alte neamuri s'au dedat la aceast -ocupatiune, Intrebuintnd'
chiar)procedeele fermelor din Elvetia, astfel am ajuns
sk' vedem- pe romnii din iniiirejurimile Caraferiei, din.
E-Pir si de la hotarele din spre Bulgaria vanzand laptele
lr unor straini fabricanti de cascaval. Acei .proprietari
de vite, acei celnici au ajuns s se rnultumeascrt cu preul cpatat pe laptele 'lor brut, cea ce probeaz : c
transformarea lui in branzeturi e mai putin productivd.
unt, ca$
, Produsele laptelui la Romani constau din:
tnr sau nebtut, cas btut. cas din. foale (branza de
burcluf), urdk, ailed sau alic, ghiz, dalk iaurt (marcat.
Numai untul si casui btut, uh fel de brnz tare ca
cascavalul, constituesc articolele capitale, pe cari producatorii lor prind mai multe,parale.
Casul tnr sau nebtut, un fel de branzd de BrAila,
e mai greu de transportat si mai ieftin.

Urda e un rticol de lux si de aceea se produce in

mick, cantitate numai in localittile Deniscu si Blata,de

unde se trage repauzatul Gherinani, fostul ministru de
finante al Romniei. Alica (un fel de lapte gros) pi

smntana nici nu se .pun in vnzare, cu toate c sunt

excelente.

toti cti au scris i aceast privint 'And i cl C. Burileanu, sunt de prere

contrard. De asemenea i infestarea hotilor d-sa o consider flea urmrj
serioase.

.f

i) Oeritul sau nnpozitul pe capetele de oi i caprei cari astzi se ridic

la 5 pia.tri (un franc) pe cap, nu poate constitui p cauza vtmtogre.

www.dacoromanica.ro

'

LUMINA

"

Ghiza un fel de brnzA rezultata din fierberea laptelui

bktut, se vinde cu jumkate din pretul cascavalului.

Produsele lichi e, ca laPte i lapte btut, precum pi
cele semi lichide ca alica si smntna nu pot fi cu usurint transportate la marile centre nici nu se conserv,
molt timp.
Pretul untulni si brnzeturilor a crescut surprinzkor
de la 1903. incoace, aproape dublu de cum se vindeau
inainte de acea data. Astfel ocaua de tint netopit a ajunS s, fie astzi 16 piastri (3 franci si 35 bani), ocaua
de cas 8-12 piastri, ocaua de Japte 2-3 piastri.
Aceast suire provine din nimicirea turmelor de oi pi
capre.,E o criz ca toate crizele, care cere vindecare. E
trebuinta de lapte si. prin urmare se cere inmultirea vitelor, cari ni 1 procur.
Romani]. nu trebue s-si parseasca, aceast _ocupatiune bnoas. Oile pe Mega lapte dau hind, carne si
piele. Oaia e animalul cel mai bine cuvntat.
De cativa ani Romnii, prin agilitatea mintei lor, .an
putut fure secretul fabricArei cascavalului de la Strini,
cari le cumpArA laptele brut. Cascavalul romnesc, desi
inferior calitativ, e destul de respandit. Privirile unr
proprietari de vite sunt indreptate spre articulele similare ale Occidentului. Celnicul Gristu Zeg a inceput de
cati-va ani s creased la mosiile Sale vaci din Elvetia
atk pentru carnea si laptele Ion, cat mai -ales; pentru
.

prarsirea de tauri.

Romnii nostri sunt destul de destepti, dar orientarea

le lipseste. De acea se simte trebuintA de infiintarea unor

ferme model in prtile unde sunt mai multe turme romnesti.

Dac s'ar trimite niste tineri s studieze pe la fermele

din Romania sau din alta tar i pe mime' la candid lor
sa-i invete pe Romani mergand de la o stand la alta,
n'am putea s avem rezultatul dorit. Nonile procedee in
fabricarea laptelur au trebuint de felurite masini. Procurarea lor e bazat pe sacrificii bnesti, iar tramil nu
le procur pan ce nu e convins de foloasele lor.
La alegerea terenului pentru infiintarea unei atari in.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

stitutiuni sd se aibe in vedere posibilitatea de a fi intreVnute vitele si in timpul iernei si de a se putea forma

alaturi de acea ferm o comuna model. Aceasta mai

ales pentru Romnii nomazi. .Felul lor de -data are
multe neajunsuri. De acea tinerile generatiuni, cari au
oeazie a trece prin scoli si t veni ,in contact cu altA
lume, prsesc traiul parintesc si in acelas timp local,
uncle s'au nscut si au copilrit, locul cel mai ,scumP,
eel mai iubit. Un ast-fel de teren nu poate fi decal la

poalele 'muntilor, unde clima este mai dulce si unde pot

fi locuri bune pentru livezi 1) si twine. Totdeodata se va
cAuta ca acea comun s fie in apropiere de an centru
orsenesc in vederea desfaeerei articolelor laptice *ea
mai multh' usurint i cu mai bun pret.
Atentia noastra.s fie indreptata'eu osebire i uti de
loate la fratii din Epir, .ca unii cari au mai bund reputatie in ocupatdunea din .chestiune, ca unii cari au nevoie de a fi cat mai bine intriti economiceste ca si sufleteste. In acest chip reclam i interesele scumpei
noastre Patrie. Prin scoalele noastre de ast-zi lucraM
negativ. S fadem ca elevii ai acelor seli s aibe posibilitatea i sh se simtd fericiti a trai pe lang printii si
fratii lor. SA facem dinteinsii buni i cinstiti conduetori ai poporului, buna conducere Bind esentiala chesdune pentru feriCirea neamurilor.
Treptat se pot infiinta dintre aceste scoale ferme si la
celelalte grupe de Rornni,.,treptat se va lucra la aflarea
de debuseuri, unde brnzetarile noastre se pot desface
cu un profit mai mare.
La realizarea maximului de castig, pe langd asocia(iile
de producere si de desfacere in coniun in aceasta industrie, e necesitate ca Romnii s invete i o meserie, pe

care s o exercite cu fobs, cand nu-i reclamd acea in-

dustrie, principala lor ocupatiune. Intr'o familie sunt mai

multi membri si nu se simte trebuint de toti in _ocupatiunea cu turmele. Mai nainte acest plus de brate se
I) Comunele nomade, cari sunt numai cte-va ca Samarina, Perivole,
Avdela, Smixi Breaza, Istoc. n'au livezi. neavnd trebuint de fn in timpul

iernei.

www.dacoromanica.ro

1.

LUMINA

ocupa cu chiragilcul si cu croitoria. Ambele acesteocupatiuni au decazut ru chiragilacul din cauza infiintdrei
;

de sosele, -Romnii neintrebuintnd carute - i de linn

ferate ; iar croitoria din crauza schirnbrei costurnului
.

national, imbrcncl :fern eile la rochii, iar barbatii la pantaloni. Acum terrieile au invtat singure sd-Si faca haine.

Barbatii trebue s invete ceva ce nu: stiau printii lor,

ceva care produce mai mult. Cu cat viata devine mai
costisitoare, cu atat si munca trebue sa fie mai incor, data si mai productivd.
Romanii nostri pricep cA misterul in a face avere con7
st : in a vinde mult si a cumpara putin. Ei mai inteleg,
c economia joaca mare rol la facerea averei 'si. sunt
destule proverbe n limba lor, cari intaresc acest adevr.
Nenorocire ins cd sunt atatia dintr'insii, cari nu pun in
aplicare ceeace stiu si pricep. 0 influenta strain& ii. nenoroceste, ii nenoroceste luxul, fudulia si tendinta de a
putea trai bine cu putind muncA. De aceea scoala noastra

are inalta menire de a-i intAri moraliceste si economiceste. Dezvoltarba material trebue s meargd in stransa
legatur, cu cea sufleteasca, care e pe primul plan.
SA sperdm ca dezidratele acestea n'au sA ramaie nistepia desideria. '

DE LA VATRA
<or ,

- Moi tinerd

'14111,144414,

Spune-fiiI care ti-al barbat ?

- Pri vanghelid ca nu-1 cunoscu,

Ma-Ita se pare acel din prostu,
Cu nasturili
!eti ciuprfli de-Albasani.
Nu-Arl ti

eam lai Gheorghi, hiliu,

Sfiu-da te ducI, hili, in cdrvane

Trap tru mdsea de bugaze
Cade Gheorghe de nu-sI poate

www.dacoromanica.ro

LUMINA

Avon" voi, lai sotili a

if-lei.

SKIN a ihei si-frtatTli a iflei

S'tine, Nase, cusurine!
Vino, sezi-fhi ningh mine
t zAc dau zboard
Si-le zQI la laea-ihi mum

Si la lallu a meu de. told

Si-iff me plngd zu s'noapte,
Tuti cali si li vind
Ursa 's-1 Ciuna si fai-o alasd...

Cuscrd analtd s'mavrumat,

Scoate-nd perdica a foard
Si o ludm si fuziM,
Si n Qem tru loclu a nostru,
Aclo, iu i cnt puilu veara,
S.pitruniclia primveara
S'pitruniclia primveara
De 'si disteaptd carvdnatili,
CArvnarili s'picurariii.

- Moi lilice aa.,

e-iYii ti-aperisi salbet ?!
- Albu so.cru nu-DI va bun,

Lia ciubuchea me-agudeaste

- Arguia-te a soacr-tai !
Alga soacrd nu till va bun,
Cari da de s'nireaste...

- Arguia-te a cumnat-tal!

- Alba cumnat nu-fffi va bun,

Arape

al

me-agudeaste,

- Arguia te a cumnat-tui

nu-fra va bun-Care 'da decumnat

s'nrdiaste
.

Arape furtutirea s'me-agudeaste

(Avzte de la cl. M. Hr. Caragea)

Naparte de Guvrita:114
Ma 'sf bagar strare nau

Lala 'nveast al Teg al Bodi

-

www.dacoromanica.ro

-I

- LUMINA

Cu tarmaclu tru parpodi,

Planze laIa i 4ghileaste,
Tatujsu 's1 pldcarseaste :
- Tata, sd-t1 baneaza Chita,
me-aduci pan de Cardita!
Tata sd-ti baneaza. toff,
Sd-iT me aducI pan de 'Viol'.

- Mori Tiruse, galbinu-se.

e istai mdrinata ?
- Taci, lea dado, nu-Thi-me creapd,
Cd mi due' tru xenataIe
Xendtatea e diparte,
Care s'du9e nu's1 se toarna
(5 o 6 auzite de la d. N. Beza av41 Hats
Culese 'de G Z.

PRINTBE ROMANI( DIN SERBIA

Insemnri din calatorie de d. dr. T. Georgevici

-Iv

Pomana se mai dd in a 'patruzecea zi dupa moarte,.

la jumatate an Si la sfarsitul anult.U. Pand la patruzeci
de zile se duce in fie-care zi unul din ai casei la mormant si-1 cadelniteazd.

La patruzeci de zile pornana Se Tace in acelas chip.

dupd cum se face la o sal:Mt-nand' dupd moarte, cu singum_ deosebire ca la aceste din: iirma fata in loc de 44
.donite poartd 100, pentru 'care II se plateste un franc.'
In ziva pomenei-si inainte de cin s . nu fie cearat
de oarece pdrnana nu-i foloseste mortului pe lumea
cealaltd. Nu rar se Intampl cearta si aceasta mai mult
din acea c invtaW se imbat. Adesea i femeile se MIbatd, nefiind de acord in privinta ncleplinirei cerir4e1orobiceiului.
Pentru pomana se frmanta, patru feluri de paine.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

1. Turghie (liturglde; prescure, lipie). Se frmnt fault

aluat si se pune pe mas in ziva ingroprei inainte de

cilia. Tot astfel si la pomana de la finele silptdmnei.
2. Co lac,. fcut din aluat acru 'Pentru p- omana 'de la
finele sAptmnei se face numai unul, iar pentru cea din

zia a patrnzecea, de la jumtate de an si de la finele

anului cte tret. La mijlocul acestui colac se pune o

.cruce, iar imprejurul crucei sunt lipiti patru colacei.

3. Co laci mid. Se fac pentru pomana din a patruzecea
zi, din jumtate an i de la finele anului si se pun in
mesei. Co 'Area acestia se fac din aluat invartit
ea nism rotoeCale, astfel c un capt de la rotocol trece
peste celalt.

Rom-di-Ili din Valacoftie cred ed de sarbdtorile mari sufletele mortilor se intorc pe acas timp de sapte ani. Din
aceast eauz cOli va dan kman i dup un an de la
moarte si pand la finele celui de al saptelea an, cu deosebirea numai c la aceste -pomeni nu cheam pe rude
si conlucuitori, ci numai cu oamenii casei se face.
La Romani mai este interesaaul i caracteriticul obicell" ca -se da poman si pentru oamenti in vial& Ea se
face in anumit fel. Un btrn din Valacofiie imi spunPa,
ca odat cnd a - fost cu vitele la munte a dat de o fanUlna cu ap .rece, care era acoperit cu ramuri i frunz.

'

lndat a luat .sapa si a fcut s se scurgA apa cu inJesiiir. Dupd'acea a aruncat un ban in fntn si a zis:

.,Aceastd apei sei fie pentru sufletul men in lumea cealaltei !"
tii unele fernei cnd ian apa.. din - fntn arunc cte

mi alma pentru sufletul lor

: Se crede ca pe lumea cealalt eel mai greu lucru e
1

din partea apei, suferindu se . acolo mai mult de'cldur.

Dacd cineva imbdtrnind si se teme ca nu cumva fa-

milia dup moartea sa nu va putea .sau nu va voi s-i

faca pman, asa cum trebue, atunci i da singur in
viat hind in ori-ce timp al anului, fief consideratie dacd
e zi .de post sau zi de dulce.
Aceste pOmeni se fac la fel ca-cele ce se fac pentru

www.dacoromanica.ro

../

IO

"

LAMINA

morti, c.u`deosebirea numai c nu !) se frtnnt Turghie

Mai rar se. intmpl ca. brbatul i ferneia, in viat
find, sh facd pornand pentru arnndoii : dar este obi-

ceiul ca in. ziva de patruzeci de la moartea brbatului:

si pentru dnsul si pentru dnsa.
ferneia sa dear
precurn si contrariul.
Acum doi ani Iancu ParVul (Ianacleo Parvulovici) din
Valacoilie a fcut pomand pentru dnsul i pentru femeia sa Mina, desi amndoi trdiau. Pomana era orAncluit la tel dupd cum se face pentru, morti la patruzeci
de zile, la jumtate si la finele anului.
Deosebirea nurnai in acea, ca a fost cloud pomeni la
un loc, fiind pentru. doi insi. Astfel au fost cloud toegi.
s'au tdiat doi miei. Acelas lucru cu colacii, cu lutnnrile, cu florile etc. Iancu a luat un bt, pe bt lumAnare,
flori, lipie, pielea de miel i iritfinsa putind carne si
inainte de a chid le-a druit toate acestea unui dintre
rudeniile sale, zicAnd : Asta se dd pentru sufletul me t".
Toti respund : Dumnezeu s te ierte !"
Du acea Iancu a luat celalt bt si, la fel -ca mai sus,
l'a dat uriei femei, zicnd : Asta se cl pentru sufletul
muierei mele Calina!" toti respund : Dumnezeu s o
ierte !" Dup aseasta Iancu a luat o bucat de paine, a
inmuiat-o in toate cratitele cu bucate si a mncat-o
zicand: Aceast mncare si buturd se da pentru sufletul meu si al muierei mele Calina !" Ii se respunde :
Dumnezeu s va ierte !"
Dupd putin timp Iancu a murit..Pomana din ziva mo rtei -si Cea la o sdptmn dup moarte S'a fcut numai
pentru repauzatul, iar cea din a patruzecea zi, de ,la juj
mdtate an si un an s'a fcut pentru amndoi, desi CAlina era in viatA. In acest caz, invitatii. la pomand respundeau : Dumnezeu s ierte sufletul ,lancului. Las s
.

mnnce el pe lumea ceal.altd si s nu astepte pe Calina !"

ij In apropiere de Soco-Bania in trecatoarea dinspre Rapalti, chiar lng
drum, este un izvor cu ap curat si rece,, numita Alba-apa. Spun ca' e
videcatoare de ochi si ca dinteinsa ies cAte odatA Constandiche, niste bnuiti romani de aram Sa nu fie oare aceti aruncati acolo din conSideratia de mai sus si pe urma s'a acoperit ; sau ca sacrificiu pentru vindecare ?

www.dacoromanica.ro

It

LUMINA

In multe sate romnesti din Serbia este interesantul

obiceiu, ca in ziva a patruzecea de la moarte familia il
desgroapa pe mort. Cu toate c una ca aceasta este oprit
din partea preotilor, totusi multi dintre Romnii notri
ii desgroapa in secret in timpul noptei.
In Valacoriie nu se *tie despre desgroparea i reingroparea mortului sau nu cuteaz a se vorbi despre acest
lucru. D. Drag.. Mihailovici, invttorul de aici, a aflat
ea in urm cu cinsprezece ani o femee si-a desgropat
unicul su copil dupd cloud luni spre a-1 vedea ,IncA
odatk fiind cuprins de mare dor. Cnd a observat cum
copilul s'a umflat i incepu s putrezeascd, lute a re,

in grop at.

Romnii din Valacoilie cred ast:fel despre lumea cealalt. Acolo se gse*te o.mare mocirld, plina cu tot felul de brosti si naparci, Preste acea mocirld este o barna
ingust i cu multe cotituri. Cine este om drept trece
cu u*urint Si se duce drept raiu, unde lumea -este
ca si aici, numai eh btrnii stau inteo parte. si tinerii
in alt parte. Cine e pdcutos nu poate trece .cotiturile
barnei, ci cade in bar si-1 rnananca. nParcele, (*erpii)
si broastele timp de sapte ani, dupd care interyal se curata de pacate i Se duce in rai.
Romnii cred prea mutt in vampiri, cart in Valacie o
se numesc moroi, din srb, mora. In unele prtii ale Serbiei vampirul se mai .numest in rornneste strigoiu,
pricolk (pricoliciu), moron i mur on.
Se crede ca- acel orn se va face vaMpir,
soarta,
ursita in ziva na*terei a hotrit s devie vampir. La nastere ursita hotara*te ca ornul sd fie fericit sau nenorocit,
.

sarac sau bgat, cinstit sau stricat etc. Unii cred ,ch si

acei se fac vampiri, cari, pe cand stau ntini in yatra

ca mrti, au -trecut preste dnsii vre-o pisicd sau alt
flint& Multi cred cd vampiri se mai fac i cei morti in
ziva de Marti, Joi i Smbt.
Se crede ea" vampirii mnnca, inimile oamenilor, copiilor si vitelor..Numai celor nscuti,Marti, Joi si SambM vapirul nu poate s le fac nirnic.

Batranul loan Sdrbul imi povesti ea: pe cnd era ta-

www.dacoromanica.ro
,

LUMINA

12

nar ii spusese lui un alt bdtran

un oare-care. devenind vampir, venia regulat In fiecare noapte la sotia sa.
(2u dansa vorbia si dormia, iar la apartia zoril-or se ducea. lute() zi o aude socrul sdu vorbind in pimnit, mule
intrebat-o cu cine vorbeste. Dansa
dnsa dormia
Ii spune c bdAatul sdu vine n6a9tea si cu. ea st pand

Socrul a intrat la dnsa, dar n'a putt sA.

din

ad pe vain
Numai tarziu acel vampir incepu sal. 'vie si in timpul
zilei si sa ajute tatdlui sail in toate luerurile. ()data cand
vanipirul en tatl sdu strangea f.nul, cerul . s'a Intoneeat si a pornit o groaznied furtund. Fiul lega, iar tatal
i arunca la fan.
,Cum a pornit fortuna, fiul privea In nuori. Atunci tatl
hgd de seama si observ ch fiul su eu
e vainpir, din care cauzd apucd pusca si-1 impuscd.Fiul pe da
a disprut, iar pe parnant a ramas dingo inchegat ea piftie. Din seal cells vampirul n'a mai dat pe la femeia sa.
Acelas batran imi povesti ca in tineretea sa, un oarecare s'a Malt vampir cLip treizeci sau cincizici de zile
de 'la ingropare. RudeIe au simtit acest hicru prin acea
ed .dup treizeci sau cincizeci de zile de la moartea sa,
au observat ch_ in fiecare zi cainii se due in cimitir si
se aseazd imprejurul groapei rudelor, unii dintr.o parte,
iar altii din cealalt parte a groapei, cea mai in varst
din ai casei au conchis din, faptul acesta ea, mortul lor
.

fara tie alta va deveni vampir. Spre a nu se intampla

aceast nenorocire, s'au- dus la cimitir, l'au desgropat
si au vazut cd e nemiscat. Cum au obserVat aceasta,
indat au pus un cuiu in foe si cu dansul ran ars pe

mort dupd cear: Dupd aCea au iricalzit vin si i-au turnat pe inirn (inim), au descareat un pistol in pietul sdu i.
pe urm l'au reingropat. Din acel timp cini n'au mai
dat pe la cimitir. Exist descantec ca cineva i nu devie vampir. Dada vreunuf a murit Marti, spre a nu se face
vampir, cloud sau trei bdtrane pricepute in chestiune,
se due Joi la cimitir, purtand in alb si firul de la plug.
La nevoe briceagul poate tine locul acelui fier. Una dintre barane l seamnd inul imprejurul groapei, iar en_
www.dacoromanica.ro

LUMINA

13

fierul 'o incoujurd de . trei ori, aprind lumanarea ce a a- avut-o mortul in mnd cnd *i-a dat sufletul si mergaud indrt imprejurul groapei, aprind inul acela zicnd

Cand va porni ,
Prjalu (parjolhl) sa prjoleasca;
Lupu cu lupoafie (lupoaica)
intalfiasca, (intalneasca)

liii

s-1 zAtriasca (impiedice).

Da cand va fi
De ursita (ursita) ursat (ursit)
ghie (de) Dumfiezeu lasat
SA duck. la Maria

Acolo e mncare
Si Minima
i *ighiere (*edere)

Da (jar) sufletu tu
Sft fie la rai!
anco Petrovici, primarul comunei - Valacoilie, spune
c omul cnd inainte de a-*i da sufletul se munce*te
mult, insemneazh c e prea pacdtos sau cA dupd moarte
se va face vampir. .Din aceast cauzd pe o bdtran, sotia unui oarecare Ciolacu din Valacoilie, au ars'o dupd
ceafh cu tin cui pus in foc, crezand ca. prih aceasta n'are

s dvie vampir dupd moarte. Cu toate acestea bd-

trna s'a insnto*it. Atari cazuri sunt rare la ValacOffie

sau ch se intampld in ascuns. de frica guvernului.

La 22 lunie am pornit pentru Podgorta. Trecnd

Timocul, dupa o or am ajuns la Podgorta *i am stat

.

1) D-I Mihailovici spune ca auzise de la d.

Milcovici, fost inspector
scolar, ca in inu1 Omolia, Romnii, in timpul vechiu. ardeau dupa .ceaf
pe btrni i btrne dac imbatrneau prea mu t si nu muriau. Ii puneau
in cosciug, ficnz'. pornan, dand mncare i bautura, zicnd : Duninezeu
sa-i ierte pcatele !r Dac si de ardere nu muriau, atunci ii inabusea s'au
Sugruma. Obiceiul acesta se numete Acolo prico4 In or ce caz este ornorarea batranilor, despre care vorbeste d. Sima Troianovici in brosura sa :
Lapop i firocletie u Seirba. Vezi de aserninea in Carajici,' traflia pastrata
in Crepolina in aceast priviat.

www.dacoromanica.ro

14

LUMINA

in fata unei osptrii spre a prAnzi. Aci am dat de cei

doi invttori ai cemunei i dupd ce- ne-am salutat am
inceput convorbirea. Era zi de lucru si de acea nici unul dintre steni nu se gsea aici.
Podgorta este un sat mare si face frumoas impresie
Cu strada sa principal, fiind curat i pared e dintr'un
oras, pe lngd cafenele stnd scoala si alte cteva constructiuni particulare. Pentru mine este interesant Podgorta i pentru culd beului i pentru Ghiura lacaici,
marele poet, care a fost mult iimp invttor in acest

sat....

In letopisetul scoalei din Podgorta, facut de repauzatul

Mih. Riznici, institutor aici in ani 1899-1900 se spune c
acest sat dupd infatisarea sa actual nu este vechiu, ca
numele sau abia se poineneste la inceputul secolului al
17-lea, iar in al 18-lea se pemeneste bine, ins Podgorta

aceasta nu este, ci cu fotul alta, al caret loc nu se stie

unde este.

Trad C. I. Cosmescu

(Va urma)

-4111111111-

V.
DE PAPUTAR 1ATRU (medic)
-

E s'cu-a noastr lume dure ardil slalatk

'

Ca fecior se-arde, dip cu lisureata !

Ia ce se-are faptd: Un laI pdputar.
Stres de foame,
zase : lele, e seLadar ?
Nu ifii-u stria e tehnea s'dip ceva nu-amintu

Ma mull s'u tinearem dus-me la murmintu!

Aide s'u alcsegcu, Iatru sa-fiii me fac.
Tree ao minciufille s'dure escu drac!

S'vindu, ce thi-armase ; ache $'1allu cioc

S'cama troar, corbe, du-ftl-te tru-altu loc,
Iu necunoscut hil. S'ti-alcsesti s'numa.
Mintea tri turnare s'u-ai, cAnd s'tu faci. suma.
Ct .tri capitale, erghi suntu dure.
Vrei din cmpu-adunk vrei din muntI s'padure..
'Ndreazi-N-te curandu, fuzi 'far amitnare,
DuLdli-te s'te faci Iatru, se-afli ascapare :"
-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

De cu. 'noaptea fuze, s'du0 tru-alt hoard.

El, tri gemnu, le-umple tute a(,:eale zboard!
Deade el de oamerii intrezi ca furtutire
Si-acatd s'll spund tri analta-fi. *tire :
Vindecd langorIle troar, cu li*ureatd
S'face s'hibd omlu ma* tru tinireat,d, !
Cai nu va de oameili band *' santate,
i mu*at moI irate ?!
, S'hib totria tiner
Pane nu-are cdndu s'manca pdputarlu !
Lia ma* glbinu*e, de umplu hrarlu
S'vezi la rids (,!e strailie *'cu diamdrizi neale !

S'vezi, ce casa *'rneas, .'vezi e luse greale !

Cdti tru-alant lume nu-are petrecut !
El cu erghi face multe guff. s'A.Lugg,
tie arddilDriu ocli ca s'acat
S' de laeti, c:ejadard, s'ias Cu albA fa
Amint ca iatru name, nutria.' mare
Numa-li se-are ,avzt preste muntI 0.-amarei
Amird, nu Anglimd, cum irix4 alt sum soare, .
Ui chirn slu-ascapd de aroa lngoare,
Iatre, 'ma s'me vindetI, 'tI clad pre scumpa-ild hihie
'TI dad i jumetate .de amirrilie ;.
Ma aist scard, iu bga*I Iatria,
Gust-o prota tine *I-apol d-fin-o a 'ilia!"
El *i-afl- bileaua, treamburd de fricd,
Poate acea latrie matlu s-11 dirtied
Haide, iatre, inglite far de amnare
e-al de treamburl *'galben hii ca lumnare ?r!
Intre daud mort noljuca cdzut,
Cum s'nu Inglbeneasca *i s'nu sta ca mut !
Nu incdpea minciun, spuse el indreptu
Cu mutrita 'n pade *.caplu tra* pre cheptu :
CA de ghitrAptalie nu *i-are rinare,
Ma de ne*tiup lo anamea-11 mare !
Spuse ca s'ascapd de c:,e are faptd.
-

Chiam amirdluel cu minte aieapt,.

Oamefilli s' s'aclurid, zbor alor s'll-tnd,

www.dacoromanica.ro

16

LUMINA

El a lor h strigA. : Minte aveti, putana

Cum ill. dati aistui bana tri avegliare
Candu alti cicioarile nu-II da tri ncal.tare
!

INVET

!"

Ca vai de plasa de oameill,

Ca vai de-acel popor.
Tu paputarlu-1 iatru.
De trup vindecator !
Dup Fedru)

C 1 Cosmescu

Despre reorganizarea invttnntulni nostru

II

lu Romania, invttorii i invttoarele sunt obligati

a lua parte la conferintele generale, la cercuri culturale,
s infiinteze scoli de adulti si sezdtOri uncle e posibil,
s tie cuvantri la biseric i diferite intruniri de ale stenilor. Invttorul sau invttoarea la toate acest intruniri, trebue s vorbeasc cuinsufletire i convingerein cunostinta de toate neajunsurile vieti de la sate, de
mijloacele de indreptare, de -scoal, de biseric, de tot
ce st in legator& cu viata sufleteascd i fizic a populatiunei noastre. -Ora, zis datoriile invttorului, are de
scop de a prepara pe eleve pentru aceast parte a misiunei lor : pentru activitatea extra-scolar. In aceast
or, se tin conferinte de cdtre elevele cl. VI-ai cu s
biecte luate din nevoile poporului, din nestiinta lui, din
crdintele si obiceiuril lui. Aceste conferinte sunt scrise
si rostite pe intelesul celor de Ia sate, si. asupra lor se
discut serios cu profesorul de pedagogie, persoan ce
cunoaste adanc viata de la tara.
Cele patru ore, curb] elevele nu ,asiSt la lectiile ordinare ale colegelor lor, sunt intrebuintate pentru prepararea acestor conferinte, a altora numite intime`.` la care
iau parte elevele cursului superior, tratandu-se subiecte
.

de aceias natura ca sus si a conferintelor generale, la

care asist tot corpul didactic al scoalei i toate elevele.
Se aleg subiecte din literatur, stiinte i pedagogie. Ceia
ce mai ajuta, pe eleve in aceste lucrari. sunt trei ore de
leotard in fiecare seard, din biblioteca Scoalei.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

17,

0 invtdtoare insd nu va fi desvrsitd -de cat posei femei,

cdci va trebui s fie model in satul, unde-si va desfasura activitatea sa. De aceia, scoala normald de fete din
Bucuresti ocupd pe eleve cu toate luerdrile practice, ce

r land i calitdtile necesare oricdrei gospodine

desdvdrsesc pe femeie. In fiecare7zi se vor gsi 15 eleVe

de-servicin la diferite ocupatiuni. practice, ce bleep incd
din clasa l-a
2 eleve la sufragerie : din clasa II-a : 3 eleve la bucdtdrie : din cl. IV : V si VI.
2 eleve la menaj : din cl. IV. si V, 1 elevd la spital :
din cl. VI.
2 eleve la spldtorie : din cl. IV si V; 5 eleve la tes.ut :
una din fiecare clasd, (el. III-a lipseste).
5 eleve la sericiculturd. in timpul culturei,vermilor de
mdtase.
:

Lipsind de la cursuri, in ziva cdnd sunt de serviciu,

la lectia a II-a ba fi interogate i asupra celei precedente.
Serviciul dureazd o zi intreaod, afard de cl. a VI, care
sunt jume dou zile cOnsecaive. Ocupatia jurnelor este
urindtoarea :
La sufragerie : cele dou eleve ajutd, la pus masa, la
servit manedrile, la sters tacamurile i sunt rdspunzatoare de ordinea i curdtenia a tot ce depinde de sufra,
genie. Orice neajuns. sau neMultumire, din partea ori cui,
sunt datoare sd noteze in raportul de zi.
La menaj : cele (Iona eleve dau man de ajutor la curtitul claSelor, a dormitoarelor, a coridoarelor etc. No- ,
teazd asemenea ocupatia din cursul zilei si sunt su- '
pravegbiate de menajera scoalei.
La spltorie : celor cloud jurne li se da sa spele i s
calce lucruil. mai Mici, sunt puse s scoat tot fehil de
pete -de pe *tote, tin contabilitatea zilnic a spltoriei,
sub supraveghierea gardirobierei, iar seara semneazd si
aici ocupatia de peste zi..
La bucdtdrie : cele cloud jurne de cl. IV i V sunt datoare s ajute la pregtirea mancdrilor, tinnd cont de
cantitdtile intrebuintae. Noteazd in raport ce s'a prepa- .
rat, cuM i pentru cent lume. ,Jurna de cl. VI a are con--.. ,
ducerea supremd a bucdtdriei. Prin mAna ei trebue sd
treacd toate cantitdtile ce se intrebuinteazd zilnic. Ea
cdntdreste, msoard sau numdr 'orice lucru, .ce d din
cdmara .scoalei. Insotitd de menajerd face targuelile necesare. E responsabild de .buna rdnduiald a bucdtdriei,
de calitatea i cantitatea alimentelor personalului, elevelor i servitorilor, peste 200 de perSoane. Ea tine con.

'

tabilitatea bucdtdriei, care numai ward nu poate s

www.dacoromanica.ro
+II

LUMINA

dat fiind numrul persoanlor din scoald. In raporVal de seard noteazd cum a gsit sufrageria, curtea de
paSdri si a celorlalte animale domestice, starea in care
a gsit i lsat bucdtdria, distribuirea alimentelor, celelalte ocupatii 741nice i orice nemultumire, dacd intarnpltor s'a ivi.
La tesut, cele cinci jume, sub conducerea maistrei,
invatd zilnic una cte una dela cea mai usoard, pand la
cea mai grea lucrare, din arta industrial nationale romnesti. La examenul, pentru diploma de tesut, ce trebue s depue absolventele cl. VI, flecare va $ti sd, aseze
dela pnza ordinar pand la ca mi find, tot felul de
alesauri si covoare, industria borangicului si a ldnei.
, Industria noastr nationald incepe sd se ridice i sd reinfloreascd, gratie sprijinului ce-i acordd Regina Elisabeta.
Toate rapoartele din cursul zilei, seara tree pe. slab
ochii profesoarei de economie domestfcd, care e Si subdirectoarea scoalei. Ea este inspectorul superior al ocupatiilor practice ale elevelor, din orice clasd. In cursul
zilei inspecteazd de mai multe ori, bucdtria, sufrageria.
s. c. a., ajutnd elevele cu experienta si echilibrul ei sd;
ntos.
La spital, jurna este pus Sub ascultarea surorei de
caritate. Ingrijeste de bolnave, le d medicarnentele necesare i semneazd i aici ocupatia zilriic orice preparat medical, orice medicament dat, in ce cantitate. si
'pentru ce boald. Doctoral scoalei, care e i profesorul
'de higiend, controleazd aceste rapoarte.
La sericicultur, in timpul cresterii vernailor de matase, cele 5 jurne, sub ascultarea profesoarei de sericulturd., ingrijesc de cresterea vermilor de mdtase i invatA
in toate amdnuntimile cultura lor, trebuind s'o rdspndescd mai trziu in masa populatiunei rornnesti.
Elevele de clasa VI au fiecare cte un rdzor din grdina scoalei, pe care 1, seamd.nd
ingrijeste pand la
maturitatea plantelor semnate. E Multd veselie intre
ele, cnd se prepard intregei clase un tel de mncare
sau o salatd din rdzorul unei eleve. Sub conducerea profesorului de horticulturd invat in mod practic : pomicultura, apicultura, cultura legumelor, priincioase solului trei noastre, etc.
Intelegem cu totii rostul acestor lucrdri practice. Ele
deprind pe eleve cu ordine, curdtenie, economie si bun&
randuiald in cas. Numai posednd aceste calitdti, ce ar
trebui s fie podoaba orichrei fernei, vor putea fi cu ade
vdrat educatoare. Deprinzdndu-le in scoald le. vor practica in viatd. In comunele, ce le vor fi destinati lor, vor
fie,

www.dacoromanica.ro

ri

LUMINA -

ro

cleveni modele de gospodine si romance. Mamele cu incredere vor trimite pe niicuii lor la scoald i nsui ele

vor lua exernplu dela invdtaloarea satului. De vor fi

simple si modeste in mijlocul poporului unde : unt trimise, de se vor cobora pan in adanCul sufletului lui,
ca s7.i cunoascd durerile si nevoile ; si cu ajutorul cunostintelor. cu blandete i rdbdare, sd i le vindece si
micsoreze, vor fi venerate si iubite pand la adoratie de
poporul simplu, cu Mima curatd, cu sufletul senin de
rutti si prefcdtorii,

i nici o rdsplat nu poate fi mai

mare, decat congtiin(a datoriei indPplinite !

Voi reveni asupra activittii extrascolare a instituto-

rolls! pi institutoarei.

E. Sentea

5coala Romena din Ccinstantinopole

rD IL A
(In genul popular)

Lunwa-i rea

qi

n'am ce-i face,

Zice Cet- rachiu mi place...

cui, zau, nu i-ar placed

Sa bea dupa mncira mea ?

Bea, lelifei , din, clondir,

Set-mi

miroasa a irandafir

Si 64 beau apoi
i
eu

Set ma 'inbat de dragul tau.

Ce tot cati-, dragurd, 'nsus,

Ori norocul (i s'a dus?

-Ori luna cu stelele
Ti-a 'ndragit marglele ?
Ori cei doi luceferei

S'a 'ndreigit de ochii kV.?

S. Crieturgann

www.dacoromanica.ro
,

20

LUMINA

V.
DISCURS FUNEBRU

_r

Tinut la inmorm'antarea belnicului Hristu Zega

Jiloas adunare !
vem inaintea noastr pe Mare le celnic, pe marele
Aroman Hristu Zega, omlu care tut bana lucrd cu tilate, cu onoare, cu multd minduire i lucrAnda asi ajinnse
s'hibd cunoscut de multi, ajumse s'hibd alAvdat si vrat
de tuti oameiii bunt, ajumse s'hibd nai ma bunlu exemplu, nai ma .aleapta, mostrd... tri tineramea noastrd".
Liertatlu de celnic, meti eh, taee i ziee a." lor cu boaee

analtd : Voi join, voi linen, earl vreti s'ajungeti cunoscuti tru lumea aista, ca
onorati i alavdai cu faptele a voastre s'faeeti si voi cum aM fapt i eu ; 'or(
v Mh fried de lucru ! S'nu hi neoaspele a pdrCil
S'no
faAT lucre neminduile ghine ! Eu nu fui avut cAndu earam
ca voi, ma ast-zi .las trei ciuflichi tmosi211 dupd mine.!

4.e

'

Las munti, case, turme de al., cdpri si vael. Las- una

aveare, pe care nu credeam s'u adar tru bana mea !"
Cara aeeli cari puturA s'faca, aveare si, wi fuiheii, feciori, mintimenlu aus, care trecu de 80 ani greaste asi
Vol, trati, cari aveti feciori, nu caftati tri bunlu a
lor mas aveare s'li Fasati ! Mania .oar cildsfsiti sir invetati ca s'filearga pe calea aeea buna, p calea, ee-ati
Thears, voi. S'll invetati s'nu-aibti arusine de lucru, ma
s'li faeeti s'lu va lucrulu ca bana lor. ea oclili a lor. Si
invitati ca mintea s'u aib totima la buneti S'u adavg
avearea i numa printeased, iar nu .s'u scadd. CAndu
fumealia nu slave bun, .atumeea a vearea printeasca
easte tri ardulu a lei, iar nu tri buneat: Cu pardlu si
'cu stirea oamefilli burn' va s'fac'd buneti, iar laTh Meti !"
:

Ca dilihea, jiloas adunare, liertatlu de lala Hristu

amintd de la Dumnizd tret feciori i - trei fete : Tasula,

Nicola, Dimitri, Haida, Santa si Polixenia, tuti bald si
prucupsifi. Unlu de eli, d. Tasula, hillu ma mare, care
easte de fatal, easte i ma cu harele hiliu. El fu membru in delegatiunea, ee avea petrecut poporlu a nostril
in Pole (C-pole), anlu 1903-1904, tri caftarea a unui mi.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

21

troPolit.arom.nesc, pe care mitropolit pand astd-zI

nu-1 avem, ma cu ajutorlu al Dumnezdu,. tatl din cer
si cu vrearea a M. S. Sultanului Abdul Hamid II, Orintele a nostru de preste loc, $i aistu indreptu va s'hibd
amintat. Tuti feciorli al lala Hrista sunt insurati*i fea'tele mdritate.

Invirinat adunare !
Ininte ca *A-0 (ta bunlu a lui suflet. tru marine a anghellul. al Dumnezdil, aistu mintimen om, i$I feace testamentul, asi cd dupd moarte-li s'nu se-aspargd vrearea
'

anamesa, noljuca de fumealia a lui, dup cum s'face

de aceale ma multe ori. El de pri band u imprtd ayearea $i multu musat adard. Executorlu testamentar este
d. N. Tacit, inspectorlu a nostru.
PAnd-$i deade sufletlu, el fu cu mintea intreagd si din
gura lui margritri MOT% tri-aceli ci-l.u-avz si-li

nt1

invit.

Altu invet, nicd ma mare, ce ne-alas aistu cu name

au$, care st ca un.arbore aldsturnt inaintea noastr,
eaSte : Oameni buni, n spittle el. Orrilu tru lumea aista
nu lipseaste ma$ tri rids $i tri furnealia a lui s s'minduiasc, slucreazd i sd, adund, ma $-tri hoara lui, tri
plasa ic natiunea lui si tri alanta lume, iu bana hu-are
marzine, iu a le moarte nu-li se $tie numa".
De a, lihea, doamne $i domni, aistu om si-li vru pe
oarnaili de tru flcarea i ca un tat cum $iju ,va pre
fumealia lui. Tri acea si. dup band liAutd. $i nu li-agra$easte. A Farsirotilor a lui di tru hoara Papadia h ahdr',caste loclu, pre care se afld hoara si munte tri pd$une
$i cu pddure, .care loc face preste 700 lire. Aromdfiili di
Papadia plngu aStd-zi i sghilescu, cd li se duse pd-

rinte a lor vrut. Consolatia, pariguria lor easte ch Tapali Va alta loclu a ttu-sui si nu va-li lash fArd de
comandd. Cu ateli Farsiroti are lucratd auslu und band
intreagd! Cd ni puta sd ajungd abdt diparte. Celniclu
iIi vru pre band $i dupd moarte nu li-agrasi..
Cu aceli jotii fdr$iroti are iMprtit celniclu a nostru
ghinentile $i aralele, ce-are avutd tru hana-li, ce-se-are
faptd un oar* cAndu ill se furd friielu ale mai mu$atd,
.

oaile, ale
www.dacoromanica.ro

LUMINA

22 .

Muata Cornice

A lui Zega Oce,

Miel ca tri ciudie
Cu ding de Mule

Si cu lna toat

Mdtase curat,

Curat brisime
Cu coarne de asime !
Si va s'putem s'angucim tri
e Hristul isi vru fumelia
Cndu li codrul
S' se apruche sumdrul
A lui Zegp. turme,

iIi de urrne,
Trapser la mare,
Toamna tri ernare,
La locuri stiute
Sute

Cu fumelile tute :
lar cndu dulea veard,
Veard i primVear
Ajumse cu puili,
Oile cu vituili,
Cu cdpre, cu noaterfl
Luard prit giuneapara
S'agiungd la munte
Cu Cornicea 'n frunte
La un dirvene
Cnd triQea ca mrene
Albe si. musate,
Furli 'n cale
luard
Mielu si-1 furard,

Pand slatr cili

Si s'ducheascd ArrnMilli.

A lui Zega mumd,

Giuneaud cu numd,
La hilisu departe
Pitricu n carte :

Bunlu iiel n luar

Hiliu i n-1 furar: '

www.dacoromanica.ro

LUMINA

23

Ma fA rnunIi pade
Hristul a le dade !"

Tru arniU la mare

Para di liAbare

Cu doisprati de insi,
Tuti ca zmei neasvimsi,
Sedea Zegd in frunte

Cu joi din munte

S4;i

scApati de arale

Cant?' din cAvale !

VA puteti s'vA luati cu minte, cum eara tru tinereatA

aisttu brad, cu ocliu de vultur:. CAndu idea asi :

linjunop di munte

Asudat pri frunte

Li deade cartea 'n mAnA
Al Zega s'nu am:And

Cum aleapse cartea

Scriat din partea
Mum-sai din munte,
Se-agudi pre frunte
'

S'versA lacrithi vale,

Din turmh *II tuna%
Mielu cA li-ul luard

en

Picurarili iI grirA :

e hAbare '1,1 vine

De plnze celnic tine ?

- Nu me 'ntribatl : ce e ?
Ma sculati nie
Su luom ca vulturTli,

41.

Tra s'ajunzem furlli,

CA nd-aruinard
Mielu nd-1 luar !

e fac atumcea johili alui Farsiroti ?

Trd thil candu aflarA

Ca smeili azburar
Preste muntI si
Nu -cAftar cliurL
Si cu dirvingeazili,

www.dacoromanica.ro

LUMINA

24

Martofi suntu taziA

Childn s'astliarh.
Muntili tremburar !
Melu lu-asephr
Pre furl vtm arS
chntanda pre tu chliuri

.4

S'turnar la stiuri !

Jiloas adunare !
Pe ninga -doara, ce feaee Aromriilor di Papadia, pe
cari li-avu ca tru loc-di frati el nu agrasi natia lui, 'nu
agrasi biserica aromhneaSch, nu agrasi CS geva nu aril-

mane tri orn chipd aista lume, decat faptele bune. Tri
aeea el alsa a bisericalei a noastr de Bituli 50 napoleone, a paraclisului aromhnescu di Corceauh 15 napo-

leone. iar aeelui din Shrun, (Salohic) 10 naPoleone. Numa

lui tot-deauna va OURS adush, aminte tru aiste trei bi8earici. Calotili de sufletlu a lui.
Cat vrearea lui chtr plasa aromneasch ajunzem- SA'
spunem vAndauh, fapte. Tru atieatic invet- sa ghivu-

seasch si s scrie romnete. Achicasea mult;i ghine

pi

limba din Romania. Pslthsea aromhnea0R de te luh

h Arau a.

Lu-am avzhth cu ureaclile a meale la biserica din Cicura. Tru aist boar, care de 5aii fu ars. dlnitili di
aculo ea Zica, Velenza in frunte cifarphsatul Zega avea
adhrath buna bisearica i scoal. Liertatlu cuno0,ea si
mazica bisericeasch. Lu-aveainvetath preftul Ghiani Ciu-

Meta, singurlu a lui dascal, de ca la

coal nu se-

avea dus.
Tri vrearea-li afrit plasa aromneasch ajunze eh k;titi
ee are patita. Neei prvzile a hat nu fura liertate. i ale
fura avinate i arAchilipsite : ma domnul -a tr aramase
tt anal orn de ma ninte, necltinat in credinta i mica-

rea lui, poate.nica ma invhrtusat. De an singur Meru

ma* Ili Ora arhu ch pri bana lui nu se aminth episcopatlu. Aista dureare nu putea sa u ascand de cate
ori aide" graiulu tri bisearica aromhneasch.
'

www.dacoromanica.ro
1

LUMINA

25

Lu-aveam vezuta dup e s'turnO. din Romania, iu

s'duse sa se vindecO de langoarea, ce,-11 curm bana.
Fata li-eara multu harioasd. Se-avea fapth ghine, avea
vezutd i ak lume. lume romaneasc. Ma langoarea iar
til turna, ma multu de auseatic de cat de avegliare. Duchinda cdAT se-aproache oara tri disprtire de aist lume,
caft s'hibd ingrpat cu preftill a nostri si la cimitirlu
aromanescu-di Bituli. Vrearea iT se feaee.
Nu poti s'te ascoli beam, lala Hrista, avzat celnic tru
intreaga vilete, i s'vezi cati suntu si cari suntu invarliga ta cu infirm invirinata si err oclili udati de Jacriii !!
Ia vezi ve curufti musate ti aduserd comunitatea aromaneasca de Bituli, din Srunh i Curceauft tri recunostinta a musatelor a tale fapte! la 'vezI curium, ce ti adusera scoalele a noastre de feciori si fete, inspectratul
a nostru si zinerile a tau Andrea Balamace, revizor scolar! Ia .vezi pe nicuchira ta cum s'cleapir tri tine, pe
hitilu a tau Tasula, si pre nepotlu Ahllea cu a ta cumnat.-a si a luI mama! Nu li-avzi pe farsirotili di Papadia
cum plangu tri tine, cum plangu calesele a tale oi, ealeile si becile, si mulere daileane!e si carilli a tai ca aslard! Jale Iasi dup tine si musat aducere aminte, ch
om bun si celnic cu name fusi.
'Dumnezau sle liart, Durnnezau s'te jiarta ! cu toti
ne rugOrn: Dumnezau s'te liarta!
C. I. Cosmescu

CARE SUNT PRIMELE FUNDAMENTE ALE EDUCATIUNEI ?

(dupd Fenelon)

'

Cel mai bun lucru ste de a incepe educatia copillor

inca din cea mai fragedd a lor copilidrie.
Aceast etate este neglijat de unele femei incult, cu
toate c, in acest timp, copii primesc impresiunile cele
mai Anne' si de cari prin urmare depinde tot restul vietei. Putem pregati pe copii pentru instructie inainte ca
ei s poat bine vorbi. Veti gsi poate ridicul aceasta
idee, dar n'aveti de cat sh observati ceea ce face copilul, care, nu stie inca sa vorbeasc.

El-invat, o limb, pe care in scurt timp o va vorbi

www.dacoromanica.ro

;
26

LUMINA

mai exact de curn ar vorbi un orn invtat limbile moarte

pe care le a invdtat cu atata greutate.
- Dar ce insernneaz a invdta o limbd ?,
Nu e de ajuns, nurnai a_ $ti cat de multe cuvinte, mai
trebue hick zice; Sf. Augustin, sd observm, s stim sensul acestor cuvinte in particular. Copilul zice el, prin-tre tdpetele i jocurile sale. observ, ce object reprezint
fie care vorbd, el o face aceasta: s'au considerancl miscdrile naturale ale persoanelor care ating, - s'au care arat obiectele de Care se vorbeste, s'au fund impresio-

nat de prea deasa repet.re a aceluiasi cuvant pentru a

ardta acelasi lucru. F.,ste prin urmare, adevrat cd impresiunea tutulor acestor imagini, se face cu o usurint
nespusd in creerul hied fraged al -copiilor. Bdgati de
searnd. Incd, cd in aceastd -Ate, copiilor le place tot
ceea ce-i mguleste si fug de tot ceea ce-i contrarieazd.
Cum stiu ei sd tipe s'au sd tacd pentru ca s poate avea ceea ce doresc: cat prefcdtorie si gelozie se observ la ei 'hied de cand sunt de tot mici.
Am vdzut, zice Sf. Augustin; un copil gelos; el nu
stia s vorbeascd i totusi cu o fat palida si niste ochi turburi, privea pe un alt copil, care fugea aldturi de
el". De aci putem deduce cd, copiii stir mai mult de
cum si'ar putea nchipui cineva. Bazati pe aceasta voi
puteti sd le vorbiti, s-i sftuiti, fcandu-i s inteleagd
c e bine, de. ,exemplu; ca in totd'auna s fie in contact
cu persoanele oneste si virtuoase, de cat cu cele necuvincioase; mai puteti nc, prin diferite miscdri, ale
fetii i cu un ton deosibit s le descriti cu oroare pe
persoanele pe care ei le au Vdzut In manie i din contra cu un ton mai dulce, cu fata senind, sa le descriti
pe perseanele modeste i intelepte.
Nu trebue neglijatd educatia in primii ani ai copildriei;
astfel de a pregati pe copii hied de mid, cdci, urrndrile,*vor fi favorabile i vor usura, educatia, mai tarziu.
Dacd IA mai indoiti Inca de puterea ce o au asupra omului aceste prime prejuditii, n'aveti de cat sd observati cum suvenirul lucrurilor pe care el le-a iubit in
copildrie,' este hied viu inteo etate mai inaintatd.
Dacd in loc de a inspira copiilor inspimnttoarea
idee de tantome i spirite, care nu are and inraurire de
cat a sldbi creerul Tried fraged, dacd in loc de a-i lsa
sd asculte de toate povetile doicilor lor, pentru lucrurile
pe care el' trebue sd le iubeasca sau de care trebue s
fugd, dacd in loc de aceste toate, le am inspira in totd'auna o idee plcutd de tot ce e bun si o idee de fried
de tot ce e Mu, aceasta le-ar usura mult practica tutu-

www.dacoromanica.ro

27

LUMINA

lor virtutiilor in viitor. Cornitem 0 crimd, cdnd ii obicinuim sd le fie fried de preot pentru cd e .imbrAcat in
negru i nu le vorbim de moarte de cat 'pentru a-i speriea; le povestim cd mortii revin ri tirripul nopt,ii sub
forme hidoase; toate acestea ii fac pe' cppii sd fie trico$i
si timizi
SAndtatea copiilor, in primul rnd, trebue$te, bine ingrijitd i menajeatd: aceasta ingrijire constd in alegerea
hranei.
Dar sd eXaminam mai de aproape, etatea copiilor pen
tru a vedea mai in detaliu ceea ce le convine; mai mull.

Creerul lor este moale si se intdre$te din zi. in zb Aceasta este cauZa, cd toate impresiunile se imprimd ,cu
usurintd. Tot pentru aceasta, copilul este foarte distrat
si nu poate sA'$i incordeze atentia mai mult timp asupra unui lucru.
Pe de .altd, parte coipilul nu $tie hied sd judece nici s
Me ceva de la sine; el observd, mult si vorbe$te putin. Obicinuim pe copil s vorbeascA de unele lucruri
de care el nu are incA cuno$tinte clare. Aceasta este un
rdu pentru toatA vieata, cAci se deprinde a judeca gresit si a vorbi de lucruri de care n'au nici o idee.
El observd cd se uitA cineva la al cu atentle cd-1 asculth cu plAcere, $i imediat i$i formeaz ideea ore$itd
cd toatd lumea este preocupatd de el. Am vdzut'' copii
.cari credeau cd se vorbe$te de ei, de cdte ori vorbea

cineva in secret. Nu trebue prin urmare sd lAsdm pe

copii-s vazd, cd cineva se gdndeste prea rnult la ei. SA

le spuriem cd lumea admird concluita iar nu frumusetea lor. Trebue sd vA multumiti a ajuta natura. Copiii
sunt curio$i din fire si pentru asta "ei fac multe intre-

bdri, asupra multor lucruri necunoscute. E de ajuns a

le rAspunde cu precisiune cnd ei vA fac vre-o intrebare
si a adduga cte odatd diferite comparatiuni, pentru a
le cleslu$i si mai bine ceea ce voiti a le explica. Indatd
ce judecata lor a facut cteva progrese: puteti sd le vorbiti astfel: Vezi cd esti, mai cuminte ca anul trecut;
peste un an dacd vei fi tot cuminte, o sii cuno$ti multe
lucruri, pe cari acum nu esti capabil a le cunoa$te. Dacd
anul trecut a-i fi vrut sA judeci, unele lucruri pe cari
le $titi acum, $i nu le $tieai atunci, tu le-ai fi judecat
gresit. SA ascultatd ins de sfaturile persoanelor care
judecd cum yeti judeca $i voi cnd yeti fi ca ele Ocnd
yeti avea experienta lor.
lntrebdrile copiilor sunt mijloacele pe care natura le
oferd pentru u$urarea instructiunei si de aceea voi nu
trebue sd vd iniuriati de cte ori ,vd fac vre-o ,intre-

www.dacoromanica.ro
ET+.

LUMINA

28

bare: nirturisiti-le c prin aceasta v fac plcere; astfel, pe nesimtite le yeti da cunostiine despre lucrurile,
trebuinCioase omului.

Alexandra Nadu
Instipitare la Bitolia

CE1 PATRU K AI IMPARATULUI VILHELM

Impratul GerManiei, cdrula i place mult a concentra
gandirea sa in formule scurte si impresionabile, si-a
rtat nurnai in patru cuvinte phrerea sa despre ocupaiunile cu care ar trebui- sh se indeletniceasch_ o femee.
lath acele patru cuvinte : Kinder: Kiiche, Kirche i Kleider.
Copiii, bucataria, biserica i imbrchrnintea.

Acestia sunt cei patru K ai imparatului german.

-bach avem tot -dreptul de a ne mira de ordinea cuvintelor in care buetria are intAetate Inaintea bisericei i dach gsim prea milithreaSch aceast restrngere
a activitatii si energiei ferneesti, nu i mai putin adevarat Irish eh formula rezurn destul i fericit misiunea
tovarsei brbatului, edreia i_se cere a fi la inaltimea
ei pentru a deslega problima celor patru K.
Copiii stint si trebuie sa fie grija de capetenie a unei.
marne. Se poate zice, ca acestia sunt viitorul familiei si
a trei. E foarte greu de a se ocupa cineva de copii,
Chci teebuie sh le drn mult atentiune frd a-esupra.
Metoda nu e usbara, cAci trebuie sa alegein, calea mijlocie dintre severitate i nepsare.
Ambele sunt proprii parintilor, cari nu vor saSi bath
capul cu copiii.
Secretul e de a indruma pe copil spre bine din cea
mai frageda vrst i sh nu lsrn ca defectele lor sa
creased' Impreun cu ei sub pretext : eh nu va face cutare sau .cutare lucru, cnd va fi de 20' de ani. Poate ch
nu le v face acestea, dar teme-te sh fiu ajung ceva
mai rau.
Indeletnicirea cu buchtria este de sigu-r una din datoriila cele Mai insemnate ale gospodinei, caci de la aceasta depinde sntatea si prosperitatea farniliei. Rolul

www.dacoromanica.ro

-I

LUMINA

29

ferne in aceasta priVinta, este dintre cele mai nobile,

ba,arri. putea Iduga ca e oare-care poezie in amariuntele bucatariei; daca nu le facem cu desguk i cu urf.
Biserica, ce Vilhelm al H-lea o reeomanda supusebor sale, e de prisos, &and stim ca 66, germanele, gratie
Domnulai, au .piistrat in toata puterea sa credinta mangaietoare si intaritore din copilaria lor.
Pentru cel de-pe urma k a imparatului german sin
gura moda are cuyantul cel de pe urm in ceiace priyeste forma hainelor:
Plecand, inteliganta si-dibacea statuitoare Moda, incata att pe mame Olt i pe tinerele 'fete, arta .delic.ata

pi incantatoare a cokinnuIui, care a-stazi se pare, ch a

ajuns,punctul culminant al perfectiunei si al eIegantei
-propriu zis al bunului gust.- Dar noi credem ca imparatul Gerrnaniei prim al 4-lea k,-a yrbit sa dea sa ,intelegem grija necqnteita, Ce trebue sa aiba u buna gospodina pentru curatenia si ordinea in Imbracarnintea
rneMbrelor farnihei i mai- ales a copiilor.
G. Pocletaru

PASTORUL DE LA PiND
Cu sufletul vest" cu fruntea seninet,

Cu flueru 'n gur pe flori tolnit,

Pe verde cmpie sub bolta diviner

Crint doina de munte pe plain interzit

In tropote line prin vechea'tirtare,
Peuesc in Were la rece izvor,
vaiuri de umbra cu cofa 'n spinare'
in valea deschiS4 cu turma scobor.

Pe lanuri trumoase oilele blnde,

Se 'n,qtd terciste cu capul plecat,
rar in restiMpuri cu fete plapnde,
Auzi rnieiueii cernd de vac-Meat.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

Frumos se aratil pe dealuri departe,

Cdnd soarele arde pe Cerul tacut,
Vezi lunca erzie cum valea desparte'
Pdstrcind o poveste din timpul kecut.

Mudd e viata aind traiul in .pace,

Se scurge deoparte la stan pe munti,
Cdnd grija lumeascd cu tot
displace,
Si' n locul ei freamdt de, frunze asculfi.

lar toamna a lene pe munti Mild se lasd,

In atuitec de' fluer scobor pe
Pe fruze cdzute simt domul de casci,
Cum duke opteVe ,greibeVe_.sd vii !
P. Papazisi

HAZ I GLUME
Intre elevi
Balaban si Crstark sunt elevi in gimnaziu si locuesc

la aceeasi gazdd.
Ei invdtard, la maternaticd un cL1.7nt nou, reciproc,
care inseamhd iinprumutat sau unul la altul.
Sara cdnd se culcau i trgeau cizrnele unul altuia.
De cnd invtaserd cuvntul reciproc, ca bdeti practici, ei fl puserd in practic..
In loc sh zicd : Balabane trage-mi cismele, cd i eu
am sd i le trag pe ale tale, Crstan comadd scut : Re.

ciproc !"

Tot isa si Balaban.

Intr'o sear insd, Crstan; care era, earn -siret, se
asezd pe dunga, patului i Comandd lui Balaban Reciproc !"

Balaban ji trase cismele ; apoi la rndul sdu sa a-

sezd i dansul pe marginea patului

i comandd Re-

ciproc !" Cdrstan ins se -yard sub plapdma si incepechip, .sh sforde.

- Cdrstane, reciproe, se rdSti Balaban.

9

www.dacoromanica.ro

LI

LI MINA

31

- Balaban dragd, ast sear, numai proc... rspunse

CArstan si se cuibri si mai bine in pat.
Dona, complimente

D-1 Gbimpescu inteun cerc de dame :

- D-soara X citesti d-ta Lumina"?

- Cu mare poft d-le.
- Nazuesti spre soare ca ciocarlia.
- Dar d-soara Y ?
- Eu nici nu-i 'taiu toile.
- Se vede c te feresti de lurnin ca bufnita.
Ghicitoare

1) Cand a sbierat magarul de la auzit'toat lurnea.

2) Cine a fost cel mai mare mosfer din lume ?
,

(Deslegrile cu nurnele deslegatorilor OEe vor publich

in No 4 al Luminei".

E 'P IGR A -AI E

Unui grandoman
Dacii tu de capu-ti mic
Ai idee mare, mare,
Drept zici : <Lumea-i de nimic>,

idea-ti nu o are!
D-rului Infelix
De vei muri, o Lsculape,
pe :mormntn-ti set se sape :
...Cu moartea sa pe moarte multi
El i-a sceipat dintre desculti
Ca un Isms mntuitor !
Infelix,. esti nemuritor !
Cie.

www.dacoromanica.ro

32

!.UMINA

I FAPTE

STIR!

Conferinte la Salonic. - Din initiativa si sub indetnnul

orior. subconsiliu al Asoc. C. D. si B. R. s'a tinut in sala
scoalei comerciale' din Sal6nic in interval de 3 luni urmatoarele conferinte.:
1) Cum swirl J.Iromtinii (in dial. m-r) de d. N. Bataria.
2) Viata lui Isus I-fristos (in dial. d-c) de d. N. Bataria.
3) Cum poate omul sei'V pica viaN mai fericit de d-na
Ecaterina Dimonie.
4) Cauzele deseoperirilor
: Cinematograful, le
I. G. Cica.
vor continua din 2 in 2 sdptdmani pand
ezdt-O'r
la 15 M'a, le, incleplinindu-se astfel unul din scopurile
.

'

-)

AsociatiOi.

5,ter

Pe langd felicite%, Redactia revistei roagd sd se trimitd spre.publicare acele conferinte.

- In care tara din Europa alar Mai rnulte ziare si reviste ?
.

lu germania apar 5500 de ziare..In al doilea rand vine

Italia cu 330.0 de piP:slicatiuni periodice. Iu Franta apar
2181, iar in Anglia cam: 25'00 de ziare si reviste.
In Austro-Ungaria, presa periodicd atinge cifra de 1200,
iar In Rusia apar 800 publicatii. In Elvetia 450,
In Statele-Unite, numdrul se ridict la peste 50.000 deci de zece ori mai multe publicatiuni ca in Germania.

Lngd. Angora (in Cappadocia, Asia mica), d-ral

Winckler a descoperit ruinele capitalei Hittitilor. In ale
unui templu uria* a gsit o bibliotecd de tablite de lut
scrise, Cuprind se vede istoria a 7 regi- hittiti si corespondenta lor cu regii Egiptului si Asiriei. E i tractatul de pace intre Hittiti, si faraonul Ramses al II-lea.
E si o scrisoare a. femeei lui Ramses cdtre femeea regelui hittit despre acea .pace. Scrierea e cuneiformd din
veacul al 'XV4ea si al XIY-lea innainte de Hristos.
D-rul Winckler crede cd Rittitii erau Indoeuropeni *i
ca se vorbeste in acele tablite de zeii Indra *i Mitra.

www.dacoromanica.ro

NOU MAGASIN ROMAN.LSC

a fost deschis in Monastir' (Bituli) str..Pecmez--pazat
de d-nii

GORCIU TALLE,84 TA$CU NACA

in care ,magazin Romnii pot afla tot felul de MAruntiuri- marmfacturate i cu pr,eturile cele mai
convenabile.

Se aduce la cunostinta onor.- public romanesc

c primul dentist roman

-

IOAN STAVRI

174.

:i-a instalat atelierul in marea stradit a Monastirului _(Bitulei), nurnit ,HA.MID1E'Lsoca'c, colt cu'
biselicA rornneascd. Pe fbalconul ,casei e firma
domniei-sale.

Serviciu irepro$abil,0 prettari moderate

www.dacoromanica.ro

RESTAURANTUL ROMNESC.
Romnilor earl se duc la New-York (America) le recomanamcAlcluros Restaurantul Frati1or Ciausi Sc. I. Leacu cu firma.
LA INTREVEDEREA ROMNILOR MACEDONENL
Adresa : EH W. 13 rd. St. New-York.

CEASORNICAR ROMAN
hi piaN derni Pazar, a deschis prvlie de ceasornicar
tanrulu aromdu GH. SVOLET. -nude -irep,irei loI fella
eeaornice.

CROITOR ROMAN
In Sir. Saltanie s'a deschis o noud croilorie romanewie(t
de Mire ((Wind roman din Cruova d. T. Tirivira.

www.dacoromanica.ro