Sunteți pe pagina 1din 87

S.C.COMELF S.

Masini unelte echipate cu CNC


Cuprins
1. Generalitati
2. Masini-unelte
2.1 Clasificarea masinilor-unelte
2.2 Partile componente ale unei masini-unelte
3. Arhitectura unei masini-unelte echipate cu CNC
3.1 Partile componente ale unei masini-unelte echipate cu CNC
3.2 Comanda numerica
3.3 Axele masini-unelte.
3.4 Sistemul de masura al axelor
3.5 Sisteme de actionare al axelor
3.6 Automatul programabil PLC
3.7 Echipamente auxiliare
4. Programarea CNC
4.1 Programul CNC. Definitie. Structura unui program
4.2 Comenzi tehnologice privind traiectoria sculei
4.3 Functii auxiliare
5. Sisteme auxiliare de masura, control si supraveghere
5.1 Sisteme de control si supravegere a uzurii sculei
5.2 Sistem de supraveghere a incarcarii arborelui principal
5.3 Sistem de centrare a piesei

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
Capitolul 1
Generalitati
Controlul numeric se refera, n general, la automatizarea proceselor masinilor-unelte prin programarea
unor seturi de comenzi care vor fi nregistrate, respectiv programate pe un dispozitiv extern, spre deosebire de
controlul manual prin intermediul rotilor de mana,manivelelor i a prghiilor, sau mecanic automatizat prin
intermediul camelor. Primele masini de NC au fost construite n anii 1940 i 1950, pe baza instrumentelor
existente modificate cu motoare care controlau miscarea in puncte introduse n sistem de banda perforat.
Aceste servomecanisme timpurii s-au dezvoltat rapid odata cu aparitia calculatoare analogice i digitale, lucru
care a condus la crearea sistemelor de operare moderne (CNC) a masini-unelte, sisteme care au revoluionat
procesele de prelucrare.
Sistemele moderne CNC au fost dezvoltate cu ajutorul proiectarii asistate de calculator (CAD) i de
fabricatie asistata de calculator (CAM). Programul reprezinta un fisier in computer, interpretat pentru a extrage
comenzile necesare pentru a opera un anumit aparat printr-un postprocesor, si apoi ncrcate n masini CNC
de productie. Deoarece anumite componente ar putea necesita utilizarea unui numr de scule diferite burghie, ferstraie, prisma-poanson, utilajele moderne combina mai multe instrumente ntr-o "celula" singur.
n alte cazuri, un numr de maini diferite sunt utilizate cu un controler extern i operatori umani sau robotizate
care muta componenta de la main la main.

1.1 Primele forme de automatizare


Conform definitie se poate considera ca prima masina cu comand numeric este masina de tesut
conceput de Jacquard (1800) care utiliza o banda perforata pentru stocarea, respectiv executia unui set de
instructiuni diferit. De asemenea se pot considera ca predecesoare ale acestui sistem de lucru cutiile
muzicale, automatizate cu ajutorul camelor.
Sistemul cu came
Automatizarea controlului masinii-unelte a nceput n secolul al 19-lea cu camele jucarii, un tip de
masina n care came au jucat un rol important in cutiile muzicale sau ceasuri cu cuc elaborate. Thomas
Blanchard a construit strunguri prin copiere pentru magazia de cartuse a pustii (1820-30 de ani), si munca
altor oameni, cum ar fi Christopher Miner Spencer, a transformat strungul cu turela n masini de filetat (1870).
Automatizare pe baza CAM a atins deja o stare foarte avansat de primul razboi mondial (1910). Cu toate
acestea, automatizarea prin intermediul camei este fundamental diferit de comanda numeric, pentru ca nu
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
poate fi programata abstract. Camele pot codifica informatii, dar obtinerea de informatii de la nivelul abstract al
unui desen n came este un proces manual care necesit sculptura si/sau de prelucrare si turnare. Diferite
forme de control abstract programabile au existat n secolul al 19-lea: pianele care canta singure ale lui
Jacquard Ioom i calculatoare mecanice ale pionierului Charles Babbage i altele. Aceste inventii tehnice au
avut potential de dezvoltare in domeniul automatizarii controlului masini-unelte ncepnd inca din acel secol,
dar dezvoltarea si evolutia lor nu avut loc decat multe decenii mai trziu.
Control prin copiere
Aplicatiile hidraulice bazate pe automatizarea cu sistemul cu came a dus la crearea unor masini care
utilizau tehnologia prin copiere a unui model. Astfel s-a dezvoltat modelul Keller Machine, creat de Pratt &
Whitney, utilaj care putea copia modele de pana la cativa metri. O alta abordare a fost : inregistreaza si reda,
inovata de General Motors(GM) in 1950, sistem care inregistra miscarile unui operator si le putea reda la
cerere. Nici unul din aceste sisteme nu poate fi considerat programare numerica deoarece necesitau
cunostintele unui operator priceput si erau programari mai mult fizice decat numerice.
Servomecanismele
Prelucrarea mecanica impune realizarea unor produse cu tolerante ridicate de ordinul sutimilor sau
chiar micronilor, ceea ce reprezenta o piedica in automatizarea procesului de prelucrare la aceea vreme.
Controlul prin banda perforata devenise o sarcina usoara pentru producatorii de masini unelte, in schimb
controlul deplasarilor in pozitia corecta cu o precizie ridicata era o alta problema care trebuia rezolvata. Fortele
care apar in timpul prelucrarii mecanice au impus o alta abordare, sistemul lui Jacquard devenise incapabil sa
rezolve problemele aparute.
Cheia rezolvarii acestor problele a fost introducerea sistemului bazat pe servomecanisme, sistem care
controla mult mai precis deplasarile.Introducerea in sistemul de actionare a doua servomecanisme a creea
primul model de autosincronizare (sel-syn). Folosind o gama larga de sisteme electrice si mecanice
producatorii de la aceea vreme au reusit sa creeze un sistem de actionari precis bazat pe autosincronizare (cu
alte cuvinte era primul sistem controlat cu bucla inchisa).
Primele incercari de introducere a autosincronizarii in controlul masinii-unelete au fost in cadrul
General Electric USA. Ernest F. W. Alexanderson, un emigrant suedez, angajat al GE-SUA, a incercat sa
convinga conducerea GE de la acea vreme de avantajele folosirii acestui sistem. Anderson a studiat sistemul
de ghidare al tunurilor de pe navele armatei americane, un sistem care regla foarte precis si liniar un sistem
neliniar( in timpul miscarii tunului apar forte care perturba deplasarea liniara acestuia). In noiembrie 1931,
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
Anderson a propus Departamentului de Inginerie din cadrul GE utilizarea sistemului pentru actionarile
masinilor-unelte prin amplificarea momentului. Acesta nu a fost luat in seama decat mai tarziu cand alti pionieri
ai masinilor-unelte deja foloseau tehnologia.
Aparitia NC
Nasterea NC-ului este creditata lui John T. Parsons, mecanic i agent de vnzri la compania de
prelucrare a tatlui su, Parsons Corp. n 1942 i s-a spus ca elicopterele urmau sa fie "urmatoarea mare
evolutie in viitor", de fostul sef. A primit n curnd un contract pentru construirea rigidizarilor de lemn n palele
rotorului. La acea vreme, palele rotorului (aripi rotative) au fost construite n acelasi mod ca aripile fixe,
constnd dintr-o retea din otel tubular cu grinzi de lemn. Dintr-un accident nefericit, respectiv ruperea unei pale
a rezultat ideea inlocuirii grinzilor (coastelor) de lemn cu altele metalice. Prelucrarea acestora presupunea
realizarea unui profil destul de complicat la vremea aceea. Parson a inlocuit prelucrarea prin copiere cu
impartirea profilului in 200 de puncte, notate intr-un tabel, definite cartezian X si Y. Stantarea lor pe o banda
perforata si utilizarea pe o masina-unealta a condus la realizarea primei masini in doua axe si jumatate.
Aparitia CNC
Multe dintre comenzile pentru piesele experimentale au fost programate "de mn" pentru a produce
benzi perforate care au fost utilizate ca intrare. n timp s-a dezvoltat Whirlwind, un calculator n timp real MIT.
John Runyon a codificat un numr de subrutine pentru a produce aceste benzi perforate cu ajutorul
calculatorului. Utilizatorii puteau introduce o list de puncte i viteze, iar programul calcula punctele necesare
pentru a genera automat benzi de perforat. Acest proces a redus timpul necesar pentru a produce lista de
instruciuni de prelucrare a piesei de la 8 ore la 15 minute. Aceasta a condus la o propunere a Forelor Aeriene
de a produce un limbaj generalizat "de programare" pentru comand numerica, care a fost acceptat n iunie
1956.
ncepnd din septembrie, Ross i Pople a prezentat un limbaj pentru controlul mainii, care era bazat
pe puncte si linii, care s-a dezvoltat pe parcursul mai multor ani, n limbajul de programare APT. n 1957
Aircraft Industries Association (AIA) i Material Air Command de la Wright-Patterson Air Force Base s-a unit cu
MIT pentru a standardiza aceast lucrare i pentru a produce un sistem complet de control NC. La 25
februarie 1959, echipa a avut loc o conferin de pres cu rezultatele, inclusiv o scrumier 3D de aluminiu
prelucrata, care a fost distribuita presei.
Asa cum APT era lansat la nceputul anilor 1960, a doua generatie de calculatoare cu tranzistori cu
costuri mai reduse a lovit pe piata, fiind capabile de a procesa volume mult mai mari de informatii. Acest lucru
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
a redus costurile de programare pentru masini NC si de la mijlocul anilor 1960 APT ruleaza pe o treime din
calculatoarele firmelor de aviatie mari.

1.2 Azi
Cititorul de banda poate fi gsit la instalatiile actuale CNC, avand in vedere ca masinile-unelte au o
durat de viata lunga. Sunt, de asemenea, utilizate si alte metode de a transfera programe CNC pentru
masini-unelte, cum ar fi dischete sau prin conectare direct a unui calculator portabil. Dischete, flash drive-uri
USB i reteaua locala au nlocuit benzile perforate si casetele n special n medii in care sunt integrate.
Proliferarea CNC a condus la necesitatea unor noi standarde CNC. Un astfel de standard, a devenit foarte
comun, "G-code", care a fost folosit initial pe Gerber i apoi adaptate pentru utilizarea CNC. Formatul de fisier
a devenit atat de utilizate pe scar larg, care a fost ncorporate ntr-un standard de EIA. La rndul sau, n
timp ce G-code este limbajul predominant utilizat de maini unelete CNC de azi, exist un impuls s-l
nlocuiasc cu STEP-NC, un sistem care a fost n mod deliberat conceput pentru a inlocui G-code. n timp ce
G-code este cea mai comuna metoda de programare, unii productori, de asemenea, si-au inventat propriile
lor metode de tip "conversatie" de programare, in ncercarea de a face mai usoara programarea pieselor
simple si s faca modificarile la masina mai usor (cum ar fi Mazatrol Mazak, IGF Okuma lui, i Hurco). Acestea
au avut succes in diferite situatii.
Un progres mai recent este cunoscut sub numele de programare parametric (de asemenea,
cunoscut sub numele de programare macro). Programe parametrice includ att comenzile dispozitivului,
precum si un limbaj de control similar cu BASIC. O intreaga linie de produse de diferite dimensiuni pot fi
programate folosind logica i matematica simplu pentru a crea i scala o intreaga gama de piese ca pot fi
scalate la orice dimensiune in functie de cerinele clientului.Din 2006, a fost sugerata ideea de a promova
convergenta CNC si DNC pentru automatizarea fluxului de lucru n fabricatie.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
Capitolul 2
Masini-unelte
MASINI constructii care transforma energia mecanica intr-o alta forma de energie sau transforma energia de
o anumita forma in energie mecanica.
Dupa tipul de energie acestea se clasifica in doua categorii
-

Masini de forta (energetice) furnizeaza energie sub diferite forme, inclusiv energie mecanica;

Masini de lucru primesc energia, de obicei electrica, pe care o transforma in alte forme de energie,
executand anumite obiecte sau produse.

In acest curs vor fi analizate doar masinile de lucru numite si masini-unelte.


Definitia 1 - masini de lucru avand rolul de a modifica forma si dimensiunile unor corpuri, in anumite conditii
de productivitate, precizie dimensionala si calitate a suprafetei.
Definitia 2 - sisteme electro-mecanice destinate prelucrarilor prin aschiere (atunci cand utilajul este destinat
pentru executarea acestor operatii).

2.1 Clasificarea masinilor unelte


Dupa caracteristicile functionale masinile unelte se clasifica urmatoarele categorii :
-

Masini unelte tipice au un procedeu de prelucrare tipic (caracteristic) ;

Masini unelte agregate utilizeaza mai multe scule care prelucreaza simultan, fiind construite din parti
normalizate sau unificate;

Centre de prelucrare masini unelte multioperationale, caracterizate prin posibilitatea de a schimba


automat mai multe scule si de a utiliza mai multe procedee de prelucrare, toate fiind caracteristice;

Linie tehnologica automata mai multe MU, agregate si centre de prelucrare, cu asigurarea
automatizarii tuturor operatiilor de prelucrare, control si transport.
Dupa gradul de specializare masinile unelte se clasifica in urmatoarele categorii:

Masini unelte universale - cu destinatie larga, pe care se pot executa cateva procedee pe langa cel
tipic, pentru o gama larga de piese, in productii individuale sau de serie mica;

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
-

Masini unelte specializate - pe care se prelucreaza un anumit tip de piese cu un procedeu de baza
sau tipic (masini de danturat cu freza-melc, de rectificat cu arbori canelati, etc), fiind destinate
productiei de serie;

Masini unelte speciale - destinate prelucrarii unei piese de o anumita forma si cu anumite dimensiuni,
utilizate in fabricatia de serie mare si de masa (inclusiv cele agregate);

Dupa precizie masinile-unelte se clasifica in urmatoarele categorii:


-

Masini-unelte de precizie normala;

Masini-unelte de precizie ridicata;

Masini-unelte de precizie foarte ridicata sau etalon.

Dupa dimensiune masinile-unelte se clasifica in urmatoarele categorii:


-

Masini-unelte mici;

Masini-unelte mijlocii;

Masini-unelte mari.

O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la rece. Game de tehnologii de
prelucrare mecanica la rece se divide in doua grupe:
-

Prelucrari mecanice prin achiere;

Prelucrari prin taiere si deformare plastica la rece, specifica pieselor obtinute din semifabricate plate
(table).

Prelucrari prin aschiere


Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte:
-

Strunjirea;

Frezarea;

Filetarea;

Rabotarea;

Mortezarea;

Brosarea;

Danturare.

Dupa tipul de prelucrare mecanica masinile unelte se clasifica in urmatoarele categorii:


Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
-

Strunguri paralele;

Strunguri verticale tip strung carusel;

Masini de gaurit radiale;

Masini de frezat verticale sau universale;

Masini de frezat si alezat tip portal;

Masini de alezat si frezat orizontale;

Masini de filetat;

Masini de rectificat;

Masini de brosat;

Masini de mortezat;

Masini de rabotat;

Masini de indoit tabla;

Masini de virolat tabla;

Masini de debitat ghilotina, punching

Masini de sanfernat si ajustat.

Dupa tipul de operare masinile-unelte se clasifica in urmatoarele categorii:


-

Masini-unelte clasice ;

Masini-unelte echipate cu NC;

Masini-unelte echipate cu CNC;

Centre de prelucrare.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
2.2 Partile componente ale masini-unelte
In functie de tipul, precizia si dimensiunea masinii unelte aceasta are diferite parti componente.
Unele parti componente sunt comune tuturor tipurilor de utilaje, altele sunt particulare fiecarui tip de utilaj.
Partile componente care se regasesc im majoritatea masinilor unelte sunt:
-

piesele portante -preiau, transmit sau sustin incarcarile din functionare si din greutati proprii, conduc
miscari, sustin diferite sisteme, componente, dispozitive, piese de prelucrat;

sisteme de ghidare -preiau, transmit sau sustin incarcarile din functionare si din greutati proprii,
conduc miscari, sustin diferite sisteme, componente, dispozitive, piese de prelucrat

lanturi cinematice surub-piulita, transmisii prin reductoare, curele, pinion-cremaliera sau direct pe
motor.

sisteme de actionare electrice, hidraulice, pneumatice, mixte.

sistem de masura optic, rotativ, rigla, fir sau alte metode constructive

comanda masinilor-unelte poate fi comanda manuala, automata sau numerica.

Piesele portante trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:


-

Rigiditate;

Rezistenta la vibratii;

Greutate minima.

Datorita acestui lucru ele sunt construite din materiale rezistente la uzura, cu caracteristici mecanice
superioare. De exemplu: se folosesc fonte cenusii, grafitate sau aliate. De obicei se foloseste procedeul de
turnare pentru a realiza o componenta usoara si in acelasi timp rezistenta la vibratii.
Piesele portante pot fi :
-

Fixe batiuri, montanti, traverse fixe, papusi fixe, carcase;

Mobile suport scula (pinola, portcutit, culisa), suport piesa( masa, bacuri, universal, platou).

Sistemele de ghidare au rolul de a conduce saniile pieselor portante mobile ale masinii-unelte,
suportand fortele pe care acestea le transmit in timpul functionarii masinii. Conducerea si ghidarea trebuie sa
se realizeze cu precizia prescrisa initial si in durata, atat in stare libera cat si sub sarcina nominala. Din punct
de vedere constructiv ghidajele pot fi deschise sau inchise.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A
Din punct de vedere al frecarii sistemul de ghidare poate fi:
-

Cu ungere - intre fatetele imbinate contactul se face direct sau printr-un lichid de ungere;

De rulare - intre fatetele imbinate prezinta corpuri de rulare care pot fi role, bile sau ace;

Combinate;
Fiecare dintre aceste sisteme prezinta avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
-

Forte de frecare foarte mici, ceea ce evita mersul sacadat al saniei la viteze mici;

Precizie ridicata de pozitionare;

Permit viteze de deplasare mari;

Durabilitate mare in exploatare.

Dezavantaje:
-

Executie complicata;

Capacitate redusa de amortizare a vibratiilor;

Dificultati in realizarea unei protectii bune.

Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul de ghidare sunt:


-

viteza saniei trebuie sa respecte valoarea transmisa, fara oscilatii

trebuie sa controleze: forta de frecare, capacitatea de amortizare, rigiditatea statica, regularitatea


miscarii la viteze mici si la pozitionare.

Lanturile cinematice si sistemele de actionare sunt strans legate intre ele si impreuna cu sistemul de
masura au un rol important in realizarea masinii-unelte cu precizie normala sau ridicata. Constructiv aceste
sisteme sunt de diferite tipuri, in functie de constructorul masinii sau de cerintele beneficiarului. Tocmai din
acest motiv se ia in calcul si raportul pret-calitate atunci cand se proiecteaza aceste sisteme ale unei masiniunelte. De exemplu pentru realizarea unui sistem cu o precizie ridicata se vor folosi suruburi cu bile, rigle cu
precizie inalta si motare capabile sa preia jocurile mecanice cu ajutorul comenzii numerice.
Comanda numerica este o componenta foarte importanta a unui utilaj. Aceasta va fi proiectata in functie
de complexitatea si cerintele utilajului: numar de axe, capacitatea memoriei, posibilitati CAM-CAD. De aceea
fiecare producator echipeaza masina-unealta cu comanda numerica care satisface pretentiile sale si ale
beneficiarului. Comanda numerica trebuie sa fie cat se poate de completa, fiabila si in acelasi timp sa aiba o
interfata prietenoasa, astfel incat operarea sa se faca cat mai usor.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

10

S.C.COMELF S.A
Capitolul 3
Arhitectura unei masini-unelte echipate cu CNC
Masina-unealta la care programarea comenzilor se realizeaza prin interfata unui calculator, folosind un
cod numeric conventional, comandnd aceleasi lanturi cinematice, capat denumirea de masina-unealta cu
comanda numerica (MUCN).
O masina-unealta cu comand numerica este alcatuita din: masina-unealta propriu-zisa (1) i
echipamentul de comand numeric (2), legate ntre ele prin echipamentul electric (3).

3.1 Partile componente ale unei masini-unelte cu comanda numerica


In general masinile-unelte echipate cu CNC au aceleasi parti componente ca si masinile-unelte cu
comanda manuala prezentate in capitolul anterior.
In plus fata de acestea apar cateva componenete noi:
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

11

S.C.COMELF S.A
-

comanda numerica;

magazie de scule;

automat programabil PLC;

diferite echipamente auxiliare : sistem centrare piesa, sistem


supreaveghere incarcare arbore, control de la distanta.

3.2 Comanda numerica

Echipamentul de comand numeric are dou funcii generale:


-

asigura controlul n bucla nchisa al deplasarilor. Prin aceasta se creeaz conditii pentru obtinerea
unei precizii ridicate n prelucrare;

transmite echipamentului electric conventional comenzi pentru selectarea regimului tehnologic de


aschiere stabilit de programator (turatia arborelui principal, selectarea sculei, racire, etc).

Caracteristici ale echipamentului de comand numeric:

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

12

S.C.COMELF S.A
-

numarul de axe ;

tipul de program : DIN,ISO, ESI ;

memoria pentru nmagazinarea programelor ;

modul de introducere a programelor ;

posibilitatile de adaptare pentru legatura cu o memorie externa ;

precizia obtinuta.

Functiile echipamentului de comanda numerica :


-

transmiterea informatiilor ;

conversia marimilor ;

amplificarea marimilor ;

memorarea informatiilor ;

efectuarea de calcule.

In functie de capacitatea calculatorului utilizat, exist dou tipuri de sisteme de comanda prin calculator a
masinilor-unelte :
- sisteme CNC (Computerized Numerical Control), care utilizeaz calculatoare de capacitate mic
(minicalculatoare) pentru comanda unei singure masini-unelte sau a mai multor masini identice pe care se
execut aceleasi operatii ;
- sisteme DNC (Direct Numerical Control ), care utilizeaz calculatoare de capacitate mare pentru
comanda centralizata a unui grup de maini-unelte cu comand numeric.
Sisteme CNC
In cazul sistemelor CNC, minicalculatorul preia o parte din functiile echipamentului de comand
numerica. In cazul comenzii numerice, functiile echipamentului se realizeaz printr-o logic cablat
(hardware), pe cnd la sistemele CNC o parte din functii se realizeaz prin logica cablat, iar o alt parte prin
sistemul programelor de calculator (software). Ca urmare sistemele CNC nlocuiesc sistemele de comand
numeric clasic acolo unde se cere o putere mai mare de calcul i o flexibilitate marita n programare.
Extinderea sistemelor CNC
Structura de baz a sistemelor CNC poate fi completat cu o serie de blocuri care s permit
introducerea unor functiuni noi. Aceste blocuri sunt :

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

13

S.C.COMELF S.A
-blocul de cuplare a minicalculatorului la un calculator ierarhic superior n vederea integrrii ntr-un
sistem complex DNC ;
-blocul de msurare automat a erorilor cinematice ale masinilor-unelte si de compensare a acestora.
Prin introducerea acestor blocuri, se poate realiza o optimizare a procesului de prelucrare, avnd ca
obiectiv productivitate maxim, cost minim, ncarcarea optim a masinii, etc. De asemenea, se mareste
precizia de prelucrare prin introducerea blocului de msurare si compensare a erorilor cinematice.
Extinderea sistemelor CNC se poate realiza si prin dotarea acestora cu alte programe de baza, cum ar
fi cele pentru diagnosticarea si localizarea defectiunilor masinii-unelte si a erorilor ce intervin n timpul lucrului.
Sisteme DNC
Sistemele DNC, n afar de conducerea centralizata a masinilor-unelte, asigur distribuirea si evidenta
materialelor, elaborarea programelor de prelucrare a pieselor, planificarea productiei, distribuirea sculelor etc.
La acest sistem, calculatorul preia ct mai mult posibil din functiile blocurilor echipamentului de
comand numeric al masinii-unelte. In cazul limita echipamentul de comand numerica NC este redus doar
la functiile de comand a actionrilor reglabile, de masurare a deplasarilor, de comand, a functiilor auxiliare
ale masinii si la logica necesar transmisiei de date.
Calculatorul nchide buclele de reglare a pozitiei pentru toate masinile-unelte, executnd toate
calculele de comparatii ntre deplasarile precise si cele reale (masurate). El executa, de asemenea,
interpolarea necesara la comenzile de conturare, furniznd n timp real comenzile de deplasare pentru toate
masinile-unelte din grup. Programele-pies sunt stocate n memoria calculatorului, fiind posibil un acces
simplu i rapid. Ca i la sistemele CNC, comunicarea cu maina-unealt se face direct prin calculator, n regim
interactiv, conversational, on-line n timp real, n ambele sensuri.
Sistemele DNC, prin functia de supraveghere a functionrii masinilor-unelte si prin celelalte functii
legate de organizarea si planificarea procesului de fabricatie, realizeaza un coeficent ridicat de utilizare a
masinilor-unelte, cu pn la 30 % mai ridicat dect n cazul masinilor-unelte cu comand numeric clasica.
Pentru a se implementa eficient un sistem DNC este necesar o cunoastere aprofundat a ntregului proces
de fabricatie.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

14

S.C.COMELF S.A
3.3 Axele masinii-unelte cu comanda numerica
Pentru unificarea si usurarea interschimbabilitatii datelor de programare numerica s-a alcatuit ai
acceptat sistemul ISO-R 841 pentru standardizarea axelor de coordonate si a miscrilor la MUCN.
Orice masina unealta executa miscari n raport cu niste axe specifice fiecareia. Stabilirea corecta a
axelor este foarte importanta n cazul MUCN, deoarece programul tine cont de aceste axe. Exist un sistem
de axe de coordonate ale masinii-unelte cnd axele corespund deplasarilor sculei ai un sistem de axe de
coordonate al piesei ce se refer la deplasrile executate de elementul pe care se fixeaz piesa.
In comanda numeric s-a introdus notiunea de axa ca fiind o deplasare liniara sau circulara.
Aceste miscri sunt executate de organele mobile ale masinii-unelte cu comanda numerica.

IMPORTANT !

La toate mainile unelte cu comand numeric :

axa Z coincide cu axa arborelui principal,


axa X reprezint axa principal de micare n planul n care se realizeaz poziionarea

Axele de coordonate se stabilesc dup anumite reguli, astfel :

Axa Z este paralel cu axa arborelui principal al mainii . Astfel, la o main de gurit sau de frezat,
arborele principal antreneaz scula, n timp ce la un strung, axa Z coincide cu axa piesei. Dac
masina nu are arbore principal, axa Z se alege perpendicular pe suprafata de aezare a piesei.
Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasrii prin care se mreste distanta dintre pies i scula.

Axa X este n general, orizontala si paralela cu suprafata de asezare a piesei. Ea este axa principala
de deplasare n planul n care se face pozitionarea piesei fat de scula.

Axa Y se alege astfel nct s formeze mpreun cu celelalte un sistem ortogonal drept, care se poate
determina si cu regula minii drepte din fizic.
IMPORTANT!

Sensul pozitiv al axei oz este sensul ndeprtrii sculei fa de pies.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

15

S.C.COMELF S.A
Axele pentru miscarile rectilinii formeaz un sistem de coordonate ortogonal drept care verific regula minii
drepte.
Y

Pentru a identifica axele unei MUCN, acestora li se atribuie o anumit simbolizare precizat n
recomandarea ISO R- 841/1968 sau n STAS 8902 - 71 . Teoretic exist cazul general, cu 3 axe de translaie
(X,Y,Z) i 3 axe de rotaie (A, B,C) n jurul primelor 3. Se spune c avem n acest caz o maina n 6 axe. Dac
tot ansamblul este montat pe un suport care la rndul lui poate executa micri, putem vorbi de maini n 7, 8
sau 9 axe . Aceste maini sunt de o mare complexitate i se

Z+

proiecteaz de obicei pentru un scop foarte precis . Mainile


care se intlnesc n practic au de obicei 2-5 axe, cele mai
multe avnd 2 sau 3 axe.
Micrile de rotaie se noteaz astfel :

C+

- A - rotaie n jurul axei X

Y+

OM

B+

- B - rotaie n jurul axei Y

X+ A+
Curs

Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

16

S.C.COMELF S.A
- C - rotaie n jurul axei Z
Obinerea micrilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin deplasarea sculei . Prin deplasare se
nelege att translaia ct i rotaia .
Astfel, deplasarea sculei pe axa +X corespunde cu o deplasare a mesei pe directia -X. Acest lucru
produce de multe ori confuzie n rndul programatorilor MUCN si al operatorilor de la masin. Se greseste la
stabilirea sensului de parcurs. Pentru a stabili corect sensurile de deplasare pe direcia axelor se va respecta
urmtoarea regula. : Pentru stabilirea sensului miscarilor se considera piesa ca fiind fix, iar miscrile sunt
executate de scula.
n afar de sistemul de coordonate al masinii-unelte, n care are loc deplasarea sculei, trebuie luat n
considerare si un sistem de coordonate solidar cu piesa, cu axele notate cu X I , YI , ZI ce se refer la
deplasarile piesei, dup fixarea ei pe masa masinii. Aceste axe de coordonate au sensul pozitiv n sens opus
celor ale mainii unelte.

Axele suplimentare
Exista situatii in care pe unele masini-unelte intalnim mai mult de 3 axe de deplarare rectilinie. Daca
consideram axele X,Y, Z ca axe de ordinul 1 se pot defini sisteme
de axe suplimentare, paralele cu cele primare dupa cum urmeaza:
- axe de ordinul 1 X, Y, Z;
- axe de ordinul 2 U, V, W ;
- axe de ordinul 3 P,Q,R.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

17

S.C.COMELF S.A

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

18

S.C.COMELF S.A
3.4 Sistemul de masura al axelor
Axele principale influenteaza n mare masur functionalitatea si apartin componentelor cheie ale
masinii-unelte. Proprietatile unei axe principale sunt stabilite de constructie, de actionare si de sistemul de
lagaruire, dar si sistemele de msurare utilizate au o influenta semnificativa n performantele axului.
La ora actual, n constructia de masini-unelte exist trendul pentru masini compacte cu productivitate
tot mai ridicat. Cerintele cresc att n raport cu productivitatea
ct si cu calitatea prelucrarii. Asta nseamn c la degrosare se
pune accent pe volumul mare de aschii, iar la finisare pe precizia
foarte mare si pe o calitate perfect a suprafetei. De asemenea, o
influent tot mai mare o au conditiile de lucru variabile datorate
seriilor mici de piese.
Precizii mai ridicate ale axelor principale sunt necesare si
datorit creterii complexitii pieselor prelucrate. Nu sunt putine
cazurile cnd anumite miscri de prelucrare se pot face doar prin
combinarea axelor de avans cu poziia axelor principale.

Sistemul de masura al unei axe cuprinde in fond ansamblul dispozitivelor utilizate pentru a transforma
deplasarea relativa a sculei de piesa in semnale, de obicei electrice, in concordanta cu deplasarea respectiva.
Fidelitatea cu care semnalele semnalele electrice generate redau deplasarea efectiva a sculei fata de piesa
este functie de principiul care sta la baza convertirii informatiei respective, si a preciziei cu care se face
aceasta transformare.
Sistemul de masura este format din doua parti principale:
-

Traductorul;

Ansamblu cinematic de masura.

Traductorul transforma o deplasare fizica, unghiulara sau rectilinie in semnale electrice, acestea
gasindu-se intr-o dependenta fata de deplasarea respectiva.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

19

S.C.COMELF S.A
Traductorul este elementul care, cuplat cu organele in deplasare ale masinii-unelete, pune in evidenta
deplasarea sau pozitia organului mobil
Traductoarele se clasifica in :
-

Traductoare de deplasare:

Numeric incrementale;

Numeric ciclic absolute;

Analogic ciclic absolute.

Traductoare de pozitionare:

Numeric absolute;

Analogic absolute.

Caracteristicile tehnice ale traductoarelor


La baza comparatie dintre diferite tipuri de traductoare utilizate in sistemul de masura in functie de
conditiile impuse, stau caracteristicile tehnice ale traductoarelor.
Precizia traductorului reprezinta eroarea cu care traductorul furnizeaza informatii asupra deplasarii , sau
pozitiei relative dintre cele doua parti componente ale sale, in comparatie cu un dispozitiv de masura luat ca
etalon.
Puterea de rezolutie reprezinta deplasarea minima dintre cele doua parti componente ale sale , care poate fi
pusa in evidenta.
Repetabilitatea reprezinta precizia cu care o pozitie fizica dintre cele doua parti componente ale
traductorului poate fi reprodusa in mod repetat.
Domeniul sau campul de masura reprezinta deplasarea maxima pe care traductorul o poate masura.
Ansamblul cinematic de masura transforma deplasarea rectilinie in deplasare unghiulara sau chiar o
deplasare unghiulara in deplasare unghiulara in acest caz intre elementul de masurat si traductor apare o
transmisie de precizie (roti dintate).
Ansamblul cinematic de masura apare in unele situatii intercalat intree organul mobil al masinii a carui
deplasare trebuie masurata, si traductorul de deplasare.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

20

S.C.COMELF S.A
Ansamblul cinematic de masura apare atunci cand masurarea deplasarii organului mobil al masinii nu
se face cuplarea directa a traductorului la elementul in miscare.
Din acest punct de vedere deosebim doua moduri de masurare a deplasarilor la masinile unelte cu
comanda numerica:
-

Masurarea directa;

Masurarea indirecta.

Masurarea directa a deplasarii constituie solutia cea mai simpla din punct de vedere tehnic, dar
discutabila din punct de vedere economic datorita costului ridicat al traductoarelor liniare. Fiind caracterizata
prin cuplarea directa a traductorului la organul in miscare al masinii-unelte, acest mod de masurare cuprinde
numai traductorul propriu-zis. Masurarea deplasarii liniare se face cu un traductor liniar,iar masurarea
deplasarii unghiulare se face cu un traductor
rotativ cuplat direct.

Masurarea indirecta a deplasarii constituie modul in care masurarea se face prin intermediul
ansamblului cinematicde masura a deplasarii. Aceasta situatie se impune de multe ori sub aspectul
economic, in special pentru masurarea deplasarilor liniare prin intermediul traductoarelor rotative,
componente cu un pret redus fata de traductoarele liniare. Acest mod de masurare apare in
urmatoarele situatii:
-

Masurarea unei deplasari liniare cu un traductor rotativ;

Masurarea unei deplasari unghiulare se face cu un traductor rotativ cuplat indirect la organul
mobil a carui deplasare trebuie masurata.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

21

S.C.COMELF S.A
Exemple de sisteme de masura indirecte:
1. Sistemul surub-piulita;
2. Sistemul pinion-cremaliera de precizie;
3. Sistemul cu angrenaje de precizie.
Astfel sistemele de masura se pot sintetiza in urmatoarele clasificari:
-

Dupa modul in care se face masurarea: directa sau indirecta;

Dupa modul in care se transforma deplasarea in semnal electric: numeric sau analogic; Dupa
modul de redare a informatiei asupra deplasarii: incremental, ciclic absolut, sau absolut;

Marimea de intrare: liniar sau rotativ.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

22

S.C.COMELF S.A
3.5 Sisteme de actionare al axelor
Functionarea in gol si in sarcina a masinilor-unelte se datoreaza unui proces de transformare a
energiei electrice sau hidraulice in energie mecanica. Aceasta transformare are loc prin intermediul unor
instalatii adecvate cuprinzand elemente de comanda, reglare, si executie, care, dupa natura suportului
energetic se pot clasifica in actionari electrice si actionari hidraulice. Dupa cum elementul actionat al masiniiunelte il constituie arborele principal al acesteia sau deplasarea pe axele de coordonate, sistemele de
actionare sunt clasificate ca actionare principala sau actionare de avans
Actionarea electrica
Actionarea principala
Caracteristica mecanica necesara masinii-unelte (cuplul) se poate asigura prin motoare asincrone
trifazate alimentate de la retea sau motoare de curent continuuu alimentate de la un variator electric cu
amplificatoare magnetice sau tiristoare. Spre deosebire de motorul asincron trifazat cu turatie practic
constanta, si care functioneaza cu un variator mecanic in trepte apartinand utilajului, motorul de c.c. alimentat
de la un variator electric poate functiona cu viteza de rotatie reglabila continuu, la cuplu constant pana la
turatia nominala, si cu extinderea turatiei la putere constanta, pana la turatia maxima.
Actionarea de avans
Considerente de ordin tehnic au dus la concluzia ca la MUCN de pozitionare si prelucrare liniara sunt
suficiente numai comenzi de viteza, caracteristice functionarii discontinue, in timp ce la MUCN de conturare
este strict necesara reglarea continua a vitezei.
In cazul unei comenzi de pozitionare, sistemul de actionare poate fi cel electromagnetic, format dintrun motor asincron si cutii de viteze, iar la comenzi de conturare sunt necesare actionari rapide cu motoare
electro-hidraulice sau cu motoare de curent continuu de constructie speciala. Conditiile tehnice impuse se pot
realiza numai atunci cand inertia motorului, respectiv utilajului, sunt foarte mici, iar accelerarea si franarea au
valori extrem de mari, datorita curentului rotoric care poate fi pana la 10 ori curentul nominal al motorului. Se
impune o actionare reversibila, cu o gama cat mai extinsa a turatiei, pentru a se suprima, pe cat posibil,
angrenajele mecanicelor cum si alte sisteme de reductie sau transmisie.
Conditiile cerute sistemului de actionare cu reglare a turatiei pot fi sistematizate in urmatoarele idei:
-

Posibilitatea functionarii in cele 4 cadrane ale planului turatie-moment;


Curs

Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

23

S.C.COMELF S.A
-

Acceleratia pozitiva si negativa foarte mare (timp de prima stabilire foarte scurt) atat la salturi
mici cat si la salturi mari ale valorii impuse;

Domeniul de turatie mare, turatia minima fiind foarte mica, subunitara;

Atingerea, cu mare precizie, a turatiei prescrise.

Actionarea electrica principala poate fi cu:


-

Motor asincron trifazat;

Motor de curent continuu alimentat de la variatoare cu tiristori sau in sistem generator-motor .

Actionarea electrica de avans poate fi cu :


-

Motor de curent continuu;

Motor pas cu pas.

Actionarea hidraulica
In sistemele de actionare hidraulica intalnite la masinile-unelte se utilizeaza in special sisteme in care
sunt esentiale fenomenele hidrostatice, motiv pentru care se va utiliza de preferinta denumirea de actionare
hidrostatica, in prescurtare AH. Utilizarea sistemelor hidrostatice de actionare la masinile-unelte cu comanda
numerica s-a impus prin avantajele pe care le prezinta acestea in comparatie cu cele electrice, in anumite
aplicatii. Datorita faptului ca in domeniului masini unelte cu comanda numerica sistemele hidrostatice sunt
folosite relativ rar, vom insista doar pe avantajele folosirii acestui sistem si caracteristicile unui astfel de
sistem.
Aplicatii ale actionarilor hidraulice
Domeniul de aplicabilitate al actionarilor hidraulice la MUCN este relativ restrans, practic pentru
actionarile de avans.
Componenta sistemului hidrostatic
Componenta sistemelor hidraulice trebuie sa tina seama de cerintele impuse de MUCN si anume in
special de stabilitatea dinamica si uniformitatea actionarii la viteze mici. Dupa cum se stie, stabilitatea este
determinata de urmatorii factori:
-

Deformatia elastica, respectiv compresibilitatea uleiului;

Elasticitatea conductelor, a peretilor sub presiune a aparaturiisi a motorului;


Curs

Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

24

S.C.COMELF S.A
-

Variatia scaparilor sau scurgerilor de lichid prin etansari.

Elasticitatea uleiului este marita prin patrunderea si amestecarea aerului, care trebuie redus la
minimum, caci nu se poate elimina complet. Totodata, volumul de ulei comprimabil trebuie sa fie cat mai mic
posibil.
Pentru realizarea conditiilor de mai sus se utilizeaza pompe cu debit constant si regulator sau cu debit
variabil, in sisteme inchise sau deschise. La schemele cu regulator se aleg montajele care sa comprime
cantitati minime de ulei , sa aiba peretii nedeformabili si scapari nule sau neglijabile. Alegerea supapelor de
descarcare, de reducere, de contrapresiune, de echilibrare adecvate conduc la un sistem hidraulic stabil.
Supape care impiedica intrarea aerului, supape de aerisire, folosirea conductelor metalice scurte reduc
deformatiile elastice.
Elemente hidraulide
-

Motoare hidraulice liniare (HML);

Motoare hidraulice rotative (HMR);

Motoare electrohidraulice pas cu pas;

Aparataj hidrostatic si electrohidrostatic : supapa de purjare, supapa antisoc, sertare de


urmarire, electrovalve, etc;

Amplificatoare hidrostatice de cuplu (AHC);

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

25

S.C.COMELF S.A
3.5 Automatul programabil (PLC)
Obiective
Controler-ul logic programabil (PLC) a aparut ca o alternativa reutilizabila, ieftina, flexibila si sigura a
panourilor cu relee cablate. De la acest inceput, din 1986 PLC-urile s-au dezvoltat i diversificat continuu.
PLC-urile moderne realizeaza o multime de functii cum ar fi cele logice, de timp, de numarare, de secventiere,
de control PID si logica fuzzy. Ele pot efectua operatii aritmetice, analiza datelor si pot comunica cu alte PLCuri si cu calculatoare de tip server.
3.5.1 Generalitati
Un PLC este un dispozitiv electronic digital, construit pentru a controla masini si procese
efectund operatii de conducere a evenimentelor si a timpului. PLC-ul este construit pentru medii
industriale eterogene. Poate fi programat fara aptitudini speciale in programare, si poate fi intretinut de
tehnicienii fabricii.
Industria de automobile a introdus PLC-ul pentru a elimina costul mare al panourilor cablate,
neflexibile, cu relee. Divizia Hydramatic a Corporatiei General Motors a elaborat specificatiile de proiectare
pentru primul controler logic programabil in 1986. Ei au solicitat un sistem numeric fiabil i flexibil care ar
suparavietui in mediul industrial, care ar putea fi usor de programat si de intretinut de personalul din uzina si
care ar putea fi reutilizabil. De fiecare data cand era schimbat modelul de masina sute de panouri cablate cu
relee erau aruncate la gunoi.
Cateva avantaje ale PLC-urilor includ:
Flexibilitate Un PLC poate conduce multe operatii diferite, iar modificrile se realizeaz la nivel
software i sunt mai usor de implementat decat modificarile la nivel hardware.
Siguranta Dispozitivele electronice sunt mai sigure si mai usor de intretinut decat temporizatoarele si
releele mecanice.
Cost scazut Avantajul PLC-urilor provine din capacitatea sistemelor numerice de a realiza mai multe
functii complexe la un cost mai scazut.
Documentarea Echipamentul de programare a PLC-urilor poate furniza o listare
imediata a circuitului de control curent.
Tendinta in controlul industrial e de a utiliza PLC-uri mai mici plasate langa proces in locul PLC-urilor
centralizate cu multe intrari si iesiri. Un calculator supervizor comunica cu PLC-urile individuale printr-o retea
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

26

S.C.COMELF S.A
locala (LAN) pentru a coordona activitatile lor. Un motiv pentru impunerea acestei tendite este programul
deosebit de complex cerut pentru a controla un sistem centralizat cu un PLC de dimensiuni mari. Divizand
procesul in parti mai mici si mai usor de administrat specialistii vor recunoaste aceasta teorie ca o aplicatie a
unei tehnici demonstrate de rezolvare a unei probleme denumita divide si stapaneste. Aceasta metoda rezolva
probleme dificile divizandu-le intr-un numar de probleme mai mici si mai usor de rezolvat.
3.5.2 Configuratia hardware
n Figura sunt prezentate componente functionale mai importante care pot intra n configuraia PLCurilor.
1. Sursa de alimentare;
2. Modulul procesor;
3. Modulele de intrare;
4. Modulele de iesire;
5. Unitatea de programare;
6. Unitatea controler-ului PID;
7. Unitatea de comunicatii de date.

Componentele unui sistem cu PLC includ o sursa se alimentare, un modul procesor, module de intrare,
module de iesire si o unitate de programare.
Sursa de alimentare
Un PLC are de regula doua surse de alimentare. Una este sursa exterioara conectata direct la priza
de 120 sau 240V curent alternativ si furnizeaza curent alternativ si curent continu pentru dispozitivele de
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

27

S.C.COMELF S.A
intrare si iesire. Cealalta este o sursa de alimentatre interioara, in modulul procesor care alimenteaza unitatea
centrala de procesare (CPU).
Modulul procesor
Modulul procesor poate fi considerat o unitate centrala de procesare (sau CPU). Contine un
microprocesor, o unitate de memorie care poate fi numai citita (ROM), o unitate de memorie cu acces aleator
(RAM) si o interfata de I/O (intrare/iesire) . Informatia stocata in ROM este permanenta. Este setate o data si
apoi nu mai poate fi modificata. Informatia stocata in RAM este temporara. Ea poate fi modificata in orice
moment si este pierduta cand modulul procesor pierde alimentarea.
Sistemul de operare al PLC-uli (OS) este stocat in ROM (OS este un program care serveste aceluias scop
ca si DOS sau Windows intr-un calculator). Programul utilizator poate fi stocat in RAM sau in una din
urmatoarele cipuri de memorie nevolatila:
Memorie programabila care poate fi numai citita (PROM). Poate fi programata doar o data, apoi ea este
permanenta.
Memorie programabila care poate fi cititta si stearsa (EPROM). Poate fi programata de mai multe ori
stergand vechiul program cu lumina ultravioleta.
Memorie programabila care poate fi citita si stearsa electric (EEPROM). Poate fi programata de mai multe
ori stergand vechiul program cu un semnal electric.
Memorie nevolatila cu acces aleatoriu (NVRAM). Poate fi programata de mai multe ori, dar spre deosebire
de RAM-ul obisnuit, continutul NVRAM-ului nu se pierde cand memoria nu mai este alimentat.
Datele folosite de PLC sunt stocate in RAM. Aceste date sunt organizate in sectiuni care depind de
natura datelor. Fiecare sectiune este definita de o litera mare care este utilizata ca parte a adresei de locatii in
acea sectiune de memorie. Sectiunile de memorie includ, dar nu sunt limitate la acestea, urmatoarele:
Imaginea strii intrarilor (I). Stocheaza starea (1 sau 0) a intrarilor de la intrerupatoare si de la semnalele
ON/OFF din proces.
Imaginea strii iesirilor (O). Stocheaza datele binare (1 sau 0) care vor activa sau dezactiva dispozitivele
ON/OFF in proces.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

28

S.C.COMELF S.A
Starea temporizatorului (T). Stocheaza baza de timp, valoarea prezenta, valoarea acumulata si bitii de
stare ai temporizatorului in programul utlizator.
Starea numaratorului (C). Stocheaza valoarea pezenta, valoarea acumulata si bitii de
stare a numaratoarelor din programul utilizator.
Datele numerice (N). Stocheaza datele utilizate pentru conversiile de numere, etc.
Functii (F). Stocheaza starea si datele folosite de alte functii in programul utilizator.
Procesorul are doua moduri de functionare, PROGRAM si RUN. In modul PROGRAM procesorul
permite utilizatorului sa faca modificari in program. Procesorul are mai multi indicatori de stare care furnizeaza
informatii programatorului sau operatorului. In modul RUN procesorul repeta sub controlul sistemului de
operare ciclul urmator de patru secvente:
1. Scanarea intrarii. Procesorul scaneaza intrarile si stocheaza o noua imagine a conditiilor la intrare.
2. Scanarea programului. Procesorul scaneaza programul si obtine o noua imagine a conditiilor de iesire
din noua imagine a intrarilor si vechea imagine a iesirilor.
3. Scanarea iesirii. Noua imagine a conditiilor de iesire este transferata dispozitivelor de iesire.
4. Sarcinile de intretinere. Comunicarea si alte sarcini sunt terminate intr-o baza de timp disponibila.
Ciclul poate incepe din nou imediat dupa terminarea sarcinilor de intretinere, sau poate incepe la un interval
fixat.
Modulele de intrare
Exista doua tipuri de module de intrare, discrete si analogice. Majoritatea intrarilor PLC-ului sunt de tip
discret, furnizand intrari inchise si deschise de la contactele de tip buton actionat prin apasare, de la
intrerupatoarele de limita, diferiti senzori de tip ON/OFF, etc. Pot fi utilizate atat module de intrare in curent
alternativ cat si in curent continu, n funcie de sursa de alimentare folosita pe intrerupatorul de intrare.
Un modul tipic de intrare are 4, 8, 16, sau 32 terminale de intrare, plus un terminal comun si un
terminal de masa. Un terminal al modulului de intrare este conectat la o parte a unui contact din proces.
Cealalta parte a contactului este conectata borna calda a sursei de alimentare in curent continu sau de curent
alternativ. Borna de masa (comun) a sursei de alimentatre este conectata la terminalul comun de la modulul
de intrare si modulul de intrare furnizeaza starea intrrii prin circuitul sau de detectie.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

29

S.C.COMELF S.A
Modulul de intrare converteste fiecare intrare intr-o tensiune de nivel logic si izoleaza intrarile de
circuitele PLC-ului. Modulul de intrare converteste un contact deschis intr-o tensiune de nivel logic 0 (0V), si
converteste un contact inchis intr-o tensiune de nivel logic 1 (5V).
Cand procesorul scaneaza intrarile, el citeste nivelele logice ale toturor intrarilor si stocheaza nivelele
logice in sectiunea imaginii intrrilor din RAM. Contactele inchise sunt stocate ca 1 logic, iar contactele
deschise ca 0 logic. Imaginea poate indica numai daca un contact este inchis sau deschis; nu poate indica
daca contactul de intatre este NO sau NC.
Desi majoritatea intrarilor PLC-urilor sunt discrete, pot fi folosite i intrri analogice pentru controlul si
achizitia datelor. n sistemele de control a proceselor continue cele mai multe variabile de proces sunt
analogice si trebuie convertite intr-o forma digitala pentru intrarea intr-un procesor digital. Modulul analogic de
intrare realizeaza aceasta functie cu ajutorul unui convertor analog digital.
Modulele de iesire
Modulele discrete de iesire furnizeaza semnale ON/OFF pentru a actiona lampi, relee, motoare pas cu
pas etc. Cand procesorul scaneaza sectiunea imaginii ieirilor din RAM, un 1 logic rezulta pentru un semnal
ON la iesirea dispozitivului, si 0 logic rezulta pentru un semnal OFF. Pentru a controla dispozitive de iesire in
curent alternativ sunt folosite triace sau relee, iar pentru a controla dispozitive de iesire in curent continu sunt
folosite tranzistoare sau relee. Un modul tipic de iesire are 4, 8, 16, 32 terminale de iesire, plus un terminal
comun si un terminal de masa.
Iesirile analogice necesita de la 4 la 12 biti pentru sectiunea imagii ieirilor din memorie. Un convertor
digital analogic converteste numarul binar stocat in imaginea de iesire intr-o tensiune (sau curent) analogic
intre un terminal de iesire si un terminal comun.
Modulele PID si de Comunicatii
Modulul PID asigura controlul de de tip PID a doua variabile de proces. Modulul de comunicatii
asigura comunicarea directa cu operatorul, un terminal de programare, alte PLC-uri, sau un calculator
supervizor.
Unitatea de programare
Unitatea de programare da posibilitatea operatorului sa introduca un nou program, sa examineze
programul din memorie, sa modifice programul din memorie, sa monitorizeze starea intrarilor sau a iesirilor, sa
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

30

S.C.COMELF S.A
afiseze continutul registrilor si sa afiseze valorile temporizatoarelor sau ale contoarelor. In plus, pentru a
proteja programul din memorie de modificari neautorizate poate fi introdusa o parola.
Dispozitivele de programare includ console de programare, terminale CRT si calculatoare personale
(cu software special). Consola de programare sau programatorul manual este asemanator cu un calculator de
buzunar cu LCD pentru afisarea instructiunilor, a adreselor, a valorilor temporizatoarelor sau ale contoarelor,
datele si asa mai departe. Are de asemenea o tastatura pentru introducerea instructiunilor, adreselor si a
datelor. Un terminal CRT arata ca un calculator personal, dar este special proiectat pentru programarea unui
PLC. Terminalele CRT si calculatoarele personale permit utilizatorului sa scrie un program folosind o varietate
de limbaje de programare incluzand limbajul de tip diagram cu functii secveniale (Sequential Function
Chart), limbajul de tip diagrama structurata (Ladder Diagram), limbajul de tip diagram cu functii bloc (Function
Block Diagram) si limbajul de tip text structurat (Structured Text).

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

31

S.C.COMELF S.A
3.6 Echipamente auxiliare
Echipamentele auxiliare ale unei MUCN sunt accesorii care usureaza munca operatorului sau
automatizeaza unele operatii executate manual pe masinile unelte cu comanda manuala.
Sisteme auxiliare:
-

Sistem de racire al sculei;

Sistem de evacuare span;

Sistem centrare piesa;

Sistem auxiliar de control al avansului si turatiei.

Sistem de racire al sculei


Acest sistem auxiliar este foarte important pentru o masina unealta cu comanda numerica. Avantajele
folosirii sistemului de racire:
- creste productivitatea prin folosirea unor regimuri de aschiere mai mari: avans mare, turatie crescuta;
- creste durata de viata a sculei prin scaderea uzurii acesteia si scaderea riscului de rupere a sculei;
- creste calitatea suprafetei prelucrate.
Sistemul de racire poate fi: cu apa sau cu aer. Racirea cu apa se poate efectua prin interiorul sau prin
exteriorul sculei, cu jet de apa sau cu ceata. Racirea cu aer poate fi cu aer comprimat sau aer rece (sistemul
contine si un echipament de racire a aerului).
Sistem de evacuare span
Sistemul de evacuare al spanului inlocuieste operatia
manuala de curatire a utilajului. Evacuarea spanului este o
operatie foarte importanta in intretinerea si mentinerea utilajului
in conditii optime de functionare. Deasemenea se pot evita
accidente, operatorul lucrand intr-un mediu mai curat si sigur.
Sistemele de evacuare a spanului contin benzi
transportoare si/sau sisteme melcate in functie de dimensiunile
sau tipul masinii unelte.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

32

S.C.COMELF S.A
Folosirea acestui sistem creste timpul aferent
operarii masinii de catre operator.

Sisteme auxiliare de control


Pentru utilizarea mai facila a comenzii numerice s-au creat sisteme auxiliare de control al tabloului de
comanda. Distanta dintre piesa executata si tabloul de comanda este relativ mare uneori. Astfel urmarirea
simultana a regimului de aschiere si a executarii efective a piesei devine greoaie. In cazul utilajelor de mari
dimensiuni, fara sistem de centrare a piesei, cautarea si verificarea originii piesei impune uneori doi operatori.
Roata de mana poate inlocui al doilea operator fiind usoara, manevrabila operatorul putand lucra aproape de
piesa avand si control asupra masinii unelte.Roata de mana poate comanda doar cate o axa, alegerea
acesteia se face, in prealabil, cu un comutator. Un alt model de sistem de comanda auxiliar este telecomanda
cu fir. Telecomanda are acelasi rol insa roata de mana este inlocuita cu butoane pentru alegerea sensului si
axei comandate. Avantajul telecomenzii este acela ca se pot comanda mai multe axe prin apasarea simultana
a doua sau trei butoane( in functie de constructia telecomenzii).

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

33

S.C.COMELF S.A
Capitolul 4
Programarea CNC
4.1 Programul CNC.
4.1.1 Definitie. Structura unui program.
Pentru masini-unelte prevzute cu comand numeric(CNC) indicaiile de fabricare a unei piese sunt
introduse sub form codificat numita programare-piesa.
Urmtoarele informatii sunt necesare pentru realizarea unei programri-piesa:
-

fixarea piesei;

derularea prelucrarii;

unelte si date tehnologice;

geometria piesei.

Pentru simplificarea programarii-piesa se consider c miscarea (pornirea) se realizeaz totdeauna


din piesa. Pentru a putea stabili traiectoria piesei, masina va fi prevazut cu un sistem de coordonate,
adecvat, a crui punct zero poate fi ales n mod arbitrar. Axele de deplasare sunt stabilite n DIN-ISO/R841 i
DIN66217. Pozitia traiectoriei sculei este programata ca puncte ale sistemului de coordonate. Astfel, aici,
trebuie decise fiecare dintre miscrile uneltei, mpreun cu datele tehnologice, ca indicatii individuale. Un
programpiesa se compune dintr-o sum de derulri individuale numite propozitii.
Fiecare enunt este alctuit din indicatii individuale care sunt numite cuvinte. Programul trebuie sa fie
memorat n memoria masinii, memorie controlat cu ajutorul programului de baza al masinii-unelte. Utilizarea
si prelucrarea programului se realizez prin accesarea memoriei. Memoria masinii contine dou sectoare
separate de memorie :
-

o memorie pentru constantele masinii si informatii despre scule;

o memorie pentru programe-piesa/subprograme.

Fiecare program necesit un anumit volum de memorie. Cunoscnd volumul total se poate aprecia
numarul de subprograme ce pot fi arhivate.
Pentru introducerea unui program exist trei posibiliti :
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

34

S.C.COMELF S.A
-

introducerea manual cu ajutorul tastaturii;

introducerea datelor de la un PC ( RS-323-C );

introducerea datelor cu ajutorul unei memorii fixe.

4.1.2 Codul de programare


Alctuirea general
Informaiile care sunt transferate de pe suportul de date (data medium), trebuie s fie scrise n semne, pe care
le va prelucra comanda. Cea mai mica form de reprezenare este bit-ul sau semnul binar. Adic reprezint c exist/ nu
exist o gaur pe banda perforat. Un byt are 8 bit. Se consider o unitate i este prelucrat ca o unitate de pe CNC.
Numerotarea bit-lor se face de la 1 la 8. Coninutul de informaie a byt-ului i n mod corespunztor codul de date este
dat de valorile bit-ilor.

Controlul paritate
Paritatea codului va fi citit la culegerea/selecterea diferitelor memorii n CNC. Dac paritatea este greit
atunci n timpul transmiterii datelor, atunci eroarea este afiat pe ecran.
Bit 1-7 sunt identici cu codul ISO R/840. Numai bit-ul 8 nu se va utiliza ca bit de paritate. Cu ajutorul setrilor
constantelor main, controlul paritii poate fi dezactivat n timpul culegerii datelor.
Simboluri i caractere
Pentru semnele respective codificarea se poate deosebi n cazul n care CNC le prelucreaz sau nu.
Caractere care pot fi prelucrate
CNC prelucreaz urmtoarele caractere :
-

cifrele 0-9;

adresele i literele prezentate n tabel;

semne speciale.

Caractere care nu sunt prelucrabile


Caracterele ca ,,* , pot fi utilizate ca i in cazul data medium dar sunt srite/omise de CNC i nu sunt
preluate n memoria programului.
Caractere nepermise
Caracterele care sunt prevzute cu ** pot fi utilizate numai ntre paranteze nchise/deschise. Dac n
timpul introducerii datelor este identificat un semn nepermis, eroarea este afiat pe monitor.
Caractere speciale
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

35

S.C.COMELF S.A
Pornire program (%)
Caracterului % i pot fi puse nainte numai semne peste care CNC poate sri. Toate celelalte trebuie
s stea ntre paranteza deschis i cea nchis.
Finalul propoziiei (LF)
Punctul zecimal(.)
Valorile zecimale sunt reprezentate pe suportul de date cu ajutorul unui punct zecimal virgula dintre
zecimale i ntreg fiind reprezentat de acest punct zecimal.
Finalizarea transmiterii datelor
n finalul trasmiterii tuturor datelor apare semnul (EOT), apariia sa reprezentnd finalizarea citirii
datelor.
4.1.3. ntocmirea unei bnci de date/subprogram (extern)
La nceputul oricrui subprogram trebuie ales tipul de suport i modul de transmisie al datelor. Dup
aceast operaie se trece efectiv la crearea unui subprogram. Identificarea tipului de memorie se realizeaz
prin alegerea memoriei:
Memoria programului CNC - %PM (LF)
Memoria subprogramului - %MM (LF)
Memoria pentru unelte - %TM (LF)
Memoria constant main - %CM (LF)
Cuvinte program
Observatii generale despre cuvintele de programare

Valoarea dup pct zecimal

Pentru CNC se va utiliza formatul de intrare


n modul scriere-adress. Astfel fiecare cuvnt din
propozitie este alctuit dintr-o liter-adres si o cifr

X - 21 .

Punct
zecimal
Valoarea inaintea pct
zecimal

cu mai multe parti.


Cifra zero conducatoare poate fi lasata

adres

deoparte pentru toate cuvintele.


Pentru cuvinte care sunt scrise cu punct

4.3

indici
u

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

36

S.C.COMELF S.A
zecimal, cifra zero poate fi lasat deoparte. Dac este scris astfel de cuvnt fara punct zecimal, atunci se va
considera ca punctul zecimal se afla dup ultima cifra zecimal care a fost introdusa.
Cuvintele unei propoziii de program trebuie s fie inserate ntr-o anumit ordine.
Comanda numeric prelucreaz lungimi de propozitie variabile. Adic asta nseamn c numrul de
cuvinte poate fi variabil n fiecare propoziie. Toate adresele cu exceptia N, P, E, pot s apar numai odat
ntr-o propoziie.
Majoritatea cuvintelor au proprietatea c vor rmne active pn ce acel cuvnt, respectiv un cuvnt
din aceiai grup este programat cu o alt valoare(cuvinte modale active).
Cuvintele care nu sunt modale active (cuvinte n salturi) vor trebui ca n fiecare propozitie n care sunt
folosite s fie reprogramate.
Cuvintele care contin informatii despre calea care trebuie aleas stabilesc traiectoria uneltei. Aceste
cuvinte pot s conin un semn iniial + sau - . n cazul n care acesta lipsete se va considera valoarea ca
fiind pozitiv.
DENUMIREA

SIMBOL

ADRESA

PENTRU CIFRE
metric

inch

07.

NUMRUL PROGRAM

numrul propoziiei

04.

traiectorie

02.

definirea punctului

02.

informaie traiectorie, axa X

+043

+034

informaie traiectorie, axa Y

+043

+034

informaie traiectorie, axa Z

+043

+034

informaie traiectorie, axa B

+043

informaie traiectorie raza unui cerc


Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

37

S.C.COMELF S.A
I

centrul de interpolare X

+043

+034

centrul de interpolare Y

+043

+034

centrul de interpolare Z

+043

+034

lungimea coordonatelor polare

043

+034

avansul n mm/min (mm/rotaie)

041(023)

032(014)

turaia axului

04.

numrul sculei

02.

funcie suplimentar

02.

numrul parametru

02.

constant main

07.

+043 reprezint :

+ : cuvnt cu simbol;
0 : cifra conductoare i ( datorit modului de scriere zecimal ) urmtoatele zerouri
pot fi lsate deoparte;
4 : patru poziii la stnga fa de punctul zecimal ;
3 : trei poziii dreapta fa de punctul zecimal.

04 reprezint :

0 : zero-ul conductor;
4 : numrul maxim de poziii zecimale.

Numrul propoziiiei
Primul cuvntul al unei propoziii este numrul propoziiei. Fiecare propoziie trebuie s prezinte un
numr personal de propoziie. Nu este permis a se utiliza de dou ori n acelai subprogram acelai numr de
propoziie. Prelucrarea programului se deruleaz n ordinea introducerii propoziiilor. La introducerea
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

38

S.C.COMELF S.A
programului pe CNC432, dup introducerea primului numr de propoziie, urmtoarea va fi introdus automat
de ctre CNC.( Ex dup introducerea N10 n mod automat CNC va introduce N11). Numrul maxim care poate
fi dat unei propoziii este 8999.
Numrul unui program
Este posibil a se memora mai multe subprograme diferite. Fiecare program trebuie s nceap cu un numr mai
mare de 9000 ( EX N9001, N9025, N9452 ). Acest numr poate fi cu apte poziii de la 9000 la 9999 i se utilizeaz
pentru programare.

Exemplul unui enun:

N20

G1

X 14

Numr de
propoziie

Z 62.5

F 300

Coordonate
traiectorie

Condiie
traiectorie

S200

M3

Corectie
unealt

Turaie

Vitez avans

T1

Funcie
auxiliar

Condiiile de deplasare
Al doilea cuvnt pentru o propoziie este condiia traiectoriei. Aici sunt enumerate informaii despre
micarea unealt, interpretarea sistemului de coordonate utilizat, etc.
Condiiile deplasrii aparin unor grupe de cuvinte anume, care ns nu se prejudiciaz una pe alta.
Fiecare funcie se comport n mod anume ntr-o grup modal, adic numai o funcie din aceast grup
poate fi operant. Atunci cnd o funcie este programat funcia anterior programat ,din aceiai grup., va fi
dezactivat(tears).
La pornirea CNC va fi pus de fiecare dat n mod corespunztor o condiie de deplasare din fiecare
grup n mod automat. Funciile corespunztoare sunt marcate n cheia programului CNC.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

39

S.C.COMELF S.A

CHEIA PROGRAMRII CNC

ADRESA

CODUL

EXPLICAIE/SEMNIFICAIE

%PM

ISO

Pornire program + memorarea aferent

9001-9999

Subprograme

1-8999

Propoziii

0*

Deplasare rapid

Interpolare dreapt

Interpolare circular n direcia acelor de ceasornic

Interpolare circular n direcia opus acelor de ceasornic

4***

Timpul de oprire

11**

Coordonatele polare, rotunjirea colurilor, teirea

14**

Comand srire + funcia de repetare

17*

Alegerea plan XY, orizontal

18

Alegerea plan XZ, vertical

19

Alegerea plan ZY, orizontal rotire la 900

22**

VP apelare

29**

Comand pentru srire n VP

40

Fr corectie de raz/anulare corectie scula

41

Corectie de raz stnga

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

40

S.C.COMELF S.A

42

Corectie de raz dreapta

43

Corectie de raz pn

44

Corectie de raz peste

53*

Fr deplasare memorat NP

54

Memorare NP deplasare 1

55

Memorare NP deplasare 2

56

Memorare NP deplasare 3

57

Memorare NP deplasare 4

70

Sistemul de inserare ol

71*

Sistemul de inserare metric

72*

Fr prelucrare n oglind

73

Prelucrare n oglind

77**

Definirea cercului cu guri

78**

Definirea punctului

79**

Apelarea ciclului

81**

Ciclul de gurire

83

Ciclu de gurire adnc

84

Ciclu de gurire cu filetare interioar

85

Ciclu de frezare

86

Ciclu de strunjire interioar

87

Ciclu de frezare gueu

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

41

S.C.COMELF S.A
88

Ciclu frefare canale de pan

89

Ciclu frezare cerc

90*

Cot de referin programare

91**

Cota lanului programare

92

NP deplasare incremental

93

NP deplasare absolut

94

Avans n mm/min, unitatea 0,1mm/min

95

Avans n mm/v, unitatea 0,001 mm/v

+9999999

Informaie de deplasare n mm

+9999999

Informaie de deplasare n mm

+9999999

Informaie de deplasare n mm

+9999999

Informaie de deplasare n mm

+9999999

Raza cercului n mm

+9999999

Centrul de aliad n X

+9999999

Centrul de aliad n Y

+9999999

Centrul de aliad n Z

0-99

Definirea punctului

0-400

Avans n mm/v sau mm/min

20-9999

Turaia axului n v/min

Turaia axului mers n gol

0-99

Corectur scul-numrul

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

42

S.C.COMELF S.A
M

0**

Stop program

Ax de lucru micare spre dreapta

Ax de lucru micare spre stnga

Ax de lucru stop

6**

nlocuire scul cu retragere automat

Pornire lichid de rcire nr2

Pornire lichid de rcire nr1

Oprire lichid de rcire

10

NC mas rotund fixat

11

NC mas rotund desfcut (mobil)

13

Ax de lucru-rotire dreapta + pornire lichid de rcire

14

Ax de lucru-rotire stnga + pornire lichid de rcire

19

Oprire ax n centrul mainii

20**

Functii suplimentare M specifice mainii

30**

Finalizare program

46**

nlocuirea sculei pe poziia dorit

60**

nlocuirea paletelor

66**

nlocuirea sculei manual

67**

Corectur scul, in program

0-99

Parametru n VP

Legend: * = activ n poziia de decuplare

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

43

S.C.COMELF S.A
** = activ numai n/sub form de propoziie

4.1.4 Sistemul de coordonate


Definiiile

direciei

axelor

corespund

+Y

documentelor normative DIN66217, ISO R/841 i


EIA RS-267-A. Axele principale X,Y,Z ale
sistemului

de

coordonate

sunt

+B

aezate

dreptunghiular una fat de alta: se vor utiliza


pentru toate axele uniti identice. Astfel c
sistemul de coordonate cu filet pe dreapta, adic

+X

o rotaie de la +X la +Y realizeaz o linie de urub

+A

pe direcia +Z.
Pentru axele de rotaie micarea se
realizeaz totdeauna n jurul unei axe principale.

+C
+Z

Desenarea acestor axe i a micrii acesteia sunt vizualizate n aceast imagine. Punctul zero al sistemului de
coordonate (X=0, Y=0, Z=0) poate fi aezat oriunde n interiorul zonei de comand.
Direcia coordonatelor
Sistemul de coordonate este conform VDI linii directoare 3255. Axa Z se deruleaz orizontal i paralel
faa de suprafaa de fixare. Micarea pozitiv pe X se deruleaz n partea dreapt. Axa Y se termin n unghi
drept fa de axa X i Z nct s rezulte un sistem de coordonate cu rotire spre dreapta.
Coordonatele
Micarea sculei trebuie s corespund cu diferitele micri ale axelor. Pentru micarea pe o axa
adresa X,Y,Z,B se vor programa cu o valoare. Introducerea se deruleaz n mm respectiv grad n mod de
scriere zecimal. Astfel o valoare X1,23 reprezint un drum al sculei pe coordonata X de 1,23 mm. Incrementul
cel mai mic , programabil, reprezint 0,001 mm respectiv 0,0001 ol. Incrementul cel mai mare poate fi
999,999 mm i respectiv 999,99 ol.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

44

S.C.COMELF S.A
Pentru axe de rotaie cea mai mic valoare programabil este 0,001, iar cea mai mare 9999,999.
Pentru axele de rotaie valoarea maximal reprezint numrul de 27 rotaii. Dac se programeaz o valoare
mai mare apare pe monitor un cod de eroare.
Cote n inch/ metric (G70/71)
Exist posibilitatea de a introduce date geometrice n inch sau uniti metrice. Rolul funciilor G70/71
este urmtorul:
G70: coordonatele programate sunt exprimate n ol
G71: coordonatele sunt exprimate n mm
Funciile sunt eficient modale.
Uniti pentru

G 71

G 70

coordonate

0,001 mm

0,001 inch

avans (G94)

0,1 mm/min

0,01 ol/min

0,001 mm/turaie

0,0001 ol/min

(G95)
Atenie!

Programul complet trebuie derulat mpreun cu sistemul de uniti odat ales. O modificare n
interiorul programului nu este permis . Datele mainii vor fi calculate n mod automat din nou, dup
ce a fost aleas una dintre cele dou uniti. Memoria sculei trebuie introdus din nou n sistemul de
program. Dup o modificare punctul referin trebuie pornit n gol. Cu ajutorul unei constante main
se va alege una dintre unitile de msur n mod automat. La realizarea unui program funciile G71 i
G70 trebuie s fie scrise la propoziia Nr 1.
n timpul citiri unui subprogram de ctre CNC, se vor compara unitile din comand iar n caz
de neconcordan vor fi recalculate.

4.1.5 Cote de referinta si punctele zero ale masinii


Introducerea cotelor de referinta
La introducerea cotelor de referin punctual final al traiectoriei uneltei se va stabili cu ajutorul
coordonatelor sistemului de coordonate ales. Valoarea coordonatelor poate s se afle pentru fiecare ax n
domeniul de lucru de la cota maxim la cota minima.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

45

S.C.COMELF S.A
Valoare programabil maxim este dependent de domeniul de lucru al mainii i de alegerea
punctului zero ales al coordonatelor.
Introducerea cotelor de referin se va stabili cu ajutorul condiiilor de deplasare G90. Acest funcie
este modal, adic rmne activ pn va fi anulat de o alt funcie modal G91- cote nlnuite.
Exemplu :
Dac va trebui s fie efectuat o micare a uneltei liniar de la punctul de ncepere P1, peste punctele
P2,P3,P4, atunci programul este:
--------------------------N1 G90 X3 Y4
N2 G0 X7 F100
N4 G1
N5 Y1
N6 X3
N7 Y4
--------------------------------Condiia traiectoriei G90 va fi menionat numai pentru a vizualiza mai bine programul.
Introducerea cotelor nlanuite
Pentru introducerea cotelor, poziia finala a micrii sculei se va stabili din poziia sculei la momentul
respectiv. Indicativul va reprezenta direcia micrii axei. Valoarea programabil maxim este dependent de
domeniul de lucru a mainii i de poziia punctului zero ales.
Introducerea cotelor nlanuite va fi dat de condiia de miscare G91. Aceasta funcie G este modal.
Comanda lucreaz intern cu cote de referin care apeleaz punctul zero stabilit n program. Exist astfel
posibilitatea de a se trece pe parcursul unui program de la un sistem de cote de lan la un sistem de cote de
referin.
Exemplu :
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

46

S.C.COMELF S.A
Valoarea introdus a cotelor va fi dat de condiia de lucru G91, funcie modal. Dac va trebui s fie
efectuat o micare a uneltei liniara de la punctul de ncepere P1, peste punctele P2,P3,P4, atunci programul
este:
----------------------N1 G90 X0 Y0
N2 G91 X3 Y4
N3 G1 X4
N4 Y-3
N5 X-4
N6 Y3
----------------------Punctul ZERO si deplasarea punctului ZERO
Daca se refer la programarea parial, atunci sunt importante trei puncte ZERO:
-

punctul de referin main;

punct zero maina;

punct zero program.

Punctul zero de referin


Punctul zero maina este de asemenea un punct fix pe maina. Poziia sa n raport cu punctul de referin
maina va fi stabilit prin valorile din memoria constantelor(MC), permanent a mainii.
Pentru livrari ale tabloului de comanda, distanele de la punctul de referin maina la punctul zero maina
vor fi stabilite i memorate n arhiv. Acestea vor trebui s fie controlate periodic i eventual corectate.
Raportul intre punctul de referinta al masinii si punctul zero al masinii
In timpul cautarii punctului de referinta al masinii, vor fi calculate datele pentru cotele pe pupitrul de
comanda. Dupa ce fiecare axa a atins punctual de referinta, punctul zero al masinii va deveni originea
sistemului de coordonate care se refera la punctul zero al masinii vor fi afisate pe monitor .
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

47

S.C.COMELF S.A
Pozitia punctului zero, respectiv programului cu punctul zero este dependenta de piesa. El va fi astfel incat
la programarea respectiva sa fie necesar un numar minim de calcule. Pentru stabilirea punctului zero exista
doua posibilitati:
- cu ajutorul programului, cu deplasarea punctului zero G54-G59;
- manual prin deplasarea cu ajutorul tastaturii la zerourile axelor.
Deplasarea PUNCTULUI ZERO (G92/G93)
Punctul zero al programului respectiv al piesei va putea sa fie ales in interiorul domeniului de lucru al
masinii. Pozitia acestui punct va putea fi stabilit aleatoriu pentru simplificarea calculelor din timpul programarii.
Astfel de modificari ale punctului zero vor fi reprezentate de deplasari ale punctului zero pe cele 4 axe. Dupa o
deplasare a punctului zero toate coordonatele vor face referire la noul punct zero.
Pupitrul de comanda lucreaza constant cu cote de referinta. Pe monitor apar valorile cotelor de
referinta chiar si atunci cand se lucreaza cu cote inlantuite G91.
Daca o propozitie este prelucrata cu o deplasare a punctului zero, atunci coordonatele vor fi calculate
cu referire la punctul zero nou.
Daca conditiile de deplasare stau la dispozitie pentru o deplasare a punctului zero
G92 - coordonatele noului punct zero se refera la punctul zero anterior
G93 coordonatele noului punct zero se refera la un punct fix, punctul zero al masinii sau punctul in care se
repun axele.
Daca inainte a fost activata o deplasare a punctului zero care a fost memorata, atunci G92/G93 este
activa de la aceasta deplasare. O propozitie cu deplasarea punctului zero contine:
-

conditiile de deplasare G92/G93;

coordonatele noului punct zero referitoare la : punctul zero anterior (G92)


un punct zero fix (G93).
Intr-un program deplasarea punctului zero se poate repeta de mai multe ori, ambele variante fiind

valabile. Functia G92 va fi inaintea functiei G93 daca programul contine repetari ale deplasarii punctului zero.
Functia G92 se foloseste pentru:
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

48

S.C.COMELF S.A
-

deplasari ale punctului zero masina M in punctul zero piesa W;

pentru stergerea diferitelor deplasari ale punctului zero care vor fi programate cu G92;

pentru a deplasa punctul zero la sfarsitul programului.

Exemplu :
Deplasare programata cu ajutorul functiilor G92/G93 a
punctului zero.
Cele patru gauri in jurui punctului A si cele patru
gauri in jurul punctului B vor trebui gaurite. Punctul zero
va fi deplasat intai de pe W pe punctul A , iar apoi pe
punctul B. Astfel se vor reduce calculele la programarea
respectiva la minim.
1. Program cu G92:
----------------------------%PM
N9001
N1 G17 T1 M6
N2 G81 Y2 Z-10 F200 S500 M3
N3 G92 X90 Y70
N4 G79 X20 Y20
N5 G79 X-20
N6 G79 Y-20
N7 G79 X20
N8 G92 X200
N9 G79 X-20 Y-20
N10 G79 X-20
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

49

S.C.COMELF S.A
N11 G79 X20
N12 G79 Y20
N13 Z100 X-20
N14 G93 X0 Y0 M30
-----------------------------Explicatie:
N2: definirea ciclului de gaurire G81
N3: deplasarea punctului zero de pe W pe A
N4-N7: gaurirea celor 4 gauri; suprafata va fi definita ca fiind z=0
N8: punctului zero se va deplasa de pe A pe B
N9-N12: gaurirea celorlalte 4 gauri
N13: axa sculei retrasa in afara piesei
N14: punctul zero va fi deplasat in W.
2. Program cu G93:
------------------------------------------%PM
N9001
N1 G17 T1 M6
N2 G81 Y2 Z-10 F200 S500 M3
N3 G93 X90 Y70
N4 G79 X20 Y20 Z0
N5 G79 X-20

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

50

S.C.COMELF S.A
N6 G79 Y-20
N7 G79 X20
N8 G79 X290 Y50
N9 G79 X-20 Y-20
N10 G79 X20
N11 G79 Y20
N12 G79 X-20
N13 Z100 M30
-------------------------Explicatie:
Programul corespunde programului anterior cu urmatoarele exceptii:
N3: punctul zero va fi deplasat de pe W pe A
N8: punctul zero va fi deplasat de pe W pe B
Deplasarea PUNCTULUI ZERO memorata
Deplasarea punctului zero se refera la punctul zero
al masinii. In memoria CNC432 pot fi arhivate 6 puncte
reprezentand puncte zero piesa.
Pot fi utilizate 7 functii G in acest caz:
G53 fara deplasarea punctului zero M
G54-G59 deplasarea punctului zero M in punctul zero W
originea piesei.
Exemplu : Un cub poate fi prelucrat dintr-o prindere pe patru laturi, prin indexarea mesei, folosind astfel 4
functii G de deplasare memorata. In acest caz are aceste functii in memorie si se pot apela prin simpla apelare
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

51

S.C.COMELF S.A
a unui program, apelarea Meniului urmata de apasarea tastei 4. Punctele zero memorate se pot modifica fara
nici o restrictie.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

52

S.C.COMELF S.A
4.2. Comenzi tehnologice privind traiectoria sculei
4.2.1 Pozitionarea (pornire/oprire)
Pentru o miscare tehnologica cu avans rapid de pe valoarea reala pe valoarea nominala valorile pot fi
introduse in mod absolut (cote de referinta fata de sistemul de referinta al masinii) sau incremental (sistemul
cotelor inlantuite). Functia porneste este o functie modala si ramane activa atat timp cat nu este dezactivata
de o alta functie din aceiasi grupa. Dupa CLEAR CONTROL (resetarea generala a parametrilor traiectoriei)
functia G0 va fi activata automat. Intr-o propozitie pot fi scrise valorile pentru toate coordonatele axelor.
Ordinea in care axele isi vor atinge pozitia este stabilita printr-o functie G-G17,G18,G19 care reprezinta
alegerea planului de lucru (axa sculei).
Avem doua posibilitati:
-

axa sculei se va deplasa in directia negativa. Ordinea fixa (logica pozitionarii) arata in felul urmator:

G17

G18

G19

Miscarea

4 axe

4 axe

4 axe

Plan de lucru

X si Y

X si Z

Y si Z

Axa sculei

axa sculei se va deplasa in directie pozitiva. Ordinea fixa (logica pozitionarii) arata in felul urmator:

G17

G18

G19

Axa sculei

Plan de lucru

X si Y

X si Z

Y si Z

Miscarea

4 axe

4 axe

4 axe

In ambele cazuri se interpoleaza 2 axe in planul principal (interpolare liniara, circulara) simultan.
Urmatoarea propozitie se va executa dupa ce toate axele si-au atins pozitia programata.
Exemplu :
Se considera, ca axa se afla pe axa Z, astfel ca G17 este activa. Scula va fi pozitionata de pe pozitia
P1 pe pozitia P2. La introducerea cotelor de referintase va programa aceasta deplasare in felulul urmator:
N40 G0 X25 Y15 Z10
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

53

S.C.COMELF S.A
Urmatoarele deplasari se vor efectua pe axa sculei, scula deplasandu-se pe directia negativa:
-

o miscare simultana pe axele X si Y;

o miscare pe axa Z Z10.

Pozitionarea de pe P1 pe P2 se va face in felul


urmator:
N140 G0 X10 Y10 Z20.
Pe masina unealta se vor derula urmatoarele

miscari:
-

o miscare pe Z in sens pozitiv Z20;

o deplasare a axelor X si Y din P1 in P2.

4.2.2 Interpolarea liniara G1


Pentru interpolarea liniara, programata cu ajutorul functiei G1, se va deplasa scula pe o traiectorie
dreapta din pozitia momentana, spre punctul final programat; valorile pot fi introduse absolut sau incremental.
Avansul necesar dealungul traiectoriei drepte va fi programat cu ajutorul unui cuvant adresa F.
Functia G1 este modala si ramane activa, pana cand va fi anulata de o alta functie din aceiasi grupa:
G0,G2, G3. Pot fi programate pana la trei coordonateintr-o propozitie care contine functia G1. Daca cele trei
axe principale sunt programate, va fi interpolata o dreapta in spatiu interpolare tridimensionala.
Avansul programat este egal cu viteza traiectoriei. Avansul, pentru o axa de rotatie calculata, va fi
considerata ca un avans in grad/min.
Exemplu :
1. 3D Interpolare
deplaseaza

cu

un

Unealta

se

avans

de

100mm/min din punctul P1(5,5,10)


spre punctul P(30,10,20). Pentru
introducerea

cotelor

de

referinta

miscarea tehnologica va fi programata


in felul urmator:
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

54

S.C.COMELF S.A
G1 X30 Y10 Z20 F100
Cele trei axe se deplaseaza simultan si ating
punctul final in acelasi timp.
Frezarea plana :
Suprafata piesei reprezentata in imagine trebuie
prelucrata. In acest scop vor fi calculate pozitiile
centrului de frezare si punctele programate.
Program
------------------------------------------%PM
N9001
N1 G17 T1 M6
N2 G0 X-35 Y130 Z0 S500 M3
N3 G1 X200 F300
N4 Y90
N5 X0
N6 Y40
N7 X200
N8 Y10
N9 X-35
N10 G0 Z100 M30
-------------------------------------Explicatie:
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

55

S.C.COMELF S.A
N1: scula T1 freza 60 va fi stransa; lungimea va fi arhivata in memoria pentru corectura scula MT;
N2: prima deplasare va fi in planul xy. Scula este deplasata la 5 mm in fata piesei si apoi pe adancime.
N3 N9: miscare cu avans de lucru din punctul 1 in 2,3,4,5,6,7,8.
N10: deplasare cu avans rapid deasupra piesei ; sfarsitul programului.
4.2.3 Deplasare unei axe de rotatie
Aceasta se refera numai la masini unelte cu comanda numerica care au o axa de rotatie indexarea
mesei.
Valoarea nominala
Comanda numerica considera ca o axa de rotatie este liniara, asfel incat fiecare unghi dorit de 9999.999o sa poata fi programat pana la 9999.999o. aceasta reprezinta cca 55 de rotatii. Pentru programare,
pozitia absoluta va fi calculata prin adunarea unghiului de rotire in sens pozitiv si respectiv prin scaderea
unghiului de rotire in sens negativ. Programarea unei valori incrementale unghiul de rotire va fi introdus cu
semnul corespuzator + sau , in functie de sensul de rotire.
Exemplu:
Valoarea reala a unei axe de rotatie, reprezinta 270o . Axa va trebui sa fie rotita cu 180o .
O deplasare in directia de rotatie pozitiva va fi programata astfel:
Cote de referinta B450( =270o+180o)
Cote incrementale B180
O deplasare in directia de rotatie negativa va fi programata asfel:
Cote de referinta B90(=270o-180o)
Cote incrementale B-180
Viteza de rotatie a unei axe este programata in functie de tipul deplasari:
G0 avans rapid;
G1 avans de lucru cu F precizat.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

56

S.C.COMELF S.A
Daca axa de rotatie va se va deplasa cu o viteza mica, cu conditia de deplasare G1, viteza de avans
va fi in mm/min cu raza piesei programata. Comanda masinii calculeaza avansul programat in o viteza de
rotatie in Grad/min.rotatii. Cuvantul cheie R actioneaza modal; stergerea/dezactivarea acestei functii se
realizeaza prin R0. In cazul in care R lipseste avansul este calculat in grad/min.
Exemplu:
Se preconizeaza o deplasare a axei B in sens pozitiv de la 90 o la 270o cu o viteza de avans F500. Raza dintre
centrul axelor si piesa reprezinta 200mm. Introducerea cotelor de referinta se face astfel:
N10 G1 B270 R200 F500
4.2.3. Deplasarea simultana a una sau doua axe liniare si axa de rotatie
Interpolarea dreptelor dintre una sau mai multe axe liniare si o axa de rotatie este posibila. In aceasta
interpolare distantele vor fi parcurse in acelasi timp.
Exemplu:
Axa Y va trebui sa se deplaseze de la 0 la 100 ; simultan axa B se va deplasa in directia de rotire
negativa de la 90o la -90o . Viteza de avans este de 500 mm/min, iar raza dintre centrul axelor si piesa este de
200 mm. Pentru introducere cotelor de referinta, aceasta valoare va fi progranata in felul urmator
N10 G1 Y100 B-90 R200 F500.
4.2.4 Interpolarea circulara

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

57

S.C.COMELF S.A
Prin interpolare circulara se intelege o deplasare a unei axe dupa un arc de cerc care are definite fie o
raza R, fie un centru de aliada. Interpolarea circulara poate descrie un arc de cerc sau un cerc in functie de
punctul de start si punctul final definit.
Raza cercului
Raza unui arc de cerc<1800 poate sa fie programat direct fara semn cu cuvantul adresa R. Daca arcul
depaseste 1800 atunci coordonatele centrului cercului sa fie programate.

Arcul

de

cerc

din

imagine poate sa fie programat


astfel:

-----------------------------------N1 G0 X55 Y15


N2 G1 Y25 F200
N3 G3 X45 Y35 R10
N4 G1 X25
----------------------------------Explicatie:
N1: punctul A este punctul de pornire
N2: punctul final al dreptei si punctul de start al arcului este definit ca fiind punctul B
N3: arcul de cerc in contrasensul acelor de ceasornic (G03) cu punctul final C si cu raza de 10
N4: punctul final al dreptei D
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

58

S.C.COMELF S.A
Coordonatele centrului cercului
Coordonatele cercului de aliada vor fi programate cu ajutorul cuvintelor adresa I,J,K. I reprezinta
coordonata axei X, J reprezina coordonata axei Y, K reprezinta coordonata axei Z. La introducerea cotelor de
referinta coordonatele centrului de aliada vor fi programate din punctul zero W programat. La introducerea
lantului de cote vor fi programate distantele de la punctul de pornire al arcului de cerc catre centru de aliada.
Astfel, vor fi programate doua coordonate ale centrului de aliada:
I si J pt un cerc in planul XY
I si K pt un cerc in planul XZ
J si K pt un cerc in planul YZ.

Puncte ale exemplului:


H(35;25) centrul de aliada;
A(42.5;10.867) punctul de start;
B(19;25) punctul final.
Pentru cotele de referinta deplasarea pe arcul de cerc va fi programata astfel:
---------------------------------------N1 G1 X42.5 Y10.867 F200
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

59

S.C.COMELF S.A
N2 G3 X19 Y25 I35 J25
---------------------------------------Explicatie:
N1: punctul A este punctul de pornireal arcului de cerc
N2: arcul de cerc mai mare de 1800 in sens contrar acelor de ceasornic cu punctul final B si centrul de aliada
H.
Pentru introducerea cotelor de lant, arcul va fi programat ca in exemplul urmator:
--------------------------------------------N1 G1 X42.5 Y10.867 F200
N2 G91
N3 X-23.5 Y14.133 I-7.5 J14.133
------------------------------------------------Explicatie:
N1: punctul A va fi programat cu ajutorul cotelor de referinta;
N2: declararea cotelor cote de lant;
N3: un arc cu raza > 1800 in sens contrar acelor de ceasorniccu punctul final B (X,Y incremente in functie de
A) si centrul de aliada H (I si J incremente in functie de A);
I-7.5=(35-42.5)
J14.133=(25-10.867).
Punctul final al arcului (X,Y,Z)
Interpolarea circulara este posibila numai in unul din cele trei planuri principale. Planul pentru
interpolarea circulara va fi stabilit prin coordonatele punctului final ; el este dependent de programarea functiei
G de alegere a planului de lucru G17,G18,G19. Se vor utiliza cel putin doua coordonate pentru stabilirea
punctului final, o exceptie o constituie un cerc intreg unde punctul de start este identic cu cel final. In cazul in
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

60

S.C.COMELF S.A
care se programeaza doar o coordonata va aparea un cod de eroare P71. Axa de rotatie nu va putea sa fie
interpolata circular; utilizarea acestui cuvant rezulta o eroare.
Coordonatele punctului final vor fi introduse absolut sau incremental. Daca raza arcului de cerc va fi
programata, atunci punctul final se situeaza pe cerc, iar CNC va calcula coordonatelor centrului de interpolare.
Daca coordonatele centrului de interpolare vor fi programate, atunci raza cercului va fi calculata din
centrului de interpolare si din punctul de pornire.
Cercul complet
Un cerc complet se va obtine prin programarea coordonatelor centrului de interpolare. Punctul de start
reprezinta si punctul final al arcului de cerc. Raza va fi calculata automat din centrului de interpolare.
Frezarea unui cerc complet fara corectie de raza

Buzunarul din imagine va trebui frezat cu o freza 20. Programul pentru o asfel de prelucrare va arata astfel:
-------------------------------------------------%PM
N9001
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

61

S.C.COMELF S.A
N1 G17 T1 M6
N2 G0 X60 Y90 Z2 F100 S1000 M3
N3 G1 Z-10
N4 Y95
N5 G3 I60 J60
N6 G1 Y60
N7 G0 Z100 M30
------------------------------------------------------Explicatie:
N2: la punctul A scula intra in parametrii de prelucrare;
N3: scula este deplasata in adancime cu avans de lucru;
N4: unealta se apropie de contur; ATENTIE centrului de interpolare sa fie programat + calculat.
N5: cercul este frezat;
N6: unealta se indeparteaza de piesa;
N7: unealta este retrasa din buzunar.
Observatie:
-

aceasi operatie se poate desfasura, cunoscand coordonatele, si fara calcularea centrului de aliada a
frezarii cu corectie de raza.

Interpolarea unei spirale


Pentru interpolare elicoidala se vor derula concomitent 2 miscari:
a. o miscare circulara in plan;
b. o miscare liniara pe axa sculei.
Interpolarea elicoidala va fi programata intr-o propozitie care va contine:
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

62

S.C.COMELF S.A
a. pentru cerc:
-

sensul G2 sau G3;

centrului de aliada;

punctul final al cercului.

b. pentru miscarea liniara:


-

incrementul spiralei, adica, distanta parcursa inapoi in axa sculei pentru fiecare cerc complet.

Cuvintele de dependente de alegerea planului de lucru. Punctul final al cercului/arcului de cerc trebui
programat intotdeauna
G17

G18

G19

Punct final pe cerc

X,Y

X,Z

Y,Z

Axa sculei

Centrului de aliada

I,J

I,K

J,K

Punct final

X,Y

X,Z

Y,Z

Incrementul spiralei

Avansul de pe cerc va fi programat cu cuvantul adresa F. La miscarea circulara este activata


corectura razei.
Functia G4
Un timp de mentinere poate fi programat cu ajutorul functiei G4. Comanda va avea ca rezultat oprirea
programului pentru o perioada de timp precisa. Perioade timp va fi programata prin adresa X. Durata maxima
de timp de mentinere maxima este 983 in pasi de 0.1 s. Aceasta functie este activa numai in propozitia in care
a fost programata. Oricare alta functie anterior valabila a conditie de deplasare,functie suplimentara, ramane
valabila si pentru urmatoarele propozitii active. Se pot programa functiile F,T,M intr-o propozitie de mentinere.
Exemplu:
N10 G4 X2.4
Explicatie:
N10: programul va fi oprit pentru 2.5 s.
4.2.5 Corectia sculei G41,G42
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

63

S.C.COMELF S.A
Generalitati
Pentru simplificarea programarii si pentru programarea independenta a cotelor pieselor/sculelor se
utilizeaza comanda numerica dotata cu o memorie pentru corectiile de scula: lungime si raza; in aceasta
memorie sunt arhivate toate corectiile de scula pentru uneltele memorate; Ex T1-T99 cu R, R1, L, L1.
Pentru programare vor fi inserate cotele reale ale piesei, iar cotele sculei vor fi scoase din calculul
coordonatelor. Valorile de corectii ale sculelor vor fi prelucrate de catre comanda numerica intern. Daca
cotele sculei au fost deja calculate in program si programate atunci va trebui inserata valoarea diferentei
dintre valoarea introdusa/programata si valoarea reala, masurata in memoria pt corectiile de scula MT. La
prelucrare se va realiza o corectia a traiectoriei egala cu corectia sculei.
Corectia de lungime a sculei

Distanta dintre capul arborelui si dintre varful uneltei este lungimea uneltei. Pentru ca CNC sa
efectueze corect comenzileeste absolut necesar ca toate miscarile sa se refere la capul arborelui principal. Cu
alte cuvinte corectiile de lungime ale sculelor trebuie sa aiba acelasi punc de referinta: capul principal sau o
alta scula deja masurata.
Inaintea derularii programului, va trebui ca pentru fiecare unealta sa fie arhivate lungimea sculei, iar
valoarea corespunzatoare va fi arhivata impreuna cu numarul aferent sculei in MT. Pentru o accesare a
corectiei de scula se va apela o functie de schimbare scula: M06,M46,M66,M67, apeland scula respectiva T,
preluand asfel corectiile de scula prin intermediul numarului/pozitiei sculei.
Exemplu :
N10 G17 T1 M6

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

64

S.C.COMELF S.A
Alegerea planului de lucru
Alegerea planului de lucru este posibila in cazul masinilor CNC prin utilizarea unui cap de frezare
vertical , ca unealta sa se afle intr-o alta axa de deplasare. Pentru programatorul pieselor configuratia axelor
ramane aceiasi , deoarece cu ajutorul functiilor G17,18,19 se va mentiona in ce axa se afla scula. Comanda
utilizeaza aceasta functie pentru calcularea corectiei de lungime a sculei. Planul corectie sculei se afla vertical
fata de axa sculei:

Functia G

Axa scula

Plan pentru corectia de scula

G17

XY

G18

XZ

G19

YZ

Aceaste functii G formeaza o grupa din care numai una dintre functii poate fi activa. La pornirea comenzii
numerice se activeaza in mod automat functia G17. Dupa apelarea unei alte functii G din aceasta grupa G17
devine inactiva. In acelasi timp toate corectiile de scule vor fi resetate. In ambele cazuri nu are loc nici o
miscare tehnologica. Pentru a aduce scula in pozitia dorita capul trebui sa fie cunoscute dimensiunile capului
vertical, respectiv orizontal.
Aceasta se poate realiza in felul urmator:
-

prin deplasarea punctului zero G92,G93;

prin deplasarea punctului zero arhivat G54-59.

Ultimei posibilitati mentionate va trebui sa-I fie data


prioritate deoarece in acest caz programul nu va fi
influentrat de cotele capului vertical,respectiv orizontal.
Exemplu:
Gaurile P1 in planul XY si P2 in planul XZ vor trebui sa fie
prelucrare fara utilizarea ciclurilor de gaurire. Scula se
va deplasa pe doua plane diferite, axa sculei fiind Z si
respectiv Y.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

65

S.C.COMELF S.A
--------------------------------%PM
N9001
N1 G17 T1 M6
N2 G0 X50 Y50 Z2 S1000 M3
N3 G1 Z-10 F200
N4 G0 Z100
N5 Y200 M0
N6 G18 T2 M6
N7 G55 M3
N8 G0 X50 Y102 Z-50
N9 G1 Y90
N10 G0 Y200 M30
------------------------------------------Explicatie:
N1: scula T1 fixata si indica ca unealta se afla pe axa Z
N2: apropierea de planul XY la punctul 1
N3: prelucrare cu avans de lucru pe o distanta de 10mm
N4: retragerea sculei
N5: deplasare pe Y,stop program, schimbare cap de frezare
N6: scula T2 fixata si indica ca scula se afla pe axa Y

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

66

S.C.COMELF S.A
N7: deplasarea punctului zero memorat, pentru a putea fi lauate in considerare cotele de diferenta a1 si a2 a
capului de frezare vertical; valorile corespunzatoare vor fi arhivate in CNC inaintea pornirii programului si
raman pastrate pana ce vor fi sterse de catre operatorul masinii
N8: punctul P2 in planul XZ este atins de scula
N9: scula se deplaseaza pe axa Y cu avans de lucru
N10: unealta este retrasa din piesa.
Corectia de raza a sculei
La frezarea realizata va trebui sa fie definita traiectoria uneltei. Pentru o miscare tehnologica
programatorul trebuie sa calculeze traiectoria sculei. Prin corectia de raza a sculei programatorul poate
calcula doar muchiile piesei lasand in seama CNC calculul traiectoriei sculei bazat pe corectia de scula
memorata. Valoarea efectiva a razei nu este specificata nicaieri in program de aceea se poate folosi orice
valoare pozitiva a razei. Functiile pentru corectiile de raza compun o grupa comuna avand adresele G40, G41,
G42, G43, G44. Functia activa din acest grup este modala.
Descrierea functiilor:
G40 - fara corectie a razei toate functiile programate sunt pozitii ale centrului de aliada. Functia este activata
automat la- cuplarea CNC; actionare tasta
CLEAR CONTROL; activare ciclu de lucru;
finalizare program.
G41 corectia razei stanga fata de piesa;
G42 corectia razei dreapta fata de piesa;

G43 corectia sculei pana la


Scula se deplaseaza pe o traiectorie dreapta din pozitia reala spre punctul real programat. Muchia
sculei se afla in punctul final, iar in centrul de aliada din jurul razei fata de punctul final programat.
G44 corectia sculei peste

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

67

S.C.COMELF S.A
Scula se deplaseaza pe o traiectorie dreapta din pozitia reala spre punctul final programat. Scula,
respectiv muchia sculei se afla pe punctul final , iar centrul de aliada se afla in jurul razei dupa puncul final
programat.
Exemplul:
Punctul A punct de start;
Punctul B punct final;
Punctul C pozitia centrului de interpolare.
Observatii:
1. cu ajutorul functiilor G17-19 se va stabili planul in care va fi activa corectia de scula;
2. raza sculei va fi totdeauna inserata pozitiv;
3. daca traiectoria sculei este calculata prin luarea in calcul a razei sculei, va fi putea fi arhivata
o raza in memorie pentru o raza. Aceasta valoare a corectiei are semnul pozitiv la scula cu
supracota si semn negativ la o limita inferioara a cotei.
4. G43/G44 este in functie si se refera doar la axa sculei.
Activarea corectie de scula
Ambele functii G43,G44 sunt utilizate, pentru a permite pornirea pe contur, in orice punct dorit. Asfel
se va deplasa tehnologic intr-un punct de pornire , din care se va porni cu ajutorul peste respectiv pana la.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

68

S.C.COMELF S.A
Dupa aceea conturul va fi frezat pe partea stanga G41, respectiv partea dreapta G42 a piesei.
Conform desenului alaturat se va porni pe contur cu G43
Programul pentru pornirea pe contur catre punctul B arata asfel:
------------------------------N40 G1 X120 Y-15
N41 G43 Y120
N42 G1
N43 G41 X35
N44 X15 Y50
-----------------------------Explicatie:
N40 - scula se deplaseaza in punctul A;
N41 - scula se deplaseaza pana la piesa;centrul de interpolare scula se afla in fata razei sculei in puctul B;
N42 miscarea de frezare pe stanga conturului.
Observatie:
La utilizarea functiei G41 sau G42, CNC va calcula punctul de intersectie dintre AB si BC, iar scula se
deplaseaza catre acest punct de intersectie.

Imagine: Prima miscare la o functie G41.


Calculul traiectoriei sculei

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

69

S.C.COMELF S.A
Traiectoria sculei va fi calculata automat de catre CNC, ca o traiectorie care se deruleaza automat
conform programarii. Imaginea explica calculul traiectoriei sculei. In acest exemplu este reprezentata devierea
sculei de la A la C prin punctul B ; punctul E formeaza intersectia traiectoriilor, care se desfasoara parlel cu AB
respectiv BC.R este raza sculei in cazul care intervine corectia de scula sau valoarea corectiei.
Imagine :

Trecere

dreapta-dreapta
Daca

la conturul

exterior unghiul dintre


cele doua drepte sau
cercuri este mai mic
de 4400 atunci va fi
realizata

raza.

Unghiul este stabilit ca o constanta a masinii.


Trecere cerc-cerc

Trecere dreapta-cerc
Trecere cerc-cerc pe interior
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

70

S.C.COMELF S.A
Anularea corectiei de scula
Corectia de scula este anulata cu ajutorul functiei modale G40. Atunci cand este activa trebuie calculat
centrul de aliada a sculei. Functia G40 nu genereaza nici o miscare a sculei. Scula se deruleaza din punctul
calculat direct spre punctul final programat.

In timpul miscarii tehnologice a sculei, este activa corectia de scula G41


(stanga). Comanda masinii calculeaza intersectia traiectoriilor AB si BE, iar scula se deplaseaza spre punctul
E.
Exemplu pentru corectia de scula:
Exemplu 1 : frezare pe contur
Piesa reprezentata va trebui sa fie
frezata pe contur, iar programul este
urmatorul :
----------------------------------------%PM
N9001
N10 G17 T1 M6
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

71

S.C.COMELF S.A
N20 X200 Y-20 Z-5 S500
N30 G43 X150
N40 G1 F150
N50 G42 Y80
N60 X0
N70 Y0
N80 X150
N90 G40
N100 G0 Z200 M30
-----------------------------------------Explicatie :
N10 scula este introdusa in con iar corectiile de lungime si raza sunt preluate din arhiva TM
N20 pozitia de pornire (pct A) se va deplasa cu avans rapid
N30 centrul de aliada atinge primul punct
N40 scula se deplaseaza cu avans de lucru pe traiectoria programata
N50 scula se deplaseaza in dreapta fata de piesa cu privirea
in directia de miscare si se deplaseaza pe muchia X0
Exemplul 2 : frezarea unui contur interior
%PM
N91001
N1 G17 T1 M6
N2 X80 Y25 Z0 S1000 M3

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

72

S.C.COMELF S.A
N3 G1 Z-10 F500
N4 G43 X105
N5 G42
N6 G2 X80 Y0 R25
N7 G1 X15
N8 G2 X0 Y15 R15
N9 G1 Y75
N10 G2 X15 Y90 R15
N11 G1 X60
N12 Y135
N13 G2 X75 Y150 R15
N14 X104.737
N15 G2 X117.728 Y142.2 R15
N16 G1 X182.68 Y30
N17 G2 X165.36 Y0 R20
N18 G1 X80
N19 G2 X55 Y25 R25
N20 G40
N21 G0 Z200 M30
Coordonate polare, rotunjiea unghiurilor,tesirea
Pentru a simplifica programarea conturului, este posibil a se calcula punctele de contur cu ajutorul
coordonatelor polare (introducerea de unghiuri si raze). Acest lucru este posibil pentru o dreapta cat si pentru
doua drepte secante. La doua drepte secante este suficient chiar si numai daca sunt cunoscute unghiurile si
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

73

S.C.COMELF S.A

punctele finale ; punctul de intersectie este calculat automat de catre CNC. Daca doua drepte secante au o
rotunjire a coltului sau cu trecere/tesire acest lucru se va realiza cu programarea razei colturilor.
Functia G11 este activa in salturi. Incrementele coordonatelor absolute sau incrementale se refera la
functia L. O functie F este necesara.
Stabilirea pozitiei unghiulare cu rotire (directie de rotire) pozitiva, pentru diferite planuri de lucru :

Principiul programarii unui punct de contur cu coordonate polare

Exemplu :
Programul pentru traiectoria sculei (fara corectie
de scula) din punctul M, spre punctul N poate arata
astfel :
----------------------------------------%PM
N9001
N10 G17 T1 M6
N20 G0 X0 Y0 Z0 S400 M3
N30 G11 B45 L40 F200
N40 G0 Z0 Y100 M30
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

74

S.C.COMELF S.A
----------------------------------------Explicatie:
N1 scula si planul de lucru sunt fixate ;
N2 scula este deplasata in punctul M ;
N3 punctul N va fi atins cu ajutorul coordonatelor polare si cu un avans F200 ;
N4 deplasare rapida in punctul de retragere scula, oprire program.

Principiul programarii coordonate polare la doua drepte


Traiectoria sculei din U spre W prin V.

G91
G11 B30 L35 B=-40 L1=25
sau
G91
G11 B30 L35
G11 B-40 L25
Este posibil a se programa pana la doua drepte intr-o propozitie.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

75

S.C.COMELF S.A
Exemplu:
Programul pentru traiectoria sculei din punctual W prin punctual V si U spre T ar putea arata astfel:
----------------------------------------%PM
N9001
N10 G17 T1 M6
N20 G0 X0 Y-20 Z-10 S400 M13
N30 G1 F80
N40 G41 Y-10
N50 Y20
N60 G91
N70 G11 B30 L30 B1=20 L1=35
N80 G40
N90 G90
N100 G0 Z100 M30

Explicatie :
N10 se fixeaza scula si planul de lucru ;
N20 fixarea sculei in pozitia de siguranta deasupra piesei ;
N30 startul interpolarii liniare cu avans de lucru ;
N40 corectia de raza G41 fata de contur pe Y-10 ;
N50 traiectoria sculei pe directia Y pe Y20
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

76

S.C.COMELF S.A
N60 schimbarea tipului de coordonate-incrementale ;
N70 punctele U si T vor fi atine cu ajutorul coordonatelor polare ;
N80 dezactivarea corectiei de scula ;
N90 schimbarea tipului de coordonate-absolute ;
N100 deplasare rapida in punctul de retragere scula, oprire program.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

77

S.C.COMELF S.A
4.3. Functii auxiliare
4.3.1 Definitii
Informatii auxiliare sunt necesare, pentru a putea derula informatiile diferitelor etape de lucru
Avansul (F)
Avansul va fi programat adesea sub adresa F cu ajutorul unei cifre cu 5 unitati. Erorile pot fi lasate
deoparte.
Avansul in mm/min (G94)
Avansul va fi programat direct in mm/min sau tol/min, in functie de programarea realizata pentru unitati
metrice sau tol. Adica reprezinta F200 o viteza de avans de 200 mm/min.
Avansul in mm/U (G95)
Avansul poate sa fie programat in mm/U respectiv in tol/U in functie de situatie, daca functia G este
activa pentru cote metrice sau in tol. In acest caz insemna ca F2 este o viteza de 2 mm/rotatie.
Viteza de avans solicitata de catre comanda numerica in mm/min va fi calculata in mod automat, pe
baza turatiei axului programata.
Functiile G94 si G95 ale conditiilor traiectoriei arata cum comanda numerica interpreteaza valoarea
din F. Poate sa fie activa numai cate una din cele 2 functii G in aceasi pozitie.
Cuvantul F20 poate sa aiba astfel urmatoarele interpretari : cand G94 este activa, inseamna ca avem
o viteza de avans de 20 mm/min. Cand G95 este activa inseamna ca viteza de avans este de 20 mm/rotatie.
Unitate program

mm

tol

041

032

mm/min(G94)

0,1mm/min

0,01 /min

min. valoare utilizabila

0,2 mm/min

0,01 /min

max. valoare utilizabila*

4000.0

400.0

023

014

F - Format

F-Format
mm/U (G95)

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

78

S.C.COMELF S.A
min. valoare utilizabila
max. valoare utilizabila*.

0,001 mm/U

0,001 /U

40.000

4.0000

La cuplarea comenzii, va fi aleasa functia G94 (mm.min) automat.


Daca avansul este utilizat in mm/U pentru utilizare, atunci functia G95 va trebui sa fie programata.
La schimbarea din G95 in G94, si invers, va trebui ca in aceiasi propozitie sa fie programata o noua
viteza de avans.
Turatia axului (S)
Turatia axului va fi programata sub adresa S, cu ajutorul unei cifre cu 4 cifre. Zerourile conducatoare
pot fi lasate deoparte. Turatia va fi programata direct in rot/min. Valoarea maxima care poate fi programata
este in functie de constructia masinii-unelte. O turatie de 1000 U/min va fi programata ca S100.
Numarul scula (T)
Numarul sculei va fi programat in adresa T, cu ajutorul unui numar cu 2 cifre in memoria pentru scule.
Numarul sculei va fi utilizat pentru urmatoarele scopuri :
-Arhivarea cotelor sculei care urmeaza a fi utilizat in program ;
-Apelarea cotelor sculei in timpul prelucrarii programului pentru piese.
.
Schimbarea automata a sculei
Daca masina-unelta este echipata cu un schimbator de scule automat, atunci urmatoarea scula poate
sa fie cautata in timpul derularii programului in magazinul de scule. La schimbarea sculei (M6), urmatoarea
unelata este deja disponibila.
Numarul uneltei se utilizeaza, pentru a accesa scula din magazie. Astfel ca dupa propozitia cu
comanda schimbare unealta (M6) trebuie sa fie data o noua comanda cu numarul sculei (T) tocmai pentru ca
procesul de cautare(identificare) in magazinul de unelte sa poata fi demarat.
Ex : N20 T2 M6
N21 G1 X 100 F 200 T3
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

79

S.C.COMELF S.A
Memorie unelte cu optiune facultativa (P)
Cuvantul P din pozitia 2 arata pozitia uneltei in magazin, unde P1 locul (pozitia1,), P2.pozitia 2,etc.
Cuvantul P va fi arhivat in memoria uneltei impreuna cu numarul de scula corespunzatoare. La o schimbare de
unealta (M6), unealta programata va fi luata din magazin, iar unealta uzata va fi pusa in locul uneltei scoase.
Tabelul cu pozitia va fi operata de pe comanda numerica in mod automat.
Pentru T0 M6 axul este liber, iar unealta va fi adusa pe locul pe care l-a parasit initial.
Aceasta este necesara inaintea unei inlocuiri manuala a sculei (M66)

4.3.2 Functii suplimentare


Generalitati :
Functiile suplimentare vor fi introduse cu ajutorul litera adresa M, urmata de un cod cu 2 pozitii.
Zerourile conducatoare pot sa fie lasate deoparte.
Utilizarea recomandata a acestei functii corespunde ISO/DIS 1056 si DIN 66025
Comenzi de oprire
Oprirea programata (M0)
M0 impune oprirea programului (intreruperea programului) si oprirea miscarii masinii dupa finalizarea
unei propozitii. Rotirea axului si alimentarea cu lichid de racire va fi oprita. Programul se deruleaza mai
departe dupa apasarea tasta-START. Rotirea axului si alimentarea cu lichid de racire este oprita atat timp cat
M0 este activa.
Finalizarea programului (M30).
Finalizarea programului si oprirea deplasarii masinii se realizeaza dupa prelucrarea ultimului enunt
(propozitie) a programului. Rotirea axului si alimentarea cu lichid de racire vor fi oprite. Programul sare inapoi
la inceperea programului.
Rotirea arborelui principal
Rotirea axului in sensul acelor de ceasornic CW (M3)
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

80

S.C.COMELF S.A
In aceasta situatie axul se roteste astfel, de parca un surub cu filet pe partea dreapta se roteste in
directia piesei. Miscarea axului incepe inaintea miscarii proceduri programate in aceasi propozite, si ramane
activa pana ce va stearsa cu ajutorul functiei-M.
Rotirea axului in sensul invers acelor de ceasornic CCW (M4)
Aceasta functie are acelasi efect ca M3, doar in directie opusa de rotire
Oprirea axului (M5)
Aceasta functie opreste axul, de indata ce toate comenzile din interiorul unei propozitii au fost
prelucrate complet.
Comanda ramane activa pana ce va fi stearsa cu ajutorul unei alte comanda. Alimentarea cu lichid de
racire va fi oprita, pana ce comanda pentru rotirea axului va fi din nou programata.
Oprirea axului orientata (M())
Aceasta comanda este identica cu M5, dar axul se opreste in aceasta situatie intr-o pozitie definita.
Trepte de turatie ale axului principal : M41, M42, M43, M44
Pentru programarea unei turatii (S), se va alege una din cele 4 trepte de viteza, de exemplu S1000
M42)
-Treapta 1 M41
- Treapta 2 M42
- Treapta 3 M43
- Treapta 4 M44
Comenzi pentru lichidul de racire
Pornirea lichidului de racire (M8)
Aceasta functie M pornestea limentarea cu lichidul de racire. Comanda va fi activa acelasi timp ca si
celelalte functii in propozitie, si ramane valabila, pana ce este stearsa cu ajutorul comanda M9 Lichid de
racire oprit, sau functia M30.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

81

S.C.COMELF S.A
Oprirea lichidul de racire (M9)
Aceasta comanda dezactiveaza functia M8. El este activ de indata ce toate miscarile procedurale pot
sa fie efectuate in propozitie, si ramane valabil pana ce va fi stearsa cu ajutorul unei alte comenzi pentru lichid
de racire, oprire program M30 sau oprire ax M5.
Comenzi-pentru inlocuirea sculei :
Pentru schimbarea sculei sunt 3 functii-M disponibile.
Inlocuirea sculei automata (M6)
Daca o masina-unealta este echipata cu un dispozitiv de inlocuire(schimbare) a sculei, atunci se va
utiliza functia M6, functie de pornire a procesului automat de inlocuire a piesei pe masina de prelucrari
mecanice. In acest scop scula se va misca in deplasare rapida in pozitia de inlocuire unealta, care este
stabilita in constanta masinii, si care are o pozitie fixa fata de punctul de referinta.
De indata ce pozitia de schimbare unealta a fost atinsa, se realizeaza inlocuirea sculei in mod
automat, iar din magazin va fi scoasa o noua scula. Dupa aceea se va continua programul, cu ajutorul miscarii
procedurale programate.
Daca masina unealta nu este echipata cu un schimbator de scule automat, atunci se va utiliza functia
M6, pentru a deplasa scula in mers rapid la o pozitie inlocuire scula, pozitie care este stabilita in constanta
masinii, si care are o pozitie fixa fata de punctul de referinta.De indata ce pozitia de schimbare a fost atinsa,
urmeaza o intrerupere a programului astfel incat scula poate sa fie schimbata manual.Dupa schimbarea sculei
se va continua prelucrarea programului, cu ajutorul miscarii procedurale care a fost programate in propozitie,
prin apasarea tasta START.
Daca scula este retrasa pe o pozitie de schimbare scula cu ajutorul functie Nr. M6, atunci ea
paraseste pozitia numai in o axa, daca a fost programata o miscare procedurala in aceasta axa.
Inlocuirea sculei automata : M(46)
Aceasta functie are acelasi efect ca si M66.
Pentru centrele masina functia are acelasi efect precum M16, totusi nu se va reveni la punctul de
schimbare scula, de aceea punctul de schimbare unealta trebuie sa fie programat in aceiasi propozitie.
Atentie : Pericolul de coliziune. Distanta intre piesa si intre scula va trebui sa fie
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

82

S.C.COMELF S.A
calculata.
Inlocuirea manuala a sculei : (M66)
Chiar si daca o masina de prelucrari mecanice este echipata cu un dispozitiv de inlocuire scula, se
poate intampla ca o scula sa trebuiasca sa fie stransa, iar aceasta scula sa nu fie in magazin. In aceasta
situatie se va utiliza functia M66. Pentru aceasta functie nu se realizeaza nici o revenire in pzitia pentru
inlocuire piesa, si nici nu are loc o realizare a inlocuirii piesa.Inaintea inlocuirii sculei din ax, precum si o
reclasificare a sculei din magazinul de scule. Atunci se uilizeaza comanda To M6. Daca nu exista un
schimbator de scule, atunci se va utiliza functia M66 pentru inlocuirea unei scule, fara luarea in considerare
asupra pozitiei de schimbare scula.
Dupa ce a fost inlocuirea sculei realizata,se va continua derularea programului cu miscarea de avans,
care este continuta in propozitie. Acest lucru se va realiza cu ajutorul apasare tasta START.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

83

S.C.COMELF S.A
Capitolul 5
Sisteme auxiliare de masura, control si supraveghere
5.1 Sisteme de control si supraveghere a uzurii sculei
Exista unele cercetari (Wright -1989) care folosesc memoria digitala a imaginii suprafetei de uzura.
Aceasta imagine este prelucrata cu ajutorul unor camere TV sau matriceale si este procesata cu algoritmi
specifici. Prelucrarea acestora consta in conversia binara a imaginii si, in special, a contururilor ei si a
intensitatii luminoase a suprafetelor vizate, convertita in nivele de gri sau alte culori. Imaginile sunt comparate
cu cele ale unei scule neuzate, calculandu-se distributia suprafetei la uzura.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

84

S.C.COMELF S.A
In anul 2003 Sortino foloseste un sistem nou de masurare a uzurii sculei utilizand o camera de inalta
rezolutie, cu lentile, corespunzatoare cerintelor.
O alta metoda folosita este metoda radioactiva. Taisul sculei este bombardat cu particule grele, este
inregistrat nivelul radioactivitatii inainte si dupa folosirea sculei. Prin compararea rezultatelor se poate deduce
uzura sculei.
Datorita sensibilitatii deosebite a fortei pe directia avansului fata de uzura sculei, firma Sandvik
recomanda in 1995 amplasarea bucsei tensiometrice in lagaruirea surubului de avans. S-au utilizat traductori
piezoelectrici miniaturizati amplasati sub suportul scula sau sub batiu, cat mai aproape de zona de aschiere
pentru a putea interpreta modificarile aparute in timpul prelucrarii datorita uzurii sculei.
Ultimele solutii propuse de producatori sunt solutii HI-TEC, cu preturi foarte ridicare, dar cu rezultate
uimitoare. Solutiile on-line se bazeaza pe metoda traductorului magnetostrictiv, metoda inchiderii circuitului
electric sau metode vibro-acustice.
5.2 Sistem de supraveghere a incarcarii arborelui principal
Simultan cu sistemele de supraveghere a uzurii sculei s-au dezvoltat sisteme de supraveghere a arborelui
principal sau au combinat cele doua sisteme in unul singur.
Solicitarile dinamice intalnite la masinile unelte se datoreaza actiunii corpurilor in miscare. Miscarea
genereaza vibratii, interpretarea corecta a acestora conducand la obtinerea unor informatii importante privind
starea utilajului. Starea masinii poate fi monitorizata prin efectuarea de masuratori ale vibratiilor, efectuate cu
scopul de a determina eventuale modificari ale regimului de functionare, modificari asociate cu aparitia unor
defecte sau uzuri ale diferitelor componente mecanice.
In constructia de masini se intalnesc doua configuratii de rotori:

Rotori rezemati la ambele capete;

Rotori in consola.
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

85

S.C.COMELF S.A
Arborele principal al unei masini unelte poate fi considerat un sistem in consola. In sistemele cu turatii mari
caracteristicile arborelui sunt influentate semnificativ de mediul inconjurator, considerand ca mediul
inconjurator este compus din: toleranta de asamblare, dimensiuni geometrice, conditii de racire si de
functionare dar si de deformatia termica. Adeseori arborele principal reprezinta factorul limita al performatei
masinii.

Arborele principal este elementul de baza in constructia unei masini unelte cu comanda numerica, de
aceea apare necesitatea studierii lui in faza de proiectare cat si in faza de exploatare.
In faza de exploatare se foloseste sistemul de supraveghere a arborelui principal. Incarcarea arborelui
principal se studiaza prin mai multe metode. Una dintre cele mai intalnite metode este metoda puterii absorbite
de catre motorul actionarii principale. Puterea absorbita de catre motor poate fi usor urmarita cu echipamente
electrice si electronice. Informatiile sunt interpretate on-line, iar corectiile sunt imediat impuse pentru o
functionare in conditii de performanta si siguranta. In cazul incarcarii arborelui peste valoarea admisa poate
Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

86

S.C.COMELF S.A
aparea chiar oprirea utilajului. Interpretarea rezultatelor pe o perioada mai lunga poate identifica eventuale
uzuri sau functionari defectuoase ale circuitelor mecanice, electrice sau hidraulice. Vibratiile aparute la
incovoiere si rasucire sunt cauzate elasticitatea sistemelor care compun mediul inconjurator al arborelui
principal. Microsenzori depisteaza orice modificare a caracteristicilor geometrice a arborelui principal.
Modificarile acestea pot fi imediat corectate prim modificarea regimului de aschiere, fara a tine cont de
programul CNC.
5.3 Sistem de centrare piesa
Sistemul de centrare al piesei este, de obicei, un accesoriu optional datorita costurilor mari ale
acestuia. Avantajale, in schimb, sunt majore usurand munca operatorului si crescand precizia de executie a
piesei.

Masurarea se poate face direct prin palparea piesei si trimiterea


informatiilor catre comanda numerica. O alta metoda este metoda laser,
masurarea se executa fara a atinge piesa. CNC interpreteaza datele si poate
genera originea piesei.
In prezent centrele moderne utilizeaza un sistem complex care
include centarea piesei si verificarea dimensionala, respectiv uzura sculei. La
finalul prelucrarii sistemul de centrare se poate transforma in sistem de
masura inlocuind masurarea si verificarea manuala a piesei.

Curs
Proiect Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a
competitivitatii pe piata interna si externa a
S.C. COMELF S.A. BISTRITA, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

87