Sunteți pe pagina 1din 87
S.C.COMELF S.A

S.C.COMELF S.A

Masini unelte echipate cu CNC

Cuprins

1. Generalitati

2. Masini-unelte

2.1 Clasificarea masinilor-unelte

2.2 Partile componente ale unei masini-unelte

3. Arhitectura unei masini-unelte echipate cu CNC

3.1 Partile componente ale unei masini-unelte echipate cu CNC

3.2 Comanda numerica

3.3 Axele masini-unelte.

3.4 Sistemul de masura al axelor

3.5 Sisteme de actionare al axelor

3.6 Automatul programabil PLC

3.7 Echipamente auxiliare

4. Programarea CNC

4.1 Programul CNC. Definitie. Structura unui program

4.2 Comenzi tehnologice privind traiectoria sculei

4.3 Functii auxiliare

5. Sisteme auxiliare de masura, control si supraveghere

5.1 Sisteme de control si supravegere a uzurii sculei

5.2 Sistem de supraveghere a incarcarii arborelui principal

5.3 Sistem de centrare a piesei

Curs

1

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Capitolul 1 Generalitati Controlul numeric se refera, în general , la automatizarea proceselor

S.C.COMELF S.A

Capitolul 1

Generalitati

Controlul numeric se refera, în general, la automatizarea proceselor masinilor-unelte prin programarea

unor seturi de comenzi care vor fi înregistrate, respectiv programate pe un dispozitiv extern, spre deosebire de

controlul manual prin intermediul rotilor de mana,manivelelor și a pârghiilor, sau mecanic automatizat prin

intermediul camelor. Primele masini de NC au fost construite în anii 1940 și 1950, pe baza instrumentelor

existente modificate cu motoare care controlau miscarea in puncte introduse în sistem de banda perforată.

Aceste servomecanisme timpurii s-au dezvoltat rapid odata cu aparitia calculatoare analogice și digitale, lucru

care a condus la crearea sistemelor de operare moderne (CNC) a masini-unelte, sisteme care au revoluționat

procesele de prelucrare.

Sistemele moderne CNC au fost dezvoltate cu ajutorul proiectarii asistate de calculator (CAD) și de

fabricatie asistata de calculator (CAM). Programul reprezinta un fisier in computer, interpretat pentru a extrage

comenzile necesare pentru a opera un anumit aparat printr-un postprocesor, si apoi încărcate în masini CNC

de productie. Deoarece anumite componente ar putea necesita utilizarea unui număr de scule diferite -

burghie, ferăstraie, prisma-poanson, utilajele moderne combina mai multe instrumente într-o "celula" singur.

În alte cazuri, un număr de mașini diferite sunt utilizate cu un controler extern și operatori umani sau robotizate

care muta componenta de la mașină la mașină.

1.1 Primele forme de automatizare

Conform definitie se poate considera ca prima masina cu comandă numerică este masina de tesut

concepută de Jacquard (1800) care utiliza o banda perforata pentru stocarea, respectiv executia unui set de

instructiuni diferit. De asemenea se pot considera ca predecesoare ale acestui sistem de lucru cutiile

muzicale, automatizate cu ajutorul camelor.

Sistemul cu came

Automatizarea controlului masinii-unelte a început în secolul al 19-lea cu camele jucarii, un tip de

masina în care came au jucat un rol important in cutiile muzicale sau ceasuri cu cuc elaborate. Thomas

Blanchard a construit strunguri prin copiere pentru magazia de cartuse a pustii (1820-30 de ani), si munca

altor oameni, cum ar fi Christopher Miner Spencer, a transformat strungul cu turela în masini de filetat (1870).

Automatizare pe baza CAM a atins deja o stare foarte avansată de primul razboi mondial (1910). Cu toate

acestea, automatizarea prin intermediul camei este fundamental diferită de comanda numerică, pentru ca nu

Curs

2

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A poate fi programata abstract. Camele pot codifica informatii, dar obtinerea de informatii de

S.C.COMELF S.A

poate fi programata abstract. Camele pot codifica informatii, dar obtinerea de informatii de la nivelul abstract al

unui desen în came este un proces manual care necesită sculptura si/sau de prelucrare si turnare. Diferite

forme de control abstract programabile au existat în secolul al 19-lea: pianele care canta singure ale lui

Jacquard Ioom și calculatoare mecanice ale pionierului Charles Babbage și altele. Aceste inventii tehnice au

avut potential de dezvoltare in domeniul automatizarii controlului masini-unelte începând inca din acel secol,

dar dezvoltarea si evolutia lor nu avut loc decat multe decenii mai târziu.

Control prin copiere

Aplicatiile hidraulice bazate pe automatizarea cu sistemul cu came a dus la crearea unor masini care

utilizau tehnologia prin copiere a unui model. Astfel s-a dezvoltat modelul “Keller Machine”, creat de Pratt &

Whitney, utilaj care putea copia modele de pana la cativa metri. O alta abordare a fost : inregistreaza si reda,

inovata de General Motors(GM) in 1950, sistem care inregistra miscarile unui operator si le putea reda la

cerere. Nici unul din aceste sisteme nu poate fi considerat programare numerica deoarece necesitau

cunostintele unui operator priceput si erau programari mai mult fizice decat numerice.

Servomecanismele

Prelucrarea mecanica impune realizarea unor produse cu tolerante ridicate de ordinul sutimilor sau

chiar micronilor, ceea ce reprezenta o piedica in automatizarea procesului de prelucrare la aceea vreme.

Controlul prin banda perforata devenise o sarcina usoara pentru producatorii de masini unelte, in schimb

controlul deplasarilor in pozitia corecta cu o precizie ridicata era o alta problema care trebuia rezolvata. Fortele

care apar in timpul prelucrarii mecanice au impus o alta abordare, sistemul lui Jacquard devenise incapabil sa

rezolve problemele aparute.

Cheia rezolvarii acestor problele a fost introducerea sistemului bazat pe servomecanisme, sistem care

controla mult mai precis deplasarile.Introducerea in sistemul de actionare a doua servomecanisme a creea

primul model de autosincronizare (sel-syn). Folosind o gama larga de sisteme electrice si mecanice

producatorii de la aceea vreme au reusit sa creeze un sistem de actionari precis bazat pe autosincronizare (cu

alte cuvinte era primul sistem controlat cu bucla inchisa).

Primele incercari de introducere a autosincronizarii in controlul masinii-unelete au fost in cadrul

General Electric USA. Ernest F. W. Alexanderson, un emigrant suedez, angajat al GE-SUA, a incercat sa

convinga conducerea GE de la acea vreme de avantajele folosirii acestui sistem. Anderson a studiat sistemul

de ghidare al tunurilor de pe navele armatei americane, un sistem care regla foarte precis si liniar un sistem

neliniar( in timpul miscarii tunului apar forte care perturba deplasarea liniara acestuia). In noiembrie 1931,

Curs

3

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Anderson a propus Departamentului de Inginerie din cadrul GE utilizarea sistemului pentru actionarile

S.C.COMELF S.A

Anderson a propus Departamentului de Inginerie din cadrul GE utilizarea sistemului pentru actionarile

masinilor-unelte prin amplificarea momentului. Acesta nu a fost luat in seama decat mai tarziu cand alti pionieri

ai masinilor-unelte deja foloseau tehnologia.

Aparitia NC

Nasterea NC-ului este creditata lui John T. Parsons, mecanic și agent de vânzări la compania de

prelucrare a tatălui său, Parsons Corp. În 1942 i s-a spus ca elicopterele urmau sa fie "urmatoarea mare

evolutie in viitor", de fostul sef. A primit în curând un contract pentru construirea rigidizarilor de lemn în palele

rotorului. La acea vreme, palele rotorului (aripi rotative) au fost construite în acelasi mod ca aripile fixe,

constând dintr-o retea din otel tubular cu grinzi de lemn. Dintr-un accident nefericit, respectiv ruperea unei pale

a rezultat ideea inlocuirii grinzilor (coastelor) de lemn cu altele metalice. Prelucrarea acestora presupunea

realizarea unui profil destul de complicat la vremea aceea. Parson a inlocuit prelucrarea prin copiere cu

impartirea profilului in 200 de puncte, notate intr-un tabel, definite cartezian X si Y. Stantarea lor pe o banda

perforata si utilizarea pe o masina-unealta a condus la realizarea primei masini in doua axe si jumatate.

Aparitia CNC

Multe dintre comenzile pentru piesele experimentale au fost programate "de mână" pentru a produce

benzi perforate care au fost utilizate ca intrare. În timp s-a dezvoltat Whirlwind, un calculator în timp real MIT.

John Runyon a codificat un număr de subrutine pentru a produce aceste benzi perforate cu ajutorul

calculatorului. Utilizatorii puteau introduce o listă de puncte și viteze, iar programul calcula punctele necesare

pentru a genera automat benzi de perforat. Acest proces a redus timpul necesar pentru a produce lista de

instrucțiuni de prelucrare a piesei de la 8 ore la 15 minute. Aceasta a condus la o propunere a Forțelor Aeriene

de a produce un limbaj generalizat "de programare" pentru comandă numerica, care a fost acceptat în iunie

1956.

Începând din septembrie, Ross și Pople a prezentat un limbaj pentru controlul mașinii, care era bazat

pe puncte si linii, care s-a dezvoltat pe parcursul mai multor ani, în limbajul de programare APT. În 1957

Aircraft Industries Association (AIA) și Material Air Command de la Wright-Patterson Air Force Base s-a unit cu

MIT pentru a standardiza această lucrare și pentru a produce un sistem complet de control NC. La 25

februarie 1959, echipa a avut loc o conferință de presă cu rezultatele, inclusiv o scrumieră 3D de aluminiu

prelucrata, care a fost distribuita presei.

Asa cum APT era lansat la începutul anilor 1960, a doua generatie de calculatoare cu tranzistori cu

costuri mai reduse a lovit pe piata, fiind capabile de a procesa volume mult mai mari de informatii. Acest lucru

Curs

4

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A a redus costurile de programare pentru masini NC si de la mijlocul anilor

S.C.COMELF S.A

a redus costurile de programare pentru masini NC si de la mijlocul anilor 1960 APT ruleaza pe o treime din calculatoarele firmelor de aviatie mari.

1.2 Azi

Cititorul de banda poate fi găsit la instalatiile actuale CNC, avand in vedere ca masinile-unelte au o durată de viata lunga. Sunt, de asemenea, utilizate si alte metode de a transfera programe CNC pentru masini-unelte, cum ar fi dischete sau prin conectare directă a unui calculator portabil. Dischete, flash drive-uri USB și reteaua locala au înlocuit benzile perforate si casetele în special în medii in care sunt integrate. Proliferarea CNC a condus la necesitatea unor noi standarde CNC. Un astfel de standard, a devenit foarte comun, "G-code", care a fost folosit initial pe Gerber și apoi adaptate pentru utilizarea CNC. Formatul de fisier a devenit atat de utilizate pe scară largă, care a fost încorporate într-un standard de EIA. La rândul sau, în timp ce G-code este limbajul predominant utilizat de mașini unelete CNC de azi, există un impuls să-l înlocuiască cu STEP-NC, un sistem care a fost în mod deliberat conceput pentru a inlocui G-code. În timp ce G-code este cea mai comuna metoda de programare, unii producători, de asemenea, si-au inventat propriile lor metode de tip "conversatie" de programare, in încercarea de a face mai usoara programarea pieselor simple si să faca modificarile la masina mai usor (cum ar fi Mazatrol Mazak, IGF Okuma lui, și Hurco). Acestea au avut succes in diferite situatii.

Un progres mai recent este cunoscut sub numele de programare parametrică (de asemenea, cunoscut sub numele de programare macro). Programe parametrice includ atât comenzile dispozitivului, precum si un limbaj de control similar cu BASIC. O intreaga linie de produse de diferite dimensiuni pot fi programate folosind logica și matematica simplu pentru a crea și scala o intreaga gama de piese ca pot fi scalate la orice dimensiune in functie de cerințele clientului.Din 2006, a fost sugerata ideea de a promova convergenta CNC si DNC pentru automatizarea fluxului de lucru în fabricatie.

Curs

5

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Capitolul 2 Masini-unelte MASINI – constructii care transforma energia mecanica intr-o alta forma

S.C.COMELF S.A

Capitolul 2

Masini-unelte

MASINI constructii care transforma energia mecanica intr-o alta forma de energie sau transforma energia de o anumita forma in energie mecanica.

Dupa tipul de energie acestea se clasifica in doua categorii

- Masini de forta (energetice) furnizeaza energie sub diferite forme, inclusiv energie mecanica;

- Masini de lucru primesc energia, de obicei electrica, pe care o transforma in alte forme de energie, executand anumite obiecte sau produse.

In acest curs vor fi analizate doar masinile de lucru numite si masini-unelte.

Definitia 1 - masini de lucru avand rolul de a modifica forma si dimensiunile unor corpuri, in anumite conditii de productivitate, precizie dimensionala si calitate a suprafetei.

Definitia 2 - sisteme electro-mecanice destinate prelucrarilor prin aschiere (atunci cand utilajul este destinat pentru executarea acestor operatii).

2.1 Clasificarea masinilor unelte

Dupa caracteristicile functionale masinile unelte se clasifica urmatoarele categorii :

- Masini unelte tipice au un procedeu de prelucrare tipic (caracteristic) ;

- Masini unelte agregate utilizeaza mai multe scule care prelucreaza simultan, fiind construite din parti normalizate sau unificate;

- Centre de prelucrare masini unelte multioperationale, caracterizate prin posibilitatea de a schimba automat mai multe scule si de a utiliza mai multe procedee de prelucrare, toate fiind caracteristice;

- Linie tehnologica automata mai multe MU, agregate si centre de prelucrare, cu asigurarea automatizarii tuturor operatiilor de prelucrare, control si transport. Dupa gradul de specializare masinile unelte se clasifica in urmatoarele categorii:

- Masini unelte universale - cu destinatie larga, pe care se pot executa cateva procedee pe langa cel tipic, pentru o gama larga de piese, in productii individuale sau de serie mica;

Curs

6

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - Masini unelte specializate - pe care se prelucreaza un anumit tip de

S.C.COMELF S.A

- Masini unelte specializate - pe care se prelucreaza un anumit tip de piese cu un procedeu de baza sau tipic (masini de danturat cu freza-melc, de rectificat cu arbori canelati, etc), fiind destinate productiei de serie;

- Masini unelte speciale - destinate prelucrarii unei piese de o anumita forma si cu anumite dimensiuni, utilizate in fabricatia de serie mare si de masa (inclusiv cele agregate);

Dupa precizie masinile-unelte se clasifica in urmatoarele categorii:

- Masini-unelte de precizie normala;

- Masini-unelte de precizie ridicata;

- Masini-unelte de precizie foarte ridicata sau etalon.

Dupa dimensiune masinile-unelte se clasifica in urmatoarele categorii:

- Masini-unelte mici;

- Masini-unelte mijlocii;

- Masini-unelte mari.

O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la rece. Game de tehnologii de prelucrare mecanica la rece se divide in doua grupe:

- Prelucrari mecanice prin achiere;

- Prelucrari prin taiere si deformare plastica la rece, specifica pieselor obtinute din semifabricate plate (table).

Prelucrari prin aschiere

Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte:

- Strunjirea;

- Frezarea;

- Filetarea;

- Rabotarea;

- Mortezarea;

- Brosarea;

- Danturare.

Dupa tipul de prelucrare mecanica masinile unelte se clasifica in urmatoarele categorii:

Curs

7

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - Strunguri paralele; - Strunguri verticale tip strung carusel; - Masini de gaurit

S.C.COMELF S.A

- Strunguri paralele;

- Strunguri verticale tip strung carusel;

- Masini de gaurit radiale;

- Masini de frezat verticale sau universale;

- Masini de frezat si alezat tip portal;

- Masini de alezat si frezat orizontale;

- Masini de filetat;

- Masini de rectificat;

- Masini de brosat;

- Masini de mortezat;

- Masini de rabotat;

- Masini de indoit tabla;

- Masini de virolat tabla;

- Masini de debitat ghilotina, punching

- Masini de sanfernat si ajustat.

Dupa tipul de operare masinile-unelte se clasifica in urmatoarele categorii:

- Masini-unelte clasice ;

- Masini-unelte echipate cu NC;

- Masini-unelte echipate cu CNC;

- Centre de prelucrare.

Curs

8

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A 2.2 Partile componente ale masini-unelte In functie de tipul, precizia si dimensiunea masinii

S.C.COMELF S.A

2.2 Partile componente ale masini-unelte

In functie de tipul, precizia si dimensiunea masinii unelte aceasta are diferite parti componente.

Unele parti componente sunt comune tuturor tipurilor de utilaje, altele sunt particulare fiecarui tip de utilaj.

Partile componente care se regasesc im majoritatea masinilor unelte sunt:

- piesele portante -preiau, transmit sau sustin incarcarile din functionare si din greutati proprii, conduc miscari, sustin diferite sisteme, componente, dispozitive, piese de prelucrat;

- sisteme de ghidare -preiau, transmit sau sustin incarcarile din functionare si din greutati proprii, conduc miscari, sustin diferite sisteme, componente, dispozitive, piese de prelucrat

- lanturi cinematice surub-piulita, transmisii prin reductoare, curele, pinion-cremaliera sau direct pe motor.

- sisteme de actionare electrice, hidraulice, pneumatice, mixte.

- sistem de masura optic, rotativ, rigla, fir sau alte metode constructive

- comanda masinilor-unelte poate fi comanda manuala, automata sau numerica.

Piesele portante trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

- Rigiditate;

- Rezistenta la vibratii;

- Greutate minima.

Datorita acestui lucru ele sunt construite din materiale rezistente la uzura, cu caracteristici mecanice superioare. De exemplu: se folosesc fonte cenusii, grafitate sau aliate. De obicei se foloseste procedeul de turnare pentru a realiza o componenta usoara si in acelasi timp rezistenta la vibratii.

Piesele portante pot fi :

- Fixe batiuri, montanti, traverse fixe, papusi fixe, carcase;

- Mobile suport scula (pinola, portcutit, culisa), suport piesa( masa, bacuri, universal, platou).

Sistemele de ghidare au rolul de a conduce saniile pieselor portante mobile ale masinii-unelte, suportand fortele pe care acestea le transmit in timpul functionarii masinii. Conducerea si ghidarea trebuie sa se realizeze cu precizia prescrisa initial si in durata, atat in stare libera cat si sub sarcina nominala. Din punct de vedere constructiv ghidajele pot fi deschise sau inchise.

Curs

9

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Din punct de vedere al frecarii sistemul de ghidare poate fi: - Cu

S.C.COMELF S.A

Din punct de vedere al frecarii sistemul de ghidare poate fi:

- Cu ungere - intre fatetele imbinate contactul se face direct sau printr-un lichid de ungere;

- De rulare - intre fatetele imbinate prezinta corpuri de rulare care pot fi role, bile sau ace;

- Combinate; Fiecare dintre aceste sisteme prezinta avantaje si dezavantaje. Avantaje:

-

Forte de frecare foarte mici, ceea ce evita mersul sacadat al saniei la viteze mici;

-

Precizie ridicata de pozitionare;

-

Permit viteze de deplasare mari;

-

Durabilitate mare in exploatare.

Dezavantaje:

-

Executie complicata;

-

Capacitate redusa de amortizare a vibratiilor;

-

Dificultati in realizarea unei protectii bune.

Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul de ghidare sunt:

- viteza saniei trebuie sa respecte valoarea transmisa, fara oscilatii

- trebuie sa controleze: forta de frecare, capacitatea de amortizare, rigiditatea statica, regularitatea miscarii la viteze mici si la pozitionare.

Lanturile cinematice si sistemele de actionare sunt strans legate intre ele si impreuna cu sistemul de masura au un rol important in realizarea masinii-unelte cu precizie normala sau ridicata. Constructiv aceste sisteme sunt de diferite tipuri, in functie de constructorul masinii sau de cerintele beneficiarului. Tocmai din acest motiv se ia in calcul si raportul pret-calitate atunci cand se proiecteaza aceste sisteme ale unei masini- unelte. De exemplu pentru realizarea unui sistem cu o precizie ridicata se vor folosi suruburi cu bile, rigle cu precizie inalta si motare capabile sa preia jocurile mecanice cu ajutorul comenzii numerice.

Comanda numerica este o componenta foarte importanta a unui utilaj. Aceasta va fi proiectata in functie de complexitatea si cerintele utilajului: numar de axe, capacitatea memoriei, posibilitati CAM-CAD. De aceea fiecare producator echipeaza masina-unealta cu comanda numerica care satisface pretentiile sale si ale beneficiarului. Comanda numerica trebuie sa fie cat se poate de completa, fiabila si in acelasi timp sa aiba o interfata prietenoasa, astfel incat operarea sa se faca cat mai usor.

Curs

10

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Capitolul 3 Arhitectura unei masini-unelte echipate cu CNC Masina-unealta la care programarea comenzilor

S.C.COMELF S.A

Capitolul 3

Arhitectura unei masini-unelte echipate cu CNC

Masina-unealta la care programarea comenzilor se realizeaza prin interfata unui calculator, folosind un cod numeric conventional, comandând aceleasi lanturi cinematice, capată denumirea de masina-unealta cu comanda numerica (MUCN).

O masina-unealta cu comandă numerica este alcatuita din: masina-unealta propriu-zisa (1) şi echipamentul de comandă numerică (2), legate între ele prin echipamentul electric (3).

3 2 1
3
2
1

3.1 Partile componente ale unei masini-unelte cu comanda numerica

In general masinile-unelte echipate cu CNC au aceleasi parti componente ca si masinile-unelte cu comanda manuala prezentate in capitolul anterior.

In plus fata de acestea apar cateva componenete noi:

Curs

11

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - comanda numerica; - magazie de scule; - automat programabil – PLC; -

S.C.COMELF S.A

- comanda numerica;

- magazie de scule;

- automat programabil PLC;

- diferite echipamente auxiliare : sistem centrare piesa, sistem supreaveghere incarcare arbore, control de la distanta.

3.2 Comanda numerica

arbore, control de la distanta. 3.2 Comanda numerica Echipamentul de comandă numerică are două funcţii
arbore, control de la distanta. 3.2 Comanda numerica Echipamentul de comandă numerică are două funcţii

Echipamentul de comandă numerică are două funcţii generale:

- asigura controlul în bucla închisa al deplasarilor. Prin aceasta se creează conditii pentru obtinerea unei precizii ridicate în prelucrare;

- transmite echipamentului electric conventional comenzi pentru selectarea regimului tehnologic de aschiere stabilit de programator (turatia arborelui principal, selectarea sculei, racire, etc).

Caracteristici ale echipamentului de comandă numerică:

Caracteristici ale echipamentului de comandă numerică: Curs 12 Proiect „ Modificarea fundamentala a fluxurilor de

Curs

12

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - numarul de axe ; - tipul de program : DIN,ISO, ESI ;

S.C.COMELF S.A

- numarul de axe ;

- tipul de program : DIN,ISO, ESI ;

- memoria pentru înmagazinarea programelor ;

- modul de introducere a programelor ;

- posibilitatile de adaptare pentru legatura cu o memorie externa ;

- precizia obtinuta. Functiile echipamentului de comanda numerica :

- transmiterea informatiilor ;

- conversia marimilor ;

- amplificarea marimilor ;

- memorarea informatiilor ;

- efectuarea de calcule.

In functie de capacitatea calculatorului utilizat, există două tipuri de sisteme de comanda prin calculator a

masinilor-unelte :

- sisteme CNC (Computerized Numerical Control), care utilizează calculatoare de capacitate mică (minicalculatoare) pentru comanda unei singure masini-unelte sau a mai multor masini identice pe care se execută aceleasi operatii ;

- sisteme DNC (Direct Numerical Control ), care utilizează calculatoare de capacitate mare pentru comanda centralizata a unui grup de maşini-unelte cu comandă numerică.

Sisteme CNC

In cazul sistemelor CNC, minicalculatorul preia o parte din functiile echipamentului de comandă numerica. In cazul comenzii numerice, functiile echipamentului se realizează printr-o logică cablată (hardware), pe când la sistemele CNC o parte din functii se realizează prin logica cablată, iar o altă parte prin sistemul programelor de calculator (software). Ca urmare sistemele CNC înlocuiesc sistemele de comandă numerică clasică acolo unde se cere o putere mai mare de calcul şi o flexibilitate marita în programare.

Extinderea sistemelor CNC

Structura de bază a sistemelor CNC poate fi completată cu o serie de blocuri care să permită introducerea unor functiuni noi. Aceste blocuri sunt :

Curs

13

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - blocul de cuplare a minicalculatorului la un calculator ierarhic superior în vederea

S.C.COMELF S.A

-blocul de cuplare a minicalculatorului la un calculator ierarhic superior în vederea integrării într-un sistem complex DNC ;

-blocul de măsurare automată a erorilor cinematice ale masinilor-unelte si de compensare a acestora.

Prin introducerea acestor blocuri, se poate realiza o optimizare a procesului de prelucrare, având ca obiectiv productivitate maximă, cost minim, încarcarea optimă a masinii, etc. De asemenea, se mareste precizia de prelucrare prin introducerea blocului de măsurare si compensare a erorilor cinematice.

Extinderea sistemelor CNC se poate realiza si prin dotarea acestora cu alte programe de baza, cum ar fi cele pentru diagnosticarea si localizarea defectiunilor masinii-unelte si a erorilor ce intervin în timpul lucrului.

Sisteme DNC

Sistemele DNC, în afară de conducerea centralizata a masinilor-unelte, asigură distribuirea si evidenta materialelor, elaborarea programelor de prelucrare a pieselor, planificarea productiei, distribuirea sculelor etc.

La acest sistem, calculatorul preia cât mai mult posibil din functiile blocurilor echipamentului de comandă numerică al masinii-unelte. In cazul limita echipamentul de comandă numerica NC este redus doar la functiile de comandă a actionărilor reglabile, de masurare a deplasarilor, de comandă, a functiilor auxiliare ale masinii si la logica necesară transmisiei de date.

Calculatorul închide buclele de reglare a pozitiei pentru toate masinile-unelte, executând toate calculele de comparatii între deplasarile precise si cele reale (masurate). El executa, de asemenea, interpolarea necesara la comenzile de conturare, furnizând în timp real comenzile de deplasare pentru toate masinile-unelte din grup. Programele-piesă sunt stocate în memoria calculatorului, fiind posibil un acces simplu şi rapid. Ca şi la sistemele CNC, comunicarea cu maşina-unealtă se face direct prin calculator, în regim interactiv, conversational, on-line în timp real, în ambele sensuri.

Sistemele DNC, prin functia de supraveghere a functionării masinilor-unelte si prin celelalte functii legate de organizarea si planificarea procesului de fabricatie, realizeaza un coeficent ridicat de utilizare a masinilor-unelte, cu până la 30 % mai ridicat decât în cazul masinilor-unelte cu comandă numerică clasica. Pentru a se implementa eficient un sistem DNC este necesară o cunoastere aprofundată a întregului proces de fabricatie.

Curs

14

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A 3.3 Axele masinii-unelte cu comanda numerica Pentru unificarea si usurarea interschimbabilitatii datelor de

S.C.COMELF S.A

3.3 Axele masinii-unelte cu comanda numerica

Pentru unificarea si usurarea interschimbabilitatii datelor de programare numerica s-a alcatuit ai acceptat sistemul ISO-R 841 pentru standardizarea axelor de coordonate si a miscărilor la MUCN.

Orice masina unealta executa miscari în raport cu niste axe specifice fiecareia. Stabilirea corecta a axelor este foarte importanta în cazul MUCN, deoarece programul tine cont de aceste axe. Există un sistem de axe de coordonate ale masinii-unelte când axele corespund deplasarilor sculei ai un sistem de axe de coordonate al piesei ce se referă la deplasările executate de elementul pe care se fixează piesa.

In comanda numerică s-a introdus notiunea de axa ca fiind o deplasare liniara sau circulara.

Aceste miscări sunt executate de organele mobile ale masinii-unelte cu comanda numerica.

IMPORTANT !

La toate maşinile unelte cu comandă numerică :

axa Z coincide cu axa arborelui principal,

axa X reprezintă axa principală de mişcare în planul în care se realizează poziţionarea

Axele de coordonate se stabilesc după anumite reguli, astfel :

Axa Z este paralelă cu axa arborelui principal al maşinii . Astfel, la o maşină de găurit sau de frezat, arborele principal antrenează scula, în timp ce la un strung, axa Z coincide cu axa piesei. Dacă masina nu are arbore principal, axa Z se alege perpendicular pe suprafata de aşezare a piesei. Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasării prin care se măreste distanta dintre piesă şi scula.

Axa X este în general, orizontala si paralela cu suprafata de asezare a piesei. Ea este axa principala de deplasare în planul în care se face pozitionarea piesei fată de scula.

Axa Y se alege astfel încât să formeze împreună cu celelalte un sistem ortogonal drept, care se poate determina si cu regula mâinii drepte din fizică.

IMPORTANT!

Sensul pozitiv al axei oz este sensul îndepărtării sculei faţă de piesă.

Curs

15

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Axele pentru miscarile rectilinii formează un sistem de coordonate ortogonal drept care verifică

S.C.COMELF S.A

Axele pentru miscarile rectilinii formează un sistem de coordonate ortogonal drept care verifică regula mâinii drepte.

Y

Z X
Z
X

Pentru a identifica axele unei MUCN, acestora li se atribuie o anumită simbolizare precizată în

recomandarea ISO R- 841/1968 sau în STAS 8902 - 71 . Teoretic există cazul general, cu 3 axe de translaţie (X,Y,Z) şi 3 axe de rotaţie (A, B,C) în jurul primelor 3. Se spune că avem în acest caz o maşina în 6 axe. Dacă tot ansamblul este montat pe un suport care la rândul lui poate executa mişcări, putem vorbi de maşini în 7, 8 sau 9 axe . Aceste maşini sunt de o mare complexitate şi se

proiectează de obicei pentru un scop foarte precis . Maşinile care se intâlnesc în practică au de obicei 2-5 axe, cele mai multe având 2 sau 3 axe.

+ Z
+
Z
C + + Y O M + B X + A +
C +
+
Y
O
M
+
B
X +
A +

Mişcările de rotaţie se notează astfel :

- A - rotaţie în jurul axei X

- B - rotaţie în jurul axei Y

Curs

16

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - C - rotaţie în jurul axei Z Obţinerea mişcărilor se face fie

S.C.COMELF S.A

- C - rotaţie în jurul axei Z

Obţinerea mişcărilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin deplasarea sculei . Prin deplasare se înţelege atât translaţia cât şi rotaţia .

Astfel, deplasarea sculei pe axa +X corespunde cu o deplasare a mesei pe directia -X. Acest lucru produce de multe ori confuzie în rândul programatorilor MUCN si al operatorilor de la masină. Se greseste la stabilirea sensului de parcurs. Pentru a stabili corect sensurile de deplasare pe direcţia axelor se va respecta următoarea regula. : Pentru stabilirea sensului miscarilor se considera piesa ca fiind fixă, iar miscările sunt executate de scula.

În afară de sistemul de coordonate al masinii-unelte, în care are loc deplasarea sculei, trebuie luat în considerare si un sistem de coordonate solidar cu piesa, cu axele notate cu X I , Y I , Z I ce se referă la deplasarile piesei, după fixarea ei pe masa masinii. Aceste axe de coordonate au sensul pozitiv în sens opus celor ale maşinii unelte.

au sensu l pozitiv în sens opus celor ale maşinii unelte. Axele suplimentare Exista situatii in

Axele suplimentare

Exista situatii in care pe unele masini-unelte intalnim mai mult de 3 axe de deplarare rectilinie. Daca consideram axele X,Y, Z ca axe de ordinul 1 se pot defini sisteme de axe suplimentare, paralele cu cele primare dupa cum urmeaza:

- axe de ordinul 1 X, Y, Z;

- axe de ordinul 2 U, V, W ;

- axe de ordinul 3 P,Q,R.

de ordinul 2 – U, V, W ; - axe de ordinul 3 – P,Q,R. Curs

Curs

17

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A

S.C.COMELF S.A

S.C.COMELF S.A Curs 18 Proiect „ Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii

Curs

18

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A

S.C.COMELF S.A

3.4 Sistemul de masura al axelor

Axele principale influenteaza în mare masură functionalitatea si apartin componentelor cheie ale masinii-unelte. Proprietatile unei axe principale sunt stabilite de constructie, de actionare si de sistemul de lagaruire, dar si sistemele de măsurare utilizate au o influenta semnificativa în performantele axului.

La ora actuală, în constructia de masini-unelte există trendul pentru masini compacte cu productivitate tot mai ridicată. Cerintele cresc atât în raport cu productivitatea cât si cu calitatea prelucrarii. Asta înseamnă că la degrosare se pune accent pe volumul mare de aschii, iar la finisare pe precizia foarte mare si pe o calitate perfectă a suprafetei. De asemenea, o influentă tot mai mare o au conditiile de lucru variabile datorate seriilor mici de piese.

Precizii mai ridicate ale axelor principale sunt necesare si datorită creşterii complexităţii pieselor prelucrate. Nu sunt putine cazurile când anumite miscări de prelucrare se pot face doar prin combinarea axelor de avans cu poziţia axelor principale.

combinarea axelor de avans cu poziţia axelor principale. Sistemul de masura al unei axe cuprinde in

Sistemul de masura al unei axe cuprinde in fond ansamblul dispozitivelor utilizate pentru a transforma deplasarea relativa a sculei de piesa in semnale, de obicei electrice, in concordanta cu deplasarea respectiva. Fidelitatea cu care semnalele semnalele electrice generate redau deplasarea efectiva a sculei fata de piesa este functie de principiul care sta la baza convertirii informatiei respective, si a preciziei cu care se face aceasta transformare.

Sistemul de masura este format din doua parti principale:

- Traductorul;

- Ansamblu cinematic de masura.

Traductorul transforma o deplasare fizica, unghiulara sau rectilinie in semnale electrice, acestea gasindu-se intr-o dependenta fata de deplasarea respectiva.

Curs

19

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Traductorul este elementul care, cuplat cu organele in deplasare ale masinii-unelete, pune in

S.C.COMELF S.A

Traductorul este elementul care, cuplat cu organele in deplasare ale masinii-unelete, pune in evidenta deplasarea sau pozitia organului mobil

Traductoarele se clasifica in :

- Traductoare de deplasare:

Numeric incrementale;

Numeric ciclic absolute;

Analogic ciclic absolute.

- Traductoare de pozitionare:

Numeric absolute;

Analogic absolute.

Caracteristicile tehnice ale traductoarelor

La baza comparatie dintre diferite tipuri de traductoare utilizate in sistemul de masura in functie de conditiile impuse, stau caracteristicile tehnice ale traductoarelor.

Precizia traductorului reprezinta eroarea cu care traductorul furnizeaza informatii asupra deplasarii , sau pozitiei relative dintre cele doua parti componente ale sale, in comparatie cu un dispozitiv de masura luat ca etalon.

Puterea de rezolutie reprezinta deplasarea minima dintre cele doua parti componente ale sale , care poate fi pusa in evidenta.

Repetabilitatea reprezinta precizia cu care o pozitie fizica dintre cele doua parti componente ale traductorului poate fi reprodusa in mod repetat.

Domeniul sau campul de masura reprezinta deplasarea maxima pe care traductorul o poate masura.

Ansamblul cinematic de masura transforma deplasarea rectilinie in deplasare unghiulara sau chiar o deplasare unghiulara in deplasare unghiulara in acest caz intre elementul de masurat si traductor apare o transmisie de precizie (roti dintate).

Ansamblul cinematic de masura apare in unele situatii intercalat intree organul mobil al masinii a carui deplasare trebuie masurata, si traductorul de deplasare.

Curs

20

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Ansamblul cinematic de masura apare atunci cand masurarea deplasarii organului mobil al masinii

S.C.COMELF S.A

Ansamblul cinematic de masura apare atunci cand masurarea deplasarii organului mobil al masinii nu se face cuplarea directa a traductorului la elementul in miscare.

Din acest punct de vedere deosebim doua moduri de masurare a deplasarilor la masinile unelte cu comanda numerica:

- Masurarea directa;

- Masurarea indirecta.

Masurarea directa a deplasarii constituie solutia cea mai simpla din punct de vedere tehnic, dar discutabila din punct de vedere economic datorita costului ridicat al traductoarelor liniare. Fiind caracterizata prin cuplarea directa a traductorului la organul in miscare al masinii-unelte, acest mod de masurare cuprinde numai traductorul propriu-zis. Masurarea deplasarii liniare se face cu un traductor liniar,iar masurarea deplasarii unghiulare se face cu un traductor rotativ cuplat direct.

unghiulare se face cu un traductor rotativ cuplat direct. Masurarea indirecta a deplasarii constituie modul in
unghiulare se face cu un traductor rotativ cuplat direct. Masurarea indirecta a deplasarii constituie modul in

Masurarea indirecta a deplasarii constituie modul in care masurarea se face prin intermediul ansamblului cinematicde masura a deplasarii. Aceasta situatie se impune de multe ori sub aspectul economic, in special pentru masurarea deplasarilor liniare prin intermediul traductoarelor rotative, componente cu un pret redus fata de traductoarele liniare. Acest mod de masurare apare in urmatoarele situatii:

- Masurarea unei deplasari liniare cu un traductor rotativ;

- Masurarea unei deplasari unghiulare se face cu un traductor rotativ cuplat indirect la organul mobil a carui deplasare trebuie masurata.

21
21

Curs

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Exemple de sisteme de masura indirecte: 1. Sistemul surub-piulita; 2. Sistemul pinion-cremaliera de

S.C.COMELF S.A

Exemple de sisteme de masura indirecte:

1. Sistemul surub-piulita;

2. Sistemul pinion-cremaliera de precizie;

3. Sistemul cu angrenaje de precizie. Astfel sistemele de masura se pot sintetiza in urmatoarele clasificari:

- Dupa modul in care se face masurarea: directa sau indirecta;

- Dupa modul in care se transforma deplasarea in semnal electric: numeric sau analogic; Dupa modul de redare a informatiei asupra deplasarii: incremental, ciclic absolut, sau absolut;

- Marimea de intrare: liniar sau rotativ.

sau absolut; - Marimea de intrare: liniar sau rotativ. Curs 22 Proiect „ Modificarea fundamentala a

Curs

22

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A 3.5 Sisteme de actionare al axelor Functionarea in gol si in sarcina a

S.C.COMELF S.A

3.5 Sisteme de actionare al axelor

Functionarea in gol si in sarcina a masinilor-unelte se datoreaza unui proces de transformare a energiei electrice sau hidraulice in energie mecanica. Aceasta transformare are loc prin intermediul unor instalatii adecvate cuprinzand elemente de comanda, reglare, si executie, care, dupa natura suportului energetic se pot clasifica in actionari electrice si actionari hidraulice. Dupa cum elementul actionat al masinii- unelte il constituie arborele principal al acesteia sau deplasarea pe axele de coordonate, sistemele de actionare sunt clasificate ca actionare principala sau actionare de avans

Actionarea electrica

Actionarea principala

Caracteristica mecanica necesara masinii-unelte (cuplul) se poate asigura prin motoare asincrone trifazate alimentate de la retea sau motoare de curent continuuu alimentate de la un variator electric cu amplificatoare magnetice sau tiristoare. Spre deosebire de motorul asincron trifazat cu turatie practic constanta, si care functioneaza cu un variator mecanic in trepte apartinand utilajului, motorul de c.c. alimentat de la un variator electric poate functiona cu viteza de rotatie reglabila continuu, la cuplu constant pana la turatia nominala, si cu extinderea turatiei la putere constanta, pana la turatia maxima.

Actionarea de avans

Considerente de ordin tehnic au dus la concluzia ca la MUCN de pozitionare si prelucrare liniara sunt suficiente numai comenzi de viteza, caracteristice functionarii discontinue, in timp ce la MUCN de conturare este strict necesara reglarea continua a vitezei.

In cazul unei comenzi de pozitionare, sistemul de actionare poate fi cel electromagnetic, format dintr- un motor asincron si cutii de viteze, iar la comenzi de conturare sunt necesare actionari rapide cu motoare electro-hidraulice sau cu motoare de curent continuu de constructie speciala. Conditiile tehnice impuse se pot realiza numai atunci cand inertia motorului, respectiv utilajului, sunt foarte mici, iar accelerarea si franarea au valori extrem de mari, datorita curentului rotoric care poate fi pana la 10 ori curentul nominal al motorului. Se impune o actionare reversibila, cu o gama cat mai extinsa a turatiei, pentru a se suprima, pe cat posibil, angrenajele mecanicelor cum si alte sisteme de reductie sau transmisie.

Conditiile cerute sistemului de actionare cu reglare a turatiei pot fi sistematizate in urmatoarele idei:

- Posibilitatea functionarii in cele 4 cadrane ale planului turatie-moment;

Curs

23

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - Acceleratia pozitiva si negativa foarte mare (timp de prima stabilire foarte scurt)

S.C.COMELF S.A

- Acceleratia pozitiva si negativa foarte mare (timp de prima stabilire foarte scurt) atat la salturi mici cat si la salturi mari ale valorii impuse;

- Domeniul de turatie mare, turatia minima fiind foarte mica, subunitara;

- Atingerea, cu mare precizie, a turatiei prescrise.

Actionarea electrica principala poate fi cu:

- Motor asincron trifazat;

- Motor de curent continuu alimentat de la variatoare cu tiristori sau in sistem generator-motor .

Actionarea electrica de avans poate fi cu :

- Motor de curent continuu;

- Motor pas cu pas.

Actionarea hidraulica

In sistemele de actionare hidraulica intalnite la masinile-unelte se utilizeaza in special sisteme in care sunt esentiale fenomenele hidrostatice, motiv pentru care se va utiliza de preferinta denumirea de actionare hidrostatica, in prescurtare AH. Utilizarea sistemelor hidrostatice de actionare la masinile-unelte cu comanda numerica s-a impus prin avantajele pe care le prezinta acestea in comparatie cu cele electrice, in anumite aplicatii. Datorita faptului ca in domeniului masini unelte cu comanda numerica sistemele hidrostatice sunt folosite relativ rar, vom insista doar pe avantajele folosirii acestui sistem si caracteristicile unui astfel de sistem.

Aplicatii ale actionarilor hidraulice

Domeniul de aplicabilitate al actionarilor hidraulice la MUCN este relativ restrans, practic pentru actionarile de avans.

Componenta sistemului hidrostatic

Componenta sistemelor hidraulice trebuie sa tina seama de cerintele impuse de MUCN si anume in special de stabilitatea dinamica si uniformitatea actionarii la viteze mici. Dupa cum se stie, stabilitatea este determinata de urmatorii factori:

- Deformatia elastica, respectiv compresibilitatea uleiului;

- Elasticitatea conductelor, a peretilor sub presiune a aparaturiisi a motorului;

Curs

24

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - Variatia scaparilor sau scurgerilor de lichid prin etansari. Elasticitatea uleiului este marita

S.C.COMELF S.A

- Variatia scaparilor sau scurgerilor de lichid prin etansari.

Elasticitatea uleiului este marita prin patrunderea si amestecarea aerului, care trebuie redus la minimum, caci nu se poate elimina complet. Totodata, volumul de ulei comprimabil trebuie sa fie cat mai mic posibil.

Pentru realizarea conditiilor de mai sus se utilizeaza pompe cu debit constant si regulator sau cu debit variabil, in sisteme inchise sau deschise. La schemele cu regulator se aleg montajele care sa comprime cantitati minime de ulei , sa aiba peretii nedeformabili si scapari nule sau neglijabile. Alegerea supapelor de descarcare, de reducere, de contrapresiune, de echilibrare adecvate conduc la un sistem hidraulic stabil. Supape care impiedica intrarea aerului, supape de aerisire, folosirea conductelor metalice scurte reduc deformatiile elastice.

Elemente hidraulide

- Motoare hidraulice liniare (HML);

- Motoare hidraulice rotative (HMR);

- Motoare electrohidraulice pas cu pas;

- Aparataj hidrostatic si electrohidrostatic : supapa de purjare, supapa antisoc, sertare de urmarire, electrovalve, etc;

- Amplificatoare hidrostatice de cuplu (AHC);

Curs

25

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A 3.5 Automatul programabil (PLC) Obiective Controler-ul logic programabil (PLC) a aparut ca o

S.C.COMELF S.A

3.5 Automatul programabil (PLC)

Obiective

Controler-ul logic programabil (PLC) a aparut ca o alternativa reutilizabila, ieftina, flexibila si sigura a

panourilor cu relee cablate. De la acest inceput, din 1986 PLC-urile s-au dezvoltat şi diversificat continuu.

PLC-urile moderne realizeaza o multime de functii cum ar fi cele logice, de timp, de numarare, de secventiere,

de control PID si logica fuzzy. Ele pot efectua operatii aritmetice, analiza datelor si pot comunica cu alte PLC-

uri si cu calculatoare de tip server.

3.5.1 Generalitati

Un PLC este un dispozitiv electronic digital, construit pentru a controla masini si procese

efectuând operatii de conducere a evenimentelor si a timpului. PLC-ul este construit pentru medii

industriale eterogene. Poate fi programat fara aptitudini speciale in programare, si poate fi intretinut de

tehnicienii fabricii.

Industria de automobile a introdus PLC-ul pentru a elimina costul mare al panourilor cablate,

neflexibile, cu relee. Divizia Hydramatic a Corporatiei General Motors a elaborat specificatiile de proiectare

pentru primul controler logic programabil in 1986. Ei au solicitat un sistem numeric fiabil şi flexibil care ar

suparavietui in mediul industrial, care ar putea fi usor de programat si de intretinut de personalul din uzina si

care ar putea fi reutilizabil. De fiecare data cand era schimbat modelul de masina sute de panouri cablate cu

relee erau aruncate la gunoi.

Cateva avantaje ale PLC-urilor includ:

Flexibilitate Un PLC poate conduce multe operatii diferite, iar modificările se realizează la nivel software şi sunt mai usor de implementat decat modificarile la nivel hardware.

Siguranta Dispozitivele electronice sunt mai sigure si mai usor de intretinut decat temporizatoarele si releele mecanice.

Cost scazut Avantajul PLC-urilor provine din capacitatea sistemelor numerice de a realiza mai multe functii complexe la un cost mai scazut.

Documentarea Echipamentul de programare a PLC-urilor poate furniza o listare

imediata a circuitului de control curent.

Tendinta in controlul industrial e de a utiliza PLC-uri mai mici plasate langa proces in locul PLC-urilor

centralizate cu multe intrari si iesiri. Un calculator supervizor comunica cu PLC-urile individuale printr-o retea

Curs

26

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A locala (LAN) pentru a coordona activitatile lor. Un motiv pentru impunerea acestei tendite

S.C.COMELF S.A

locala (LAN) pentru a coordona activitatile lor. Un motiv pentru impunerea acestei tendite este programul deosebit de complex cerut pentru a controla un sistem centralizat cu un PLC de dimensiuni mari. Divizand procesul in parti mai mici si mai usor de administrat specialistii vor recunoaste aceasta teorie ca o aplicatie a unei tehnici demonstrate de rezolvare a unei probleme denumita divide si stapaneste. Aceasta metoda rezolva probleme dificile divizandu-le intr-un numar de probleme mai mici si mai usor de rezolvat.

3.5.2 Configuratia hardware

În Figura sunt prezentate componente functionale mai importante care pot intra în configuraţia PLC-

urilor.

1. Sursa de alimentare;

2. Modulul procesor;

3. Modulele de intrare;

4. Modulele de iesire;

5. Unitatea de programare;

6. Unitatea controler-ului PID;

7. Unitatea de comunicatii de date.

controler-ului PID; 7. Unitatea de comunicatii de date. Componentele unui sistem cu PLC includ o sursa

Componentele unui sistem cu PLC includ o sursa se alimentare, un modul procesor, module de intrare, module de iesire si o unitate de programare. Sursa de alimentare

Un PLC are de regula doua surse de alimentare. Una este sursa exterioara conectata direct la priza

de 120 sau 240V curent alternativ si furnizeaza curent alternativ si curent continu pentru dispozitivele de

Curs

27

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A intrare si iesire. Cealalta este o sursa de alimentatre interioara, in modulul procesor

S.C.COMELF S.A

intrare si iesire. Cealalta este o sursa de alimentatre interioara, in modulul procesor care alimenteaza unitatea centrala de procesare (CPU).

Modulul procesor

Modulul procesor poate fi considerat o unitate centrala de procesare (sau CPU). Contine un microprocesor, o unitate de memorie care poate fi numai citita (ROM), o unitate de memorie cu acces aleator (RAM) si o interfata de I/O (intrare/iesire) . Informatia stocata in ROM este permanenta. Este setate o data si apoi nu mai poate fi modificata. Informatia stocata in RAM este temporara. Ea poate fi modificata in orice moment si este pierduta cand modulul procesor pierde alimentarea.

Sistemul de operare al PLC-uli (OS) este stocat in ROM (OS este un program care serveste aceluias scop ca si DOS sau Windows intr-un calculator). Programul utilizator poate fi stocat in RAM sau in una din urmatoarele cipuri de memorie nevolatila:

Memorie programabila care poate fi numai citita (PROM). Poate fi programata doar o data, apoi ea este permanenta.

Memorie programabila care poate fi cititta si stearsa (EPROM). Poate fi programata de mai multe ori stergand vechiul program cu lumina ultravioleta.

Memorie programabila care poate fi citita si stearsa electric (EEPROM). Poate fi programata de mai multe ori stergand vechiul program cu un semnal electric.

Memorie nevolatila cu acces aleatoriu (NVRAM). Poate fi programata de mai multe ori, dar spre deosebire de RAM-ul obisnuit, continutul NVRAM-ului nu se pierde cand memoria nu mai este alimentată.

Datele folosite de PLC sunt stocate in RAM. Aceste date sunt organizate in sectiuni care depind de natura datelor. Fiecare sectiune este definita de o litera mare care este utilizata ca parte a adresei de locatii in acea sectiune de memorie. Sectiunile de memorie includ, dar nu sunt limitate la acestea, urmatoarele:

Imaginea stării intrarilor (I). Stocheaza starea (1 sau 0) a intrarilor de la intrerupatoare si de la semnalele ON/OFF din proces.

Imaginea stării iesirilor (O). Stocheaza datele binare (1 sau 0) care vor activa sau dezactiva dispozitivele ON/OFF in proces.

Curs

28

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Starea temporizatorului ( T ). Stocheaza baza de timp, valoarea prezenta, valoarea acumulata

S.C.COMELF S.A

Starea temporizatorului (T). Stocheaza baza de timp, valoarea prezenta, valoarea acumulata si bitii de stare ai temporizatorului in programul utlizator.

Starea numaratorului (C). Stocheaza valoarea pezenta, valoarea acumulata si bitii de

stare a numaratoarelor din programul utilizator.

Datele numerice (N). Stocheaza datele utilizate pentru conversiile de numere, etc.

Functii (F). Stocheaza starea si datele folosite de alte functii in programul utilizator.

Procesorul are doua moduri de functionare, PROGRAM si RUN. In modul PROGRAM procesorul permite utilizatorului sa faca modificari in program. Procesorul are mai multi indicatori de stare care furnizeaza informatii programatorului sau operatorului. In modul RUN procesorul repeta sub controlul sistemului de operare ciclul urmator de patru secvente:

1.

Scanarea intrarii. Procesorul scaneaza intrarile si stocheaza o noua imagine a conditiilor la intrare.

2.

Scanarea programului. Procesorul scaneaza programul si obtine o noua imagine a conditiilor de iesire din noua imagine a intrarilor si vechea imagine a iesirilor.

3.

Scanarea iesirii. Noua imagine a conditiilor de iesire este transferata dispozitivelor de iesire.

4.

Sarcinile de intretinere. Comunicarea si alte sarcini sunt terminate intr-o baza de timp disponibila.

Ciclul poate incepe din nou imediat dupa terminarea sarcinilor de intretinere, sau poate incepe la un interval fixat. Modulele de intrare

Exista doua tipuri de module de intrare, discrete si analogice. Majoritatea intrarilor PLC-ului sunt de tip discret, furnizand intrari inchise si deschise de la contactele de tip buton actionat prin apasare, de la intrerupatoarele de limita, diferiti senzori de tip ON/OFF, etc. Pot fi utilizate atat module de intrare in curent alternativ cat si in curent continu, în funcţie de sursa de alimentare folosita pe intrerupatorul de intrare. Un modul tipic de intrare are 4, 8, 16, sau 32 terminale de intrare, plus un terminal comun si un terminal de masa. Un terminal al modulului de intrare este conectat la o parte a unui contact din proces. Cealalta parte a contactului este conectata borna calda a sursei de alimentare in curent continu sau de curent alternativ. Borna de masa (comun) a sursei de alimentatre este conectata la terminalul comun de la modulul de intrare si modulul de intrare furnizeaza starea intrării prin circuitul sau de detectie.

Curs

29

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Modulul de intrare converteste fiecare intrare intr-o tensiune de nivel logic si izoleaza

S.C.COMELF S.A

Modulul de intrare converteste fiecare intrare intr-o tensiune de nivel logic si izoleaza intrarile de circuitele PLC-ului. Modulul de intrare converteste un contact deschis intr-o tensiune de nivel logic 0 (0V), si converteste un contact inchis intr-o tensiune de nivel logic 1 (5V).

Cand procesorul scaneaza intrarile, el citeste nivelele logice ale toturor intrarilor si stocheaza nivelele logice in sectiunea imaginii intrărilor din RAM. Contactele inchise sunt stocate ca 1 logic, iar contactele deschise ca 0 logic. Imaginea poate indica numai daca un contact este inchis sau deschis; nu poate indica daca contactul de intatre este NO sau NC.

Desi majoritatea intrarilor PLC-urilor sunt discrete, pot fi folosite şi intrări analogice pentru controlul si achizitia datelor. În sistemele de control a proceselor continue cele mai multe variabile de proces sunt analogice si trebuie convertite intr-o forma digitala pentru intrarea intr-un procesor digital. Modulul analogic de intrare realizeaza aceasta functie cu ajutorul unui convertor analog digital.

Modulele de iesire

Modulele discrete de iesire furnizeaza semnale ON/OFF pentru a actiona lampi, relee, motoare pas cu pas etc. Cand procesorul scaneaza sectiunea imaginii ieşirilor din RAM, un 1 logic rezulta pentru un semnal ON la iesirea dispozitivului, si 0 logic rezulta pentru un semnal OFF. Pentru a controla dispozitive de iesire in curent alternativ sunt folosite triace sau relee, iar pentru a controla dispozitive de iesire in curent continu sunt folosite tranzistoare sau relee. Un modul tipic de iesire are 4, 8, 16, 32 terminale de iesire, plus un terminal comun si un terminal de masa.

Iesirile analogice necesita de la 4 la 12 biti pentru sectiunea imagii ieşirilor din memorie. Un convertor digital analogic converteste numarul binar stocat in imaginea de iesire intr-o tensiune (sau curent) analogic intre un terminal de iesire si un terminal comun.

Modulele PID si de Comunicatii

Modulul PID asigura controlul de de tip PID a doua variabile de proces. Modulul de comunicatii asigura comunicarea directa cu operatorul, un terminal de programare, alte PLC-uri, sau un calculator supervizor.

Unitatea de programare

Unitatea de programare da posibilitatea operatorului sa introduca un nou program, sa examineze programul din memorie, sa modifice programul din memorie, sa monitorizeze starea intrarilor sau a iesirilor, sa

Curs

30

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A afiseze continutul registrilor si sa afiseze valorile temporizatoarelor sau ale contoarelor. In plus,

S.C.COMELF S.A

afiseze continutul registrilor si sa afiseze valorile temporizatoarelor sau ale contoarelor. In plus, pentru a proteja programul din memorie de modificari neautorizate poate fi introdusa o parola.

Dispozitivele de programare includ console de programare, terminale CRT si calculatoare personale (cu software special). Consola de programare sau programatorul manual este asemanator cu un calculator de buzunar cu LCD pentru afisarea instructiunilor, a adreselor, a valorilor temporizatoarelor sau ale contoarelor, datele si asa mai departe. Are de asemenea o tastatura pentru introducerea instructiunilor, adreselor si a datelor. Un terminal CRT arata ca un calculator personal, dar este special proiectat pentru programarea unui PLC. Terminalele CRT si calculatoarele personale permit utilizatorului sa scrie un program folosind o varietate de limbaje de programare incluzand limbajul de tip diagramă cu functii secvenţiale (Sequential Function Chart), limbajul de tip diagrama structurata (Ladder Diagram), limbajul de tip diagramă cu functii bloc (Function Block Diagram) si limbajul de tip text structurat (Structured Text).

Curs

31

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A 3.6 Echipamente auxiliare Echipamentele auxiliare ale unei MUCN sunt accesorii care usureaza munca

S.C.COMELF S.A

3.6 Echipamente auxiliare

Echipamentele auxiliare ale unei MUCN sunt accesorii care usureaza munca operatorului sau automatizeaza unele operatii executate manual pe masinile unelte cu comanda manuala.

Sisteme auxiliare:

- Sistem de racire al sculei;

- Sistem de evacuare span;

- Sistem centrare piesa;

- Sistem auxiliar de control al avansului si turatiei.

Sistem de racire al sculei

control al avansului si turatiei. Sistem de racire al sculei Acest sistem auxiliar este foarte important

Acest sistem auxiliar este foarte important pentru o masina unealta cu comanda numerica. Avantajele folosirii sistemului de racire:

- creste productivitatea prin folosirea unor regimuri de aschiere mai mari: avans mare, turatie crescuta;

- creste durata de viata a sculei prin scaderea uzurii acesteia si scaderea riscului de rupere a sculei;

- creste calitatea suprafetei prelucrate.

Sistemul de racire poate fi: cu apa sau cu aer. Racirea cu apa se poate efectua prin interiorul sau prin exteriorul sculei, cu jet de apa sau cu ceata. Racirea cu aer poate fi cu aer comprimat sau aer rece (sistemul contine si un echipament de racire a aerului).

Sistem de evacuare span

Sistemul de evacuare al spanului inlocuieste operatia manuala de curatire a utilajului. Evacuarea spanului este o operatie foarte importanta in intretinerea si mentinerea utilajului in conditii optime de functionare. Deasemenea se pot evita accidente, operatorul lucrand intr-un mediu mai curat si sigur.

Sistemele de evacuare a spanului contin benzi transportoare si/sau sisteme melcate in functie de dimensiunile sau tipul masinii unelte.

Curs

in functie de dimensiunile sau tipul masinii unelte. Curs 32 Proiect „ Modificarea fundamentala a fluxurilor

32

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Folosirea acestui sistem creste timpul aferent operarii masinii de catre operator. Sisteme auxiliare

S.C.COMELF S.A

Folosirea acestui sistem creste timpul aferent operarii masinii de catre operator.

Sisteme auxiliare de control

masinii de catre operator. Sisteme auxiliare de control Pentru utilizarea mai facila a comenzii numerice s-au

Pentru utilizarea mai facila a comenzii numerice s-au creat sisteme auxiliare de control al tabloului de comanda. Distanta dintre piesa executata si tabloul de comanda este relativ mare uneori. Astfel urmarirea simultana a regimului de aschiere si a executarii efective a piesei devine greoaie. In cazul utilajelor de mari dimensiuni, fara sistem de centrare a piesei, cautarea si verificarea originii piesei impune uneori doi operatori. Roata de mana poate inlocui al doilea operator fiind usoara, manevrabila operatorul putand lucra aproape de piesa avand si control asupra masinii unelte.Roata de mana poate comanda doar cate o axa, alegerea acesteia se face, in prealabil, cu un comutator. Un alt model de sistem de comanda auxiliar este telecomanda cu fir. Telecomanda are acelasi rol insa roata de mana este inlocuita cu butoane pentru alegerea sensului si axei comandate. Avantajul telecomenzii este acela ca se pot comanda mai multe axe prin apasarea simultana a doua sau trei butoane( in functie de constructia telecomenzii).

sau trei butoane( in functie de constructia telecomenzii). Curs 33 Proiect „ Modificarea fundamentala a fluxurilor

Curs

33

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Capitolul 4 Programarea CNC 4.1 Programul CNC. 4.1.1 Definitie. Structura unui program. Pentru

S.C.COMELF S.A

Capitolul 4

Programarea CNC

4.1 Programul CNC.

4.1.1 Definitie. Structura unui program.

Pentru masini-unelte prevăzute cu comandă numerică(CNC) indicaţiile de fabricare a unei piese sunt introduse sub formă codificată numita programare-piesa.

Următoarele informatii sunt necesare pentru realizarea unei programări-piesa:

- fixarea piesei;

- derularea prelucrarii;

- unelte si date tehnologice;

- geometria piesei.

Pentru simplificarea programarii-piesa se consideră că miscarea (pornirea) se realizează totdeauna din piesa. Pentru a putea stabili traiectoria piesei, masina va fi prevazută cu un sistem de coordonate, adecvat, a cărui punct zero poate fi ales în mod arbitrar. Axele de deplasare sunt stabilite în DIN-ISO/R841 şi DIN66217. Pozitia traiectoriei sculei este programata ca puncte ale sistemului de coordonate. Astfel, aici, trebuie decise fiecare dintre miscările uneltei, împreună cu datele tehnologice, ca indicatii individuale. Un programpiesa se compune dintr-o sumă de derulări individuale numite propozitii.

Fiecare enunt este alcătuit din indicatii individuale care sunt numite cuvinte. Programul trebuie sa fie memorat în memoria masinii, memorie controlată cu ajutorul programului de baza al masinii-unelte. Utilizarea si prelucrarea programului se realizeză prin accesarea memoriei. Memoria masinii contine două sectoare separate de memorie :

- o memorie pentru constantele masinii si informatii despre scule;

- o memorie pentru programe-piesa/subprograme.

Fiecare program necesită un anumit volum de memorie. Cunoscând volumul total se poate aprecia numarul de subprograme ce pot fi arhivate.

Pentru introducerea unui program există trei posibilităţi :

Curs

34

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - introducerea manuală cu ajutorul tastaturii; - introducerea datelor de la un PC

S.C.COMELF S.A

- introducerea manuală cu ajutorul tastaturii;

- introducerea datelor de la un PC ( RS-323-C );

- introducerea datelor cu ajutorul unei memorii fixe.

4.1.2 Codul de programare

Alcătuirea generală

Informaţiile care sunt transferate de pe suportul de date (data medium), trebuie să fie scrise în semne, pe care le va prelucra comanda. Cea mai mica formă de reprezenare este bit-ul sau semnul binar. Adică reprezintă că există/ nu există o gaură pe banda perforată. Un byt are 8 bit. Se consideră o unitate şi este prelucrată ca o unitate de pe CNC. Numerotarea bit-lor se face de la 1 la 8. Conţinutul de informaţie a byt-ului şi în mod corespunzător codul de date este dat de valorile bit-ilor.

Controlul paritate

Paritatea codului va fi citită la culegerea/selecterea diferitelor memorii în CNC. Dacă paritatea este greşită

atunci în timpul transmiterii datelor, atunci eroarea este afişată pe ecran.

Bit 1-7 sunt identici cu codul ISO R/840. Numai bit-ul 8 nu se va utiliza ca bit de paritate. Cu ajutorul setărilor constantelor maşină, controlul parităţii poate fi dezactivat în timpul culegerii datelor.

Simboluri şi caractere

Pentru semnele respective codificarea se poate deosebi în cazul în care CNC le prelucrează sau nu.

Caractere care pot fi prelucrate

CNC prelucrează următoarele caractere :

- cifrele 0-9;

- adresele şi literele prezentate în tabel;

- semne speciale.

Caractere care nu sunt prelucrabile

Caracterele ca ,,* , pot fi utilizate ca şi in cazul data medium dar sunt sărite/omise de CNC şi nu sunt

preluate în memoria programului.

Caractere nepermise

Caracterele care sunt prevăzute cu ** pot fi utilizate numai între paranteze închise/deschise. Dacă în

timpul introducerii datelor este identificat un semn nepermis, eroarea este afişată pe monitor.

Caractere speciale

Curs

35

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Pornire program (%) Caracterului % îi pot fi puse înainte numai semne peste

S.C.COMELF S.A

Pornire program (%)

Caracterului % îi pot fi puse înainte numai semne peste care CNC poate sări. Toate celelalte trebuie să stea între paranteza deschisă şi cea închisă.

Finalul propoziţiei (LF)

Punctul zecimal(.)

Valorile zecimale sunt reprezentate pe suportul de date cu ajutorul unui punct zecimal virgula dintre zecimale şi întreg fiind reprezentată de acest punct zecimal. Finalizarea transmiterii datelor

În finalul trasmiterii

datelor.

tuturor datelor apare semnul (EOT), apariţia sa reprezentând finalizarea citirii

4.1.3. Întocmirea unei bănci de date/subprogram (extern) La începutul oricărui subprogram trebuie ales tipul de suport şi modul de transmisie al datelor. După

această operaţie se trece efectiv la crearea unui subprogram. Identificarea tipului de memorie se realizează prin alegerea memoriei:

Memoria programului CNC - %PM (LF)

Memoria subprogramului - %MM (LF)

Memoria pentru unelte - %TM (LF)

Memoria constantă maşină - %CM (LF)

Cuvinte program Observatii generale despre cuvintele de programare Pentru CNC se va utiliza formatul de intrare în modul scriere-adress. Astfel fiecare cuvânt din propozitie este alcătuit dintr-o literă-adresă si o cifră cu mai multe parti. Cifra zero conducatoare poate fi lasata deoparte pentru toate cuvintele. Pentru cuvinte care sunt scrise cu punct

Valoarea după pct zecimal X - 21 . 4.3 Punct adresă Valoarea inaintea pct indici
Valoarea după pct zecimal
X
-
21
.
4.3
Punct
adresă
Valoarea inaintea pct
indici

Curs

36

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A zecimal, cifra zero poate fi la sată deoparte. Dac ă este scris astfel

S.C.COMELF S.A

zecimal, cifra zero poate fi lasată deoparte. Dacă este scris astfel de cuvânt fara punct zecimal, atunci se va considera ca punctul zecimal se afla după ultima cifra zecimală care a fost introdusa.

Cuvintele unei propoziţii de program trebuie să fie inserate într-o anumită ordine.

Comanda numerică prelucrează lungimi de propozitie variabile. Adică asta înseamnă că numărul de cuvinte poate fi variabil în fiecare propoziţie. Toate adresele cu exceptia N, P, E, pot să apară numai odată într-o propoziţie.

Majoritatea cuvintelor au proprietatea că vor rămâne active până ce acel cuvânt, respectiv un cuvânt din aceiaşi grupă este programat cu o altă valoare(cuvinte modale active).

Cuvintele care nu sunt modale active (cuvinte în salturi) vor trebui ca în fiecare propozitie în care sunt folosite să fie reprogramate.

Cuvintele care contin informatii despre calea care trebuie aleasă stabilesc traiectoria uneltei. Aceste

cazul în care acesta lipseşte se va considera valoarea ca

cuvinte pot să conţină un semn iniţial + sau - . În fiind pozitivă.

DENUMIREA

ADRESA

SIMBOL

PENTRU CIFRE

     

metric

inch

N

NUMĂRUL PROGRAM

07.

   

N

numărul propoziţiei

04.

   

G

traiectorie

02.

   

P

definirea punctului

02.

   

X

informaţie traiectorie, axa X

 

+043

+034

Y

informaţie traiectorie, axa Y

 

+043

+034

Z

informaţie traiectorie, axa Z

 

+043

+034

B

informaţie traiectorie, axa B

 

+043

 

R

informaţie traiectorie raza unui cerc

     

Curs

37

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A I centrul de interpolare X   +043 +034   J centrul de interpolare

S.C.COMELF S.A

I

centrul de interpolare X

 

+043

+034

 

J

centrul de interpolare Y

 

+043

+034

K

centrul de interpolare Z

 

+043

+034

L

lungimea coordonatelor polare

 

043

+034

F

avansul în mm/min (mm/rotaţie)

 

041(023)

032(014)

S

turaţia axului

04.

   

T

numărul sculei

02.

   

M

funcţie suplimentară

02.

   

E

numărul parametru

02.

   

C

constantă maşină

07.

   

+043 reprezintă :

+ : cuvânt cu simbol;

 

: cifra conducătoare şi ( datorită modului de scriere zecimală ) următoatele zerouri pot fi lăsate deoparte;

0

4

: patru poziţii la stânga faţă de punctul zecimal ;

 

3

: trei poziţii dreapta faţă de punctul zecimal.

04 reprezintă :

0 : zero-ul conducător;

 

4 : numărul maxim de poziţii zecimale.

Numărul propoziţiiei

Primul cuvântul al unei propoziţii este numărul propoziţiei. Fiecare propoziţie trebuie să prezinte un număr personal de propoziţie. Nu este permis a se utiliza de două ori în acelaşi subprogram acelaşi număr de propoziţie. Prelucrarea programului se derulează în ordinea introducerii propoziţiilor. La introducerea

Curs

38

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A programului pe CNC432, după introducerea primului număr de propoziţie, următoarea va fi introdusă

S.C.COMELF S.A

programului pe CNC432, după introducerea primului număr de propoziţie, următoarea va fi introdusă automat de către CNC.( Ex după introducerea N10 în mod automat CNC va introduce N11). Numărul maxim care poate fi dat unei propoziţii este 8999.

Numărul unui program

Este posibil a se memora mai multe subprograme diferite. Fiecare program trebuie să înceapă cu un număr mai mare de 9000 ( EX N9001, N9025, N9452 ). Acest număr poate fi cu şapte poziţii de la 9000 la 9999 şi se utilizează pentru programare.

Exemplul unui enunţ:

N20 G1 X 14 Z 62.5 F 300 S200 M3 T1 Număr de Coordonate Turaţie
N20
G1
X 14
Z 62.5
F 300
S200
M3
T1
Număr de
Coordonate
Turaţie
Corectie
Condiţie
Viteză avans
Funcţie

Condiţiile de deplasare

Al doilea cuvânt pentru o propoziţie

este condiţia traiectoriei. Aici sunt enumerate informaţii despre

mişcarea unealtă, interpretarea sistemului de coordonate utilizat, etc.

Condiţiile deplasării aparţin unor grupe de cuvinte anume, care însă nu se prejudiciază una pe alta. Fiecare funcţie se comportă în mod anume într-o grupă modală, adică numai o funcţie din această grupă poate fi operantă. Atunci când o funcţie este programată funcţia anterior programată ,din aceiaşi grupă., va fi dezactivată(ştearsă).

La pornirea CNC va fi pusă de fiecare dată în mod corespunzător o condiţie de deplasare din fiecare grupă în mod automat. Funcţiile corespunzătoare sunt marcate în cheia programului CNC.

Curs

39

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A

S.C.COMELF S.A

CHEIA PROGRAMĂRII CNC

ADRESA

CODUL

EXPLICAŢIE/SEMNIFICAŢIE

%PM

ISO

Pornire program + memorarea aferentă

N

9001-9999

Subprograme

N

1-8999

Propoziţii

G

0*

Deplasare rapidă

1

Interpolare dreaptă

2

Interpolare circulară în direcţia acelor de ceasornic

3

Interpolare circulară în direcţia opusă acelor de ceasornic

G

4***

Timpul de oprire

G

11**

Coordonatele polare, rotunjirea colţurilor, teşirea

G

14**

Comandă sărire + funcţia de repetare

G

17*

Alegerea plană XY, orizontal

18

Alegerea plană XZ, vertical

19

Alegerea plană ZY, orizontal rotire la 90 0

G

22**

VP apelare

29**

Comandă pentru sărire în VP

G

40

Fără corectie de rază/anulare corectie scula

41

Corectie de rază stânga

Curs

40

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A   42 Corectie de rază dreapta 43 Corectie de rază până 44 Corectie

S.C.COMELF S.A

 

42

Corectie de rază dreapta

43

Corectie de rază până

44

Corectie de rază peste

G

53*

Fără deplasare memorată NP

54

Memorare NP deplasare 1

55

Memorare NP deplasare 2

56

Memorare NP deplasare 3

57

Memorare NP deplasare 4

G

70

Sistemul de inserare – ţol

71*

Sistemul de inserare metric

G

72*

Fără prelucrare în oglindă

73

Prelucrare în oglindă

G

77**

Definirea cercului cu găuri

78**

Definirea punctului

G

79**

Apelarea ciclului

81**

Ciclul de găurire

83

Ciclu de găurire adâncă

84

Ciclu de găurire cu filetare interioară

85

Ciclu de frezare

86

Ciclu de strunjire interioară

87

Ciclu de frezare guşeu

Curs

41

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A   88 Ciclu frefare canale de pană 89 Ciclu frezare cerc G 90*

S.C.COMELF S.A

 

88

Ciclu frefare canale de pană

89

Ciclu frezare cerc

G

90*

Cotă de referinţă – programare

91**

Cota lanţului – programare

92

NP – deplasare incrementală

93

NP – deplasare absolută

94

Avans în mm/min, unitatea 0,1mm/min

95

Avans în mm/v, unitatea 0,001 mm/v

X

+9999999

Informaţie de deplasare în mm

Z

+9999999

Informaţie de deplasare în mm

Z

+9999999

Informaţie de deplasare în mm

B

+9999999

Informaţie de deplasare în mm

R

+9999999

Raza cercului în mm

I

+9999999

Centrul de aliadă în X

J

+9999999

Centrul de aliadă în Y

K

+9999999

Centrul de aliadă în Z

P

0-99

Definirea punctului

F

0-400

Avans în mm/v sau mm/min

S

20-9999

Turaţia axului în v/min

0

Turaţia axului – mers în gol

T

0-99

Corectură sculă-numărul

Curs

42

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A M 0** Stop program 3 Ax de lucru – mişcare spre dreapta 4

S.C.COMELF S.A

M

0**

Stop program

3

Ax de lucru – mişcare spre dreapta

4

Ax de lucru – mişcare spre stânga

5

Ax de lucru stop

6**

Înlocuire sculă cu retragere automată

M

7

Pornire lichid de răcire nr2

8

Pornire lichid de răcire nr1

9

Oprire lichid de răcire

10

NC – masă rotundă fixată

11

NC – masă rotundă desfăcută (mobilă)

13

Ax de lucru-rotire dreapta + pornire lichid de răcire

14

Ax de lucru-rotire stânga + pornire lichid de răcire

19

Oprire ax – în centrul maşinii

20**

Functii suplimentare – M specifice maşinii

30**

Finalizare program

46**

Înlocuirea sculei pe poziţia dorită

60**

Înlocuirea paletelor

66**

Înlocuirea sculei manual

67**

Corectură sculă, in program

E

0-99

Parametru în VP

   

Legendă: * = activă în poziţia de decuplare

Curs

43

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A ** = activă numai în/sub formă de propoziţie 4.1.4 Sistemul de coordonate Definiţiile

S.C.COMELF S.A

** = activă numai în/sub formă de propoziţie
** = activă numai în/sub formă de propoziţie
** = activă numai în/sub formă de propoziţie
** = activă numai în/sub formă de propoziţie

** = activă numai în/sub formă de propoziţie

** = activă numai în/sub formă de propoziţie
** = activă numai în/sub formă de propoziţie
** = activă numai în/sub formă de propoziţie

4.1.4 Sistemul de coordonate

Definiţiile direcţiei axelor corespund documentelor normative DIN66217, ISO R/841 şi EIA RS-267-A. Axele principale X,Y,Z ale sistemului de coordonate sunt aşezate dreptunghiular una fată de alta: se vor utiliza pentru toate axele unităţi identice. Astfel că sistemul de coordonate cu filet pe dreapta, adică o rotaţie de la +X la +Y realizează o linie de şurub pe direcţia +Z. Pentru axele de rotaţie mişcarea se

realizează totdeauna în jurul unei axe principale. Desenarea acestor axe şi a mişcării acesteia sunt vizualizate în această imagine. Punctul zero al sistemului de coordonate (X=0, Y=0, Z=0) poate fi aşezat oriunde în interiorul zonei de comandă.

+Y +B +X +A
+Y
+B
+X
+A
+C +Z
+C
+Z

Direcţia coordonatelor

Sistemul de coordonate este conform VDI linii directoare 3255. Axa Z se derulează orizontal şi paralel faţa de suprafaţa de fixare. Mişcarea pozitivă pe –X se derulează în partea dreaptă. Axa Y se termină în unghi drept faţă de axa X şi Z încât să rezulte un sistem de coordonate cu rotire spre dreapta. Coordonatele

Mişcarea sculei trebuie să corespundă cu diferitele mişcări ale axelor. Pentru mişcarea pe o axa adresa X,Y,Z,B se vor programa cu o valoare. Introducerea se derulează în mm respectiv grad în mod de scriere zecimal. Astfel o valoare X1,23 reprezintă un drum al sculei pe coordonata X de 1,23 mm. Incrementul cel mai mic , programabil, reprezintă 0,001 mm respectiv 0,0001 ţol. Incrementul cel mai mare poate fi 999,999 mm şi respectiv 999,99 ţol.

Curs

44

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Pentru axe de rotaţie cea mai mică valoare programabilă este 0,001, iar cea

S.C.COMELF S.A

Pentru axe de rotaţie cea mai mică valoare programabilă este 0,001, iar cea mai mare 9999,999. Pentru axele de rotaţie valoarea maximală reprezintă numărul de 27 rotaţii. Dacă se programează o valoare mai mare apare pe monitor un cod de eroare.

Cote în inch/ metric (G70/71)

Există posibilitatea de a introduce date geometrice în inch sau unităţi metrice. Rolul funcţiilor G70/71 este următorul:

G70: coordonatele programate sunt exprimate în ţol G71: coordonatele sunt exprimate în mm Funcţiile sunt eficient modale.

Unităţi pentru

G 71

G 70

coordonate

0,001 mm

0,001 inch

avans (G94)

0,1 mm/min

0,01 ţol/min

(G95)

0,001 mm/turaţie

0,0001 ţol/min

Atenţie! Programul complet trebuie derulat împreună cu sistemul de unităţi odată ales. O modificare în interiorul programului nu este permisă . Datele maşinii vor fi calculate în mod automat din nou, după ce a fost aleasă una dintre cele două unităţi. Memoria sculei trebuie introdusă din nou în sistemul de program. După o modificare punctul referinţă trebuie pornit în gol. Cu ajutorul unei constante maşină se va alege una dintre unităşile de măsură în mod automat. La realizarea unui program funcţiile G71 şi G70 trebuie să fie scrise la propoziţia Nr 1. În timpul citiri unui subprogram de către CNC, se vor compara unităţile din comandă iar în caz de neconcordanţă vor fi recalculate.

4.1.5 Cote de referinta si punctele zero ale masinii

Introducerea cotelor de referinta

La introducerea cotelor de referinţă punctual final al traiectoriei uneltei se va stabili cu ajutorul coordonatelor sistemului de coordonate ales. Valoarea coordonatelor poate să se afle pentru fiecare axă în domeniul de lucru de la cota maximă la cota minima.

Curs

45

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Valoare p rogramabilă maximă este dependentă de domeniul de lucru al maşinii şi

S.C.COMELF S.A

Valoare programabilă maximă este dependentă de domeniul de lucru al maşinii şi de alegerea punctului zero ales al coordonatelor.

Introducerea cotelor de referinţă se va stabili cu ajutorul condiţiilor de deplasare G90. Acestă funcţie este modală, adică rămâne activă până va fi anulată de o altă funcţie modală G91- cote înlănţuite.

Exemplu :

Dacă va trebui să fie efectuată o mişcare a uneltei liniară de la punctul de începere P1, peste punctele P2,P3,P4, atunci programul este:

---------------------------

N1 G90 X3 Y4

N2 G0 X7 F100

N4 G1

N5 Y1

N6 X3

N7 Y4

---------------------------------

Condiţia traiectoriei G90 va fi menţionată numai pentru a vizualiza mai bine programul.

Introducerea cotelor înlanţuite

Pentru introducerea cotelor, poziţia finala a mişcării sculei se va stabili din poziţia sculei la momentul respectiv. Indicativul va reprezenta direcţia mişcării axei. Valoarea programabilă maximă este dependentă de domeniul de lucru a maşinii şi de poziţia punctului zero ales.

Introducerea cotelor înlanţuite va fi dată de condiţia de miscare G91. Aceasta funcţie G este modală. Comanda lucrează intern cu cote de referinţă care apelează punctul zero stabilit în program. Există astfel posibilitatea de a se trece pe parcursul unui program de la un sistem de cote de lanţ la un sistem de cote de referinţă.

Exemplu :

Curs

46

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Valoarea introdusă a cotelor va fi dată de condiţia de lucru G91, funcţie

S.C.COMELF S.A

Valoarea introdusă a cotelor va fi dată de condiţia de lucru G91, funcţie modală. Dacă va trebui să fie efectuată o mişcare a uneltei liniara de la punctul de începere P1, peste punctele P2,P3,P4, atunci programul este:

-----------------------

N1 G90 X0 Y0

N2 G91 X3 Y4

N3 G1 X4

N4 Y-3

N5 X-4

N6 Y3

-----------------------

Punctul ZERO si deplasarea punctului ZERO

Daca se referă la programarea parţială, atunci sunt importante trei puncte ZERO:

- punctul de referinţă maşină;

- punct zero maşina;

- punct zero program. Punctul zero de referinţă

Punctul zero maşina este de asemenea un punct fix pe maşina. Poziţia sa în raport cu punctul de referinţă maşina va fi stabilit prin valorile din memoria constantelor(MC), permanentă a maşinii.

Pentru livrari ale tabloului de comanda, distanţele de la punctul de referinţă maşina la punctul zero maşina vor fi stabilite şi memorate în arhivă. Acestea vor trebui să fie controlate periodic şi eventual corectate.

Raportul intre punctul de referinta al masinii si punctul zero al masinii

pe pupitrul de

comanda. Dupa ce fiecare axa a atins punctual de referinta, punctul zero al masinii va deveni originea sistemului de coordonate care se refera la punctul zero al masinii vor fi afisate pe monitor .

In timpul cautarii punctului de referinta al masinii, vor fi calculate datele pentru cotele

Curs

47

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Pozitia punctului zero, respectiv programului cu punctul zero este dependenta de piesa. El

S.C.COMELF S.A

Pozitia punctului zero, respectiv programului cu punctul zero este dependenta de piesa. El va fi astfel incat la programarea respectiva sa fie necesar un numar minim de calcule. Pentru stabilirea punctului zero exista doua posibilitati:

- cu ajutorul programului, cu deplasarea punctului zero

G54-G59;

- manual prin deplasarea cu ajutorul tastaturii la zerourile axelor.

Deplasarea PUNCTULUI ZERO (G92/G93)

Punctul zero al programului respectiv al piesei va putea sa fie ales in interiorul domeniului de lucru al masinii. Pozitia acestui punct va putea fi stabilit aleatoriu pentru simplificarea calculelor din timpul programarii. Astfel de modificari ale punctului zero vor fi reprezentate de deplasari ale punctului zero pe cele 4 axe. Dupa o deplasare a punctului zero toate coordonatele vor face referire la noul punct zero.

Pupitrul de comanda lucreaza constant cu cote de referinta. Pe monitor apar valorile cotelor de referinta chiar si atunci cand se lucreaza cu cote inlantuite G91.

Daca o propozitie este prelucrata cu o deplasare a punctului zero, atunci coordonatele vor fi calculate cu referire la punctul zero nou.

Daca conditiile de deplasare stau la dispozitie pentru o deplasare a punctului zero

G92 - coordonatele noului punct zero se refera la punctul zero anterior

G93 coordonatele noului punct zero se refera la un punct fix, punctul zero al masinii sau punctul in care se repun axele.

Daca inainte a fost activata o deplasare a punctului zero care a fost memorata, atunci G92/G93 este activa de la aceasta deplasare. O propozitie cu deplasarea punctului zero contine:

- conditiile de deplasare G92/G93;

- coordonatele noului punct zero referitoare la : punctul zero anterior (G92) un punct zero fix (G93).

Intr-un

program deplasarea punctului zero se poate repeta de mai multe ori, ambele variante fiind

valabile. Functia G92 va fi inaintea functiei G93 daca programul contine repetari ale deplasarii punctului zero.

Functia G92 se foloseste pentru:

Curs

48

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A - deplasari ale punctului zero masina M in punctul zero piesa W; -

S.C.COMELF S.A

- deplasari ale punctului zero masina M in punctul zero piesa W;

- pentru stergerea diferitelor deplasari ale punctului zero care vor fi programate cu G92;

- pentru a deplasa punctul zero la sfarsitul programului. Exemplu :

Deplasare programata cu ajutorul functiilor G92/G93 a punctului zero.

Cele patru gauri in jurui punctului A si cele patru gauri in jurul punctului B vor trebui gaurite. Punctul zero

va fi deplasat intai de pe W pe punctul A, iar apoi pe

punctul B. Astfel se vor reduce calculele la programarea respectiva la minim.

se vor reduce calculele la programarea respectiva la minim. 1. Program cu G92: ----------------------------- %PM N9001

1. Program cu G92:

-----------------------------

%PM

N9001

N1 G17 T1 M6

N2 G81 Y2 Z-10 F200 S500 M3

N3 G92 X90 Y70

N4 G79 X20 Y20

N5 G79 X-20

N6 G79 Y-20

N7 G79 X20

N8 G92 X200

N9 G79 X-20 Y-20

N10 G79 X-20

Curs

49

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A N11 G79 X20 N12 G79 Y20 N13 Z100 X-20 N14 G93 X0 Y0

S.C.COMELF S.A

N11 G79 X20

N12 G79 Y20

N13 Z100 X-20

N14 G93 X0 Y0 M30

------------------------------

Explicatie:

N2: definirea ciclului de gaurire G81

N3: deplasarea punctului zero de pe W pe A

N4-N7: gaurirea celor 4 gauri; suprafata va fi definita ca fiind z=0

N8: punctului zero se va deplasa de pe A pe B

N9-N12: gaurirea celorlalte 4 gauri

N13: axa sculei retrasa in afara piesei

N14: punctul zero va fi deplasat in W.

2. Program cu G93:

-------------------------------------------

%PM

N9001

N1 G17 T1 M6

N2 G81 Y2 Z-10 F200 S500 M3

N3 G93 X90 Y70

N4 G79 X20 Y20 Z0

N5 G79 X-20

Curs

50

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A N6 G79 Y-20 N7 G79 X20 N8 G79 X290 Y50 N9 G79 X-20

S.C.COMELF S.A

N6 G79 Y-20

N7 G79 X20

N8 G79 X290 Y50

N9 G79 X-20 Y-20

N10 G79 X20

N11 G79 Y20

N12 G79 X-20

N13 Z100 M30

--------------------------

Explicatie:

Programul corespunde programului anterior cu urmatoarele exceptii:

N3: punctul zero va fi deplasat de pe W pe A

N8: punctul zero va fi deplasat de pe W pe B

Deplasarea PUNCTULUI ZERO memorata

Deplasarea punctului zero se refera la punctul zero al masinii. In memoria CNC432 pot fi arhivate 6 puncte reprezentand puncte zero piesa.

Pot fi utilizate 7 functii G in acest caz:

G53 fara deplasarea punctului zero M

G54-G59 deplasarea punctului zero M in punctul zero W originea piesei.

punctului zero M in punctul zero W – originea piesei. Exemplu : Un cub poate fi

Exemplu : Un cub poate fi prelucrat dintr-o prindere pe patru laturi, prin indexarea mesei, folosind astfel 4 functii G de deplasare memorata. In acest caz are aceste functii in memorie si se pot apela prin simpla apelare

Curs

51

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A a unui program, apelarea Meniului urmata de apasarea tastei 4. Punctele zero memorate

S.C.COMELF S.A

a unui program, apelarea Meniului urmata de apasarea tastei 4. Punctele zero memorate se pot modifica fara nici o restrictie.

Curs

52

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A 4.2. Comenzi tehnologice privind traiectoria sculei 4.2.1 Pozitionarea (pornire/oprire) Pentru o miscare

S.C.COMELF S.A

4.2. Comenzi tehnologice privind traiectoria sculei

4.2.1 Pozitionarea (pornire/oprire)

Pentru o miscare tehnologica cu avans rapid de pe valoarea reala pe valoarea nominala valorile pot fi introduse in mod absolut (cote de referinta fata de sistemul de referinta al masinii) sau incremental (sistemul cotelor inlantuite). Functia porneste este o functie modala si ramane activa atat timp cat nu este dezactivata de o alta functie din aceiasi grupa. Dupa CLEAR CONTROL (resetarea generala a parametrilor traiectoriei) functia G0 va fi activata automat. Intr-o propozitie pot fi scrise valorile pentru toate coordonatele axelor. Ordinea in care axele isi vor atinge pozitia este stabilita printr-o functie G-G17,G18,G19 care reprezinta alegerea planului de lucru (axa sculei).

Avem doua posibilitati:

- axa sculei se va deplasa in directia negativa. Ordinea fixa (logica pozitionarii) arata in felul urmator:

G

 

G17

 

G18

 

G19

Miscarea

4

axe

4

axe

4

axe

Plan de lucru

X

si Y

X

si Z

Y

si Z

Axa sculei

Z

Y

X

- axa sculei se va deplasa in directie pozitiva. Ordinea fixa (logica pozitionarii) arata in felul urmator:

G

 

G17

 

G18

 

G19

Axa sculei

Z

Y

X

Plan de lucru

X

si Y

X

si Z

Y

si Z

Miscarea

4

axe

4

axe

4

axe

In ambele cazuri se interpoleaza 2 axe in planul principal (interpolare liniara, circulara) simultan. Urmatoarea propozitie se va executa dupa ce toate axele si-au atins pozitia programata.

Exemplu :

Se considera, ca axa se afla pe axa Z, astfel ca G17 este activa. Scula va fi pozitionata de pe pozitia P1 pe pozitia P2. La introducerea cotelor de referintase va programa aceasta deplasare in felulul urmator:

N40 G0 X25 Y15 Z10

Curs

53

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Urmatoarele deplasari se vor efectua pe axa sculei, scula deplasandu-se pe directia negativa:

S.C.COMELF S.A

Urmatoarele deplasari se vor efectua pe axa sculei, scula deplasandu-se pe directia negativa:

- o miscare simultana pe axele X si Y;

- o miscare pe axa Z Z10.

- Pozitionarea de pe P1 pe P2 se va face in felul urmator:

N140 G0 X10 Y10 Z20.

Pe

miscari:

masina

unealta

se

vor

derula

urmatoarele

-

o miscare pe Z in sens pozitiv Z20;

-

o deplasare a axelor X si Y din P1 in P2.

-

4.2.2 Interpolarea liniara G1

X si Y din P1 in P2. - 4.2.2 Interpolarea liniara G1 Pentru interpolarea liniara, programata

Pentru interpolarea liniara, programata cu ajutorul functiei G1, se va deplasa scula pe o traiectorie dreapta din pozitia momentana, spre punctul final programat; valorile pot fi introduse absolut sau incremental. Avansul necesar dealungul traiectoriei drepte va fi programat cu ajutorul unui cuvant adresa F.

Functia G1 este modala si ramane activa, pana cand va fi anulata de o alta functie din aceiasi grupa:

G0,G2, G3. Pot fi programate pana la trei coordonateintr-o propozitie care contine functia G1. Daca cele trei axe principale sunt programate, va fi interpolata o dreapta in spatiu interpolare tridimensionala.

Avansul programat este egal cu viteza traiectoriei. Avansul, pentru o axa de rotatie calculata, va fi considerata ca un avans in grad/min.

Exemplu :

1. 3D Interpolare Unealta se deplaseaza cu un avans de 100mm/min din punctul P1(5,5,10) spre punctul P(30,10,20). Pentru introducerea cotelor de referinta miscarea tehnologica va fi programata in felul urmator:

miscarea tehnologica va fi programata in felul urmator: Curs 54 Proiect „ Modificarea fundamentala a fluxurilor

Curs

54

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A G1 X30 Y10 Z20 F100 Cele trei axe se deplaseaza simultan si ating

S.C.COMELF S.A

G1 X30 Y10 Z20 F100

Cele trei axe se deplaseaza simultan si ating punctul final in acelasi timp.

Frezarea plana :

Suprafata piesei reprezentata in imagine trebuie prelucrata. In acest scop vor fi calculate pozitiile centrului de frezare si punctele programate.

Program

-------------------------------------------

%PM

N9001

N1 G17 T1 M6

N2 G0 X-35 Y130 Z0 S500 M3

N3 G1 X200 F300

N4 Y90

N5 X0

N6 Y40

N7 X200

N8 Y10

N9 X-35

N10 G0 Z100 M30

--------------------------------------

Explicatie:

Z100 M30 -------------------------------------- Explicatie: Curs 55 Proiect „ Modificarea fundamentala a fluxurilor de

Curs

55

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A N1: scula T1 – freza  60 va fi stransa; lungimea va fi

S.C.COMELF S.A

N1: scula T1 freza 60 va fi stransa; lungimea va fi arhivata in memoria pentru corectura scula MT;

N2: prima deplasare va fi in planul xy. Scula este deplasata la 5 mm in fata piesei si apoi pe adancime.

N3 N9: miscare cu avans de lucru din punctul 1 in 2,3,4,5,6,7,8.

N10: deplasare cu avans rapid deasupra piesei ; sfarsitul programului.

4.2.3 Deplasare unei axe de rotatie

Aceasta se refera numai la masini unelte cu comanda numerica care au o axa de rotatie indexarea

mesei.

Valoarea nominala

Comanda numerica considera ca o axa de rotatie este liniara, asfel incat fiecare unghi dorit de -

9999.999 o sa poata fi programat pana la 9999.999 o . aceasta reprezinta cca 55 de rotatii. Pentru programare,

pozitia absoluta va fi calculata prin adunarea unghiului de rotire in sens pozitiv si respectiv prin scaderea

unghiului de rotire in sens negativ. Programarea unei valori incrementale unghiul de rotire va fi introdus cu semnul corespuzator + sau , in functie de sensul de rotire.

Exemplu:

Valoarea reala a unei axe de rotatie, reprezinta 270 o . Axa va trebui sa fie rotita cu 180 o .

O deplasare in directia de rotatie pozitiva va fi programata astfel:

Cote de referinta B450( =270 o +180 o )

Cote incrementale B180

O deplasare in directia de rotatie negativa va fi programata asfel:

Cote de referinta B90(=270 o -180 o )

Cote incrementale B-180

Viteza de rotatie a unei axe este programata in functie de tipul deplasari:

G0 avans rapid;

G1 avans de lucru cu F precizat.

Curs

56

Proiect „Modificarea fundamentala a fluxurilor de fabricatie si introducerea de tehnologii noi cu scopul cresterii productivitatii si a competitivitatii pe piata interna si externa a S.C. COMELF S.A. BISTRITA”, Program: POS-CCE, Nr. inregistrare: 11.03.016, Cod SMIS 38557Contract de finantare:281101/04.02.2013

S.C.COMELF S.A Daca axa de rotatie va se va deplasa cu o viteza mica, cu

S.C.COMELF S.A

Daca axa de rotatie va se va deplasa cu o viteza mica, cu conditia de deplasare G1, viteza de avans va fi in mm/min cu raza piesei programata. Comanda masinii calculeaza avansul programat in o viteza de rotatie in Grad/min.rotatii. Cuvantul cheie R actioneaza modal; stergerea/dezactivarea acestei functii se realizeaza prin R0. In cazul in care R lipseste avansul este calculat in grad/min.

Exemplu:

Se preconizeaza o deplasare a axei B in sens pozitiv de la 90 o la 270 o cu o viteza de avans F500. Raza dintre centrul axelor si piesa reprezinta 200mm. Introducerea cotelor de referinta se face astfel:

N10 G1 B270 R200 F500

4.2.3. Deplasarea simultana a una sau doua axe liniare si axa de rotatie