Sunteți pe pagina 1din 38
STRATEGIA PENTRU CERCETARE- DEZVOLTARE- INOVARE ÎN DOMENIUL ALIMENTAR TERMEN MEDIU ŞI LUNG 2014 -2020/2020-2030
STRATEGIA PENTRU CERCETARE- DEZVOLTARE- INOVARE ÎN DOMENIUL ALIMENTAR TERMEN MEDIU ŞI LUNG 2014 -2020/2020-2030
STRATEGIA PENTRU CERCETARE- DEZVOLTARE- INOVARE ÎN DOMENIUL ALIMENTAR TERMEN MEDIU ŞI LUNG 2014 -2020/2020-2030

STRATEGIA PENTRU CERCETARE- DEZVOLTARE- INOVARE ÎN DOMENIUL ALIMENTAR TERMEN MEDIU ŞI LUNG 2014-2020/2020-2030

Nastasia Belc 1 (coordonator), Enuta Iorga 1 , Mihai Visan 2 , Petru Niculita 3 , Adriana Macri 1 , Anca Nicolau 4 , Mona Popa 3 , Maria Turtoi 5 , Iuliana Banu 6 , Corina Zugravu 7 Alexandru Stoica 8 Elena Barascu 8 Iosif Gergen 9 Ilie Badescu 10 , Rodica Doros 11

1 IBA Bucuresti; 2 Federatia patronala de industria alimentara - ROMALIMENTA; 3 USAMV Bucuresti, Facultatea de Biotehnologii; 4 Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati, Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor; 5 Asociatia Specialistilor din Industria Alimentara ASIAR; 6 Asociatia Specialistilor din Morarit si Panificatie - ASMP; 7 Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”si Institutul National de Sanatate Publica; 8 Universitatea Valahia, Targoviste, Facultatea de Ingineria Mediului si Stiinta Alimentului; 9 USAMV Timisoara; 10 Institutul de Sociologie Bucuresti; 11 Institutul de Nutritie si Boli Metabolice „N.Paulescu”

Cuvant inainte

Acest document descrie Strategia pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare in domeniul alimentar pe termen mediu si lung 2014-2020/2020-2030 a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Obiectivele strategice, directiile de cercetare si variatele proiecte de cercetare definite in aceasta strategie au in vedere generarea de cunostinte stiintifico-tehnice pentru valorificarea potentialului agroalimentar mare al Romaniei, asigurarea securitatii si sigurantei alimentare, precum si a starii de sanatate a populatiei Romaniei, prin realizarea de alimente sanatoase si sigure de catre o industrie alimentara romaneasca durabila si competitiva. Strategia CDI in domeniul alimentar din Romania a fost elaborata in conformitate cu prevederile Regulamentului Planului de Dezvoltare Rurala pentru perioada mentionata. Aceasta Strategie pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare in domeniul alimentar fost intocmita de catre un grup de lucru format din membri ai Platformei Tehnologice Nationale „Food for Life”, Federatiei Romalimenta, membri ai Asociatiei Specialistilor din Industria Alimentara din Romania (ASIAR), cadre universitare, cercetatori, profesionisti din domeniul sanatatii si sociologiei, precum si reprezentanti ai Directiei de cercetare pentru industria alimentara din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Membrii grupului de lucru au fost selectati pe baza expertizei lor in domeniile educatie si cercetare agroalimentara, sanatate umana si sociologie, precum si productie in industria alimentara. Strategia prezenta se bazeaza pe date statistice privind CDI in domeniul alimentar, starea de sanatate a populatiei Romaniei si productia de alimente din Romania, raportate la datele aferente acestora existente la nivelul Uniunii Europene. Prima intalnire a avut loc in iunie, urmata de intalniri in iulie si august si completate cu interactiuni prin intermediul Internet-ului. Forma finala a acestei Strategii va fi supusa dezbaterii publice.

Definitii

„Prin aliment ori produs alimentar se intelege orice produs sau substanta, indiferent daca este prelucrat integral, partial sau neprelucrat, destinat consumului uman ori preconizat a fi destinat consumului uman; alimentele includ şi băuturile, guma de mestecat şi orice altă substanţă, inclusiv apa, încorporată intenţionat în hrană în timpul producerii, pregătirii sau tratării acesteia” (text preluat din legislatia UE si mentionat in legea 150/2004, completata de legea 412/2004, Romania). Suveranitatea alimentara este dreptul indivizilor, comunitatilor, populatiei si tarilor de a-si defini propriile lor politici in ceea ce priveste agricultura, munca, pescuitul, hrana si pamantul, politici care din punct de vedere circumstantial sunt apropiate din punct de vedere social, economic si cultural. Aceasta (suveranitatea) include dreptul real la hrana si la a produce hrana, ceea ce inseamna ca toti oamenii au dreptul la o hrana sigura, nutritiva si in conformitate cu cultura lor, precum si la productia de resurse producatoare de hrana, inclusiv capacitatea de a se sustine pe ei insasi si societatea lor” („International Planning Committee for Food Sovereignty”, 2002). „Securitatea alimentara exista atunci cand toti oamenii, in orice moment, au acces fizic si economic la alimente sigure si nutritive care indeplinesc necesitatile de hrana ale organismului uman, pentru a duce o viata sanatoasa si activa" (Conform „Declaratiei Mondiale asupra Nutritiei” FAO/OMS/ROMA 1992 si a „Declaratiei asupra Securitatii Alimentare Mondiale” FAO/OMS/1996). Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste 3 problematici ale securitatii alimentare: prima, disponibilitatea alimentelor, ceea ce inseamna cantitate suficienta de alimente, a doua, accesul la alimente, care este legat de resursele economice si/sau fizice, suficiente, pe care oamenii trebuie sa le aibe pentru a avea alimentele corespunzatoare dietei individuale si, a treia, modul de utilizare a alimentelor, adica, de a avea suficiente informatii despre nutritie si igiena, astfel incat alimentele sa aiba functiunea de hrana. Inca un element suplimentar este acela ca aceste 3 problematici trebuie sa fie stabile in timp si spatiu. In ceea ce priveste securitatea alimentara, conform FAO/OMS, guvernele statelor trebuie sa fie in stare sa isi hraneasca populatia. In contextul noilor provocari societale: resurse putine si cerinte mai mari, este nevoie de cercetare- dezvoltare si inovare pentru asigurarea securitatii alimentare pentru o populatie globala in continua crestere. Siguranta alimentara este un concept conform caruia produsul alimentar nu va dauna consumatorului daca este preparat si/sau consumat potrivit utilizarii prevazute (SR EN ISO 22000:2005).

1.

INTRODUCERE

1.1 Date sintetice privind industria alimentara la nivel european si national

Sistemul alimentar, incluzand tot lantul alimentar pana la consumator, este de departe cel mai mare sector industrial in Europa (14,9%) cu 4,25 milioane de angajati in 287.000 companii. Numarul de angajati din industria alimentara (inclusiv industria bauturilor) reprezinta 15% din totalul angajatilor in sectorul manufacturier detinand, astfel, primul loc in Europa. Structura sistemului este dominata de IMM-uri, acestea reprezentand 49,3% din cifra de afaceri si 63,4% din totalul angajatilor in aceasta industrie.

sursa: “ European Technology Platform “Food for Life”, The Vision for 2020 and beyond Figura

sursa: “ European Technology Platform “Food for Life”, The Vision for 2020 and beyond

Figura 1. Lantul alimentar, domeniul alimentar

In 2011, industria alimentara europeana a avut o cifra de afaceri de 1.017 miliarde euro, cu o productie cu 6,8% mai mare decat in 2010. Exporturile europene au reprezentat 76,2 miliarde euro (cu 16,6% mai mult decat in 2010) si importurile 63,0 miliarde euro (cu 13,5% mai mult decat in 2010), rezultand o balanta de 13,2 miliarde euro in favoarea exporturilor produselor alimentare si bauturilor europene.Consumul de alimente in Europa reprezinta 14,5 % din cheltuielile casnice, in timp ce in Romania acelasi consum reprezinta 30% din totalul cheltuielilor casnice, Romania fiind astfel pe primul loc in Europa cu acest procent (Data&Trends of the Europe Food and Drink Industry 2012, FoodDrink Europe). Industria alimentara romaneasca este cel mai mare sector manufacturier al tarii, cu o cifra de afaceri care depaseste 44 miliarde lei, si cel mai mare angajator, peste 186.000 salariati. Datele INS din 2011 mai arata ca industria alimentara, prin cei 8.239 operatori inregistrati, realizeaza 7-8% din exportul total al Romaniei. Aceste date sumare prezinta elocvent un sector a carui importanta strategica a fost relevata si de Guvern, care arata ca trebuie pus accentul pe dezvoltarea continua a sa, atat pentru acoperirea integrala a necesarului de hrana al populatiei, cat si pentru iesirea agresiva pe pietele externe, pentru echilibrarea si imbunatatirea balantei comerciale a tarii. Importanta sa este cu atat mai mare in contextul global al repetatelor crize alimentare si al ingrijorarii crescande fata de posibilitatile reale de acoperire a necesarului mondial de hrana, oferind industriei alimentare romanesti sansa valorificarii profitabile, prin plusul de valoare adaugata, a productiei agricole autohtone - un alt sector crucial pentru noi, atat din punct de vedere economic, cat si social. Cercetarea, in schimb, este unul dintre punctele slabe, atat la nivelul Uniunii Europene cat si la noi, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare fiind mult mai mici decat in alte industrii si comparativ cu alte continente (America de Nord, Asia, Australia). Comisia Europeana incearca sa elimine acest handicap, prin fondurile alocate cercetarii alimentare, mai ales in beneficiul IMM-urilor si se impune o abordare similara si la nivel national, adica fundamentarea unor linii de finantare destinate special cercetarii aplicative si inovatiei in domeniul alimentar.

1.2 Starea de sanatate a populatiei

Multe studii arata ca alimentatia are o pondere de peste 70% in starea de sanatate a populatiei. Starea de sanatate a populatiei este in permanenta urmarita de autoritatile nationale si europene. Sunt analizate in acest sens date privind stilul de viata, factori de risc sau care influenteaza sanatatea, incidenta bolilor cronice, a morbiditatii si mortalitatii, precum si informatii privind serviciile medicale, calitatea dotarilor, personalului, nivelul de finantare si asigurarea necesarului. Programul de actiune comunitara in domeniul sanatatii publice (2008-2013) aflat in curs de desfasurare a elaborat o lista cu indicatori de sanatate in Uniunea Europeana. La stringerea datelor si

analiza acestora au mai participat programul Eurostat, programul statistic comunitar, precum si UE, OMS si OECD.

ECHI (European Comunity Health Indicators) cuprinde in forma scurta 40 de indicatori de baza, pentru care exista date disponibile, grupati in urmatoarele domenii: de context demografic si socio- economic, al starii de sanatate, al determinantilor starii de sanatate, serviciilor de sanatate si promovare a sanatatii. Pe plan european se constata o imbatranire a populatiei cu scaderea populatiei active. Romania ocupa locul 9 in ceea ce priveste populatia de peste 65 ani. Urmand actualele trenduri in varianta demografica cea mai pesimista si in situatia in care fertilitatea se mentine la acelasi nivel, in 2050, Romania va avea o populatie de 16 milioane si raportul de dependenta (adulti care sustin grupele de varsta vulnerabile copii, batrani) va fi de 1 la 9 persoane. Speranta de viata din Romania estimata a fi una din cele mai reduse din Europa (locul 22 din 27) s-a imbunatatit continuu in ultimii ani, ramanand insa la o rata cu 6 ani mai mica fata de UE (media UE-27 în 2007 a fost de 76,06 ani la bărbaţi şi 82,21 ani la femei, iar în România de 69,71 ani la bărbaţi şi, respectiv 76,86 ani la femei). Mortalitatea infantila a cunoscut o diminuare in ultimii ani ajungand,astfel,la 9,2/1000 copii nounascuti fata de sub 5/1000 copii nou-nascuti in UE.

Romania se situeaza printre tarile UE cu cea mai mare mortalitate prin boli cronice. Dintre acestea, prima cauza de deces o reprezinta bolile cardiovasculare, in special bolile cardiace ischemice. In utimii 10 ani mortalitatea prin boli ischemice are o tendinta descrescatoare. A doua cauza de deces este reprezentata de cancer, rata mortalitatii specifice prin cancer fiind apropiata de cea din UE. Acest indicator ar putea fi influentat de durata mai mica de viata a romanilor, incidenta cancerului crescand o data cu inaintarea in varsta. In ceea ce priveste mortalitatea prin diabet zaharat, Romania se situeaza sub media UE si in acest sens este discutabila modalitatea de raportare. Se constata, de asemenea, o scadere a ratei de mortalitate prin SIDA cu crestere a ratei de mortalitate prin pneumonie si boli hepatice cronice. Se constata, din indicatorii raportati ca, Romania prezinta valori scazute ale numarului de fumatori si de consumatori de alcool fata de media europeana. Din punct de vedere al indicatorilor de sanatate, Romania prezinta o situatie nefavorabila pentru mortalitatea prin neoplasm de col uterin si mortalitatea infantila. Sanatatea are un caracter plurifactorial care implica in afara sistemului de asigurari de sanatate si alte organisme care sa actioneze integrat asupra factorilor de risc, ducand in cooperare la scaderea morbiditatii si mortalitatii si cresterea sperantei de viata. O stare de sanatate buna a populatiei conduce la scaderea costurilor pentru sanatate si la o imbunatatire a statusului social si economic al acesteia cu influente benefice asupra economiei tarii, in general. Industria alimentara poate interveni in acest caz, prin alimentele de buna calitate pe care le pune la dispozitia pietei ca un mijloc de preventie impotriva imbolnavirilor.

1.3 Ipoteze de lucru si context sociologic in asigurarea securitatii alimentare

Una dintre problemele cheie de care depinde orice politică în domeniul alimentar și succesul oricărei strategii de cercetare, inclusiv strategia de cercetare in domeniul alimentar, este chiar studiul populației. O strategie de cercetare ori o politică alimentară trebuie gândite prin prisma „corpului demografic” al unei țări (regiuni etc.). Studiul securității alimentare trebuie fundamentat pe o bună cunoaștere a structurii și dinamicii populaționale ale țării. Conceptul pivot al acestui gen de studii este cel de corp demografic, așa cum a fost definită această noțiune de demograful român, Vladimir Trebici. O populație îmbătrânită este o populație cu un corp demografic obosit, după cum o populație expusă unei hemoragii demografice de tip migraționist atestă un corp demografic fragil, căruia îi lipsește punctul de echilibru organic, astfel că este expus unei forme de volatilitate demografică cu binecunoscutele frisoane generate de fragilitatea organismului indusă prin deficite generale și specifice sau, cu termenii consacrați, prin subnutriție și malnutriție. Trecerea la alimentația supermarchetizată, adică la comerțul alimentar transfrontalier, a distrus sistemul cvasi-natural de apărare în fața riscurilor precarității alimentelor, sistem pe care specialiștii îl indică prin ceea ce denumesc alimentație specificată cultural. Putem spune că supermarchetizarea și, deci, comerțul alimentar transfrontalier au adâncit insecuritatea alimentară și, adeseori, chiar au agravat riscul bolilor prin alimentație, al formelor noi de malnutriție, al nesiguranței generale în perioadele de precaritate alimentară etc. Concepția unei strategii de cercetare a securități alimentare ar trebui să cuprindă, ca obiectiv general, evaluarea capacității de reproducere biologică a unei populații și a condițiilor care

influențează evoluția unei asemenea capacități. Starea de sănătate și de echilibru ale corpului demografic național, urban, rural etc. pot fi evaluate printr-o grilă sau o matrice standard. Dimensiunile unei asemenea matrici sunt cele care vizează starea internă a corpului demografic – indicatori și indici ai morbidității, ai fertilității, ai îmbătrânirii, ai mortalității, migrației, sporului natural și migrator etc. pe zone și la scara țării – în raport cu starea sa externă, sub cele cinci fațete ale acesteia, și anume: cultura sănătății, cultura muncii, cultura hranei, cultura minții și cultura sufletului. Acestea compun ansamblul factorilor de care depinde, apoi, starea internă a corpului demografic, evaluată prin indicatori și indici specifici, analitici și sintetici. Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum una, maximum cinci surse generatoare ale unor riscuri de „îmbolnăvire”. O direcție de cercetări dedicate evaluării insecurității potențiale a corpului demografic (rural, urban, național, regional etc.) este demoiatria (demos, în gr., popor/populație și iatrikos, în gr., vindecare). Demoiatria se constituie din cele cinci ramuri ale sale, între care, cea care ne interesează aici este demoiatria alimentară, adică studiul factorilor de care depinde sănătatea corpului demografic prin alimentație și, deci, securitatea alimentară a unei populații. Condițiile acestea țin nu doar de cantitatea și calitatea statică ale alimentelor (evaluate la un moment dat), ci si de cantitatea și calitatea dinamică și structurală ale alimentației, adică de evoluțiile acesteia. Dinamica și configurația alimentației se constituie într-o sursă a securității alimentare suverane. Un asemenea tip de evaluare ne permite să identificăm dezechilibrul și, deci, insecuritatea indusă de distrugerea alimentației specificate cultural (a modelelor de alimentație tradiționale: stilurile care definesc o alimentație specificată cultural, regional etc.), prin impunerea discriminatorie a alimentației bazate pe comerțul alimentar transfrontalier (esența supermarketizării). Acolo unde supermarketizarea n-a indus „uciderea” alimentației specificate cultural putem vorbi despre securitate alimentară suverană. Demoiatria alimentară, așadar, este conceptul prin care se poate descrie un tip nou de organicitate între alimentația specificată cultural, comunitate prosperă și populație sănătoasă. O populație care depinde exclusiv de conjunctura pieței alimentare nu-și poate asigura securitatea alimentară și nici nu dispune de condițiile minimale de care depinde capacitatea ei de a conserva sănătatea corpului demografic.

2. SCOPUL STRATEGIEI

Scopul strategiei este stabilirea conditiilor si a prioritatilor de cercetare-dezvoltare si inovare necesare atingerii obiectivelor si tintelor de dezvoltare ale domeniului alimentar, utilizand o viziune si un model integrator agricultura-procesare-alimentatie-nutritie-sanatate astfel incat, sa se asigure, in perioada prognozata, un grad ridicat de securitate si suveranitate alimentara la nivel national si regional. Plecand de la conditiile economice, sociologice, legislative si institutionale actuale din Romania, strategia de cercetare-dezvoltare si inovare pentru domeniul alimentar isi defineste drept tinte, la sfarsitul perioadelor prognozate, dezvoltarea pietei romanesti cu produse alimentare hranitoare, sigure, diversificate si accesibile care sa raspunda mai bine cerintelor si preferintelor diferitelor grupe de consumatori astfel incat, pe baza permanentei informari si educatii referitoare la nutritie, igiena alimentara si la corelarea acestora cu starea de sanatate, sa fie asigurata o alimentatie corecta si sigura a populatiei.

3. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE SISTEMULUI DE CDI IN INDUSTRIA

ALIMENTARA

Cheltuiala cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea,in Europa, in domeniul alimentar, in 2011, a fost de 0,53% din cifra de afaceri a industriei (Eurostat, UN COMTRADE, OECD). In Romania, cercetarea in domeniul alimentar prin planul sectorial al MADR este practic inexistenta, iar in Planurile Nationale de Cercetare-Dezvoltare a fost incadrata in domeniul 5. „Agricultura, securitate si siguranta alimentara”, domeniu care a avut circa 12% din totalul fondurilor alocate acestui plan. Cercetareadezvoltarea si inovarea (CDI) in domeniul alimentar trebuie sa se concentreze, in special, pe acele sectoare care pot aduce valoare adaugata si care pot constitui nise de produs pe pietele internationale. CDI in domeniul alimentar trebuie sa ia in considerare protectia mediului, resursele economice si sociale si potentialul agricol care situeaza Romania pe locul 7 in Europa.

Obiectivele strategice ale sistemului CDI in domeniul alimentar sunt urmatoarele:

I. Imbunatatirea nutritiei si sanatatii populatiei si asigurarea securitatii alimentare pentru toate categoriile de consumatori este una dintre cerintele majore ale societatii. Reformularea si fortifierea produselor alimentare existente, pe baza voluntara, cu reducerea cantitativa a unor ingredienti alimentari,

precum zahar, sare (ex. sodiu) si grasimi si fortifierea alimentelor cu alti nutrienti (ex. vitamine, minerale si alti compusi bioactivi) reprezinta dinamismul acestui sector; totodata, combaterea malnutritiei (obezitatii si subnutritiei) reprezinta o tinta pe care este necesar sa o atingem. Alimentul, ca hrana, este influentat si de nivelul de contaminare pe care acesta il are. Asigurarea sigurantei alimentelor prin noi tehnologii protective si sisteme de calitate integrate care sa previna transformarea unui aliment in non-aliment sau chiar intr-un compus nociv este o alta tinta pe care acest obiectiv strategic trebuie sa il aiba in considerare. O componenta importanta a acestui obiectiv strategic o reprezinta educarea consumatorilor in ceea ce priveste modul de alegere al alimentelor, care poate fi un mijloc de schimbare a structurii pietei alimentare romanesti prin cresterea calitativa a produselor alimentare.

II. Cresterea durabila a productiei interne de produse alimentare prin reducerea pierderilor

pe intreg lantul alimentar pana la consumator si minimizarea, pe cat posibil, a deseurilor alimentare. Deseurile alimentare reprezinta o problema societala acum si care va fi din ce in ce mai grava in viitor si pentru care trebuie sa se gaseasca solutii de rezolvare. Este nevoie de o evaluare a pierderilor alimentare pe fiecare etapa a lantului alimentar: ferma, depozitare, transport, procesare, distributie si consumator. Pe de alta parte, trebuie luat in considerare conceptul de “mai mult din mai putin” tinand cont de resursele tot mai putine (energie, apa si terenuri agricole) in comparatie cu cererea alimentara si de bioenergie, tot mai crescute. Atat valorificarea deseurilor, reducerea pierderilor de alimente, cat si utilizarea eficienta a resurselor, necesita o abordare integrata a lantului alimentar avand in vedere ”intrarile” (materii prime,

materiale, utilaje, substante agrochimice si aditivi etc.) pe lant, dar si “iesirile” (produs finit, subproduse, deseuri etc.), in interdependenta cu factorii de mediu si schimbarile climatice.

III. Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti prin atragerea

industriei in procesul de CDI, dar si prin transferul sistematic al cunostintelor si tehnologiilor obtinute prin acest proces de la organizatiile CDI catre industrie. Imbunatatirea continua a calitatii resursei umane si a

infrastructurii de cercetare, atat la nivel public, cat si privat sunt unele dintre conditiile primordiale ale cresterii competitivitatii economice.

4. VIZIUNEA NAŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL CDI ÎN DOMENIUL

ALIMENTAR

La nivel national, s-au elaborat mai multe documente care demonstreaza importanta domeniului atat din punct de vedere economic, cat si social, cultural si de mediu. Astfel, Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007-2013 1 , arata ca cercetarea ştiinţifică agricolă, prin natura obiectului de cercetare - sol, plantă, animal - trebuie să ofere produse biologice de înaltă valoare, materii prime, tehnologii si cunoştinţe adecvate, care să contribuie la promovarea agriculturii durabile şi dezvoltării rurale, la creşterea securităţii alimentare şi a siguranţei alimentului în concordanţă cu cerinţele generale şi specifice ale pieţei. În aceste condiţii, obiectivul cercetării este de a dezvolta tehnologii care să acopere întregul lanţ alimentar (de la sol până la consumator - „from farm to fork”) şi de a răspunde cerinţelor specifice ale consumatorilor („from fork to farm”), prin soluţii şi concepte ştiinţifice conforme principiilor agriculturii durabile şi asigurării nutriţiei corespunzătoare şi siguranţei alimentare. Planul National de Reforma (2011-2013) 2 are, de asemenea, un capitol dedicat cercetarii, dezvoltarii si inovarii. La nivel international este in pregatire Programul Cadru pentru Cercetare si Inovare, HORIZON 2020 3 , program structurat printr-un set clar de obiective bazat pe Strategia Europa 2020 si Uniunea Inovarii.

1 Strategia Nationala de Cercetare, dezvoltare si Inovare 2007 2013,

2 Programul National de Reforma (2011-2013), http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf

Acest program se concentreaza asupra provocarilor societale, asupra integrarii cercetarii si inovarii intr-un program consolidat cu un set de instrumente comune de scheme de finantare, ce reuneste trei initiative separate si aduce in prim plan mai multa inovare, pe intreg drumul parcurs de produs de la cercetare pana la vanzarea cu amanuntul. Mai mult, programul isi impune sa simplifice accesul companiilor, universitatilor si institutelor din toate tarile UE. Cele trei initiative separate sunt:

- Provocari Societale: schimbarea demografica a sanatatii si a starii de bine; provocari ale bioeconomiei UE: securitate alimentara, agricultura si paduri durabile, cercetari marine si maritime; energie sigura, curata si eficienta; transporturi inteligente, ecologice si integrate; combaterea schimbarilor climatice, utilizarea eficienta a resurselor si a materiilor prime si societati favorabile incluziunii, inovative si sigure;

- Tehnologii Industriale prin leadership in domeniul tehnologiilor generice si industriale, tehnologii de informare si comunicare (TIC), nano-tehnologii, materiale avansate, biotehnologii, sisteme de productie avansate si spatiu;

- Excelenta Stiintifica prin Consiliul de Cercetare European, Tehnologii Viitoare si Emergente (TVE),

Actiuni Marie Curie si Infrastructuri de Cercetare. Un alt concept este Bioeconomia cu un obiectiv specific de asigurarea unor cantități suficiente de alimente si alte produse bio, sigure și de calitate ridicată, prin dezvoltarea unor sisteme productive și utilizarea eficientă a resurselordin producția primară, promovând servicii ecosistemice corespunzătoare, de-a lungul lanțurilor competitive si cu aport scazut de carbon. Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie durabilă a UE. In ceea ce priveste provocarile societale ale bioeconomiei in domeniul aliment-alimentatie acestea sunt:

- Consumatorii (consumatori informati) cu preferintele, atitudinile, nevoile, comportamentul alimentar, stilul de viata si educatia alimentara ale lor; Comunicarea dintre consumatori si comunitatea de cercetare pe lantul alimentar; Imbunatatirea alegerii alimentelor in cunostinta de cauza, a consumului durabil si impactul acestora asupra productiei, cresterii favorabile a incluziunii si a calitatii vietii, in special, a grupelor vulnerabile.

- Alimente sanatoase si sigure si diete pentru toti cu necesitatile nutritionale si impactul alimentelor asupra functiilor fiziologice, ale performantelor fizica si mentala; Legaturile dintre obisnuintele alimentare si alimentatie si imbatranire, boli si afectiuni cronice; Solutii si inovatii legate de dieta care sa conduca la imbunatatirea sanatatii si a starii de bine; Contaminarea chimica si microbiologica ale alimentelor si nutreturilor, riscuri si expuneri; Inovatii in siguranta alimentara, instrumente de comunicare a riscului imbunatatite.

- Industrie agroalimentara durabila si competitiva cu necesitati pentru ca industria alimentara si a furajelor sa faca fata provocarilor sociale, de mediu, climatice si economice de la local la global; Design alimentar, procesare, ambalare, control al procesului, reducerea deseurilor, valorificarea sub-produselor si eliminarea in siguranta a subproduselor de origine animala; Procese inovatoare si durabile pentru utilizarea eficienta a resurselor; Produse diversificate, sigure, la preturi accesibile si de calitate ridicata; Trasabilitate, logistica si servicii, factori socio-economici, rezilienta lantului alimentar fata de riscurile de mediu si climatice; Limitarea impactului negativ al activitatilor de pe lantul alimentar si al schimbarii dietelor si sistemelor de productie asupra mediului. In concordanta cu Strategia Comisiei Europene «Europe 2020 strategy», viziunea pentru Uniunea Europeana este de a realiza un viitor durabil, de a asigura mai multe locuri de munca si o viata mai buna. Cateva dintre elementele cheie ale viziunilor mai multor initiative sau programe sunt: durabilitate, inovatie si competitivitate. Inovarea este instrumentul cheie de a realiza tranzitia catre o productie si un consum ale alimentelor, durabile. Pentru a imbunatati durabilitatea pe intreg lantul alimentar, cercetatorii trebuie sa fie inovativi si sa gaseasca continuu noi metode de a imbunatati productia alimentara, tehnologia si managementul sistemului alimentar. Unul dintre considerentele principale in cadrul documentului « Europe 2020 strategy » este « The Innovation Union » care mentioneaza ca este nevoie de o abordare strategica catre inovare sustinuta la cel mai inalt nivel politic. In acest sens, viziunea nationala trebuie sa ia in considerare transferul de cunostinte si tehnologii, obtinute prin CDI, catre industrie.

5.

DEZVOLTARE – INOVARE ÎN DOMENIUL ALIMENTAR

SITUATIA ŞI PROVOCĂRILE ACTUALE ALE SISTEMULUI DE CERCETARE -

Marile provocari mentionate in strategiile elaborate in cadrul Platformei Tehnologice Europene „Food for Life” 4 , Initiativelor de Programare Comune (Joint Programming Initiatives) 5,6 sau in cele peste 22 de proiecte europene ERA NET in domeniul alimentar sunt: securitatea alimentara, alimentatia si sanatatea pentru o populatie cu tendinta de imbatranire, incalzirea globala si schimbarile climatice ceea ce impune, din punctul de vedere al domeniului alimentar, ca nevoie obligatorie, constientizarea conceptului durabilitatii productiei, procesarii si consumului de alimente si gasirea de solutii, prin cercetare-dezvoltare- inovare, de implementare a acestui concept. Economia nationala si, in special, industria alimentara, se confrunta cu cateva provocari, si anume sa furnizeze alimente sigure, accesibile ca pret si in cantitati suficiente in contextul:

cresterii cererilor populatiei;

cresterii competitiei pe piata;

cerintelor mari de sustenabilitate si durabilitate;

grijii mai mari a populatiei pentru sanatate.

5.1 Cadrul legislativ intern şi la nivel european

Cadrul legislativ la nivel european

Legislatia in vigoare la nivel european privind cercetarea-dezvoltarea-inovarea este «Cadrul Comunitar pentru Ajutoarele de Stat pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare» (2006/C 323/01) 7 , prin care se stipuleaza ca «promovarea domeniului cercetarii-dezvoltarii-inovarii (denumit in continuare «CDI») constituie un obiectiv de interes comun important». In acest document sunt mentionate actiunile de sprijinire a domeniului CDI, prin cresterea cheltuielilor globale in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, ajungand la aproximativ 3% din produsul intern brut. In contextul modernizarii preconizate a politicii ajutoarelor de stat in UE, Comisia va revizui Cadrul Comunitar pentru Ajutoarele de Stat pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare. In conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, revizuirea incearca sa sprijine dezvoltarea durabila si sa contribuie la calitatea cheltuielilor publice, prin descurajarea ajutoarelor care nu aduc o valoare adaugata reala si denatureaza competitia. O prioritate cheie stabilita in Strategia Europa 2020 este aceea de a atinge un nivel al investititiilor in C&D corespunzator la 3% din PIB, si una dintre initiativele sale emblematice este o Uniune a Inovarii 8 . Este evident că un proiect integrator, bazat pe continuitate aplicată, nu poate fi construit decât pe consecvenţă în transpunerea efectivă a principiilor şi legilor care guvernează întreaga politică europeană în sectorul alimentar la baza căreia stă Regulamentul (CE) nr. 178/2002/CE de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. Corelate firesc încă din perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană şi raliate organic în post- aderare, eforturile susţinute ale României împlinesc misiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu spectrul reglementărilor comunitare (Anexa 1) în ceea ce priveşte siguranţa produselor alimentare şi a hranei pentru animale, protejarea sănătăţii publice şi consolidarea încrederii consumatorilor în produsele alimentare din Europa, protecţia consumatorilor împotriva practicilor comerciale frauduloase sau înşelătoare, sănătatea şi bunăstarea animalelor, protecţia şi sănătatea plantelor precum şi mediul înconjurător. Astfel, Legea nr. 150 din 2004 privind siguranţa alimentelor (susţinută de actele normative subsecvente) constituie, în legislaţia internă, baza pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie a sănătăţii oamenilor şi a intereselor consumatorilor în ceea ce priveşte alimentele, ţinând cont de diversitatea ofertei

4 European Technology Platform „Food for Life” Strategic Research and Innovation Agenda (2013-2020 and Beyond), http://etp.fooddrinkeurope.eu/documents/2012/SRIA_2012/SRIA_ETP_Food4Life_2012.pdfJPI A Healthy Diet for a 5 Healthy Life, Strategic Research Agenda 2012 2020 and beyond, http://www.healthydietforhealthylife.eu/images/documents/jpi_sra.pdf 6 FACCE JPI Strategic Research Agenda, www.faccejpi.com

7

8

alimentare (incluzând şi produsele tradiţionale, precum şi funcţionarea eficientă a pietei interne). Toate aceste reglementări conturează o politică alimentară coerentă, eficace, dinamică, adaptabilă şi transparentă. Strategia actuală europeană identifică ştiinţa şi inovarea ca elemente esenţiale ale asigurării competitivităţii economice a Uniunii Europene, iar sectorul alimentar şi cel al hranei pentru animale sunt vectori importanţi în ceea ce priveşte economia UE, alimentele şi băuturile reprezentând un capital rulant anual de aproximativ 900 miliarde euro. Strategia pentru cercetare - dezvoltare - inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung (2014-2020/2020-2030) menţine traiectoria de consecvenţă a politicii româneşti în domeniu şi susţine eforturile României de a-şi afirma propria individualitate între naţiunile UE, inclusiv în zona asigurării unei disponibilităţi de materii prime şi produse agro-alimentare sigure care vor contribui la realizarea obiectivelor de securitate şi siguranţă alimentara în interiorul uniunii, în contextul în care se estimează că produsele alimentare europene vor fi afectate din ce în ce mai mult de factori precum creşterea cererii şi schimbarea tendinţelor consumului în cadrul economiilor emergente, preţul energiei electrice, seceta din emisfera sudică, creşterea de la an la an a utilizării terenurilor pentru biocombustibili, mărirea necesarului de produse alimentare la nivel mondial, anticipându-se că, până în anul 2030, producţia internaţională de alimente va trebui să fie mai mare decât cea actuală cu aproximativ 50% pentru a satisface cerinţele previzionate.

5.2 Tendinţe interne şi la nivel UE

Strategia la nivel european pe perioada 2014-2020 9 aduce argumente pentru mai multe investitii in cercetare pentru a furniza baza de cunostinte pentru inovare in scopul cresterii economice si imbunatatirii conditiilor sociale. In domeniul alimentatiei si sanatatii s-au identificat marile provocari pentru stiinta, politici si actiuni, astfel incat sa creasca bunastarea populatiei, oamenii sa fie cat mai mult timp independenti si activi, intr-o viata mai lunga. Consumatorul are nevoie de un mediu prielnic, nepoluat, de alimente sanatoase. Cresterea biodiversitatii si valorificarea potentialului si biodiversitatii florei si faunei din tara noastra precum si reconsiderarea valorilor nationale (traditie, cultura) in domeniul industriei alimentare sunt de asemenea factori de crestere a calitatii vietii. Incidenta bolilor cronice este in continua crestere atat in Romania, cat si in intreaga Europa. Dintre acestea amintim: bolile de inima, congestii, cancere, diabet si dementa, care sunt cauzate, predominant, de 4 factori fumat, exces de alcool, lipsa de exercitii fizice si comportament alimentar nesanatos 10 , dar si de unii contaminanti prezenti in mediu. Costurile pentru sanatate pentru tratamente si ajutoare sociale pentru familiile celor in suferinta, sunt foarte mari. Pentru a scadea incidenta bolilor cronice, pentru a scadea costurile pentru tratamente si pentru a creste bunastarea oamenilor este necesara o noua abordare: sa prevenim mai mult decat sa vindecam. Alimentul este inteles ca o productie a naturalului si a laboratorului uman. Nu este de ajuns ca alimentele sa fie alese de catre consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca el sa stie unde sunt produse alimentele, cum si cine este implicat in lantul alimentar de productie. Este necesar, de asemenea, sa se identifice pericolele la care este supus organismul uman din cauza alimentelor: noi patogeni, zoonoze, agenti toxici, iradiere, posibile efecte ale ingineriei genetice sau ale noilor tehnici de procesare, precum si cercetari privind potentialul, pe termen lung, teratogenic, mutagenic si oncologic ale contaminantilor alimentari. Calitatea mediului depinde, in general, de activitatile omului, iar industria agroalimentara influenteaza aceasta calitate prin tehnologiile folosite, modul de recuperare si reciclare ale deseurilor si ale ambalajelor utilizate. Numarul oamenilor pe planeta este din ce in ce mai mare, ceea ce inseamna cantitate mai mare de alimente, dar si cantitate mai mare de deseuri. Aceasta va conduce la schimbari ale politicilor aplicate, ale

9 European Commission. Europe 2020. A strategy for smart, sustainable and inclusive growth. EUROPE 2020 A strategy for smart, sustainable and inclusive growth. Brussels, COM (2010) 2020. 10 World Health Organisation, Global status report on non-communicable diseases. Geneva, 2010.

legilor, conducand la randul lor la schimbari in modul procesare si chiar si la schimbarea comportamentului alimentar si a cerintelor consumatorilor. Desi productia alimentara a crescut cu mai mult de 35% in 2008 comparativ cu 1999, gazele emise de industria alimentara europeana au scazut cantitativ cu 17%. Studiul publicat de Comisia Europeana in 2010 (Preparatory Study on Food Waste across EU 27), arata ca anual, la nivel european, deseurile alimentare reprezinta aproximativ 90 milioane tone. Reducerea acestei cantitati este o mare provocare. Prin recuperarea a 5% dintre alimentele care sunt aruncate la nivel global, se pot hrani 4 milioane de oameni pe zi (Food for all forever, Danish Academy of technical sciences report, 2010). Una dintre caile de reducere a deseurilor in industria alimentara ar fi stimularea utilizarii tehnologiilor curate. Alta este educatia consumatorilor in ceea ce priveste modul de interpretare a informatiilor de pe eticheta, de exemplu termenul de valabilitate: ‘best before’ si ‘use by’ astfel incat consumul de alimente sa fie sustenabil, sa nu se cumpere mai mult decat se consuma. Cand, la capatul lantului alimentar alimentele sunt aruncate, atunci toate resursele investite in ciclul de viata al produselor sunt pierdute, de aceea, industria trebuie sa minimizeze producerea de deseuri pe fiecare stadiu al lantului alimentar.

5.3

Aspecte privind resursele naturale, umane şi infrastructura la nivel naţional

5.3.1

Resurse naturale

Agricultura si zootehnia din Romania pot asigura resursa materiala necesara dezvoltarii industriei alimentare romanesti, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, industrie cu potential remarcabil in asigurarea bunastarii si cresterii calitatii vietii populatiei, atat prin alimentele pe care le produce, prin locurile de munca pe care le pune la dispozitia oamenilor, cat si prin impactul important in balanta comerciala si economica a tarii. Resursele naturale ale Romaniei: solurile de buna calitate, padurile cu bogatia fructelor de padure sau ciuperci, apele cu potentialul piscicol, toate acestea, printr-o exploatare optima si durabila pot asigura hrana de buna calitate populatiei tarii, dar pot asigura si productie de premium cu care putem accesa piata europeana si nu numai. Pe langa acestea se mai adauga potentialul genetic al soiurilor si raselor de animale romanesti recunoscute prin buna calitate tehnologica si nutritionala care reprezinta una dintre resursele de baza ale industriei alimentare.

5.3.2

Resurse umane

Numarul de cercetatori in domeniul alimentar din reteaua nationala CDI de interes public este circa

520.

In Romania, dupa 1990, invatamantul universitar in domeniul alimentar a crescut exponential, ajungandu-se, in prezent, ca in 17 universitati sa existe cca. 75 specializari, atat cu nivel de licenta (24), cat si masterat (46) si chiar doctorat (5), care au format deja citeva mii de ingineri, in mai toate regiunile tarii (Anexa 2).

5.3.3 Infrastructura

Dupa 2000, Programul Infras si Programul Capacitati au facut posibila imbunatatirea infrastructurii de cercetare in organizatiile CDI. Dupa 2006, respectiv 2009, datorita fondurilor (nationale si structurale) substantiale investite in invatamint si cercetare, multe organizatii de cercetare cu activitate in domeniul alimentar au achizitionat echipamente performante, de ultima generatie, atat analitice, cat si de procesare-pilot. Exista, in momentul de fata, baza materiala adecvata desfasurarii activitatii de CDI in organizatiile de cercetare din domeniu. Exemple de infrastructurile de cercetare publice disponibile in momentul de fata sunt:

- rezonanta magnetica nucleara: IBA Bucuresti;

- cromatografie de performanta in faza lichida si gazoasa: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj Napoca Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor;

- analiza senzoriala: IBA Bucuresti, FSIA Galati;

- statii pilot procesare cereale si fainuri, procesare carne si procesare legume si fructe: IBA Bucuresti, FSIA Galati;

- testarea ambalajelor de uz alimentar: permeabilitati, proprietati mecanice, migrari: IBA Bucuresti, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti;

- microbiologie alimentara: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj Napoca Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor;

- biologie moleculara: IBA Bucuresti;

- biotehnologii alimentare: IBA Bucuresti, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, FSIA Galati;

- spectrometrie: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj Napoca Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor; Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare USAB Timisoara. Exemple de infrastructuri publice create pe fonduri structurale:

- INCD pentru Bioresurse Alimentare Bucuresti: Cresterea calitatii si competitivitatii activitatii de cercetare-dezvoltare a Institutului de Bioresurse Alimentare;

- Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti: Dezvoltarea infrastructurii

centrului de cercetare pentru studiul calitatii produselor agroalimentare;

- Academia Romana Filiala Iasi, Centrul de Cercetari pentru Oenologie Iasi: Dezvoltarea infrastructurii pentru eficientizarea activitatilor tehnologice si implementarea unor metode neconventionale de imbunatatire a calitatii bauturilor alimentare. Exemple de infrastructuri private create pe fonduri structurale:

- S.C. PLANTA CARPATICA S.R.L. Danes - Infrastructura pentru cercetare plante medicinale, in vederea obtinerii de produse inovative fitofarmaceutice si suplimente nutritionale;

- SC NATURA SRL Biertan - Centru de cercetari pentru prelucrarea materiilor prime vegetale obtinute din agricultura ecologica.

5.4 Analiza SWOT a sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare in industria alimentara

5.4.1 Puncte tari

Sistemul național CDI din domeniul alimentar are următoarele principale puncte tari:

a) Valențele cu totul favorabile ale domeniului alimentar pe care îl deservește (a avut, are și va avea potențial de dezvoltare sustenabilă având potențial pedoclimatic de excepție, asigură atât de necesara stare de bună nutriție și bună sănătate ale întregii populații a țării, asigură locuri de muncă, stabilitate și condiții de dezvoltare economică pentru un număr foarte mare de persoane din mediul rural și urban, are contribuție majoră la PIB-ul național și are un potențial mare și durabil de export al produselor procesate);

b) Numărul mare și stabil de clienți și beneficiari ai rezultatelor cercetărilor, ai activităților de inovare, de transfer tehnologic, de transfer de cunoaștere, de extensie și dezvoltare;

c) Resursă umană de cercetare de foarte bună calitate, performantă și pragmatică cu potențial ridicat de inovare (număr mare de brevete de invenție valorificate, specializări universitare de licență, masterat și doctorat din domeniul alimentar, experiență acumulată în proiecte de cercetare naționale și europene);

d) Infrastructură de cercetare experimentală foarte bună (aparatură modernă performantă, laboratoare și centre de excelență, stații pilot);

e) Conexiuni consistente, colaborări și parteneriate cu Spațiul European de Cercetare (existența Platformei Tehnologice Naționale integrate în Platforma Tehnologică Europeană ”Food for Life”; participarea activa a cercetatorilor romani in grupurile de lucru ale diferitelor initiative, platforme, programe, comitete, organizate la nivel european etc.);

f) Atragerea tinerilor absolventi si incurajarea acestora catre cariere prodigioase in spatiul generos al cercetarii din domeniul alimentar.

5.4.2

Puncte slabe

Principalele puncte slabe ale Sistemului de CDI din domeniul alimentar sunt:

a)

Lipsa, cronicizată în ultimele două decenii, a unei politici concrete, constante și continue privind organizarea, finanțarea și funcționarea Sistemului Național de CDI și, în special, a sistemului de CDI din domeniul alimentar (slabă finanțare națională, cu precădere în ultimii ani, neîncurajarea finanțării private și a parteneriatelor public – private, sistem defectuos de finanțare nediferențiată pe domenii prioritizate ca interes național în cadrul Programelor de CDI din PNCDI 2);

b)

Lipsa centrelor eficiente de transfer tehnologic in domeniu;

c)

Lipsa unui Program Național de CDI, distinct și a unui Program Național de Nutriție;

d)

Stabilirea și finanțarea în cadrul PNCDI 2 a unor Programe Naționale de CDI după modelul Programelor de CD ale Uniunii Europene și neținând seama de cerințele și interesele naționale de dezvoltare a diverselor domenii economice și sociale;

e)

De multe ori cercetarea pare un scop in sine, incercand „sa traga” industria catre inovatii de laborator, de unde lipsa racordarii la cerintele pietei si, in final, utilizarea insuficienta a rezultatelor

C&D.

5.4.3

Oportunitati

a)

Colaborarea dintre entitățile Sistemului CDI și patronatul din industria alimentară ROMALIMENTA, alte patronate interesate de domeniul alimentar, asociații profesionale, fundații, IMM-uri, procesatori din industria alimentară;

b)

Cooperări și parteneriate cu entitățile de cercetare din domeniu, la nivel regional, național, transfrontalier, european și internațional;

c)

Competitia tot mai acerba, inasprita de criza, care obliga tot mai multe companii sa nu se mai multumeasca doar cu piata interna, ci sa iasa si la export - de unde necesar sporit de inovatie;

d)

Încurajarea asocierii dintre micii fermieri și trecerea de la o producție agricolă vegetală și/sau animală de subzistență la una economică, comercială și, prin consecință, creșterea numărului de beneficiari interesați de rezultatele cercetării de industrie alimentară pentru procesarea locală a produselor agroalimentare;

e)

Increderea pe care consumatorii romani o acorda produselor alimentare autohtone (a se vedea impactul programului „Fabricat in Romania”) si recunoasterea, de catre acestia, a importantei pe care cercetarea si inovarea din domeniul alimentar le au in cresterea calitatii vietii in tara noastra;

f)

Poziționarea domeniului alimentar pe primul loc, cu ponderea cea mai mare de finanțare în Programul Uniunii Europene HORIZON 2020 (2014 2020).

5.4.4

Amenintari

a) Slaba finanțare a activităților de CDI, intre alte consecinte determinand procesul de „brain drain” catre sectorul industrial multinational si, mai grav, catre alte piete de munca mai remunerante;

b) Funcționarea precară, dificilă și imprevizibilă ale IMM-urilor din domeniul alimentar datorate suprafețelor foarte mici ale exploatațiilor agricole și, prin consecință, a imposibilității aplicării de tehnologii adecvate sau a nelucrării pământului, a slabei asocieri a fermierilor și procesatorilor, a slabei colectări, depozitări și valorificări ale producției vegetale, a slabei și insuficientei procesări ale producției animale, a slabei protecții și încurajări de natură fiscală sau financiară ale fermierilor și micilor procesatori;

c) Infrastructură slab dezvoltată sau inexistentă în zonele rurale (căi de transport, căi de comunicare, rețele de alimentare cu energie, rețele de apă, rețele de canalizare) care dezavantajează dezvoltarea economică și socială.

d)

Efectele perpetuării și adâncirii problemelor financiare și economice europene, globale și naționale asupra domeniului alimentar;

e) Interes scazut fata de activitatea de cercetare si slaba legatura dintre companiile din industria alimentara si institutiile de cercetare din domeniu;

f) Lipsa unui interes consistent și diversificat pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetării din partea entităților din economia reală;

g) Perpetuarea practicării unui management politic slab și neproductiv pentru dezvoltarea industriei alimentare, servicii și de CDI, la nivelul decizional central și regional;

h) Fiscalitatea exagerata care descurajeaza investitiile private, inclusiv in cercetare si, pe de alta parte, stimuleaza economia neagra, cu efecte catastrofale nu numai asupra incasarilor bugetare, ci si a competitiei corecte si a sanatatii economiei, in final a intereselor populatiei in calitate de consumator si contribuabil.

6. DIRECŢIILE PRIORITARE ŞI REZULTATELE SCONTATE

Prioritatile in cercetarea-dezvoltarea-inovarea in domeniul alimentar la nivel national trebuie sa sustina potentialul agricol pe care Romania il are, sa imbunatateasca politicile nationale ale domeniului, sa imbunatateasca calitatea vietii si bunastarea populatiei si sa asigure o dezvoltare durabila si competitiva a sectorului. Directiile prioritare in CDI in domeniul alimentar in directa relatie cu obiectivele strategice sunt urmatoarele:

Obiectivul strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii

1. Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de

alimente sanatoase

Rezultate scontate:

a) reinfiintarea culturilor vechi: legume, cereale ex. ovaz pentru consumul uman, pseudocereale ex. hrisca, amarant etc.;

b) valorificarea fructelor din zona montana;

c) cresterea biodiversitatii;

d) diversificarea sortimentelor de alimente pe piata;

e) minimalizarea ponderii produselor scumpe din import si asigurarea independentei alimentare, cu cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in agricultura si industria alimentara si a valorificarii superioare a resurselor agro-zootehnice locale;

f) beneficii industriale prin noile produse alimentare pentru diferite categorii de populatie, crearea de

noi activitati productive sau de servicii in agricultura-stiintele si ingineria alimentelor-medicina, beneficii pentru sanatatea diferitelor categorii de populatie, asezarea cercetarii romanesti in domeniu alaturi de cercetarea europeana; g) crearea unei baze de date necesara in stabilirea dietelor pentru eficientizarea eficacitatii acestora; o mai buna cunoastere a proceselor de nutritie, elaborarea unor alimente eficace, cresterea increderii populatiei in alimentele obtinute si procesate autohton.

2. Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si

accesibile, atat prin diversificarea matricilor alimentare, cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor

Rezultate scontate:

a) dezvoltarea productiei si pietei de alimente ecologice;

b) preventia imbolnavirilor prin alimentatie sanatoasa: alimente functionale si/sau personalizate;

c) alimente traditionale cu proprietati nutritive benefice organismului si metode inovative de autentificare a lor;

d) elaborarea unui brand nutritional de tara si strategie de promovare a acestuia prin realizarea unui catalog cu produse nationale avand caracteristici superioare si particularitati traditionale;

e) management superior al profilelor de morbiditate, ca o completare a tratamentului medical alopat.

3. Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta

proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali

Rezultate scontate:

a) noi politici si strategii alimentare in ceea ce priveste compozitia „sanatoasa” a alimentelor in relatie cu acceptabilitatea consumatorilor romani;

b) noi produse (extracte, amestecuri, uleiuri esentiale etc.) din plante aromatice in vederea utilizarii lor ca inlocuitori de aditivi sintetici pentru conservarea sau aromatizarea alimentelor.

4. Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”

Perceptia consumatorului s-a schimbat substantial in ultimii ani si tinde catre un nivel mai inalt de constientizare in legatura cu alegerea alimentelor. Consumatorii romani au inceput sa fie tot mai interesati

de calitatea alimentelor, modul in care acestea sunt produse, punandu-si tot mai des intrebari referitoare la igiena produselor alimentare existente pe piata. In esenta, luarea deciziei de a consuma un aliment se bazeaza pe sintagma ”aliment in care pot avea incredere”. Aceasta este legata de anumite elemente: nevoi, cultura, religie, traditii, obiceiuri alimentare, marca, producator, compozitie, ambalaj etc. Rezultate scontate:

a)

educarea consumatorilor referitoare la rolul alimentatiei in mentinerea sanatatii si a existentei de optiuni adecvate in dieta traditionala autohtona. Educatia va fi adaptata grupurilor tinta, astfel incat eficacitatea demersului sa fie cuantificabila si maximala, iar solutiile oferite vor tine seama de posibilitatile practice aflate la indemana fiecarui grup populational;

b)

intelegerea comportamentului alimentar si al atitudinii consumatorilor asupra alimentelor;

c)

acces crescut la alimente de calitate, sanatoase, datorita preturilor mici sau prin productie proprie;

d)

stabilirea unor directii generale care sa orienteze inovatia in domeniul alimentar, in asa fel incat noile produse sa fie acceptate cu usurinta de consumatorul local.

5.

Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii

nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic

Rezultate scontate:

a) alimente sigure cu continut redus de contaminanti sau chiar de nivel «0»;

b) competenta crescuta a laboratoarelor de profil in detectarea si monitorizarea contaminantilor;

c) tehnologii noi, inovative de obtinere de produse alimentare sigure;

d) intelegerea microecologiei alimentului in diferite sisteme de ambalare: inteligenta, activa, in atmosfera modificata etc.;

e) noi sisteme de trasabilitate;

f) formarea unei educatii a calitatii, uniformizarea standardelor de calitate la unitatile de productie, reducerea pierderilor prin diminuarea produselor neconforme, reducerea costurilor cu echipamentele de monitorizare, reducerea poluarii mediului, cresterea competitivitatii.

Obiectiv strategic II: Cresterea durabila a productiei interne

1. Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de

produse alimentare

Rezultate scontate:

a) gasirea de solutii privind minimizarea consumului de resurse pentru tehnologiile existente de obtinere a

alimentelor;

b)

elaborarea de noi tehnologii de obtinere de produse alimentare cu consum redus de resurse.

2.

Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de

ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului

Rezultate scontate:

a) valorificarea deseurilor alimentare (din industrie si consum) in vederea obtinerii de produse non-

alimentare cu valoare adaugata mare;

b) elaborarea de „tehnologii curate” prin valorificarea integrala a deseurilor si subproduselor rezultate prin

procesarea alimentelor;

c) scaderea impactului ambalajelor asupra mediului - utilizarea ambalajelor biodegradabile, reciclabile etc.

Obiectiv strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti

1. Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si

valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti

Rezultate scontate:

a) realizarea de centre de colectare si procesare primara a produselor agricole;

b) cresterea cantitatilor de sortimente de produse agricole romanesti minimal procesate in lanturile de

distributie;

c)

valorificarea eficienta a potentialului agricol al zonelor rurale;

 

d)

cresterea numarului de locuri de munca in industria alimentara, in zona rurala.

 

2.

Dezvoltarea

de

lanturi

frigorifice regionale si

nationale

in

vederea cresterii

capacitatii

de

depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare

 

Rezultate scontate:

a)

prelungirea durabilitatii minimale a produselor;

b)

cresterea productiei de legume si fructe;

c)

dezvoltarea pietei de produse agricole romanesti constante pe tot parcursul anului;

d)

stabilizarea preturilor unor produse agricole.

3.

Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara si din cercetare

 

Rezultate scontate:

a)

cresterea increderii consumatorilor in calitatea produselor alimentare romanesti;

b)

cresterea competitivitatii economice a companiilor;

c)

cresterea capacitatii de inovare;

d)

dezvoltarea de competente adecvate pentru toate categoriile de personal astfel incât infrastructura de

cercetare sa fie exploatata eficient;

e) dezvoltarea competentelor personalului implicat in cercetarea aplicativa si dezvoltarea de tehnologii

inovative;

f) incurajarea tinerilor cercetatori sa ocupe pozitii profesionale stabile in institute/departamente de cercetare de profil din tara;

g)

incurajarea schimbului de personal national si international (mobilitati).

4.

Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private

Rezultate scontate:

a) promovarea potențialului de inovare al infrastructurilor de cercetare existente, inclusiv asigurarea resurselor financiare pentru activitati de intretinere, service si upgrade al echipamentelor de cercetare existente;

b) crearea de noi infrastructuri de cercetare;

c) incurajarea utilizarii infrastructurii de cercetare de catre industrie;

d) integrarea infrastructurilor de cercetare in ecosisteme de inovare la nivel local, regional si international.

7. INOVAREA ŞI TRANSFERUL DE CUNOŞTINŢE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARA

7.1 Propuneri de măsuri privind transferul de cunoştinţe şi al inovării în industria alimentara

Transferul de cunostinte consta intr-o serie de activitati care au drept scop obtinerea, colectarea si transmiterea de cunostinte, competente si abilitati de la cei care le genereaza catre cei care le vor transforma in rezultate palpabile (produse, tehnologii, procese, servicii etc.) d.p.d.v. economic.

Principalul obiectiv al transferului de cunostinte in cadrul sectorului alimentar este cresterea bunastarii populatiei, care beneficiaza de produsele, procesele si serviciile nou create, ce contribuie la imbunatatirea calitatii vietii. Institutiile de cercetare genereaza cunostinte, iar pentru transferul acestora catre industria alimentara sunt necesare urmatoarele masuri:

Constituirea, in tara noastra, a unui numar suficient de institutii care sustin inovarea si se implica in mod activ in sprijinul ei (autoritati, institutii din cercetare si educatie, Platforma Food for Life, federatia patronala, clustere din cercetare etc.);

Constituirea (existenta) unui numar corespunzator de initiative proprii industriei (organizatii voluntare), cum ar fi Platorma Tehnologica Nationala Food for Life, clustere in domeniu etc., care au o influenta pozitiva asupra dinamicii legata de inovare in industria alimentara romaneasca si in care sunt implicati cei mai reprezentativi factori din sector;

Crearea unei mai stranse legaturi intre comunitatea de cercetare si industria alimentara din Romania. Centrele de cercetare trebuie sa initieze cat mai multe activitati pentru a atrage si sprijini companiile in activitatile de inovare ale acestora:

workshop-uri, seminarii, conferinte, evenimente de brokerage;

sesiuni de instruire pe diferite tematici;

punerea la dispozitie a statiilor pilot din cadrul institutiilor de cercetare sitransmiterea de publicatii de specialitate, pliante, brosuri etc.;

promovarea rezultatelor proiectelor de cercetare, informatii despre programele nationale de finantare;

acordarea de consultanta tehnica, financiara si de marketing. Cercetarea trebuie sa participe la evenimentele organizate de industrie, sa observe care sunt nevoile acesteia, cu ce probleme se confrunta si sa se implice in rezolvarea lor.

7.2 Necesitatea inovarii si modalitati de sustinere a acesteia

7.2.1 Necesitatea inovării în domeniul industriei alimentare Procesul de inovare din domeniul alimentar trebuie susținut deoarece:

este necesar pentru a permite tuturor reprezentanților lanțului alimentar din România să contribuie la obținerea de produse competitive cu ale reprezentanților din alte țări;

este vital pentru companiile de industrie alimentară care își doresc să acceseze sau să se mențină pe piețele produselor de calitate.

7.2.2 Modalități de susținere a inovării

În România trebuie să se instituționalizeze activitățile de inovare cu buget dedicat. Specialiștii consideră că instituționalizarea procesului de inovare poate ajuta companiile fie să demareze procesul de inovare, fie să-l optimizeze, ceea ce contribuie la creșterea eficienței operaționale. O asemenea abordare permite prioritizarea și accelerarea transpunerii în practică ale ideilor noi. În acest scop, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie să creeze programe speciale pentru a susține inovarea în industria alimentară. Tot în această direcție, susținerea financiară a unor competiții de inovare, în special cele dedicate tinerilor, poate constitui o modalitate eficientă de revigorare a procesului de inovare în România. De exemplu, finantarea unei perioade de practica pentru masteranziin unitatile de productie si de realizare a lucrarii de disertatie pe teme inovative, de interes pentru companie, ar fi utile activitatii de inovare, sau lansarea de programe de scurta durata, de transfer de cunostinte si tehnologie de la cercetare la industrie poate fi o modalitate rapida si eficace. Industria alimentară din România trebuie să îmbrățișeze și posibilitățile oferite de sistemul de inovare deschisă, dacă vrea să aibă succes în economia de piață în care competitivitatea este extrem de importantă. Inovarea deschisă este legată în mod tradițional de telecomunicații și industria informatică, dar se consideră că poate aduce beneficii majore industriei alimentare. Pentru a putea face acest lucru, trebuie să fie facilitată întâlnirea industriei cu reprezentanții universităților și institutelor de cercetare.

Direcții de susținere a inovării

Pentru următorii ani, se estimează că sănătatea și bunăstarea consumatorilor vor rămâne forța motrice a inovării, ceea ce va determina companiile să fie interesate să investească în activități CDI centrate pe probleme de nutriție. În stabilirea strategiei de inovare trebuie să se țină seama și de faptul că statisticile demonstrează existența unei piețe de alimente dedicate consumatorilor cu anumite probleme de sănătate (alimente cu beneficii pentru sănătate), de o anumită vârstă sau chiar având un anumit sex. România trebuie să susțină inovarea în domeniul tehnologiilor emergente (pulsuri de lumină, câmpuri electrice pulsatorii, presiuni înalte, ultrasunete), care permit obținerea de produse alimentare cu proprietăți deosebite de ale produselor obținute cu metode clasice.

Inovarea cu privire la ingredientele alimentare;

Inovarea în domeniul ambalajelor și materialelor de ambalare;

Înțelegerea și comunicarea cu noii consumatori pe probleme legate de criza economică pe care o traversăm;

Utilizarea mediilor de socializare pentru a crea interacțiuni noi cu consumatorii și strategii de inovare a alimentelor;

Crearea de rețele deschise de inovare pentru a stimula transpunerea în practică a ideilor noi. Crearea si consolidarea capacitatii de inovare a industriei alimentare in Romania atrage dupa sine implementarea continua si sistematica a sistemelor moderne de management la nivelul companiilor. Aceasta consta in:

aplicarea celor mai avansate procese de productie prin tehnologii moderne, controlul procesului, facilitati pentru testarea calitatii si sigurantei produselor alimentare si managementul operatiunilor corespunzatoare acestora, inclusiv sistemele de management al calitatii;

aplicarea tehnicilor moderne de management financiar;

implementarea celor mai avansate tehnici ale managementului in marketing;

utilizarea resurselor umane necesare acestor activitati, educate si instruite in mod continuu;

implementarea celor mai avansate concepte de management al energiei si mediului, conform standardelor de mediu;

accesul la sistemele de informatii. Pentru ca acestea sa poata fi realizate, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie sa elaboreze politici de sustinere a inovarii la nivelul industriei alimentare, cum ar fi:

facilitarea cooperarii in domeniu, a schimbului de informatii, bune practici si implementarea politicii de invatare intre actorii implicati;

facilitarea dezvoltarii de noi instrumente pentru a sustine inovarea: portaluri de distribuire de cunostinte, ghiduri de bune practici, paneluri pentru industrie etc.;

sprijinirea cererii pentru educatie si dezvoltarea resursei umane necesare industriei alimentare;

inlesnirea accesului catre finantarea proiectelor de inovare;

acordarea asistentei in managementul inovarii, incluzand aici si abordarea managementului lantului alimentar spre inovare;

acordarea de ajutor in identificarea potentialului inovator, cum ar fi: informatii legate de nevoile pietei, conditiile de piata, regulamente noi, cerinte noi etc.;

acordarea de ajutor in internationalizarea intreprinderilor romanesti (accesul pe pietele internationale, colaborarea cu alte companii/institutii din afara tarii etc.);

facilitarea transferului de cunoastere/tehnologic.

7.3 Propuneri de proiecte de CDI finanţate de la bugetul de stat şi din fonduri europene

OS = obiectiv strategic DP = directie prioritara

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de alimente sanatoase

Utilizarea mierii si a produselor stupului in elaborarea de formule alimentare destinate profilaxiei bolilor cronice netransmisibile;

Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime autohtone;

Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator;

Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman;

Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si influenta diferitelor tipuri de procesare asupra acestora;

Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.);

Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru cresterea acestui raport;

Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor functionale, prin cercetare interdisciplinara: agricultura-stiintele si ingineria alimentului-medicina;

Cercetari de nutrigenomica, proteomica si metabolomica pentru stabilirea efectelor asupra sanatatii ale componentelor functionale obtinute din resurse autohtone.

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile, atat prin diversificarea matricilor alimentare, cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor

- Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii inselatoare asupra proprietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor nutritionale validate;

- Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a structurii populatiei europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru varstnici activi sau institutionalizati, cu mentinerea aspectului proprietatilor organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale adaptate acestei conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de procesare si portionare conform tipului si nivelului de activitate;

- Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.).

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali

- Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale;

- Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor.

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”

- Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate;

- Identificarea problemelor nutritionale europene, urmarirea comportamentului alimentar al populatiei statelor membre si al populatiei emigrate in Romania pentru dezvoltarea unor noi produse care sa valorifice potentialul local existent;

- Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri;

- Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor aparute in ultimii ani in urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a obiceiurilor pe grupuri de consumatori (vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din comunitatile de crescatori de oi etc.).

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic

- Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea securitatii si sigurantei alimentare;

- Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare (valabil pe tot lantul alimentar !);

- Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor agroalimentare pe intregul lant alimentar: producator, procesator, distributie prin proiectarea si realizarea de prototipuri de sisteme de monitorizare utilizand intreaga gama de senzori existenti cat si a sistemelor informatice complementare;

- Cercetari referitoare la implicatiile nanotehnologiilor in procesarea agroalimentara;

- Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii stiintifice anticipate asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta in alimente;

- Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la consumator la producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia;

- Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara;

- Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv elaborarea de noi metode de conservare nedistructiva a alimentelor;

- Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice, biologice si fizice in procesarea alimentelor;

- Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale contaminantilor alimentari;

- Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat;

- Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a prevenirii fraudelor alimentare;

- Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre microorganisme, interactiunile gazda-microorganism si alimentmicroorganism, patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind genomica functionala;

- Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor si patogenilor;

- Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si contaminantilor.

OSII: Cresterea durabila a productiei interne. DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse alimentare

- Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a resurselor;

- Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice;

- Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea potentialului biotehnologiilor in producerea alimentelor.

OSII: Cresterea durabila a productiei interne. DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului

- Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara;

- Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare;

- Caracterizarea unor surse de proteine mai putin utilizate in industria alimentara;

- Modificarile induse asupra matricei cerealelor de catre ingrediente noi si tehnici de procesare noi;

- Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii ale componentelor alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor;

- Dezvoltarea si validarea tehnologiilor alternative si a altor tehnologii noi de procesare.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti

- Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a Deltei Dunarii;

- Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente;

- Studiul proporției dintre forțele gospodăriei rurale (de la cea familială țărănească la cea asociativă, patronală etc.) și presiunile mediului socio-demografic (populații îmbătrânite, sub-populații obosite, sărăcie comunitară etc.), economic (disproporția catastrofală între renta europeană și renta identitară a agrosistemelor UE etc.), politico-juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul agrosistemului neprotejat într-o Europă agro-protejată etc.), internațional (migrația internațională, supermarketizarea multinațională a pieței alimentare etc.);

- Studierea formelor pe care le îmbracă externalizarea asimetrică a efectelor sistemului economic spre spațiul rural (recrutare de muncă ieftină, abandonul agrosistemului național în jungla concurenței internaționale sălbatice a agrosistemelor, politicile de abandon în raport cu exploatațiile familiale de tip țărănesc, emigrarea forței de muncă tinere și retromigrația bătrânilor spre rural etc.);

- Studiul raportului dintre cele patru componente ale unui agrosistem gândit în raport cu doctrina „suveranității alimentare”, împărtășite de cele 148 de state care au aderat la programul internațional Via Campesina. Cele cinci sisteme sunt: pământul, apa, stocul de animale, exploatațiile, populațiile agrare;

- Elaborarea matricei rurale de evaluare a stării de sănătate a corpului demografic național și rural; O asemenea matrice ar trebui să fie concepută în raport cu cele cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura sănătății, cultura hranei, cultura minții și cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum una, maximum cinci surse de „îmbolnăvire” cu o simptomatologie pe care studiul acesta o poate sistematiza într-un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi lansată noua direcție de cercetări și anume demoiatria: studiul sănătății corpului demografic (rural, urban, național, regional etc.);

- Relansarea cercetărilor privind „suveranitatea alimentară” a populației, pornind de la concepția unei proporții corecte între exploatațiile familiale și „consumul acoperit”, dintre exploatațiile producătorilor mici și mijlocii și agrosistemele orientate spre piață și profit. Studierea condițiilor favorabile implementării „dreptului de a produce hrană pe teritoriul propriu” și a politicilor de protecție a lucrătorilor agricoli, a femeilor rurale și a comunităților locale;

- Studierea efectelor sociale, agro-industriale și alimentare ale emergenței unui tip special de rentă rurală:

renta rurală europeană, dată de capacitatea inegală a exploatațiilor de a accesa și valorifica fondurile europene pentru dezvoltare agro-alimentară. Regândirea politicilor rurale în raport cu preîntâmpinarea adâncirii decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rurală europeană;

- Studierea sănătății corpului demografic românesc în raport cu norma alimentației sigure, hrănitoare, specificată cultural, de cantitate și calitate suficientă pentru a garanta o viață sănătoasă. Elaborarea unui compendiu digital cuprinzând harta stilurilor alimentare sănătoase și a specificului alimentar al diverselor regiuni sub titlul generic: ”Bucătăria sănătoasă”;

- Studierea raportului dintre cele două sisteme alimentare concurențiale: sistemul bazat pe comerț alimentar transfontalier și sistemul bazat pe dreptul popoarelor de a-și defini propria lor alimentație, agricultură, stocul de animale, sistemele de pescuit etc.; identificarea factorilor care stimulează confluența celor două sisteme în locul coliziunii lor.

- Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor;

- Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si riscului de-a lungul lantului alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si procesului, noi cai de detectie si impactul lantului frigorific in pastrarea produselor agroalimentare.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara si din cercetare

- Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele industriei alimentare romanesti;

- Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private

- Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta sau a unor centre de inovare.

7.4 Stabilirea estimativă anuală a surselor de finanţare: buget naţional, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile Pentru perioada 2014-2020, bugetul total propus pentru cele 20 de proiecte identificate ca prioritare este de 3 milioane euro, conform tabelului 1. Tabel 1.

 

Euro,

Obiectiv strategic/Directie prioritara/teme

milioane

Obiectiv Strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii 16 Directie Prioritara 1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de alimente sanatoase Tema 1: Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime autohtone Tema 2: Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator Tema 3: Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman Tema 4: Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.) Tema 5: Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si dezvoltarea de metode si metodologii pentru cresterea acestui raport in vederea cresterii bunastarii consumatorilor romani - 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte. Directia Prioritara 2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor Tema 1: Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor nutritionale validate Tema 2: Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.)

7

2

1

1

1

2

2

1

1

Directia Prioritara 3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali Tema 1: Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale 1 Directia Prioritara 4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului” 2

1

Tema 1: Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate Tema 2: Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri Directia Prioritara 5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic Tema 1: Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare Tema 2: Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la consumator la producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia Tema 3: Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara 1 Obiectiv Strategic II: Cresterea durabila a productiei interne 4

1

1

4

1

2

Directie Prioritara 1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse alimentare Tema 1: Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a resurselor Directie Prioritara 2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului Tema 1: Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara 2 Obiectiv Strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti Directie Prioritara 1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti Tema 1: Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente

2

2

2

2

2

10

2

Directie Prioritara 2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare Tema 1: Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor Directie Prioritara 3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara 1

Tema 1: Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele industriei alimentare romanesti

Tema 2: Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice 0,5

Directie Prioritara 4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private Tema 1: Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare Pentru perioada 2020-2030, bugetul total propus pentru cele 28 de proiecte identificate este de 28 milioane euro cu aceeasi valoare a bugetului pe proiect si timp.

2

0,5

5

5

7.5 Propuneri de asociere între entitaţile publice şi private (formarea unor grupuri operaţionale

pentru accesarea fondurilor europene prin Parteneriatul European pentru Inovare, grup de producători – entitate publică etc.)

Pentru accesarea fondurilor europene si pentru eficientizarea procesului de cercetare si transferului rezultatelor cercetarii catre industrie si piata, este necesara asocierea actorilor din domeniu (figura 2) in platforme, clustere sau parteneriate.

Autoritati (MADR, MS, MEN, ANPC, ANSVSA) Educatia Media (sistemul de (scrisa, TV, invatamant radio, on-line)
Autoritati
(MADR, MS, MEN, ANPC, ANSVSA)
Educatia
Media
(sistemul de
(scrisa, TV,
invatamant
radio, on-line)
universitar)
Consumator
Cercetarea
(din sanatate
si domeniul
alimentar)
Sanatatea
(nutritionisti,
medici de familie)
Industria
(alimentara si
cele colaterale)
Agricultura
(cultura plantelor,
zootehnie, piscicultura)
Organizatii non-guvernamentale
(asociatii profesionale si ale
consumatorilor)

Figura 2 Actorii din piata agroalimentara care influenteaza atitudinea consumatorului in ceea ce priveste alimentele si alimentatia si pe care proiectul ii va avea in vedere

In momentul de fata este activa Platforma Tehnologica Nationala „Food for Life” cu corespondentul ei la nivel european. In aceasta platforma activeaza voluntar peste 150 de membri din cercetare, industrie, asociatii si autoritati. Asociatia Intreprinderilor Mici si Mijlocii Covasna, ASIMCOV a initiat clusterul AGROFOOD in care activeaza peste 100 de membri, mici companii procesatoare, asociatii profesionale si IBA Bucuresti. Ambele asocieri au fost realizate in special in derularea de proiecte nationale sau internationale in parteneriat. Alte propuneri de parteneriate sunt date in tabelul 5.

8. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

8.1 Prioritizare tematici de cercetare

Pentru implementarea strategiei s-au analizat propunerile de teme de cercetare de la capitolul 7.2, analiza realizata de 17 experti din diferite organizatii de cercetare, in domeniu, care a condus la clasificarea acestor teme dupa importanta si certitudinea de a fi realizate. Votand cu puncte de la 1 la 10 acesti indicatori, pentru fiecare tema in parte s-au obtinut urmatoarele punctaje finale:

Tabel 2: Stabilirea Importantei si certitudinii temelor de cercetare propuse Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cercetare

 

Importanta

Certitudine

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii

 

DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de alimente sanatoase

T1

Utilizarea mierii si a produselor stupului in elaborarea de formule alimentare destinate profilaxiei bolilor cronice netransmisibile

7,8

7,3

T2

Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime autohtone Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si influenta diferitelor tipuri de procesare asupra acestora Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.) Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru cresterea acestui raport Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor functionale, prin cercetare interdisciplinara: agricultura-stiintele si ingineria alimentului-medicina Cercetari de nutrigenomica, proteomica si metabolomica pentru stabilirea efectelor asupra sanatatii ale componentelor functionale obtinute din resurse autohtone

8,8

8,1

T3

9,3

8,5

T4

8,6

7,9

T5

8,1

7,4

T6

8,8

8,6

T7

8,7

7,9

T8

9,2

7,3

T9

8,5

5,6

DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor

T1

Elaborarea unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii inselatoare asupra proprietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor nutritionale validate Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a structurii populatiei europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru varstnici activi sau institutionalizati, cu mentinerea aspectului proprietatilor organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale adaptate acestei conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de procesare si portionare conform tipului si nivelului de activitate Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.)

9,2

8,3

T2

8,5

7,4

T3

9,1

8,0

DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali

T1

Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor

8,9

8,0

T2

9,3

7,6

DP4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”

 

T1

Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate Identificarea problemelor nutritionale europene, urmarirea comportamentului alimentar al populatiei statelor membre si al populatiei emigrate in Romania pentru dezvoltarea unor noi produse care sa valorifice potentialul local existent

9,4

7,9

T2

7,9

6,9

T3

Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri

8,9

7,9

Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor aparute in ultimii ani in urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si

 

a

mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a obiceiurilor pe grupuri de consumatori

T4

(vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din comunitatile de crescatori de oi)

9,0

7,6

DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic

T1

Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea securitatii si sigurantei alimentare Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor agroalimentare pe intregul lant alimentar: producator, procesator, distributie prin proiectarea si realizarea de prototipuri de sisteme de monitorizare utilizind intreaga gama de senzori existenti cit si a sistemelor informatice complementare Cercetari referitoare la implicatiile nanotehnologiilor in procesarea agroalimentara Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii

stiintifice anticipate asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta

8,4

7,6

T2

8,9

8,2

T3

9,1

7,8

T4

7,7

5,9

 

T5

in

alimente

8,8

7,8

T6

Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la consumator la producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv elaborarea de noi metode de conservare nedistructiva a alimentelor Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice, biologice si fizice in procesarea alimentelor Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale contaminantilor alimentari Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a prevenirii fraudelor alimentare Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre microorganisme, interactiunile gazda-microorganism si alimentmicroorganism, patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind genomica functionala

8,9

8,1

T7

8,6

7,9

T8

8,3

7,3

T9

9,0

7,3

T10

8,6

6,1

T11

8,1

7,3

T12

8,9

7,5

T13

8,3

6,4

Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor

 

T14

si

patogenilor

8,2

6,0

T15

Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si contaminantilor

9,0

7,0

OSII: Cresterea durabila a productiei interne

 

DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse alimentare

T1

Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a resurselor Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea potentialului biotehnologiilor in producerea alimentelor

9,4

8,5

T2

8,8

7,6

T3

8,1

7,0

DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului

 

Valorificarea

superioara

a

materiilor

prime

si

subproduselor

din

industria

 

T1

alimentara

 

9,6

8,1

T2

Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare Caracterizarea unor surse de proteine mai putin utilizate in industria alimentara Modificarile induse asupra matricei cerealelor de catre ingrediente noi si tehnici de procesare noi Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii ale componentelor alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor Dezvoltarea si validarea tehnologiilor alternative si a altor tehnologii noi de procesare

8,1

6,7

T3

7,9

6,9

T4

7,8

7,3

T5

8,4

7,4

T6

7,4

6,4

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti

 

DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti

T1

Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a Deltei Dunarii Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente Studiul proporției dintre forțele gospodăriei rurale (de la cea familială țărănească la cea asociativă, patronală etc.) și presiunile mediului socio-demografic (populații îmbătrânite, sub-populații obosite, sărăcie comunitară etc.), economic (disproporția catastrofală între renta europeană și renta identitară a agrosistemelor UE etc.), politico-juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul agrosistemului neprotejat într-o Europă agro-protejată etc.), internațional (migrația internațională, supermarketizarea multinațională a pieței alimentare etc.) Studierea formelor pe care le îmbracă externalizarea asimetrică a efectelor sistemului economic spre spațiul rural (recrutare de muncă ieftină, abandonul agrosistemului național în jungla concurenței internaționale sălbatice a agrosistemelor, politicile de abandon în raport cu exploatațiile familiale de tip țărănesc, emigrarea forței de muncă tinere și retromigrația bătrânilor spre rural etc.) Studiul raportului dintre cele patru componente ale unui agrosistem gândit în raport cu doctrina „suveranității alimentare”, împărtășite de cele 148 de state care au aderat la programul internațional Via Campesina. Cele cinci sisteme sunt:

8,4

7,6

T2

9,1

8,3

T3

8,1

7,3

T4

7,9

6,8

T5

pământul, apa, stocul de animale, exploatațiile, populațiile agrare Elaborarea matricei rurale de evaluare a stării de sănătate a corpului demografic național și rural. O asemenea matrice ar trebui să fie concepută în raport cu cele cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura sănătății, cultura hranei, cultura minții și cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum una, maximum cinci surse de „îmbolnăvire” cu o simptomatologie pe care studiul acesta o poate sistematiza într-un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi lansată noua direcție de cercetări și anume demoiatria: studiul sănătății corpului demografic (rural, urban, național, regional etc.) Relansarea cercetărilor privind „suveranitatea alimentară” a populației, pornind de la concepția unei proporții corecte între exploatațiile familiale și „consumul acoperit”, dintre exploatațiile producătorilor mici și mijlocii și agrosistemele orientate spre piață și profit. Studierea condițiilor favorabile implementării „dreptului de a produce hrană pe teritoriul propriu” și a politicilor de protecție a lucrătorilor agricoli, a femeilor rurale și a comunităților locale Studierea efectelor sociale, agro-industriale și alimentare ale emergenței unui tip special de rentă rurală: renta rurală europeană, dată de capacitatea inegală a exploatațiilor de a accesa și valorifica fondurile europene pentru dezvoltare agro- alimentară. Regândirea politicilor rurale în raport cu preîntâmpinarea adâncirii decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rurală europeană

7,6

6,3

T6

8,0

6,3

T7

8,8

7,1

T8

8,0

6,8

T9

Studierea sănătății corpului demografic românesc în raport cu norma alimentației sigure, hrănitoare, specificată cultural, de cantitate și calitate suficientă pentru a garanta o viață sănătoasă. Elaborarea unui compendiu digital cuprinzând harta stilurilor alimentare sănătoase și a specificului alimentar al diverselor regiuni sub titlul generic: ”Bucătăria sănătoasă” Studierea raportului dintre cele două sisteme alimentare concurențiale: sistemul bazat pe comerț alimentar transfrontalier și sistemul bazat pe dreptul popoarelor de a-și defini propria lor alimentație, agricultură, stocul de animale, sistemele de pescuit etc.; identificarea factorilor care stimulează confluența celor două sisteme în locul coliziunii lor

8,6

7,4

T10

8,0

7,3

DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare

T1

Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si riscului de-a lungul lantului alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si procesului, noi cai de detectie si impactul lantului frigorific in pastrarea produselor agroalimentare

8,8

7,9

T2

8,9

7,7

DP3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara

 

T1

Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele industriei alimentare romanesti Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice

9,4

8,9

T2

9,1

9,0

DP4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private

 

T1

Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare

9,6

8,6

In vederea prioritizarii temelor, am stabilit, in continuare, cateva criterii:

- Temele cu importanta mai mare de 8 si certitudine mai mare de 7,9 vor fi incluse in programul de cercetare 2014-2020;

- Temele cu importanta mai mare de 8 si cu certitudine intre 6 si 7,9 vor fi incluse in programul pe termen lung 2020-2030;

- Temele cu importanta mai mica de 8 vor fi excluse.

28

Astfel, din 55 teme initial identificate au fost alese, ca prioritare pentru perioada 2014-2020, urmatoarele 20 de teme:

Tabel 3: Teme de cercetare prioritare pe termen scurt Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cercetare

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii

DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de alimente sanatoase

T1

Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime autohtone

T2

Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator

T3

Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman

T4

Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.)

T5

Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru cresterea acestui raport

DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor

T1

Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor nutritionale validate

T2

Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.)

DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali

T1

Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale

DP4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”

T1

Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate

T2

Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri

DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic

T1

Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare

T2

Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la consumator la producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia

T3

Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara

OSII: Cresterea durabila a productiei interne

DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse alimentare

T1

Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a resurselor

DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului

T1

Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti

 

DP1:

Dezvoltarea

sistemelor

locale,

regionale

si

nationale

de

conditionare,

depozitare,

procesare

si

valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti

 

T1

Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente

DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare

T1

Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor

DP3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara

T1

Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele industriei alimentare romanesti

T2

Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice

DP4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private

T1

Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare

Pentru urmatoarea perioada strategica, 2020-2030, au fost identificate ca prioritare urmatoarele 28 de teme:

Tabel 4: Teme de cercetare prioritare pe termen lung Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cercetare

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii

DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de alimente sanatoase

T1

Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si influenta diferitelor tipuri de procesare asupra acestora

T2

Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor functionale, prin cercetare interdisciplinara: agricultura-stiintele si ingineria alimentului-medicina

DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor

T1

Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a structurii populatiei europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru varstnici activi sau institutionalizati, cu mentinerea aspectului proprietatilor organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale adaptate acestei conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de procesare si portionare conform tipului si nivelului de activitate

DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali

T1

Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor

DP4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului”

T1

Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor aparute in ultimii ani in urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a obiceiurilor pe grupuri de consumatori (vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din comunitatile de crescatori de oi)

DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic

T1

Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea securitatii si sigurantei alimentare

T2

Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor agroalimentare pe intregul lant alimentar: producator, procesator, distributie prin proiectarea si realizarea de prototipuri de sisteme de monitorizare utilizind intreaga gama de senzori existenti cit si a sistemelor informatice complementare

T3

Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii stiintifice anticipate asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta in alimente

T4

Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv elaborarea de noi metode de conservare nedistructiva a alimentelor

T5

Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice, biologice si fizice in procesarea alimentelor

T6

Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale contaminantilor alimentari

T7

Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat

T8

Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a prevenirii fraudelor alimentare

T9

Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre microorganisme, interactiunile gazda-microorganism si alimentmicroorganism, patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind genomica functionala

T10

Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor si patogenilor

T11

Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si contaminantilor

OSII: Cresterea durabila a productiei interne

DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse alimentare

T1

T2

Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea potentialului biotehnologiilor in producerea alimentelor

potentialului biotehnologiilor in producerea alimentelor DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea

DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului

in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului T 1 T2 Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii

T1

T2

Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii ale componentelor alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor

ale componentelor alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti

DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti

T1

T2

T3

T5

Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a Deltei Dunarii

Studiul proporției dintre forțele gospodăriei rurale (de la cea familială țărănească la cea asociativă, patronală etc.) și presiunile mediului socio-demografic (populații îmbătrânite, sub-populații obosite, sărăcie comunitară etc.), economic (disproporția catastrofală între renta europeană și renta identitară a agrosistemelor UE etc.), politico-juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul agrosistemului neprotejat într-o Europă agro-protejată etc.), internațional (migrația internațională, supermarketizarea multinațională a pieței alimentare etc.)

Elaborarea matricei rurale de evaluare a stării de sănătate a corpului demografic național și rural. O asemenea matrice ar trebui să fie concepută în raport cu cele cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura sănătății, cultura hranei, cultura minții și cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum una, maximum cinci surse de „îmbolnăvire” cu o simptomatologie pe care studiul acesta o poate sistematiza într-un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi lansată noua direcție de cercetări și anume demoiatria: studiul sănătății corpului demografic (rural, urban, național, regional etc.)

Studierea efectelor sociale, agro-industriale și alimentare ale emergenței unui tip special de rentă rurală:

renta rurală europeană, dată de capacitatea inegală a exploatațiilor de a accesa și valorifica fondurile europene pentru dezvoltare agro-alimentară. Regândirea politicilor rurale în raport cu preîntâmpinarea adâncirii decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rurală europeană

DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a

unor materii prime agricole sau produse alimentare

T1

Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si riscului de-a lungul lantului alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si procesului, noi cai de detectie si impactul lantului frigorific in pastrarea produselor agroalimentare

8.2 Program de cercetare 2014-2020

Tabel 5. Program de cercetare 2014-2020

Obiectiv Strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii

De calitatea nutritiei depinde sanatatea populatiei, iar calitatea nutritiei depinde de calitatea alimentelor. Calitatea alimentelor este influentata, la randul ei, de calitatea materiilor prime si a ingredientelor, calitatea procesarii, a modului de distributie si a modului de depozitare. Totodata calitatea nutritiei depinde de modul igienic de consum al alimentelor dar si de cantitatea lor corelata cu cantitatea de compusi bioactivi pe care alimentele ii contin.

Directie Prioritara 1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de alimente sanatoase Materiile prime agricole, incluzand atat materii prime de origine non-animala cat si animala: cereale, fructe si legume, oleaginoase si leguminoase, carne, lapte, oua sau peste, contin compusi nutritivi (proteine, glucide, lipide, vitamine si saruri minerale etc.), necesari cresterii si functionarii normale a organismului uman, precum si a mentinerii statusului de sanatate al acestuia. Nu in fiecare materie prima se gasesc toti nutrientii necesari organismului. Mai mult, prin prelucrarea materiilor prime, in vederea obtinerii de alimente, parte dintre nutrienti se pierd. Avand in vedere aceste lucruri pentru obtinerea de alimentele procesate, pe care le consumam, utilizam un amestec de materii prime care se completeaza unele pe altele in ceea ce priveste nutrientii pe care acestea le contin, astfel incat alimentul final sa asigure o nutritie corespunzatoare organismului uman. Pentru aceasta este de dorit sa se aiba in vedere surse cat mai variate de materii prime si sa ne folosim de compozitia variata a acestora in vederea obtinerii de matrici alimentare personalizate pe tipuri de nevoi.

Tema 1: Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime autohtone Incidenta obezitatii este din ce in ce mai mare ea crescand in ultimii ani si in randul copiilor. Se stie ca alimentele bogate in fibre alimentare, in alti compusi cu rol in satietate si efect hipocolesterolemiant si/sau cu valoare energetica scazuta au rol in mentinerea unei greutati corporale normale. Prin identificarea si alegerea unor materii prime autohtone cu compozitie adecvata acestei cerinte se are in vedere imbogatirea pietei de produse alimentare cu sortimente de alimente care au acest scop: preventia si tratamentul obezitatii. In acest sens se are in vedere colaborarea dintre organizatiile de cercetare in domeniul alimentar cu cele din domeniul sanatatii. Se va avea in vedere parteneriatul cu industria in scopul transferarii rezultatelor. Rezultate estimate, indicatori: minim 4 tehnologii si 8 alimente noi, brevetabile; 10 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 4 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte

Tema 2: Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator Caracterizarea complexa a soiurilor de cereale si leguminoase autohtone si posibilitatea utilizarii lor la obtinerea unor alimente sanatoase, bogate in compusi bioactivi este scopul principal al acestei propuneri prin dezvoltarea de tehnologii de pastrare si potentare a bioactivitatii nutrientilor din compozitia acestor materii. Promovarea alimentelor obtinute in randul consumatorilor si gradul mare de acceptabilitate al acestora reprezinta un alt obiectiv important al proiectului. Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si ONG-uri

in domeniul consumatorilor pentru diseminarea rezultatelor obtinute. Rezultate estimate: minim 4 tehnologii si 4 alimente noi brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare pentru 1 proiect

Tema 3: Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman Exista alimente fabricate in Romania dar cu materii prime de import. Prin aceasta tema se are in vedere promovarea materiilor prime romanesti, de buna calitate nutritionala si tehnologica si obtinerea de alimente sanatoase, echilibrate nutritional, accesibile ca pret pentru toate categoriile de consumatori. Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si ONG-uri in domeniul consumatorilor pentru diseminarea rezultatelor obtinute. Rezultate estimate, indicatori: minim 4 tehnologii si 4 alimente noi brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare pentru 1proiect Tema 4: Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.) Tema are in vedere obtinerea de alimente si/sau ingrediente functionale care sa fie testate clinic si care sa aiba documentatia necesara elaborata in vederea aprobarii EFSA sau sa se incadreze in cerintele nutritionale si de sanatate EFSA deja aprobate. Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si organizatii din domeniul sanatatii. Rezultate estimate, indicatori: minim 3 tehnologii si 3 alimente noi si/sau ingrediente, testate nutritional, brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.

Tema 5: Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si dezvoltarea de metode si metodologii pentru cresterea acestui raport in vederea cresterii bunastarii consumatorilor romani Tema are in vedere identificarea unor produse alimentare romanesti si studierea costrurilor pe compozitie si flux tehnologic (energie, manopera, alte utilitati) in vederea optimizarii acestora, crestererii productivitatii muncii si scaderii preturilor de productie fara modificarea calitatii finale a produselor alimentare. Se vor oferi pieteii produse alimentare sanatoase, accesibile din punct de vedere financiar. Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si organizatii din domeniul economic si energetic. Rezultate estimate, indicatori: minim 20 produse alimentare cu managementul optimizat si pret cu cel putin 20% mai mic fata de cel existent; 6 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.

Directia Prioritara 2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor Educatia alimentara a consumatorilor este cheia schimbarii structurii pietei. Incepand din 13 decembrie 2014, Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare va inlocui Directiva 90/496/CEE a Consiliului din 24 septembrie 1990 privind indicarea valorii nutritive pe etichetele produselor alimentare, cu modificarile ulterioare. Acest regulament integreaza prezenta directiva si Directiva 2000/13/CE referitoare la etichetarea si prezentarea produselor alimentare, precum si la publicitatea acestora. Noile cerinte in vederea imbunatatirii nivelului de informare si de protectie a consumatorilor europeni prevad obligatia de a include o declaratie nutritionala in etichetarea produselor alimentare. Declaratia nutritionala trebuie sa cuprinda mentiuni privind valoarea energeticca dar si cantitatea de anumite substante nutritive care intra in componenta produsului, lipide, acizi grasi saturati, glucide, cu referire in mod special la zaharuri si sare.

Tema 1: Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor nutritionale validate Sunt foarte multe informatii despre alimente atat on-line cat si in media. Printre aceste informatii se afla si mesaje confuze sau surse de informare indoielnice ducand consumatorul in eroare, acesta nemaistiind care este informatia adevarata. Este un aliment sanatos sau nu, poate fi mancat in orice cantitati, suntem siguri ca acesta este un aliment de incredere sau nu, are contaminanti in cantitati care exced limitele maxim admise? Consumatorul este de multe ori derutat si neinformat cand este vorba de mancare, care trebuie sa aiba functiunea de hrana astfel incat sa asigure organismului toate elementele nutritive de care acesta are nevoie la un moment dat. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii profesionale din industria alimentara, companii de media si publicitare si mari retaileri. Rezultate estimate, indicatori: ghiduri de buna practica de publicitate si strategii de promovare produse alimentare; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de presa de promovare. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.

Tema 2: Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.) Romania se situeaza printre tarile UE cu cea mai mare mortalitate prin boli cronice. Dintre acestea, prima cauza de deces o reprezinta bolile cardiovasculare, in special bolile cardiace ischemice. In utimii 10 ani mortalitatea prin boli ischemice are o tendinta descrescatoare. A doua cauza de deces este reprezentata de cancer, rata mortalitatii specifice prin cancer fiind apropiata de cea din UE. Cunoasterea situatiei reale a morbiditatii in Romania este esentiala pentru a stabili un mod de viata si de alimentatie cu rol de preventie. Avand in vedere aceste lucruri, alimentatia romanilor trebuie sa se schimbe in sensul de a introduce in dieta factori protectivi impotriva aparitiei acestor boli. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii profesionale din industria alimentara, organizatii de cercetare din sanatate si companii producatoare de alimente. Rezultate estimate, indicatori: minim 10 produse alimentare noi, brevetabile; 10 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de presa, de promovare. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.

Directia Prioritara 3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali Reformularea alimentelor este un subiect actual pe masa Comisiei Europene. Strategii privind scaderea continutului de zahar, sare si grasimi, cu mentinerea atributelor senzoriale si neafectand termenul de valabilitate este una dintre provocarile acestei perioade. Mai mult, termenul de valabilitate este mentinut cu ajutorul aditivilor, de multe ori obtinuti prin sinteza chimica, deseori incriminati ca fiind factori de crestere a incidentei alergiilor sau chiar a unor cancere.

Tema 1: Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale. Reformularea alimentelor deja existente pe piata trebuie sa ia in calcul scaderea continutului de zahar, grasimi si sare care, prin diferite studii de anvergura, s-a demonstrat ca sunt factori de crestere a incidentei de obezitate, diabet si hipertensiune arteriala. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii profesionale din industria alimentara, organizatii de cercetare din sanatate si companii producatoare de alimente. Rezultate estimate, indicatori: minim 12 produse alimentare noi reformulate, brevetabile; 12 articole ISI/BDI;

12 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de presa, de promovare. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.

Directia Prioritara 4: Dezvoltarea domeniului „stiintele consumatorului” Stiintele consumatorului, denumire cunoscuta in limba engleza drept „consumer sciences” sunt foarte studiate in tarile vestice in sensul de a cunoaste nevoile consumatorilor dar si de a modela aceste nevoi in functie de noile dovezi stiintifice care sa conduca la o viata mai lunga, independenta si activa. Stiintele consumatorului implica: psihologia alimentara, comportamentul alimentar, atitudinea asupra alimentelor etc.

Tema 1: Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate Exista multe alimente cu retete consacrate produse de zeci de ani care s-au dovedit ca sunt alimente sanatoase care asigura organismului nutrientii de care nevoie dar si placere si stare de bine. Identificare si promovarea acestor alimente ar putea constitui adevarate nise de produse sanatoase si competitive atat pe piata nationala cat si europeana. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii profesionale din industria alimentara (conventionala si ecologica), companii producatoare de alimente (inclusiv traditionale), organizatii de cercetare in sanatate, companii de publicitate. Rezultate estimate, indicatori: catalog national de produse alimentare romanesti consacrate; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale; strategii de promovare. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.

Tema 2: Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri Consumatorul, prin comportamentul sau alimentar, influenteaza direct dezvoltarea lantului alimentar si structura pietei. Cuantificarea acestui comportament ar putea sa aduca noi informatii privind modul de abordare care trebuie avut in vedere atunci cand trebuie schimbat modul de alegere al alimentelor de catre consumator in sensul unei alegeri sanatoase. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii profesionale din industria alimentara si consumator, companii producatoare de alimente (inclusiv traditionale), organizatii de cercetare in sanatate, companii de publicitate. Rezultate estimate, indicatori: identificarea determinantilor care alcatuiesc comportamentul alimentar si influenteaza alegerea alimentelor; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.

Directia Prioritara 5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic Desi exista sistemul de calitate HACCP si ISO 22000 care asigura un management al calitatii produselor alimentare, aceste instrumente asigura in special calitatea microbiologica a alimentelor, contaminantii chimici fiind mai greu de decelat. Pentru a fi siguri ca alimentele pe care le consumam nu au contaminanti, sau ca acestia se gasesc mult sub limitele admise trebuie sa se gandeasca noi sisteme de management ale cxalitatii pe intreg lantul alimentar.

Tema 1: Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare Studierea diferitelor tehnologii alimentare avand in vedere toti contaminantii care ar putea apare in lumina noilor evidente stiintifice reprezinta principalul obiectiv alacestei teme. Sunt necesare a fi dezvoltate ghiduri de buna practica pe fiecare tehnologie alimentara in parte, care sa ramana ca niste documente de referinta recunoscute de industrie si autoritati. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii

profesionale din industria alimentara si autoritati de control oficial. Rezultate estimate, indicatori: minimum 20 ghiduri de buna practice pe tehnologii alimentare diferite; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.

Tema 2: Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului “de la consumator la producator” pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia In Romania inca nu s-au dezvoltat sisteme de trasabilitate pe lantul alimentar, pe produs. Consumatorul doreste sa aiba informatii despre produsul alimentar, inca de la materia prima si ingredientele care il compun. Nevoie de informare este din ce in ce mai acuta pentru a putea alege alimentele in conostinta de cauza. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii profesionale din industria alimentara si autoritati de control oficial. Rezultate estimate, indicatori: ghiduri si sisteme de trasabilitate pentru minimum 20 produse alimentare; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.

Tema 3: Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara Igiena spatiilor de productie din industria alimentara este de importanta vitala pentru ca un aliment sa poata fi consumat in siguranta. Igiena spatiilor de productie trebuie sa aiba o abordare mai complexa care sa includa si amplasamentul fabricii care poate afecta aceasta igiena, modul de constructie si igiena propriu-zisa a spatiilor de productie si a celor adiacente, igiena personalului, igiena materiilor prime si materialelor, a ustensilelor, echipamentelor si apei etc. Mentinerea igienei se face utilizand substante chimice care trebuie sa nu contamineze in vreun fel alimentele. Tema are in vedere gasirea celor mai eficiente modalitati de mentinere a igienei spatiilor de productie. Se are in vedere si conceptul de „hygienic design”. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii profesionale din industria alimentara si autoritati de control oficial precum si companii specializate in solutii de mentinere a igienei. Rezultate estimate, indicatori: minim 10 ghiduri de bune practici pe tipuri de producatori (asociatii patronale), inclusiv cataloage de produse de curatenie testate si vizate de asociatiile de producatori pentru acesti producatori; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.

Obiectiv Strategic II: Cresterea durabila a productiei interne Romania are un potential mare in productia agroalimentara. Tinand cont de marile provocari si anume cresterea populatiei pe glob in contextul resurselor limitate de productie agroalimentara, Romania, pe langa faptul ca trebuie sa isi hraneasca populatia, poate juca un rol important in exportul de alimente. Insa pentru ca aceasta productie agroalimentara sa dea timp refacerii resurselor printr-o abordare durabila si de maxima eficienta.

Directie Prioritara 1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse alimentare Pe langa abordarea durabila, optimizarea consumurilor de apa si energie in industria alimentara poate conduce si la scaderea preturilor de productie a alimentelor. Metode inovative de procesare non-invaziva a alimentelor pot fi solutii de optimizare a acestor consumuri. Se va avea in vedere o reducere cu cel putin 20% a consumurilor de apa si energie.

Tema 1: Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a resurselor Obiectivul principal al acestei teme este gasirea unor solutii de reducere cu cel putin 20% a consumurilor de apa si energie de obtinerea a alimentelor cu extrapolare pe lantul alimentar. Se asteapa sa se dezvolte noi tehnologii, inovative care sa eficientizeze modul de procesare si sa conduca la produse de calitate superioara. Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar si asociatii profesionale din industria alimentara. Rezultate estimate, indicatori: minim 8 tehnologii optimizate si 4 tehnologii noi, inovative; 8 articole ISI/BDI; 8

prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte

Directie Prioritara 2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului Impactul asupra mediului al tehnologiilor alimentare se incadreaza in conceptul de procesare durabila care are in vedere si protectia mediului prin minimizarea deseurilor si chiar dezvoltarea de tehnologii cu deseuri „0”.

Tema 1: Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara In urma procesarii produselor agroalimentare rezulta subproduse si deseuri care, de cele mai multe ori, sunt aruncate. La acestea se adauga si retururile din centrele de distributie ale alimentelor. Aceste deseuri pot fi valorificate prin procesare (bio)tehnologica pentru obtinerea de produse alimentare si/sau non-alimentare. Rezultate estimate, indicatori: minim 6 tehnologii noi si 10 tehnologii existente evaluate; 10 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.

Obiectiv Strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti Industria alimentara romaneasca are o dinamica pozitiva si dispune de resurse si potential pentru a fi un jucator important pe piata europeana. Acest lucru inseamna si implicarea tot mai mult a industriei in activitatea de cercetare-dezvoltare si inovare, transferul cunostintelor si rezultatelor din proiectele de cercetare industriei si informarea sistematica a industriei cu noile evidente stiintifice.

Directie Prioritara 1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti Lanturile de depozitare, procesare si de distributie a produselor alimentare romanesti au nevoie de o imbunatatire a managementului, o abordare durabila si o eficientizare a modului de preluare si utilizare a produselor agricole. Acest lucru ar conduce la o crestere a productiei agricole romanesti si o minimizare a pierderilor pe lant.

Tema 1: Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente Scopul temei este de a eficientiza atat procesul de procesare cat si cel de utilizare a produselor agricole pe destinatii bine stabilite astfel incat tinand cont de calitatea tehnologica si nutritionala a acestor produse sa se gaseasca produsul alimentar cel mai potrivit atat ca cerinte cat si ca utilizare. Astfel, pentru cereale, de exemplu, in functie de calitatea lor tehnologica trebuie sa se gaseasca tehnologiile potrivite pentru panificatie, biscuiti, patiserie sau paste fainoase, ca si pentru legume si fructe care au proprietati tehnologice ce difera functie de soi si care le face apte pentru obtinerea anumitor sortimente de produse alimentare de calitate superioara cu mentinerea principiilor nutritive initiale. Rezultate estimate, indicatori: minim 20 strategii de procesare; 15 articole ISI/BDI; 15 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.

Directie Prioritara 2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare In retelele de magazine alimentare gasim produse agricole congelate, in special, din import. Congelarea si refrigerarea reprezinta solutii de pastrare a calitatii materiilor prime agricole pentru utilizarea acestora dupa o anumita durata de timp de la recoltare/sacrificare in procesare sau in procesul de distributie.

Tema 1: Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor Lanturile frigorifice reprezinta solutii si strategii de depozitare a produselor agricole in scopul minimizarii pierderilor de dupa recoltare/sacrificare. In vederea realizarii acestor lanturi sunt necesare studii de fezabilitate care sa indice furnizori de materii prime ce vor fi depozitate dar si utilizatori ai acestei materii prime, astfel incat aceste capacitati frigorifice sa fie utilizate cat mai eficient.

Rezultate estimate, indicatori: minim 4 lanturi frigorifice; 10 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente stiintifice internationale, 2 conferinte de presa. Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.

Directie Prioritara 3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara Resursa umana, din toate organizatiile din domeniu, atat cercetare, cat si industrie, autoritati sau ONG-uri este necesar sa fie pregatita profesional periodic astfel incat rezultatul muncii lor sa fie de cea mai buna calitate tinand cont de faptul ca de calitatea alimentelor si a alimentatiei depinde sanatatea fizica si mentala a populatiei.

Tema 1: Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele industriei alimentare romanesti Organizarea periodica a unor workshop-uri exploratorii pentru a identifica problemele industriei si a gasi modalitati de rezolvare ale acestora. Identificarea unor prioritati in cercetare si stabilirea unor tinte strategice reprezinta alte obiective ale acestei teme. Rezultate estimate, indicatori: minim 12 workshop-uri; 4 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 0,5 milioane euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect. Tema 2: Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice Informarea sistematica a industriei cu cele mai noi evidente stiintifice in domeniu este nu numai ca necesara dar si obligatorii. Organizarea de seminarii pe tematici de interes actual dar si la cererea speciala a industriei reprezinta principalul obiectiv al acestei teme. Rezultate estimate, indicatori: minim 12 seminarii; 4 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 0,5 milioane euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.

Directie Prioritara 4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private Aceasta directie isi propune sa improspateze infrastructura existenta prin inlocuirea infrastructurii uzate moral cu alta noua de ultima generatie dar si achizitionarea de noi echipamente cu noi posibilitati mai rapide de investigare a calitatii produselor agroalimentare

Tema 1: Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare

Tema are in vedere, printr-o justificare si o argumentare de tip studiu de fezabilitate, imbunatatirea infrastructurii de cercetare si transformarea unor centre de cercetare in centre de cercetare de excelenta care sa reprezinte un pol de referinta in regiunea de sud-est europeana pe un domeniu de competenta clar stabilit. Rezultate estimate, indicatori: imbunatatirea a 10 infrastructuri; 3 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale. Buget alocat: 0,5 milioane euro/proiect; finantare de maximum 10 proiecte.