STRATEGIA PENTRU CERCETARE- DEZVOLTARE- INOVARE

N DOMENIUL ALIMENTAR
TERMEN MEDIU I LUNG 2014-2020/2020-2030
Nastasia Belc1(coordonator), Enuta Iorga1, Mihai Visan2, Petru Niculita3, Adriana Macri1, Anca Nicolau4,
Mona Popa3, Maria Turtoi5, Iuliana Banu6, Corina Zugravu7 Alexandru Stoica8 Elena Barascu8 Iosif Gergen9
Ilie Badescu10, Rodica Doros11
1

IBA Bucuresti; 2Federatia patronala de industria alimentara - ROMALIMENTA; 3USAMV Bucuresti, Facultatea de
Biotehnologii; 4Universitatea Dunarea de Jos, Galati, Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor; 5Asociatia
Specialistilor din Industria Alimentara ASIAR; 6 Asociatia Specialistilor din Morarit si Panificatie - ASMP;
7
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davilasi Institutul National de Sanatate Publica; 8Universitatea Valahia,
Targoviste, Facultatea de Ingineria Mediului si Stiinta Alimentului; 9USAMV Timisoara; 10Institutul de Sociologie
Bucuresti; 11Institutul de Nutritie si Boli Metabolice N.Paulescu

Cuvant inainte
Acest document descrie Strategia pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare in domeniul alimentar pe
termen mediu si lung 2014-2020/2020-2030 a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Obiectivele strategice, directiile de cercetare si variatele proiecte de cercetare definite in aceasta
strategie au in vedere generarea de cunostinte stiintifico-tehnice pentru valorificarea potentialului
agroalimentar mare al Romaniei, asigurarea securitatii si sigurantei alimentare, precum si a starii de
sanatate a populatiei Romaniei, prin realizarea de alimente sanatoase si sigure de catre o industrie
alimentara romaneasca durabila si competitiva. Strategia CDI in domeniul alimentar din Romania a fost
elaborata in conformitate cu prevederile Regulamentului Planului de Dezvoltare Rurala pentru perioada
mentionata.
Aceasta Strategie pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare in domeniul alimentar fost intocmita de
catre un grup de lucru format din membri ai Platformei Tehnologice Nationale Food for Life, Federatiei
Romalimenta, membri ai Asociatiei Specialistilor din Industria Alimentara din Romania (ASIAR), cadre
universitare, cercetatori, profesionisti din domeniul sanatatii si sociologiei, precum si reprezentanti ai
Directiei de cercetare pentru industria alimentara din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Membrii
grupului de lucru au fost selectati pe baza expertizei lor in domeniile educatie si cercetare agroalimentara,
sanatate umana si sociologie, precum si productie in industria alimentara. Strategia prezenta se bazeaza pe
date statistice privind CDI in domeniul alimentar, starea de sanatate a populatiei Romaniei si productia de
alimente din Romania, raportate la datele aferente acestora existente la nivelul Uniunii Europene. Prima
intalnire a avut loc in iunie, urmata de intalniri in iulie si august si completate cu interactiuni prin
intermediul Internet-ului. Forma finala a acestei Strategii va fi supusa dezbaterii publice.
1

Definitii
Prin aliment ori produs alimentar se intelege orice produs sau substanta, indiferent daca este
prelucrat integral, partial sau neprelucrat, destinat consumului uman ori preconizat a fi destinat consumului
uman; alimentele includ i buturile, guma de mestecat i orice alt substan, inclusiv apa, ncorporat
intenionat n hran n timpul producerii, pregtirii sau tratrii acesteia (text preluat din legislatia UE si
mentionat in legea 150/2004, completata de legea 412/2004, Romania).
Suveranitatea alimentara este dreptul indivizilor, comunitatilor, populatiei si tarilor de a-si defini
propriile lor politici in ceea ce priveste agricultura, munca, pescuitul, hrana si pamantul, politici care din
punct de vedere circumstantial sunt apropiate din punct de vedere social, economic si cultural. Aceasta
(suveranitatea) include dreptul real la hrana si la a produce hrana, ceea ce inseamna ca toti oamenii au
dreptul la o hrana sigura, nutritiva si in conformitate cu cultura lor, precum si la productia de resurse
producatoare de hrana, inclusiv capacitatea de a se sustine pe ei insasi si societatea lor (International
Planning Committee for Food Sovereignty, 2002).
Securitatea alimentara exista atunci cand toti oamenii, in orice moment, au acces fizic si economic la
alimente sigure si nutritive care indeplinesc necesitatile de hrana ale organismului uman, pentru a duce o
viata sanatoasa si activa" (Conform Declaratiei Mondiale asupra Nutritiei FAO/OMS/ROMA 1992 si a
Declaratiei asupra Securitatii Alimentare Mondiale FAO/OMS/1996).
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste 3 problematici ale securitatii alimentare: prima,
disponibilitatea alimentelor, ceea ce inseamna cantitate suficienta de alimente, a doua, accesul la alimente,
care este legat de resursele economice si/sau fizice, suficiente, pe care oamenii trebuie sa le aibe pentru a
avea alimentele corespunzatoare dietei individuale si, a treia, modul de utilizare a alimentelor, adica, de a
avea suficiente informatii despre nutritie si igiena, astfel incat alimentele sa aiba functiunea de hrana. Inca
un element suplimentar este acela ca aceste 3 problematici trebuie sa fie stabile in timp si spatiu.
In ceea ce priveste securitatea alimentara, conform FAO/OMS, guvernele statelor trebuie sa fie in stare
sa isi hraneasca populatia.
In contextul noilor provocari societale: resurse putine si cerinte mai mari, este nevoie de cercetaredezvoltare si inovare pentru asigurarea securitatii alimentare pentru o populatie globala in continua
crestere.
Siguranta alimentara este un concept conform caruia produsul alimentar nu va dauna consumatorului
daca este preparat si/sau consumat potrivit utilizarii prevazute (SR EN ISO 22000:2005).

1.

INTRODUCERE

1.1 Date sintetice privind industria alimentara la nivel european si national

Sistemul alimentar, incluzand tot lantul alimentar pana la consumator, este de departe cel mai
mare sector industrial in Europa (14,9%) cu 4,25 milioane de angajati in 287.000 companii.
Numarul de angajati din industria alimentara (inclusiv industria bauturilor) reprezinta 15% din
totalul angajatilor in sectorul manufacturier detinand, astfel, primul loc in Europa. Structura sistemului este
dominata de IMM-uri, acestea reprezentand 49,3% din cifra de afaceri si 63,4% din totalul angajatilor in
aceasta industrie.

sursa: European Technology Platform Food for Life, The Vision for 2020 and beyond
Figura 1. Lantul alimentar, domeniul alimentar
In 2011, industria alimentara europeana a avut o cifra de afaceri de 1.017 miliarde euro, cu o
productie cu 6,8% mai mare decat in 2010. Exporturile europene au reprezentat 76,2 miliarde euro (cu
16,6% mai mult decat in 2010) si importurile 63,0 miliarde euro (cu 13,5% mai mult decat in 2010),
rezultand o balanta de 13,2 miliarde euro in favoarea exporturilor produselor alimentare si bauturilor
europene.Consumul de alimente in Europa reprezinta 14,5 % din cheltuielile casnice, in timp ce in Romania
acelasi consum reprezinta 30% din totalul cheltuielilor casnice, Romania fiind astfel pe primul loc in Europa
cu acest procent (Data&Trends of the Europe Food and Drink Industry 2012, FoodDrink Europe).
Industria alimentara romaneasca este cel mai mare sector manufacturier al tarii, cu o cifra de
afaceri care depaseste 44 miliarde lei, si cel mai mare angajator, peste 186.000 salariati. Datele INS din
2011 mai arata ca industria alimentara, prin cei 8.239 operatori inregistrati, realizeaza 7-8% din exportul
total al Romaniei.
Aceste date sumare prezinta elocvent un sector a carui importanta strategica a fost relevata si de
Guvern, care arata ca trebuie pus accentul pe dezvoltarea continua a sa, atat pentru acoperirea integrala a
necesarului de hrana al populatiei, cat si pentru iesirea agresiva pe pietele externe, pentru echilibrarea si
imbunatatirea balantei comerciale a tarii. Importanta sa este cu atat mai mare in contextul global al
repetatelor crize alimentare si al ingrijorarii crescande fata de posibilitatile reale de acoperire a necesarului
mondial de hrana, oferind industriei alimentare romanesti sansa valorificarii profitabile, prin plusul de
valoare adaugata, a productiei agricole autohtone - un alt sector crucial pentru noi, atat din punct de
vedere economic, cat si social.
Cercetarea, in schimb, este unul dintre punctele slabe, atat la nivelul Uniunii Europene cat si la noi,
cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare fiind mult mai mici decat in alte industrii si comparativ cu alte
continente (America de Nord, Asia, Australia). Comisia Europeana incearca sa elimine acest handicap, prin
fondurile alocate cercetarii alimentare, mai ales in beneficiul IMM-urilor si se impune o abordare similara si
la nivel national, adica fundamentarea unor linii de finantare destinate special cercetarii aplicative si
inovatiei in domeniul alimentar.
1.2 Starea de sanatate a populatiei
Multe studii arata ca alimentatia are o pondere de peste 70% in starea de sanatate a populatiei.
Starea de sanatate a populatiei este in permanenta urmarita de autoritatile nationale si europene. Sunt
analizate in acest sens date privind stilul de viata, factori de risc sau care influenteaza sanatatea, incidenta
bolilor cronice, a morbiditatii si mortalitatii, precum si informatii privind serviciile medicale, calitatea
dotarilor, personalului, nivelul de finantare si asigurarea necesarului.
Programul de actiune comunitara in domeniul sanatatii publice (2008-2013) aflat in curs de
desfasurare a elaborat o lista cu indicatori de sanatate in Uniunea Europeana. La stringerea datelor si
3

analiza acestora au mai participat programul Eurostat, programul statistic comunitar, precum si UE, OMS si
OECD.
ECHI (European Comunity Health Indicators) cuprinde in forma scurta 40 de indicatori de baza,
pentru care exista date disponibile, grupati in urmatoarele domenii: de context demografic si socioeconomic, al starii de sanatate, al determinantilor starii de sanatate, serviciilor de sanatate si promovare a
sanatatii. Pe plan european se constata o imbatranire a populatiei cu scaderea populatiei active. Romania
ocupa locul 9 in ceea ce priveste populatia de peste 65 ani. Urmand actualele trenduri in varianta
demografica cea mai pesimista si in situatia in care fertilitatea se mentine la acelasi nivel, in 2050, Romania
va avea o populatie de 16 milioane si raportul de dependenta (adulti care sustin grupele de varsta
vulnerabile copii, batrani) va fi de 1 la 9 persoane. Speranta de viata din Romania estimata a fi una din
cele mai reduse din Europa (locul 22 din 27) s-a imbunatatit continuu in ultimii ani, ramanand insa la o rata
cu 6 ani mai mica fata de UE (media UE-27 n 2007 a fost de 76,06 ani la brbai i 82,21 ani la femei, iar n
Romnia de 69,71 ani la brbai i, respectiv 76,86 ani la femei). Mortalitatea infantila a cunoscut o
diminuare in ultimii ani ajungand,astfel,la 9,2/1000 copii nounascuti fata de sub 5/1000 copii nou-nascuti
in UE.
Romania se situeaza printre tarile UE cu cea mai mare mortalitate prin boli cronice. Dintre acestea,
prima cauza de deces o reprezinta bolile cardiovasculare, in special bolile cardiace ischemice. In utimii 10
ani mortalitatea prin boli ischemice are o tendinta descrescatoare. A doua cauza de deces este
reprezentata de cancer, rata mortalitatii specifice prin cancer fiind apropiata de cea din UE. Acest indicator
ar putea fi influentat de durata mai mica de viata a romanilor, incidenta cancerului crescand o data cu
inaintarea in varsta. In ceea ce priveste mortalitatea prin diabet zaharat, Romania se situeaza sub media UE
si in acest sens este discutabila modalitatea de raportare. Se constata, de asemenea, o scadere a ratei de
mortalitate prin SIDA cu crestere a ratei de mortalitate prin pneumonie si boli hepatice cronice.
Se constata, din indicatorii raportati ca, Romania prezinta valori scazute ale numarului de fumatori
si de consumatori de alcool fata de media europeana.
Din punct de vedere al indicatorilor de sanatate, Romania prezinta o situatie nefavorabila pentru
mortalitatea prin neoplasm de col uterin si mortalitatea infantila.
Sanatatea are un caracter plurifactorial care implica in afara sistemului de asigurari de sanatate si
alte organisme care sa actioneze integrat asupra factorilor de risc, ducand in cooperare la scaderea
morbiditatii si mortalitatii si cresterea sperantei de viata.
O stare de sanatate buna a populatiei conduce la scaderea costurilor pentru sanatate si la o
imbunatatire a statusului social si economic al acesteia cu influente benefice asupra economiei tarii, in
general. Industria alimentara poate interveni in acest caz, prin alimentele de buna calitate pe care le pune
la dispozitia pietei ca un mijloc de preventie impotriva imbolnavirilor.
1.3 Ipoteze de lucru si context sociologic in asigurarea securitatii alimentare
Una dintre problemele cheie de care depinde orice politic n domeniul alimentar i succesul
oricrei strategii de cercetare, inclusiv strategia de cercetare in domeniul alimentar, este chiar studiul
populaiei. O strategie de cercetare ori o politic alimentar trebuie gndite prin prisma corpului
demografic al unei ri (regiuni etc.).
Studiul securitii alimentare trebuie fundamentat pe o bun cunoatere a structurii i dinamicii
populaionale ale rii. Conceptul pivot al acestui gen de studii este cel de corp demografic, aa cum a fost
definit aceast noiune de demograful romn, Vladimir Trebici. O populaie mbtrnit este o populaie
cu un corp demografic obosit, dup cum o populaie expus unei hemoragii demografice de tip migraionist
atest un corp demografic fragil, cruia i lipsete punctul de echilibru organic, astfel c este expus unei
forme de volatilitate demografic cu binecunoscutele frisoane generate de fragilitatea organismului indus
prin deficite generale i specifice sau, cu termenii consacrai, prin subnutriie i malnutriie.
Trecerea la alimentaia supermarchetizat, adic la comerul alimentar transfrontalier, a distrus
sistemul cvasi-natural de aprare n faa riscurilor precaritii alimentelor, sistem pe care specialitii l indic
prin ceea ce denumesc alimentaie specificat cultural. Putem spune c supermarchetizarea i, deci,
comerul alimentar transfrontalier au adncit insecuritatea alimentar i, adeseori, chiar au agravat riscul
bolilor prin alimentaie, al formelor noi de malnutriie, al nesiguranei generale n perioadele de precaritate
alimentar etc. Concepia unei strategii de cercetare a securiti alimentare ar trebui s cuprind, ca
obiectiv general, evaluarea capacitii de reproducere biologic a unei populaii i a condiiilor care
4

influeneaz evoluia unei asemenea capaciti. Starea de sntate i de echilibru ale corpului demografic
naional, urban, rural etc. pot fi evaluate printr-o gril sau o matrice standard. Dimensiunile unei asemenea
matrici sunt cele care vizeaz starea intern a corpului demografic indicatori i indici ai morbiditii, ai
fertilitii, ai mbtrnirii, ai mortalitii, migraiei, sporului natural i migrator etc. pe zone i la scara rii
n raport cu starea sa extern, sub cele cinci faete ale acesteia, i anume: cultura sntii, cultura muncii,
cultura hranei, cultura minii i cultura sufletului. Acestea compun ansamblul factorilor de care depinde,
apoi, starea intern a corpului demografic, evaluat prin indicatori i indici specifici, analitici i sintetici.
Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum una, maximum cinci surse generatoare ale
unor riscuri de mbolnvire. O direcie de cercetri dedicate evalurii insecuritii poteniale a corpului
demografic (rural, urban, naional, regional etc.) este demoiatria (demos, n gr., popor/populaie i iatrikos,
n gr., vindecare). Demoiatria se constituie din cele cinci ramuri ale sale, ntre care, cea care ne intereseaz
aici este demoiatria alimentar, adic studiul factorilor de care depinde sntatea corpului demografic prin
alimentaie i, deci, securitatea alimentar a unei populaii. Condiiile acestea in nu doar de cantitatea i
calitatea static ale alimentelor (evaluate la un moment dat), ci si de cantitatea i calitatea dinamic i
structural ale alimentaiei, adic de evoluiile acesteia. Dinamica i configuraia alimentaiei se constituie
ntr-o surs a securitii alimentare suverane. Un asemenea tip de evaluare ne permite s identificm
dezechilibrul i, deci, insecuritatea indus de distrugerea alimentaiei specificate cultural (a modelelor de
alimentaie tradiionale: stilurile care definesc o alimentaie specificat cultural, regional etc.), prin
impunerea discriminatorie a alimentaiei bazate pe comerul alimentar transfrontalier (esena
supermarketizrii). Acolo unde supermarketizarea n-a indus uciderea alimentaiei specificate cultural
putem vorbi despre securitate alimentar suveran. Demoiatria alimentar, aadar, este conceptul prin
care se poate descrie un tip nou de organicitate ntre alimentaia specificat cultural, comunitate prosper
i populaie sntoas. O populaie care depinde exclusiv de conjunctura pieei alimentare nu-i poate
asigura securitatea alimentar i nici nu dispune de condiiile minimale de care depinde capacitatea ei de a
conserva sntatea corpului demografic.

2.

SCOPUL STRATEGIEI

Scopul strategiei este stabilirea conditiilor si a prioritatilor de cercetare-dezvoltare si inovare

necesare atingerii obiectivelor si tintelor de dezvoltare ale domeniului alimentar, utilizand o viziune si un
model integrator agricultura-procesare-alimentatie-nutritie-sanatate astfel incat, sa se asigure, in perioada
prognozata, un grad ridicat de securitate si suveranitate alimentara la nivel national si regional.
Plecand de la conditiile economice, sociologice, legislative si institutionale actuale din Romania,
strategia de cercetare-dezvoltare si inovare pentru domeniul alimentar isi defineste drept tinte, la sfarsitul
perioadelor prognozate, dezvoltarea pietei romanesti cu produse alimentare hranitoare, sigure,
diversificate si accesibile care sa raspunda mai bine cerintelor si preferintelor diferitelor grupe de
consumatori astfel incat, pe baza permanentei informari si educatii referitoare la nutritie, igiena alimentara
si la corelarea acestora cu starea de sanatate, sa fie asigurata o alimentatie corecta si sigura a populatiei.

3.
OBIECTIVELE STRATEGICE ALE SISTEMULUI DE CDI IN INDUSTRIA
ALIMENTARA
Cheltuiala cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea,in Europa, in domeniul alimentar, in 2011, a fost de
0,53% din cifra de afaceri a industriei (Eurostat, UN COMTRADE, OECD).
In Romania, cercetarea in domeniul alimentar prin planul sectorial al MADR este practic inexistenta,
iar in Planurile Nationale de Cercetare-Dezvoltare a fost incadrata in domeniul 5. Agricultura, securitate si
siguranta alimentara, domeniu care a avut circa 12% din totalul fondurilor alocate acestui plan.
Cercetareadezvoltarea si inovarea (CDI) in domeniul alimentar trebuie sa se concentreze, in
special, pe acele sectoare care pot aduce valoare adaugata si care pot constitui nise de produs pe pietele
internationale.
CDI in domeniul alimentar trebuie sa ia in considerare protectia mediului, resursele economice si
sociale si potentialul agricol care situeaza Romania pe locul 7 in Europa.
Obiectivele strategice ale sistemului CDI in domeniul alimentar sunt urmatoarele:
5

I. Imbunatatirea nutritiei si sanatatii populatiei si asigurarea securitatii alimentare pentru toate

categoriile de consumatori este una dintre cerintele majore ale societatii. Reformularea si fortifierea
produselor alimentare existente, pe baza voluntara, cu reducerea cantitativa a unor ingredienti alimentari,
precum zahar, sare (ex. sodiu) si grasimi si fortifierea alimentelor cu alti nutrienti (ex. vitamine, minerale si
alti compusi bioactivi) reprezinta dinamismul acestui sector; totodata, combaterea malnutritiei (obezitatii si
subnutritiei) reprezinta o tinta pe care este necesar sa o atingem. Alimentul, ca hrana, este influentat si de
nivelul de contaminare pe care acesta il are. Asigurarea sigurantei alimentelor prin noi tehnologii protective
si sisteme de calitate integrate care sa previna transformarea unui aliment in non-aliment sau chiar intr-un
compus nociv este o alta tinta pe care acest obiectiv strategic trebuie sa il aiba in considerare. O
componenta importanta a acestui obiectiv strategic o reprezinta educarea consumatorilor in ceea ce
priveste modul de alegere al alimentelor, care poate fi un mijloc de schimbare a structurii pietei alimentare
romanesti prin cresterea calitativa a produselor alimentare.
II.
Cresterea durabila a productiei interne de produse alimentare prin reducerea pierderilor
pe intreg lantul alimentar pana la consumator si minimizarea, pe cat posibil, a deseurilor alimentare.
Deseurile alimentare reprezinta o problema societala acum si care va fi din ce in ce mai grava in viitor si
pentru care trebuie sa se gaseasca solutii de rezolvare. Este nevoie de o evaluare a pierderilor alimentare
pe fiecare etapa a lantului alimentar: ferma, depozitare, transport, procesare, distributie si consumator.
Pe de alta parte, trebuie luat in considerare conceptul de mai mult din mai putin tinand cont de
resursele tot mai putine (energie, apa si terenuri agricole) in comparatie cu cererea alimentara si de
bioenergie, tot mai crescute.
Atat valorificarea deseurilor, reducerea pierderilor de alimente, cat si utilizarea eficienta a
resurselor, necesita o abordare integrata a lantului alimentar avand in vedere intrarile (materii prime,
materiale, utilaje, substante agrochimice si aditivi etc.) pe lant, dar si iesirile (produs finit, subproduse,
deseuri etc.), in interdependenta cu factorii de mediu si schimbarile climatice.
III.
Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti prin atragerea
industriei in procesul de CDI, dar si prin transferul sistematic al cunostintelor si tehnologiilor obtinute prin
acest proces de la organizatiile CDI catre industrie. Imbunatatirea continua a calitatii resursei umane si a
infrastructurii de cercetare, atat la nivel public, cat si privat sunt unele dintre conditiile primordiale ale
cresterii competitivitatii economice.

4.
VIZIUNEA NAIONAL I INTERNAIONAL N DOMENIUL CDI N DOMENIUL
ALIMENTAR
La nivel national, s-au elaborat mai multe documente care demonstreaza importanta domeniului atat
din punct de vedere economic, cat si social, cultural si de mediu. Astfel, Strategia Nationala de Cercetare,
Dezvoltare si Inovare 2007-20131, arata ca cercetarea tiinific agricol, prin natura obiectului de cercetare
- sol, plant, animal - trebuie s ofere produse biologice de nalt valoare, materii prime, tehnologii si
cunotine adecvate, care s contribuie la promovarea agriculturii durabile i dezvoltrii rurale, la creterea
securitii alimentare i a siguranei alimentului n concordan cu cerinele generale i specifice ale pieei.
n aceste condiii, obiectivul cercetrii este de a dezvolta tehnologii care s acopere ntregul lan alimentar
(de la sol pn la consumator - from farm to fork) i de a rspunde cerinelor specifice ale consumatorilor
(from fork to farm), prin soluii i concepte tiinifice conforme principiilor agriculturii durabile i
asigurrii nutriiei corespunztoare i siguranei alimentare.
Planul National de Reforma (2011-2013)2 are, de asemenea, un capitol dedicat cercetarii,
dezvoltarii si inovarii.
La nivel international este in pregatire Programul Cadru pentru Cercetare si Inovare, HORIZON
3
2020 , program structurat printr-un set clar de obiective bazat pe Strategia Europa 2020 si Uniunea Inovarii.
1

Strategia Nationala de Cercetare, dezvoltare si Inovare 2007 2013,

http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST/1188314177strategia%20ro.pdf
2 Programul National de Reforma (2011-2013), http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf
3 Horizon 2020, www.ec.europe.eu/research/horizon2020

Acest program se concentreaza asupra provocarilor societale, asupra integrarii cercetarii si inovarii intr-un
program consolidat cu un set de instrumente comune de scheme de finantare, ce reuneste trei initiative
separate si aduce in prim plan mai multa inovare, pe intreg drumul parcurs de produs de la cercetare pana
la vanzarea cu amanuntul. Mai mult, programul isi impune sa simplifice accesul companiilor, universitatilor
si institutelor din toate tarile UE.
Cele trei initiative separate sunt:
- Provocari Societale: schimbarea demografica a sanatatii si a starii de bine; provocari ale
bioeconomiei UE: securitate alimentara, agricultura si paduri durabile, cercetari marine si maritime;
energie sigura, curata si eficienta; transporturi inteligente, ecologice si integrate; combaterea
schimbarilor climatice, utilizarea eficienta a resurselor si a materiilor prime si societati favorabile
incluziunii, inovative si sigure;
- Tehnologii Industriale prin leadership in domeniul tehnologiilor generice si industriale, tehnologii
de informare si comunicare (TIC), nano-tehnologii, materiale avansate, biotehnologii, sisteme de
productie avansate si spatiu;
- Excelenta Stiintifica prin Consiliul de Cercetare European, Tehnologii Viitoare si Emergente (TVE),
Actiuni Marie Curie si Infrastructuri de Cercetare.
Un alt concept este Bioeconomia cu un obiectiv specific de asigurarea unor cantiti suficiente de
alimente si alte produse bio, sigure i de calitate ridicat, prin dezvoltarea unor sisteme productive i
utilizarea eficient a resurselordin producia primar, promovnd servicii ecosistemice corespunztoare,
de-a lungul lanurilor competitive si cu aport scazut de carbon.
Acest lucru va accelera tranziia ctre o bioeconomie durabil a UE.
In ceea ce priveste provocarile societale ale bioeconomiei in domeniul aliment-alimentatie acestea
sunt:
- Consumatorii (consumatori informati) cu preferintele, atitudinile, nevoile, comportamentul
alimentar, stilul de viata si educatia alimentara ale lor; Comunicarea dintre consumatori si
comunitatea de cercetare pe lantul alimentar; Imbunatatirea alegerii alimentelor in cunostinta de
cauza, a consumului durabil si impactul acestora asupra productiei, cresterii favorabile a incluziunii
si a calitatii vietii, in special, a grupelor vulnerabile.
- Alimente sanatoase si sigure si diete pentru toti cu necesitatile nutritionale si impactul alimentelor
asupra functiilor fiziologice, ale performantelor fizica si mentala; Legaturile dintre obisnuintele
alimentare si alimentatie si imbatranire, boli si afectiuni cronice; Solutii si inovatii legate de dieta
care sa conduca la imbunatatirea sanatatii si a starii de bine; Contaminarea chimica si
microbiologica ale alimentelor si nutreturilor, riscuri si expuneri; Inovatii in siguranta alimentara,
instrumente de comunicare a riscului imbunatatite.
- Industrie agroalimentara durabila si competitiva cu necesitati pentru ca industria alimentara si a
furajelor sa faca fata provocarilor sociale, de mediu, climatice si economice de la local la global;
Design alimentar, procesare, ambalare, control al procesului, reducerea deseurilor, valorificarea
sub-produselor si eliminarea in siguranta a subproduselor de origine animala; Procese inovatoare si
durabile pentru utilizarea eficienta a resurselor; Produse diversificate, sigure, la preturi accesibile si
de calitate ridicata; Trasabilitate, logistica si servicii, factori socio-economici, rezilienta lantului
alimentar fata de riscurile de mediu si climatice; Limitarea impactului negativ al activitatilor de pe
lantul alimentar si al schimbarii dietelor si sistemelor de productie asupra mediului.
In concordanta cu Strategia Comisiei Europene Europe 2020 strategy, viziunea pentru Uniunea
Europeana este de a realiza un viitor durabil, de a asigura mai multe locuri de munca si o viata mai buna.
Cateva dintre elementele cheie ale viziunilor mai multor initiative sau programe sunt: durabilitate, inovatie
si competitivitate.
Inovarea este instrumentul cheie de a realiza tranzitia catre o productie si un consum ale
alimentelor, durabile. Pentru a imbunatati durabilitatea pe intreg lantul alimentar, cercetatorii trebuie sa
fie inovativi si sa gaseasca continuu noi metode de a imbunatati productia alimentara, tehnologia si
managementul sistemului alimentar.
Unul dintre considerentele principale in cadrul documentului Europe 2020 strategy este The
Innovation Union care mentioneaza ca este nevoie de o abordare strategica catre inovare sustinuta la cel
mai inalt nivel politic. In acest sens, viziunea nationala trebuie sa ia in considerare transferul de cunostinte
si tehnologii, obtinute prin CDI, catre industrie.
7

5.
SITUATIA I PROVOCRILE ACTUALE ALE SISTEMULUI DE CERCETARE DEZVOLTARE INOVARE N DOMENIUL ALIMENTAR
Marile provocari mentionate in strategiile elaborate in cadrul Platformei Tehnologice Europene
Food for Life4, Initiativelor de Programare Comune (Joint Programming Initiatives)5,6 sau in cele peste 22
de proiecte europene ERA NET in domeniul alimentar sunt: securitatea alimentara, alimentatia si sanatatea
pentru o populatie cu tendinta de imbatranire, incalzirea globala si schimbarile climatice ceea ce impune,
din punctul de vedere al domeniului alimentar, ca nevoie obligatorie, constientizarea conceptului
durabilitatii productiei, procesarii si consumului de alimente si gasirea de solutii, prin cercetare-dezvoltareinovare, de implementare a acestui concept.
Economia nationala si, in special, industria alimentara, se confrunta cu cateva provocari, si anume
sa furnizeze alimente sigure, accesibile ca pret si in cantitati suficiente in contextul:

cresterii cererilor populatiei;

cresterii competitiei pe piata;

cerintelor mari de sustenabilitate si durabilitate;

grijii mai mari a populatiei pentru sanatate.

5.1

Cadrul legislativ intern i la nivel european

Cadrul legislativ la nivel european

Legislatia in vigoare la nivel european privind cercetarea-dezvoltarea-inovarea este Cadrul
Comunitar pentru Ajutoarele de Stat pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare (2006/C 323/01)7, prin care
se stipuleaza ca promovarea domeniului cercetarii-dezvoltarii-inovarii (denumit in continuare CDI)
constituie un obiectiv de interes comun important. In acest document sunt mentionate actiunile de
sprijinire a domeniului CDI, prin cresterea cheltuielilor globale in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii,
ajungand la aproximativ 3% din produsul intern brut.
In contextul modernizarii preconizate a politicii ajutoarelor de stat in UE, Comisia va revizui Cadrul
Comunitar pentru Ajutoarele de Stat pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare. In conformitate cu obiectivele
Strategiei Europa 2020, revizuirea incearca sa sprijine dezvoltarea durabila si sa contribuie la calitatea
cheltuielilor publice, prin descurajarea ajutoarelor care nu aduc o valoare adaugata reala si denatureaza
competitia. O prioritate cheie stabilita in Strategia Europa 2020 este aceea de a atinge un nivel al
investititiilor in C&D corespunzator la 3% din PIB, si una dintre initiativele sale emblematice este o Uniune a
Inovarii8.
Este evident c un proiect integrator, bazat pe continuitate aplicat, nu poate fi construit dect pe
consecven n transpunerea efectiv a principiilor i legilor care guverneaz ntreaga politic european n
sectorul alimentar la baza creia st Regulamentul (CE) nr. 178/2002/CE de stabilire a principiilor i a
cerinelor generale ale legislaiei alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana
Alimentar i de stabilire a procedurilor n domeniul siguranei produselor alimentare.
Corelate firesc nc din perioada de pre-aderare la Uniunea European i raliate organic n postaderare, eforturile susinute ale Romniei mplinesc misiunea de armonizare a legislaiei naionale cu
spectrul reglementrilor comunitare (Anexa 1) n ceea ce privete sigurana produselor alimentare i a
hranei pentru animale, protejarea sntii publice i consolidarea ncrederii consumatorilor n produsele
alimentare din Europa, protecia consumatorilor mpotriva practicilor comerciale frauduloase sau
neltoare, sntatea i bunstarea animalelor, protecia i sntatea plantelor precum i mediul
nconjurtor. Astfel, Legea nr. 150 din 2004 privind sigurana alimentelor (susinut de actele normative
subsecvente) constituie, n legislaia intern, baza pentru asigurarea unui nivel nalt de protecie a sntii
oamenilor i a intereselor consumatorilor n ceea ce privete alimentele, innd cont de diversitatea ofertei
4European

Technology Platform Food for Life Strategic Research and Innovation Agenda (2013-2020 and Beyond),
http://etp.fooddrinkeurope.eu/documents/2012/SRIA_2012/SRIA_ETP_Food4Life_2012.pdfJPI A Healthy Diet for a
5 Healthy Life, Strategic Research Agenda 2012 2020 and beyond,
http://www.healthydietforhealthylife.eu/images/documents/jpi_sra.pdf
6 FACCE JPI Strategic Research Agenda, www.faccejpi.com
7http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:08:05:52006XC1230(01):RO:PDF
8http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/rdi_issues_paper.pdf

alimentare (incluznd i produsele tradiionale, precum i funcionarea eficient a pietei interne). Toate
aceste reglementri contureaz o politic alimentar coerent, eficace, dinamic, adaptabil i
transparent.
Strategia actual european identific tiina i inovarea ca elemente eseniale ale asigurrii
competitivitii economice a Uniunii Europene, iar sectorul alimentar i cel al hranei pentru animale sunt
vectori importani n ceea ce privete economia UE, alimentele i buturile reprezentnd un capital rulant
anual de aproximativ 900 miliarde euro.
Strategia pentru cercetare - dezvoltare - inovare n domeniul agroalimentar pe termen mediu i lung
(2014-2020/2020-2030) menine traiectoria de consecven a politicii romneti n domeniu i susine
eforturile Romniei de a-i afirma propria individualitate ntre naiunile UE, inclusiv n zona asigurrii unei
disponibiliti de materii prime i produse agro-alimentare sigure care vor contribui la realizarea
obiectivelor de securitate i siguran alimentara n interiorul uniunii, n contextul n care se estimeaz c
produsele alimentare europene vor fi afectate din ce n ce mai mult de factori precum creterea cererii i
schimbarea tendinelor consumului n cadrul economiilor emergente, preul energiei electrice, seceta din
emisfera sudic, creterea de la an la an a utilizrii terenurilor pentru biocombustibili, mrirea necesarului
de produse alimentare la nivel mondial, anticipndu-se c, pn n anul 2030, producia internaional de
alimente va trebui s fie mai mare dect cea actual cu aproximativ 50% pentru a satisface cerinele
previzionate.

5.2 Tendine interne i la nivel UE

Strategia la nivel european pe perioada 2014-20209 aduce argumente pentru mai multe investitii in
cercetare pentru a furniza baza de cunostinte pentru inovare in scopul cresterii economice si imbunatatirii
conditiilor sociale. In domeniul alimentatiei si sanatatii s-au identificat marile provocari pentru stiinta,
politici si actiuni, astfel incat sa creasca bunastarea populatiei, oamenii sa fie cat mai mult timp
independenti si activi, intr-o viata mai lunga.
Consumatorul are nevoie de un mediu prielnic, nepoluat, de alimente sanatoase. Cresterea
biodiversitatii si valorificarea potentialului si biodiversitatii florei si faunei din tara noastra precum si
reconsiderarea valorilor nationale (traditie, cultura) in domeniul industriei alimentare sunt de asemenea
factori de crestere a calitatii vietii.
Incidenta bolilor cronice este in continua crestere atat in Romania, cat si in intreaga Europa. Dintre
acestea amintim: bolile de inima, congestii, cancere, diabet si dementa, care sunt cauzate, predominant, de
4 factori fumat, exces de alcool, lipsa de exercitii fizice si comportament alimentar nesanatos10, dar si de
unii contaminanti prezenti in mediu.
Costurile pentru sanatate pentru tratamente si ajutoare sociale pentru familiile celor in suferinta,
sunt foarte mari. Pentru a scadea incidenta bolilor cronice, pentru a scadea costurile pentru tratamente si
pentru a creste bunastarea oamenilor este necesara o noua abordare: sa prevenim mai mult decat sa
vindecam.
Alimentul este inteles ca o productie a naturalului si a laboratorului uman. Nu este de ajuns ca
alimentele sa fie alese de catre consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca el sa
stie unde sunt produse alimentele, cum si cine este implicat in lantul alimentar de productie.
Este necesar, de asemenea, sa se identifice pericolele la care este supus organismul uman din cauza
alimentelor: noi patogeni, zoonoze, agenti toxici, iradiere, posibile efecte ale ingineriei genetice sau ale
noilor tehnici de procesare, precum si cercetari privind potentialul, pe termen lung, teratogenic, mutagenic
si oncologic ale contaminantilor alimentari.
Calitatea mediului depinde, in general, de activitatile omului, iar industria agroalimentara
influenteaza aceasta calitate prin tehnologiile folosite, modul de recuperare si reciclare ale deseurilor si ale
ambalajelor utilizate.
Numarul oamenilor pe planeta este din ce in ce mai mare, ceea ce inseamna cantitate mai mare de
alimente, dar si cantitate mai mare de deseuri. Aceasta va conduce la schimbari ale politicilor aplicate, ale

European Commission. Europe 2020. A strategy for smart, sustainable and inclusive growth. EUROPE 2020 A strategy for smart,
sustainable and inclusive growth. Brussels, COM (2010) 2020.
10 World Health Organisation, Global status report on non-communicable diseases. Geneva, 2010.

legilor, conducand la randul lor la schimbari in modul procesare si chiar si la schimbarea comportamentului
alimentar si a cerintelor consumatorilor.
Desi productia alimentara a crescut cu mai mult de 35% in 2008 comparativ cu 1999, gazele emise
de industria alimentara europeana au scazut cantitativ cu 17%. Studiul publicat de Comisia Europeana in
2010 (Preparatory Study on Food Waste across EU 27), arata ca anual, la nivel european, deseurile
alimentare reprezinta aproximativ 90 milioane tone. Reducerea acestei cantitati este o mare provocare.
Prin recuperarea a 5% dintre alimentele care sunt aruncate la nivel global, se pot hrani 4 milioane de
oameni pe zi (Food for all forever, Danish Academy of technical sciences report, 2010). Una dintre caile de
reducere a deseurilor in industria alimentara ar fi stimularea utilizarii tehnologiilor curate. Alta este
educatia consumatorilor in ceea ce priveste modul de interpretare a informatiilor de pe eticheta, de
exemplu termenul de valabilitate: best before si use by astfel incat consumul de alimente sa fie
sustenabil, sa nu se cumpere mai mult decat se consuma. Cand, la capatul lantului alimentar alimentele
sunt aruncate, atunci toate resursele investite in ciclul de viata al produselor sunt pierdute, de aceea,
industria trebuie sa minimizeze producerea de deseuri pe fiecare stadiu al lantului alimentar.
5.3
5.3.1

Aspecte privind resursele naturale, umane i infrastructura la nivel naional

Resurse naturale

Agricultura si zootehnia din Romania pot asigura resursa materiala necesara dezvoltarii industriei
alimentare romanesti, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, industrie cu potential remarcabil in
asigurarea bunastarii si cresterii calitatii vietii populatiei, atat prin alimentele pe care le produce, prin
locurile de munca pe care le pune la dispozitia oamenilor, cat si prin impactul important in balanta
comerciala si economica a tarii.
Resursele naturale ale Romaniei: solurile de buna calitate, padurile cu bogatia fructelor de padure
sau ciuperci, apele cu potentialul piscicol, toate acestea, printr-o exploatare optima si durabila pot asigura
hrana de buna calitate populatiei tarii, dar pot asigura si productie de premium cu care putem accesa piata
europeana si nu numai. Pe langa acestea se mai adauga potentialul genetic al soiurilor si raselor de animale
romanesti recunoscute prin buna calitate tehnologica si nutritionala care reprezinta una dintre resursele de
baza ale industriei alimentare.
5.3.2

Resurse umane
Numarul de cercetatori in domeniul alimentar din reteaua nationala CDI de interes public este circa

520.
In Romania, dupa 1990, invatamantul universitar in domeniul alimentar a crescut exponential,
ajungandu-se, in prezent, ca in 17 universitati sa existe cca. 75 specializari, atat cu nivel de licenta (24), cat
si masterat (46) si chiar doctorat (5), care au format deja citeva mii de ingineri, in mai toate regiunile tarii
(Anexa 2).
5.3.3 Infrastructura
Dupa 2000, Programul Infras si Programul Capacitati au facut posibila imbunatatirea infrastructurii
de cercetare in organizatiile CDI. Dupa 2006, respectiv 2009, datorita fondurilor (nationale si structurale)
substantiale investite in invatamint si cercetare, multe organizatii de cercetare cu activitate in domeniul
alimentar au achizitionat echipamente performante, de ultima generatie, atat analitice, cat si de
procesare-pilot. Exista, in momentul de fata, baza materiala adecvata desfasurarii activitatii de CDI in
organizatiile de cercetare din domeniu.
Exemple de infrastructurile de cercetare publice disponibile in momentul de fata sunt:
- rezonanta magnetica nucleara: IBA Bucuresti;
- cromatografie de performanta in faza lichida si gazoasa: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de
Biotehnologii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj Napoca Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor
Politehnica Bucuresti Facultatea de Chimie Aplicat i tiina Materialelor;
- analiza senzoriala: IBA Bucuresti, FSIA Galati;
10

statii pilot procesare cereale si fainuri, procesare carne si procesare legume si fructe: IBA Bucuresti,
FSIA Galati;
- testarea ambalajelor de uz alimentar: permeabilitati, proprietati mecanice, migrari: IBA Bucuresti,
Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti;
- microbiologie alimentara: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti,
USAMV Cluj Napoca Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor;
- biologie moleculara: IBA Bucuresti;
- biotehnologii alimentare: IBA Bucuresti, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, Universitatea
Lucian Blaga din Sibiu, FSIA Galati;
- spectrometrie: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj
Napoca Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor; Facultatea de Tehnologia Produselor
Agroalimentare USAB Timisoara.
Exemple de infrastructuri publice create pe fonduri structurale:
- INCD pentru Bioresurse Alimentare Bucuresti: Cresterea calitatii si competitivitatii activitatii de
cercetare-dezvoltare a Institutului de Bioresurse Alimentare;
- Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti: Dezvoltarea infrastructurii
centrului de cercetare pentru studiul calitatii produselor agroalimentare;
- Academia Romana Filiala Iasi, Centrul de Cercetari pentru Oenologie Iasi: Dezvoltarea infrastructurii
pentru eficientizarea activitatilor tehnologice si implementarea unor metode neconventionale de
imbunatatire a calitatii bauturilor alimentare.
Exemple de infrastructuri private create pe fonduri structurale:
- S.C. PLANTA CARPATICA S.R.L. Danes - Infrastructura pentru cercetare plante medicinale, in vederea
obtinerii de produse inovative fitofarmaceutice si suplimente nutritionale;
- SC NATURA SRL Biertan - Centru de cercetari pentru prelucrarea materiilor prime vegetale obtinute
din agricultura ecologica.

5.4

Analiza SWOT a sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare in industria alimentara

5.4.1 Puncte tari

a)

b)
c)

d)
e)

f)

Sistemul naional CDI din domeniul alimentar are urmtoarele principale puncte tari:
Valenele cu totul favorabile ale domeniului alimentar pe care l deservete (a avut, are i va avea
potenial de dezvoltare sustenabil avnd potenial pedoclimatic de excepie, asigur att de necesara
stare de bun nutriie i bun sntate ale ntregii populaii a rii, asigur locuri de munc, stabilitate i
condiii de dezvoltare economic pentru un numr foarte mare de persoane din mediul rural i urban,
are contribuie major la PIB-ul naional i are un potenial mare i durabil de export al produselor
procesate);
Numrul mare i stabil de clieni i beneficiari ai rezultatelor cercetrilor, ai activitilor de inovare, de
transfer tehnologic, de transfer de cunoatere, de extensie i dezvoltare;
Resurs uman de cercetare de foarte bun calitate, performant i pragmatic cu potenial ridicat de
inovare (numr mare de brevete de invenie valorificate, specializri universitare de licen, masterat i
doctorat din domeniul alimentar, experien acumulat n proiecte de cercetare naionale i europene);
Infrastructur de cercetare experimental foarte bun (aparatur modern performant, laboratoare i
centre de excelen, staii pilot);
Conexiuni consistente, colaborri i parteneriate cu Spaiul European de Cercetare (existena
Platformei Tehnologice Naionale integrate n Platforma Tehnologic European Food for Life;
participarea activa a cercetatorilor romani in grupurile de lucru ale diferitelor initiative, platforme,
programe, comitete, organizate la nivel european etc.);
Atragerea tinerilor absolventi si incurajarea acestora catre cariere prodigioase in spatiul generos al
cercetarii din domeniul alimentar.
11

5.4.2 Puncte slabe

Principalele puncte slabe ale Sistemului de CDI din domeniul alimentar sunt:
a)
Lipsa, cronicizat n ultimele dou decenii, a unei politici concrete, constante i continue privind
organizarea, finanarea i funcionarea Sistemului Naional de CDI i, n special, a sistemului de CDI
din domeniul alimentar (slab finanare naional, cu precdere n ultimii ani, nencurajarea finanrii
private i a parteneriatelor public private, sistem defectuos de finanare nedifereniat pe domenii
prioritizate ca interes naional n cadrul Programelor de CDI din PNCDI 2);
b)
Lipsa centrelor eficiente de transfer tehnologic in domeniu;
c)
Lipsa unui Program Naional de CDI, distinct i a unui Program Naional de Nutriie;
d)
Stabilirea i finanarea n cadrul PNCDI 2 a unor Programe Naionale de CDI dup modelul
Programelor de CD ale Uniunii Europene i neinnd seama de cerinele i interesele naionale de
dezvoltare a diverselor domenii economice i sociale;
e)
De multe ori cercetarea pare un scop in sine, incercand sa traga industria catre inovatii de
laborator, de unde lipsa racordarii la cerintele pietei si, in final, utilizarea insuficienta a rezultatelor
C&D.
5.4.3 Oportunitati
a) Colaborarea dintre entitile Sistemului CDI i patronatul din industria alimentar ROMALIMENTA,
alte patronate interesate de domeniul alimentar, asociaii profesionale, fundaii, IMM-uri,
procesatori din industria alimentar;
b) Cooperri i parteneriate cu entitile de cercetare din domeniu, la nivel regional, naional,
transfrontalier, european i internaional;
c) Competitia tot mai acerba, inasprita de criza, care obliga tot mai multe companii sa nu se mai
multumeasca doar cu piata interna, ci sa iasa si la export - de unde necesar sporit de inovatie;
d) ncurajarea asocierii dintre micii fermieri i trecerea de la o producie agricol vegetal i/sau animal
de subzisten la una economic, comercial i, prin consecin, creterea numrului de beneficiari
interesai de rezultatele cercetrii de industrie alimentar pentru procesarea local a produselor
agroalimentare;
e) Increderea pe care consumatorii romani o acorda produselor alimentare autohtone (a se vedea
impactul programului Fabricat in Romania) si recunoasterea, de catre acestia, a importantei pe care
cercetarea si inovarea din domeniul alimentar le au in cresterea calitatii vietii in tara noastra;
f) Poziionarea domeniului alimentar pe primul loc, cu ponderea cea mai mare de finanare n
Programul Uniunii Europene HORIZON 2020 (2014 2020).
5.4.4 Amenintari
a) Slaba finanare a activitilor de CDI, intre alte consecinte determinand procesul de brain drain
catre sectorul industrial multinational si, mai grav, catre alte piete de munca mai remunerante;
b) Funcionarea precar, dificil i imprevizibil ale IMM-urilor din domeniul alimentar datorate
suprafeelor foarte mici ale exploataiilor agricole i, prin consecin, a imposibilitii aplicrii de
tehnologii adecvate sau a nelucrrii pmntului, a slabei asocieri a fermierilor i procesatorilor, a
slabei colectri, depozitri i valorificri ale produciei vegetale, a slabei i insuficientei procesri ale
produciei animale, a slabei protecii i ncurajri de natur fiscal sau financiar ale fermierilor i
micilor procesatori;
c) Infrastructur slab dezvoltat sau inexistent n zonele rurale (ci de transport, ci de comunicare,
reele de alimentare cu energie, reele de ap, reele de canalizare) care dezavantajeaz dezvoltarea
economic i social.
12

d) Efectele perpeturii i adncirii problemelor financiare i economice europene, globale i naionale

asupra domeniului alimentar;
e) Interes scazut fata de activitatea de cercetare si slaba legatura dintre companiile din industria
alimentara si institutiile de cercetare din domeniu;
f) Lipsa unui interes consistent i diversificat pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetrii din
partea entitilor din economia real;
g) Perpetuarea practicrii unui management politic slab i neproductiv pentru dezvoltarea industriei
alimentare, servicii i de CDI, la nivelul decizional central i regional;
h) Fiscalitatea exagerata care descurajeaza investitiile private, inclusiv in cercetare si, pe de alta parte,
stimuleaza economia neagra, cu efecte catastrofale nu numai asupra incasarilor bugetare, ci si a
competitiei corecte si a sanatatii economiei, in final a intereselor populatiei in calitate de consumator
si contribuabil.

6.

DIRECIILE PRIORITARE I REZULTATELE SCONTATE

Prioritatile in cercetarea-dezvoltarea-inovarea in domeniul alimentar la nivel national trebuie sa

sustina potentialul agricol pe care Romania il are, sa imbunatateasca politicile nationale ale domeniului, sa
imbunatateasca calitatea vietii si bunastarea populatiei si sa asigure o dezvoltare durabila si competitiva a
sectorului. Directiile prioritare in CDI in domeniul alimentar in directa relatie cu obiectivele strategice sunt
urmatoarele:
Obiectivul strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
1.
Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de
alimente sanatoase
Rezultate scontate:
a) reinfiintarea culturilor vechi: legume, cereale ex. ovaz pentru consumul uman, pseudocereale ex.
hrisca, amarant etc.;
b) valorificarea fructelor din zona montana;
c) cresterea biodiversitatii;
d) diversificarea sortimentelor de alimente pe piata;
e) minimalizarea ponderii produselor scumpe din import si asigurarea independentei alimentare, cu
cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in agricultura si industria alimentara si a valorificarii
superioare a resurselor agro-zootehnice locale;
f) beneficii industriale prin noile produse alimentare pentru diferite categorii de populatie, crearea de
noi activitati productive sau de servicii in agricultura-stiintele si ingineria alimentelor-medicina,
beneficii pentru sanatatea diferitelor categorii de populatie, asezarea cercetarii romanesti in
domeniu alaturi de cercetarea europeana;
g) crearea unei baze de date necesara in stabilirea dietelor pentru eficientizarea eficacitatii acestora; o
mai buna cunoastere a proceselor de nutritie, elaborarea unor alimente eficace, cresterea increderii
populatiei in alimentele obtinute si procesate autohton.
2.
Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si
accesibile, atat prin diversificarea matricilor alimentare, cat si prin educarea consumatorilor in sensul
atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor
Rezultate scontate:
a) dezvoltarea productiei si pietei de alimente ecologice;
b) preventia imbolnavirilor prin alimentatie sanatoasa: alimente functionale si/sau personalizate;
c) alimente traditionale cu proprietati nutritive benefice organismului si metode inovative de
autentificare a lor;
d) elaborarea unui brand nutritional de tara si strategie de promovare a acestuia prin realizarea unui
catalog cu produse nationale avand caracteristici superioare si particularitati traditionale;
13

e) management superior al profilelor de morbiditate, ca o completare a tratamentului medical alopat.

3.
Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta
proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor
alimentari de sinteza cu aditivi naturali
Rezultate scontate:
a) noi politici si strategii alimentare in ceea ce priveste compozitia sanatoasa a alimentelor in relatie
cu acceptabilitatea consumatorilor romani;
b) noi produse (extracte, amestecuri, uleiuri esentiale etc.) din plante aromatice in vederea utilizarii lor
ca inlocuitori de aditivi sintetici pentru conservarea sau aromatizarea alimentelor.
4.

Dezvoltarea domeniului stiintele consumatorului

Perceptia consumatorului s-a schimbat substantial in ultimii ani si tinde catre un nivel mai inalt de
constientizare in legatura cu alegerea alimentelor. Consumatorii romani au inceput sa fie tot mai interesati
de calitatea alimentelor, modul in care acestea sunt produse, punandu-si tot mai des intrebari referitoare la
igiena produselor alimentare existente pe piata. In esenta, luarea deciziei de a consuma un aliment se
bazeaza pe sintagma aliment in care pot avea incredere. Aceasta este legata de anumite elemente: nevoi,
cultura, religie, traditii, obiceiuri alimentare, marca, producator, compozitie, ambalaj etc.
Rezultate scontate:
a) educarea consumatorilor referitoare la rolul alimentatiei in mentinerea sanatatii si a existentei de
optiuni adecvate in dieta traditionala autohtona. Educatia va fi adaptata grupurilor tinta, astfel incat
eficacitatea demersului sa fie cuantificabila si maximala, iar solutiile oferite vor tine seama de
posibilitatile practice aflate la indemana fiecarui grup populational;
b) intelegerea comportamentului alimentar si al atitudinii consumatorilor asupra alimentelor;
c) acces crescut la alimente de calitate, sanatoase, datorita preturilor mici sau prin productie proprie;
d) stabilirea unor directii generale care sa orienteze inovatia in domeniul alimentar, in asa fel incat noile
produse sa fie acceptate cu usurinta de consumatorul local.
5.
Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii
nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
Rezultate scontate:
a) alimente sigure cu continut redus de contaminanti sau chiar de nivel 0;
b) competenta crescuta a laboratoarelor de profil in detectarea si monitorizarea contaminantilor;
c) tehnologii noi, inovative de obtinere de produse alimentare sigure;
d) intelegerea microecologiei alimentului in diferite sisteme de ambalare: inteligenta, activa, in atmosfera
modificata etc.;
e) noi sisteme de trasabilitate;
f) formarea unei educatii a calitatii, uniformizarea standardelor de calitate la unitatile de productie,
reducerea pierderilor prin diminuarea produselor neconforme, reducerea costurilor cu echipamentele
de monitorizare, reducerea poluarii mediului, cresterea competitivitatii.
Obiectiv strategic II: Cresterea durabila a productiei interne
1.
Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de
produse alimentare
Rezultate scontate:
a) gasirea de solutii privind minimizarea consumului de resurse pentru tehnologiile existente de obtinere a
alimentelor;
b) elaborarea de noi tehnologii de obtinere de produse alimentare cu consum redus de resurse.
2.
Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de
ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
Rezultate scontate:
a) valorificarea deseurilor alimentare (din industrie si consum) in vederea obtinerii de produse nonalimentare cu valoare adaugata mare;
14

b) elaborarea de tehnologii curate prin valorificarea integrala a deseurilor si subproduselor rezultate prin
procesarea alimentelor;
c) scaderea impactului ambalajelor asupra mediului - utilizarea ambalajelor biodegradabile, reciclabile etc.

Obiectiv strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti

1.
Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si
valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
Rezultate scontate:
a) realizarea de centre de colectare si procesare primara a produselor agricole;
b) cresterea cantitatilor de sortimente de produse agricole romanesti minimal procesate in lanturile de
distributie;
c) valorificarea eficienta a potentialului agricol al zonelor rurale;
d) cresterea numarului de locuri de munca in industria alimentara, in zona rurala.
2.
Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de
depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare
Rezultate scontate:
a) prelungirea durabilitatii minimale a produselor;
b) cresterea productiei de legume si fructe;
c) dezvoltarea pietei de produse agricole romanesti constante pe tot parcursul anului;
d) stabilizarea preturilor unor produse agricole.
3.

Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara si din cercetare

Rezultate scontate:
a) cresterea increderii consumatorilor in calitatea produselor alimentare romanesti;
b) cresterea competitivitatii economice a companiilor;
c) cresterea capacitatii de inovare;
d) dezvoltarea de competente adecvate pentru toate categoriile de personal astfel inct infrastructura de
cercetare sa fie exploatata eficient;
e) dezvoltarea competentelor personalului implicat in cercetarea aplicativa si dezvoltarea de tehnologii
inovative;
f) incurajarea tinerilor cercetatori sa ocupe pozitii profesionale stabile in institute/departamente de
cercetare de profil din tara;
g) incurajarea schimbului de personal national si international (mobilitati).
4.

Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private

Rezultate scontate:
a) promovarea potenialului de inovare al infrastructurilor de cercetare existente, inclusiv asigurarea
resurselor financiare pentru activitati de intretinere, service si upgrade al echipamentelor de cercetare
existente;
b) crearea de noi infrastructuri de cercetare;
c) incurajarea utilizarii infrastructurii de cercetare de catre industrie;
d) integrarea infrastructurilor de cercetare in ecosisteme de inovare la nivel local, regional si international.
7. INOVAREA I TRANSFERUL DE CUNOTINE N INDUSTRIA ALIMENTARA
7.1

Propuneri de msuri privind transferul de cunotine i al inovrii n industria alimentara

Transferul de cunostinte consta intr-o serie de activitati care au drept scop obtinerea, colectarea si
transmiterea de cunostinte, competente si abilitati de la cei care le genereaza catre cei care le vor
transforma in rezultate palpabile (produse, tehnologii, procese, servicii etc.) d.p.d.v. economic.
15

Principalul obiectiv al transferului de cunostinte in cadrul sectorului alimentar este cresterea

bunastarii populatiei, care beneficiaza de produsele, procesele si serviciile nou create, ce contribuie la
imbunatatirea calitatii vietii.
Institutiile de cercetare genereaza cunostinte, iar pentru transferul acestora catre industria alimentara sunt
necesare urmatoarele masuri:
Constituirea, in tara noastra, a unui numar suficient de institutii care sustin inovarea si se implica in
mod activ in sprijinul ei (autoritati, institutii din cercetare si educatie, Platforma Food for Life,
federatia patronala, clustere din cercetare etc.);
Constituirea (existenta) unui numar corespunzator de initiative proprii industriei (organizatii
voluntare), cum ar fi Platorma Tehnologica Nationala Food for Life, clustere in domeniu etc., care au
o influenta pozitiva asupra dinamicii legata de inovare in industria alimentara romaneasca si in care
sunt implicati cei mai reprezentativi factori din sector;
Crearea unei mai stranse legaturi intre comunitatea de cercetare si industria alimentara din
Romania.
Centrele de cercetare trebuie sa initieze cat mai multe activitati pentru a atrage si sprijini
companiile in activitatile de inovare ale acestora:
workshop-uri, seminarii, conferinte, evenimente de brokerage;
sesiuni de instruire pe diferite tematici;
punerea la dispozitie a statiilor pilot din cadrul institutiilor de cercetare sitransmiterea de publicatii
de specialitate, pliante, brosuri etc.;
promovarea rezultatelor proiectelor de cercetare, informatii despre programele nationale de
finantare;
acordarea de consultanta tehnica, financiara si de marketing.
Cercetarea trebuie sa participe la evenimentele organizate de industrie, sa observe care sunt nevoile
acesteia, cu ce probleme se confrunta si sa se implice in rezolvarea lor.
7.2

Necesitatea inovarii si modalitati de sustinere a acesteia

7.2.1 Necesitatea inovrii n domeniul industriei alimentare

Procesul de inovare din domeniul alimentar trebuie susinut deoarece:
este necesar pentru a permite tuturor reprezentanilor lanului alimentar din Romnia s contribuie
la obinerea de produse competitive cu ale reprezentanilor din alte ri;
este vital pentru companiile de industrie alimentar care i doresc s acceseze sau s se menin
pe pieele produselor de calitate.
7.2.2 Modaliti de susinere a inovrii
n Romnia trebuie s se instituionalizeze activitile de inovare cu buget dedicat. Specialitii
consider c instituionalizarea procesului de inovare poate ajuta companiile fie s demareze procesul de
inovare, fie s-l optimizeze, ceea ce contribuie la creterea eficienei operaionale. O asemenea abordare
permite prioritizarea i accelerarea transpunerii n practic ale ideilor noi. n acest scop, Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie s creeze programe speciale pentru a susine inovarea n industria
alimentar. Tot n aceast direcie, susinerea financiar a unor competiii de inovare, n special cele
dedicate tinerilor, poate constitui o modalitate eficient de revigorare a procesului de inovare n Romnia.
De exemplu, finantarea unei perioade de practica pentru masteranziin unitatile de productie si de realizare
a lucrarii de disertatie pe teme inovative, de interes pentru companie, ar fi utile activitatii de inovare, sau
lansarea de programe de scurta durata, de transfer de cunostinte si tehnologie de la cercetare la industrie
poate fi o modalitate rapida si eficace.
Industria alimentar din Romnia trebuie s mbrieze i posibilitile oferite de sistemul de
inovare deschis, dac vrea s aib succes n economia de pia n care competitivitatea este extrem de
important. Inovarea deschis este legat n mod tradiional de telecomunicaii i industria informatic, dar
se consider c poate aduce beneficii majore industriei alimentare. Pentru a putea face acest lucru, trebuie
s fie facilitat ntlnirea industriei cu reprezentanii universitilor i institutelor de cercetare.
Direcii de susinere a inovrii
16

Pentru urmtorii ani, se estimeaz c sntatea i bunstarea consumatorilor vor rmne fora
motrice a inovrii, ceea ce va determina companiile s fie interesate s investeasc n activiti CDI centrate
pe probleme de nutriie.
n stabilirea strategiei de inovare trebuie s se in seama i de faptul c statisticile demonstreaz
existena unei piee de alimente dedicate consumatorilor cu anumite probleme de sntate (alimente cu
beneficii pentru sntate), de o anumit vrst sau chiar avnd un anumit sex.
Romnia trebuie s susin inovarea n domeniul tehnologiilor emergente (pulsuri de lumin,
cmpuri electrice pulsatorii, presiuni nalte, ultrasunete), care permit obinerea de produse alimentare cu
proprieti deosebite de ale produselor obinute cu metode clasice.
Inovarea cu privire la ingredientele alimentare;
Inovarea n domeniul ambalajelor i materialelor de ambalare;
nelegerea i comunicarea cu noii consumatori pe probleme legate de criza economic pe care o
traversm;
Utilizarea mediilor de socializare pentru a crea interaciuni noi cu consumatorii i strategii de
inovare a alimentelor;
Crearea de reele deschise de inovare pentru a stimula transpunerea n practic a ideilor noi.
Crearea si consolidarea capacitatii de inovare a industriei alimentare in Romania atrage dupa sine
implementarea continua si sistematica a sistemelor moderne de management la nivelul companiilor.
Aceasta consta in:
aplicarea celor mai avansate procese de productie prin tehnologii moderne, controlul procesului,
facilitati pentru testarea calitatii si sigurantei produselor alimentare si managementul operatiunilor
corespunzatoare acestora, inclusiv sistemele de management al calitatii;
aplicarea tehnicilor moderne de management financiar;
implementarea celor mai avansate tehnici ale managementului in marketing;
utilizarea resurselor umane necesare acestor activitati, educate si instruite in mod continuu;
implementarea celor mai avansate concepte de management al energiei si mediului, conform
standardelor de mediu;
accesul la sistemele de informatii.
Pentru ca acestea sa poata fi realizate, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie
sa elaboreze politici de sustinere a inovarii la nivelul industriei alimentare, cum ar fi:
facilitarea cooperarii in domeniu, a schimbului de informatii, bune practici si implementarea politicii
de invatare intre actorii implicati;
facilitarea dezvoltarii de noi instrumente pentru a sustine inovarea: portaluri de distribuire de
cunostinte, ghiduri de bune practici, paneluri pentru industrie etc.;
sprijinirea cererii pentru educatie si dezvoltarea resursei umane necesare industriei alimentare;
inlesnirea accesului catre finantarea proiectelor de inovare;
acordarea asistentei in managementul inovarii, incluzand aici si abordarea managementului lantului
alimentar spre inovare;
acordarea de ajutor in identificarea potentialului inovator, cum ar fi: informatii legate de nevoile
pietei, conditiile de piata, regulamente noi, cerinte noi etc.;
acordarea de ajutor in internationalizarea intreprinderilor romanesti (accesul pe pietele
internationale, colaborarea cu alte companii/institutii din afara tarii etc.);
facilitarea transferului de cunoastere/tehnologic.
7.3 Propuneri de proiecte de CDI finanate de la bugetul de stat i din fonduri europene
OS = obiectiv strategic
DP = directie prioritara
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive
superioare in vederea obtinerii de alimente sanatoase

Utilizarea mierii si a produselor stupului in elaborarea de formule alimentare destinate profilaxiei

bolilor cronice netransmisibile;
17

Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime

autohtone;
Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente
sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli,
elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la
consumator;
Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate
exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman;
Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si influenta
diferitelor tipuri de procesare asupra acestora;
Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale,
antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.);
Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru cresterea acestui
raport;
Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor functionale, prin
cercetare interdisciplinara: agricultura-stiintele si ingineria alimentului-medicina;
Cercetari de nutrigenomica, proteomica si metabolomica pentru stabilirea efectelor asupra sanatatii
ale componentelor functionale obtinute din resurse autohtone.

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente
hranitoare, diversificate, sigure si accesibile, atat prin diversificarea matricilor alimentare, cat si prin
educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor
Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii
inselatoare asupra proprietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare,
prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile,
reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si
complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a
importantei mentiunilor nutritionale validate;
- Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a structurii populatiei
europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru varstnici activi sau institutionalizati, cu
mentinerea aspectului proprietatilor organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale
adaptate acestei conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de procesare si
portionare conform tipului si nivelului de activitate;
- Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si
realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate
etc.).
-

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de
zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale
acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali
- Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale;
- Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor.
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP4: Dezvoltarea domeniului stiintele consumatorului
- Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale
superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea
acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice,
avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta
care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate;
- Identificarea problemelor nutritionale europene, urmarirea comportamentului alimentar al populatiei
statelor membre si al populatiei emigrate in Romania pentru dezvoltarea unor noi produse care sa
valorifice potentialul local existent;
18

- Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului

alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in
cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri;
- Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor aparute in ultimii ani
in urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a
obiceiurilor pe grupuri de consumatori (vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din
comunitatile de crescatori de oi etc.).
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si
control pe flux - in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul
procesului tehnologic
- Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea securitatii si sigurantei
alimentare;
- Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare
(valabil pe tot lantul alimentar !);
- Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor agroalimentare pe intregul
lant alimentar: producator, procesator, distributie prin proiectarea si realizarea de prototipuri de
sisteme de monitorizare utilizand intreaga gama de senzori existenti cat si a sistemelor informatice
complementare;
- Cercetari referitoare la implicatiile nanotehnologiilor in procesarea agroalimentara;
- Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii stiintifice anticipate
asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta in alimente;
- Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului de la consumator la
producator pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia;
- Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara;
- Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv elaborarea de noi metode
de conservare nedistructiva a alimentelor;
- Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice, biologice si fizice in
procesarea alimentelor;
- Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale contaminantilor
alimentari;
- Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat;
- Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a
prevenirii fraudelor alimentare;
- Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre microorganisme, interactiunile
gazda-microorganism si alimentmicroorganism, patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind
genomica functionala;
- Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor si patogenilor;
- Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si contaminantilor.
OSII: Cresterea durabila a productiei interne. DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa
si energie in vederea obtinerii de produse alimentare
- Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a
resurselor;
- Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice;
- Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea potentialului
biotehnologiilor in producerea alimentelor.
OSII: Cresterea durabila a productiei interne. DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea
tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
-

Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara;

Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare;
19

Caracterizarea unor surse de proteine mai putin utilizate in industria alimentara;

Modificarile induse asupra matricei cerealelor de catre ingrediente noi si tehnici de procesare noi;
Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii ale componentelor
alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor;
- Dezvoltarea si validarea tehnologiilor alternative si a altor tehnologii noi de procesare.
-

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP1: Dezvoltarea sistemelor
locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod
sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
- Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a Deltei Dunarii;
- Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor
unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente;
- Studiul proporiei dintre forele gospodriei rurale (de la cea familial rneasc la cea asociativ,
patronal etc.) i presiunile mediului socio-demografic (populaii mbtrnite, sub-populaii obosite,
srcie comunitar etc.), economic (disproporia catastrofal ntre renta european i renta identitar a
agrosistemelor UE etc.), politico-juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul
agrosistemului neprotejat ntr-o Europ agro-protejat etc.), internaional (migraia internaional,
supermarketizarea multinaional a pieei alimentare etc.);
- Studierea formelor pe care le mbrac externalizarea asimetric a efectelor sistemului economic spre
spaiul rural (recrutare de munc ieftin, abandonul agrosistemului naional n jungla concurenei
internaionale slbatice a agrosistemelor, politicile de abandon n raport cu exploataiile familiale de tip
rnesc, emigrarea forei de munc tinere i retromigraia btrnilor spre rural etc.);
- Studiul raportului dintre cele patru componente ale unui agrosistem gndit n raport cu doctrina
suveranitii alimentare, mprtite de cele 148 de state care au aderat la programul internaional
Via Campesina. Cele cinci sisteme sunt: pmntul, apa, stocul de animale, exploataiile, populaiile
agrare;
- Elaborarea matricei rurale de evaluare a strii de sntate a corpului demografic naional i rural; O
asemenea matrice ar trebui s fie conceput n raport cu cele cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura
sntii, cultura hranei, cultura minii i cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de
minimum una, maximum cinci surse de mbolnvire cu o simptomatologie pe care studiul acesta o
poate sistematiza ntr-un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi lansat noua direcie
de cercetri i anume demoiatria: studiul sntii corpului demografic (rural, urban, naional, regional
etc.);
- Relansarea cercetrilor privind suveranitatea alimentar a populaiei, pornind de la concepia unei
proporii corecte ntre exploataiile familiale i consumul acoperit, dintre exploataiile productorilor
mici i mijlocii i agrosistemele orientate spre pia i profit. Studierea condiiilor favorabile
implementrii dreptului de a produce hran pe teritoriul propriu i a politicilor de protecie a
lucrtorilor agricoli, a femeilor rurale i a comunitilor locale;
- Studierea efectelor sociale, agro-industriale i alimentare ale emergenei unui tip special de rent rural:
renta rural european, dat de capacitatea inegal a exploataiilor de a accesa i valorifica fondurile
europene pentru dezvoltare agro-alimentar. Regndirea politicilor rurale n raport cu prentmpinarea
adncirii decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rural european;
- Studierea sntii corpului demografic romnesc n raport cu norma alimentaiei sigure, hrnitoare,
specificat cultural, de cantitate i calitate suficient pentru a garanta o via sntoas. Elaborarea unui
compendiu digital cuprinznd harta stilurilor alimentare sntoase i a specificului alimentar al
diverselor regiuni sub titlul generic: Buctria sntoas;
- Studierea raportului dintre cele dou sisteme alimentare concureniale: sistemul bazat pe comer
alimentar transfontalier i sistemul bazat pe dreptul popoarelor de a-i defini propria lor alimentaie,
agricultur, stocul de animale, sistemele de pescuit etc.; identificarea factorilor care stimuleaz
confluena celor dou sisteme n locul coliziunii lor.
OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP2: Dezvoltarea de lanturi
frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor materii prime agricole
sau produse alimentare
20

Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor;

Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si riscului de-a lungul
lantului alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si procesului, noi cai de detectie si
impactul lantului frigorific in pastrarea produselor agroalimentare.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP3: Cresterea calitatii
resursei umane din industria alimentara si din cercetare
Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele
industriei alimentare romanesti;
- Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice.
-

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP4: Imbunatatirea

infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private
- Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare in
domeniu; infiintarea centrelor de excelenta sau a unor centre de inovare.
7.4 Stabilirea estimativ anual a surselor de finanare: buget naional, fonduri externe rambursabile i
nerambursabile
Pentru perioada 2014-2020, bugetul total propus pentru cele 20 de proiecte identificate ca prioritare
este de 3 milioane euro, conform tabelului 1.
Tabel 1.
Euro,
Obiectiv strategic/Directie prioritara/teme
milioane
16
Obiectiv Strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
Directie Prioritara 1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare
in vederea obtinerii de alimente sanatoase
Tema 1: Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii
prime autohtone
Tema 2: Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente
sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli,
elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la
consumator
Tema 3: Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional,
bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman
Tema 4: Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale
(minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.)
Tema 5: Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si dezvoltarea de metode si metodologii pentru
cresterea acestui raport in vederea cresterii bunastarii consumatorilor romani - 1 milion
euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.
Directia Prioritara 2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare,
diversificate, sigure si accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea
consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor
Tema 1: Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii
publicitatii inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si
suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a
Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile
publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale
stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor nutritionale validate
Tema 2: Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate
ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare,
diabet, obezitate etc.)

7
2
1

1
1
2

21

Directia Prioritara 3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si 1

grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia;
inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali
Tema 1: Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale
1
Directia Prioritara 4: Dezvoltarea domeniului stiintele consumatorului
2
Tema 1: Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici 1
nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si
introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice,
boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare
nationale in nutritia corecta care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit
imbunatirea starii de sanatate
Tema 2: Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra 1
lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a
face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri
Directia Prioritara 5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - 4
in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului
tehnologic
Tema 1: Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale 1
industriei alimentare
Tema 2: Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului de la 2
consumator la producator pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia
1
Tema 3: Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara
Obiectiv Strategic II: Cresterea durabila a productiei interne
4
Directie Prioritara 1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in 2
vederea obtinerii de produse alimentare
Tema 1: Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea 2
eficienta a resurselor
Directie Prioritara 2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja 2
existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
Tema 1: Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara
2
Obiectiv Strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
10
Directie Prioritara 1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, 2
depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si
zootehnice romanesti
Tema 1: Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea 2
principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila
de alimente
Directie Prioritara 2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii 2
capacitatii de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare
Tema 1: Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a
2
alimentelor
Directie Prioritara 3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara
1
Tema 1: Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica 0,5
problemele industriei alimentare romanesti
Tema 2: Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice
0,5
Directie Prioritara 4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor 5
public private
Tema 1: Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de 5
cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare
Pentru perioada 2020-2030, bugetul total propus pentru cele 28 de proiecte identificate este de 28
milioane euro cu aceeasi valoare a bugetului pe proiect si timp.
7.5
Propuneri de asociere ntre entitaile publice i private (formarea unor grupuri operaionale
pentru accesarea fondurilor europene prin Parteneriatul European pentru Inovare, grup de productori
entitate public etc.)
22

Pentru accesarea fondurilor europene si pentru eficientizarea procesului de cercetare si

transferului rezultatelor cercetarii catre industrie si piata, este necesara asocierea actorilor din domeniu
(figura 2) in platforme, clustere sau parteneriate.

Autoritati
(MADR, MS, MEN, ANPC, ANSVSA)
Educatia
(sistemul de
invatamant

Media
(scrisa, TV,
radio, on-line)
universitar)
Industria
(alimentara si
cele colaterale)

Consumator
Cercetarea
(din sanatate
si domeniul
alimentar)
Sanatatea
Agricultura
(nutritionisti,
(cultura plantelor,
medici de familie)
zootehnie, piscicultura)
Organizatii non-guvernamentale
(asociatii profesionale si ale
consumatorilor)

Figura 2 Actorii din piata agroalimentara care influenteaza atitudinea consumatorului in ceea ce
priveste alimentele si alimentatia si pe care proiectul ii va avea in vedere
In momentul de fata este activa Platforma Tehnologica Nationala Food for Life cu corespondentul
ei la nivel european. In aceasta platforma activeaza voluntar peste 150 de membri din cercetare, industrie,
asociatii si autoritati.
Asociatia Intreprinderilor Mici si Mijlocii Covasna, ASIMCOV a initiat clusterul AGROFOOD in care
activeaza peste 100 de membri, mici companii procesatoare, asociatii profesionale si IBA Bucuresti.
Ambele asocieri au fost realizate in special in derularea de proiecte nationale sau internationale in
parteneriat.
Alte propuneri de parteneriate sunt date in tabelul 5.
8. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
8.1 Prioritizare tematici de cercetare
Pentru implementarea strategiei s-au analizat propunerile de teme de cercetare de la capitolul 7.2, analiza
realizata de 17 experti din diferite organizatii de cercetare, in domeniu, care a condus la clasificarea acestor
teme dupa importanta si certitudinea de a fi realizate. Votand cu puncte de la 1 la 10 acesti indicatori,
pentru fiecare tema in parte s-au obtinut urmatoarele punctaje finale:

Tabel 2: Stabilirea Importantei si certitudinii temelor de cercetare propuse

Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cercetare
Importanta Certitudine
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de alimente
sanatoase
Utilizarea mierii si a produselor stupului in elaborarea de formule alimentare
T1 destinate profilaxiei bolilor cronice netransmisibile
7,8
7,3
23

Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe

materii prime autohtone
8,8
8,1
Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu
valente sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile
hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti
T3 diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator
9,3
8,5
Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere
nutritional, bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii
T4 consumatorului roman
8,6
7,9
Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si
T5 influenta diferitelor tipuri de procesare asupra acestora
8,1
7,4
Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale
T6 (minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.)
8,8
8,6
Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru
T7 cresterea acestui raport
8,7
7,9
Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor
functionale, prin cercetare interdisciplinara: agricultura-stiintele si ingineria
T8 alimentului-medicina
9,2
7,3
Cercetari de nutrigenomica, proteomica si metabolomica pentru stabilirea efectelor
T9 asupra sanatatii ale componentelor functionale obtinute din resurse autohtone
8,5
5,6
DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat prin
diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste
alegerea alimentelor
Elaborarea unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii
publicitatii inselatoare asupra proprietatilor profilactice sau curative ale alimentelor
si suplimentelor alimentare, prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia
Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si recomandarile
nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si
raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta
T1 publica a importantei mentiunilor nutritionale validate
9,2
8,3
Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a
structurii populatiei europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru
varstnici activi sau institutionalizati, cu mentinerea aspectului proprietatilor
organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale adaptate acestei
conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de
T2 procesare si portionare conform tipului si nivelului de activitate
8,5
7,4
Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu
acceptabilitate ridicata si realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru
T3 bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.)
9,1
8,0
DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea
alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu
aditivi naturali
T1 Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale
8,9
8,0
T2 Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor
9,3
7,6
DP4: Dezvoltarea domeniului stiintele consumatorului
Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici
nutritionale superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele
nutritionale si introducerea acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe
de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat obtinerea unui ghid
de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si
T1 stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate
9,4
7,9
Identificarea problemelor nutritionale europene, urmarirea comportamentului
alimentar al populatiei statelor membre si al populatiei emigrate in Romania pentru
T2 dezvoltarea unor noi produse care sa valorifice potentialul local existent
7,9
6,9
T2

24

Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului

asupra lantului alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite
consumatorului de a face alegeri in cunostinta de cauza si de a intelege impactul
T3 acestor alegeri
8,9
7,9
Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor
aparute in ultimii ani in urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si
a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a obiceiurilor pe grupuri de consumatori
(vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din comunitatile de crescatori de
T4 oi)
9,0
7,6
DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii nivelelor
de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea
T1 securitatii si sigurantei alimentare
8,4
7,6
Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale
T2 industriei alimentare
8,9
8,2
Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor
agroalimentare pe intregul lant alimentar: producator, procesator, distributie prin
proiectarea si realizarea de prototipuri de sisteme de monitorizare utilizind
T3 intreaga gama de senzori existenti cit si a sistemelor informatice complementare
9,1
7,8
Cercetari
referitoare
la
implicatiile
nanotehnologiilor
in
procesarea
agroalimentara
T4
7,7
5,9
Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii
stiintifice anticipate asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta
T5 in alimente
8,8
7,8
Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului de la
consumator la producator pentru a asigura siguranta produsului si a garanta
T6 originea acestuia
8,9
8,1
T7 Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara
8,6
7,9
Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv
T8 elaborarea de noi metode de conservare nedistructiva a alimentelor
8,3
7,3
Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice,
T9 biologice si fizice in procesarea alimentelor
9,0
7,3
Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale
T10 contaminantilor alimentari
8,6
6,1
T11 Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat
8,1
7,3
Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor
T12 producatorilor si a prevenirii fraudelor alimentare
8,9
7,5
Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre
microorganisme, interactiunile gazda-microorganism si alimentmicroorganism,
T13 patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind genomica functionala
8,3
6,4
Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor
T14 si patogenilor
8,2
6,0
Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si
T15 contaminantilor
9,0
7,0
OSII: Cresterea durabila a productiei interne
DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse
alimentare
Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu
T1 utilizarea eficienta a resurselor
9,4
8,5
T2 Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice
8,8
7,6
Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea
T3 potentialului biotehnologiilor in producerea alimentelor
8,1
7,0
DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in
ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria
T1 alimentara
9,6
8,1
25

Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare

8,1
6,7
Caracterizarea unor surse de proteine mai putin utilizate in industria alimentara
7,9
6,9
Modificarile induse asupra matricei cerealelor de catre ingrediente noi si tehnici de
T4 procesare noi
7,8
7,3
Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii
ale componentelor alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care
T5 au loc in timpul procesarii alimentelor
8,4
7,4
Dezvoltarea si validarea tehnologiilor alternative si a altor tehnologii noi de
T6 procesare
7,4
6,4
OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare
comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a
T1 Deltei Dunarii
8,4
7,6
Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu
aplicarea principiilor unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara
T2 si productie sustenabila de alimente
9,1
8,3
Studiul proporiei dintre forele gospodriei rurale (de la cea familial rneasc la
cea asociativ, patronal etc.) i presiunile mediului socio-demografic (populaii
mbtrnite, sub-populaii obosite, srcie comunitar etc.), economic
(disproporia catastrofal ntre renta european i renta identitar a agrosistemelor
UE etc.), politico-juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul
agrosistemului neprotejat ntr-o Europ agro-protejat etc.), internaional (migraia
T3 internaional, supermarketizarea multinaional a pieei alimentare etc.)
8,1
7,3
Studierea formelor pe care le mbrac externalizarea asimetric a efectelor
sistemului economic spre spaiul rural (recrutare de munc ieftin, abandonul
agrosistemului naional n jungla concurenei internaionale slbatice a
agrosistemelor, politicile de abandon n raport cu exploataiile familiale de tip
rnesc, emigrarea forei de munc tinere i retromigraia btrnilor spre rural
T4 etc.)
7,9
6,8
Studiul raportului dintre cele patru componente ale unui agrosistem gndit n
raport cu doctrina suveranitii alimentare, mprtite de cele 148 de state care
au aderat la programul internaional Via Campesina. Cele cinci sisteme sunt:
T5 pmntul, apa, stocul de animale, exploataiile, populaiile agrare
7,6
6,3
Elaborarea matricei rurale de evaluare a strii de sntate a corpului demografic
naional i rural. O asemenea matrice ar trebui s fie conceput n raport cu cele
cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura sntii, cultura hranei, cultura minii i
cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum una,
maximum cinci surse de mbolnvire cu o simptomatologie pe care studiul acesta
o poate sistematiza ntr-un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi
lansat noua direcie de cercetri i anume demoiatria: studiul sntii corpului
T6 demografic (rural, urban, naional, regional etc.)
8,0
6,3
Relansarea cercetrilor privind suveranitatea alimentar a populaiei, pornind de
la concepia unei proporii corecte ntre exploataiile familiale i consumul
acoperit, dintre exploataiile productorilor mici i mijlocii i agrosistemele
orientate spre pia i profit. Studierea condiiilor favorabile implementrii
dreptului de a produce hran pe teritoriul propriu i a politicilor de protecie a
T7 lucrtorilor agricoli, a femeilor rurale i a comunitilor locale
8,8
7,1
Studierea efectelor sociale, agro-industriale i alimentare ale emergenei unui tip
special de rent rural: renta rural european, dat de capacitatea inegal a
exploataiilor de a accesa i valorifica fondurile europene pentru dezvoltare agroalimentar. Regndirea politicilor rurale n raport cu prentmpinarea adncirii
T8 decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rural european
8,0
6,8
T2
T3

26

Studierea sntii corpului demografic romnesc n raport cu norma alimentaiei

sigure, hrnitoare, specificat cultural, de cantitate i calitate suficient pentru a
garanta o via sntoas. Elaborarea unui compendiu digital cuprinznd harta
stilurilor alimentare sntoase i a specificului alimentar al diverselor regiuni sub
T9 titlul generic: Buctria sntoas
8,6
7,4
Studierea raportului dintre cele dou sisteme alimentare concureniale: sistemul
bazat pe comer alimentar transfrontalier i sistemul bazat pe dreptul popoarelor
de a-i defini propria lor alimentaie, agricultur, stocul de animale, sistemele de
pescuit etc.; identificarea factorilor care stimuleaz confluena celor dou sisteme
T10 n locul coliziunii lor
8,0
7,3
DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor
materii prime agricole sau produse alimentare
Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a
T1 alimentelor
8,8
7,9
Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si
riscului de-a lungul lantului alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si
procesului, noi cai de detectie si impactul lantului frigorific in pastrarea produselor
T2 agroalimentare
8,9
7,7
DP3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara
Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a
T1 identifica problemele industriei alimentare romanesti
9,4
8,9
Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente
T2 stiintifice
9,1
9,0
DP4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private
Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in
centrele de cercetare in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a
T1 centrelor de inovare
9,6
8,6
In vederea prioritizarii temelor, am stabilit, in continuare, cateva criterii:
- Temele cu importanta mai mare de 8 si certitudine mai mare de 7,9 vor fi incluse in programul de
cercetare 2014-2020;
- Temele cu importanta mai mare de 8 si cu certitudine intre 6 si 7,9 vor fi incluse in programul pe
termen lung 2020-2030;
- Temele cu importanta mai mica de 8 vor fi excluse.

27

28

Astfel, din 55 teme initial identificate au fost alese, ca prioritare pentru perioada 2014-2020, urmatoarele
20 de teme:
Tabel 3: Teme de cercetare prioritare pe termen scurt
Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cercetare
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de
alimente sanatoase
T1 Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime autohtone
Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente sanogenetice
multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente minerale,
T2 fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator
Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate exclusiv pe
T3 resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman
Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale, antioxidanti,
T4 acizi grasi nesaturati, fibre etc.)
T5 Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru cresterea acestui raport
DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat
prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce
priveste alegerea alimentelor
Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii
inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin
stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele
si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si
raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei
T1 mentiunilor nutritionale validate
Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si realizate
T2 din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.)
DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta
proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de
sinteza cu aditivi naturali
T1 Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale
DP4: Dezvoltarea domeniului stiintele consumatorului
Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale superioare
sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea acestora in scheme
nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat
obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si
T1 stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate
Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului
alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in
T2 cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri
DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii
nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
T1 Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare
Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului de la consumator la
T2 producator pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia
T3 Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara
OSII: Cresterea durabila a productiei interne
DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse
alimentare
Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a
T1 resurselor
29

DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare)
in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
T1 Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara
OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si
valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor unei
T1 alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente
DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a
unor materii prime agricole sau produse alimentare
T1 Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor
DP3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara
Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele
T1 industriei alimentare romanesti
T2 Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice
DP4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private
Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare in
T1 domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare
Pentru urmatoarea perioada strategica, 2020-2030, au fost identificate ca prioritare urmatoarele 28
de teme:
Tabel 4: Teme de cercetare prioritare pe termen lung
Obiective strategice/Directii prioritare/Teme de cercetare
OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de
alimente sanatoase
Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si influenta diferitelor
T1 tipuri de procesare asupra acestora
Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor functionale, prin
T2 cercetare interdisciplinara: agricultura-stiintele si ingineria alimentului-medicina
DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si accesibile atat
prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce
priveste alegerea alimentelor
Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a structurii populatiei
europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru varstnici activi sau institutionalizati, cu
mentinerea aspectului proprietatilor organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale
adaptate acestei conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de procesare si
T1 portionare conform tipului si nivelului de activitate
DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta
proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de
sinteza cu aditivi naturali
T1 Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor
DP4: Dezvoltarea domeniului stiintele consumatorului
Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor aparute in ultimii ani in
urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a
obiceiurilor pe grupuri de consumatori (vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din comunitatile
T1 de crescatori de oi)
DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii
nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea securitatii si sigurantei
T1 alimentare
30

Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor agroalimentare pe intregul lant
alimentar: producator, procesator, distributie prin proiectarea si realizarea de prototipuri de sisteme de
T2 monitorizare utilizind intreaga gama de senzori existenti cit si a sistemelor informatice complementare
Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii stiintifice anticipate
T3 asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta in alimente
Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv elaborarea de noi metode
T4 de conservare nedistructiva a alimentelor
Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice, biologice si fizice in procesarea
T5 alimentelor
Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale contaminantilor
T6 alimentari
T7 Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat
Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a prevenirii
T8 fraudelor alimentare
Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre microorganisme, interactiunile
gazda-microorganism si alimentmicroorganism, patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosind
T9 genomica functionala
T10 Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor si patogenilor
T11 Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si contaminantilor
OSII: Cresterea durabila a productiei interne
DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii de produse
alimentare
T1 Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice
Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea potentialului
T2 biotehnologiilor in producerea alimentelor
DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare)
in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
T1 Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare
Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii ale componentelor
T2 alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor
OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
DP1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare
comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
T1 Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a Deltei Dunarii

T2

Studiul proporiei dintre forele gospodriei rurale (de la cea familial rneasc la cea asociativ,
patronal etc.) i presiunile mediului socio-demografic (populaii mbtrnite, sub-populaii obosite,
srcie comunitar etc.), economic (disproporia catastrofal ntre renta european i renta identitar a
agrosistemelor UE etc.), politico-juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul
agrosistemului neprotejat ntr-o Europ agro-protejat etc.), internaional (migraia internaional,
supermarketizarea multinaional a pieei alimentare etc.)

T3

Elaborarea matricei rurale de evaluare a strii de sntate a corpului demografic naional i rural. O
asemenea matrice ar trebui s fie conceput n raport cu cele cinci dimensiuni: cultura muncii, cultura
sntii, cultura hranei, cultura minii i cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de
minimum una, maximum cinci surse de mbolnvire cu o simptomatologie pe care studiul acesta o poate
sistematiza ntr-un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi lansat noua direcie de
cercetri i anume demoiatria: studiul sntii corpului demografic (rural, urban, naional, regional etc.)

T5

Studierea efectelor sociale, agro-industriale i alimentare ale emergenei unui tip special de rent rural:
renta rural european, dat de capacitatea inegal a exploataiilor de a accesa i valorifica fondurile
europene pentru dezvoltare agro-alimentar. Regndirea politicilor rurale n raport cu prentmpinarea
adncirii decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rural european

DP2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a
31

unor materii prime agricole sau produse alimentare

T1

Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si riscului de-a lungul lantului
alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si procesului, noi cai de detectie si impactul lantului
frigorific in pastrarea produselor agroalimentare

8.2 Program de cercetare 2014-2020

Tabel 5. Program de cercetare 2014-2020
Obiectiv Strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii
De calitatea nutritiei depinde sanatatea populatiei, iar calitatea nutritiei depinde de calitatea alimentelor.
Calitatea alimentelor este influentata, la randul ei, de calitatea materiilor prime si a ingredientelor, calitatea
procesarii, a modului de distributie si a modului de depozitare.
Totodata calitatea nutritiei depinde de modul igienic de consum al alimentelor dar si de cantitatea lor corelata
cu cantitatea de compusi bioactivi pe care alimentele ii contin.
Directie Prioritara 1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea
obtinerii de alimente sanatoase
Materiile prime agricole, incluzand atat materii prime de origine non-animala cat si animala: cereale, fructe si
legume, oleaginoase si leguminoase, carne, lapte, oua sau peste, contin compusi nutritivi (proteine, glucide,
lipide, vitamine si saruri minerale etc.), necesari cresterii si functionarii normale a organismului uman, precum si
a mentinerii statusului de sanatate al acestuia. Nu in fiecare materie prima se gasesc toti nutrientii necesari
organismului. Mai mult, prin prelucrarea materiilor prime, in vederea obtinerii de alimente, parte dintre
nutrienti se pierd. Avand in vedere aceste lucruri pentru obtinerea de alimentele procesate, pe care le
consumam, utilizam un amestec de materii prime care se completeaza unele pe altele in ceea ce priveste
nutrientii pe care acestea le contin, astfel incat alimentul final sa asigure o nutritie corespunzatoare
organismului uman. Pentru aceasta este de dorit sa se aiba in vedere surse cat mai variate de materii prime si sa
ne folosim de compozitia variata a acestora in vederea obtinerii de matrici alimentare personalizate pe tipuri de
nevoi.
Tema 1: Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime
autohtone
Incidenta obezitatii este din ce in ce mai mare ea crescand in ultimii ani si in randul copiilor.
Se stie ca alimentele bogate in fibre alimentare, in alti compusi cu rol in satietate si efect hipocolesterolemiant
si/sau cu valoare energetica scazuta au rol in mentinerea unei greutati corporale normale. Prin identificarea si
alegerea unor materii prime autohtone cu compozitie adecvata acestei cerinte se are in vedere imbogatirea
pietei de produse alimentare cu sortimente de alimente care au acest scop: preventia si tratamentul obezitatii.
In acest sens se are in vedere colaborarea dintre organizatiile de cercetare in domeniul alimentar cu cele din
domeniul sanatatii. Se va avea in vedere parteneriatul cu industria in scopul transferarii rezultatelor.
Rezultate estimate, indicatori: minim 4 tehnologii si 8 alimente noi, brevetabile; 10 articole ISI/BDI; 10
prezentari la evenimente stiintifice internationale; 4 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul
produselor la companiile producatoare partenere.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte
Tema 2: Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente
sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli, elemente
minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la consumator
Caracterizarea complexa a soiurilor de cereale si leguminoase autohtone si posibilitatea utilizarii lor la obtinerea
unor alimente sanatoase, bogate in compusi bioactivi este scopul principal al acestei propuneri prin dezvoltarea
de tehnologii de pastrare si potentare a bioactivitatii nutrientilor din compozitia acestor materii. Promovarea
alimentelor obtinute in randul consumatorilor si gradul mare de acceptabilitate al acestora reprezinta un alt
obiectiv important al proiectului.
Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si ONG-uri
32

in domeniul consumatorilor pentru diseminarea rezultatelor obtinute.

Rezultate estimate: minim 4 tehnologii si 4 alimente noi brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la
evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la
companiile producatoare partenere.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare pentru 1 proiect
Tema 3: Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate
exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman
Exista alimente fabricate in Romania dar cu materii prime de import. Prin aceasta tema se are in vedere
promovarea materiilor prime romanesti, de buna calitate nutritionala si tehnologica si obtinerea de alimente
sanatoase, echilibrate nutritional, accesibile ca pret pentru toate categoriile de consumatori.
Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si ONG-uri
in domeniul consumatorilor pentru diseminarea rezultatelor obtinute.
Rezultate estimate, indicatori: minim 4 tehnologii si 4 alimente noi brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari
la evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la
companiile producatoare partenere.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare pentru 1proiect
Tema 4: Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale,
antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.)
Tema are in vedere obtinerea de alimente si/sau ingrediente functionale care sa fie testate clinic si care sa aiba
documentatia necesara elaborata in vederea aprobarii EFSA sau sa se incadreze in cerintele nutritionale si de
sanatate EFSA deja aprobate.
Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si organizatii
din domeniul sanatatii.
Rezultate estimate, indicatori: minim 3 tehnologii si 3 alimente noi si/sau ingrediente, testate nutritional,
brevetabile; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 2 conferinte de presa de
promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.
Tema 5: Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si dezvoltarea de metode si metodologii pentru cresterea
acestui raport in vederea cresterii bunastarii consumatorilor romani
Tema are in vedere identificarea unor produse alimentare romanesti si studierea costrurilor pe compozitie si
flux tehnologic (energie, manopera, alte utilitati) in vederea optimizarii acestora, crestererii productivitatii
muncii si scaderii preturilor de productie fara modificarea calitatii finale a produselor alimentare. Se vor oferi
pieteii produse alimentare sanatoase, accesibile din punct de vedere financiar.
Parteneriatul se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, industria alimentara si organizatii
din domeniul economic si energetic.
Rezultate estimate, indicatori: minim 20 produse alimentare cu managementul optimizat si pret cu cel putin
20% mai mic fata de cel existent; 6 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 2
conferinte de presa de promovare. Se va face transferul produselor la companiile producatoare partenere.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.
Directia Prioritara 2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si
accesibile atat prin diversificarea matricilor alimentare cat si prin educarea consumatorilor in sensul atitudinii
lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor
Educatia alimentara a consumatorilor este cheia schimbarii structurii pietei. Incepand din 13 decembrie 2014,
Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare va
inlocui Directiva 90/496/CEE a Consiliului din 24 septembrie 1990 privind indicarea valorii nutritive pe etichetele
produselor alimentare, cu modificarile ulterioare. Acest regulament integreaza prezenta directiva si Directiva
2000/13/CE referitoare la etichetarea si prezentarea produselor alimentare, precum si la publicitatea acestora.
Noile cerinte in vederea imbunatatirii nivelului de informare si de protectie a consumatorilor europeni prevad
obligatia de a include o declaratie nutritionala in etichetarea produselor alimentare. Declaratia nutritionala
trebuie sa cuprinda mentiuni privind valoarea energeticca dar si cantitatea de anumite substante nutritive care
intra in componenta produsului, lipide, acizi grasi saturati, glucide, cu referire in mod special la zaharuri si sare.
33

Tema 1: Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii
inselatoare asupra propietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare, prin
stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile, reclamele si
recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si complete si raportate
la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a importantei mentiunilor
nutritionale validate
Sunt foarte multe informatii despre alimente atat on-line cat si in media. Printre aceste informatii se afla si
mesaje confuze sau surse de informare indoielnice ducand consumatorul in eroare, acesta nemaistiind care este
informatia adevarata. Este un aliment sanatos sau nu, poate fi mancat in orice cantitati, suntem siguri ca acesta
este un aliment de incredere sau nu, are contaminanti in cantitati care exced limitele maxim admise?
Consumatorul este de multe ori derutat si neinformat cand este vorba de mancare, care trebuie sa aiba
functiunea de hrana astfel incat sa asigure organismului toate elementele nutritive de care acesta are nevoie la
un moment dat.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara, companii de media si publicitare si mari retaileri.
Rezultate estimate, indicatori: ghiduri de buna practica de publicitate si strategii de promovare produse
alimentare; 6 articole ISI/BDI; 8 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de presa de
promovare.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.
Tema 2: Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si
realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate etc.)
Romania se situeaza printre tarile UE cu cea mai mare mortalitate prin boli cronice. Dintre acestea, prima cauza
de deces o reprezinta bolile cardiovasculare, in special bolile cardiace ischemice. In utimii 10 ani mortalitatea
prin boli ischemice are o tendinta descrescatoare. A doua cauza de deces este reprezentata de cancer, rata
mortalitatii specifice prin cancer fiind apropiata de cea din UE. Cunoasterea situatiei reale a morbiditatii in
Romania este esentiala pentru a stabili un mod de viata si de alimentatie cu rol de preventie.
Avand in vedere aceste lucruri, alimentatia romanilor trebuie sa se schimbe in sensul de a introduce in dieta
factori protectivi impotriva aparitiei acestor boli.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara, organizatii de cercetare din sanatate si companii producatoare de
alimente.
Rezultate estimate, indicatori: minim 10 produse alimentare noi, brevetabile; 10 articole ISI/BDI; 10 prezentari
la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de presa, de promovare.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.
Directia Prioritara 3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a
afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor
alimentari de sinteza cu aditivi naturali
Reformularea alimentelor este un subiect actual pe masa Comisiei Europene. Strategii privind scaderea
continutului de zahar, sare si grasimi, cu mentinerea atributelor senzoriale si neafectand termenul de
valabilitate este una dintre provocarile acestei perioade. Mai mult, termenul de valabilitate este mentinut cu
ajutorul aditivilor, de multe ori obtinuti prin sinteza chimica, deseori incriminati ca fiind factori de crestere a
incidentei alergiilor sau chiar a unor cancere.
Tema 1: Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale.
Reformularea alimentelor deja existente pe piata trebuie sa ia in calcul scaderea continutului de zahar, grasimi si
sare care, prin diferite studii de anvergura, s-a demonstrat ca sunt factori de crestere a incidentei de obezitate,
diabet si hipertensiune arteriala.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara, organizatii de cercetare din sanatate si companii producatoare de
alimente.
Rezultate estimate, indicatori: minim 12 produse alimentare noi reformulate, brevetabile; 12 articole ISI/BDI;
34

12 prezentari la evenimente stiintifice internationale; 6 conferinte de presa, de promovare.

Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.
Directia Prioritara 4: Dezvoltarea domeniului stiintele consumatorului
Stiintele consumatorului, denumire cunoscuta in limba engleza drept consumer sciences sunt foarte studiate
in tarile vestice in sensul de a cunoaste nevoile consumatorilor dar si de a modela aceste nevoi in functie de
noile dovezi stiintifice care sa conduca la o viata mai lunga, independenta si activa.
Stiintele consumatorului implica: psihologia alimentara, comportamentul alimentar, atitudinea asupra
alimentelor etc.
Tema 1: Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale
superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea acestora in
scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice, avand ca rezultat
obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta care sa sustina si
stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate
Exista multe alimente cu retete consacrate produse de zeci de ani care s-au dovedit ca sunt alimente sanatoase
care asigura organismului nutrientii de care nevoie dar si placere si stare de bine. Identificare si promovarea
acestor alimente ar putea constitui adevarate nise de produse sanatoase si competitive atat pe piata nationala
cat si europeana.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara (conventionala si ecologica), companii producatoare de alimente (inclusiv
traditionale), organizatii de cercetare in sanatate, companii de publicitate.
Rezultate estimate, indicatori: catalog national de produse alimentare romanesti consacrate; 6 articole ISI/BDI;
6 prezentari la evenimente stiintifice internationale; strategii de promovare.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.
Tema 2: Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului
alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in
cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri
Consumatorul, prin comportamentul sau alimentar, influenteaza direct dezvoltarea lantului alimentar si
structura pietei. Cuantificarea acestui comportament ar putea sa aduca noi informatii privind modul de
abordare care trebuie avut in vedere atunci cand trebuie schimbat modul de alegere al alimentelor de catre
consumator in sensul unei alegeri sanatoase.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara si consumator, companii producatoare de alimente (inclusiv traditionale),
organizatii de cercetare in sanatate, companii de publicitate.
Rezultate estimate, indicatori: identificarea determinantilor care alcatuiesc comportamentul alimentar si
influenteaza alegerea alimentelor; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.
Directia Prioritara 5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii si control pe flux - in vederea
minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologic
Desi exista sistemul de calitate HACCP si ISO 22000 care asigura un management al calitatii produselor
alimentare, aceste instrumente asigura in special calitatea microbiologica a alimentelor, contaminantii chimici
fiind mai greu de decelat. Pentru a fi siguri ca alimentele pe care le consumam nu au contaminanti, sau ca
acestia se gasesc mult sub limitele admise trebuie sa se gandeasca noi sisteme de management ale cxalitatii pe
intreg lantul alimentar.
Tema 1: Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei
alimentare
Studierea diferitelor tehnologii alimentare avand in vedere toti contaminantii care ar putea apare in lumina
noilor evidente stiintifice reprezinta principalul obiectiv alacestei teme. Sunt necesare a fi dezvoltate ghiduri de
buna practica pe fiecare tehnologie alimentara in parte, care sa ramana ca niste documente de referinta
recunoscute de industrie si autoritati.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
35

profesionale din industria alimentara si autoritati de control oficial.

Rezultate estimate, indicatori: minimum 20 ghiduri de buna practice pe tehnologii alimentare diferite; 6 articole
ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.
Tema 2: Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului de la consumator la
producator pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia
In Romania inca nu s-au dezvoltat sisteme de trasabilitate pe lantul alimentar, pe produs. Consumatorul doreste
sa aiba informatii despre produsul alimentar, inca de la materia prima si ingredientele care il compun. Nevoie de
informare este din ce in ce mai acuta pentru a putea alege alimentele in conostinta de cauza.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara si autoritati de control oficial.
Rezultate estimate, indicatori: ghiduri si sisteme de trasabilitate pentru minimum 20 produse alimentare; 6
articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.
Tema 3: Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara
Igiena spatiilor de productie din industria alimentara este de importanta vitala pentru ca un aliment sa poata fi
consumat in siguranta. Igiena spatiilor de productie trebuie sa aiba o abordare mai complexa care sa includa si
amplasamentul fabricii care poate afecta aceasta igiena, modul de constructie si igiena propriu-zisa a spatiilor de
productie si a celor adiacente, igiena personalului, igiena materiilor prime si materialelor, a ustensilelor,
echipamentelor si apei etc.
Mentinerea igienei se face utilizand substante chimice care trebuie sa nu contamineze in vreun fel alimentele.
Tema are in vedere gasirea celor mai eficiente modalitati de mentinere a igienei spatiilor de productie. Se are in
vedere si conceptul de hygienic design.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar, asociatii
profesionale din industria alimentara si autoritati de control oficial precum si companii specializate in solutii de
mentinere a igienei.
Rezultate estimate, indicatori: minim 10 ghiduri de bune practici pe tipuri de producatori (asociatii patronale),
inclusiv cataloage de produse de curatenie testate si vizate de asociatiile de producatori pentru acesti
producatori; 6 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.
Obiectiv Strategic II: Cresterea durabila a productiei interne
Romania are un potential mare in productia agroalimentara. Tinand cont de marile provocari si anume cresterea
populatiei pe glob in contextul resurselor limitate de productie agroalimentara, Romania, pe langa faptul ca
trebuie sa isi hraneasca populatia, poate juca un rol important in exportul de alimente. Insa pentru ca aceasta
productie agroalimentara sa dea timp refacerii resurselor printr-o abordare durabila si de maxima eficienta.
Directie Prioritara 1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii
de produse alimentare
Pe langa abordarea durabila, optimizarea consumurilor de apa si energie in industria alimentara poate conduce
si la scaderea preturilor de productie a alimentelor. Metode inovative de procesare non-invaziva a alimentelor
pot fi solutii de optimizare a acestor consumuri. Se va avea in vedere o reducere cu cel putin 20% a consumurilor
de apa si energie.
Tema 1: Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a
resurselor
Obiectivul principal al acestei teme este gasirea unor solutii de reducere cu cel putin 20% a consumurilor de apa
si energie de obtinerea a alimentelor cu extrapolare pe lantul alimentar. Se asteapa sa se dezvolte noi
tehnologii, inovative care sa eficientizeze modul de procesare si sa conduca la produse de calitate superioara.
Parteneriatul pentru aceasta tema se va realiza intre organizatii de cercetare in domeniul alimentar si asociatii
profesionale din industria alimentara.
Rezultate estimate, indicatori: minim 8 tehnologii optimizate si 4 tehnologii noi, inovative; 8 articole ISI/BDI; 8
36

prezentari la evenimente stiintifice internationale.

Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte
Directie Prioritara 2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv
de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului
Impactul asupra mediului al tehnologiilor alimentare se incadreaza in conceptul de procesare durabila care are
in vedere si protectia mediului prin minimizarea deseurilor si chiar dezvoltarea de tehnologii cu deseuri 0.
Tema 1: Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara
In urma procesarii produselor agroalimentare rezulta subproduse si deseuri care, de cele mai multe ori, sunt
aruncate. La acestea se adauga si retururile din centrele de distributie ale alimentelor. Aceste deseuri pot fi
valorificate prin procesare (bio)tehnologica pentru obtinerea de produse alimentare si/sau non-alimentare.
Rezultate estimate, indicatori: minim 6 tehnologii noi si 10 tehnologii existente evaluate; 10 articole ISI/BDI; 10
prezentari la evenimente stiintifice internationale.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.
Obiectiv Strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti
Industria alimentara romaneasca are o dinamica pozitiva si dispune de resurse si potential pentru a fi un jucator
important pe piata europeana. Acest lucru inseamna si implicarea tot mai mult a industriei in activitatea de
cercetare-dezvoltare si inovare, transferul cunostintelor si rezultatelor din proiectele de cercetare industriei si
informarea sistematica a industriei cu noile evidente stiintifice.
Directie Prioritara 1: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare,
procesare si valorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti
Lanturile de depozitare, procesare si de distributie a produselor alimentare romanesti au nevoie de o
imbunatatire a managementului, o abordare durabila si o eficientizare a modului de preluare si utilizare a
produselor agricole. Acest lucru ar conduce la o crestere a productiei agricole romanesti si o minimizare a
pierderilor pe lant.
Tema 1: Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor
unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente
Scopul temei este de a eficientiza atat procesul de procesare cat si cel de utilizare a produselor agricole pe
destinatii bine stabilite astfel incat tinand cont de calitatea tehnologica si nutritionala a acestor produse sa se
gaseasca produsul alimentar cel mai potrivit atat ca cerinte cat si ca utilizare. Astfel, pentru cereale, de exemplu,
in functie de calitatea lor tehnologica trebuie sa se gaseasca tehnologiile potrivite pentru panificatie, biscuiti,
patiserie sau paste fainoase, ca si pentru legume si fructe care au proprietati tehnologice ce difera functie de soi
si care le face apte pentru obtinerea anumitor sortimente de produse alimentare de calitate superioara cu
mentinerea principiilor nutritive initiale.
Rezultate estimate, indicatori: minim 20 strategii de procesare; 15 articole ISI/BDI; 15 prezentari la evenimente
stiintifice internationale.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.
Directie Prioritara 2: Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de
depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare
In retelele de magazine alimentare gasim produse agricole congelate, in special, din import. Congelarea si
refrigerarea reprezinta solutii de pastrare a calitatii materiilor prime agricole pentru utilizarea acestora dupa o
anumita durata de timp de la recoltare/sacrificare in procesare sau in procesul de distributie.
Tema 1: Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor
Lanturile frigorifice reprezinta solutii si strategii de depozitare a produselor agricole in scopul minimizarii
pierderilor de dupa recoltare/sacrificare. In vederea realizarii acestor lanturi sunt necesare studii de fezabilitate
care sa indice furnizori de materii prime ce vor fi depozitate dar si utilizatori ai acestei materii prime, astfel incat
aceste capacitati frigorifice sa fie utilizate cat mai eficient.
37

Rezultate estimate, indicatori: minim 4 lanturi frigorifice; 10 articole ISI/BDI; 10 prezentari la evenimente
stiintifice internationale, 2 conferinte de presa.
Buget alocat: 1 milion euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.
Directie Prioritara 3: Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara
Resursa umana, din toate organizatiile din domeniu, atat cercetare, cat si industrie, autoritati sau ONG-uri este
necesar sa fie pregatita profesional periodic astfel incat rezultatul muncii lor sa fie de cea mai buna calitate
tinand cont de faptul ca de calitatea alimentelor si a alimentatiei depinde sanatatea fizica si mentala a
populatiei.
Tema 1: Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele
industriei alimentare romanesti
Organizarea periodica a unor workshop-uri exploratorii pentru a identifica problemele industriei si a gasi
modalitati de rezolvare ale acestora. Identificarea unor prioritati in cercetare si stabilirea unor tinte strategice
reprezinta alte obiective ale acestei teme.
Rezultate estimate, indicatori: minim 12 workshop-uri; 4 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice
internationale.
Buget alocat: 0,5 milioane euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.
Tema 2: Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice
Informarea sistematica a industriei cu cele mai noi evidente stiintifice in domeniu este nu numai ca necesara dar
si obligatorii. Organizarea de seminarii pe tematici de interes actual dar si la cererea speciala a industriei
reprezinta principalul obiectiv al acestei teme.
Rezultate estimate, indicatori: minim 12 seminarii; 4 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente stiintifice
internationale.
Buget alocat: 0,5 milioane euro/proiect; finantare de maximum 1 proiect.
Directie Prioritara 4: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private
Aceasta directie isi propune sa improspateze infrastructura existenta prin inlocuirea infrastructurii uzate moral
cu alta noua de ultima generatie dar si achizitionarea de noi echipamente cu noi posibilitati mai rapide de
investigare a calitatii produselor agroalimentare
Tema 1: Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare
in domeniu; infiintarea centrelor de excelenta si/sau a centrelor de inovare
Tema are in vedere, printr-o justificare si o argumentare de tip studiu de fezabilitate, imbunatatirea
infrastructurii de cercetare si transformarea unor centre de cercetare in centre de cercetare de excelenta care
sa reprezinte un pol de referinta in regiunea de sud-est europeana pe un domeniu de competenta clar stabilit.
Rezultate estimate, indicatori: imbunatatirea a 10 infrastructuri; 3 articole ISI/BDI; 6 prezentari la evenimente
stiintifice internationale.
Buget alocat: 0,5 milioane euro/proiect; finantare de maximum 10 proiecte.

38