Aeronautica

Comunicatii

Constructii

Electronica

Navigatie

Teh
meca

Tehnica mecanica
Index inginerie Tehnica mecanica
AMBREIAJUL
AMBREIAJUL

AMBREIAJUL
A Generalitati

breiajul reprezinta un cuplaj de legatura intre arborele cotit al motorului si arborele primar al cutiei de
viteze, fiind amplasat in vecinatatea volantului motorului, cu care este compatibil in dimensiuni.

Introducere.
dezvoltarii Ma
ut
PROIECT D
proiecteze un
pentru realizarea
ghidaje
indis
TAIEREA
METALELOR
SUDARE

UZAREA SI TIPU
APAR
MASINIL

Proiect Mecani

Notiu
Notiuni introduc
termodina
termice s
Diagrame
deter
T
Otel

Pozitionarea ambreiajului in echipamentul de propulsie

1-motor; 2-ambreiaj; 3-cutie de viteze
Ambreiajul este constituit din partea conducatoare, partea condusa si sistemul de actionare.

tea conducatoare cuprinde elementele ambreiajului legate prin legaturi permanente cu arborele cotit al
motorulu: volantul si mecanismul ambreiajului.

condusa cuprinde elementele ambreiajului legate prin legaturi permanente cu arborele primar al cutiei
de viteze: discul de ambreiaj si arborele ambreiajului (daca acesta exista).
de actionare cuprinde elementele care participa la stabilirea sau desfacerea legaturii de cuplare, dintre
partea conducatoare si partea condusa (figura 2.2).

Fig. 2.2 Elementele com

1-roata volanta; 2-mecanismul ambreia

4-manson de decuplare; 5-furca; 6-disp

Fiind inclus in transmisia automobilului, ambreia

-

cuplarea progresiva a motorului cu restul transmisiei la pornire

-

decuplarea

Pornirea d

Schim

Franarea auto

Oprirea automobilulu

limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din organele tra

arele cu ardere interna nu pot fi pornite sub sarcina. Pentru pornire este necesara decuplarea motorului de transmisie fie prin
erea cutiei de viteze in treapta neutra (dezavantajos). Dupa pornirea motorului, cuplarea cu transmisia se face progresiv, prin
arii (patinarii) celor doua parti componente ale ambreiajului pana la cuplarea lor completa, o parte din lucrul mecanic produs

u micsorarea uzurii ambreiajului si cresterea durabilitatii acestuia, prin reducerea lucrului mecanic de patinare la pornirea din
vita supraturarea motorului si se recomanda utilizarea treptelor inferioare ale cutiei de viteza, de preferat prima treapta, unde
raport de

decuplarea ambreiajului inaintea schimbarii treptei de viteza, socurile dinamice din transmisie se pot reduce de pana la de
ul schimbarii treptei cu ambreiajul cuplat. Reducerea percutiei pana la anulare se obtine cand se realizeaza cuplarea treptelor
lare ale rotilor care urmeaza a fi cuplate. In vederea reducerii maxime a acestei diferente este necesar ca decuplarea ambreiaju
uctia cutiilor de viteze sa fie utilizate sincronizatoare, care permit trecerea de la o treapta de viteza la alta dupa ce in prealabi
unghiulare ale elementelo

ajul este si dispozitiv de siguranta al grupului motopropulsor. Regimurile de functionare ale automobilului pot fi dinamic

murile de functionare dinamice tranzitorii ale automobilului se caracterizeaza prin variatii cu viteza mare in timp si in limite
ta grupul motopropulsor al automobilului. Astfel de regimuri apar la pornirea din loc cu cuplarea brusca a ambreiajului, in tim
decuplarea ambreiajului, la trecerea rotilor peste obstacol

imurile de functionare dinamice stabilizate ale automobilului, caracterizate de variatia momentului in jurul unei valori med
automobilului pe drumuri in stare relativ buna, ele datorandu-se variatiilor locale ale coeficientului de rezist

ejarea grupului motopropulsor de sarcinile dinamice ridicate, create in aceste doua situatii atunci cand ambreiajul este cu
. Legatura de cuplare facuta prin fortele de frecare ce iau nastere in suprafetele frontale de contact sub actiunea fortelor axial
canic de apasare, are un caracter limitativ prin momentul capabil al ambreiajului. Depasirea acestuia determina patinarea am
e, in starea cuplata a ambreiajului, nu se poate materializa un moment superior valorii corespunzatoare acestui moment, amb
un cuplaj

cuplarii bruste a ambreiajului se produce o deceleratie puternica a dispozitiului de contact al partii conducatoare pe suprafata
caruia apare o forta de inertie care mareste de 510 ori fortele axiale de actionare care mentin starea normala de cuplare a amb
cresterea de cateva ori a momentului capabil al ambreiajului, protejarea grupului motopropulsor prin patin

a de aspectul subiectiv al supraturarii motorului la cuplarea ambreiajului, momentul dinamic care apare in transmisie la cupla
rea rigiditatii totale de rasucire a transmisiei. Aceasta se obtine prin inserierea intre doua elemente constructive ale partii cond
el

Dispunerea eleme

tiv, acesta este format din mai multe arcuri elicoidale din sarma, dispuse tangential in ferestre decupate in discul condus, fiec
rezemat de discul garniturilor si ce

rebuie precizat ca daca elementul elastic are rigiditatea prea redusa, sarcinile dinamice care apar pot depasi chiar sarcinile ob
elastic. Aceasta deoarece rigiditatea redusa a elementului elastic creeaza un gol suplimentar care conduce la aparit

Izolarea transmiterii vibratiilor de torsiune i

mobilul este supus permanent actiunii oscilatiilor. Acestea provin pe de o parte de la motor, iar pe de alta parte se datoreaza m
are determinat de caracteristicile drumului si de regimul deplasarii. Daca aceste oscilatii se suprapun, la o anumita armonica e
f

Pentru inlaturarea posibilitatilor de aparitie a fenomenului de rezonan

variatia caracterului elastic al transmisiei, pentru care rezonanta sa nu poata surveni in cazul r
-

introducerea in transmisie a unui element de amortizare capabil sa abs

introducerea in transmisie a unui element care sa asigure caracterul neliniar al caracteris

Cea mai simpla metoda consta in combinarea unui element elastic suplimentar cu

Dispunerea izolatorului

1-amo

ducerea in partea condusa a ambreiajului a elemntelor elastice suplimentare, descrise mai inainte, se inlatura posibilitatea ap
entru imbunatatirea calitatilor de izolare se recomanda ca elementul elastic suplimentar sa aiba o caracteristica neliniara, obti
ai multor arcuri cu intrare succesiva in functiune. Cum rigiditatea elementului elastic nu poate fi coborata sub o anumita limit
cventelor joase. De aceea pe langa elementul elastic suplimentar se utilizeaza si un amortizor pentru inlaturarea aparitiei rezo

ne

Amortizorul montat in paralel cu arcurile elementului elastic suplimentar, impreuna cu care formeaz
este realizat de regula cu frecare uscata, sub forma unui pachet de discuri stranse axial si cu m

2.2 Cerint

Pentru a putea sa-si indeplineasca rolurile mentionate, ambreiajele trebuie sa indepline

permita decuplarea completa si rapida a motorului de transmisie, pentru a da posibilitatea schimbaii treptelor fara socuri si pe
prematura a ambreiajului prin existenta frecarii mecanice dintre suprafetele in contact atunci cand automobilul este opri

decuplarea sa se faca cu eforturi reduse, fara a necesita o cursa prea mare la pedala (120200 mm). Forta la pedala necesa
depaseasca 150 N la autoturisme si 250 N la a

a decuplarea nu este completa, schimbarea treptelor se face cu zgomot, deoarece rotile dintate ale schimbatorului de viteze s
nduce la uzura partilor frontale ale dintilor pinioanelor sau cuplajelor. De asemenea, la o decuplare incompleta, cu schimbato
oarecare si motorul in functiune, se produce patinarea ambreiajului care are drept urmare incalzirea sa si uzar

sa asigure o cuplare progresiva a motorului cu transmisia, pentru a evita pornirea brusca din loc a automobilului si socuri
-

sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare

sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta intre motor si transmisie, pentru a putea transmite integral momentul maxim a

Daca cuplarea ambreiajului nu se face progresiv apar acceleratii mari la demararea automobilului, care au o influenta neg

ru functionarea normala a ambreiajului, caldura degajata ca urmare a patinarii ambreiajului trebuie eliminata pentru a se evita
erea coeficientului de frecare . Scaderea coeficientului de frecare are drept consecinta patinarea ambreiajului si pe timpul d
conduce la cresterea excesiva a temperaturii pieselor ambre

ntru ca ambreiajul sa poata asigura o cuplare completa chiar si in cazul uzarii garniturilor de frictiune sau detensionarii arcuril
ambreiajului se adopta mai mare decat mome

sa aiba durata de serviciu si reziste

-

sa aiba o greuta
-

sa amortizeze vibratiile car

-

sa ofere

sa aiba o co

modificari reduse ale parametrilor de ba

-

sa transmita un moment cat mai mare,

-

2.3 C

Ambreiajele utilizate la automobile, se clasifica , dupa principiul de functiona

La ambreiajele mecanice, legatura dintre partea conducatoare si partea condusa se face prin u

eiajele hidrodinamice, intalnite la unele automobile moderne, legatura dintre partea conducatoare si partea condusa se realize
lichid, dupa principiul masinilor hidraulice rotative. Ele constau in asocierea unei pompe centrifuge si a unei turb

La ambreiajele electromagnetice, legatura dintre partea conducatoare si partea condusa se realizeaza cu aj

B Am

reiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de automobile moderne datorita unor avantaje pe care le prezinta: demarare
amortizarea oscilatiilor de rasucire si deplasarea in priza directa chia

iajul hidrodinamic este format dintr-un rotor-pompa, montat pe arborele motor in locul volantului si din rotor-turbina, monta
ente au la partea exterioara palete radiale plane . Intregul ansamblu este inchis intr-o carcasa etansa, umpluta in proportie de 8

mentul in care motorul incepe sa functioneze, va antrena si rotorul-pompa iar uleiul care se gaseste intre paletele sale, sub acti
atre periferie si obligat sa circule in sensul de rotatie, adica uleiul va trece din rotorul-pompa in rotorul-turbina apasand asupr

arare cand automobilului inca nu este in miscare , turatia rotorului-turbina este zero. La o viteza a rotorului turbina egala cu
la, deoarece cele doua forte centrifuge vor fi egale . Particulele vor trece din rotorul- pompa in rotorul-turbina numai in cazu
va roti mai in

ta alunecarii face ca, in toate cazurile, ambreiajul hidraulic sa transmita un moment oarecare la sistemul de rulare al automob
ecuplare completa a motorului de transmisie, iar schimbarea treptelor de viteza sa fie anevoioasa. Din acest motiv, la automo
ambreiajul hidraulic se utilizeaza impreuna cu un ambreiaj mecanic auxiliar, care sa asigure o declupare completa intre moto
draulic fara ambreiajul mecanic este permisa numai la automobilele echipate cu cutii de viteze planetare, la care schimbarea
prin franarea unor elemente

1-turbina; 2-rotor pompa; 3-arb

Pompa si turbina sunt inchise intr-o carcasa umpluta intr-o anumita pr

motorul roteste pompa, uleiul care se gaseste intre paletele sale este impins din centru catre periferie sub actiunea fortei centri
sul sagetilor, este impins spre paletele turbinei. Aici, pe de o parte imprima uleiului aflat intre paletele turbinei o circulatie in
ta asupra paletelor turbinei o presiune corespunzatoare energiei cinetice acumulate. Aceasta presiune, in raport cu axul turbin
cand este suficient de mare, invinge rezistenta la i

bina incepe sa se roteasca, uleiul cuprins intre paletele sale este si el supus fortei centrifuge, care insa ii imprima o circulatie
gura. De aceea cand turatia turbinei este egala cu turatia pompei, uleiul nu mai circula dinspre pompa in turbina. Deci, transm
este posibila numai cand turatia turbinei este mai m

Diferenta dintre turatia pompei si turatia turbinei se numeste alunecare, iar marimea ei exprima diferenta dintre puterea p
rea maxima apare atunci cand motorul functioneaza iar automobilul sta pe loc, pe cand alunecarea minima apare in timpul de
regimul de functionare in care poate fi transmis

e si la deplasarea automobilului prin inertie, turatia turbinei este mai mare decat turatia pompei. In acest caz, lichidul circula
sens invers decat cel indicat in figura, iar ambreiajul transmite de la motor la cutia de viteze si in restul transmis

C Ambr

entru usurarea conducerii automobilelor a luat extindere in ultimul timp, o data cu folosirea cutiilor de viteze hidrodinamice,
ata. Dintre acestea fac parte si ambreiajele electromagnetice, a caror constructie poate sa difere in functie de modul in care se
partea condusa si parte

breiajele cu umplere magnetica, la care solidarizarea partii conduse cu cea conducatoare se realizeaza prin magnetizarea pulb

- ambreiajele fara pulbere magnetica, la care forta de cuplare este data de un electromagnet alimentat de sursa d

In ambreiajele din prima categorie corpul de lucru il constituie pulberea magnetica de fier, care se

Acest spatiu care leaga partea conducatoare a ambreiajului de cea condusa, se afla dispus intre polii unor electromagneti. Prin
alimentata de curentul furnizat de bateria de acumulatoare, particulele de pulbere se concentreaza de-a lungul liniilor de forta
lanturi magnetice care rigidizeaza pulberea transform

Sistemul de cuplare este este incorporat in volant , executat din otel si constituind impreuna cu discul, circuitul m

e peretele interior al volantului si degajarea discului este dispusa bobina de excitatie, alimentata cu curent electric de la motor
interm

est inel este protejat de capacul izolator pe care se afla montata si peria din cupru grafiat. Intre peretele interior al volantului
atiu de lucru in care se dispune marginea superioara a elementului condus executat din placi subtiri din tabla de otel si care, p
at, este montat pe arborele primar al cutie de viteze. Pulberea magnetica este mentinuta in spatiul de lucru cu ajutorul garnitur
al arborelui primar este sprijinit de de rulment. Periferia volantului este prevazuta cu coroana dintata cu care se angreneaza p

Ca pulbere magnetica se foloseste , in general fierul carbonic. Momentul motor transmis de ambreiaj poate fi reglat progresiv
i electric care circula prin bobina de excitatie. Astfel, la mersul in gol al motorului, tensiunea generatorului de curent este ins
in bobina de excitatie are o valoare mica, ceea ce face ca ambreiajul sa ramana decuplat. Pe masura ce turatia motorului cres
i iar ambreiajul se cupleaza lin. Calitatile de cuplare lina nu se modifica timp indelungat in exploatare ; nefiind nevoie de reg
dinamice ale transmisiei raman reduse in acest fel. De asemenea, neexistand frecari ale partilor de cuplare, uzura ace

incipalul incovenient al ambreiajelor de acest tip este momentul de inertie mare al elementului condus, fapt ce face dificila sc
oate fi inlaturat prin utilizarea unui disc condus subtire cu moment de inertie mic. O alta dificultate o reprezinta mentinerea p
proprietatilor feromagnetice si

reiajele electromagnetice fara pulbere, efectul de cuplare se obtine prin unirea volantului cu discul condus montat pe arborele
pe ale car

Cea mai eficienta metoda de marire a rezistentei la uzura a suprafetelor de frecare consta in utilizarea garniturilor de frictiune
metaloceramice. In acest caz insa, adaosul necesar pentru uzura garniturilor de frictiune duce la aparitia unui joc mai mare intr
aerului in acest spatiu maresste mult rezistenta magnetica a sistemului si duce la cresterea dimensiunilo

Pentru exemplificare se prezinta cateva tipuri de am

a Ambreiaju

st tip de ambreiaj forta necesara blocarii discului de ambreiajintre volant si placa de presiune este furnizata de un electromagn

volant. Ambreiajul nu are pedala, decuplarea si cuplarea facandu-se odata cu actionarea manetei

Ambreiajul Ferlec se compune din mai multe

grupa volant-placa intermediara, care cuprinde volantul si placa intermediara. Volantul este montat pe arborele cotit si este p
pornirea cu demarorul si bobina. Placa intermediara este montata rig

upa placheta de antrenare-placheta de presiune, care cuprinde placheta 4 si placa de presiune. Placheta si placa de presiune su
te fixat mansonul cu inele colectoare (catod, respectiv anod), care primesc curentul necesar prin periile corespunzatoare. Cur
electrom

pul discului de frictiune, format din discul de frictiune montat pe arborele primar al cutiei de viteze si din placile de frictiune
montaj, discul intra in golul placii intermediare, iar placile de frictiune intre placa interme

Ambre

volant; 2-corana; 3-bobina; 4-placheta; 6-placa intermediara; 7-placi de frictiune; 8,11-perii colectoare; 9-arbore primar al cu
colectoare; 13-placa de presiun

ecerea curentului, grupul volant-placa intermediara atrage si antreneaza in rotatie grupul placheta de antrenare-placa de presiu
blocarea discului ambreiajului si antrenarea arborelui

b Ambreiajul elec

Si acest ambreiaj este fara pedala de actionare. Si el c

grupa volant-armatura care cuprinde volantul si armatura (placa fixa), solidarizate prin carcasa. Armatura se roteste odata cu

rupa disc de presiune-electromagnet, care cuprinde discul de presiune solidarizat cu un electromagnet, ambele fiind sustinute
se rotesc odata cu volantul, dar se pot deplasa si axial. Electromagnetul ese preva
-

grupa discului de ambreiaj cu garniturile de frecare, fixat prin butuc canelat pe arborele

1-disc de ambreiaj, 2-armatura fixa; 3-clector;

6-disc de presiune; 7-joc deplasare a

10-arborele

ul trece prin electromagnet, acesta este atras de armatura fixa si, parcurgand distanta 7, impinge discul de presiune spre volan
miscarii de l

c Ambreiaj

Ambreiajul cu pulbere magnetica fara remanenta se compu

grupa pieselor conducatoare, antrenate de motor: volantul cu coroana dintata pentru pornire; carcasa, asamblata cu vola

grupa pieselor conduse, care preiau miscarea si antreneaza cutia de viteze: discul ambreiajului solidarizat printr-un butu
arborele primar al cutiei de viteze. Marginea exterioara a discului este introdusa in spatiul dintre

rupa pieselor necesare alimentarii cu curent electric a bobinei: perie si inel de contact fixat pe carcasa. Curentul electric este

turatii mici, ambreiajul cu pulbere magnetica este decuplat, deoarece curentul slab care trece prin bobina de excitatie nu poa
resterii turatiei motorului, se mareste si intensitatea curentului care intra in bobna, provocand prin magnetizarea pulberii bloc
ului. Debreierea la schimbarea vitezelor se face prin intreruperea curentului ce alimenteaza bobina de catre maneta schimbato
sc

Pentru marirea confortului, la multe autoturisme moderne, se utilizeaza ambreiaje combinate, care permit au

Abreiajele combinate sunt formate, de regula, dintr-un ambreiaj cu frictiune, combinat cu un ambreiaj centrifugal, hidr

ul combinat mecanic-centrifugal, pentru pornirea din loc se foloseste un ambreiaj centrifugal, iar pentru schimbarea vitezelor

ilele echipate cu schimbatoare de viteze obisnuite, ambreiajul hidrulic se foloseste impreuna cu un ambreiaj mecanic cu fricti
u frecare se explica prin faptul ca, datorita alunecarii permanente dintre rotoarele pompei si turbinei, in ambreiajul hidraulic, c
care, desi mic, ingruneaza cuplarea rotilor dintate sau produce socuri asupra lor. Folosirea ambreiajului hidraulic este posibil
schimbator de viteze cu roti planetare, care permite schimb

breiajului combinat hidrulic-mecanic, ca ambreij de pornire, se fofloseste ambreiajul hidraulic, iar pentru schimbarea vitezel

Schema de princip

ant; 2- disc de frictiune (condus); 3- disc de presiune; 4-urechile placii de presiune; 5-urechile din carcasa placii de presiune;
nul rulmentului de presiune; 8-rulmentul de presiune; 9-arcurile ambreiajului; 10-garnitura termpizolanta; 11-carcasa; 12-orif

onducatoare a ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului iar partea condusa cu arborele ambreiajului. Pe vola
dus de catre discul de presiune datorita fortei dezvoltate de arcuri. Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborel
presiune este solidar la rotatie cu volantul

Partea conducatoare a ambreiajului este formata din piesele cae sunt permanent in legatura cu motorul (se rotesc intotdeau
functioneaza): volant, discul de presiune, carca

tea condusa se compune din piesele care sunt in legatura cu transmisia automobilului: discul condus cu garniturile de frecare

Mecanismul de actionare este compus din piesele care transmit comanda de

ecarea ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de presiune pe de o parte, respectiv suprafetele disculu
momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteze si mai departe, prin celelalte organe ale tran

apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , forta se transmite prin parghia cu furca la mansonul disculu
forta dezvoltata de arcuri, departeaza discul de frecare, iar momentul motor nu se transmite mai departe; aceasta este pozitia

a din nou a ambreiajului se realizeaza prin eliberarea lina a pedalei, dupa care arcurile vor apasa din nou discul de presiune p

timp cat intre suprafetele de frecare ale discurilor si volant nu exista o apasare mare, forta de frecare care ia nastere intre aces
mbreiajul nu va putea transmite intregul moment motor si in consecinta, va exista o alunecare intre volant si discul condus, m
atie mai mica. Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. In aceasta situatie se va transmite prin ambreiaj numai o part
da de patinare a ambreiajului, o parte din energia mecanica se transforma in energie termica, iar ambreiajul se incalzeste, prod
garniturilor de fre

erarea completa a pedalei ambreiajului, forta de apasare dezvoltata de arcuri este suficient de mare pentru a se transmite in in

Clasificarea

Criterii de clasificare

Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi: cu disc

Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor, ambreiajele pot fi: cu mai multe arcuri dispuse periferic s

Dupa numarul discurilor conduse, ambreiajele pot fi ; cu un disc, cu doua discur

Dupa modul de obtinere a fortei de apasare, ambreiajele pot fi: cu arc, semice

Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare, ambreiajele

Dupa tipul mecanismului de comanda, ambreiajele pot fi cu comanda: mecanica , hidraulica , cu ser

Dupa modul de realizare a debreierii, ambreiajele pot fi: cu debreire manuala,

mbreiajele conice s-au utilizat la automobilele de tip vechi. Datorita faptului ca momentul de inertie a partii conduse a acest
nu se mai utilizeaza ca mecanisme independente pe automobile. In schimb ele se folosesc uneori ca mecanisme auxiliare ale
automate, sau ca ambreiaje pentru masini agricole: motosape, motocultiva

jele cu discuri sunt cele mai utilizate la automobilele actuale datorita constructiei simple, greutatii reduse si a unui moment

ajele monodisc sunt cele mai raspandite la autoturisme si autocamioane, deoarece momentul motor transmis este relativ mic.
e de mare capacitate se utilizeaza ambreiaje bidisc, in timp ce ambreiajele polidisc se folosesc doar ca mecanisme auxiliare la

iajele speciale se utilizeaza mai ales ca mecanisme auxiliare la schimbatoarele de viteze automate. Din aceasta grupa fac par

breiajele semicentrifugale realizeza forta de apasare dintre suprafetele de frecare atat cu arcuri periferice cat si cu ajutorul fo
contragreutati, cu care sunt prevazu

jele centrifugale folosesc pentru obtinerea fortei de apasare dintre suprafete, in general, forta arcurilor, iar pentru decuplare

Tipuri constructive

1. Ambreiajul monodisc sim

Ambreiajele mecanice intalnite in constructia de automobile mici si mijlocii

Ace

Fig. 2.4 Amb

eiajul monodisc cu arcuri periferice inca este utilizat la autoturisme si autocamioane datorita faptului ca are greutatea cea ma

ea acestui tip de ambreiaj (fara carter) este de 0,30,6% din greutatea autocamionului si 0,40,8% din greutatea de fabricatie a
lui este limitata de momentul maxim care poate fi transmis si care nu trebuie sa

Arcurile periferice sunt dispuse echidistant pe periferia discului de presiune. Sunt arcuri elicoidale din sarma trasa cu carac
functionare ale ambreiajului sunt determinate prin modificarea sagetii elastice a arcurilor cu ajutor

are normala ambreiajul este cuplat. Aceasta stare este efectul arcurilor de presiune, care, montate precomprimat intre carcas
tendinta de destindere, vor realiza strangerea discului condus intre vo

larea ambreiajului se obtine cand in partea de comanda se dezvolta o forta Fd sub actiunea careia mansonul de decuplare, dep
ghiile de decuplare, in sens orar. Simultan cu preluarea de catre parghiile de decuplare a fortelor elastice ale arcurilor, prin com
ul de presiune este deplasat axial spre stanga, pana cand se desface contactul cu frecare dintre partile conducatoare si condusa
decuplarea motorului de transmisie). Ambreierea dupa debreiere (recuplarea motorului la transmisie) se obtine prin anularea
actionare, cand prin destinderea arcurilor in starea anterioara decuplarii, se realizeaza contactul cu frecare dintre partea condu

Ambreiaj mon

-arborele cotit al motorului; 2-volant; 3-suruburi; 4carcasa; 5-disc de presiune; 6-parghii de decuplare; 7-arcuri periferice; 10
ambreiajului; 12-manson de decupla

nd ambreiajul se afla in pozitia cuplat, intre rulmentul de presiune si suruburile de reglaj ale capetelor interioare ale parghii
oc de 24 mm. Acest joc permite o cuplare sigura a ambreiajului si la uzarea garniturilor de frecare. De asemenea, acest joc ma

presiune sa nu se roteasca in timpul cat ambreiajul este cuplat, reduca

Fata de ambreiajele mecanice cu arc central diafragma, ambreiajele cu arcuri periferice prezinta
-

apasarea discului de frictiune pe suprafata de f

-

montarea arcurilor impune o serie de preved

-

parghiile de decuplare impun oper

datorita caracteristicilor constructive ale arcuri

fiabilitatea este mai redusa datorita existentei unui numar mare de piese si cuple mobile cu frecare ce intra in component

actionarea este mai greoaie, deoarece forta necesara mentinerii ambreiajului in pozitie decuplata este pozitie decuplata est

aceste considerente, dupa anul 1980 s-a renuntat treptat la utilizarea ambreiajelor cu arcuri periferice in favoarea ambreiajelor

Am

mentul de sprijin al arborelui; 2-volant; 3-coroana volant; 4-disc condus; 5-disc de presiune; 6-carcasa; 7-arcuri de presiune;
arbore ambreiaj; 10-parghii de debreiere; 11-butuc disc co

az deosebit il prezinta ambreiajul monodisc simplu GF 420KR/W GSZ utilizat la autovamioanele ROMAN echipate cu motoa
terioare ale parghiilor de debreiere nu mai sunt actionate direct de rulmentul de presiune, ci prin intermediul unui inel de deb
celor sase parghii de debreier

menea la acest ambreiaj exista doua randuri de arcuri periferice. Aceasta solutie permite obtinerea unei forte de apasare mare

2. Ambreiajul monodisc simplu cu arc ce

La acest tip de ambreiaj, forta de apasare dintre suprafetele de frecare se realizeaza de catre un arc central de forma conica s
dreptunghiu

l 4 este fixat pe volant cu suruburi. In orificiul central al discului de presiune este introdus discul de reazem. Fiaxarea intre el
unor suruburi si saibe. Jocul dintre rulmentul de presiune si bucse se face prin i

tent cu stabilirea jocului necesar dintre rulmenul de presiune si bucse se regleaza si forta de apasare a arcului central conic. P
ul se comprima. Astfel, forta de apasare a arcului variaza foarte putin in procesul de exploatare indiferent de uzura garniturilo
solidar la rotatie cu discul 4 prin intermediul a patru bolturi de sectiune dreptunghiulara care patrund in locasurile prevazute
servesc drept elemente de ghidare la deplasarea axi

iscul condus, prevazut cu garnituri de frecare, este solidar la rotatie si se poate deplasa axial pe canelurile arborelui primar al

cul central se sprijina cu un capat pe discul de reazem, iar cu celalalt, prin intermediul unei saibe, pe flansa bucsei montata li
La partea din fata a bucsei este montat suportul parghiilor de debreiere, format din doua saibe, mentinute pe bucse de un inel
umar de aproximativ 20 de parghii lamelare de debreiere. Fiecare parghie are prevazut la capatul interior un orificiu, in care s
rghia in suport.Arcul central actioneaza prin bucsa asupra parghiilor lamelare de debreiere, care se sprijina in proeminenta in
Bucsa fiind deplasata spre dreapta de catre arcul central, odata cu ea se vor deplasa si capetele interioare ale parghiilor lamela
proeminentei avor apasa asupra discului de presiune in proeminenta inelara b, care la randul sau va apas

plare, mansonul se deplaseaza spre stanga si odata cu el si rulmentul de presiune, care preseaza bucsa, iar aceasta la randul ei
etele interioare ale parghiilor lamelare, anuland actiunea lor asupra discului de presiune. In aceasta situatie, cele trei arcuri pe
de presiune de discul condus, realizandu-se astfe

Ambreiajul cu arc central prezinta avantajul amplificarii fortei data de arc in raportul bratelor parghiilor. In felul acesta cu aju
dezvolta o forta redusa, se obtine asupra discului de presiune o apasare mare, care permite ambreiajului sa transmit

Datorita faptului ca parghiile lamelare sunt foarte elastice, progresivitatea amb

ambreiajelor cu arc central, prin faptul ca arcul central este dispus la o anumita distanta de discul de presiune (a carui temper
timpul patinarii ambreiajului) nu pre

Ambreiaj mecani

1-parte conducatoare; 2-volant; 3-suruburi; 4-ca

6-parghii de decuplare; 7-disc condus; 9-diafrag

l de mai sus, arcul se sprijina, prin cercul bazei mari pe discul de presiune si, prin reazemul 8 din zona mediana, de carcasa. S
cteristica elastica, corespunzatoare starilor de functionare, se obtine prin modificarea inaltimii trunchiului de con la actionare
a

Ambreiaj mecanic cu arc central diafragma de

2-carcasa ambreiajului; 3-disc de presiune; 4-arc diafragma; 5-lamele elastice; 6-pedala; 7-parghie de debreiere; 8-manson de

n rotatie dintre discul de presiune si carcasa se face prin intermediul lamelelor elastice multiple, care permit si translatiile rela
necesare decuplar

stare cuplata (starea normala a ambreiajului), arcul diafragma precomprimat intre discul de presiune si carcasa, apasa prin di
cului de presiune, exercitand astfel forta de apasare necesara mentinerii ambreiajului in stare cuplata. Fata de carcasa, arcul s
peoeminentei circular

ecuplare, prin apasarea pedalei este determinata rotirea parghiei de debreiere, ce este articulata fata de carterul ambreiajului;
xial spre stanga, actioneaza arcul diafragma in zona cercului bazei mici si se roteste in raport cu articulatia de pe carcasa. Ca
orar, rezemat pe coroana inelara b fixata pe carcasa, inceteaza actiunea de apasare asupra discului de presiune si, prin lamele
oare, discul de presiune se retrage spre carcasa, realizandu-se astfel decuplarea ambreiajului prin desfacerea legaturii cu freca
suprafetele connducatoare de frecare ale volantul

Ambreiaje cu arc centra

4. Ambreiajul m

Ambreiajul monodisc semicentrifugal este o varianta a ambreiajului monodisc si

erenta dintre un ambreiaj monodisc semicentrifug si unul simplu consta in forma constructiva diferita a parghiilor de deculpl
exterioare cu cate o contragreutate. Datorita acestor contragreutati, la rotatia ambreiajului iau nastere forte centrifuge, care tin
declupare in jurul axelor lor, in sens invers acelor de ceasornic, marind astfel forta de apaas

Fata de ambreiajul cu arcuri periferice, ambreiajul monodisc centrifugal prezin

datorita faptului ca o parte din fprta totala de apasare este creata de contragreutati, forta care va trebui sa fie dezvoltata de arcu
dusa. Rezulta deci ca, pentru aceeasi forta totala de apasare vor fi necesare arcuri mai putin rigide, ceea ce cere din partea co
mai mic pentru actionarea ambreiajului, dec
-

mentinerea ambreiajului in stare decuplata nu n

Acest ambreiaj prezinta si unele dezavantaje atat la turatii scazu

rta de apasare totala asupra discului de presiune creste cu cresterea turatiei. Astfel, la turatii mari ale motorului, valoarea forte
ambreiajul nu mai protejeaza celelalte organe ale t

in conditii grele de exploatare, cand motorul functioneaza cu turatie mica, datorita fortei de apasare insuficienta, ambreiaj
motor nu se transmite in intregime t

e dezavantaje au restrans folosirea ambreiajelor semicentrifuge. In prezent se folosesc rar la autoturisme, iar la autocamioane
complet. La automobilele roanesti au fost utilizare la autocamioanele usoare din f

In figura urmatoare este prezentata solutia initiala utilizata la au

a completa a pedalei ambreiajului, discul de presiune se deplaseaza intrerupand legatura intre motor si cutia de viteze. Forta d
condus este creata de arcuri si de fortele centri

asigura forta de apasare asupra discului de presiune sunt in functie de turatia motorului: cand turatia motorului este mica, fo
numai de arcuri; cand turatia motorului creste, fortele centrifuge ale contragreutatilor maresc forta d

prin decuplarea automata a ambreiajului la turatii mai mari decat turatia corespunzatoare mersului in gol a motorului se po

Solutia prezi
-

posibilitatea patinarii ambreiajului la o turatie scazuta si o

-

nu permit utilizarea franei de motor la viteze

-

nu permit pornirea motorului prin i

Ambreiajele centrifugale se utilizeaza aproape numa

mensiunile garniturilor de frecare sunt limitate de dimensiunile volantului motorului, iar coeficientul de frecare este si el limi
arcurilor nu poate depasi o anumita valoare, deoarece odata cu cresetrea ei se maresc dimensiunile arcurilor, iar presiunea spe
dmisibila. In aceste conditii actionarea ambreiajului devine greoaie iar dimensiunile ambreiajului cresc considerabil, daca tre

Din aceste motive, pentru transmiterea momentelor mai mari de 80 daN:m se recurge la marirea numarului de suprafete de f
u mai multe discuri. Dintre acestea cele mai utilizate sunt ambreiajele bidisc. Greutatea unui asemenea ambreiaj poate ajung

ea ambreiajului se face prin deplasarea spre dreapta a discului de presiune cu ajutorul parghiilor de debreiere, prin intermediu
discul condus (figura urmatoare). In acelasi timp, discul de presiune este departat de discul condus de catre arcurile m

limita deplasarea axiala a discului de presiune astfel incat sa nu se produca o apasare a discului condus catre discul de presiu
de presiune sunt prevazute trei suruburi de s

Arcul 16 readuce rulmentul de presiune in pozitia initiala dupa eliber

de debreiere au capetele exterioare fixate de discul de presiune prin intermediul suruburilor 6. Piulita 7 serveste la reglarea j
presiune si capetele interioare a

l ambreiajului este prevazut la partea inferioara cu un orificiu pentru scurgerea uleiului. In acest orificiu se afla introdus cu jo
trepidatiilor care apar la mersul automobilului nu da posibilitatea ca orificiul s

Volantul monobloc, raspandit la constructiile actuale de autot

ea imbinatatirii progresivitatii cuplarii si rezistentei la uzura, suprafata frontala aflata in contact cu garniturile de frictiune es
mica (0,8 m). Latimea acesteia este superioara cu

modular, datorita reducerii costului de fabricatie, constituie o solutie de viitor. Este construit dintr-un disc de otel (care este
al motorului) pe care se fixeaza volantul propriu-zis, din fonta, a

mai multe variante de volant. O prima varianta aplicata de VALEO este prezentata in figura urmatoare. De discul de otel solid
motorului se fixeaza prin suruburi volantul. La extremitatea discului de otel este stantata coroan

ma LUK a realizat pentru Volkswagen Golf un volant modular care simplifica foarte mult constructia ambreiajului, deoarece d
modular indeplineste si functia

a-varianta

1,6-disc de otel; 2-suruburi; 3,7-volant modular; 4-coroana traductorului de turat

u ambreiajele autoturismelor de clasa superioara s-a asociat functionarea volantului de inertie cu cele de element elastic supli
e de torsiune din grupul motopropulsor. Dublul volant este compus dintr-un volant primar, fixat pe arborele cotit al motorulu
aza mecanismul ambreiaj. Intre cei doi volanti, centrati printr-un rulment, este amplasat izolatorul de vibratii torsionale, comp
format dintr-un pachet de inele de frecare. Datorita spatiului disponibil in gabaritul volantului motor, dimensiunile izolatoru
in cazul dispunerii lui in discul condus al ambreiajului si, ca urmare,rezulta un filtraj al vibratiilor torsionale foarte bun chiar
nserarea unor arcuri intre cei doi volanti, acestia indeplinesc si rolul dispozitivului elastic suplimentar pentru limitarea momen

Volant de ine

1-volant primar; 2-volant secundar; 3-rulment; 4-arcu

nismul ambreiaj este ansamblul ce asigura apasarea si eliberarea discului de frictiune, pozitionat intre acesta si volant. Fixare
demontabila si este realizata cu ajutorul unor elemente de centrare si a unor suruburi d

In componenta acestuia se gasesc urmatoarele elemente principale: discul de presiune, dispozitivul elastic de apasar

une este confectionat din fonta sau otel si se afla in acelasi regim de miscare cu volantul motorului. El are posibilitatea depla
pentru decuplarea ambreiajului si compensarea uzurilor de fr

Solidarizarea in miscarea de rotatie si ghidarea axiala a discului de presiune cu volantul se face in mai multe moduri in fin

trarea arcurilor de presiune, pe discul de presiune se prevad bosaje de ghidare sau gulere, asa cum se observa in figura urmat
presiune impotriva incalzirii excesive, intre ele si discul de presiune se instaleaza, de regula, garnituri termoizolante executate
garniturile de fr

presiune se construieste masiv pentru a putea inmagazina o cantitate cat mai mare din caldura care se degaje in timpul patinar
asigura rigiditatea necesara unei apasari uniforme a discului condu

Solidarizarea discul

a,b-ambreiaj mon

1,5-disc de presiune; 2-umerii discului;

6,9,13-volant; 7-carcasa ambreiajului; 10,15

11,15-disc de pr

Pentru a facilita transferul de caldura, discul de presiune este prevazut, pe partea opusa suprafetei de freca

Solutii pentru mont

a-cu bosa

1-arc de presiune; 2-bosaje de ghidare; 3-

Discurile de presiune trebuie sa aiba o rezistenta mare la uzura si de aceea, de regula se e

urile de presiune se executa din fonta cenusie cu duritatea de 170230 HB. Discurile cu diametre mari, care sunt supuse unor s

confectioneaza si din fonta aliata cu Cr, Ni si Mo sau cu Ni, Mn si Si, procentul to

vul elastic de apasare este constituit din arcul central diafragma si solutia de fixare a arcului precomprimat intre carcasa si di
apasare este asigurata de un singur arc, de o constructie s

In stare libera, arcul diafragma are forma unui trunchi de con, cu brate elastice, formate prin dec

Ambreia

lastica a arcului pentru o sageata data variaza in functie de grosimea tablei, de unghil conului si de diametrele de rezemare p

arcului intre carcasa si discul de presiune se face de asemenea in mai multe moduri, ala cum se arta in figura urmatoare. Rez
e presiune se face printr-un cordon circular C, intrerupt din loc in loc de fante radiale, care imbunatatesc schimbul termic prin

Asamblarea arcului cu carcasa se realizeaza de regula cu

prima solutie, antretoazele sunt introdusein degajarile circulare practicate la extremitatea canalelor radiale si sunt nituite pe c
zonele de contact cu arcul inrautatesc functionarea ansamblului, limi

functionare corecta, la asamblare este prevazut un joc de montaj de 0,10,2 mm, pentru a evita solicitari suplimentare in arc; a
ut

Deformarea lamelelor arcului si cea a carcsei detrmina o intarziere la cuplare-decuplare dar imbunatateste pro

Asamb

a-inel-antretoaza; b-coroana-in

1-diafragma; 2-carcasa; 3-ine

ia cu coroana-inel, articularea diafragmei fata de carcasa se realizeaza printr-un inel continuu ambutisat pe carcasa, si printr-o
ambutisata, deformata elastic la montaj, pe

samblarea carcasa-diafragma-coroana este realizata prin deformarea unor lamele decupate in carcasa, ce trec prin degajarile
asemenea maniera, incat sustin

utia asigura o strangere elastica, limitand uzura datorata vibratiilor, o rigiditate satisfacatoare la actionarea mansonuli de decu
abaterilor de executie a

ul mecanismului de tip tras cu articulatie periferica, arcul diafragmei se reazema pe carcasa printr-o simpla apasare permanen
elul continuu ambutisat in carcasa. Comanda decuplarii se efectueaza prin departarea mansonului de decuplare de discul de p
ecuplare cu discul de presiune, uzura este automat compensata. Prin reducerea consolei intre zona de apasare a arcului diafra
carcasei pe volant, se mareste rigiditatea carcasei. Intarzierea la decuplare este foarte mica si nu se modifica in timp, ind

mbreiajului este fixata rigid pe volantul motorului prin suruburi, constituind suport pentru arcul diafragma si elementele de s
rotatie si ghidare axiala a dicului de presiune. In partea centrala, carcasa are o deschizatura circulara, prin care tr

1-Carcasa ambreiajului; 2,5- saiba; 3,4,7,11-suruburi

10-parghie de debreiere; 12-cep sferic; 13-clema elastica

16-s

nsiunile carcasei depind de constructia ambreiajului. Carcasa este obtinuta prin ambutisare din tabla de otel cu continut redus
itate axiala a carcasei, ceea ce contribuie la cuplarea progresiva. Pentru ambreiajele mari, carcasa se executa monobloc, prin
ori din doua bucati, partea superioara fiind turnata din fonta, iar cea inferioara

La unele constructii, carterul ambreiajului se executa impreuna cu carterul cutiei de v

condus este un subansamblu constructiv al partii conduse a ambreiajului, care sub actiunea fortelor axiale dezvoltate in meca
transmiterea fluxului de putere al motorului catre arbore

nte functionale ale discului condus sunt: sa transmita integral momentul motor; sa utilizeze eficient forta furnizata de mecani
tatea la cuplarea ambreiajului; sa permita o buna ventilare; sa asigure izolarea vibratiilor de torsiune provenite de la motor, p

Elementele componente ale discului condus sunt preze

Fig. 2.9 Elementele constr

1,3-garnituri de frictiune; 2-disc su

5-butuc cu flansa; 6-element elas

9-disc s

port este realizat din otel si are rolul de a permite fixarea garniturilor de frictiune si transmiterea momentului de torsiune int

e elastice ale discului suport asigura progresivitatea cuplarii ambreiajului. Pentru sporirea elasticitatii discului suport se pract
evazut cu taieturi radiale, impartit in mai multe sectoare indoite, astfel incat in zona periferica discul este ondulat), utilizarea
discul suport si una dintre garniturile de frictiune sau disc sup

ul suport al garniturilor se fixeaza de flansa butucului prin intermediul izolatorului pentru vibratii de torsiune. Vibratiile torsio
neuniforme a arborelui cotit si datorita variatiei vitezelor unghiulare la

de caracteristica elementului de amortizare, aceste amortizoare se bazeaza pe o legptura elastica intre discul de frictiune si bu
tura poate fi: cauciuc, capsula hidraulica sau arcuri. Cele mai raspandite sunt amortizoarele de oscilatii cu inele de frictiune s
elicoidale. Arcurile elicoidale, in numar de 612, sunt dispuse tangential in feres

Amortizorul de oscilatii de torsiune contribuie la reducerea zgomotului in transmisie si la evitarea f

Amortizor de vib

1-arcuri elicoida

Garniturile de frictiune sunt elemente in forma de coroana circulara, fixate prin nitur

n care sunt confectionate aceste garnituri, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cernte: coeficient de frecare ridicat si stabil in
are fara zgomot; rezistenta mecanica; rezistenta la temperaturi inalte; elasticitate axiala; prelucrabilitate usoara; sa asigure o c
plecare

Ti
-

garnituri FERODO p

garnituri din rasini sintetice armate cu fibre de kevlar sau cu fibre de sti
-

garnituri din pulberi metalice, rezistente, da

garnituri din fibre impregnate cu liant si infasu

nctie de materialul utilizat, coeficientul de frecare al garniturilor variaza intre 0,250,35 m pentru materialele pe baza de azbe
pentru ma
Fixarea garniturilor de frictiune pe disc se face cu nituri sau prin lipire

Elemente

Disc d

Pentru a proteja garniturile de frictiune impotriva incalzirii exagerate, pe suprafata acestora sunt prevazute o serie de canale ra
ambreiajului, circula aer care contribuie la racirea suprafetelor de frecare si la evacuarea prin centrifugare a particulelor rezult

sonul de decuplare permite transmiterea efortului de decuplare primit de la furca de decuplare fixata pe carterul ambreiajulu
aflat in miscare de rotatie. Ansamblul este concentric

ul actioneaza asupra parghiilor de decuplare al ambreiajele cu arcuri periferice, respectiv asupra partii centrale ale arcului, la

Elementele componente ale mansonului de decuplare sunt eviden

Fig. 2.11 Manson de

1-manson; 2-bucsa; 3-in

Mansoanele de decuplare sunt prevazute cu rulmenti de presiune axiali sau radial-ax

Solutia cu inele de grafit se utilizeaza in special la autoturisme. Ea prezinta avantajul ca are constructie sim
e) Parghiile de debreiere au rolul de a asigura deplasarea axiala a discului de presiune pe timpul decuplarii

lor de debreiere depinde de dimensiunile ambreiajului, insa trebuie sa fie cel putin trei. In scopul micsorarii frecarii, parghiile
de reazem prin inermediul

In figura urmatoare sunt prezentate elementele constructive si una dintre solutiile de fixare

1-surub; 2-rulment de presiune; 3-parghie de debreiere; 4

6-c

permite deplasarea discului de presiune paralela cu el insusi. Pentru functionarea corecta, jocurile de la capetele interioare ale
de presiune trebuie sa fie egale, astfel incat capetele interioare ale parghiilor sa se afle in acelasi plan. Acest joc se regleaza la
fabrica sau dupa reparare. Reglarea se face prin strangerea sau slabirea surubului de la capatul interio

u obtinerea unei circulatii mai intense a aerului, care sa asigure o racire corespunzatoare a ambreiajului, unele parghii de debr
indepli

debreiere pot fi rigide sau elastice. Cele rigide se executa prin forjare din otel carbon, dupa care se cianureaza pe o adancime
ulei. Parghiile elastice se obtin prin matritare din otel cu continut ridicat de c

f) Arcurile de presiune au rolul de a mentine in contact suprafetele plane ale discului condus cu discul de presi

Dupa modul in care sunt dispuse, arcurile de presiune ale ambreiajului pot

ce sunt cilindrice, iar numarul lor depinde de marimea diametrului exterior al garniturilor de frictiune (Anexa 2). Pentru a ev
ul de presiune, intre ele se monteaza saibe termoizolante confectionate din acelasi material ca si garnitura de frictiune. Daca
periferice este mare, ele pot fi montate pe

centrale pot fi cilindrice, conice sau tip diafragma. Ele nu se incalzesc de la discul de presiune, ceea ce permite mentinerea c
indelungat. Atat arcurile periferice, cat si cele centrale, se executa din oteluri speciale cu ados de mangan, av

Numarul arcurilor de presiune in functie de diametr

metrul exterior al garniturii de frictiune [mm]

Numarul arcurilor de presiune

pana la 200

200280

912

280380

1218

380450

1830

2.6 Sistemul de actionare al ambreiajului are rolul de a de

exercita acest rol, sistemele de actionare a ambreiajului trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte: sa asigure o cupalare rapi
icata pedalei sa fie cat mai mica; sa asigure compensarea automata a jocurilor datorate uzurii normale ale ambreiajului; sa ai

Din punct de vedere constructiv, sist

a)

Comanda m

iantele moderne, comanda mecanica se realizeaza prin cablu, actionarea mansonului de decuplare facandu-se de catre conduc
pedalei de ambreiaj. Compunerea unui asemenea mecanism este preze

Comanda

1-pedala; 2-cablu, 3,6,7-ansambluri elastice; 4-planse

8-carterul ambreiajului; 9-furca de debreiere

11-d

ea cursei libere dintre mansonul de decuplare si mecanismul de ambreiaj se realizeaza cu un dispozitiv de tip surub-piulita, a
i de reglaj este realizat prin marimea deplasarii furcii sau pedalei, deoarece mansonul de decuplare nu este accesibil. Revenir
se face sub actiu

Sistemele moderne de actionare mecanica sunt prevazute cu dispoz

b) Comanda hidraulica a ambreiajului, ca principiu de constructie si functionare, este similara come

In figura urmatoare este prezentata constructia de ansamblu a unei comenzi hidraulice a ambreiajului. Pedala de ambreiaj ac
omanda. Prin intermediul unei conducte flexibile, uleiul din pompa este trimis cilindrului receptor, al carui piston actioneaza

Actionarea

1-furca; 2-cilindru receptor; 3-pis

Sistemul prezinta avantajul efectului multiplicator obtinut prin adoptarea unui diametru pentru cilindrul receptor superior celu

mari fiabilitatea cilindrului receptor si pentru a spori durabilitatea rulmentului din mansonul de decuplare, in ultima perioada
cilindrului receptor in mansonul de decuplare, obtinandu-se a

Cilindru receptor integrat

1-rulment de presiune; 2-piston; 3-cilindru re

6-garnitura de etans

rea axiala a rulmentului de presiune se face sub actiunea pistonului din cilindrul receptor integrat in bucse. Accesul lichidulu
ansarea fiind asigurata de garnitura frontala cu autoetansare. Arcul de compresiune mentine apasarea constanta a rulmentului

Comanda

anda ambreiaj; 2,8,20,45-suruburi; 3-,12,29,32,47-saibe; 4,9,21,46-piulite; 5-pedala ambreiaj; 6-imbracaminte pedala; 7-supo

13-inel elastic; 14-bolt; 16-bucsa; 17,24-splinturi; 18,19,27

25-cilindru de comanda; 26-corp cilindru; 28,31-garnituri piston; 29-saiba de compensare; 30-piston; 33-siguranta; 34-burdu

36,37-dop filetat; 38-supapa; 39-capac

41-racord ine

2.7

alculul ambreiajului cuprinde determinarea dimensiunilor principale in raport cu valoarea maxima a momentului motor, in fu
automobilului si de verificarea la rezistenta a

Determinarea parametrilor

rii de baza care caracterizeaza constructia ambreiajului se refera la coeficientul de siguranta , presiunea specifica ps, si crest
ambre

cientul de siguranta al ambreiajului . Pe timpul functionarii ambreiajului, ca urmare a fazelor de cuplare-decuplare, se p

iscurilor conduse. In consecinta, apare o detensionare a arcurilor si deci o modificare a fortei de apasare. Pentru ca ambreiaju
situatie, sa transmita momentul maxim al motorului, se adopta in calcul, momentul capabil, care este mai mare decat mome

alculul de predimensionare, acest lucru este luat in considerare prin coeficientul de siguranta al ambreiajului, notat , si defin
dintre momentul de calcul a ambreiajului Ma si momentu

In acesta situatie se obtine valoarea momentulu

Ma = . MM.

rea valorii coeficientului de siguranta al ambreiajului, in vederea determinarii momentului necesar al ambreiajului, se face tin
mobilului, precum si de particularitatile ambreiajului. Valoarea coeficientului de siguranta influenteaza diferit functionarea am
a patinarea ambreiajului in cazul uzarii garniturilor de frictiune, marind durabilitatea ambreiajului si reducerea timpului de p
actionare a pedalei ambreiajului si cresc suprasarcinile in transmisia automobilului deoarece ambreiajul nu patineaza la ap

area prea mica a coeficientului de siguranta conduce la marirea tendintei de patinare a ambreiajului, avand ca efect marirea d
conduce la cresterea uzu

Copyright
deorece
2013 -prin
Toate
pul exploatarii automobilului, coeficientul de siguranta se micsoreaza datorita uzurii garniturilor
de frecare,
uzu