Sunteți pe pagina 1din 3

Serviciile de informatii in statele democratice

- Controlul democratic -

In urma evenimentelor din 11 septembrie 2001, a razboiului din Irak si a


atentatelor din Madrid de la 11 martie 2004 si Londra din 2007, multi dintre cei
resposabili cu supravegherea serviciilor de informatii, atat din zona legislativa,
cat si executiva sunt implicati in investigarea acestor servicii si a modului in care
liderii politici folosesc informatiile pe care le primesc.
Comisia 9/11 din Statele Unite si Comisia Butler ( Parlamentul Britanic,
Camera Comunelor 2004 ) din Marea Britanie, pentru a mentiona doar doua
cazuri, s-au confruntat cu intrebari surprinzatoare: Lucreaza serviciile de
informatii in mod eficient si in conformitate cu legea ? ; Oare liderii politici
folosesc aceste informatii in scopuri politice? ; Au oare serviciile de informatii
nevoie de prevederi legale si resurse suplimentare in lupta cu amenintarile
teroriste ? . Acestea, si alte intrebari, ilustreaza cele doua scopuri ale
supravegherii serviciilor de informatii in societatile democratice : sa mentina
aceste institutii in limita mandatelor lor legale si sa asigure eficacitatea lor.
Perioada de dupa razboiul rece este caracterizata de amenintati
asimetrice, de atacuri surpriza ale organizatiilor teroriste si de razboaie civile, cu
efecte secundare periculoase. In special in acest context, se simte nevoia, din ce
in ce mai mult, dupa cum spunea Donald Rumsfeld, de a obtine informatii si
analize de mare acuratete. Intr-o societate democratica, este importanta
limitarea mandatului serviciilor de informatii la informarea asupra pericolelor si
potentialelor pericole asupra securitatii nationale. Daca serviciior de protectie si
de informatii le sunt incredintate misiuni ce cuprind alte aspecte ale vietii
cotidiene ( comunicarea prin internet, educatia ), exista pericolul ca prea multe
aspecte ale societatii sa devina obiecte de securizat , lucru ce poate
transforma statul intr-un stat securist . De aceea, trebuie facuta diferenta intre
securitatea nationala si securitatea regimului. Securitatea nationala se refera
atat la protectia statului, cat si a drepturilor omului si cetatenilor acelui stat.
Deoarece functionarea serviciilor de informatii este bazata pe un mandat
definit legal, iar organizatia este subordonata liderilor politici civili, este
important ca lumea serviciilor de informatii si a politicilor publice sa ramana
apropiate, dar distincte pentru a evita politizarea serviciilor de informatii.
Informatia strategica satisface nevoile declarate sau cunoscute ale decidentilor
politici, care a fost colectata, rafinata, si analizata pentru a indeplini acele nevoi
. De aceea, daca a fost obtinuta mai tarziu sau daca nu se conformeaza agendei
guvernamentale, ea nu mai este necesara. Cu toate ca este importanta ca
informatia sa fie croita dupa necesitatie decidentilor politici, este totodata
important ca ea sa nu fie politizata, in sensul ca rapoartele informative sa nu fie
redactate astfel incat sa intareasca decizii deja luate de administratie la putere
sau, mai rau, ca informatiile a fie folosite impotriva oponentilor politici.
Se poate considera ca serviciile de informatii sunt politizate daca :
deservesc politicienii, si nu politicile publice;
administratia modifica rapoartele primite de la serviciile de informatii;
sunt infiintate departamente ale serviciilor de informatii in scopuri politice;
ofiterii de informatii si sefii lor sunt numiti politic sau afiliati partidelor politice;
nu exista un sistem echilibrat intre puterile publice, conducand la o situatie in

care una dintre aceste puteri ar putea domina serviciile de informatii.


Tehnicile si practicile nationale de supraveghere a serviciilor de informatii
sunt variate, in functie de cata putere le este acordata serviciilor de informatii si
de modul in care sunt facute raspunzatoare pentru actiunile lor.
Responsabilitatea actiunilor guvernamentale, este o cerinta - cheie intr-o
democratie. Oficialii guvernamentali, inclusiv angajatii din domeniul serviciilor de
informatii, sunt obligati sa raspunda in fata reprezentantilor alesi despre modul
in care gestioneaza puterea si isi indeplinesc atributiile, trebuind sa raspunda
criticilor si cerintelor adresate.
Cu toate ca secretizarea este o conditie necesara a muncii serviciilor de
informatii, intr-un stat liberal si democratic ele trebuie sa actioneze in limita legii,
echilibrului puterilor si sa aiba responsabilitati bine definite. Asadar,
responsabilitatea democratica identifica proprietatile si determina eficacitatea
serviciilor de informatii in acesti parametri. Pe baza unor cercetari anterioare, o
clasificare in cinci categorii a actorilor guvernamentali si non-guvernamentali
implicati in supraveghere surpinde cel mai bine diferitele niveluri de
supraveghere a serviciilor de informatii :
controlul executivului ( guvernului ) ;
supravegherea parlamentara;
supravegherea sau evaluarea juridica ;
controlul intern ;
supervizarea independenta ;
Conform acestei clasificari, Executivul controleaza serviciile de informatii
prin directive, incluzand aici misiuni, prioritizarea obiectivelor si punerea la
dispozitie a resurselor. Legislativul sau puterea parlamentara este un actor
indispensabi, deoarece se concentraza pe supravegherea serviciilor de inforatii ,
in primul rand prin adoptarea legilor, examinarea si analiza deciziilor si actiunilor
acestor servicii si autorizand bugetul pentru serviciile de informatii.
Puterea juridica are rolul de a monitoriza utilizarea puterilor speciale (iar daca
este necesar, sa judece posibilul abuz in serviciu al ofiterilor ). Serviciile de
informatii au datoria de a furniza mecanisme interne, in lantul ierarhic, pentru a
preveni abuzul ( politic ) de catre politicieni sau functionari publici. Nu in ultimul
rand, societatea civila, think-tank-urile, mass-media si cetatenii individuali
limiteaza functionarea serviciilor de informatii, oferind viziuni alternative asupra
misiunilor serviciilor, relevand public scandalurile sau introducand actiuni in
instanta daca le au fost incalcate drepturile.

SURSE:
http://www.revistatransilvania.ro/arhiva/2007/pdf/numarul1/art21.pdf
https://studiidesecuritate.wordpress.com/2011/03/20/controlul-democratical-serviciilor-de-informatii-spre-o-noua-etica-a-muncii-de-informatii/