Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

OMFP 1802/2014 Cadrul legislativ si studiu de caz privind: contabilitatea

imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

PARVU DELIA
STAGIU EXPERT CONTABIL, ANUL I, SEMESTRUL II

CUPRINS:

1. CONCEPT3-4
2. STRUCTURA /
CLASIFICARE4-6
3. CLAUZELE
OBLIGATIUNILOR..7
4. STUDII DE
CAZ.....8-9
5. CONTABILITATEA MPRUMUTURILOR.............................................10-13
5.1. Contabilitatea mprumuturilor pe termen mediu i lung
5.2. Studii de caz
5.3. Rambursarea obligatiunilor
6. ELEMENTE DEFINITORII14-15
7. EXEMPLE.16-18
8. ANALIZA COMPARATIVA.19-21
9. EVALUAREA OBLIGATIUNILOR.22
10. BIBLIOGRAFIE...23

1. Concept
Imprumuturile din emisiunile de obligatiuni reprezinta contravaloarea
obligatiunilor emise prin subscriptie publica, potrivit legii. Sunt imprumuturi pe termen
lung, emise de societatile private, de sectorul public sau cel semipublic, agenti care au, in
general, acces pe piata financiara. de regula este vorba despre societati comerciale mari
(societati pe actiuni) care fac apel la economiile publice.Aceste imprumuturi sunt divizate
in parti egale, numite obligatiuni, rambursabile la o scadenta determinata si generatoare
de dobanzi, de obicei anuale.Titlurile sunt remise creditorilor care au subscris
imprumutul, terti numiti si obligatari.Orice obligatiune are aceeasi valoare nominala
(valoare initiala). Ea pate fi nominativa sau la purtator.Conform normelor si uzantelor,
valoarea obligatiunilor emise de o societate pe actiuni nu poate sa depaseasca trei patrimi
din capitalul varsat existent, conform ultimului bilant aprobat.Desi nu este exclus ca
obligatiunile sa fie vandute publicului chiar de cosietatea emitenta, in practica celor mai
multor tari se intalneste situatia in care aceasta operatie se realizeaza prin intermediul
unei institutii financiare specializate sau al unui grup de banci reunite intr--un sindicat de
emisiune.Obligatiunea este o valoare cu venit fix, in opozitie cu actiunea, care este o
valoare cu venit variabil.In functie de tipul ratei dobanzii, pot fi distinse doua categorii de
imprumuturi din emisiunea de obligatiuni:a) imprumuturi cu rata fixa, pentru care rata
dobanzii este fixata in momentul emisiunii, pentru intreaga durata a imprumutuluib)
imprumuturi cu rata variabila, care la randul lor pot fi: - imprumuturi cu rata revizuibila
(la 6 luni la 3 ani etc.), prin referire la ratele pietei obligatare (RPO) si alle pietei
monetare (RPM) - imprumuturi a caror remunerare este indexata, de exemplu, in functie
de RPO sau RPM. Modalitatea de rambursare a imprumuturilor obligatare se fixeaza in
momentul emisiunii. rambursarea se poate realiza:a) in integralitate, la scadentab)
progresiv (in doua sau mai multe transe): - prin rascumparare in bursa, sau - prin
procedeul tragerii la sorti.Modalitatile de rambursare prin anuitati constante sau prin
amortizari constante au disparut, de regula, din practica pietelor financiare.Durata
imprumutului din emisiunea de obligatiuni este aleasa de societatile emitente in practica
europeana, cele mai frecvente durate sunt cuprinse in intervalul 8-10 ani.
Potrivit Legii nr. 31/1990, cu modificarile ulterioare, societatile pe actiuni pot
emite obligatiuni la purtator sau nominative, pentru o suma care sa nu depaseasca trei
patrimi din capitalul varsat si existent, conform celui din urma bilant contabil aprobat.
Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda
posesorilor lor drepturi egale. Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport
hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.
Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta. Inainte de
scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin
tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata
public inainte de data tragerii la sorti. Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in
actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.
In functie de modul de plata a veniturilor ce se cuvin obligatarilor, obligatiunile
pot fi:
1.
Obligatiuni obisnuite sau ordinare care asigura obligatarilor un venit fix sub
forma de dobanda. Acestea se emit si se rascumpara la valoarea nominala;
2.
Obligatiuni cu prima
3

a) se emit la valoarea de emisiune (mai mica) si se rascumpara la valoarea

nominala (mai mare), diferenta fiind prima de rambursare care se achita la
scadenta;
b) se emit la valoarea nominala (mai mica) si rascumpara la scadenta la valoarea
de rambursare (mai mare), diferenta fiind prima de emisiune.
3.
Obligatiuni cu loterie se vand si se rascumpara la valoarea nominala iar unii
cumparatori, prin tragere la sorti vor castiga sume echivalente cu dobanda ce se cuvine
tuturor obligatiunilor emise.
Asadar, obligatiunile au pe langa valoarea nominala (Vn) si o valoare de emisiune
(Ve), care poate fi egala sau mai mica decat valoarea nominala, precum si o valoare de
rambursare (Vr) care poate fi egala sau superioara valorii nominale.
Diferenta dintre valoarea nominala mai mare si valoarea de emisiune mai mica reprezinta
prima de emisiune, iar diferenta dintre valoarea de rambursare mai mare si valoarea
nominala mai mica reprezinta prima de rambursare.
2. Structura
Clasificarea obligatiunilor se face dupa mai multe criterii, astfel:
a)
obligatiuni clasice sunt acelea care ofer un cupon constant pe toat durata de
via a titlului, i care se ramburseaz la scaden. n figura 6.1 sunt ilustrate cash-flowurile generate de o obligaiune clasic, ce are urmtoarelecaracteristici: valoarea
nominal este 1000 RON, rata cuponului 10%, iar scadena este 5 ani. Se observ c
valoarea cupoanelor este egal cu 100 RON, iar acestea sunt echivalente ntre ele.

dupa forma:
- materializate - emise pe suport de hirtie
- dematerializate - emise prin inscriere in cont, pe suport magnetic;

dupa modul de identificare:

- la purtator - revin purtatorului, sunt materializate;
- nominative-avind specificat numele posesorului, materializate sau
dematerializate;

dupa tipul de venit :

- cu dobinda - emise la valoarea nominala, returnabila la scadenta, la care
se adauga o dobinda ce reprezinta venitul investitorului, platibila peridic sau la scadenta;
- cu cupon zero ( cu discount ) - se caracterizeaz prin faptul c sunt emise
la o valoare mai mic dect valoarea nominal, fr a se plti cupoane pe durata de via
a obligaiunii, urmnd ca la scaden deintorul su s primeasc valoarea nominal.
Practic, ctigul investitorului este reprezentat de diferena ntre valoarea nominal i
preul de cumprare.;

dupa gradul de protectie:

- garantate - cu anumite active;
- negarantate - emise fara o garantie dar care se bazeaza pe increderea de
care se bucura emitentul.
b) alte tipuri de obligatiuni:
4


obligatiuni cu bonuri de subscriere - permite achizitionarea ulterioara, la un pret
fixat dinainte, de actiuni ale emitentului;

obligatiuni de participatie - rata dobinzii si pretul de rambursare sunt stabilite la un

pret minim in momentul emisiunii, putind fi majorate ulterior ;

obligatiuni convertibile in actiuni - detinatorul, in cadrul unui termen stabilt prin

contractul de emisiune, isi poate exprima optiune de convertire a obligatiunilor in actiuni;

obligatiuni indexate - se aplica o indexare aspra dobinzii, asupra pretului de

rambursare, asupra ambelor elemente;

obligatiuni cu dobinda variabila - se modifica rata dobinzii pe durata de viata a

obligatiunii

obligatiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit - OSCAR - detinatorul putind

alege intre a primi cupon cu dobinda in numerar sau a primi obligatiuni identice cu cele
initiale.
c) valori mobiliare emise de stat:

bilete de tezaur - avind rolul de a acoperi imprumuturi pe termen scurt efectuate de

guvern;

bonuri de tezaur - avind rolul de a acoperi cheltuieli generale ale bugetului de stat,
imprumuturile fiind pe termene de la unu la zece ani;

obligatiuni de stat - emise de trezorerie, intre zece si treizeci de ani, purtatoare de

dobinda;

obligatiuni municipale ( comunale ) - emise de unitati ale administratiei locale

Ca si actiunile, obligatiunile au diferite caracteristici. Cele mai importante
caracteristici sunt:
datele de plata ale dobanzii si de rambursare a imprumutului obligatar;
cuponul.
Astfel, unele emisiuni obligatare platesc periodic cuponul de dobanda, fie
trimestrial, fie semestrial. In mod similar si suma imprumutata poate fi rambursata in mai
multe etape pe parcursul duratei de viata a obligatiunilor. Aceasta vine atat in sprijinul
companiei emitente care rambursand in mai multe transe va plati astfel o dobanda din ce
in ce mai redusa ca suma totala, cat si in ajutorul detinatorilor, care astfel isi transforma
gradual in lichiditati plasamentul astfel facut, mai devreme de data scadentei finale,
putandu-se orienta catre noi oportunitati de plasament oferite de piata.
Invers sunt obligatiunile care platesc toata dobanda in final si ramburseaza
integral suma imprumutata la data scadentei. Acestea poarta denumirea de obligatiuni cu
cupon zero pentru ca nu platesc nimic pe parcurs ci returneaza totul doar la scadenta
obligatiunilor.
Exista avantaje si dezavantaje. Pe de o parte, compania emitenta se poate folosi o
perioada mai indelungata de bani, pentru ca nu face nici un fel de plati in avans, dar pe pe
alta parte dobanda platita este mai mare si efortul financiar la data rambursarii este dificil
de sustinut.
Sunt diferentiate functie de modalitatea de calcul a dobanzii. Astfel, in unele
situatii dobanda este fixa, indiferent de evolutia pietei monetare iar in alte situatii se
practica o dobanda variabila, calculata si anuntata periodic (trimestrial sau semestrial de
exemplu). Pentru perioadele de crestere a dobanzii monetare, este avantajos pentru
5

companie sa se imprumute la dobanzi fixe, iar pentru investitori aceasta situatie este una
nedorita. In anii in care dobanda pietei monetare cunoaste un trend descendent insa,
lucrurile stau exact invers: investitorii prefera sa cumpere obligatiuni cu dobanda fixa, iar
companiile prefera sa emita obligatiuni cu dobanda variabila.
Marea majoritate a obligatiunilor sunt garantate printr-o polita de risc financiar.
Aceasta inseamna ca in cazul in care emitentul intra in incapacitate de plata si la scadenta
nu reuseste sa ramburseze imprumutul si sa plateasca dobanda, asiguratorul o va face in
locul sau. Ca atare riscul este ceva mai coborat in cazul obligatiunilor garantate si de
aceea dobanda platita de acestea este mai mica decat in cazul obligatiunilor negarantate.
Exista inca multe alte criterii de clasificare a obligatiunilor. Unele obligatiuni sunt
convertibile in actiuni la momentul la care ele ajung la maturitate. Aceasta clauza de
convertibilitate este de regula in beneficiul emitentului care, la data scadentei, daca
apreciaza ca suma de plata ar fi prea ridicata si ar putea sa-i creeze dificultati pe termen
scurt, poate alege sa transforme obligatiunile in actiuni, la o rata de conversie rezultata
din raportul valorilor nominale ale celor doua tipuri de instrumente. Astfel, se va plati
doar dobanda aferenta ultimei scadente, iar detinatorii de obligatiuni vor deveni actionari
ai companiei primind in schimbul obligatiunilor actiuni comune, cu drept de vot si de
incasare de dividende.
Functie de obiectivul avut in vedere, pentru obligatiuni se calculeaza mai multe
tipuri de valori:
valoare nominala: este valoarea cu care se emite obligatiunea, tiparita pe titlu;
valoarea de emisiune: este valoarea cu care se pune in circulatie (se vinde) titlul respectiv
si care poate fi egala sau mai mica decat valoarea nominala;
valoarea de piata: este valoarea de tranzactionare la un anumit moment, difera de obicei
de valoarea niminala;
valoarea de rascumparare: valoarea la care se ramburseaza imprumutul la data scadentei,
poate diferi de valoarea nominala.
In cadrul unui imprumut obligatar se stabilesc de la inceput anumite elemente:
o
suma totala a imprumutului;
o
durata imprumutului;
o
rata nominala a dobanzii;
o
valoarea nominala a titlului;
o
pretul de emisiune;
o
conditiile rambursarii.
Cu ajutorul acestor elemente se pot calcula diferite valori de randament ale titlurilor:
v Dobanda anuala = Valoarea nominala Rata nonominala a dobanzii:
D = Vn Rn
Dobanda anuala
D
v Produsul curent =

=
;
(rata efectiva a dobanzii)
Pretul de achizitie
Pa
Pretul de achizitie
Pa
v Cursul =
=
;
Valoarea nominala
Vn
Rata nominala a dobanzii
dn
v Produsul curent =
=
;
6

Cursul

1
1
+ Pr
;
t=1
t
( 1 + d)
( 1 + d) n
v Prima de rambursare = Pretul de rascumparare - Pretul de emisiune:
pr = Pr-Pe
unde: D = dobanda anuala;
n

Pretul curent de piata = Dt

3. Clauzele obligatiunilor
Pentru a fi mai atractive pentru investitori, uneori obligaiunile au asociate
anumite clauze. Aceste clauze sunt exercitate numai dac survin anumite evenimente,
prin urmare putem spune c obligaiunile cu clauze se comport ca i contractele de
opiuni. Principalele clauze asociate obligaiunilor sunt:
Clauza de rscumprare la iniiativa emitentului (engl. callable bonds). Dac o
companie emite obligaiuni la o anumit rata a cuponului, iar ratele de dobnd pe pia
scad, atunci finanarea prin obligaiuni devine costisitoare. Asfel, compania poate
rscumpra obligaiunile i poate emite noi obligaiuni la o rata a cuponului mai mic
(finanare mai avantajoas). Pentru a fi atractive investitorilor exist o anumit perioad
fixat n care compania nu i poate rscumpra obligaiunile.
Clauza de rscumprare la iniiativa deintorului de obligaiuni (engl. puttable
bonds). Deintorii de bonduri pot decide dac rscumprarea acestora se realizeaz pn
la maturitate, la maturitate sau la odat ulterioar. De exemplu, dac o obligaiune cu
clauza de rscumprare ofer cupoane mai mari dect alte randamente din diverse
investiii acesta va opta pentru prelungirea maturitii bondului.
Clauza de convertibilitate prin care deintorul de obligaiuni poate converti
obligaiunile pe care le deine n aciuni la o anumit rat de conversie. Orice investitor va
exercita clauza asociat numai dac valoarea de pia a aciunilor firmei emitente este
mai mare dect valoarea de pia a obligaiunilor deinute. Cele mai multe obligaiuni
care au asociat clauza de convertibilitate sunt emise la o valoare mult mai mic dect
valoarea de pia aciunilor pe care le-ar primi investitorii dac i-ar executa imediat
clauza (obligaiunile sunt deep out of the money). Prin urmare, rata de conversie este
astfel stabilit nct investitorul s nu exercite imediat clauza de convertibilitate.
4. Studii de caz
Pentru contabilizarea operatiilor cu privire la obligatiuni consideram urmatoarele
exemple:
1. O societate comerciala emite 1.000 de obligatiuni care se vand la valoarea
nominala de 25 lei/bucata. Dobanda anuala este de 18%. Dupa un an si
jumatate obligatiunile se rascumpara la valoarea nominala, iar apoi se
anuleaza. Se inregistreaza si plata dobanzii. Atat vanzarea cat si cumpararea
obligatiunilor, precum si plata dobanzii se realizeaza cu numerar.
7

Emisiunea obligatiunilor conform prospectului

Incasarea in numerar a valorii obligatiunilor emise
Cheltuielile cu dobanda pentru primul an
Plata dobanzii pentru primul an
Cheltuielile cu dobanda aferente celor 6 luni din
cel de-al doilea an
Plata dobanzii pentru cel de-al doilea an
Rascumpararea obligatiunilor la scadenta
Anularea obligatiunilor rascumparate

461
5311
666
1681
666

=
=
=
=
=

161
461
1681
5311
1681

25.000
25.000
4.500
4.500
2.250

1681
505
161

=
=
=

5311
5311
505

2.250
25.000
25.000

2. O societate comerciala emite un pachet de 1.000 de obligatiuni cu valoarea

nominala de 25 lei, care se vand prin banca la pretul de 20 lei/bucata. Obligatiunile se
rascumpara in numerar dupa 2 ani, apoi se anuleaza. Primele de rambursare se
amortizeaza in doua transe anuale egale.
Emisiunea obligatiunilor cu prima

161

461
Incasarea prin banca a valorii obligatiunilor emise
Amortizarea primelor de rambursare in primul an
Amortizarea primelor de rambursare in al doilea an
Rascumpararea la scadenta a obligatiunilor la
valoarea nominala
Anularea obligatiunilor rascumparate

25.000
20.000

169
5121
6868
6868
505

=
=
=
=

461
169
169
5311

5.000
20.000
2.500
2.500
25.000

161

505

25.000

3. O societate comerciala emite 1.000 de obligatiuni cu loterie la valoarea

nominala de 30 lei. La tragerea la sorti se acorda castiguri in numerar de 3.000 lei.
Ulterior, se rascumpara la bursa 100 de obligatiuni la pretul de 29 lei/bucata si 200 de
obligatiuni la pretul de 32 lei/bucata, care apoi se anuleaza. Toate decontarile se fac in
numerar.
Emisiunea de obligatiuni
Vanzarea obligatiunilor
Acordarea castigurilor in numerar
Rascumpararea a 100 de obligatiuni
Rascumpararea a 200 de obligatiuni
Anularea obligatiunilor rascumparate

461
5311
668
505
505
%
161
8

=
=
=
=
=
=

161
461
5311
5311
5311
505

30.000
30.000
3.000
2.900
6.400
9.300
9.000

6642

300

Nota: In primul exemplu am abordat obligatiunile cu dobanda, in al doilea obligatiunile

cu prima si in ultimul exemplu obligatiunile cu loterie.
4. O societate comerciala emite 1.000 de obligatiuni cu valoarea nominala de 30
lei. Dobanda anuala este de 15% . La scadenta dupa un an obligatiunile se
convertesc in actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune a actiunilor este de
25.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 21.000 lei. Toate
decontarile se fac in numerar.
Emisiunea de obligatiuni
Vanzarea obligatiunilor
Inregistrarea cheltuielilor cu dobanda
Plata dobanzii
Conversia obligatiunilor in actiuni ale societatii
(vezi nota de calcul)
Varianta I
Varianta a II-a
Subscrierea de actiuni la valoarea de emisiune
Conversia obligatiunilor in actiuni, in conditii
avantajoase pentru societatea ce a emis actiunile
Regularizarea capitalului

461
5311
666
1681
161
456
161
1011

=
=
=
=
=
=
=
=

161
461
1681
5311
%
1012
1044
7583
%
1011
1044
%
456
7583
1012

30.000
30.000
4.500
4.500
30.000
25.000
4.000
1.000
29.000
25.000
4.000
30.000
29.000
1.000
25.000

Nota de calcul

Valoarea de emisiune a actiunilor

Valoarea nominala totala a actiunilor emise

Prima de emisiune (rd.1 - rd.2)

Valoarea nominala totala a obligatiunilor care se convertesc
in actiuni
5. Diferenta de pret favorabila (rd.4 rd1)

5. Contabilitatea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

29.000
25.000
4.000
30.000
1.000

Fara ca in Romania sa existe o legislatie economico -financiara care sa rezolve de

o maniera completa imprumuturile pe baza de obligatiuni, problematica contabilitatii va
fi prezentata de o maniera generala, si totusi in masura sa raspunda la tipologiile create in
acest domeniu. mprumuturile din emisiuni de obligatiuni denumite si credite obligatare,
reprezinta datorii pe termen lung create prin vanzarea de titluri de credit negociate catre
public. Vanzarea se face, de regula, prjn intermediul unor institutii financiare sau bancare,
fara sa fie exclusa si posibilitatea vanzarii directe de catre intreprinderea societara.
ntreprinderea care emite astfel de titluri se angajeaza sa ramburseze in termen sau
esalonat ratele scadente si sa plateasca o dobanda sub forma cupoanelor atasate titlurilor
de credit. Evidenta datoriilor din emisiunea obligatiunilor se realizeaza prin contul de
pasiv 161 ..mprumuturi din emisiuni de obligatiuni". n creditul contului se
inregistreaza valoarea nominala sau de rambursare, dupa caz, a obligatiunilor emise, iar
in debit, rambursarile de imprumuturi din obligatiuni sau valoarea obligatiunilor
rascumparate anulate. In contabilitatea operatiilor privind obtinerea si rambursarea unui
imprumut din emisiunea de obligatiuni urmatoarele elemente sunt importante: -societatea
pe actiuni poate emite obligatiuni pentru o suma care sa nu depaseasva 3/4 din capitalul
varsat si existent conform celui din urma bilant aprobat; -.procentul dobanzii care este
remunerarea anuala a obligatiunilor; -valoarea nominala a unei obligatiuni care nu poate
fi mai mica de o anumita limita si in functie de care se calculeaza dobanda; -pretul de
emisiune care este valoarea la care obligatiunea este emisa si care este adesea inferioara
valorii nominale. Acest pret trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu
obligatiuni in momentul emiterii lor;. -valoarea (costul) sau pretul de rambursare care
poate fi egala sau superioara valorii nominale; -durata imprumutului care trebuie sa fie
mai mare de un an; -valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata. Daco
obligatiunea este emisa sub valoarea nominala, diferenta (valoarea nominala -pretul de
emisiune) reprezinta prima de emisiune (asimilata cu prima de rambursare), iar diferenta
eventuala intre costul de rambursare si valoarea nominala este prima de rambursare.
Exemplu. ntreprinderea "TITAN" S.A. emite la 1.01.N 1.000 obligatiuni, dobnda 13%,
valoarea nominala 1.000 lei, pretul de emisiune 990 lei, durata de rambursare 10 ani.
a) subscrierea mprumutului sub forma obligatiunilor emise si distribuite:
990 000 lei 461 = 161 10 000 000 lei Debitori diversi = mprumuturi din emisiuni de
obligatiuni
10 000 lei 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor
b) varsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris:
990 000 lei 512 = 461 990 000 lei
Conturi curente la banci = Debitori diversi
c) plata anuala a dobnzilor se nregistreaza:
130 000 lei 666 = 512 130 000 lei
Cheltuieli privind dobnzile = Conturi curente la banci
Dobnda = 1.000.000 13%= 130.000 lei
n cazul n care dobnda datorata anual nu a devenit exigibila pna la nchiderea
exercitiului financiar, se nregistreaza:
130 000 lei 666 = 1681 130 000 lei
Cheltuieli privind dobnzile = Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiunea de
obligatiuni
10

La nceputul exercitiului urmator se storneaza formula pentru a se evita imputarea

incorecta a dobnzilor asupra cheltuielilor:
130 000 lei 1681 = 666 130 000 lei
Dobnzi aferentemprumuturilor din emisiunea de obligatiuni = Cheltuieli privind
dobnzile
Ulterior, pe masura platii cupoanelor privind dobnzile se debiteaza contul 666
"Cheltuieli privind dobnzile" si se crediteaza contul 512 "Conturi curente la banci".
n modelul contabil romnesc, dobnzile nregistrate n creditul contului 1681 "Dobnzi
aferente mprumuturilor din emisiunea de obligatiuni" se lichideaza prin creditarea
contului 512 "Conturi curente la banci" fara a se utiliza formula de stornare.
Rambursarea mprumutului din emisiunea de obligatiuni se face prin tragerea la sorti
(loterie), la scadenta finala (globala) si prin transe egale si prin rascumparare la bursa de
valori.
Daca rambursarea se face prin tragere la sorti sau la scadenta finala se face nregistrarea:
1 000 000 lei 161 = 512 1 000 000 lei
mprumuturi din emisiuni de obligatiuni = Conturi curente la banci
Daca prin contractul de emisiune s-a convenit pentru rambursarea unei sume mai mari
dect valoarea nominala, deci intra n rol prima de rambursare ca diferenta ntre costul de
rambursare si valoarea nominala , pentru diferenta se face nregistrarea:
169 = 512
Prime privind rambursarea obligatiunilor = Conturi curente la banci
Rambursarea esalonata, denumita metoda amortizarii financiare mbraca forma
anuitatilor constante sau variabile. Daca se folosesc anuitatile constante n fiecare an
se ramburseaza o suma constanta formata din rata creditului si dobnda.
Planul de amortizare a mprumutului
Anii Anuitatea Dobnda Rata mprumutului Sold ramas datorat la nceput
de an
01234
1 184 290 130 000 54 290 1 000 000
2 184 290 122 942 61 348 954 710
.....
.....
.....
10 184 290 21 202 163 088 163 088
TOTAL 1 842 900 842 900 1 000 000 0
Pe baza planului, n fiecare an se face nregistrarea de plata a anuitatii, prin formula:
a) anul 1:
54 290 lei 161 = 512 184 290 lei
mprumuturi din emisiuni de Obligatiuni = Conturi curente la banci
130 000 lei 1681 Dobnzi aferente mprumuturilor
din emisiunea de obligatiuni
.
11

.
.
j) anul 10:
163 088 lei 161 = 512 184 290 lei
mprumuturi din emisiuni de
Obligatiuni = Conturi curente la banci
21 202 lei 1681
Dobnzi aferente mprumuturilor
din emisiunea de obligatiuni
Primele de rambursare se amortizeaza si se includ n cheltuieli n mod constant pe
parcursul celor 10 ani,
durata mprumutului. n fiecare an se face nregistrarea:
1 000 lei 6868 = 169 1 000 lei
Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor
Prime privind rambursarea obligatiunilor
1 000 lei
10 ani
10 000 lei
Rata amortizata = =
Planul de amortizare a mprumutului poate fi alcatuit si n conditiile n care anuitatile
sunt variabile, rata mprumutului considerndu-se o constanta, n cazul concret 1 000
000 : 10 = 100 000 lei. Tabelul n aceste conditii se prezinta astfel:
Planul de amortizare a mprumutului
Anii Anuitatea Dobnda Rata mprumutului Sold ramas datorat la
nceput de an
01234
1 230 000 130 000 100 000 1 000 000
2 217 000 117 000 100 000 900 000
.....
.....
.....
10 113 000 13 000 100 000 100 000
TOTAL 1 715 000 715 000 1 000 000 0
Daca rambursarea se face prin rascumparare, caz n care emitentul cumpara si retrage de
pe piata titluri de o anumita valoare, tipurile de nregistrari care intervin sunt:
a) rascumpararea obligatiunilor la pretul de rascumparare:
505 = 512
Obligatiuni emise si rascumparate = Conturi curente la banci
b) anularea obligatiunilor emise rascumparate, daca pretul de rascumparare este mai mare
dect valoarea nominala a obligatiunilor:
161 = 505
mprumuturi din emisiuni de obligatiuni = Obligatiuni emise si rascumparate
664
Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
c) iar daca pretul de rascumparare este mai mic dect valoarea nominala a obligatiunilor:
161 = 505
12

mprumuturi din emisiuni de obligatiuni = Obligatiuni emise si rascumparate

764
Venituri din investitii financiare cedate
d) trecerea asupra cheltuielilor a primelor cu ocazia rascumpararii obligatiunilor:
6868 = 169
Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor =
Prime privind rambursarea obligatiunilor
4.1 Contabilitatea imprumuturilor pe termen mediu si lung
o Contabilitatea mprumuturilor i datoriilor asimilate acestora se ine pe
urmtoarele categorii: mprumuturi din emisiuni de obligaiuni i prime de
rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung i mediu, sumele datorate
entitilor afiliate, entitilor asociate i entitilor controlate n comun, alte
mprumuturi i datorii asimilate, precum i dobnzile aferente acestora.
o Atunci cnd suma de rambursat pentru o datorie este mai mare dect suma
primit, diferena se nregistreaz ntrun cont distinct (169 "Prime privind
rambursarea obligaiunilor i a altor datorii"). Aceasta trebuie prezentat n
bilan, ca o corecie a datoriei corespunztoare, precum i n notele explicative.
(2) Valoarea acestei diferene trebuie amortizat printro sum rezonabil n
fiecare exerciiu financiar, astfel nct s se amortizeze complet, dar nu mai
trziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 "Cheltuieli
financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaiunilor i a altor
datorii" = 169 "Prime privind rambursarea obligaiunilor i a altor datorii").
o mprumuturile din emisiunile de obligaiuni reprezint contravaloarea
obligaiunilor emise potrivit legii. n cadrul acestora, trebuie evideniate distinct
mprumuturile din emisiuni de obligaiuni convertibile.
o Datoriile privind concesiunile i alte datorii similare sunt cele determinate de
bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor ncheiate de entitate.
o Entitile trebuie s menin clasificarea datoriilor pe termen lung purttoare de
dobnd n aceast categorie chiar i atunci cnd acestea sunt exigibile n 12 luni
de la data bilanului, dac:termenul iniial a fost pentru o perioad mai mare de
12 luni; i exist un acord de refinanare sau de reealonare a plilor, care este
ncheiat nainte de data bilanului.
GRUPA 16 "MPRUMUTURI I DATORII ASIMILATE"
Din grupa 16 "mprumuturi i datorii asimilate" fac parte:
Contul 161 "mprumuturi din emisiuni de obligaiuni"
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena mprumuturilor din emisiunea obligaiunilor.
Contul 161 "mprumuturi din emisiuni de obligaiuni" este un cont de pasiv.
n creditul contului 161 "mprumuturi din emisiuni de obligaiuni" se nregistreaz:
13

 suma mprumuturilor de primit/primite din emisiuni de obligaiuni (461, 512);

suma primelor de rambursare aferente mprumuturilor din emisiuni de
obligaiuni (169);
diferenele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii,
respectiv la nchiderea exerciiului financiar, a mprumuturilor din emisiuni de
obligaiuni n valut (665).
n debitul contului 161 "mprumuturi din emisiuni de obligaiuni" se nregistreaz:
suma mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni rambursate (512);
valoarea obligaiunilor emise i rscumprate, anulate (505);
mprumuturile din emisiuni de obligaiuni convertite n aciuni (456);
diferenele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii,
respectiv la
nchiderea exerciiului financiar, precum i din rambursarea mprumuturilor din
emisiuni de obligaiuni n
valut (765).
Soldul contului reprezint mprumuturile din emisiuni de obligaiuni nerambursate
4.3 Rambursarea imprumutului obligatar se poate face prin urmatoarele
modalitati :
o
rambursarea prin amortismente constante sau serii egale (se retrag de
pe piata obligatiuni intr-un procent anual constant, adica un numar egal de obligatiuni) ;
o
rambursarea prin anuitati constante (firma varsa in fiecare an o suma
constanta reprezentand amortismente plus dobanzi in vederea stingerii treptate a
datoriei) ;
o
rambursarea intregului imprumut la scadenta.

6. Elementele definitorii ale unei emisiuni de obligatiuni

VALOAREA NOMINALA SAU PRINCIPALA este suma imprumutata de

emitent care va fi rambursata investitorului la sfarsitul perioadei de imprumut.
Valoarea nominala este valoarea inscrisa pe obligatiune si servceste ca baza de
calcul a dobanzilor si nu poate fi mai mica decat limita stabilita de lege - in
prezent limita este de 10 RON / obligatiune. Valoarea nominal a obligaiunilor
exprim mrimea de referin a unei fraciuni din mprumutul obligatar i se
constituie printr-o sum de ordinul miilor ntregi (1000, 5000,...). n funcie de
valoarea nomianla se calculeaz dobnda mprumutului, care se contabilizeaz, pe
de o parte sub form de cheltuieli n contul 666 i pe de alt parte ca datorie de
plat n contul 1681.

14

www.referat.ro

 DURATA pentru care este contractat imprumutul se numeste scadenta sau

maturitate.
PERIOADELE DE PLATA ALE DOBANZII (cele mai frecvente perioade de
plata sunt anuala sau semestriala)
PRETUL DE EMISIUNE reprezinta pretul la care se emit si cu care sunt vandute
obligatiunile catre investitori. El poate fi mai mic sau egal cu valoarea nominala a
obligatiunii. Pretul de emisiune este contabilizat in contul 461. Exista 3 situatii:
o pretul = valoare nominala (emisiune ad - ....) si caracterizeaza
imprumuturile pe termen mediu si lung
o pretul < valoarea nominala (emisiunea sub - .... ) si defineste obligatiunile
emise pe termen scurt
o pretul > valoarea nominala (emisiune supra - ....)
PRETUL DE RAMBURSARE este pretul la care vor fi amortizate (rambursate)
obligatiunile si poate fi egal cu valoarea niminala, dar pentru a face obligatiunile
mai atractive, pretul de rambursare este superior valorii nominale. Pretul de
rambursare apare evidentiat in contabilitate ca datorie de plata in contul 161.
PRIMA DE RAMBURSARE este diferenta dintre pretul de rambursare si pretul
de emisiune a obligatiunilor si reprezinta un active fictive amortizabil. Prima de
rambursare a obligaiunilor este suplimentul de valoare pltit de societatea
emitoare obligatarilor; se calculeaz ca diferen ntre preul de rambursare (mai
mare) i cel de emisiune (mai mic). Prima de rambursare se contabilizeaz n
contul 169, n momentul contabilizrii mprumutului. Ea se amortizeaz pe durata
acestuia, pe seama cheltuielilor financiare, contul 6868.
CUPONUL DE DOBANDA reprezinta suma de bani efectiv incasata de
detinatorul unei obligatiuni.
RATA NOMINALA A DOBANZII reprezinta rata aferenta contractarii
imprumutului.
DOBANDA ACUMULATA reprezinta dobanda cuvenita detinatorului de
obligatiuni proportional cu perioada de detinere. Dobanda reprezinta de asemenea
venitul obligatiunii si se determina avand la baza valoarea nominala.
CURSUL OBLIGATIUNII PE PIATA - obligatiunile sunt cotate sub o forma
procentuala din valoarea nominala.
CODIFICARE, emisiunii de obligatiuni de piata

15

7. Exemple

16

17

18

8. Analiza comparativa
I.

Comparatii intre obligatiuni si actiuni

1. Din punct de vedere al modului de definire, actiunile reprezinta o fractiune din

capitalul social iar obligatiunile reprezinta o fractiune dintr-un imprumut.
2. Din punct de vedere al raporturilor care se nasc intre emitent si detinator, actionarul
este coproprietar al emitentului respectiv, al afacerii acestuia, pe cand detinatorul de
obligatiuni este un creditor al emitentului.
Din punct de vedere al acelorasi raporturi juridice, actionarul isi poate exprima
vointa, respectiv punctul de vedere in raport cu emitentul, prin vot, in adunarea generala a
actionarilor, pe cand detinatorul de obligatiuni nu are nici un fel de drepturi de vot.
3. Din punct de vedere al modului de generare a venitului, actiunile aduc detinatorului un
dividend care este variabil in functie de profitul emitentului iar obligatiunile aduc o
dobanda venit fix care nu depinde de profitul emitentului.
4. Din punct de vedere al recuperarii investitiei, in cazul unui faliment, detinatorii de
obligatiuni au prioritate fata de actionari.
5. Din punct de vedere al riscurilor implicate de detinerea respectivelor titluri financiare,
actiunile sunt in general considerate riscante decat obligatiunile.
6. Din punct de vedere al perioadei existente, actiunile sunt emise pe o perioada
nedeterminata in timp, pe cand obligatiunile sunt emise pt un orizont limitat, respectiv
pana la maturitate.

Analiza comparativa a reglementrilor contabile privind mprumuturile din

emisiuni de obligaiuni, comparnd aspectele din noile reglementri contabile
(OMFP nr. 1802/2014), n raport cu reglementarea contabil anterioar (OMFP nr.
3055/2009).
ANALIZ COMPARATIV
Noua reglementare contabil n raport cu reglementarea contabil anterioar
Noua reglementare contabil

Reglementarea contabil anterioar

(OMFP nr. 1802/2014)

(OMFP nr. 3055/2009)

Cu ajutorul contului 161 mprumuturi din Cu ajutorul contului 161 mprumuturi din
emisiuni de obligaiuni se ine evidena
emisiuni de obligaiuni se ine evidena
19

ANALIZ COMPARATIV
Noua reglementare contabil n raport cu reglementarea contabil anterioar
Noua reglementare contabil

Reglementarea contabil anterioar

(OMFP nr. 1802/2014)

(OMFP nr. 3055/2009)

mprumuturilor din emisiunea

obligaiunilor.

mprumuturilor din emisiunea obligaiunilor.

Contul 161 mprumuturi din emisiuni de

obligaiuni este un cont de pasiv.

Contul 161 mprumuturi din emisiuni de

obligaiuni este un cont de pasiv.

Soldul 161 mprumuturi din emisiuni de

obligaiunireprezint mprumuturile din
emisiuni de obligaiuni nerambursate.

Soldul contului 161 mprumuturi din

emisiuni de obligaiuni reprezint
mprumuturile din emisiuni de obligaiuni
nerambursate.

Operaiunile privind mprumuturile din emisiuni de obligaiuni

suma mprumuturilor de
primit/primite din emisiuni de
obligaiuni (461, 512=161);

suma primelor de rambursare

aferente mprumuturilor din emisiuni de

obligaiuni (169=161);

suma primelor de rambursare

aferente mprumuturilor din emisiuni de
obligaiuni (169=161);

diferenele nefavorabile de curs

valutar rezultate din evaluarea la finele

lunii, respectiv la nchiderea
exerciiului financiar, a mprumuturilor
din emisiuni de obligaiuni n valut
(665=161).

diferenele nefavorabile de curs

valutar rezultate din evaluarea la finele
lunii, respectiv la nchiderea exerciiului
financiar, a mprumuturilor din emisiuni
de obligaiuni n valut (665=161).

20

suma mprumuturilor de
primit/primite din emisiuni de obligaiuni
(461, 512=161);

suma mprumuturilor din

emisiuni de obligaiuni rambursate
(161=512);

suma mprumuturilor din emisiuni

de obligaiuni rambursate (161=512);

valoarea obligaiunilor emise i

rscumprate, anulate (161=505);

valoarea obligaiunilor emise i

rscumprate, anulate (161=505);

mprumuturile din emisiuni de

obligaiuni convertite n aciuni
(161=456);

mprumuturile din emisiuni de

obligaiuni convertite n aciuni
(161=456);

diferenele favorabile de curs

valutar rezultate din evaluarea la finele

lunii, respectiv la nchiderea
exerciiului financiar, precum i din
rambursarea mprumuturilor din
emisiuni de obligaiuni n valut
(161=765).

diferenele favorabile de curs valutar

rezultate din evaluarea la finele lunii,
respectiv la nchiderea exerciiului
financiar, precum i din rambursarea
mprumuturilor din emisiuni de
obligaiuni n valut (161

Tratamentul datoriilor pentru care suma de rambursat este mai mare decat suma
primita.
Atunci cand suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decat suma primita,
diferenta se inregistreaza intr-un cont distinct 169 - Prime privind rambursarea
obligatiunilor si a altor datorii.
Aceasta trebuie prezentata in bilant, ca o corectie a datoriei corespunzatoare, precum si in
notele explicative. Valoarea acestei diferente trebuie amortizata printr-o suma rezonabila
in fiecare exercitiu financiar, astfel incat sa se amortizeze complet, dar nu mai tarziu de
data de rambursare a datoriei.
Nota contabila amortizare: 6868 = 169
9. Evaluarea obligatiunilor
n momentul n care se evalueaz o obligaiune se iau n considerare pe lng pre i alte
concepte precum durata obligaiunilor, sensibilitatea i convexitatea.
Durata obligaiunilor
Durata reprezint media ponderat a scadenei fluxurilor utiliznd ca ponderi valoarea
prezent a fiecrui flux n total fluxuri actualizate. Dac notm ponderile cu wt, ca n
relaia de mai jos:

21

Fig 1
Atunci durata se mai poate scrie sub urmtoarea form:

Fig 2
Conceptul de durat a fost introdus n anul 1938 de ctre Frederick Macaulay, iar n
opinia mai multor autori reprezint perioada n care se recupereaz investiia realizat n
obligaiuni. ntruct am artat ca durata este o medie ponderat a scadenei fluxurilor,
formula sa de calcul care este echivalent cu relaia Fig 2 este:

Exemplul 1. Fie o obligaiune clasic cu urmtoarele caracteristici: valoarea nominal

1000 u.m., rata cuponului 5%, cupoane anuale, scadena 5 ani, randamentul la maturitate
5%. S se calculeze durata acestei obligaiuni. Observm ca rata cuponului este egal cu
randamentul la maturitate, prin urmare preul obligaiunii este egal cu valoarea nominal
de 1000 u.m. n continuare vom determina durata:

Bibliografie

Ghid privind aplicare OMFP 1802/2014 ed. CECCAR

M. Toma initiere in evaluarea intreprinderii
22

 OMFP 1802/2014
Codul fiscal
IAS IFRS

23