VIRUSUL HEPATITEI A

Tututuz Roxana
AMF I, A

Definitie:
Virusul hepatitei A este un virus de tip ARN, cu diametru de 27-30

nm, de forma sferica, cu simetrie icosaedrica, fara invelis (capsula)

dar cu o capsida proteica care inveleste molecula de ARN.
Hepatita A este o boala inflamatorie a ficatului cauzata de virusul
A, fiind cea mai inofensiva si frecventa hepatita virala.
Transmiterea bolii se face in general prin consumul alimentelor
infestate (deseori al fructelor de mare provenite din ape poluate)
sau prin contactul direct cu lichide poluate cu fecalele persoanelor
infectate ori cu obiecte ce contin cantitati microscopice de materii
fecale provenite de la un bolnav.

Patogenitate si aspecte
clinice:
Virusul hepatic A are o perioada de incubatie ce variaza intre

15 si 45 de zile (in medie 25 de zile), si se manifesta in doua faze:

Prima faza, simultana cu debutul acestei afectiuni hepatice,
este caracterizata de simptome nespecifice precum: oboseala, stare
de slabiciune, anorexie, greata, varsaturi, durere abdominala si, mai
rar, febra urmata de dureri de cap, eruptii cutanate si diaree. Aici,
bolnavul este contagios.
A doua faza, este caracteristica instalarii icterului (coloratie
galbena a pielii si a albului ochilor), dupa 1-2 saptamani de la
debutul bolii hepatice.

Diagnostic de laborator:
Diagnosticul hepatitei A este confirmat prin identificarea

virusului in sange sau a anticorpilor produsi de organism pentru a lupta

impotriva acestuia, procedeu realizat printr-un test serologic.
Dozarile din sange ale unor enzime hepatice numite

transaminaze indica daca exista sau nu o crestere patologica a acestora.

Daca nivelul lor este ridicat, atunci medicul obtine dovada faptului ca
celulele hepatice sunt lezate.
Enumerarea semnelor si simptomelor de catre pacient ajuta

medicul specialist sa identifice corect infectia si sa recomande

pacientului masurile care se impun.

Tratament:
Nu exista tratament specific pentru a vindeca hepatita A. Majoritatea

persoanelor nu au nevoie de tratament, exceptand tratamentul de ameliorare

a simptomelor. Daca ati fost expus la contactul cu o persoana infectata,
exista un tratament care sa va impiedice sa deveniti infectat, cu
imunoglobuline, care este mai eficient in primele 2 saptamani de la
expunere.
De asemenea, se recomanda:
auto-ingrijirea la domiciliu prin odihna,consum ridicat de apa (pentru a
preveni deshidratarea), evitarea efortului fizic prelungit, a bauturilor
alcoolice dar si a unor medicamente sau substante (pot afecta ficatul);
preventia printr-o igiena personala stricta si spalarea pe maini cu apa si
sapun, spalarea fructelor si legumelor cu apa din abundenta, incalzirea alimentelor la peste
85 grade Celsius (pentru distrugerea virusului).
Infectarea cu virusul hepatitei A se poate preveni, totodata, prin vaccinare
(metoda foarte sigura).

Profilaxie si epidemiologie:
Metode profilactice:

-vaccinarea (cea mai buna cale de prevenire a hepatitei A);

-spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun din abundenta, (in special dupa
folosirea toaletei);
-consumul exclusiv de apa potabila, din surse sigure;
- consumul de fructe si legume foarte bine spalate, precum si de carne gatita
la temperaturi ridicate;
- igienizarea corespunzatoare a mainilor inainte de a prepara alimente;
-utilizarea de tacamuri pentru consumul hranei (mancatul cu mana poate fi o cale
de infectare cu virusul hepatitei A).
Boala are raspandire universala, cu evolutie endemica sporadica, pe care se
grefeaza crosete epidemice, mai ales in sezonul de toamna-iarna si cu o periodicitate
la 5-6 ani. Epidemiile pot fi de contact (mai ales n colectivitati), hidrice sau
alimentare.
Morbiditatea predomina n mediul urban, la grupa de varsta 1-14 ani si la sexul
masculin.