Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice


Catedra ,,Finane i Bnci

,,Date cu privire la analiza cursului valutar al Argentinei


pentru perioada 1991-2015

A elaborat:
Flitoc Diana
Anul III, Grupa: FB 1301
Titular de curs:
Patra Mihai

Chiinu, 2015

Cuprins
Introducere
1. Analiza macroeconomica....................................2-3
2. Analiza cursului valutar al Argentinei fata de $ SUA in perioada 1991- 2015
3. Analiza cursului valutar al $ SUA fata de Argentina in perioada 19912015...4-6
Concluzie
Bibliografie

Introducere
Argentina, oficial Republica Argentina este o republic federal din America de Sud. Se
nvecineaz la nord cu Bolivia i Paraguay; la nord-est cu Brazilia, la est cu Uruguay i Oceanul
Atlantic; la sud cu Oceanul Atlantic i la vest cu Chile. Capitala i cel mai mare ora din ar
este Buenos Aires.
Cu o suprafa de 2.780.400 km, Argentina este ca mrime a doua ar din America de
Sud (dup Brazilia) i a opta ar din lume. mpreun cu Insulele Malvine i celelalte insule din
sudul Atlanticului are o suprafa total de 2.808.400 km. Coastele argentiniene au o lungime de
4990 km.
ara ocup cea mai mare parte din sudul Americii de Sud i are forma unui triunghi
ascuitunghic alungit, cu baza la nord i vrful la Punta Dungeness, extremitatea sudic a
continentului. Lungimea teritoriului, de la nord la sud, este de aproximativ 3330 km iar limea
maxim este de aproximativ 1384 km. Argentina include i ara de Foc, care cuprinde jumtatea
estic a Insulei Mari a rii de Foc i numeroase insule vecine (ca, de exemplu, Isla de los
Estados).
Populaia Argentinei era, n 2001, de aproximativ 37.384.816 persoane, dintre care o treime
triesc n sau lng Buenos Aires. Aproximativ 90% din populaie este de origine european. O
mic parte a populaiei este metis. Datorit imigrrii masive, ntre anii 1850-1940, au sosit n
Argentina aproximativ 6.608.000 de imigrani spanioli, italieni, dar i francezi, englezi,
ucraineni, polonezi, germani, rui, irlandezi, scandinavi, evrei. Argentina gzduiete i numeroi
rezideni din rile vecine, cum ar fi Bolivia sau Paraguay, dar i un numr tot mai mare de
imigrani asiatici, majoritatea din Hong Kong, Taiwansau Coreea.
Studii recente realizate de cercettori ai Universitii din Buenos Aires (UBA - Universidad de
Buenos Aires) au demonstrat c 56% din argentinieni au material genetic de la popoarele
precolumbiene, dar numai 10% din populaia actual ar fi pur indigen.
89% din populaie triete n zone urbane, astfel, o mare parte din suprafaa rii este puin
populat.
Limba oficial este spaniola. De asemenea, se vorbesc italiana i engleza.
Argentina este format din 23 de provincii, un district federal care cuprinde zona
oraului Buenos Aires i cteva suburbii, un sector argentinian n Antarctica i cteva insule n
Oceanul Atlantic.
Conform Constituiei din 1853, Argentina este o republic federal, condus de un preedinte
asistat de un consiliu de minitri. Puterea legislativ este format de un congres naional
constituit din Senat i Camera Deputailor.

Economia argentinian se bazeaz, n primul rnd, pe agricultur, dar, n ultimele decenii, s-a
dezvoltat mult industria extractiv (datorit zcmintelor de crbune i petrol) i industria
manufacturier (prelucrarea produselor petroliere, textil, chimic, alimentar). Exportul
Argentinei se bazeaz pe produsele agricole (carne, cereale, ln). Importurile constau n
echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifiani.

1.Evolutia indicatorilor macroeconomici ai Argentinei pentru perioada 1991-2015


Tabelul 1
Indicatori

PIB
(trillion $)

Anul
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

190
229
237
258
258
272
293
299
284
284
269
102
130
153
183
214
262
328
309
370
448
477

PIB/cap
de
locuitor($
)
5745
6832
6978
7500
7407
7713
8209
8280
7778
7696
7217
2711
3424
3994
4735
5489
6661
8267
7720
9164
11000
11610

Sursa de date:
http://es.kushnirs.org/

PIB
mondial
(%)

Export
(trillion
$)

Export/ca
p de
locuitor($)

Import
(trillion $)

Import/ca
p de
locuitor($)

0.8
0.9
0.92
0.93
0.85
0.88
0.95
0.97
0.89
0.86
0.82
0.3
0.34
0.36
0.39
0.42
0.46
0.53
0.52
0.57
0.63
0.66

14
15
16
19
25
28
31
31
28
31
31
28
32
39
46
53
65
80
66
80
98
94

423
447
471
552
718
794
869
859
767
840
832
744
843
1018
1190
1359
1653
2016
1649
1981
2406
2288

12
19
22
27
26
30
37
39
33
33
27
13
18
28
35
41
53
68
49
68
88
83

363
567
648
785
746
851
1037
1080
904
894
724
345
474
731
906
1052
1348
1714
1224
1684
2161
2020

In urma analizei indicatorilor macroeconomici ai Argentinei pentru perioada 1991-2012, am


constatat ca toti indicatorii au crescut de-a lungul anilor. Insa observam deasemenea ca toti
indicatorii au crescut pina in anul 2001,iar in 2002 s-au micsorat relativ, apoi treptat au inceput a
spori.
Indicatorul- Produsul intern brut incepind cu anul 1991 a crescut relativ pina in anul 2001 cu
79 trilioane $, iar in 2002 s-a redus brusc cu 167 trilioane $ fata de anul 2001. Apoi s-a majorat
treptat pina a ajuns in 2012 la 477 trilioane $.
Principalele ramuri economice ale Argentinei in PIB sunt:
1.Agricultura si zootehnia: 7% din PIB. Principalele productii : soia, grau (15,2 mil tone),
porumb (22,5 mil.tone), floarea soarelui (2,16 mil.tone), sorg (3,3 mil.tone), mere, pere, lamaii,
tutun, alune, ceai, grapefruit, vin (16 mil.litri), cresterea animalelor (55-60 mil.vite), lapte (11,6
mil.tone).
2.Industria si constructiile: 28,6 % din PIB . Principalele sectoare : alimentara, automobile,
bunuri de consum, textile, pielarie, editura-tipografie, siderurgie, metalurgie, chimie si
petrochimie.
3.Comertul si serviciile: 64,4 % din PIB.
Despre export putem spune deasemenea ca s-a majorat pina in anul 2001 cu 17 trilioane $, iar
in 2002 brusc s-a diminuat cu 3 trilioane $. Incepind cu 2003 a inceput sa creasca, ajungind in
anul 2012 la 94 trilioane $.
Exportul Argentinei se bazeaz pe produsele agricole (carne, cereale, ln).
Principalii parteneri ai exportului sunt: Brazilia (21,35%), China (7,48 %), Chile (4,9 %), SUA
(5,64 %), Germania (4,76 %) si altii (54,9 %). Tarile UE reprezinta cca. 12 %. Principalele
produse exportate sunt: produse primare (27 %), produse manufacturate de origine
agrozootehnica (35%), produse manufacturate de origine industriala (32%), combustibili si
energie (6%).
Importul la fel ca si exportul a crescut pina in anul 2001 cu 15 trilioane $ fata de anul 1991,
pe cind in 2002 s-a micsorat cu 14 trilioane $.Apoi pe parcursul anilor s-a majorat relativ pina la
83 trilioane $.
Importurile constau n echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifiani.
Principalii parteneri ai importului sunt: Brazilia (26 %), China (15,39 %), SUA (10,95 %),
Germania (5,28 %), Mexic (2,9%) si altii (35,5%). Tarile UE reprezinta 18%. Principalele

produse importate sunt: bunuri de capital (16%), bunuri intermediare (27%), parti si accesorii
pentru bunuri de capital (21%), bunuri de consum (10%), combustibili (17%), automobile (9%).

Moneda nationala a Argentinei este peso-ul (cu codul ISO4217 ARS), care are ca subdiviziuni
100 de centavos. Simbolul utilizat in Argentina pentru peso este $. Bancnotele (de cite 2$, 5$,
10$, 20$, 50$ si 100$), au imprimate pe ele personaje istorice ale secolului al XIX-lea. Monedele
au valori de 5, 10, 20 si 50 de centavos.
Cursul de schimb sau cursul valutar reprezinta pretul unei unitati monetare din moneda unei
tari, exprimat in unitati monetare ale altei tari. O definitie mai exacta a cursului de schimb ia in
considerare tipul de cotatie care leaga cele doua monede participante la raportul de schimb.
Cursul valutar poate fi fix sau flexibil. Un curs de schimb este fix atunci cind doua tari cad de
acord sa-l mentina astfel, prin intermediul politicii monetare. Un curs de schimb este flexibil
daca doua tari convin sa permita ca fluctuatiile pietei internationale sa determine cursul, prin
intermediul cererii si ofertei. Cursul de schimb fluctueaza odata cu exporturile si importurile unei
tari. Practic, cursul valutar este pretul in baza caruia o valuta se schimba cu alta, respectiv
raportul dintre o moneda nationala si una straina.
In urma efectuarii analizei tabelului 2 observam ca cursul valutar al Argentinei fata de $ SUA
in perioada 1995-2015, scade. Pe cind, evolutia cursului valutar a $ SUA fata de peso-ul
argentinian creste, tabelul 3. In ambele tabele vedem ca in perioada 1995-2001 cursul s-a
mentinut relativ stabil. Iar apoi incepind cu 2002 cursul valutar a peso-ului fata de $ se
diminueaza, pe cind cursul $ fata de peso, se majoreaza.
In tabelul nr.2 observam ca in anul 1995 1 ARS=1,00 $. Acest curs s-a mentinut pina la finele
anului 2001, intre timp a mai scazut la 0,99 $. Incepind cu ianuarie 2002 cursul s-a diminuat cu
0.28 $ fata de 2001, iar in februarie a scazut cu 0.23 $ fata de luna ianuarie si treptat cursul
valutar s-a micsorat. Intre anii 2003-2007 cursul s-a mentinut cam acelasi, 1 ARS=0.31-0.34 $.
Incepind cu 2008 si pina in prezent cursul de schimb valutar a fost in descrestere, ajungind in
2015 la 1ARS=0.10-0.11 $.
In tabelul nr.3 observam ca intre anii 1995-2001 cursul de schimb valutar se mentine cam
acelasi cu mici scaderi sau majorari, 1$=0.9992-1.001 ARS. In anul 2002 el creste cu 0.4293
ARS fata de perioada 1995-2001. Si treptat se majoreaza pina ajunge in present la un curs de
9.3331 ARS, o diferenta de 8.3332 ARS fata de anul 1995.

Concluzie
In urma analizei indicatorilor macroeconomici ai Argentinei pentru perioada 1991-2012, am
observant ca toti indicatorii au crescut pina in anul 2001, iar in 2002 s-au micsorat relativ, apoi
treptat au inceput a spori pina in prezent. Despre PIB putem spune ca incepind cu anul 1991 a
crescut relativ pina in anul 2001 cu 79 trilioane $, iar in 2002 s-a redus brusc cu 167 trilioane $
fata de anul 2001. Apoi s-a majorat de-a lungul anilor pina a ajuns in 2012 la 477 trilioane $.
Exportul deasemenea s-a majorat pina in anul 2001 cu 17 trilioane $, iar in 2002 brusc s-a
diminuat cu 3 trilioane $. Incepind cu 2003 a inceput sa creasca, ajungind in anul 2012 la 94
trilioane $.Importul la fel ca si exportul a crescut pina in anul 2001 cu 15 trilioane $ fata de anul
1991, pe cind in 2002 s-a micsorat cu 14 trilioane $.Apoi treptat s-a majorat pina la 83 trilioane$.
In urma efectuarii analizei tabelului 2 si 3 observam ca cursul valutar al Argentinei fata de $
SUA in perioada 1995-2015, scade. Pe cind, evolutia cursului valutar a $ SUA fata de peso-ul
argentinian creste. In ambele tabele vedem ca in perioada 1995-2001 cursul s-a mentinut relativ
stabil. Apoi incepind cu 2002 cursul valutar a peso-ului fata de $ se diminueaza, pe cind cursul $
fata de peso, se majoreaza. In tabelul nr.2 observam ca in anul 1995 1 ARS=1.00 $, pe cind in
2015, 1ARS=0.10 $, o diferenta de 0.90 $. In tabelul nr.3 observam ca cursul valutar in present
este de 9.3331 ARS, o diferenta de 8.3332 ARS fata de anul 1995, cind cursul era de 0.9999
ARS.

Bibliografie
www.argentina.gob.ar
www.cera.org.ar
www.cira.org.ar
http://www.dce.gov.ro/

S-ar putea să vă placă și