Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Cap - IV - J.Hattie, Invatarea Vizibila, Pregatirea Lectiei PDF

    Încărcat de

    dariastefania
    28 vizualizări33 pagini

    Titlu original

    Cap.IV_J.Hattie, Invatarea vizibila, pregatirea lectiei.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    28 vizualizări33 pagini

    Cap - IV - J.Hattie, Invatarea Vizibila, Pregatirea Lectiei PDF

    Încărcat de

    dariastefania

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 33
    JOHN HATTIE INVATAREA VIZIBILA cl aN PROFESO 1 STINT TReI 12 Se pune deci accent pe planficare, pe claritatea scopurilor ssezultatelor lecfillor (att pentru profesor, ct si pentru levi), vind agteptini sau obiective cu privir la impactul pred gi tevaluénd continu efectul profesorului asupra elevului. Este {important totus si constatim cB, desi accentul acestei cir este pus mai degrabs pe profesor, asta nt inseamn ci elevii nu pot invita din alte surse (cum ar fi internetul, colegi, familia) sau ci ei nu pot deveni proprii lor profesori. Aceasta autoeducare este cu siguranga un objecti al demersurilor noastre de predare. Metodele si procesele infitisate in capitolele care urmeazit subliniazd cat de important este ca profesoril sii judece reci- proc presale, i planifice impreund, s8 evalueze gs gaseascA ‘mai multe ci in care s8 colaboreze. Recunose ca aceast cerinta este consumatoare de resurse. deca este de a gsi modalititi de [promovare in gcol a acestor practci de Iucru, pentru cA aceasta ar conduce la un mod mult ma efcient de utilizar a fondurilor lect seintémpli in situatile tipce, in care se aloci fondiuri pen- tra problemele marginale sau de structurare a gcolarzai, care desea aut un efect mai slab, cum ar fi seolile de var (# = 023), reducerea numirului de elevi dint-o clas (d = 0,21), grupa- tea in functie de abilitat (d = 0,12), comunititile eu invifare deschis’ (d = 0,01), programele extracurriculare (d= 0,17) sau repetenfa (-0,16) Realizarea impactulu maxim asuprainvarit la clevi depinde de echipele de profesori care colaboreaz®, ali- turi de lideri excelent si de mentor, care convin asupra rezul- tatelor dezirabile, stabilesc asteptiri inalte, cunose achizifil iniiale gi cele ideale din invajare, cauta continua dovezile des- pre impactul lor asupra tuturor élevilor, modifi procesul de predare in lumina evaluirilor gi reusese si influenteze decisiv rezultatele invari, Jomunare carrots Pregatirea lectiei Proiectarea didactic& poate fi realizati in modusi diverse, dar ‘cea mai eficienta este situatia in care profesoriilucreazi imprew ni pentru a elabora planuri, pentra a dezvoltaidei comune des- pre ce merits fe predat, penta colabora in sensul infelegerit ‘onvingerilor lor despre stimulare si progres gi pentru a evalua ‘mpactul conceptiet lor didactice asupra rezultatelor elevilor. “Exist patru elemente cruciale in planficare pe care a tebui site lum in considerare:niveluileiitiale de performan} ale ele- vilor (achizititanterioare, nivelurile dovte ce ar teebu atnse la finalul unei seit de lect (semestru sau an) (invdtarea vizat) si rata de progres de la inceputul pind la sfarstal serei de lect (performanfa). A patra component este colaborara dtr prof- sors spirit critic a planar. JWVATAREA VIZIBILA —LISTA DE VERIFICARE PENTRU PROLECTAREA DIDACTICN| 6, Scoala are 51 profesorul foloseste metade bine intemelate pentru Snare i» esse ei ‘ monitorizare, tnceistrarea si punerea la dispozite, sn ‘imp util’ a aprecerlor cu privte a achlile anteiaare, actuale dort ale eleva b, monitoriatea constant 2 progresuluelevilr pe parcursu arilr, acest informati ind flesiten proiectarea gi eva~ uate lecilor formularea de inaliti eu pire la eecteleasteptate din partea profesor asupratvatri eleva. Achizitiile anterioare David Ausubel afirma’ cd ar tre reduc tat psholgin scolar la wn singur Princip 9 spune aga Cel mai mportant factor care infntoaza frodtare est cea ce eleva deja. Verificat acestecunogtne i predat-findna cont de ele. (Ausubel, 1968: v) Este un fapt ch achiziile anterioare sunt un predictor puter- nic al succesului lectilor (d= 067). ‘Bagajal ca care vine la casi elevul in fiecare an scolar este fn foarte mare misura legat de achiziile sale anterioare din ani, precedenti:clevi strlucii tind sf asimileze mai mult iar cei mai putin strSlucii vin cu acumuliri mai madeste, Sarcina noastr’ «a profesor este si facem si dispard aceasta discrepant, prin, proiectarea unor ci prin care saccelerim progresul clor care {ncep ca un handicap, astfel inet si ajungi si fle eapabil i ink yore ‘pasul cu programa si obiectivele educafionale ale lecfllor aseme= nea elevilor foarte buni. Acestluceu presupune cunoastereatra- iectorilor invari lor, a strategilor actuale de invajare folosite sa disponibilitati lori a investi in inviare, Aste, inainte dea proiectalectia, profesorul trebuie si cunoasci ce ste i ce poate ‘i faci deja elevul. Acest fapt fi permite si adapteze lecta in asa {el inet invapicelul si poats umple golul dintre cunostinfele si nofiunile curente gi cele vizateinspre afi insusite. Astiel, este ‘important si se cunoasc foarte clarstadiul actual al elevulti gi rivell int. Prin urmare, orice planificare didactici trebuie si inceapa cu 0 inelegere profundai a ceca ce elevul ste gi poate si fac dleja,respectiv a modulul In care instrurea igi propune si ereas- ci rata de progres si nivelul de achizitii pentru fiecare din- tte elevi. Preocuparea central este de a adiuga o plusvaloa- re educafionala pentru tof elevi,indiferent de unde pornesc _acestia, gi de a+ aduce pe tof la nivel la care si atingd obiecti- vele propuse. ‘Unul dintre cele mai importante luerusi pe care profesori tre- Due si le infeleagé este modul de gandiee al fecSrui elev in parte Prin acest fapt, mu se vizeazi aflarea a cit mai multe informati despre stilurile de invatare (vizual, kinestezic et), despre acaror cficacitate nu existé dovezi solide, cise vrea infelegerea strate- Bilor de gindire ale elevilor, ase incit elevul 3 fie ajutat si-gi dezvolte propriul proces de gindire, Una dintre cele mai bine ‘cunoscuteteori ale inviprii — cea a lu Piaget — este inc prin- tre cele mai expliative pe care le cunoastem. Des au innegistrat _Progrese semnificative in teoretizare de la momentul cind Piaget ‘ska dezvoltat influenta sa cercetare, merit si ne reintoarcem la ‘munca Iui pentru a sublinia cel putin un fapt-cheie: inainte ca Sere Pepi ns 4% profesor sisi poati ajuta elev s insugeasc noi cunostnge, ei trebuie si ste manierele diverse in care acestia gndlesc: Piaget (1973) a sustinut ci flecare copil igi dezvolta gandirea ‘dea Jungul unei succesiuni de etape, 1, Prima este etapa ,senzorio-motorie”, care are loc de la nastere pind la varsta de 2 ani. Copii se bazeaza pe vederea,atingezea 51 punerea in gurda obiectlor, i invati legatura dintre corpul Jor si mediu. Invati permanenta obiectulii — adic obiectal poate exsta independent de e, chiar gi tunel ead mu poate fivizut 2. A dona este etapa preoperationals (2-7 ani), in care copilul ‘rede c3 toatilumea gandeste cael sare dificult in a vedea viaja dintro alts perspectiv’ decit cea proprie, Pe parcursul aceste etape, copilul invaf si formeze concepte $i si foloseas- i simboluri sin acest fel si dobindeascs competent lingvis- tice, Gandirea este concret si ireversibils; prin urmare, este ire pentru ei si gindeasc in termeni abstrac} sa sf deru- Jeze inapoi evenimentele 3, Abia in etapa urmatoare, cea a ,operafilor concrete” (7-12 ani), apare gandirea logic’, precum si reversiblitatea, iar copii {ncep si aprofundeze conceptele 4. in etapa operatilorformale (de la 12 ani ping la maturitate), 144 iar corclafa dintreevaludrleelevilor i performanta Jor ulteriaré in indepliniceasacinilor goolarea fost de aprox sativ 080. ede parte, acest fap certifi un nivel ria! de predicate 1 perforant! a clas (ia bu! ol pnd le idol necesitatn ea aven edt deme teste de oreme ce elec ade 0 mare parte sin informal p cre se presupune clear fer aceste examina, dar, pe de ltt parte, acest ogtepti fd de regia gcalerd (care nor sunt stabiite sub nivel pe eve ele ar putes si ating) pot deve’ pldi pes uni leo car vr Iuera doar pi la nie Tal de perfetonare ca ost antcpa, (ati, 2009: 44) Anarene eet Ne Exist cel putin dowd grupuri de elevi care nu sunt atat de ‘buni in prezicerea performantelor lor gi care nu ait mereu un ‘prognostic in directa corect elevii minoritar gi cei cu un nivel scigut de achizifii. Acestielevi sunt mai pufin precigi fn auto- cevaluare sau in priceperea nivelului la care se afl Ei au tendin- {a de agi subestima achiziile si, pe parcurs,incep si creadé in autoevaluaile lor slabe si ii perdincrederea in faptal ci meri- {i sd se angejeze tn sarcini mai difcile, Au existat multe studi care at incereat si amelioreze calibrarea si si determine elevit ‘8 abi o incredere mai mare in ei sau in eficacitatea lor pentra se angaja in mai multe sarcini dificil. Schimbarea prognosti- curilorfacute de acegticlevi cu privire la performanele lor sa ovedit afi foarte dificil, mai ales pentru ci increderea for sc ‘utd si neajutorarea Invajats au fost dobéndite gi consolidate Peo perioads lungi. Cand ajung adolescent, acest levi iau in considerare oaltéalternativa: sf opteze pentru a iegi din acest Joc nuit , scoala” Faptul c& elevi reflecteaza asupra performantelor lor nu e de ajuns. Este mai eficients8 incurajez o setare corect a obiec- tivului decat sé recompensezi doar performanga imbundtitia “Mesaful este ci dascliitrebuie i le ofere oportunitit elevilor dea se implica in activitatea de predictie a performantelor; mai ‘exact, profesoriitrebuie 5 faci obiectivele educationale si crite- fille de reusitd cat mai transparente, si aibi asteptiti mari, dar adecvate gi si ofere feedback la un nivel corespunzator (vezi

    S-ar putea să vă placă și