COXARTROZA

Descriere coxartroza
Coxartroza este artroza soldului. Boala artrozica inseamna degenerarea
cartilajului ce acopera extremitatile osoase din articulatie, asociata sau nu cu alte
modificari locale ale oaselor, ligamentelor si membranei ce inveleste la interior
articulatia (numita sinoviala).
Cartilajul este un strat de tesut elastic si alunecos care permite miscarea usoara
a capetelor osoase in articulatie. Initial apar neregularitati ale suprafetei
cartilajului si mici fisuri. Ulterior acestea se adancesc si bucati din cartilaj se
desprind, lasand suprafetele osoase descoperite. Osul va suferi la randul sau
modificari, suprafata extremitatii sale se va deforma iar membrana sinoviala se
va ingrosa. Acest ansamblu de modificari conduce la deteriorarea functionalitatii
articulatiei afectate.

Variatii (tipuri de coxartroza):

Coxartroza primara apare la pacienti cu varsta mai mare de 60 de ani la care
articulatia soldului a fost normala in copilarie si la varsta adultului tanar.
Coxartroza secundara apare la pacienti mai tineri la care insa exista factori de
risc ce favorizeaza degradarea prematura a articulatiei soldului.

Cauze si factori de risc in coxartroza

Inaintarea in varsta creste riscul de deteriorare articulara la toate persoanele.
Coxartroza este singura localizare a artrozei mai frecventa la sexul masculin,
pentru toate celelalte artroze frecventa fiind mai mare la femei.
Modificarile innascute ale articulatiei predispun la aparitia coxartrozei la o varsta
mai tanara deoarece solicitarile mecanice asupra unei articulatii anormale ca
forma, chiar daca sunt de intensitate obisnuita, au efectul unor suprasarcini.

Traumatismele survenite prin accidente de diverse tipuri, activitati sportive sau

profesiuni ce implica solicitare articulara repetitiva si/sau de mare intensitate
reprezinta de asemenea factori de risc pentru dezvoltarea artrozei.
Greutatea corporala ce depaseste normalul (obezitatea) reprezinta o
suprasolicitare de lunga durata a articulatiilor soldurilor.
Nu in ultimul rand, alte boli ce afecteaza metabolismul intregului organism si
implicit pe acela al sistemului musculoscheletic vor favoriza si dezvoltarea
coxartrozei: diabetul zaharat, hipotiroidia (activitatea scazuta a glandei tiroide),
guta, boala Paget a osului.

Simptome de coxartroza
Durerea ce apare la nivelul articulatiei soldului in timpul mersului, la urcat trepte
sau alte activitati ce implica aceasta articulatie este principalul simptom.
Durerea se poate resimti la nivelul fesei, coapsei sau chiar genunchiului. In
cazurile avansate durerea este prezenta si in repaus iar mersul devine schiopatat.
Dimineata si la reluarea miscarii dupa o perioada de inactivitate se poate resimti
redoarea articulara (intepenirea) care dispare dupa cateva miscari.
Pacientul poate percepe uneori aparitia unor zgomote (pocnituri) in timpul
miscarilor (aceste zgomote sunt numite cracmente) iar in stadiile mai avansate
senzatia ca se freaca os pe os.
Mobilitatea articulatiei se reduce treptat astfel incat pacientul afectat nu mai
poate executa miscarile soldului cu aceeasi amplitudine, resimtind blocare inainte
de a putea efectua complet miscarea.

Investigatii radioimagistice si de laborator

Principala investigatie necesara pentru confirmarea diagnosticului si stabilirea
stadiului in care se afla afectiunea este radiografia de bazin.
Aceasta va pune in evidenta modificari specifice: ingustarea spatiului articular
(prin erodarea cartilajului), comprimarea si deformarea osului in imediata
vecinatate a cartilajului, aparitia unor excrescente osoase numite osteofite (asa
numitele ciocuri).
Pentru detalii suplimentare (necesare in special inainte de o interventie
ortopedica) se poate recurge la examinarea prin rezonanta magnetica nucleara,
tomografie computerizata sau ecografie musculoscheletala. Pentru evaluarea
starii generale a pacientului si identificarea altor afectiuni ce pot influenta
evolutia sub tratament, medicul poate recomanda efectuarea unor analize de
laborator.

Diagnosticul de coxartroza
Diagnosticul este formulat dupa examinarea clinica a pacientului si confirmat prin
efectuarea radiografiei de bazin.

Tratamentul coxartrozei
Obtinerea si mentinerea greutatii corporale in limitele normale este un obiectiv
important. Pacientul poate practica mersul pe jos in ritm alert 30 de minute zilnic,
ciclismul, inotul si exercitiile de kinetoterapie pentru mentinerea mobilitatii
articulatiei si intarirea grupelor musculare care o stabilizeaza.
Va evita mersul pe teren accidentat, statul prelungit in picioare si manipularea de
greutati pe distante lungi. In stadiile avansate ale bolii va utiliza un baston pentru
sprijin in mers, pe care il va purta de partea opusa soldului afectat.
Tratamentele medicamentoase se adreseaza in special durerii. Se foloseste
paracetamolul iar in cazurile care nu raspund la acest tratament se utilizeaza
antiinflamatoare non-steroidiene, cu actiune mai puternica impotriva durerii dar
si cu posibile efecte adverse asupra stomacului si/sau cardiovasculare. Din acest
motiv antiinflamatoarele vor fi administrate la recomandarea medicului, pe
durate cat mai scurte posibil.
O alta linie de tratament o reprezinta preparatele medicamentoase sau
suplimentele alimentare cu actiune lenta asupra articulatiilor. Acestea contin de
obicei combinatii de extracte vegetale. Efectul lor se instaleaza incet, dupa mai
multe saptamani de administrare, dar este de regula mentinut pentru mai multe
luni dupa intreruperea tratamentului.
Injectiile intraarticulare reprezinta o alta modalitate de tratament. Pentru
articulatia soldului injectiile se administreaza de obicei sub control ecografic. Se
utilizeaza solutii/suspensii de acid hialuronic care lubrefiaza articulatia si
usureaza functionarea acesteia.

O metoda moderna de tratament care insa se adreseaza numai primelor trei

stadii ale bolii este terapia cu ser autolog. Pacientului i se recolteaza sase
flacoane de sange dintr-o vena de la cot iar acest sange este apoi prelucrat in
laborator prin incubare la 37 grade ceea ce determina celulele albe sa produca si
sa elibereze substantele care combat inflamatia si repara tesuturile. Apoi prin
centrifugare se obtin sase seringi a cate 3 ml de ser ce va contine concentratii
mari din aceste substante cu care organismul isi vindeca ranile in mod natural.
Serul va fi injectat in articulatia pacientului, fara niciun adaos de substante
straine. Efectele terapiei aplicate cazurilor selectionate se mentin pentru
aproximativ doi ani.
Stadiile avansate ale bolii beneficiaza de tratament ortopedic (protezare)/

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Evolutia naturala a bolii este catre reducerea progresiva a mobilitatii soldului,
durere permanenta si incapacitatea de a desfasura activitatile zilnice fara ajutor.
Din acest motiv este foarte important ca pacientul sa se adreseze unui medic de
la primele semne de boala.
Profilaxia se poate realiza prin evitarea factorilor de risc mentionati mai sus, in
special obezitatea si sedentarismul.