@ Ee. de miscare a sictemulor SELP sh adiunea Senta Mle) = scl) ttyl) — My eleplaacen teanehr A. ckplasarea Totala a maser a- A nelativa inthe Hien sv Mak. - Pe baza echilibrolui cy care achionease as pra sistemulvi inclusiv a fortes ole inerhe ee: se poate Berek te tfs Fe po Be. - Toda. de inerfie £, ecle proportioaale ca acceleratia tohla 4 © A at eee sialecn fr2 me nlocind => marca r bere = mu repr hu mg. - Se observa ca ecvaifia dle miscare a onvi sistem actionat ole. cecelerches By i) inpise Gaze, ashe jdented a ta ae wn stetO7e Che bata fixe actionat deo pods exRricara = on At, CO) aplacta mase - “ - Astfehy miscaren omic oben eiwetarn poate fi palsoattes Cue foils sergmicn ofeclivs p invescten eoeiecanih 2 seismice la BAZA TO al trep ~ lige) - Tora seismica elecdiva depincle de masa efrveboris mv acceler tecenu loc - Constrocfirte ae mare mat mare sant syovse vner Poff Ut) Mead pat’ -4-@ Inflvente pulsafiet de vibradio aoupec. siclemoluy SLD adhionat ele forte: armoniea amorti eala plt) = po sinwe murcurha 2 posrrwt. al)» paapons Won rier? al) po" d. nap Gs | pre sfelronar Wlun> oj. HE) On \ ' f-005% eee iy fv ass To ae) =° ° Were Seen atcha Ate oats PROF ASS “fot fee Le a (A cos wo # 7 Bsrruyt) + Conwt + Deswt | Nee. | eS a Ecce s/efonar a roe 1 Ms : = Wy: (i-fe Ur i difererita dinke rasponsel tetal a eel etafionar psleieeponedl| tean ri toriv | Care scade expennfial cu timpel wo ee care clepincle de w/un 4 f - Polsetia de vibsalie in fluent eanss aoaponss| tran eitoriv.(* 45) @ An five requlavidati in plan oi pe vertreala amapes ahgeei” meclolur_de caleol in_plan » Regulacrladtes tm plan a drederit’ implica © exeentrrci tne CM. at CR. adicd efectel de torsivne. y cM. ar CR Lox < Ob 2x Lon, Cog - dislanta utre ae! igi fog «03% tq ~ radadne patala a rapor a : a rigid ken alweluen’ la forsivné 91 rig lalerala pe Pe vertical e rGistemol ole preloore Pov laterale as na se deavolte dove anteerepeet ole fen + pana la ¥ iol < Masa pi ee -clifaten laterala s= fre Bowe tanite cause oc cea tee! gradel cal naltiner. 0 sirocl. re lala pe vertreald are parioacla fandamerifel T« 158, , ppvd mod proprte oe Wb rahe 220m = aopoun@leh py pera pine /orep ae "he anal bole Glos gectola foctelor bader abe mica tategreen P. fay <1 (Tt) - abnc oda diramice voriara leat, Rd whi doav ax hin > Ay amplitecliaea. mriscarts dinamiee fiad apropiale de de formalia slodica ni feodl cvasi - iaclepenclen dex ole valoarea amortitarit * Uo) = B + dle cel slate al = Raspon sol dinamre oft foarke apro pris enki gueernet de vig fakio sistem eo lui F It. w/wq A (TT) - love. hrand ca varrade repeck Rd => 0 odade ax A eYfy 9i ec le popr fected ole yaloarer amoclizarin. Pt valori gical? ale rapocble! “Zon 1 iS Gat) ae ee ee Mo = (ust). Dt mw” de moor Oe ee valoarea amortitar fare PH wfop ed. RA elke sensibil & : i Pi, as{l Mo poke pt yalori mici ale amorti sari poate f & molt > lust)o => yy = Cen es < f cen ~ de 0 NEAT —> ampbhdita miscary a ALG giskme lu) © deftarti GLD gi dafi_exemple de stocleri SOLD 7? 116LD ar oe hyolenar! whypatenee OD ALL pe be ivte 62d - repceen de poetic’ duplarate a marelor foda de poe tie lor inifiala 7 x i MGLD Hi SEER, 2 rm met —* we fee g of -adye packee al er - caatel de Pe tL Boudi AP% - coclu mubiehjet Pa©) Moclul cle dekrminare a ar. neasac ole mooloci prope de vibradia la on calcul moclall cu spectre a payqens” Metocda de calcul moclal cx spectre de raxpuns sefoloseste in caaul stuclurilor on forme complexe, sau Se olistri bFir neni forme ale maser i rigidtted ir deoarece response | vnoe ast fel dle sisleme ett lat de aporte| met moltor moclovi proprii de vibrate. In ealeel re consiclera mocbrile proprir cu o conti bofe seen freed wt la rasponcu wtemic tolall. Avaota condita ok edeplrelen indepbini le dace: - Sama Grace moclale fete fe proctaile fp Consttinele peprevinla ol pita A din en Potle. a stechri, a pt coniderolt an pala toate medurile prepeit Cee PDO moclalé efectivé > 5% clin mara telale vcondlifiile cle mai ses se very ce th capa! modelelor spatiale pt decane olireche de alco. Th cazol in care condthiile nu pat frsetisfoccte pt on ne segfretin” de mare de moduvi preptit de vibratie (ex. acter a © cotta bape gemnifeoedi® a moduriloc dle Jorsione), ar. minim & he mobic opti @ drebvie inclese Intr-on ecalcol spatial treboie 6a silis face ormedoarele condliddiv = now wv Te <9es%e 7 minn podtic forepee” ORR frebee con n- mw. de nivelori deoruprm ferenvloi Tr - perioada. patie aolk ma lvivmocltole Hileite propre de wheal con uderat Je. sielrweResponse unei atroclri supus la o molionie: de tip deeapla . i ieee UU alles ~ &5f¢ i flutatot wlheo marta fre wuti. de amocheares sistemolvi , de aceea ragpoasul dthamic va f demonstrat pe bates vibradlis lor Peamenenee - Forta & Sp Frappe ele defer ta ae. [oo Rie Bs wl ~ (tsbjo (1- SH t= ¢ “(1- cos Et) Most). - bef ormefta ches ee agree pe fe. po ‘a =| K\ fr\ ta be fd eN at iN | eee i —— y+» Palit) aan ane Sisteaw ose leaee fete de o nove poeifie de echili beo, deplackz cu last) feds Le porta infidle Mee - Dgphesaree max pool’ fr obhnete eqallicl cH 0 Aveda €c. jn raport wa t =) o,oha,yl=o =? ey bo = fe" ees . Dephoaren Mex cores ponte enor vale; pnpark ah bu Yi oe aH mn th eed pure 4 Mo= 2 (Met)y =? bite ce tip brea opbieat: hnane produce © deplosare >£0r1 dect deppleaanca datorads acoleasi dette aplieste otatre. 6 Ras puase| dénamie al oni sisttm 864? 4 pads de tp Treple om creole fue bevacsice tn ceabitele 0 fede nu poo fr G tafe anstentters tx vaboarea Ca, pee stroctvea , acearta ve crs pul por (a lupe care ramon wreak gp Somatialtaoct ch, C2on% peel > i pe Acasa acl dinamloz are & foxx : fre camps af fara constant. pope wl init (E- wagh) ab constants wll) = tst}, ole a i (sagt sin , e-te)| hL«t 4 t af : fa | | e oleplasares qenpaieate oe ! alle ste heypirclt he uy Se dy Arypel normal! gat Yt, ae diecrece pt =2UCt/iny wet ae - : aU & o4 : “ff, las a Ue icannisenaenitata eh obs ) Baca “lbr) =e he foedel ¢ de ramps 1s mol at o8cr fare i ai viel oll vier oe bul os anus tl valor! tc ae oni fate de tip. teeap te: —e tors one of i ies ordi (faze de pe) gigteme * ‘in timpol_ crepleri : ° fay oo re te etetic cu o perioadlé dv oe aon ch forts const. We arte (a fe 4 : S =@ Fe. dle miscare a vawi_sistin ex 016L0 seh ack seismics ee Mg - dylaarea krenel! Myl M4O GD say e tohl 0 are Mj henanee celativa inl pert f fief Spc aff do = fot wo wren . { peel =2- Deformafiile relative uy” produc foite elestive feattll , iar foitee de mevte te CI sual gertrat ols foleé a mecloe > [oil fhe Eh AY +TeT fat bh me fm]. ahs CG 4h Led fad - [ih fh ag fee} wv cle amor row acedlirde [Q- mebina dcvrgedi bale « - Ee de mescare o dau oisk™ MLD rapes vet aa gersmice wl? eolavalenteé ecuaher ho mistake A ec re actionat de ers clnamioe = ee fan P La4 eset NIT ye err ok “ T todo molbidayet. ae nat w ae HO Sraesasonie pal cay Hg gectve), | gs | om AO | eee ‘ L a ; few Seege * " Soa ae shy: aah — (st). [i € (ese (7? 4@® beseieds comporlarea _sistemulor S64D_care ptvcara esa Biber amortiaate ( gfchl ameitiard appre rayptnsate Miscarea vaut eistem SGLD 24b act vnti poche diramree pli) wt downd eC myrearburpor In caral vibealiilor dbine amor tizate doila pertorbatoane pide mat Ci + bu =ofm => A412 fap + chy ow = ° on = V& pr Eo ae 24 Con = ee de amorhirark cthve- ; = forctuae hn anotieare cole. abiffu(e) Srslemol cevine la poertia Dace i cae de ecl libre shcbe fre C2tr => jet Ne rere tee Rea OSCi[f2e. sie ' eeu ett an t Amortieare coches. Un See ee fees a Simul revine la porfie es I ok i Wsedlilibrosap ie dave pe Ne ee, Aa osx. iL Amedtireee sSproibies ip. lt)/uee) = pide : 4” Sjslemul oseilar® fod C2 en eel iN en de poridia echilibevlei she Pp ye oa “phe atl a scack Hirap, lai 'T Kenortinane seoce free. Amorti sare are co fet recladrre frcern bed op he ag ” hunger vroollt da vibreffee Try. sna bi benmane & oscilatilor LOS© My nohivara de spectre de canpuas clertic all Lobrsare Un spect cle rarpias, eof eepreaen fares velesile: ob cnr ale regpan sede secsmic (in Remen de dyplasare , yihe ; epee ale cned sishra S6Ld ferchie ce perioacte prpr® be wbrajbe (fe please seu frecvont dh vibeefte propre), pt 0 vebeare a . fradivaii din amorlizarea en Hic i Ho Se th, 3) = mex[utich, J) het nn put = ele precare arelemuscet raapoasece oe varf ak wel \ deplanas ii Deho, care we ropreren tel fercfit ole vi g Ry Ty 22 obfirtren. opecer eee : Feu st - Spectrol da deplasare ox foarte unpertea?) Ea a ae —t deoavece pe bata lovenctfiilor crates M5107" 2 3 7 seed pie dob. efector male A shuts Spectre do raspuns elostve al peace heer Vo Dee puvecda pope A whofe asst ee SeLD ve a * D- dheplesar® ¥ fom. tint, §) mer] ald Il zs — Psenalo - vik2a oH, wn volode birds oA tage Chivacs entrap Of ome Go > 7? Eo ae “Spee ae poke obtine Lith din apedel de Aoplacee ce rela Cie spel te rapons tate oh prac sectors fso> XK Mo ee yd ois Kamel SOLD De ayaa o foe mice egal A Ry eae wy? D* (@)- D (2) An pide aeckrafin cpecbole. co Geeeinul os gevrole -aceelwajie ge pou obfe Ake (by 7 ah halons a ret (2) =9=GG: Spece hike cha raspuins a) lreprerea farce Apache) Piate-va speche ke raspuas combinat D-V-A se poh tpt orice perioade propre & vibrate Ty & Ureui s1sfm 8a02, PS re pee ape ee rey) ees firtie —— Ah C de pe ava pilecdtige - hiplesans de vag Bo [te as ao tpg) ~ mex] alt, 1) Apter He Unf) > mex |ulbgh y ee d : Laff? . He (Tn §) = mex Lilt, 5) nelle Ve Dinh bye 2D. [raysec wn Vi =onD ra ae AaV a | feove | 10. ety < 4 { x Ww ea owe | oe) | ORE at [Or | / ae ~ Ba a ae acl / 4 9,00! exit " pace dee) ercee th o2Slasay | ase aoe ora ee Spectr l de deplooane mndtos diformafia ce ya oa (pom Gin Aa Pte 6 a Th = ¥en,@® nofivara Ae akeasclaté setsmree >i mag nrde cline ainte de apacifia aparaitfor seem , cechee cubtmuler ce pamant ow arhinak , cobitaly pla inkenedisl fence dit dishuger: tor caurali okt acorka cane difers de la un omphrameat la atl. a opavilia nt ulilesare se'seo medrelor a cbvenA pac ble defiriren rege tai (Hsoart cantiteHa ob cxtiye Abas Le um cabremur Maton bo SAS repreeriles cea rt veld Wane on cuhenabler. Aeaia % batcate pe observed callie ale ctelor unci aelemers hb-on aunplasamtsT dA, wun ae L Arguadlavit cde 9 readie eamenilor Se folsesle scara (7SK Ou grads {=X Hayastan ol omerars a eng hhanls oon wbremur , fod o velbart, WME pe on evenmtet silzpale, EX $e bareda re masuvotor! elechonrer. @ fxpbeod: ne declowh procedtira ct caled « raspunsetee sersmie _olostad noloda fotelor ae Meleda de calcol ca Jovde Cateral ol te/ vn called speciil doe sem pe freot inho cat 2¢ fa In considlwane cloar aportol modal fundomentel adice (Modl 1 arypra raspun salir shrodueii ‘ Coudli}ir do compat bi Cidals t= Ty 2 emcee. ee < 80m - fates vetoale Cobh! spectal ae recat teun caledl white. at stectere eu oechd fuctelor Letrake oplcate by nivdel auarelor coneta hake. e=Procechia ce cole! » 4) Se verifies condhfat da ppliea bilitele ) Bsltimanwe pence fordeneatele A wbragee 7 GH (h hom) We purioada fovclam nfels a cactee LsecJ Ce - coef are? ost p 1 eos oe 3) Cakcole sea. mardler ptevdler’. y favametis miscarir seismic (aloe Ai vor.a fren 25-7 pertoade de control aly speolrloi 7%, &, B). a) Cleolel fof puttoare de bar Fe - Sli) m A 75> Gre pt Hoare cl bare. “ : oie ae PI Ce eL Cock) h- pod Le covelfie care Ene same Ce cently Saft Ti Ge tel lakrcle ge nve Ene pee 6) ig é x c é Emde dish bur ae - mera he Ca Arve o W- ce nyvelar ale belirs Fp ~ fot stone crieonpel: opectica wclyvallat de ba njvely if —4,—O- 2c - noblmes pirde led fats de brea rele \ 4) | y= Fs@_Hen pat pusore achomers o fle podicdie vone pe cwalelks CArebeiz avalct sect) - Adionea sismica ett aleahile dn 8 com ate he ; lu Vee han fé ovtogonale :a orizon tak 2 verticalé. = Efectul action ii seismice se datoreara ok re gal lor 2 compontate erreontak , efeoll compen Tit verlicele feiad nigGjjat in al mat nudk carovi. we ae eal ts a = Xs — ¥ 4 Fe a aS ee ii age ye ae nig ae -Ih va 9¢ demonstrenzd act aspect pe baw fede axle dahon stp al shuduri, care se consitlre action doare he compown lee orientale Fw FH. * Forfele suse 7x = efortol axial tolak ca yi gfortel efecto al. acflums BOO 7H ample died orisontal = A aoe peta axicl Mix (ar Fa =? Uy ~ th eazel vnvi calcul ox ford Aakerele Sau vacw cole! spectrely gtruchea 2 considliver oohronal= pe and he Few Fy obfranda-se valori& ok varg - ak veapun sled Mx y Ny. Corbina fetter com pont Filor orieontele al adhlor? gesmia : = %& evolutars stpamt reapunsecl (pt four Avecte a ad. SUE Ce. Noor deaf a opadter af staraee (ide drole + ccnp ginultan ) => f z ot wplicart” Weve Linh, El, ~ fell efor? defer fed= Vids + Pots . ieee 6% PE Bitten arti Qe eon mal “acchicr Gm peatipa. vartcl ehnd ag >4 a miscar ic stent (rebcy* corniltral gw shecl. are vemateored canker -/6-= Contfee dimcb aritontele tH daduiltr; > don - shinli conse wm Cnypne he pedi FOr - conthne cli convene precompr inet ~ confor hfs pexntl po 1 =e hls (a baze Gok 1 ask, blake 't my “ta se combine. © Maa _modola ofeclive= - PF anebeoa raspun sicll déamre al stele lor wlteataate ) Je thhroduce fe birtoacs, de bare Vv, taspancal state = Yon = 38in > Tn bn =n bed hey, ale. eaten BE eat at aM He - Feta petioane oe nea an mol proprie 2’ Vege Veen e 2 Ho” ee ? Reus "0 @ Bs a _ Yoon melee SEER wee ote ey poloda pepe ae “ braxe cn ot frachuwe bn gmotiranca chee fay yaloare & Liver tt Wye K D> mm: Al cone pt tpi € dems Vol_mm Ant?) | Gmparaner relajies &) aw (2) pedlice ce Pan Ve asi! SGLD = Von care are masa dishiben l= Ca ¥ Ma $-n- => beaneba aT AeL® ov a sie HOLD. ip mold pry 7. ele W-nvlee.2r dtr act mothe Suma males modabe fective ln ctl N- modlie prope ae gee ca pata fof a before w~ ae Nn Be Ela = eats ae eg a© Prine’piile de conformare sersmice a stuctoriler ésle fee ctluate tn gong gaismie care a omgure 0 cor inet fae? ° provolare concep hale a stroclers'}o, mn por Tare SUSPWCE cores pon datoane . As pecteee concep tale de lara se refers ae ~ winpl tetea shechr is - unifprmitalé, simetlie r redurdonte Ceedara vow tiger shinee me conduct la cedaner tothe sheotvi) = Ree. nv zich poll laferals pl ou heeft. — er 4 Luypebteds te terstne - ReMearen co hafyay a plerselor lawbs) - faded a ove Sat 2 8iny ede strode Reabirarza vane stochri singel, yy conypactt ze ot posh en nedllavoree, calelel , Aentesirpares, dete vere st exec} 1a a acoor slruck ole Seiputsé vnor neh hnday nea me/, Un foreni tet bet, stmabre at redindante= Mroicctarea geismica trebuie sa vrmareoed rellirarce. unt shuch . Atoa cid ot wteser 0 fo hima plank core (24 eptorel he bor sasry ce jn vnttel car aes eke uniformi, & apa va an indenenolen le A obae cat 2. me - Za VA : dereodve Rer. 31 Rar. si rigiditade loewsts lelerabe pe_ovice direodre. Deoavece 97 5CQV0A — are eae oon pc 2 hale ovi zon Sent e | tele sini hve f& atruclura trebvie oe posede ( ise MAT feRh ohh 4 diredlit principale ale 8 PS tien pe© shed m cadre Raton sia ee Canals pee eee Brsteme tipree a prelaare a fovlelor Otval sad7 pero Shoctoweh: Contover tr (de cya au neclieS av fractile] Sisko de prebcone cee poke giawt donk 3/Airncle p rela we forte el a y del - Bean wea ditedecr la forsiesae out Aevclurie flevibie La torsiong condac la deformahii wv eforlori maa movi ta alomentele py pe ma imrtrale ake clack’, piece se ape : oem afislor a efovtovilov fn ohm onlee pchinal isemo welnane a forelr hecerale trebote dispas- pe ca on , prichal Cpt & avea orig oporit& La teusene) rie pte | + 4 v1R Fal oe Relizarer an diafragme & planrcclo- ¢ ¢ ( f ie i Ve ei) forke labels bhonale, (pee vite e# d Plansecle drocloiilor molti ebejele joace On rol fo Com por larea de ansambli a she FA sislemele compare de paoluave afectl de ty p alle planar anger sasmpe eatrk sishrtle Ae pr aa chet) all jae portant ay fee fadevele pi sorte onake transi Whee ly spelor f awe (e Catvele we con aware pole a tetra. ass hp Box. oat eae i = tty ad [ r Poey (Zen te cHataR see LePEa amquin afetel & heafugne (plansaal jlwctuvi ler byebenle ge porede 0 ver. 91 0 cigeditete adeovale. 7 i- TI eevee i \ mame) Eee as | aaa 4 zt nn ree oe meee bi eh hee oc ) a In carul_vavi_plensex_ri sl care wnqura Jeg ature. in tre cacleele pevineteaks tigede 0 whe Any moi ibile, forte gis mie sunt polucle peoperfion al on vigil He. oadlre ler. For tile seisouree gant prebiale ‘ta principal de cade rignole tar planseal rigid ontgurs dyformatir agate al cadielor riycle W wk feenbile b) hn cazul unvi pense foibil coco caclel nugget se floibite pres in moc indepencledt fosiet geismice a ener Cavor veloare ole prep tee Lys prot pon Gone cadvele inberioare flnbil i, Pmt AO ng life ma mice => Inregisteenss foomefa mall om Ore Plaats cole wigide -@ Comportare isi pedi va nN sbab— die patos one Sods Dyers inke. cor per area Atsiplivd pi glab dreyoctua a dal ateodori, ont dicks ob cll blata low. Pr Wactiletaler —repreainle capactledec- steduvii de a seclforme, in domeniol pltic fara, 0 ceoluctre substantial a coymer 2 portent ote Oo crdort. "ely corel oni sludbvi cr 0 eS eapeas fey la, ups adiagoree nile eleste, foe tnregistreare 0 degradane bevsct eater > CInd. ce 0 comporFare [eye & adie cine ie 2 capacitel reuse ole dformare Dytisare tn do menial in clone is Comportane fregalt = tomportane 265 - chspatirs) © In weel vat etrocton duchitk , dup> atingerer Qarife clastick, shuclora # defor mes2a in oriatl leile pana A atingerea. Ai maxims, Stodoa cedtare numa hips consumerea. 0707 did ormadi: nla im por Torte reel. duckie po 4 supmnicfei mo fie aetsraté ct Apap te forte de curgeve, deoaree dipa Haale Linita Aestiea wh x por lov ea fate jprd 0 gy = mM loptr ey 1 substatals a pga: : ( lomnperBee oe = cone viet Aiypdt ve ) en® rxscvieh pene piel dyplsan be galt Baa Late ge toe Peale polei® ¢. carachi parte. sulla 94% eee f , - ween FSU pn elastic al a x5t SCLP. fs a) és y fi ) a: Ho“ Ln as: Ao Uy, 4-

Foe, clamtat fox og Gtd > 2 ached (22 ) | Tpropled 7 Llrt, pd (229) pe be ee amine nedilgadlrt 2 Co eee a aa Pe - Pt. atqurarce vat compordevi dui & nivel (AV 540 Strudori Ape boie pecia tam pina oedorea lamin tler Gentes ter aeorle 1 poe reabren lace peristedle clomintilor stoderak concluct be plidicczaner lamin tHov photerke dluchte 4 ple tatann pina udayea lamin tilor aroduvele fowl < proieela re feel pe ca patel. = Steolora ols sapsé ba Pncarcarta Seismica de provectare Fed =« h ome cman cole! elec foal Mich Mier ebook, ch ah Tae een hy sta of oforten = Fadl , aevtie gerd bo fa Ginga fonaver Geet ts phroclvcal ductile flownd rele — dh vesifr cae : Fdludvt pA > Fe? - In soca achonalé he incar care su soUce da cabesl la aac “irked cy albonitele steele 7" fomse in general > Fed , pand Quite a perish, oleate dude Falatt, ed > 2” ae Aeros Gare Fah ee eofele Core por peter es ose AG ee Ade ma > he Ab mbol.(©) Prin pil d& prore dave desipediv & grin) hin ba Dia afecll combined combmadl al mheavcan for ye veJoft on he ae al color nersmree woodatul incovaietor de Pe Nea rence atgew valor poer live. tL) Reoaree adlima seismica By stn schiinbs stnscth ambele opele odk. gvinrir vot f schialalt ba moment? powtive caf 4 nig adv. => Avii swuilore de armatre @ pala Mypliloahe ow la con tferioar’ pa (oor baveler Meppt pt font® buginte qa dit. In eonek desipale edeierit frebui'e a dispest mai deni pl co : AA = Oumeatura toansversold pas pvanee ral Le pealkxa2® 0 ¢o, pane pai ppotince =) crese dupe . ~ tmpucolice flombayol barelor Long( todtieate contin i fe ree an rontle dsipmve ovrcare ap Pe ca nae csipative aa pookt derma artice a shbite bebue aot ured = » aclireafe on ancora] Baa mad. forgr - (atin - i . peed y hrept ot ma converabe/a pe oo previnds Oo manopire Mor ceoleeser. ~23-Structura este supusa la incarcarea seismica de proiectare Fez. In urma unui calcul elastic, toate elementele acestei structuri (ductile si fragile) vor inregistra eforturi egale cu Fea, Aceste eforturi servesc la dimensionarea elementelor structurale ductile, folosind relatil de verificare de tipul urmator: Fayot,na > Fea Conceptul de proiectare slab-disipativa a structuril Siructurile slab-cisipative (fragile) au o ductiltate neglijabila. Deoarece dupa atingerea limitel elastice forta inregistreaza o degradare brusca, aceste structuri trebuie proiectate astfel, ca sub actiunea seismica corespunzatoare SLU structura sa ramana in domeniul elastic. In acest scop, incarcarea seismica de calcul trebuie determinata pe baza spectrului de raspuns elastic ,iar efortul in elementul cel mai solicitat al structurii nu trebuie sa depaseasca efortul capabil al acelui element. 2.7) Explicati principiul de verificare la SLS a unei structuri fn cazul actiunii seismice. Verificarea la starea limita de serviciu (SLS) are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma cutremurelor, care pot aparea de mai multe ori in viata constructiei, prin imitarea degradarii elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor constructiei Calculul deplasarilor laterale pentru SLS se face cu relatia. d,=vad, (6.49) unde: 4, deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acjiunt seismice la SLS q —_factorul de comportare specific tipului de structurd 4, deplasarea aceluiagi punct din sistemul structural, determinatA prin calcul static elastic sub incdrcdri seismice de proiectare factor de reducere care fine seama de intervalul de recurenf al actiunti scismice asociat verficiritor pentru SLS, Pentru structuri din clasa de important Ill si IV, P1O0-1 (2006) prevede o valoare v=05. Verificarea ta SLS se realizeaA prin limitaea deplasritor ative de nivel corespunzStoare una cutremur co interval mediu de recueaS corespunzator SLS, conform uematoaei eli: a! avqd, Sd 630) unde: 4° deplaarea ctativa de nivel sub afiuneS seismic asociata SLS de, deplasarea elativi a aceluiagi nivel, determinatl prin calcu static elastic sub incdecari seismice de proicctare a2 valoarca admis a depiasiri elatve de nivel Pentru cdi cuclemente estructura din materiale gil tagate struct: 33 =0.005h ws) Pentru clidiri avind elemente nestructurale fixate astfel incit nu afecteazS deformafiile structurale sau avind clemente nestructurale cu deformabilitate nati a! -0,008h (652) unde I este indltimea de nivel, 2.8) Descrieti principiile de asigurare a ductili ‘imbindri si structurd a constructiilor metalice. Otelul folosit in constructiile moderne este un material cu 0 ductilitate excelenta in comparatie cu alte materiale de constructii (betonul, zidaria, etc.). Totusi otelulul nu asigura @ ila nivel de material, sectiune, element,In mod implicit o ductlitate adecvata la nivel de structura. Exista o serie de cerinte care trebuie respectate pentru a obtine o ductiitate adecvata a intregii structurt Dustiltatea de material Otelurile uzuale de constructii sunt materiale ductile. P100-1 (2006) impune totusi o serie de cerinte minime pentru otelul folosit in zonele disipative. Acestea sunt urmatoarele: _un raport intre rezistenta la rupere fisi rezistenta minima de curgere fide cel putin 1.20 ~o alungire la rupere de cel putin 20% ~ un palier de curgere distinct, cu alungirea specifica la capatul palierului de curgere, de cel utin 1.5% Ductiltatea de sectiune Efortul capabil si ductilitatea sectiunii transversale a unui element structural intins sunt controlate de rezistenta si ductiitatea otelului din care este fabricat acesta. Un element metalic comprimat nu va avea de regula aceeasi rezistenta si ductiltate ca in cazul in care este intins, deoarece elementele comprimate tsi pot pierde stabiltatea. La nivel de sectiune transversala a unui element structural comprimat fenomenul de pierdere a stabilitatii se numeste voalare. Voalarea reduce nu doar efortul capabil al sectiunii, ci si dustiltatea acesteia. Fenomenul de voalare se poate produce atat la elementele structurale supuse la compresiune (intreaga sectiune transversala comprimata), cat si la cele Incovoiate (cand doar o parte a sectiunil transversale este comprimata). Pentru a asigura o duciiltate c&t mai buna la nivel de sectiune, aceasta trebuie impiedecata sa voaleze, prin asigurarea unor zvelteti cat mai mici ale peretilor sectiunii. Ductiitatea de element Otelul este un material cu o rezistenta ridicata in comparatie cu alte materiale de constructie. In consecinta, elementele structurale metalice dimensionate doar din criterii de rezistenta sunt relativ zvelte. Elementele structurale zvelte au o capacitate portanta la compresiune redusa fata de solicitarea la intindere, aspect care trebuie luat In considerare la dimensionarea elementelor. Fenomenul de flambaj, care afecteaza elementele comprimate, reduce nu doar capacitatea portanta, ci si ductlitatea acestora. Tinand cont de efectele nefavorabile ale zveltetiiridicate asupra raspunsului inelastic al elementelor structurale care includ zone disipative, normele de proiectare seismica impun limitari ale zveltetii, functie de tipul elementulul si de modul de solicitare a acestuia. Este de mentionat aici ca fenomenul de flambaj afecteaza alat elementele comprimate (de exemplu contravantuiri - flambaj prin incovoiere), cat si cele supuse la Incovoiere (de exemplu grinzile — flambaj prin incovoiere-rasucire).. Zveltetea .=L/i (unde Lreste lungimea de flambaj, iar /este raza de giratie) unui element poate fi redusa prin doua modalitati. Prima este folosirea unor sectiuni cu raza de giratie mare. Cea de-a dova consta In reducerea lungimii de flambaj. Modalitatea practica de realizare a acestui obiectiv este dispunerea unor legaturi suplimentare de-a lungul elementului structural. Imbinarile elementelor structurale imbinarile reprezinta un punct sensibil pentru rezistenta seismica de ansamblu a unei constructii. Comportarea imbinarilor este adesea mai complexa decat cea a elementelor ‘Imbinate. 0 atentie deosebita trebuie acordata imbinarilor elementelor care cuprind zone disipative. In general, imbinarile pot fi proiectate ca si imbinari disipative (deformatile plastice au loc in imbinarea propriu-zisa) sau ca imbinari nedisipative (deformatile plastice ‘au loc th elementele imbinate). ‘imbinarile disipative, pe langa criteriile de rigiditate si rezistenta trebuie sa indeplineasca si cerinte de ductilitate (validate experimental), impuse de normele seismice functie de tipul structurii si clasa de ductilitate. Imbinarile nedisipative aflate in vecinatatea zonelor disipative trebuie proiectate sa ramana In domeniul elastic, asigurand dezvoltarea F inelastice in zonele disipative ale elementelor imbinate. Ductilitatea structurii 2SDuctlitatea la nivel de structura se asigura prin ierarhizarea rezistentei elementelor structurale urmarind principiile de proiectare bazata pe capacitate, pentru a localiza deformatile plastice in elementele ductile si a evita cedarea In elementele fragile. Suplimentar, in scopul obtinerii unei ductiitati globale corespunzatoare la structurile multietajate, este necesara asigurarea unui mecanism plastic global a structuri. 2.9) Explicati particularitatile de calcul la actiunea seismica a cadrelor metalice necontravatuite. Cadrele metalice necontravantuite preiau incarcarile laterale prin incovoierea grinzilor si a stalpilor. La acest tip de structuri nodurile rigla-stalp trebuie sa fie de tip rigid, Cadrele necontravantuite au o ductiitate excelenta, dar sunt relativ flexibile in comparatie cu cadrele contravantuite centric sau excentric. Zonele disipative la cadrele necontravantuite sunt amplasate la capetele grinzilor, iar elementele nedisipative sunt stalpii. Aceasta se datoreaza faptului ca stalpii sunt in general mai putini ductili decat riglele, find supusi nu doar la momenie incovoietoare, ci si la forte axiale importante. In plus, formarea articulatiilor plastice in stalpi ar conduce la formarea unui mecaniem plastic de nivel (local). Ducfilitatea de ansamblu excelenta a cadrelor necontravantuite se datoreaza faptului ca deformatille plastice de incovoiere, formate la capetele grinzilor, reprezinta un mod de cedare forte ductil. Totusi, ductilitatea si momentul capabil al grinzilor pot fi reduse daca, pe langa incovoiere, elementul structural este supus unor eforturi de compresiune si/sau forfecare importante. Pentru a limita aceste fenomene, P100-1 (2006) foloseste urmatoarele relatii pentru verificarea grinzilor care contin zone disipative (In care se pot forma articulatii plastice): Mv $1.0 fe V, Muna <05 Veg =Veeg + Vea % 7 N, fra _<0.15 Noire unde: Mari Nea momentul Incovoietor gi forta axiala de proiectare din combinafia seismic’ de incarcari Meee. Vezne $1 None ~ omental incovoietor, forfa tictoare si forta axialA capabile ale sectiunii Relatia cu moment asigura capacitatea portanta a grinzii la moment incovoietor, in timp ce relatiile cu efost axial si cu forta taietoare limiteaza efectele fortei axiale, respectiv a {ortei taietoare asupra momentului capabil si asupra duetitatii zonei disipative. Imbinarile dintre elementele structurale sunt foarte importante pentru un raspuns seismic adeovat al intregii structuri, in special in cazul cadrelor necontravantuite. Aceasta se datoreaza faptului ca zonele disipative se afla la capetele grinzilor, in imediata apropiere a ‘imbinarilor rigla-stalp. In consecinta, imbinarile rigla-stalp trebuie sa posede o suprarezistenta fata de grinzi. Eforturile de calcul tn imbinari se determina conform principiului proiectarii bazate pe capacitate. Pe langa o rigiditate si rezistenta adecvate, imbinarile rigla-stdlp trebuie sa posede si o ductilitate adecvata. imbunatatire a raspunsului ciclic al imbinarilor rigla-stalp poate fi obtinuta prin indepartarea articulatiei plastice de la fata stlpului. In acest scop se pot adopta doua abordari. Prima consta in consolidarea imbinarii folosind rigidizari . Cea de-a doua foloseste 0 strategie opusa — slabirea sectiunii grinzii, astfel incat articulatia plastica sa se formeze in sectiunea slabita si nu la fata stalpului. In ambele cazuri se obtine insa o suprarezistenta a ‘imbinari fata de grinda 2.10) Explicati particularitafile de calcul la actiunea seismic’ a eadralor metalice contravatuite centric weeElementcle cadrelor contravantuite centric sunt solicitate preponderent la forte axiale. Aceste sisteme de preluare a forfclor laterale reprevint8 fn esenta prinzi eu 7Abrele verticale. Elementele disipative ale cadrelor contraviintuite centric sunt contravantuirile fntinse. Celelalte elements (grinzile si stilpii) sunt elemente nedisipative. Exista citeva sisteme tipice de contravantaire: = Contravéintuiri diagonale (vezi Figura 7.8a), la care forfele laterale se considera preluate dose de contravantuirle tinge. Din cauza flambajului, contravintirile comprimate. sunt ncghijate la stabitirea ‘gia sf rezistemed la fore laterale, + Contravantiri in V (vezi Figura 7,86), la care foreleTaterale se considera prelunte tat de contravintuiile itinse, cit $i de ecle comprimate. Aceste contravéntuiri se intersectewzai pe un element structural orizontal (grinda). © Coniravintuiri in K (vezi Figura 7.86), la care contraviinuirile se intersecteaz pe un stp, mu sunt pemnise afi ullizate casi sisteme disipative in zone seismice. Aceste contravantuiri conduc la eforturi concentrate pe stalpi, care pot duce la cedarea prematur a acestora si, ulterior, a intregi struct @ io © Figura 7.8, Tipuri de cadre contravantuite centric: contravantuiti diagonale (a), ‘coniraviinturi in V (b) si contravantuiri in K (c - nepermise) Din cauza flambajului, raspunsul inelastic al contravéntuirilor are un aspect nesimetric evidentiat. Rezistenta la compresiune este mult mai mica decat cea la intindere. Pentru limitarea asimetriei in raspunsul unei contravantuiri, normele de proiectare seismica impun limitari ale zveltetii maxime. Cu toate acestea, reducerea zveltetii nu elimina complet asimetria raspunsului inelastic al contravantuirilor. Pe de alta parte, un ansamblu format din doua contravantuiri dispuse alternativ (una ascendenta si alta descendenta) va avea un raspuns simetric. La calculul cadrelor cu contravantuiri diagonale, aportul contravantuirilor comprimate este negljat. Structura pe ansamblu trebuie insa sa posede o rezistenta si rigiditate similare pentru ambele sensuri ale actiunii seismice. De aceea, structurile cu contravantuiri diagonale ‘rebuie sa aiba un numar apropiat de contravantuiri ascendente si descendente, pentru a asigura un raspuns cat mai simetric al structurii per ansamblu. Grinzile si st&lpii find elemente nedisipative, trebuie dimensionate pentru a avea o suprarezistenta fata de elementele disipative. La cadrele contravantuite in V se iau in caleul atat contravantuirile intinse, cat si cele comprimate, deoarece aceste structuri se proiecteaza pe baza unor factori de comportare mici, ceea ce implica deformatii inelastice reduse. Ductilitatea redusa a acestui tip structural se datoreaza solicitarilor puternice impuse grinzilor dupa flambajul contravantuirii comprimate, care pot duce la cedarea grinzilor si la pierderea rezistentei si rigiditatii globale a structuri. Pentru a limita acest fenomen, grinzile pe care se intersecteaza contravantuirile trebuie dimensionate astfel incat sa poata prelua efortul dezechilibrat cauzat de flambajul contravantuirii comprimate. 2.11) Explicati particularitatile de calcul la actiunea seismicd a eadrelor metalice contravatuite excentric. Cadrele contravantuite excentric sunt caracterizate de o prindere excentrica a contravantuirilor, astfel incat forta axiala din contravantuire se transmite la cealalta contravantuire sau la stalp prin forfecarea si incovoierea unei portiuni a grinzii. Acest segment de grinda se numeste link sau bara disipativa. Uneor’ linkul poate fi un element independent, care nu face parte din grinda. Cadrele contravantuite excentric prezinta avantajul ca sunt foarte ductile (similar cadrelor necontravantuite) si, in acelasi timp, sunt relativ rigide (similar cadrolor contravantuite centric). La cadrele contravantuite excentric Meyelementele disipative sunt linkurile, iar elementele nedisipative sunt grinzile (portiunile din afara linkului), stélpii si contravantuirile. @ » © o Figura 7.11. Cadre contravantuite excentric. Funetie de Iungimea lor, barele disipative se impart fn trei categorii: * Bare disipative scurte, care sunt solicitate preponderent la forfecare * Bare disipative lungi, care sunt solicitate preponderent la incovoiere + Bare disipative intermediare, care caractetizate de interactiunea dintre moment si fort taietoare Inima barelor disipative sourte poate voala atunci cand acestea sunt supuse unor deformatii ‘in domeniul inelastic. Aceasta voalare reduce capacitatea barelor disipative scurte de disipare a energiei seismice. Pentru a limita acest fenomen, inima barelor disipative scurte trebuie rigidizata. 2.12) Descrieti principiile de alcdtuire ductild a grinzilor la cadrele din beton armat. La cadrele din b.a. zonele disipative sunt amplasate in grinzi. in general momentele maxime si, in consecinta, si zonele disipative sunt amplasate la capetele grinzilor. Acestea sunt zonele in care se pot forma articulatii plastice in timpul unui cutremur si care necesita 0 atentie deosebita pentru a le oferi ductilitatea necesara. Unul dintre factoril care pot reduce capacitatea de deformare plastica a grinzilor este forta taietoare. In general, la elementele de b.a. forta taietoare reprezinta un mod de cedare fragil si trebuie evitata. Valor ridicate ale fortei taietoare reduc semnificativ momentul capabil, rigiditatea si ductilitatea grinzilor. ty (a) &) © Figura 8. Diagrama de moment incovoietor pe riglt int-un cadru de ba. solicitat din incéecari ‘gravitationale (a), seismice (b) si gravitationale + seismice (c). O grinda solicitata de incarcari gravitationale are momente negative pe reazeme si pozitive in camp. Aceasta diagrama de eforturi conduce la dispunerea armaturilor longitudinale la partea superioara pe reazeme sia partea inferioara In camp. O dispunere ‘convenabila a armaturii se obtine daca armatura din camp este ridicata pe reazeme (vezi Figura 8.9a). Aceasta modalitate de armare prezinta si avantajul ca armatura inclinata care rezulta este foarte eficienta in preluarea fortei taietoare de pe reazeme. In aceste condi, etrierii pot fi dispusi retativ rar, avand rol constructiv de formare a carcasei de armatura. Tot din conditii constructive pot fi necesare si armaturi longitudinale drepte dispuse dintr-un capat in altul al grinzil Pree‘Modul de armare se schimba radical in cazul unei grinzi care face parte dintr-un cadru amplasat intr-o zona seismica si care este proiectat conform principiului de comportare disipativa. Din efectul combinat al incarcarilor gravitationale si al celor seismice, momentul incovoietor de pe reazem inregistreaza si valori pozitive. Deoarece actiunea seismica isi schimba sensul, ambele capete ale grinzilor vor fi solicitate atat la moment pozitive, cat si la momente negative in gruparea seismica de incarcari. Aceasta situatie impune folosirea unor arii similare de armatura la partea superioara si la cea inferioara a sectiunii, adica folosirea unor armaturi drepte pe toata lungimea riglei (vezi Figura 8.9b). In plus, armatura inclinata nu mai este eficienta pentru preluarea fortei taietoare, deoarece la fel ca si moment, forta taietoare isi poate schimba sensul in cazul actiunii seismice. In consecinta, preluarea fortei taietoare la grinzile solicitate seismic se realizeaza prin armatura transversala (etrieri). In zonele disipative, etrierii trebuie dispusi mai des decat in restul grinzi. ‘Armarea cu bare longitudinale drepte si etrieri prezinta si avantajul unei manopere mai reduse fn comparatie cu armarea cu bare inclinate, fiind preferata in zilele noastre chiar si pentru cadrele amplasate in zone neseismice. 2.13) Descrieti principle de alcdtuire ductilé a stalpilor si peretilor la structuri din beton armat. Cheia asigurarii unei ductilitati corespunzatoare fiind 0 dispunere a armaturilor longitudinale si a celor transversale care sa ofere o confinare buna a betonului si sa elimine cedarea din forta taictoare. Confinarea este cu atat mai importanta in cazul stalpilor, cu c&t aveste elemente sunt solicitate si la forte de compresiune ridicate, pe langa momentele incovoietoare si fortele taietoare. Astfel, pentru o buna confinare a sectiur necesara: _ dispunerea de armaturilor longitudinale intermediare, T fixarea armaturitor longitudinale prin intermediul unor etrieri sau agrafe, — ancorarea etrierilor in betonul confinat prin intermediul unor c&rlige suficient de lungi, indoite la 135°, ca sa previna desfacerea etrierilor la solicitari putemice in domeniul inelastic, 3i _dispunerea mai deasa a etrierilor. O cerinta de ductilitate specifica stAlpilor este innadirea corecta a armaturilor. Contitile tehnologice impun ca armaturile longitudinale din stalpi sa fie innadite la partea inferioara a stalpilor de pe inaltimea unui etal, Peretii sunt elemente structurale care au o rigiditate foarte buna, limitand eficient deformatile laterale ale structurilor supuse actiunii seismice. Atunci cand sunt proiectate si detaliate corespunzator, aceste elemente pot oferi si o ductilitate excelenta. Comportarea peretilor la incarcari laterale depinde in primul rand de raportul dintre inaltimea si latimea acestora. Peretii cu inaltimea apropiata de latime au o comportare dominata de forfecare. Cei cu un raport intre inaltime si latime mai mare de 2 au o comportare guvernata de incovoiere si reprezinta cazul tipic la cladirile multietajate. Trebuie: limitarea efectelor forte’ taietoare (un mod de cedare fragil) prin alegerea dimensiunilor Sectiunii transversale si o armare corespunzatoare _ confinarea zonei disipative (baza peretelui) prin dispunerea armaturilor longitudinale si a Gelor transversale la distante cat mai mici intre ele _ Innadirea armaturilor in afara zonelor disipative i, in zonele plastice potentiale este 2.14) Explicati principiul de asigurare a ductiitatii la nivel de structurd in cazul structurilor din b.a. in cadre sia peretilor structurali cuplati din b.a. 2.15) PODURI weg aS