Evaluarea hazardului la tsunami datorat fenomenelor de origine seismica

INTRODUCERE
n acest studiu s-au folosit seturi de date seismice omogene i fiabile valabile la scar
european, acoperind perioada instrumental cat i cea istoric din zona Mrii Negre. Catalogul
cutremurelor generate in largul marii a fost obtinut din compilarea a 4 cataloage: ANSS-Advanced
National Seismic Sistem-USA, NEIC-National Earthquake Information Centre World Data for
Seismology Denver-USA, ISC-International Seismological Centre-UK si catalogul Romplus al
INCDFP, insumand in total 4674 de evenimente. 600 dintre acestea au avut magnitudini mai mari
de 3.0, fiind grupate in 10 zone seismogene (Fig.1) din rezumat si Figura 1 (din prezentul RST)
Tabel 1. Coordonatele colturilor poligoanelor surselor seismice din zona Marii Negre

Nr.

Sursa seismica

Dobrogea de Nord

Dobrogea Centrala

Shabla

Istanbul

Falia Nord Anatoliana

Coordonatele
colturilor

Nr.

Sursa seismica

Coordonatele
colturilor

LatN

LongE

LatN

LongE

44.75

29.57

42.58

40.08

45.2

29.75

43.4

39.8

45.2

30.1

43

42

44.75

30.1

42.55

42

43.883

27.407

44

36.75

44.784

27.407

45.4

36.75

43.883

28.663

45.24

38.58

44.784

28.663

43.8

38.58

43

28.5

44

33.75

43.74

28.5

44.6

32.75

43.74

29.5

45.2

33.8

43

28.5

44

33.8

41.2

29

44.47

30.35

41.55

29.113

45.25

31.35

41.417

29.95

45.27

31.35

41.195

29.965

44.47

30.35

41.4

31.7

43

31.9

42.5

31.73

44

32.5

42.44

36.45

43

32.5

41.45

36.45

43

31.9

10

Georgia

Novorossjsk

Crimeea

Vestul Marii Negre

Centrul Marii Negre

Pe baza distributiei cutremurelor (Fig.1 si 2) si luand in considerare harta cu zonele

seismice active, s-au stabilit cele 10 surse seismice din Marea Neagra (Tabelul 1): Dobrogea de

Nord (S1), Dobrogea de Central (S2), Shabla (S3), Istanbul (S4), Falia Nord Anatoliana (S5),
Georgia (S6), Novorossjsk (S7), Crimeea (S8), Vestul Marii Negre (S9), Centrul Marii Negre
(S10).

Figura 1. Distributia cutremurelor in arealul Marii Negre si pozitionarea fiecarei surse

seismice

ZONAREA SURSELOR SEISMICE SI PARAMETRII STATISTICI AI ACESTORA

Acest capitol cuprinde diferite metode statistice care au fost aplicate pentru evaluarea
hazardului seismic. S-au folosit tehnici statistice uzuale pentru deducerea parametrilor necesari
care sa descrie ratele la care fiecare sursa seismica a generat in trecut cutremure de diferite
magnitudini, care apoi sunt considerate ca fiind probabilitati de generare a unor cutremure viitoare,
folosite pentru evaluarea hazardului seismic. Parametrii cheie - rata activitatii, valoarea
parametrului b si magnitudinea maxima asteptata, Mmax, sau distributia intensitatii I0 - au fost
evaluati pentru sursele seismice de pe urcat sau din mare. S-au folosit atat catalogul regional cat si
geometriile surselor seismice definite pentru a deduce completitudinea catalogului in functie de
magnitudine, pentru a elimina replicile, pentru a determina distributiile precedente ale
magnitudinilor maxime si pentru a evalua incertitudinile statistice. Activitatea seismica 0 este
definita ca media anuala a numarului de cutremure cu o magnitudine mai mare decat m0 (MW).

SURSA SEISMICA NR.1- DOBROGEA DE NORD

Cutremurele din Dobrogea de Nord sunt asociate prelungirii faliei Peceneaga-Camena,
faliilor Sf. Gheorghe si Sulina. Unele dintre cutremure sunt asociate faliei Lacu Rosu.
Magnitudinea maxima observata in aceasta zona in perioada 1967-2007 a fost mb=4.7 (7 iulie
2005). Aplicand tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut valoarea
maxima a magnitudinii posibile ca fiind mb=5.2/Mw=4.0, cu o eroare de 0.1. Adancimea medie
este de 33 km. Pentru evaluarea hazardului seismic magnitudinea maxima posibila a fost
considerata m0= 3.0 (Mw). Activitatea seismica a fost calculata ca fiind 0 = nr. cutremure/T(ani)
= 0.425 cutremure/an.
SURSA SEISMICA NR. 2 - DOBROGEA CENTRALA
Toate evenimentele seismice produse intre anii 543-2014 sunt generate in cadrul acestei
surse. Cutremurele din aceasta zona sunt asociate prelungirii faliilor Capidava - Ovidiu si Horia Pantelimonul de Sus, in selful Marii Negre. Catalogul structurat pe o perioada de 118 ani (18922010) contine 336 de evenimente cu Mw>0.5, si doar 14 dintre aceastea au avut magnitudini
Mw3. Magnitudinea maxima observata a fost Mw= 5 (12.12.1986). Aplicand tehnica
incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut valoarea maxima a magnitudinii
posibile de Mw.max= 5.2, cu o eroare de 0.1. Magnitudinea minima a fost considerata m0=3.0
(Mw). Activitatea seismica a fost calculata ca fiind 0 = nr. cutremure 14 /T 118 (ani) = 0.118644
cutremure/an. Adancimea medie este 11 km.
Distributia frecventa-magnitudine Gutenberg-Richter determinata pentru S2, in
intervalul de magnitudini Mw cuprins intre 3.0 si 5.0, este prezentata in relatia urmatoare si
reprezentata grafic in Figura 2.
log Nc=-(0.650.06)M + (3.15 0.25),
3.0 <M<5.0
R=0.98, =0.10
Folosind a=6.49 si b=0.85 s-au calculat parametrii statistici pentru zona S2:
a) Magnitudinea maxima posibila in T1 ani (extrasa din catalogul pentru 118 ani) :
Mmax=a/b = 4.85
b) Magnitudinea probabila intr-o perioada TR =50 ani: M max (a log

T1
)/b = 4.27
TR

c) Magnitudinea principala M care ar putea sa apara anual (TR=1): M=(a-log T1)/b = 1.66

70

log Nc (cumulativ number of earthquakes)

M c =2.2

60

Earthquake number N

50
40
30
20
10

0
0

Figura 2. Relatiile frecventa-magnitudine pentru S2 cu MW3.0; a) necumulativ; b)

cumulativ
Metoda statistica a Valorilor Extreme Gumbel I (GI) a fost folosita pentru modelarea
proceselor seismogene in cadrul sursei seismice S2. Folosind parametrii rezultati din metoda
Valorilor Extreme Gumbel I (GI) si o procedura numerica, s-au calculat magnitudinile cea mai
probabila si asteptata, ca functie a perioadelor lor de revenire (Tabelele 2 si 3).
Tabel 2. Magnitudinile cea mai probabila si asteptata si perioadele lor de revenire
pentru S2

MAG cea
mai
probabila
3.53

10

3.97

3.93

75

5.25

5.24

20

4.41

4.39

100

5.43

5.43

30

4.66

4.65

130

5.6

5.59

40

4.85

4.84

150

5.69

5.68

50

4.99

4.98

200

5.87

5.87

60

5.1

5.1

300

6.13

6.12

TR (ani)

MAG
asteptata

TR (ani)

3.46

70

MAG cea
mai
probabila
5.2

MAG
asteptata
5.2

Tabel 3. Solutiile de plan de falie

Data

18/09/2008

Ora

Min.

22

Lat.

43.91

Lon.

29.01

Adancime

8.4

Mw

Pl A

Pl B

az

dip

slip

az

dip

slip

140

44

51

57

122

SURSA SEISMICA NR.3- SHABLA

Sursa seismica Shabla apartine din punct de vedere geografic zonei bulgaresti, iar din punct
de vedere tectonic aceasta apartine marginii de S a Platformei Moesice. In zona Sabla - Cap
Kaliakra au fost localizate o multitudine de focare normale, cu o dezvoltare pe directia NE-SW,
de-a lungul careia apar epicentre ale unor cutremure crustale. Zona activa din punct de vedere
tectonic se afla in partea de N-E, fiind dezvoltata in paralel si in Marea Neagra, cu o orientare NESW si care se scufunda in zona Burgas. Focarele cutremurelor din zona Shabla apar pe un sector
activ de 20-25 km lungime si doar 15 dintre acestea au avut Mw4. Distributia epicentrelor
marcheaza asocierea liniilor structurale existenta in zona Shabla, care sutn caracterizate de un
maxim de 7.2 (31.03.1901).
Pentru evaluarea hazardului seismic s-au folosit evenimentele dintr-un interval de 113 ani
(1091-2014), constand in 37 de cutremure cu Mw>1.1, si numai 19 evenimente cu Mw>3.0 (Tabel
4). Adancimea medie intalnita in aceasta zona seismica este 16.4 km. Magnitudinea minima a fost
considerata m0= 3.0 (Mw). Activitatea seismica a fost calculata ca fiind 0 = nr. cutremure 19 /T
113 (ani) = 0.165137 cutremure/an.
Magnitudinea maxima observata in zona Shabla este de Mw= 7.2 (31.03.1901). Aplicand
tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut valoarea maxima a
magnitudinii posibile de Mw.max= 7.4 cu o eroare de 0.1
Tabel 4. Cutremure cu Mw3
Numarul
cutremurului
din catalog

Anul

Luna

Ziua

32
40
55

1901
1988
2011

3
6
10

31
11
11

33
34

1901
1901

4
4

25
26

38
54

1985
2009

7
12

17
06

36
41
42

1984
1991
1997

2
9
4

7
1
20

31
35
37
46

1901
1901
1984
2005

3
7
3
8

31
30
21
9

Ora

Lat0N

Falia Intramoesica
11:30:00
43.6
11:52:28
43.5
19:49:06
43.51
Falia Kaliakra
22:25:00
43.4
01:10:00
43.4
Falia Razelm
6:31:52
43.4
17:11:43
43.35
Falia Vest Midia
11:16:05
43.2
01:15:26
43.1
00:00:41
43.124
Falia Kavarna
07:10:24
43.4
03:30:00
43.4
1:35:37
43.4
10:23:22
43.331

Long0E

Adancimea
(km)

Tipul
de
Mag.

28.7
29.7
28.79

30
33
18

5
3.3
3.3

Mw
mb
Mw

28.5
28.5

10
10

5
4.5

Mw
Mw

29
28.86

33
2

3.5
3.3

mb
mL

29.1
28.8
29.159

33
0
10

4
4.6
3.6

mb
mb
Mw

28.7
28.7
28.7
28.837

14
15
33
5

7.2
6
3.3
3.2

Mw
Mw
mb
MD

49
51
53
56
57

2006
2009
2009
2012
2013

8
8
11
12
2

25
5
30
3
6

00:00:07
07:49:00
05:48:08
18:58:39
22:45:21

43.391
43.447
43.42
43:447
43.39

28.769
28.692
28.65
28.653
28.72

2
10
10
10
2

3.8
5
4.3
4.9
3.4

Mw
Mw
ML
ML
mL

Distributia Gutenberg-Richter pentru frecventa-magnitudine determinata pentru S3, in

intervalul de magnitudini intre 3.0 si 7.2, este reprezentata in relatia urmatoare si in Figura 3.
M c =2.2
2

log Nc (cumulativ number of earthquakes)

Earthquake number N

0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5
M

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.5
M

Fig. 3. Relatiile frecventa-magnitudine pentru S2 cu MW3.0; a) necumulativ; b) cumulativ

log Nc=-(0.320.02)M + (2.13 0.11),

3.0 <M<7.2

R=0.97, =0.11
Folosind a=2.13 si b=0.32 s-au calculat parametrii statistici ai sursei S3:
a) Magnitudinea maxima posibila T1 ani (extrasa din catalog - 113 ani) :
Mmax=a/b = 6.66
b) Cea mai probabila magnitudine pentru o perioada de revenire TR =50 ani:

M max (a log

T1
)/b = 5.55
TR

c) Magnitudinea principala care ar putea sa apara anual (TR=1): M=(a-log T1)/b = 0.24
Tabelul 5 a. Magnitudinea cea mai probabila si cea mai asteptata si perioadele lor de
revenire pentru S3

MAG cea
mai
probabila
1.83

10

2.84

TR (ani)

MAG
asteptata

TR (ani)

1.67

75

MAG cea
mai
probabila
5.78

2.76

100

6.2

MAG
asteptata
5.77
6.19

20

3.85

3.81

150

6.79

6.79

30

4.44

4.42

180

7.06

7.05

40

4.86

4.84

200

7.21

7.21

50

5.19

5.17

300

7.8

7.8

60

5.45

5.44

400

8.22

8.22

70

5.68

5.67

475

8.47

8.47

Metoda statistica a Valorilor Extreme Gumbel I (GI) a fost folosita pentru modelarea
proceselor seismogene in cadrul sursei seismice S3. Folosind parametrii rezultati din metoda
Valorilor Extreme Gumbel I (GI) si o procedura numerica, s-au calculat cea mai probabila si cea
mai asteptata magnitudine, ca functie a perioadelor de revenire (Tabelul 5).
Tabelul 5b. Solutii de plan de falie
Anul
2009

Luna

Ziua

Ora

Min.

Lat.

Lon.

Adancime

Mw

az1

dip

slip

az

dip

slip

49

43.37

28.75

4.8

281

70

189

87

16

305

82

26

211

65

171

168

82

86

15

117

Extrase de la USGS
2011

10

11

19

49

43.51

28.79

18

3.3

SURSA SEISMICA NR.4- ISTANBUL

Distributia epicentrelor cutremurelor ce caracterizeaza sursa Istanbul este marcata de liniile
structurale apartinand sistemului de falii Nord Anatoliene. Faliile din zona Istanbul au o dezvoltare
ampla, sectorul activ avand sute de kilometrii. Magnitudinea maxima observata, in zona de uscat,
a fost de 7.6 (Mw), in data de 17.08.1999, cutremurul s-a generat la o adancime de h=17km.
Magnitudinea maxima observata pentru un cutremur generat in larg a fost de Mb= 4.8, in data de
12.12.1993. Aplicand tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut
valoarea maxima a magnitudinii posibile de Mw.max= 5.2, cu o eroare de 0.1.
Pentru evaluarea hazardului seismic s-a folosit catalogul pe o perioada de 67 de ani (19462014), continand 620 de cutremure cu Mw>0.2, dintre care doar 32 de evenimente cu Mw>3.0.
Adancimea medie in aceasta zona este de 22.1 km. Pentru zona Istanbul, valoarea minimia a
magnitudinii luate in considerare a fost de m0= 3.0 (Mw). Activitatea seismica a fost calculata ca
fiind 0 = nr. cutremure /T (ani) = 32 evenimente / 67 ani = 0.47761 cutremure/an.
Distributia Gutenberg-Richter pentru frecventa-magnitudine determinata pentru S4, a
fost realizata luand in considerare un catalog extins, continand si cutremurele generate pe uscat, in
apropiere de tarm. Intervalul de magnitudini (Mw) a fost intre 3.0 si 6.7, fiind reprezentat in relatia
urmatoare si in Figura 4.

M c =2.5

log Nc (cumulativ number of earthquakes)

200

Earthquake number N

150

100

50

0
0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

Figura 4. Relatiile frecventa-magnitudine pentru S4 cu MW3.0; a) necumulativ; b)

cumulativ
log Nc=-(0.530.06)M + (3.29 0.29),

3.0 <M<6.7

R=0.92, =0.31
Folosind a=3.29 si b=0.53 s-au calculat parametrii statistici ai sursei S4:
a) Magnitudinea maxima posibila in T1 ani (extrasa din catalog - 67 ani) :
Mmax=a/b = 6.21
b) Cea mai probabila magnitudine pentru o perioada de revenire de TR =50 ani:

M max (a log

T1
)/b = 5.97
TR

c) Magnitudinea principala care ar putea sa apara anual (TR=1): M=(a-log T1)/b = 2.76
Tabelul 6. Solutii de plan de falie
An
1990
1992

Luna
6
11

Ziua
10
16

Ora
11
11

Min
36
31

Lat
41,25
41,28

Long
29,33
29,96

Adancime
(km)
17
10

Mw
4.1
3.5

PLAN 1
Strike
264
126

Dip
53
82

PLAN 2
Rake
177
117

Strike
356
232

Dip
88
28

Rake
37
17

SURSA SEISMICA NR. 5- FALIA NORD ANATOLIANA

Aceasta sursa se refera la un sistem de falii situat la N de Falia Nord Anatoliana, care a
prezentat o activitata seismica intensa in perioada 1954-2011, cu un numar total de 265 de
cutremure (Mw2). Distributia epicentrelor marcheaza asocierea cu linii structurale existente,
magnitudinea maxima observata in zona fiind 6.1, in data de 19.08.1954. Aplicand tehnica

incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut valoarea maxima a magnitudinii
posibile de Mw.max= 6.3, cu o eroare de 0.1. Pentru evaluarea hazardului seismic s-a folosit
catalogul pentru 58 de ani (1954-2011), continand 192 de cutremure cu Mw>3.0. Adancimea
medie in zona este de 14.8 km.
Pentru aceasta zona, magnitudinea minima luata in considerarea a fost m0= 3.0 (Mw).
Activitatea seismica este 0 = nr. de evenimente/T(ani) = 192 evenimente/58 ani= 3.3103448
evenimente/an.
Distributia Gutenberg-Richter pentru frecventa-magnitudine determinata pentru S5, in
intervalul de magnitudini intre 3.1 si 6.1, este reprezentata in relatia urmatoare si in Figura 5.
log Nc=-(0.610.04)M + (2.91 0.20),
R=0.97, =0.13
M c =2.6

3
log Nc (cumulativ number of earthquakes)

50

40
Earthquake number N

3.1 <M<6.1

30

20

10

0
0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

6.0

6.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

6.0

6.5

Figura 5. Relatiile frecventa-magnitudine pentru S5 cu MW3.0; a) necumulativ; b)

cumulativ
Folosind a=6.49 si b=0.85 s-au calculat parametrii statistici ai sursei S5:
a) Magnitudinea maxima posibila in T1 ani (extrasa din catalog - 54 ani):
Mmax=a/b =

4.77

b) Cea mai probabila magnitudine pentru o perioada de revenire de TR =50 ani:

M max (a log

T1
)/b = 4.66
TR

c) Magnitudinea principala care ar putea sa apara anual (TR=1): M=(a-log T1)/b = 1.88
Metoda statistica a Valorilor Extreme Gumbel I (GI) a fost folosita pentru modelarea
proceselor seismogene in cadrul sursei seismice S5. Folosind parametrii rezultati din metoda
Valorilor Extreme Gumbel I (GI) si o procedura numerica, s-a calculat cea mai probabila si cea
mai asteptata magnitudine, ca functie a perioadelor de revenire (Tabelul 7).

Tabel 7. Magnitudinea cea mai probabila si cea mai asteptata si perioadele lor de
revenire pentru S5

MAG cea
mai
probabila
3.72

10

4.31

4.26

80

6.06

6.06

20

4.89

4.87

90

6.16

6.16

30

5.24

5.22

100

6.25

6.25

40

5.48

5.47

150

6.59

6.59

50

5.67

5.66

170

6.7

6.7

60

5.82

5.81

200

6.84

6.83

70

5.95

5.94

220

6.91

6.91

TR (ani)

MAG
asteptata

TR (ani)

3.63

75

MAG cea
mai
probabila
6.01

MAG
asteptata
6

SURSA SEISMICA NR. 6 - GEORGIA

Sursa seismica Georgia este caracterizata de distributia epicentrelor a 356 de cutremure
crustale, generate in perioada 1958-2011, cu magnitudine Mw 2 si 140 de cutremure crustale (cu
adancimi sub 35 km, conform lui V. Starostenko et al. 2004) cu magnitudine Mw3, generate in
perioada 1970-2014. Adancimea medie este de 13.5 km. Distributia epicentrelor marcheaza
asocierea cu liniile structurale existente din zona, care sunt caracterizate de un maxim observat de
Mw=5.7, pentru un cutremur generat in data de 23.12.2012. Pentru zona Georgia, magnitudinea
minima considerata a fost m0= 3.0 (Mw). Activitatea seismica este 0 = nr. de evenimente/T(ani) =
138 evenimente/44 ani= 3.136363 evenimente/an. Magnitudinea maxima observata a fost Mb=
5.8/Mw=5.5 (16.07.1963). Aplicand tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime observate
s-a obtinut valoarea maxima a magnitudinii posibile de Mw.max= 5.6, cu o eroare de 0.1.
Tabel 8. Solutii de plan de falie
An

Luna

Ziua

Ora

Min

Lat

Long

Adancime

Mw

Pl A

Pl B

az

dip

slip

az

dip

slip

2012

12

23

21

43.65

38.04

15

5.7

305

88

14

214

76

178

2012

12

25

22

44

42.435

40.972

10

5.4

212

86

175

302

85

Distributia Gutenberg-Richter pentru frecventa-magnitudine determinata pentru S6,

in intervalul de magnitudini cuprins intre 3.1 si 4.9, este reprezentata in relatia urmatoare si in
Figura 6.
log Nc=-(0.590.02)M + (3.50 0.10),
R=0.99, =0.07

3.0 <M<5.5

50

Mc =2.4
log Nc (cumulativ number of earthquakes)

Earthquake number N

40

30

20

10

0
0.0

1.0

2.0

3.0
M

4.0

5.0

6.0

0.0

1.0

2.0

3.0
M

4.0

5.0

6.0

Figura 6. Relatiile frecventa-magnitudine pentru S6 cu MW3.0; a) necumulativ; b)

cumulativ
Folosind a=3.5 si b=0.59 s-au calculat parametrii statistici ai sursei S6:
a) Magnitudinea maxima posibila in T1 ani (extrasa din catalog - 44 ani):
Mmax=a/b = 5.93
b) Cea mai probabila magnitudine pentru o perioada de revenire de TR =50 ani
T
M max (a log 1 )/b = 6.03
TR
c) Magnitudinea principala care ar putea sa apara anual (TR=1): M=(a-log T1)/b = 3.15
SURSA SEISMICA NR. 7 - NOVOROSSIYSK
Distributia epicentrelor in zona Novorossiysk marcheaza asocierea cu liniile structurale
existente, caracterizate de un maxim observat de 5.5 (Mb) (3.09.1978). Aplicand tehnica
incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut valoarea maxima a magnitudinii
posibile asteptate de Mw.max= 5.8, cu o eroare de 0.1. Sursa seismica Novorossiysk este
caracterizata de 63 de cutremure crustale cu Mw 3.0, din care 26 cu Mw 4, generate in intervalul
de timp 1966-2012. Adancimea medie a focarelor este de 20.8 km. Pentru evaluarea hazardului
seismic, magnitudinea minima considerata a fost m0= 3.0 (Mw). Activitatea seismica este 0 = nr.
de evenimente/T(ani) = 63 evenimente/46 ani= 1.3695652 evenimente/an.
Distributia Gutenberg-Richter pentru frecventa-magnitudine determinata pentru S7,
in intervalul de magnitudini intre 3.0 si 5.2, este reprezentata in relatia urmatoare si in Figura 7.

2.0

Earthquake number N

log Nc (cumulativ number of earthquakes)

1.0

0
0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

Mw

3.0
Mw

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

Figura 7. Relatiile frecventa-magnitudine pentru S7 cu MW3.0; a) necumulativ; b)

cumulativ
log Nc=-(0.750.06)M + (3.84 0.24),

3.0 <M<5.2

R=0.98, =0.11
Folosind a=3.84 si b=0.75 s-au calculat parametrii statistici ai sursei S7:
a) Magnitudinea maxima posibila in T1 ani (extrasa din catalog - 46 ani):
Mmax=a/b =

5.12

b) Cea mai probabila magnitudine pentru o perioada de revenire de TR =50 ani

M max (a log

T1
)/b = 5.17
TR

c) Magnitudinea principala care ar putea sa apara anual (TR=1): M=(a-log T1)/b = 3.15
(TR=1): M=(a-log T1)/b = 2.9
Metoda statistica a Valorilor Extreme Gumbel I (GI) a fost folosita pentru modelarea
proceselor seismogene in cadrul sursei seismice S7.
Folosind parametrii rezultati din metoda Valorilor Extreme Gumbel I (GI) si o procedura
numerica, s-au calculat cea mai probabila si cea mai asteptata magnitudine, ca functie a perioadelor
de revenire (Tabelul 9).
Tabel 9a. Magnitudinea cea mai probabila si cea mai asteptata si perioadele lor de
revenire pentru S7

MAG cea
mai
probabila
3.89

10

4.34

TR (ani)

MAG
asteptata

TR (ani)

3.81

90

MAG cea
mai
probabila
5.79

4.31

100

5.86

MAG
asteptata
5.79
5.86

20

4.8

4.78

130

6.03

6.03

30

5.07

5.06

150

6.13

6.12

40

5.26

5.25

170

6.21

6.21

50

5.4

5.4

190

6.28

6.28

60

5.52

5.52

200

6.32

6.31

70

5.63

5.62

220

6.38

6.37

Tabel 9b. Solutii de plan de falie

An

Luna

Ziua

Ora

Min

Lat

Long

Adancime

Mw

Pl A

Pl B

az

dip

slip

az

dip

slip

1978

21

43.65

38.04

15

5.7

301

12

93

117

78

89

1984

11

23

58

43.39

41.18

10

4.8

55

76

110

177

24

35

SURSA SEISMICA NR. 8.- CRIMEA

In zona Crimea au fost evidentiate 62 cutremure crustale cu Mw3.0, generate in perioada
1927-2014. Distributia epicentrelor marcheaza asocierea cu linii structurale existente, caracterizate
de un maxim observat de 6.5 Mw, pentru un cutremur generat in data de 11.09.1927. Aplicand
tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut valoarea maxima a
magnitudinii posibile de Mw.max= 6.7, cu o eroare de 0.1. Pentru evaluarea hazardului seismic,
magnitudinea minima considerata a fost m0= 3.0 (Mw). Activitatea seismica este 0 = nr. de
evenimente/T(ani) = 62 evenimente/87 ani= 0.7126436 evenimente/an.
Distributia Gutenberg-Richter pentru frecventa-magnitudine determinata pentru S8,
in intervalul de magnitudini cuprins intre 3.0 si 6.5, este reprezentata in relatia urmatoare si in
Figura 8.
log Nc=-(0.380.02)M + (2.43 0.09),

3.0 <M<6.5

R=0.99, =0.09
M c =2.8

logNc (number of earthquakes)

Earthquake number

1
0.0

1.0

2.0

3.0

4.0
M

5.0

6.0

7.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0
M

5.0

6.0

7.0

Figura 8. Relatiile frecventa-magnitudine pentru S8 cu MW3.0; a) necumulativ; b)

cumulativ
Folosind a=2.43 si b=0.38 s-au calculat parametrii statistici ai sursei S8:
a) Magnitudinea maxima posibila in T1 ani (extrasa din catalog - 87 ani):
Mmax=a/b =

6.39

b) Cea mai probabila magnitudine pentru o perioada de revenire de TR =50 ani

M max (a log

T1
)/b = 5.76
TR

c) Magnitudinea principala care ar putea sa apara anual (TR=1):

M=(a-log T1)/b = 1.29

Metoda statistica a Valorilor Extreme Gumbel I (GI) a fost folosita pentru modelarea
proceselor seismogene in cadrul sursei seismice S8. Folosind parametrii rezultati din metoda
Valorilor Extreme Gumbel I (GI) si o procedura numerica, s-au calculat cea mai probabila si cea
mai asteptata magnitudine, ca functie a perioadelor de revenire (Tabelul 10).
Tabel 10a. Magnitudinea cea mai probabila si cea mai asteptata si perioadele lor de
revenire pentru S8

MAG cea
mai
probabila
3.24

10

4.04

3.98

110

6.83

6.83

20

4.85

4.82

150

7.19

7.19

35

5.5

5.48

170

7.34

7.34

55

6.03

6.02

190

7.47

7.47

70

6.31

6.3

200

7.53

7.53

85

6.53

6.53

220

7.64

7.63

TR (ani)

MAG
asteptata

TR (ani)

3.11

100

MAG cea
mai
probabila
6.72

MAG
asteptata
6.72

Tabel 10b. Solutii de plan de falie

An

Luna

Ziua

Ora

Min

Lat

2008

24

14

14

45.18

1998

10

16

15

24

1998

10

18

22

2001

30

2007

27

Long

Adancime

Mw

Pl A

Pl B

az

dip

slip

az

dip

slip
159

36.49

11

3.5

274

69

184

90

44,04

33,6

33

4.1

132

63

107

278

32

60

44,03

33,62

33

4.1

251

90

20

161

70

180

30

44.015

34.496

33

4.2

281

32

139

47

70

65

54

44,32

33,03

10

274

69

184

90

159

1999

16

40

44,65

34,65

10

114

87

75

11

15

167

1990

08

16

32

44,71

34,95

25

4.6

216

52

75

59

41

108

SURSA SEISMICA NR. 9 -VESTUL MARII NEGRE

Geometria sursei seismice vestul Marii Negre este definita de 8 cutremure crustale
genrate in intervalul de timp 1970-2010. Magnitudinea maxima observata a fost 4.9 Mw
(07.05.2008). Aplicand tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime observate s-a obtinut
valoarea maxima a magnitudinii posibile de Mw.max= 5.1, cu o eroare de 0.1.
Pentru evaluarea hazardului seismic in aceasta zona, magnitudinea minima considerata a
fost m0= 3.0 (Mw). Adancimea medie este de 14.8 km. Activitatea seismica este 0 = nr. de
evenimente/T(ani) = 8 evenimente/41 ani= 0.19512 evenimente/an. Datorita numarului scazut de
cutremure generate in aceasta zona, nu s-au putut calcula valorile statistice. Totusi, sursa va fi
inclusa in cadrul seismicitatii atunci cand se va calcula hazardul probabilistic.
Tabel 11. Solutii de plan de falie
An

Luna

2008

Ziua

Ora

08

Min

00

Lat

45.37

Long

31.29

Adancime

20

Mw

4.9

Pl A

Pl B

az

dip

slip

az

dip

slip

264

55

115

45

42

59

SURSA SEISMICA NR. 10 - CENTRUL MARII NEGRE

In aceasta zona, intitulta zona centrala a Marii Negre, 11 de cutremure au fost generate in
trecut, in intervalul de timp 1985-2014. Activitatea seismica este caracterizata de un maxim
observat de Mw=5.3 (10.12.2007). Aplicand tehnica incrementului asupra magnitudinii maxime
observate s-a obtinut valoarea maxima a magnitudinii posibile de Mw.max= 5.5, cu o eroare de
0.1. Adancimea media este de 26.9 km. Pentru aceasta zona, magnitudinea minima considerata a
fost m0= 3.0 (Mw). Activitatea seismica este 0 = nr. de evenimente/T(ani) = 21 evenimente/29
ani= 0.7241379 evenimente/an.
Distributia Gutenberg-Richter pentru frecventa-magnitudine determinata pentru
S10, in intervalul de magnitudini intre 3.0 si 5.3, este reprezentata in relatia urmatoare si in Figura
9.
log Nc=-(0.810.09)M + (3.30 0.32),
3.0 <M<5.3
R=0.97, =0.10
Folosind a=3.30 si b=0.81 s-au calculat parametrii statistici ai sursei S10:
a) Magnitudinea maxima posibila in T1 ani (extrasa din catalog - 29 ani):
Mmax=a/b =

4.07

b) Cea mai probabila magnitudine pentru o perioada de revenire de TR =50 ani

T1
)/b = 4.37
TR
c) Magnitudinea principala care ar putea sa apara anual (TR=1):
M max (a log

M=(a-log T1)/b = 2.27

Earthquake number N

log Nc (cumulativ number of earthquakes)

0
0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

0.0

1.0

2.0

Mw

3.0

4.0

5.0

Mw

Figura 9. Relatiile frecventa-magnitudine pentru S10 cu MW3.0; a) necumulativ; b)

cumulativ
Tabel 12. Solutii de plan de falie
An
1991

Luna
7

Ziua
25

Ora
8

Min
26

Lat
43,12

Long
31,3

Adancime
10

Mw
4.6

Pl A
az
235

dip
88

Pl B
slip
168

az
325

dip
78

slip
2

In Tabelele 13 si 14 sunt reprezentati toti parametrii staistici obtinuti prin relatia GR.
Tabel 13. Parametrii statistici obtinuti prin relatia GR
Sursa
seismica
2
3
4
5
6
7
8
10

3.15
2.13
3.29
2.91
3.5
3.84
2.43
3.3

0.65
0.32
0.53
0.61
0.59
0.75
0.38
0.81

Mmax
4.85
6.66
6.21
4.77
5.93
5.12
6.39
4.07

Mmp
(Tr=50y)
4.27
5.55
5.97
4.66
6.03
5.17
5.76
4.37

Mp
(1 year)
1.66
0.24
2.76
1.88
3.15
2.90
1.29
2.27

TR
(Mo)
53.07
58.40
17.06
56.68
14.81
21.21
39.33
34.00

p (Mo)

Mobs ITcat

1.88%
1.71%
5.86%
1.76%
6.75%
4.71%
2.54%
2.94%

4.9
7.2
5.2
6.1
5.5
5.2
6.5
5.3

118
113
67
58
44
46
87
29

Tabel 14. Parametrii statistici obtinuti prin relatia GR

Sursa

ITcat

0 (ev/year)

Mmin

Mmax

40

17

0.425000

2.5

4.0

33

118

14

0.118644

4.9

11

113

19

0.168142

7.2

16.4

67

32

0.477612

5.2

22.1

58

192

3.310345

6.1

14.8

44

138

3.136364

5.5

16.4

46

63

1.369565

5.2

20.8

87

62

0.712644

6.5

22.8

41

0.195122

4.9

14.8

10

29

21

0.724138

5.3

26.9

h (km)

Pentru acest studiu s-a folosit teoria valorilor extreme Gumbel, prima distributie
asimptotica a valorilor extreme (sau functia distributiei cumulativ), unde variabila este nelimitata.
S-a incercat folosirea celei de-a treia distributie asimptotica, dar din cauza numarului redus de
cutremure intregistrate intr-o sursa seismica data, din Marea Neagra, metoda nu a dat rezultate. In
Tabelul 15 sunt prezentate rezultatele obtinute prin metoda statistica a Valorilor Extreme Gumbel
I (GI).
Tabel 15. Magnitudinile cutremurelor pentru sursele seismice din Marea Neagra
Sursa
Dobrogea de Nord (S1)
Dobrogea Centrala (S2)
Shabla (S3)
Istanbul (in larg) (S4)
Falia Nord Anatoliana (S5)
Georgia (S6)
Novorossjsk (S7)
Crimeea (S8)
Vestul Marii Negre / West
Black Sea (S9)
Centrul Marii Negre / Mid
West Black Sea (S10)

4.7( mb)
5.0 (mL)
7.2 (Mw)
4.7 (mb)
6.1 (Mw)
5.7 (Mw)
5.5 (mb)
6.5 (Mw)
4.9 (Mw)

Perioada de
revenire
(ani)**
55
175
85
60
85
-

Mag.
Maxima
posibila *
5.0
5.2
7.4
5.2
6.3
6.0
5.8
6.7
5.1

Perioada de
revenire
(ani)**
70
220
110
95
100
-

5.3 (mb)

5.5

Mag. Maxima
observata

* Obtinute prin aplicarea tehnicii incrementului

** Obtinute prin metoda statistica Gumbel I
Doar in cadrul a doua dintre cele zece surse au fost observate magnitudini mai mari de 6,
cu o perioada de recurenta de 85 de ani si in cazul unei singure surse s-a observat o magnitudine
mai mare de 7, cu o perioada de recurenta de 175 ani (Tabelul 15).

EVALUAREA HAZARDULUI PROBABILISTIC PENTRU BAZINUL MARII NEGRE,

FOLOSIND NUMAI SURSELE SEISMICE CRUSTALE
Deoarece proiectul are ca obiectiv principal posibilele efecte ale surselor crustale din
Marea Neagra care pot afecta coasta ce N-V a marii, in acest capitol s-a calculat hazardul seismic
doar pentru sursele crustale.
Pentru a se obtine harta de hazard seismic in zona Marii Negre, pentru cutremurele
crustale s-au folosit ca date de intrare informatiile din Tabelul 15, la care s-a aplicat algoritmul
McGuire (1976). In figurile de mai jos sunt prezentate hartile de hazard cu referire la probabilitatea
de depasire a valorilor intensitatii macroseismice (I= V, VI, VII si IX) pentru diferite perioade de
timp: anual - Fig. 10; 50,100, 475 ani - Fig.11 si cu referire la intensitatile macroseismice pentru
diferite perioade de revenire (50, 100, 475 si 1000 ani) reprezentate in Fig. 12.
The annual seismic hazard for I=III

0.55

46

0.5
0.45

45

0.4

Lat N

0.35

44

0.3
0.25
0.2

43

0.15
0.1

42

0.05
0

41

-0.05

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E
The annual seismic hazard for I=V

0.075

46

0.07
0.065
0.06

45

0.055
0.05

Lat N

0.045

44

0.04
0.035
0.03

43

0.025
0.02
0.015

42

0.01
0.005
0

41

-0.005

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E

Figura 10 . Harti de hazard seismic anul in termeni de intensitati macroseismice

Seismic hazard curves in terms of excedeence probability

for a return period of 50 years and I=V
(computations realised without Vrancea intermediate zone)

1.2

46

1.1
1
0.9

45

0.8

Lat N

0.7

44

0.6
0.5
0.4

43

0.3
0.2
0.1

42

0
-0.1

41

-0.2

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E
Seismic hazard curves in terms of excedeence probability
for a return period of 50 years and I=VI
(computations realised without Vrancea intermediate zone)

1.2

46

1.1
1
0.9

45

0.8

Lat N

0.7

44

0.6
0.5
0.4

43

0.3
0.2
0.1

42

0
-0.1

41

-0.2

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E
Seismic hazard curves in terms of excedeence probability
for a return period of 100 years and I=V
(computations realised without Vrancea intermediate zone)

1.2

46

1.1
1
0.9

45

0.8

Lat N

0.7

44

0.6
0.5
0.4

43

0.3
0.2
0.1

42

0
-0.1

41

-0.2

27

28

29

30

31

32

33

34
Long E

35

36

37

38

39

40

41

Seismic hazard curves in terms of excedeence probability

for a return period of 100 years and I=VI
(computations realised without Vrancea intermediate zone)

1.2

46

1.1
1
0.9

45

0.8

Lat N

0.7

44

0.6
0.5
0.4

43

0.3
0.2
0.1

42

0
-0.1

41

-0.2

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E
Seismic hazard curves in terms of excedeence probability
for a return period of 100 years and I=VII
(computations realised without Vrancea intermediate zone)

1.2

46

1.1
1
0.9

45

0.8

Lat N

0.7

44

0.6
0.5
0.4

43

0.3
0.2
0.1

42

0
-0.1

41

-0.2

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E
Seismic hazard curves in terms of excedeence probability
for a return period of 475 years and I=V
(computations realised without Vrancea intermediate zone)

1.2

46

1.1
1
0.9

45

0.8

Lat N

0.7

44

0.6
0.5
0.4

43

0.3
0.2
0.1

42

0
-0.1

41

-0.2

27

28

29

30

31

32

33

34
Long E

35

36

37

38

39

40

41

Seismic hazard curves in terms of excedeence probability

for a return period of 475 years and I=VI
(computations realised without Vrancea intermediate zone)

1.2

46

1.1
1
0.9

45

0.8

Lat N

0.7

44

0.6
0.5
0.4

43

0.3
0.2
0.1

42

0
-0.1

41

-0.2

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E
Seismic hazard curves in terms of excedeence probability
for a return period of 475 years and I=VII
(computations realised without Vrancea intermediate zone)

1.2

46

1.1
1
0.9

45

0.8

Lat N

0.7

44

0.6
0.5
0.4

43

0.3
0.2
0.1

42

0
-0.1

41

-0.2

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E

Figura 11. Harti de hazard cu probabilitatea de depasire pentru o valoarea data a intensitatii
macroseismice

Seismic hazard maps in terms of macroseismic intensities for 50 years period

(computations realized without Vrancea intermediate zone)
8.5

46

8
7.5
7

45

6.5
6
5.5

Lat N

44

5
4.5
4

43

3.5
3
2.5

42

2
1.5
1
0.5

41
27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E
Seismic hazard maps in terms of macroseismic intensities for 100 years period
(computations realized without Vrancea intermediate zone)
8.5

46

8
7.5
7

45

6.5
6

Lat N

5.5

44

5
4.5
4

43

3.5
3
2.5

42

2
1.5
1

41

0.5

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E
Seismic hazard maps in terms of macroseismic intensities for 475 years period
(computations realized without Vrancea intermediate zone)

8.5

46

8
7.5
7

45

6.5
6

Lat N

5.5

44

5
4.5
4

43

3.5
3
2.5

42

2
1.5
1

41

0.5

27

28

29

30

31

32

33

34
Long E

35

36

37

38

39

40

41

Seismic hazard maps in terms of macroseismic intensities for 1000 years period
(computations realized without Vrancea intermediate zone)

8.5

46

8
7.5
7

45

6.5
6

Lat N

5.5

44

5
4.5
4

43

3.5
3
2.5

42

2
1.5
1

41

0.5

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

Long E

Figura 12. Harti de hazard seismic in termeni de intensitati macroseismice, pentru diferite perioade de
timp

Din figurile de mai sus si din Figura 13, se poate vedea ca o contributie majora la hazardul
seismic total in zona litoralului romanesc al Marii Negre o are sursa seismica Shabla (S3), care
prezinta o intensitate epicentrala maxima de VIII , acest lucru subestimeaza oarecum valorile
date in Tabelul 2 (I0=IX). Se poate observa , de asemenea, si o contributie a tuturor surselor din
Tabelul 2, a intensitatilor asociate si a perioadelor de revenire pentru diferite intensitati.

Figura 13. Harti de hazard seismic in termeni de intensitati macroseismice, pentru diferite perioade de
timp.