Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C{LINESCU
VIA|A LUI MIHAI EMINESCU
APRECIERI
L-am cunoscut ]ndeajuns pe dl C[linecsu pentru a-i presim\i talentul,
dar cu mult prea pu\in pentru a-i putea m[car b[nui elasticitatea =i ambi\ia
ce se ascundeau ]nd[r[tul unor atitudini inegale, basculate ]ntre adeziune
=i rezerv[. }n ultima lui faz[, Sbur[torul a avut, a=adar, ocazia de a publica
numai dou[ sau trei din poeziile sale cu rezonan\e italiene, ]ncrustate de
durit[\i barbiene, =i c`teva d[ri de seam[ cu siguran\[ de judecat[ =i
facilitate de expresie. Tocmai c`nd luam act de prezen\a unui nou talent,
d. C[linescu nu se mai afla printre noi =i, formal, era chiar ]mpotriva noastr[.
La baza acestei atitudini am ]n\eles de la ]nceput c[ se g[sea dorin\a legitim[
a afirm[rii ]n independen\[. Cum ]ns[ afirmarea se putea concepe =i f[r[
reac\iuni de ostilitate, mai ales ]n s`nul unei grup[ri cunoscute prin libertatea sa spiritual[, graba de a realiza prin semne ne]ndoioase r[m`ne ]nc[
o problem[ de temperament. Fapt este c[ dup[ c`\iva ani d. C[linescu =i-a
c`=tigat situa\ia ]n critica noastr[ cuvenit[ nu numai independen\ei sale,
dar chiar =i susceptibilit[\ii ei. Anul trecut, cu prilejul ini\iativei unei reviste
de a fixa amintirea celor cincizeci de ani ai mei, domnia-sa a contribuit cu
un studiu asupra fizionomiei literare =i chiar asupra evolu\iei activit[\ii mele
critice, dus[ p`n[ ]n pragul Istoriei civiliza\iei rom`ne moderne, adic[ p`n[
]n momentul precis al condens[rii tuturor virtualit[\ilor dogmatice de p`n[
atunci ]ntr-o ideologie social[ =i literar[ coerent[. Oric`t a= c[uta s[ m[
obiectivez, s[ m[ istoricizez, dup[ cum se exprim[ d-sa, adic[ s[ m[ desprind
din amplexiunea contingentului, n-a= putea t[g[dui c[ studiul s[u mi-a f[cut
pl[cere, nu numai prin inten\ii, ci, mai ales, prin calitatea realiz[rii ]n planul
crea\iunei artistice. Nu e ]n obliga\ia mea de a-l discuta, ]ntruc`t, raport`ndu-se
la acela=i obiect al forma\iei mele spirituale, unele din paginile acestor memorii con\in de la sine =i punctele de interferen\[ =i cele de ]ndep[rtare ale
atitudinilor noastre respective. Ceea ce nu pot s[ nu o recunosc e remarcabilul
s[u talent, cu o flexibilitate destins[ de la o viziune de ordin pur literar,
359
360
G. C[linescu
361
362
G. C[linescu
363
364
G. C[linescu
365
366
G. C[linescu
367
368
G. C[linescu
nea\[ reconsiderare a fenomenlui artistic din c`te s-au f[cut. [...] Desigur
periodizarea ca =i ]ncadrarea unor scriitori se pot discuta, nimeni ]ns[ nu
mai f[cuse p`n[ ]n 1941 caracteriz[ri, analize =i sinteze at`t de str[lucite
scriitorilor =i epocilor, nimeni nu mai oferise `t`t de complex imaginea literaturii rom`ne, sentimentul c[ avem o literatur[. Opera, unic[ nu numai la
noi, dar =i ]n lume, n-a fost scutit[ cu toate acestea de atacuri furibunde, de
proteste violente, de acuza\ii vehemente, ecourile d[inuind p`n[ ast[zi.
Autorul a putut totu=i s[-=i rezume cartea ]ntr-un sclipitor compendiu publicat
]n 1945, preg[tind p`n[ ]n 1964, =i o edi\ie nou[ cu numeroase adaosuri la
monumentala edi\ie din 1941, publicat[ de mine postum, oper[, nu mai
]ncape vorb[, de geniu, care nu apare dec`t o dat[ pe secol =i poate c[ o
singur[ dat[ ]ntr-o cultur[. [...] Excelente sunt Impresii asupra literaturii
spaniole (1946) [...] Fundamental este capitolul liminar despre clasicism, romantism, baroc, nu curente, ci stiluri de crea\ie, tipuri ideale, inexistente
practic ]n stare genuin[, reperabile numai la analiza ]n retort[ (]n teorie =i
rezum`nd minimal, clasicul este exemplar, romanticul e comb[tut de pasiuni
=i chinuit de probleme, barochistul e gratuit). Substan\ial sub aspect teoretic
este =i eseul Universul poeziei (1947), o poetic[ modern[ ]n care se face un
inventar al obiectelor (nu temelor) put`nd intra ]n sfera poeziei, ]n completarea Cursului de poezie din Principii de estetic[. Remarcabile microeseuri despre art[, opere =i autori se afl[ ]n Cronicile optimistului, publicate s[pt[m`nal
]n ultimii ani cu c`teva relu[ri dintr-o mai veche cronic[ hebdomadar[ a
mizantropului semnat[ cu numele de Aristarc (pseudonimul era =i al lui
Giuseppe Baretti); Studii =i conferin\e (1956) =i Estetica basmului (1958) completeaz[ alte preocup[ri ale criticului =i istoricului literar.
Autorul Vie\ii lui Mihai Eminescu era un romancier ]nn[scut. [...]
Versurile lui C[linescu (Poezii, 1937; Lauda lucrurilor, 1963), privite cu
ne]ncredere la ]nceput, suspectate de livresc, de construc\ie artificial[, de
exemple menite a ilustra un cod propriu, nu sunt lipsite nici de spontaneitate,
nici de imagina\ie, nici de ]nfiorare real[ ]n fa\a universului, relev`nd un
destin inedit. Dac[ ]n Poezii se puteau identifica reminiscen\e eminesciene
=i, sub raport tehnic, recursuri barbiene, ]n Lauda lucrurilor poetul se individualizeaz[ deplin, fie c[ mediteaz[ asupra elementelor, fie c[ observ[ metamorfozele regnurilor, fie c[ ]ntocme=te catagrafia obiectelor, revel`nd latura
lor muzical[, ascuns[, viziunea macrocos-mului ca =i percep\ia microcosmului,
reveriile, visul, aventura cunoa=terii, emo\ia v`rstelor, facerea =i desfacerea,
pozele =i tr[irile autentice, resuscit[rile mitice, toate sunt prilejuri de incontestabil lirism =i numai prestigiul istoricului =i criticului literar face ca aceast[
latur[ a crea\iei lui C[linescu s[ stea ]n umbr[. [...]
369
370
G. C[linescu
371
372
G. C[linescu
dac[ e drept c[ f[r[ gust nu se poate face critic[ literar[, gustul singur, ori
]nso\it fie de cea mai ]ntins[ cultur[ artistic[ =i umanist[, risc[ la tot pasul
s[ cad[ ]n anarhie, atunci c`nd lipsesc principiile estetice severe =i viziunea
istoric[. Exist[ ]ns[ f[r[ ]ndoial[, ]n aceast[ vast[ cercetare a crea\iilor beletristice rom`ne=ti, numeroase intui\ii critice cuceritoare, nea=teptate, savuros
penetrante, ]nc`nt[toare ]n senzualitatea lor, =i care fac indirect din G.
C[linescu un mare critic literar =i din istoria sa una din cele mai importante
opere ale literaturii noastre, care va fi probabil gustat[ ]n viitor cu pl[cerea
cu care genera\ii ]ntregi au parcurs pe Plutarh, pe Erasmus, pe Brantme, pe
Benvenuto Cellini, pe cardinalul de Retz.
G. C[linescu face literatur[, adic[ st[ sub o zodie estetic[ =i ]n operele
sale de interes istorico-monografic de pild[ monografiile ]nchinate lui
Eminescu =i Creang[ a=a cum au f[cut cultur[ un Asachi, un Heliade, un
Hasdeu, un Iorga: mereu aplicat estetic, av`nd pentru cunoa=terea psihologic[
a omului un interes extraordinar. }n seria analizelor operei eminesciene,
printre paginile cele mai bune sunt cele de critic[ psihologic[, ]ndeosebi
studiul eroticii eminesciene, de o sagacitate somptuoas[, vr[jit[, pagini care
din p[cate nu duc la un portret liric sintetic. Dintr-un deliciu prea necenzurat, dup[ cum se poate remarca =i ]n cursul de poezie ]nt`mpl[tor
purt`nd titlul de Principii de estetic[ G. C[linescu nu afl[ r[gazul de a se
opri la o poetic[ sistematic[, oric`t de fine =i juste ar fi at`tea din analizele
sale, oric`t de vivace curgerea de abstrac\iuni din Universul poeziei. A=a se
face c[ nu ne-a dat nici o singur[ pagin[ de viziune a Spaniei, a spiritului
spaniol, ci un fermec[tor registru al bibliofilelor sale petreceri hispanizante.
G. C[linescu zice: cine nu =tie s[ nareze nu-i istoric; pe de alt[ parte, el
sus\ine c[ adev[ratul istoric literar trebuie condi\ionat de criticul estetic. De
aici nu r[m`ne dec`t un pas p`n[ la critica literar[ luat[ ca form[ a nara\iunii,
a voca\iei epice =i cu toate c[ G. C[linescu n-a f[cut, ]n teoretician, acest
pas dec`t mai t`rziu, practic ]ns[ l-a ]mpins spre lunga sa c[l[torie prin
literatura rom`n[ de la origini p`n[ ]n prezent. Mai ]nt`i s-a plecat ]ns[
asupra biografiilor lui Eminescu =i Creang[ =i asupra operelor acestor clasici
fundamentali fa\[ de care s-a sim\it atras prin caracterul de elementaritate
=i de haos din existen\a lor material[ =i spiritual[, pe care gust`ndu-le cu
m[re\ apetit, =i-a propus s[ le nareze. Exemplar[ oper[ de istoric literar, prin
con=tinciozitatea informa\iei, prin inteligen\a obiectiv[ a interpret[rii documentelor, prin echilibrul aprecierilor, care fac dintr-]nsa adev[rat[ lucrare
=tiin\ific[ (poate fi ]n lini=te calificat[ drept academic[, de=i nu e deloc
\eap[n[, ci numai calm[), Via\a lui Mihai Eminescu nu exceleaz[ totu=i, creator
373
374
G. C[linescu
375