Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Conducta de Milioane PDF

    Încărcat de

    Ana-Maria Avram
    22 vizualizări74 pagini

    Titlu original

    236520674-Conducta-de-Milioane.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    22 vizualizări74 pagini

    Conducta de Milioane PDF

    Încărcat de

    Ana-Maria Avram

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 74
    BURKE HEDGES CONDUCTA DE MILIOANE PRACTIC Pini BURKE HEDGES Conducta de milioane DDescrcren CIP» Bibllotet Nationale Candee mine Bork Hates curs Cate VshePublaing 208 Mp stoma “Tg tng)! Te Pra of te Pine "te Ang Can Dud Pipi of Onin Resa seovsrsunclen it Canon Nis, Rosa (rad) Copera cleo de DANIEL TUTUNEL, Foto cpert te NEMET ANDRAS BARNA How Anyone Con Bul pine of Ongolng Resin Income nthe New Eso {Copyright ©2001 by Bske Hedges Steven Pie Pabisted oy atagement wih NTL Pbiching ‘© cures Voche Publishing 250, sn o7-6o.0113 oe Tet. 03-211225 / 296388, Fon ane 2t1252 Dumneavoastril putefi deveni milionarul de alatturi! Dragi cititorule, ‘Acum 100 de ani, era practic imposibil ca un om obisnuit si devins milionar. Aruncafi 0 privire peste aceste statistici referitoare Ia nivelul de trai Gea inceputul secoklu al XX-tea: In 1900, salariul medi in Statele Unite ale Ame- ricii era de 22 de centi pe or’. Un muneitor obisnuit tiga intre 200 si 400 de dolari pe an, mult sub li- mita siriciei la acea vreme. Numai 6% dintre ame- Ficani absolvisers liceul. Speranta de viata era de 47 de ani, Doar 14% dintre case aveau cada de baie. Existau 8 000 de autoturisme in Statele Unite si nu- mai 232 de kilomeri de drumuri asfaltate. Inainte de primal rizboi mondial, o familie american’ bignuita cheltuia 80% din venitul su pentru ne~ voile de baza: hrand, locuinfa si imbracaminte intr-un cuvant, acum 100 de ani existau in prin- cipal dowd nuveluri economice: bogatit si restul Numai o familie dintr-o suta aparfinea clasei de sus sau clasei mijocii. Cea ce inseamna ci 90% dintre Samenii din America puteau fi considerati sdraci 6 Conducta de mitioane Clasa mijlocie continu’ si triiascd de Ia un salariu la altul $8 ne intoarcem in prezent Astizi, venitul mediu al unei familii este de 47 000 de dolari pe an. In Statele Unite exists mai multe masini decat oameni. Majoritatea familiilor fu cel putin doua televizoare. Speranta de viata este de 75 de ani. In prezent, oamenii obignuifi dis- pun de un venit mai mare... se bucura de mai mult imp liber... si au mai multe oportunitafi pentru cariera decat oricénd, Cu toate acestea, cea mai mare parte din cele 72 de milioane de familii americane continud s8 tri- jase de la un salariu la altul. Dafi la o parte valoa- rea reprezentata de locuinta, de masini si de mobi- If, simu mai rimane nimic din averea unei famili obignuite. NIMIC! Desi venitul familiei este mare, Ia fel de mari sunt 5i datoriile si la fel de mare este numarul de ore pe care membri familiei le petrec Iuerind, “aici e ceva gresit. Dar ce anume? ‘V-afi lisat antrenat intr-un sistem gresit? Gresit este faptul c& prea multi oameni au cr orbeste intr-un plan eronat. S-au Lisat antrenat trun sistem gresit si le lipseste o intelegere funda- mentala asupra felului in care se creeazai si se acu- muleaza averea, Voi face 0 afirmatie indraizneata care s-ar putea s& va socheze. Dar este o afirmatie absolut adevarata si mai presus de orice indoiald. Suntefi pregatit? Teste chiar foarte simplu. se Diacd Vie SY devant Mllionarastizi, mu trebuie ‘Ds. putes! deveni milionaral de alaturit z Adevarul gol-golut este c& ast&zi a deveni milio- neste o chestiune de alegere, nu de noroc! ~Tinir-adevar, in zilele noastre, practic orice om care cAstig’ salariul clasei de mijloc poate dew ~fulfonar. CredeH el este imposibil? Deloc. De fapt, decat s8 urmati acesti trei pasi: P 34 intelegeti felul in care este creat si acumu- ata averea 64 preluaji modelul unor sisteme garantate ide a face avere Qk i constant de-s lungul timpului ‘Aceasta este tot ceea ce le trebuie oamenilor ably nuifi ca s4 acumuleze un milion de dolari in active Hines ot preia modele gi si fie constanfi. Ce vefi invata din aceasta carte Din cartea de fata veti invata strategii a cairor efi- cienga a fost dovedita si pe care oamenii obisnuiti le pot urma pentru a obfine adevairata independen- {8 financiara pentru ei insisi si pentru familie lor. ‘Aceste strategii sunt usor de urmat si au fost testa- tein timp. In plus, au creat milioane de milionari in ultimii 50 de anit buni nu mai este chestiune de soarti. Sau de noroc. Pur si mm fegiilor garantate dea face avere, Imi vine in minte o afirmatie din cartea The Mil- lionaire Next Door (Milionarul de alaturi): , Majorita- ta milionarilor nu sunt descendentii familiilor 8 Conducta de milioane Rockefeller sau Vanderbilt. Mai mult de 80% sunt oameni obignuifi care si-au acumulat averile intr-o generatie.” ‘Gandifi-va la acest lucru — ,Mai mult de 80% [dintre milionari] sunt oameni obisnuiti.” Aceast Statistica dovedeste ceea ce am afirmat mai devre- me — astzi, a deveni milionar este 0 chestiune de ale- sgere, nu de noroc! ‘M-am hotirat s& seri aceasta carte ca s& va vat strategii pe care bogatii le folosesc de secole pentru a crea si a acumula avere. Aceste strategii brau candva rezervate unui grup restrans de privi- Iegiafi. Chiar dact afi fi gtiut aceste strategii in anit 1900, cel mai probabil, nu afi fi avut capitalul saw relatiile necesare pentru a profita de ele. In prezent, ucrurile nu mai stau la fel "Astazi, datoritt imbundtafirii tehnologiei... da- torita cresterii salariilor medii... si grasie unei afa- ceri inovatoare pe care eu 0 numesc ,cresterea ex- ponentiall electronic8” practic orice persoand din Flaca mijlocie, care are 0 educatic la nivel de licew a superioar5, i ifica bani, impul si file pentru a-si obfine libertat fie nanciard. Daca veli urma strategiile prezentate in aceasta carte, si dumneavoastra puteti ajunge milionarul de alturi. Bine afi venit in cartier! Cu sinceritate, fo tg Mulfumiri _Disciplina“, ,hotirare”, ,concentrare” si ,t8b- dare” sunt cuvintele care imi vin in minte cand ma gandesc la Dr. Steve Price, care a fost stalpul de Sustinere in efortul de a duce la bun sfarsit acest ma- nuscris. Steve, esti foarte talentat si neobosit in su- pravegherea unui proiect de la Inceput pan’ la Sfargit. Te apreciez i, in ochii mei, esti cu adevarat tun partener ,nepretuit". Bi voi fi vesnic recunoscitor Katherinei Glover, presedintele editurii INT! Publishing. Katherine ste un lider extraordinar, iar contribulia ei si aten- fia acordata detaliilor de-a lungul intregului proces de concepere a acestei cirti au fost inestimabile. Vreau si fi mulfumese Donnet Morrison pentr reusita excepfionala de a face o prezentare accesibi- J a continutului c&rfii. Donna, intotdeauna este 0 plicere s& lucrez.cu tine. ‘Multe multumiri lui Liz Cherry si echipet sale de creatie pentru designul minunat al coperti". Cherry Design a ilustrat un punet de vedere, reusind s’ tvansmita puterea uluitoare a venitului compus. + Este worba despre coperta edit in limba englezs. (N. re) 10 Conducta de milioane Oricate mulfumiri as exprima, ele nu ar fi com- plete dacs nu le-as mulfumi tuturor membrilor echipei INTI: Sandee Lorenzen face ca operatiunile INTI sa se desfaisoare cu precizia unui ceas elve- tian; Dee Garrand a proiectat si administreaza cinci dintre cele mai bune site-uri web din domeniu; Cindy Hodge nu numai ci administreaza eficient depozitul, dar isi face meseria intotdeauna cu zam- betul pe fat’; Jewel Parago, directorul departamen- tului de finanfe, este un expert in computere gi tot- odata un vrajitor al cifrelor (ce ne-am face fara tine, Jewel?) fn sfarsit, vreau si fi mulfumesc tatslui meu, pentru ci m-a ficut si infeleg atunci cénd eram adolescent ca ancorele mele de salvare in vias sunt conductele. Tat, iti mulfumesc pentru rabdare si pentru infelepciunea ta nemuritoare. DE LA BIROUL LUI BURKE HEDGES Conductele reprezinta ancorele dumneavoastra de salvare in viata ‘Au trecut 25 de ani de cénd tatal meu ne-a part sit, Imi mai amintesc ins& de partidele de sah pe care le jucam seara, devreme, de parci ar f fost ier {mi amintesc cum imi ajutam tatal sa aseze tabla de sah pe veranda casei noastre de pe plaja, cu ve- dere la Oceanul Pacific, pe coasta Ecuadoruli Imi aduc aminte cum priveam valurile spargan- ucse de plaja cu nisip alb. Imi amintesc mireasma de zAmosia plutind lin in ceafa formata de apa strata imi amintese cum soarele auriu si bland se scu- funda sub linia gri ca ofelul a orizontulti Jucam sah pana cand se intuneca. Tatal meu obisnuia 84 vorbeasca, iar eu il ascultam. “SH nu crezi niciodata 4 lucrurile vor ramane vesnic la fel”, spunea el de multe ori, scrutand ori- zontal De la print la cersetor intr-o singura zi Sd nu crezi niciodatt ct lucrurile vor rimane vesnic h 2 Conducta de milionne Tatal meu cea aluzie la anul 1959, anul in care Castro 2 preluat puterea in Cuba. inainte de revo- Tutle,tatal meu era unul dintre cei mai bogati 03- meni din Cuba, Potrivit unui articol din revista Time, averea tatalui meu se ridica la mai mult de 20 de milioane de dolari (care astazi ar echivala cu cel pufin 200 de milioane de dolari). Era proprietarul a Tp afaceri diferite, incluzénd filaturi de bumbac, magazine de desfacere, o fabric de textile, 0 fabri- Gh de produse chimice si agentii imobiliare. ‘Atunc cand Castro a preluat puterea, parinji mei s-au refugiat in Jamaica, lund doar hainele de pe ei. Afacerile si conturile bancare ale tatalui meu Ju fost confiscate pentra ceea ce comunistii au nu tit yerime impotriva poporuli” Singura ,crima” de care se ficea vinovat tatsl meu era succesul uj in afaceri... si apot faptul privise acest succes ca flind vegnic. Analizand re- Erospectiy, el ar fi trebuit si isi plaseze unele dintre ctive in afara YSri, Dar tatal meu a fost convins c& nhiciodata Castro nu va putea si ristoarne guvernul Tn aceasta privin(a sa ingelat. Iar acest hucru a costat intreaga Iui avere O viziune a conductelor ‘Tatil meu a fiicut tot ce i-a statin putere pentru a-si reconstrui imperiul financiar. Ins o economic instabilé si inima lui bolnava au conspirat pentra th impiedica s& se refacs, Nu era plin de amaraciu- hhe la efarsitul vielii. Era doar dezamagit c& nu il ‘mai ramisese timp. De Ia biroul lui Burke Hedges 3 Asadar, in timpul partidelor de sah, tatal meu facea tot posibilul ca s& ma invefe principiile esen- fiale care i-au permis s4 adune o mica avere inain- te de a implini 50 de ani. ‘Tatil meu sublinia adesea cat de important este fi preprieinnal anes atsenri AH propretse ne ‘seamna independent si control. In opinia tatilut “Hiaucuelt sven! mat multe wacen, cu tdFera mai Sine ‘iti spunea el. "Am pus mare pret pe lectiile primite de la tatal meu. Mi-am deschis prima afacere cand aveam 25 de ani, Astizi sunt proprietarul mai multor afaceri ce se dezvolt8 rapid. "Cao ironie a sortii, una dintre companiile mele, Equibore, este 0 afacere bazata pe conducte — la propriul Equibore instaleaz conductele subterane pe care le folosese companiile utiitare din ,Vechea Economie” pentru a transporta gaze si apa. Com- paniile de comunicatii din, Noua Economie” folo- sesc conductele pentru cablurile de fibrs optic, conductele viitorului. ‘Tatal meu bogat, tata lui bogat Tatal meu credea cu tirie in diversificarea aface- rilor. Tata de ce o mare parte din cele 12 afaceri ale sale operau in domenii diferite. Daca ai o singura conduct, atunci ai o singuri anconi.de-salvare in viata”, obisnuia el s& spuna in timp ce imi lua o piesd de gah. Cu cat ai mai mul- Cu cat ai mai mul- tw conducte, cu atat mai bine.” conducte, cu att mal bine.” uu Conducta de milioane In urma cu cateva luni am descoperit o caseti audio a lui Robert Kiyosaki intitulata What My Rich Dad Taught Me About Investing (Ce m-a invttat tata mew bogat despre investfii). Kiyosaki istoriseste © Seurta poveste despre doi tineri care fuseser& anga- jati pentra a duce apa din lac in satul lor, aflat cam qa doi kilometri distant. Unul dintre tineri folosea sgileti pentru a cira apa in sat. Celalalt a construit © Sonducta. In timp, tanarul care construise conduc- ta sa descurcat mult mai bine decat cel care cara apa cu galetile. Caseta lui Kiyosaki mia reamintt Jecile pe care mi le d&dea fatal meu in urma cu 25 de ani. In Seara aceea m-am intors acasi si am asternut pe hartie 10 pagini de notife pentru 0 noua carte, care lurma s4 explice paralela dintre conducte i ctile de salvare in viat’. Astfel, voiam sf ii sfttuiesc pe citi: tori sA igi di furgr atat conducte pe termen scutt, fe pe fermen lung. WERE NInGfilat aceasta carte Conducta de milioane. ‘Trei luni mai tarziu i-am inménat editorului mew manuscrisul carfii pe care o aveti acum in mana. Construifi-va propriile conducte Am ascultat sfatul tatalui meu si de-a lungul anilor am construit mai multe conducte profitabile. Nu am 12 afaceri, asa cum a avut el, iar averea mea nu se ridica deocamdata la 20 de milioane de dolari. Dar ma straduiesc, Conductele sunt proiectate sa elimine grijile din _viaja oamenilor sist le adues profituri in buzunar De la biroul lui Burke Hedges 15 {inst mai presus de orice, conductele sunt menite s& dar si siguranti pe durata intregii vieli, Pe scurt, conductele reprezinta ancore de salvare. “Ancowsle de salvare-ale tial mea Pau fost con: fiscate de un dictator. $i nu si-a mai revenit nicio- data. Oamenii care traiesc in Statele Unite sunt bi- necuvantati — niciodata ancorele lor de salvare nu le vor fi confiscate de un dictator. Si Jingurii care ne putem lede salvare, Cum? ‘Neaviind initiation de a le construil Tavatafi o lectie de Ia tatil meu — nu va bazati_ 1¢ faptul ci maine va fila fel ca ast&zi! Pentru cd nu [7 T cc ~ UniGa siguranta este siguranta pe care ne-o ofe- ro conductd. ‘VA sfatuiesc 88 incepeti s4 vA construiti conduc- tele astzi.... astfel incat maine s& avefi propriile an- core de saivare! sca ancore- Dedicatie ‘Tuturor celor care au infelepciunea de a deveni constructori de conducte... si sunt dispugi s& le im- partageasca gi altora infelepciunea Tor. _partiseasci gi altora infelepciunca Tor INTRODUCERE Conducta de milioane 1801, 0 vale din central Haliei AUFOSTODATACANICIODATA, CANDVA, TARE DEMULT, doi veri tineri si ambifiosi care se nu- ‘au Pablo si Bruno si care locuiau unul lang ce- Inlalt intr-un situc italian. Cei doi tineri erau prieteni la cataram’. Ej aveau visuri mari Vorbeau fara incetare despre cum intr-o bund zi, intr-un fel sau altul, vor ajunge cei mai avufi oa- meni din sat. Amandoi erau ageri la minte si mun- citori. Nu aveau nevoie decat de 0 ocazie. Si iat c& intro buna zi ocazia s-a ivi lin sat . Taranii au hotirat si tocmeasca pe cineva si care »pa de la raul din apropiere pnd la un bazin aflat 10 piafa din mijlocul satului. I-au ales pe Pablo si pe Heuino. Fiecare a apucat céte doua galeti si a pornito pyre rau. Pang la sfarsitul zilei, rezervorul din sat 1 plin ochi. infeleptul satului le-a platit un banut nntru fiecare gélleata de apa. uti ct ni 5-a fmplinit visul!”, a exclamat Bruno. Nur mi vine st cred ce noroe ave!” 20 Conducta de mulioane Dar Pablo nu era prea convins de acest Iucru. fi durea spatele si avea mainile rinite de la cira- tul galetilor grele. Se gdndea cu groaza la faptul trebuia si se trezeasci a doua zi dimineata 31 38.0 ia de la capat. Si-a jurat cf va gasi un mod mai bun si aducd apa de la rau pana in sat. 660 Pablo, omul cu conducta , Bruno, am un plan“, ia spus Pablo prietenului siti a doua zi de dimineags, in timp ce luau galefi- Te si porneat spre rau. ,.n loc s8 ne spetim carand galefi de colo pana colo pentru cativa banufi pe hhai mai bine s& construim 0 conduct’ de la rau pana in sat.” Bruno s-a opritin drum de parc ar fi fost trasnit. 110 conduct! Da’ cine a mat auzit de asa cevn?”, & tipat Bruno. ,Avem o slujbi minunata, Pablo, Pot A car 100 de galeti pe zi. La un banut géleata, asta face un galben pe zi! Sunt bogat! Pana la sfarsitul saptimanii, imi pot lua 0 pereche de incalfari noi Pana la sfarsitul lunii, o vaca. lar in sase luni fri ri dic 0 colib# nous. Avem cea mai bund slujbi din Sat. Nu lucraim sambata si duminica, iar in fiecare an avem doua saptimani de concediu plat. Ne-am asigurat pe viafi! Ia mai fugi de-aici cu con- ductele tale!” Introducere Pn Dar Pablo nu se pierdu aga repede cu firea. fi ex: plica celui mai bun prieten al sau, cu rabdare, pla- ‘ul pe care ilavea. Pablo urma s& munceasc& 0 par- te din zi cArand galeti, iar restul zilei si la sfargit de saptimana avea si Iucreze la constructia conduc- Ici. Stia c& avea s& fie tare greu si sape un gant in pimantul stancos. Fiindca era platit la galeata, stia la inceput va castiga mai putin. Mai stia si cA fi va lua un an, poate chiar doi, inainte s8 inceapa si “« bucure de profitul pe care i-l va aduce conducta. ar Pablo credea in visul lui si s-a pus pe treaba. () Conducta in constructie 0 Bruno si ceilalfi siteni au inceput si-si rida de Vablo, poreclindu-l Pablo, omul cu conducta” Nruno, care castiga aproape de dous ori mai mult t Pablo, se grozavea cu ce-si cumparase. Isi Inase un magar impodobit cu 0 sa noua de piele, pe ssire il Tega in fafa noii sale case cu dou etaje. {yi tino, 11 aplaudau cénd le facea cinste la crasma si ‘uvleau tare la glumele lui Actiunile mici dau rezultate mari Po cand Bruno lenevea in hamac serile gi la sfar- wi de saptimana, Pablo s’pa mereu la conducta hv in primele luni, Pablo nu prea avu cu ce si se mandreasca de pe urma muncii lui. Era o treaba 2 ‘Conducta de milosne anevoioasi — chiar mai grea decat a lui Bruno, c&ci Pablo lucra si serile, sila sfarsit de saptamana. Dar Pablo isi spunea mereu c& visurile de maine ¢ construiesc_prin astizi. Sapa zi ‘dupa zi, palma cu palma. »Ciite-o palmd, cate-o palmd, ispritvese pana la toam- nit“, cAnta el incetisor, izbind cu tamacopul in pa- méntul pietros. Palmele s-au transformat intr-un cot... apoi in zece cofi... apoi 20... 100. “_Durerea pe termen scurt e clstig pe termen lung”, ee ace istovit dup o noua zi de mune’. Igi masura succe- sul stabilindu-si obiective zilnice si indeplinindu- le, stiind ca, in timp, rezultatele vor depasi cu mult eforturile, “-Gandeste-te la risplatit”, igi spunea el in fiecare seara, scufundandu-se in somn, insofit de sunetul rasetelor de la crasma din sat ‘»Gandeste-te la rasplata...” Conducta terminate Rasplata Situafia se schimba Zilele s-au transformat in luni. Intr-o buna zi, Pablo isi dau seama ca ajunsese cu conducta la ju- matate, iar asta insemna ci nu mai trebuia s& fact decat jumatate de drum ca s& isi umple galetile cu apa! Pablo folosi timpul rimas ca si lucreze la con- Introducere 23 ductit. Ziua in care aceasta avea si fie gata era din ce in ce mai aproape. In vreme ce se odihnea, Pablo fi privea vechiul tovards spetindu-se si care galeti. Umerii lui Bruno rau mai tot mai incovoiafi. Era garbovit de dure- re, iar pasii if erau ingreunafi de truda zilnicd. Bru- ho era manios si ursuz, blestemand soarta care il condamna s& care galefi cat era ziulica de lung’, pand la sfargitul viefii. Incepu sa stea mai putin la munca si mai mult in. ‘erasma. Cand crasmarii il vedeau pe Bruno apropi- indu-se, sopteau: ,Uite-] pe Bruno, ciratorul de gi- lei" si chicoteau cand befivanul satulul maimufa- rea statul gérbovit si umbletul tarsait al lui Bruno. iruno nu mai dadea de baut si nu mai spunea glu- tne, preferdnd sd stea singur intr-un cotlon intune- vat, Inconjurat de sticle goale. In cele din urma, pentru Pablo sosi ziua cea tare — terminase conducta! Oamenii s-au ingré- adit s4 vada apa f4snind din conducta in rezervo- nul satuluif Acum cA satul avea o rezerva perma- nent de ap’ proaspaté, oamenii din imprejurimi «* mutara aici, iar satul se mari si prospera. NU DA a 3 Odala ce conducta a fost gata, Pablo nu a mai ‘ond nevoit sa care ap. Apa ajungea in sat, fie ca el, 2 ‘Condietn de milioane anevoioasi — chiar mai grea decat a lui Bruno, cici Pablo lucra si serile, si la sfarsit de ssptamana. Dar Pablo igi spunea mereu cA visurile de maine -se_construiesc prin sacrificiile de astizi, Sapa zi dupa zi, palma cu palma. CCate-o palma, cte-o palms, ispritvese pnt la toam- nit”, canta el incetigor, izbind cu témnacopul in pA mantul pietros. Palmele s-au transformat intr-un cot... apot in zece cofi... apoi 20... 100... Durerea pe termen scurt e cistig pe termen lung”, ii pee ger pened cee ee gg istovit dupa o noua zi de munca. Ist masura succe- sul stabilindu-si obiective zilnice si indeplinindu- Te, stiind cd, in timp, rezultatele vor depasi cu mul eforturile. "Gindéste-te la risplata, igi spunea el in fiecare sear, scufundandu-se in soma, insofit de sunetul risetelor de la crdgma din sat Gindeste-tela rasp.” Conducta terminata Rasplata Q Situatia se schimba Zilele s-au transformat in luni. intr-o buna zi, Pablo isi dadu seama ca ajunsese cu conducta la ju- miatate, iar asta insemna ci nu mai trebuia si fact decat jumatate de drum ca sa isi umple galetile cu apa! Pablo folosi timpul rimas ca s& lucreze la con- Introducere 23 duct. Ziua in care aceasta avea si fie gata era din ce in ce mai aproape. {In vreme ce se odihnea, Pablo isi privea vechiul lovaras spetindu-se sa care galefi. Umerii lui Bruno rau mai tot mai incovoiafi. Era garbovit de dure- re, iar pasii fi erau ingreunati de truda zilnica. Bru- ho era manios si ursuz, blestemand soarta care i condamna s& care gilefi cat era ziulica de lung’, pan’ la sfargitul viefii. Incepu si stea mai putin la munca si mai mult in ‘erisma. Cand cragmarii il vedeau pe Bruno apropi- indu-se, sopteau: ,Uite-l pe Bruno, ciratorul de ga- loti” si chicoteau cénd befivanul satului maimuti- twa statul garbovit si umbletul tarsait al ui Bruno. Nruno nu mai dadea de baut si nu mai spunea glu- preferdnd s& stea singur intr-un cotlon intune- cal, Inconjurat de sticle goale. in cele din urma, pentru Pablo sosi ziua cea mare — terminase conducta! Oamenii s-au ingra- madit s& vad’ apa fagnind din conducta in rezervo- rul satului! Acum c& satul avea o rezerva perma- nent de ap& proaspata, oamenii din imprejurimi « mutard aici, iar satul se mari si prospera. NU DA COdata ce conducta a fost gata, Pablo nu a mai lind nevoit sa care apa. Apa ajungea in sat, fie ca el 24 Conducts de muncea sau nu. Apa curgea cand Pablo manca ‘Curgea end dormea. Curgea la sfarsit de sptama- ni, cand Pablo se distra. Si cu cat curgea mai mul- {8 apa in sat, cu atat mai mulfi bani curgeau in bu- zunarele lui Pablo! Pablo - omul cu conducta ajunse si fie cunoscut ca Pablo ~ facatorul de minuni. Politicienii il l&u- dau pentru viziunea lui sil implorau sa candideze la functia de primar. Dar Pablo a inteles & ceea ce realizase el nu era o minune. Era pur si simplu pri- ma etapa a unui vis mare, urias. Vedeti dumnea- voastra, Pablo avea planuri care depaseau cu mult granifele satului. Pablo si-a propus sit construiasca conducte in lumea intreaga! Sey Cc), ct Din nou, la prietenul lui cel mai bun Conducta La scos pe Bruno c&ratorul de galeti din afaceri iar pe Pablo il durea sufletul sa isi vada vechiul prieten cersind bautura la cragma. Asadar, Pablo a stabilit o intalnire cu Bruno, Bruno, am venit si te rog si ma ajul Bruno si-a indreptat umerii incovoiati, iar ochii lui negri s-au ingustat pana cand au devenit o linie intunecaté. ,Nu-fi bate joc de mine”, a suiierat Bruno. N-am venit aici ca si te umilese”, spuse Pablo, Am venit si iti ofer o ocazie excelenta de a face Introducere 3 afaceri, Mie mi-au trebuit mai bine de doi ani ca si (ermin prima conduct. Dar am invafat multe in acesti doi ani. Stiu ce unelte si folosesc. Unde si sap. Cum sé pozitionez. conducta. Am facut insem- nari pe masura ce inaintam cu lucrul si am dezvol- tat un sistem care imi va permite s& construiesc 0 howd conducta... iar apoi o alta... si apoi ine& una. Singur, as putea si construiesc o conducta pe an. Dar acesta nu este cel mai bun mod de a-mi folosi timpul. Cea ce plinuiesc eu sa fac este s8 va invat pe tine si pe altii cum si construiti conducte.... Apoi voi ii veti invata pe altii... si fiecare dintre -acestia va invata pe altcineva... pana cand va exis- ta 0 conducta in fiecare sat din finut... apoi o con- slucta in fiecare sat din tara... si, in cele din urma, © conducta in fiecare sat din lume!” Gandeste-te putin”, continua Pablo, ,am putea ‘81 castigam un mic procent din fiecare litru de apa are trece prin aceste conducte. Cu cat curge mai mult apa prin conducte, cu atat mai multi bani vor curge in buzunarele noastre. Conducta pe care ‘am construit-o nu este sfarsitul unui vis. Este doar in- eputul Bruno a vazut in sfarsit Imaginea de Ansamblu. ‘A vambit si i-a intins prietenului su palma batato- tit, Au dat mana... si apoi s-au imbratisat ca doi pricteni ce nu se mai vazusera de mult. isul de a construi conducte intr-o lume caritorilor de galefi Anii au trecut. Pablo si Bruno nu mai munceau le malt. Afacerea lor cu conducte din lumea in- %6 Conducta de milloane treaga continua si pompeze milioane de dolari in conturile lor din banci. Uneori, in calatoriile lor prin jar8, Pablo si Bruno treceau pe langé tineri care carau galefi cu apa. Cei doi prieteni din copilarie se opreau si le isto- riseau tinerilor povestea lor, oferindu-se si fi ajute 88 igi construiasc’ propria conduct. Unii ascultau si profitau de ocazia de a-si construi propria con- duct’. Dar din nefericire, majoritatea caratorilor de galefi respingeau in graba ideea unei conducte. Pa- blo si Bruno auzeau mereu aceleasi pretexte. Nu am timp.” “Prietenul meu mi-a spus ca prietenul unui prie- ten de-al lui a incercat si construiasca o conducta si a esuat.” afacere Numai_cei care intra de la inceput in afacere ~Toath-Vinfa amt carat galefi. Riman la ceea ce sti sk fac.” {Cunose eu niste oameni care au pierdut bani inti-o escrocherie cu conducte. Pe mine n-or s8 mi pacdleasca!” Pablo si Bruno se intristau, pentra c& atét de rultor oameni le lipsea viziunen de ansamblu ‘ned amandoi s-au resemnat cu faptul ck traiau intro lume a caratorilor de galeti.. §c& numai un mic procent din totalul oamenilor indrzneau sf hnutreasca visul de a construi conducte partea I Trdim intr-o lume a caratorilor de galeti LECTIAI Dumneavoastra ce suntefi — un carator de galeti? Sau un constructor de conducte? Bruno, am un plan“, i-a spus Pablo priete- nului sau a doua zi de dimineat’, in timp ce luau galesile si porneau spre rau. ,n loc si ne spetim cdrand galeti de colo pans colo pentru cafiva banufi pe zi, hai mai bine s& construim © conducta de la réu pana in sat.” Bruno s-a oprit in drum de pare’ ar fi fost trasnit. O conductt! Da’ cine a mai auzit de asa veon?!", a tipat Bruno. din Conducta de mitine nneavoastri ce suntefi?... Un cArator de gi- loti? Sau un constructor de conducte? ‘unteti platit numai cand mergeti la serviciu si niunciti, precum Bruno, carstorul de galeti? ‘sau muncifi o data, iar apoi suntefi platit la ne- Marcil, la fel ca Pablo, constructorul de conducte? Hack suntefi ca majoritatea oamenilor, muncifi supa planul c&ratorului de galeti. Eu il numesc \ apeana timp-contra-bani”. Stifi care este rutina: 30 Conducta de mviioane: “Qori de munca echivaleaza cu salariul pe o or’. ‘O luna de munca este egala cu salariul pe o lund. Un an de munca inseamna salariul pe una Vi se pare cf sunit cunoscut? = Capcana timp-contra-bani fn cazul caratului de gles, problema este ci ba- nit inceteaza sf. mai vind indatt ce va opriti din muncit. Ceea ce inseamna cf nofiunile de ,slujbi Sigurd” sau. funchie de vis" sunt o iluzie. Pericolul inerent pe care il prezinta caratul de galef este ace- la ca venitul este temporas, in loc s& fe permanent. ‘Dact intr-o dimineata Bruno s-ar fi trezit cu spa- tele infepenit si nu sar fi putut ridica din pat, caji bani ar fi cAstigat in acea zi? Zero! ‘Nu muncest ! ‘Acélasi lucru este valabil pentru orice slujba de tipul edratului de galefi. Odald ce c&raitori de galeti Sau epuizat ilele de vacanta 5 2ilele de concediu medical, dac& nu mai pot cira gale, nu isi vor mai primi salariul. Punct QQ Nu cari géilepi = Nu primesti salariul Dumncavoastrs ce sunteti? a rul care nu mai poate cira gilefi fata un exemplu inspirat din viafa reall. Fostul meu dentist era cel mai bun medic stomatolog pe care Lam avut vreodatd. Aceasti doamna era un profesionist destvarsit — ingrijindu-si pacienfit cu jentie si delicatete, finand cont de nevoile fieciru- in. Era © persoand deosebit8. Era un tehnician ex- traordinar — fiecare consultatie era practic lipsita «le durere. in plus, gi iubea foarte mult meseria si aleituia singur& programul (cabinetul ei era eschis doar trei zile pe saptamana, astfel incat sa pont petrece un sfargit de s8ptimand de patru zile (4 familia ei) Realiza un venit de peste 100 000 de dolari pe on, muncind trei zile pe stptamana si practicdnd 0 tmeserie pe care o iubea. Era slujba de vis a oricarui itor de gileti, dacd a existat vreodata asa ceva. Cu toate acestea, a aparut o problems. Inainte de «implini 40 de ani, a facut artrits la maini si nu a ‘nai putut profesa. in prezent pred la facultatea ulin oras, cdstigdnd o treime din venitul pe care il savea ca dentist. Desi ea nu avusese nici o vind, shuj- hai de vis a disparut ‘Acum ingelegeti de ce afirm ci nu exist& nici un tol de siguranga intro slujba de cdrator de galeti? Va dati seama cat de vulnerabili sunt cirstorii de Wi? Marele inconvenient al capeanei timp-contra-bani, vole laptul ef, daei nu mai poti oferi impyAu mai (rumestiin schimb bani Pablo, omul cu conducta, si-a dat seama ine’ de | mceput ce limitari impune caratul de galeti — 2 Conducta de miioane ‘a port si creeze un sistem prin intermediul céru- ia sh poata fi platit in continuare, indiferent dact mai investea sau nu timp. Pablo a infeles ca nu exist nici o siguranta in c&- ratul gletilor. A injeles ci o conductd reprezinta o ancora de salvare in viata. Ce s-ar intimpla cu dumneavoastra daca nu afi mai putea oferi timp? Dar despre dumneavoastra ce se poate spune — ce afi face daci de maine nu afi mai avea nici un venit? Ce s-ar intimpla daca afi fi concediat?... Ce sar intampla daci v-afi imbolnavi sau afi avea un accident si nu afi mai putea si cirafi g8- esi? Dar daca 0 urgent medical v-ar manca toate economiile? ‘Dar daca rezervele dumneavoastrs de bani s-ar topi peste noapte? Dac maine afi rimane fara nici un venit, cat timp v-afi putea plati ratele la cast?... ratele $i ta xele la masina?... taxele de scolarizare ale copitlor? Sase luni? Trei luni? Trei sxptamani?!!t Rezervele dumneavoastra 6luni? 3luni? 3 siptamani? ao “os Dumneavoastrs ce sunteti? 3 Daca s-ar intampla 0 catastrofa, aveti © ancora de salvare care si va protejeze pe dumneavoastra si pe membrii familiei dumneavoastrs? Sau mizati pe faptul ca vefi continua s& cérafi galefi atat timp cat veti avea nevoie de un venit? Indiferent dacd dafi cu mAtura... plimbafi har- tii... sau aveti o profesie..., tot schimbafi o unitate de timp pe o unitate de bani. Unde vedeti siguranta aici? Conductele va plitese in timp ce va distrati ‘Asa cum a spus Pablo: ,Trebuie st existe 0 solutie sna buna” Din fericire, o astfel de solutie chiar exist Se numeste conduct — venit permanent — up venit finu’ si vind. indiferent daca invs “titi sau_nu timp. Singura modalitate de a obsine sadevarata siguranta este si facefi ceea ce a facut Pa- blo — si va construiti o conducka in-timp ce ines 7 ‘Conductele reprezint’ ancore de salvare deoare- \vavbani. Atnet cind-eonstraif-e-conduct’, mun- a ahgar da gon lenaaee [gin date on De ore pe 2 ate ee Bia Gos Ge ate po an. Conn cee A a anit etena cin dora cama el Gri duce epi la per Ce enal bolnay of at oer un sock vi or icra Ort atunel chnd eer Sates! en Conducta de mulioane Aceasta este forta venitului suplimentar perma- nent. Tata de ce afirm cu tatrie acest lucru: conductele repre- zinta ancorele dumneavoastrit de salvare in viata! Conducte = ancore de salvare in viata (co) @ LECTIA2 ‘Traim intr-o lume a caratorilor de galeti »,Avem o slujb minunat, Pablo. Pot scar 100 de galeti pe zi. La un banut galeata, asta face un galben pe zi! Sunt bogat! Pana la sfar- yitul saptimanii, imi pot lua o pereche de in- ciltari noi. Pana la sfarsitul luni, 0 vacd. Iar in gase luni imi ridie 0 coliba noua. Avem cea mai buna slujba din sat. Nu lucrim smbita si duminica gi in fiecare an avem doua sapti- mani de concediu platit. Ne-am asigurat pe vinta! Ia mai fugi de-aici cu conductele tale!” din Conducta de milioane Un doctor care isi ducea fica in varst& de 4 ani la 1:s2«linita fst uitase stetoscopul in masina. Fetita s-a snlins dupa stetoscop sia inceput sa se joace cu el -Viica mea vrea s& imi calce pe urme”, isi zise torul in sinea lui. ,.Este cea mai indltitoare clip vinta mea.” Tita si-a pus stetoscopul la gat si finea senz0- val in fatd de parca ar fi fost un microfon. 36 Conducts de miligane ‘»Bine ati venit la McDonald's. Dorit sit comandati?” Aceast& povestioara dragilast ilustreaz’ moti- vul pentru care gravitim in jurul slujbelor de tipul cératului de galeti—altfel spus, ,ce face omul, face si maimufa. Micuta fusese atat de des la McDo- nald’s incat a confundat stetoscopul cu un micro- fon si a copiat felul in care angajatii se adreseaz8 cliensilor. La fel ca aceasta fetita, cei mai mulfi oameni fac confuzie intre caratul galefilor si construirea con- ductelor. Vedem cx 99% dintre oameni cara galeti Asadar, presupunem in mod firesc c& singura mo- - dalitate de a obtine ceea ce dorim in viata este sf carim géleti Caratorii vs. Constructorii de giileti de conducte os Trtiese de la un Venit suplimentar salariu a altul permanent Acesta este motivul pentru care Iui Bruno i-a venit atat de greu si infeleaga potenfialul conduc- telor — Pablo era primul constructor de conducte pe care Bruno il cunoscuse vreodata! Bruno a res- pins ideea de conduct’ pentru ci era diferit. El considera ca eficienta conductelor nu fusese dove- dit. Pentru Bruno, conductele erau 0 solutie radi- ald $i riscanta Trsim intro lume a caratorilor de gales 37 ajoritatea oamenilor gandese precum Bruno. Cestem inconjurati de ciratori de galefifalimentari, war ne inchipuim c& asa stau lucrurile. Aceasta aduce aminte de un abtibild pe care Lam vizut ue curind pe bara de protectie a unui automobil: 100 000 de lemingi* nu se pot inselal ‘amenii cred acelasi lucru despre ckratul gélefi- lor 100 de milioane de etratori de gileti nu se pot f la} bie Baraca se po Pisa Mentalitatea lemingilor De ce oamenii accept si care gileti Inideti si recunoastem cinstit — in lumea asa ex i = [urmim. Tiparl_oiratului de gllesi va 7 | intr-o lume a cArdtorilor de galeti, trebuie | tacoji urmtoarele lucruri ca si vai descurcati: | oiningi sunt mamifere rozttoate asemnatoare cu hreio- sn specit migreazs in mass cind indiviit specie de- "me spec prin ase nes incecind saver Conducta de miioane Mergen goal liu cum s cra gle See Sure Denison ain Compna de Cie} eu eral pentru Compania de Gale, cave A Scltsca choy plo ted! mal matt Monel PENS ore co a putt clan mat mele gle fndrumafi-va copii spre facultafi de carat galeti. eRet Gelra, becindl dea cartel gilefior Se aba la caretal giletlos de plastic. “apol ia Siseel aaaior dig, Vnat latent cave vl Cen puds Sencions din slujba de cartor de gale PnP ane eum mane st clea gale. Panel ‘mana la treaba. eae eg tok acest cArtori de gileti de pe arma clorttion 2 Ca surprinsttor de putin Chafee warditui anal What People Can EaGet (em pot ciatign onmenit) realzat e rv Pana antmunelter obignuttin States Unite ci Stood de Solel pean Sets taxele de apros Seo. sa omnes abe dolor entra taal zilnic. 2 im cinsti — 22 500 de dolar veit net ma WS ots sac cient de nase pens perl aie de'bash ale une! amit cu patra temb Coes ce tnscarnnd ch tajoratea oanenilr Ip do- sedan of chgige mal mull bani Salariul mediu al caritorilor de galeti = 28 500 de dolari Trai intro lume a carStorilor de piles 39 Parada galetilor Asadar, ce fac caratorii de galeti cand au nevoie le mai mulfi bani? Din cauz cA au o mentalitate dsciritort ise gai ‘osolutie de tipul tului de galeti — daca ai nevoie de mai multi_ uie sd cari mai multe galeti! dni voi tua 0 @ doua slujlet ca si pot cia gileti si sea- 1 sila sfrgt de stptamand!”, spune Tatal Carstor de Caleti. Mi pot intoarce la slujba de carator de gaileti pe © aveam inainte de a se naste copii", zice a Caratoare de Galeti. ‘Copii igi pot lua slujbe de ciratori de galeti du- pa amiaza, cand se intore de la scoala si in vacan- {o", declara paring cdratori de galeti Si chiar fac acest lucru. Rezultatul? in prezent, locuitorii Americii de Nord Iucreaza "Imai mare numar de ore din intreaga lume, slepiyindw-i chiar si pe japonezi, cei atat de obse- «loti de mune’. Oare planul a-castiga-mai-multi- cirnd-mai-multe-galeti funcfioneaza? Intr-un cuvant, NU! ltd faptele concrete, adevarurile dure: * Datoriile acumulate de consumatori inregis- treazai cel mai mare nivel din toate timpurile. Datoriile familiilor din Statele Unite au crescut «le patru ori in ultimii 17 ani, Familia obisnuits_ _ a ilelor noastre are o datorie de 95 de centi la tiecare dolar din venitul ce nu est = voilor de baz 0 ‘Conducta demulionne, + Procentul femeilor care muncese pentru agi intrefine familia s-a dublat in ultimit 20 de ani, dle la 19% in 1980 la 46% in prezent. ‘= Din ce in ce mai multi oameni fac credite du- ble, triple, ipotecandu-si singurul lor bun cu adevarat valoros — casa — pentru a achita facturile + Falimentele personale au crescut in fiecare an, ajungand la 1,4 milioane in anul 2000 — chiar daca economia este infloritoare! Alo-o-0-0! Ce este gresit in schema asta? Mitul galetilor mai mari In viziunea celor care cara galeti, galetile mai mari inseamna salarii mai mari. Asadar, caratorii de gileti isi spun cA totul ar fi in regula dac& ar putea obfine o slujba in care s& care galeti mai mari. C&ratorii de galeji se intreab3 intotdeauna cat castiga ceilalfi caratori de galeti. US. Bureau of Labor Statistics (Biroul pentru Statistica Muncii din Statele Unite) fine evidenta salariilor pe ora pentru cele cteva sute de ocupatii diferite. Cum arata sa- lariul dumneavoastra pe ora in comparatie cu alte slujbe? Iraim intro ume a carstorilor de galeti 41 Salariul pe ori (de ta US. Bureau of Labor Statistics) Ocupagia Salariul pe ord Hucitar in restaurante fast-food 629 dolari Angajat la benzinaie 734 dolari Administrator de clidiri 8,44 dolari Agent comercial 9132 dolari Seretara 1186 dolari Constructor de acoperiguri 13,83 dolari Mecanic de automobile 1397 dolari Siler de camion 1408 dolari Pompice 15,683 dolari actor postal 16,39 dolari tier de credit 20,05 dolari Mrogramator 25,67 dolari Inginer chimist 29,44 dolari Pizvian 33,23 dolari Avocat 3649 dolari Stomatolog, 44,40 dolari Medici, chirurgi 49,05 dolari resupunand c& majoritatea oamenilor sunt pli- (a) pentru 40 de ore pe siptimana (chiar daci, pro- habil, ci lucreazi cel pusin 50 de ore pe saptimand... wan clhiar mai mult!) $i beneficiaz’ de dowd sApti- nani dle concediu platit pe an, iat& care este venitul nina! pentru cinei dintre ocupatiile de mai sus: 2 Conducts de milioane ‘Venit anual 1, Bucstar 13.083 dolari 2. Agent comercial 18970 dolari 3. Factor postal 34 091 dolari 4. Avocat 75 899 dolari 5. Medic 102.024 dolari ‘intr-adevar, daca sunteti bucatar. mercial... sau factor postal, s-ar putea s8 va uitaji Ia venitul unui avocat sau al unui medic si s8 va spunefi: ,Ehe, daca ag castiga atatia bani in fiecare an, as fi liber din punct de vedere financiar! N-as mai sta treaz in miez de noapte facindu-mi griji sau agent co- cum o si plitesc facturile!” Venitul unui carator de galeti <> aA Omut —Veritul —Venitul obignuit wnt unui avocat — medic buna seams, galeata unui pult mai mare decat galeata unui bucatar — aproape de_ zece off mai mare! Dar ace inseamnd cé me dicul este independent din punct de vedere finan- —icul este independent din punct de vedere fins Iiaim intro lume a ciratorilor de gateti 43 ‘tut Til depinde la fel de mult de slujba lui de cara- un de gSleti ca si un bucatar sau un factor postal. Iie ve? Motivul este simplu — profesionistii cas- liyd mai mult decat muncitorul obignuit. Dar $i Vuclluiese mai mult! Adevarul este cA medicii sau avuwafii care realizeaz venituri anuale de sase ci- isi cheltuiesc cea mai mare parte a venitului ‘ntru a-5i mentine stilul de viata extravagant, Comparati pur si simplu cheltuielile unui mun- ‘itor obignuit si cheltuielile unui profesionist: Muncitorul obisnuit conduce o masina uzata de “ANN? de dolari. Medici sau avocatii conduc masini Texts, care costa 45 000 de dolari. Muncitorul obisnuit isi d& copiii la scoli de stat, ‘ule invatimantul este gratuit. Medicii sau avoca~ {Wl platesc taxe la scoli particulare. Muncitorul obisnuit are 0 casi care valoreaza "000 de dolari. Medici sau avocafii locuiesc in ule 350 000 de dolari. Muncitorul obisnuit mananc’ la Pizza Hut 0 Hala pe sipkimand. Medici sau avocatii iau masa ty oray de doua ori pe siptimana la restaurante Muncitorul obignuit nu isi permite si plece in vavan{t. Medici sau avocatii isi duc familiile la w hun Vail* in fiecare an. Muncitorul obisnuit joac’ golf pe un teren desti hat publicului larg. Medicii sau avocatii sunt mem- tu unui club exclusivist costisitor... sau ai mai wuultor cluburi ‘vw mai renumita stafiune montana din America de Nord. wally “4 Conducts de milioane Infelegeti ce vreau si demonstrez. ‘Oamenii ii invidiaza pe medici, pe avocati ori pe economist, penta Gi Westin ajung sf care GATE ‘enorme. Este adevarat, galeata unui medic poate fi ide zece ori mai mare decat glleata unui bucitar inst medicul cheltuieste de zece ori mai mult, asa- IMI STAFGESC Tn acteasi sit —traiese de Ta un salariu la altul! Venitul Chettuietile unui medic unui medic a8 {in cele din urma galefile se golese ‘Thomas J. Stanley si William D. Danko, autorii bestsellerului The Millionaire Next Door (Milionarul de altri), suxemarcat cA a chra gileti mari nu.este, acelasi Jucru cu a face avere. Autorii au ajuns la ‘aceasti concluzie studiind oamenii care locuiesc in cartiere rezidentiale selecte si pornind de la presu- punerea ci oamenii care conduc masini scumpe si locuiese in case luxoase sunt bogati Dar, vai, presupunerea lor a fost gresitd. Stanley si Danko au ajuns la urmatoarea concluzie uimi- toare despre cum se face averea: vor gol ieee in arm Haim intro lume a cAratorilor de gilesi___45 Majoritatea oamenilor infeleg gresit ce insearndt wen in America, Averea nt cru w ornitul. Dact di un venit anual mare si-il helluigsti Be tot, mi ‘mpl ai un standard de viagtridicat. Averea tn- «winni coea ce acumulezi, nu Geen ce cheltuiesH, tun ajungt bogat? $i tn aceasht privintt majari- tata cite 3 des en Imuptiuicile,titlurile universitare saw chiar inteli- scilu sut_acelea care le permit oamenilar st ‘ndngit averi. Bogttia este mai degrabi rezultatul unui stil de viatit care se bazenzil pe munci, pers vend, Minas i ores de esi, mal presus de orice, autodisci- plia.” (walle cuvinte, galetile, oricat de mari ar fi, se ‘onductele, pe de al ite, se infretin singure, Ins conductele cor sacri Jivih Conductele nu se cons ingure. Trebuie hv tht wezervi is In cele din urma, toate galetile se golesc ont / = & Vent Vonitul Venitul — Conductele eden ii una continua st oncat medic pompese 46 Conducta de milioane © gileatd mai mare nu rezolva problema Oricui i-ar plicea s& isi mareasci dimensiunea gilefii. Nimeni nu ar refuza o crestere a salariului anual sau o slujbi mai bine platita. In cazul in care ciratul galejilor este singura dumneavoastra sursa de venit, atunci v-as sfatui s& crafi cea mai mare gileata pe care o putefi duce. Este pur si simplu 0 chestiune de logics elementara. Insa realitatea este cA_nu veti fi niciod: - séndent-din punct de vedere financiar daca veti ‘cara galefi. Caratul galejilor nu va aduce siguranta i ia familiei dumneavoastra — indiferent

    S-ar putea să vă placă și