Sunteți pe pagina 1din 115

EXAMINAREA CLINICA SI

PARACLINICA A
PACIENTULUI IN
CHIRURGIA MAXILOFACIALA

Scopurile
Descoperirea manifestarilor clinice

dentoparodontale si maxilo-faciale care


vor trebui diagnosticate si tratate
Depistarea tuturor semnelor orale
determinate de boli generale
Recunosterea pacientului cu risc
chirurgical
Identificarea unor eventuale boli
contagioase si protejarea medicului

Examinarea bolnavului

1. Anamneza
2. Examenul clinic general
3. Examenul loco-regional

4. Examenele paraclinice

1. Anamneza
INTEROGATORIUL - intrebari cheie
asupra starii de sanatate
Dezavantaje:
Depinde de experienta medicului, fiind

dezavantajati medicii tineri


Se poate omite punerea unor intrebari
importante
Cronofaga

CHESTIONARUL-cuprinde o lista de
intrebari simple la care pacientul va
raspunde in scris
Avantaje
Economie de timp
Compensarea lipsei de

experienta a
clinicianului
Siguranta acoperirii
tuturor domeniilor de
interes

Dezajantaje
Unii pacienti raspund

incomplet la intrebari
Chestionarul nu se
adapteaza intotdeauna la
nivelul intelectual al fiecarui
pacient
Este dificila elaborarea unui
chestionar simplu, care sa
acopere mai multe
posibilitati de raspuns

ASOCIEREA CHESTIONARULUI CU
INTEROGATORIUL-

completarea de catre pacient a unui


chestionar, dupa care urmeaza o
discutie axata pe problemele mai
importante

DATE DE IDENTIFICARE

Nume, prenume
Varsta
Adresa si nr. de telefon
Ocupatia

MOTIVELE PREZENTARII
DUREREA

- Localizarea

- Iradierea
- Momentul declansarii

- Spontana/provocata
- Factorii declansatori, care o

exacerbeaza sau amelioreaza


Intensitatea
Tipul pulsatila/fulguranta
Caracterul permanent/intermitent
Aparitia in crize
Asocierea cu alte fenomene

Durerea din nevralgia de


trigemen

MOTIVELE PREZENTARII
TUMEFACTIA

Momentul aparitiei

Conditiile aparitiei

spontan/provocat
A fost precedata de alte
simptome?
Bine delimitata / difuza
prezenta sau absenta
durerii
Evolutia rapida/lenta,
progresiva

ABCESUL OBRAZULUI

MOTIVELE PREZENTARII
DEFORMAREA

Momentul aparitiei

Asocierea cu alte

simptome
Evolutia

Tumora glanda parotida

Antecedentele heredo-colaterale
GENERALE
- tuberculoza, sifilisul, SIDA, bolile mamei
inainte de sarcina (metabolice, endocrine,
efectiuni neuro-psihice); bolile mamei in
timpul sarcinii (boli infecto-contagioase
sifilisul; avitaminozele avitaminoza B
incriminata in etiologia despicaturilor labiovelo-palatine; regimul alimentar; tulburarile
digestive; starile toxice)

Antecedentele heredo-colaterale
ALE APARATULUI DENTO-MAXILAR
Prognatismul mandibular anatomic, ocluzia

adanca acoperita, dizarmonia dentoalveolara, amelogeneza imperfecta,


dentinogeneza imperfecta, maladia Cap de
Pont, tulburari de ocluzie, predispozitia la
carie, boala parodontala

Antecedentele heredo-colaterale
Sd Gorlin -Goltz

1894, Jarisch si White


1960, Gorlin si Goltz

Boala cu transmitere AD
Carcinoame bazocelulare

multiple
Keratochisturi odontogene
Anomalii costale si
vertebrale
Anomalia Sprengel
Hidrocefalie
Despicaturi labiale si
palatine
Defecte corticale osoase

Antecedentele heredo-colaterale
Cherubismul

Jones, 1933
Facies cherubinic

Deformarea bilaterala a

etajului inferior al fetei


Expunerea portiunii
inferioare a sclerei

Antecedentele heredo-colaterale
Neurofibromatoza / boala
Recklinghausen

1882, Recklinghausen
Caracter AD
Pigmentarea

tegumentului
Noduli fibrosi cutanati
Neurofibroame
subcutanate
Hiperplazia
neurofibromatoasa a
tesuturilor moi
Alte interesari: osoase,
oculare, cerebrale,
endocrine, vasculare

Antecedente personale fiziologice


Grup sangvin
Rh
Menarha
Menopauza
Numar de sarcini, nasteri, avorturi

Antecedente personale patologice HTA


TA >140/90mmHg
Categoria

Sistolica mm/Hg

Diastolica mm/Hg

TA optima

< 120

< 80

Normotensiune

< 130

< 85

TA inalt normala

130-139

85-89

HTA grad I

140-159

90-99

HTA grad II

160-179

100-109

HTA grad III

180

110

HTA sistolica izolata

140

<90

Norme pt masurarea TA
Determinarea sa se faca dupa 5 min de repaus in decubit

dorsal sau pozitie sezanda


Bratul sa fie la nivelul inimii
La varstnici, diabetici si in alte afectiuni asociate cu
hipotensiune ortostatica, TA se va masura si in
ortostatism, imediat si la 2 minute dupa schimbarea
pozitiei
Sa nu se consume cafea in ora precedenta examinarii
Sa nu fumeze cu min 15 minute inaintea masurarii
Fara consum de stimulente adrenergice exogene (ex:
epinefrina in solutii decongestionante nazale)
Dialogul medicului cu pacientul sa fie calm, sa inspire
incredere, pt a elimina efectul de halat alb

Esentiala/idiopatica
Secundara
Origine renala renoparenchimatosa sau

renovasculara
Origine endocrina feocromocitom, hipertiroidism,
hiperaldosteronism primar, hiperparatiroidism,
acromegalie
Cauza cardio-vasculara coarctatie de aorta,
insuficienta aortica, blocuri AV complete
Cauza neurologica tumori cerebrale,
hipertensiunea intracraniana
Origine medicamentoasa anticonceptionale,
terapia estrogenica, alte medicamente
(corticosteroizi, eritropoietina, ciclosporina,
antiinflamatorii nesteroidiene)

Complicatii
Accidente cerebro-vasculare
Afectiuni renale

Afectiuni coronariene

Antecedente personale patologice


BOALA CORONARIANA
Obstructia
Spasmul

Necesar O2 > rezerva O2ischemia miocardica


Risc crescut de infarct miocardic in perioada

perioperatorie, ce depinde de severitatea


afectiunii coronariene si gradul de stres fiziologic
in perioada perioperatorie

The American College of Cardiology


Factori de risc major
Sindroame coronariene instabile
Infarct miocardic acut sau recent cu risc ischemic important
obiectivat prin tablou clinic sau studii neinvazive
Angina instabila sau severa
Insuficienta cardiaca decompensata
Aritmii majore
Bloc A-V grad inalt
Disritmii ventriculare simptomatice in prezenta unei afectiuni
cardiace de fond
Aritmii supraventriculare cu aliura ventriculara necontrolata
Valvulopatii severe

The American College of Cardiology


Factori de risc intermediar
Angina pectorala
Infarct miocardic antecedent declarat sau

evidentiat prin undele Q patologice pe


ECG
IC compensata sau IC in antecedente
DZ - in mod particular tip I
Insuficienta renala

The American College of Cardiology


Factori de risc minor
Varsta inaintata
Modificari ale ECG HVS, BRS; anomalii ST-T

Ritm cardiac altul decat cel sinusal (ex FA)


Capacitate functionala scazuta (ex

incapacitatea de a urca un etaj ducand un bagaj


de o greutate medie)
AVC in antecedente
HTA sistemica necontrolata

Interventiile chirurgicale care nu

reprezinta o urgenta- 6 saptamani


dupa evenimentul coronarian acut !
(Peterson, 2004)

INSUFICIENTA CARDIACA
consult cardiologic inaintea interventiei
Administrarea fara intrerupere a medicatiei de

rutina, inclusiv in ziua interventiei chirurgicale


Masurarea TA si pulsului inaintea interventiei
Se pot asocia vasoconstrictoare max 1:200 000
NU se vor utiliza sol anestezice locale cu
adrenalina la pacientii digitalizati

TULBURARI DE RITM
compromite statusul cardiac, ducand la

ischemie cerebrala sau miocardica sau


insuficienta cardiaca
predispun la formarea de trombi
intracardiaci si embolie sistemica
consecutiva

TULBURARI DE RITM
Tulburarile de ritm stabile regim ambulatoriu, doar

cu avizul medicului specialist


Administrarea fara intrerupere a medicatiei de
rutina, inclusiv in ziua interventiei chirurgicale (cu
exceptia medicatiei AC)
Masurarea TA si a pulsului inaintea interventiei
chirurgicale
Premedicatie cu anxiolitice de tipul derivatilor de

benzodiazepine
Se pot asocia vasoconstrictoare max 1:200 000
NU se vor utiliza sol anestezice locale cu
adrenalina la pacientii digitalizati

VALVULOPATIILE

Pot induce IC
Localizarea valvulopatiei
Severitatea valvulopatiei

Risc de endocardita infectioasa

Afectiuni cardiace asociate cu riscul de


dezvoltare a EI
Risc crescut PROFILAXIA ESTE RECOMANDATA

Proteze valvulare
EI in antecedente
Malformatii congenitale cardiace

cianogene
Sunturi sistemico-pulmonare
chirurgicale

Afectiuni cardiace asociate cu riscul de


dezvoltare a EI
Risc moderat - PROFILAXIA ESTE

RECOMANDATA
Alte malformatii congenitale cardiace
Cardiomiopatia hipertrofica
PVM cu regurgitare
Transplant de cord
Coarctatie de aorta
Defecte septale necorectate

Afectiuni cardiace asociate cu riscul de


dezvoltare a EI
Risc minor - PROFILAXIA NU ESTE

RECOMANDATA
By-pass coronarian
PVM fara regurgitare
Suflu sistolic functional sau fiziologic
DSA tip ostium secundum izolat
DSA reparat chirurgical
RAA in antecedente fara disfunctie valvulara

Manopere la nivelul cavitatii orale care

necesita profilaxia antibiotica


Extractii dentare
Biopsii
Interventii chirurgicale parodontale
Implanturi dentare
Chirurgia endodontica
Punctii anestezice intraligamentare
Alte manopere care provoaca sangerare
la nivelul cavitatii orale

Manopere la nivelul cavitatii orale care

NU necesita profilaxia antibiotica


Punctii anestezice de rutina
Terapie endodontica
Suprimarea firelor de sutura
Amprentarea

Profilaxia EI
Standard

Amoxicilina

A: 2g po cu 1 h inainte
C: 50 mg/kgc po cu 1h inainte

Alergie la peniciline

Clindamicina

A: 600 mg po cu 1h inante
C: 20 mg/kgc po cu 1h inante

sau
Azitromicina

A: 500 mg po cu 1h inante
C: 15mg/kgc po cu 1h inante

sau
Claritromicina

A: 500mg po cu 1h inante
C: 15mg/kgc po cu 1h inante

Nu se poate
administra medicatie
po

Ampicilina
Sau
Amoxicilina

A: 2g im sau iv cu 30 min inainte


C: 20mg/kgc iv cu 30 min inainte

Nu se poate
administra medicatie
po Si
Alergie la peniciline

Clindamicina

A: 600 mg iv cu 30 min inainte


C: 20mg/kgc iv cu 30 min inainte

Sau
Cefazolin

A: 1g im sau iv cu 30 min inainte


C: 25mg/kgc im sau iv cu 30 min
inainte

Tulburari de coagulare
Trombocitopenia idiopatica
Hemofilia
Boala von Willebrand
Afectiuni hepatice
Tratament cu AO

Categoria de risc

Atitudine

Risc scazut
- Nu exista istoric de
sangerare, nu primesc
medicatie, explorari
paraclinice normale
- Istoric nespecific de
sangerare, parametri de
laborator normali

Se pot efectua toate interventiile chirurgicale

Risc moderat
- Terapie cronica cu AO

Consult cardiologic
Intreruperea tratamentul anticoagulant si
inlocuirea cestuia cu o heparina cu greutate
moleculara mica (Clexane, Fraxiparina)
Se determina INR si APTT zilnic
Interventia se poate efectua cand INR2,1;
ulterior se reia trat.anticoagulant(la 6 ore de la
interventia chirurgicala)
Masuri stricte de hemostaza locala

Risc crescut
- Tulburari de sangerare
sau coagulare cunocute

Consult hematologic
Spitalizare obligatorie
Masa trombocitara, factori de coagulare

Afectiuni hematologice maligne


Leucemii acute /cronice
Sd hemoragipar
Sd infectios
Sd anemic
LMNH /LMH

Astmul bronsic
Consult de specialitate efectuat inaintea interv chir
Administrarea fara interupere a medicatiei de rutina

Insuficienta renala cronica


riscul anesteziei si interv chir la pacientii cu IRC cunoscuta

difera in functie de severitatea afectarii renale, estimata prin


rata de filtrare glomerulara, ale carei valori normale sunt
cuprinse intre RFG=100-125ml/min/1,73m2 de suprafata
corporala
pacientii cu IR usoara sau moderata, cu RFG intre 2550ml/min, de obicei trec fara evenimente peste perioada
perioperatorie
cind functia renala este sever alterata (10-25ml/min), este
foarte probabil sa apara complicatii
pacientii cu IR severa prezinta un risc crescut cu 60% de a
dezvolta complicatii intra si postop si o crestere cu 2-4% a
mortalitatii in comparatie cu indivizii sanatosi
dializa trebuie efectuata cu cel mult 24 h preop

Diabetul zaharat
hormonii care cresc in perioadele de stres fiziologic, si anume

cortizolul, catecolaminele, glucagonul, antagonizeaza


efectele insulinei, determinind o intoleranta la glucoza indusa
de stres, chiar si la pacientii nediabetici
pacientii cu DZ I care depind de insulina administrata exogen,
necesita doze crescute de insulina datorita stresului emotional
pre si postoperator si stresului anestezic
nivelele crescute de glucoza din sange influenteaza negativ
procesul de vindecare a plagilor si deprima functiile
leucocitelor si celulelor beta pancreatice
in timpul interventiilor, trebuie evitata hipoglicemia si prevenita
hiperglicemia severa.
un control adecvat se realizeaza prin mentinerea glicemiei intre
120 si 200 mg/dl
la pacientii cu DZII, interventiile chirurgicale majore si
anestezia generala proavoaca cresterea nivelului glicemiei

afectiunile tiroidiene
hipertiroidism - risc crescut de aparitie a tulburarilor de

ritm sau insuficientei cardice.


chirurgia electiva trebuie amanata pina cind nivele
hormonilor tiroidieni se afla in limite normale
pacientul hipotiroidian prezinta un risc chirurgical si
anestezic mai mic in comparatie cu pacientul
hipertiroidian
Hipotiroidism netratat - intra- sau postop. pot aparea
insuficienta cardiaca, hipotensiune, ileus mecanic,
intirziere in vindecarea plagilor
Colaborare cu medicul endocrilog

Afectiunile glandelor suprarenale


glandele suprarenale sunt responsabile pentru

producerea a mai multor hormoni, incluzand


catecolaminele, aldosteronul,hormonii
corticosteroizi, hormonii androgeni, hormoni care
joaca un rol important reglarea multor procese
metabolice.
boala Cushing, caracterizata printr-o productie
crescuta de corticosteroizi, este o afectiune rara,
care poate determina o intirziere in vindecarea
plagilor si susceptibilitate crescuta la infectii la
pacientul chirurgical

Miastenia gravis

Sarcina
In perioada de sarcina apar o serie de modificari: hormonale,

cardio-vasculare - cresterea debitului cardiac, tahicardie, sufluri


In primul trimestru exista o susceptibilitate a fatului la
teratogenitate sau posibilitatea avortului spontan, iar in ultimul
trimestru exista pericolul aparitiei sincopei sau hipertensiunii si
al nasterii premature
Radiografiile sunt contraindicate , cu exceptia situatiilor de
urgenta
De asemenea, este necesara o precautie deosebita in
administrarea anestezicelor locale, analgezicelor, antibioticelor
este de preferat efectuarea anesteziei locale
in AG, cel mai mare pericol pt fat este reprezentat de anoxie,in
special in ultimul trimestru de sarcina, datorita faptului ca
dimensiunile uterului gravid reduc capacitatea pulmonara.
multe gravide prezinta anemie, care poate creste riscul de
anoxie pt fat, motiv pt care este necesara evaluarea nivelului
de Hb inaintea interventiei chirurgicale

Categoria A: cuprinde medicamente care au fost

testate n timpul sarcinii i care s-a constatat c sunt


sigure:
vitamine (B6, acid folic) ns n dozele recomandate de
medic (vitamina A n exces a fost asociat cu malformaii
fetale)
medicamente antianemice (preparate de fier)
medicamentele pentru glanda tiroid

Categoria B: medicamentele din aceast grupa nu au

fost complet testate pe om n timpul sarcinii, ns


experimentele pe animale nu au relevat efecte nocive.
Utilizarea lor este relativ sigur dar pot apare
probleme necunoscute:
paracetamolul, insulina, penicilinele, cefalosporinele,
nistatinul n aplicare local, metoclopramidul, ranitidina,
famotidina, aspartam, glucocorticoid (cortizon),ibuprofen
nainte de al treilea trimestru.
Femeile nsrcinate nu trebuie s ia ibuprofen n timpul
ultimelor trei luni de sarcin.

Categoria C: Sigurana utilizrii nu este dovedit la

oameni, unele medicamentele din aceast grupa nu au fost


testate nici pe oameni, nici pe animale sau studiile
efectuate pe animale au demonstrat efect nociv pentru ft.
ciprofloxacinul, norfloxacinul-asociat cu defecte scheletice,
decolorarea danturii, spina bifid, malformaii ale membrelor
omeprazolul- asocieri cu anencefalia pentru utilizarea n
prima jumtate a sarcinii
ketoconazolul
fluconazol: asocieri cu malformaii ale membrelor,
craniofaciale, omfalocel, surditate
pseudoefedrina, sumatriptan, izoniazida
dexametazona: se asociaz cu creterea incidentei naterilor
premature i a greutii mici la natere
acid nalidixic produce artropatie la animalele testate
clorzoxazona, digoxin, furosemid, gentamicina-ototoxic fetal
hidrocortizon asociere cu despictura palatin, omfalocel i
ntrzierea creterii pentru utlizare prelungit

Categoria D : studiile au demonstrat anomalii fetale, dar beneficiile

tratamentului pot depi riscul potenial


tetraciclina, doxiciclina (efecte asupra oaselor i danturii fetale, asociere cu
cataract congenital)
kanamicina
diazepamul posibil asociere cu despicturile labiopalatine, spina bifid,
defecte ale membrelor, malformaii: craniofaciale, renale, retard mental i
psihomotor, bradicardie fetal, diminuare a micrilor fetale, hipotermie neonatal
fenobarbitalul- asociat cu microcefalie fetal, retard mental,sindromul Down i
anomalii cardiovasculare
aspirina- este riscant n ultimul trimestru, cnd chiar i o singur doz poate
influena creterea ftului. Aspirina este anti-prostaglandin care intervine n
mecanismul travaliului i poate prelungi att sarcina ct i travaliul i poate
provoca sngerare excesiv nainte i dup expulzie. Pe de alt parte, doze mici
sub supraveghere medical pentru a trata boli imunologice, ca lupusul, a opri
travaliul prematur sau a preveni preeclampsia sau ntrzierea creterii fetale, nu
par s creeze probleme.
penicilamina
chinina a fost asociat i ea cu apariia unor defecte din natere (inclusiv
surditatea permanent) i cu naterea unor feti mori, dar riscul pentru fat trebuie
evaluat n raport cu pericolul malariei, care poate avea efecte fatale, mai ales n
cursul sarcinii
streptomicina n cursul sarcinii provoac surditatea copilului
citostaticele pot determina pierderea sarcinii n primul trimestru sau alterri ale
ADN-ului bebeluului, rezultnd malformaii
litiu poate produce natere prematur, modificri ale ritmului cardiac fetal

Categoria X: cuprinde medicamente strict interzise pe

perioada sarcinii
thalidomida determin: focomelie, tetrafocomelie,
hemangiom al fetei
xanax produc malformaii cardiace i ale membrelor
clomifen, iod radioactiv, isotretinoin- produc malformaii
cardiace, cranio-faciale.
hormonii estrogeni produc feminizarea ftului
masculin, malformaii uterine, malformaii ale tractului
genitourinar la feii de sex masculin
steroizi androgeni i anabolizani produc masculinizarea
ftului feminin

Este alergic?
Este fumator?

Consuma alcool?
Durata
Cantitate

Examenul loco-regional
Examenul exooral -examenul fetei si regiunilor

invecinate (regiune submandibulara, cervicala)


Examenul endooral examenul cavitatii bucale si al
dintilor
INSPECTIE
PALPARE

Examenul exooral INSPECTIA


Simetria fetei
Reliefurile si santurile naturale

Miscarile mimicii
Raporturile buzelor
Ocluzia palpebrala

Modificarile de coloratie ale pielii


Deformatiile evidente
Semnele de inflamatie
Prezenta de fistule, ulceratii, escoriatii, plagi

Examenul exooral PALPAREA


Prin comparatie cu partea opusa
Se urmaresc contururile osoase ale maxilarului, nasului,

rebordurile orbitare, arcada zigomatica, peretele sinusului


maxilar, reliefurile mandibulei (marginea bazilara)
Se cerceteaza mobilitatea anormala a eventualelor
fragmente osoase

Formatiuni tumorale
Localizarea, precizand regiunile interesate
Marimea in cm Forma (regulata, boselata, infiltrativa)
Consistenta dura, pastoasa,depresibila, renitenta, fluctuenta
Durerea spontana /la palpare
Caldura locala
Raporturile cu tegumentul si osul
Mobilitatea pe planurile subiacente
Starea tesuturilor invecinate

Examenul limfonodulilor
Preauriculari
Retroauriculari, occipitali
Parotidieni

Genieni in obraz, de-a

lungul vaselor faciale


Submandibulari
Submentonieri
Cervicali superficiali
Cervicali profunzi
Supraclaviculari

Examenul ATM
Cracmente
Deformatii traumatice, tumorale sau inflamatorii
durerile declansate de presiunea pe articulatie

Contracturi ale muschilor ridicatori ai mandibulei

Punctele Valley
Supraorbitar
Infraorbitar
Mentonier

Examenul endooral
instrumentar

oglinda dentara
sonda dentara
pensa dentara

deschiderea gurii
deschiderea normala -

40-60 mm
deschidere limitata in
constrictia de mandibula -

prin leziuni sclerofibroase


care pot interesa mucoasa,
tegumentul, musculatura
anchiloza tempormandibulara prin formarea
unui bloc osos intre
mandibula si osul temporal
sau arcada zigomatica
trismus - prin contractura
reflexa a muschilor inchizatori
ai mandibulei, infectii,
disfunctii articulare, tumori

examenul mucoasei orale


se examineaza mucoasa

gingivala, labiala, jugala, a


santurilor vestibulare
se apreciaza modificarile
de culoare, anomaliile
morfologice, modificarile
de consistenta
normal culoare roz

papila canalului

Stenon in dreptul
M2

limba

tulburari neuromotorii

devierea pozitiei

limbii- pareza n.XII


tremuraturi
scleroza in placi,
intoxicatii cu mercur,
intoxicatia etanolica

modificari de volum
macroglosie globala

amiloidoza,
acromegalie, mixedem
macroglosie
segmnetara tumori
ale limbii, abcese
hipoglosie globala
pareze de hipoglos,
sindroame congenitale

ankiloglosia
fixarea limbii la

planseul bucal
congenitala
dobandita arsuri,
plagi

modificari de culoare si aspect


limba saburala stari

febrile prelungite
limba paroasa

fumatori, dupa
tratamente indelungate
antibiotice

modificari de culoare si aspect


limba geografica de

regula congenitala
placarde albe-sidefii -

leucoplazie

planseul bucal
carunculele

sublinguale, cu orificiile
canalelor glandelor
submandibulare
examinat bimanual

modificari de volum ale planseului bucal

difuze (flegmoane,

edem agioneurotic)
circumscrise(chist
dermoid, ranula)

Variatii anatomice

pigmentatia

fiziologica

Granulatii Fordyce
glande sebacee la

niveul mucoasei
orale, nefunctionale
mai frecvente pe
mucoasa labiala sau
jugala
sunt asimptomatice

limba fisurata

examenul dento-parodontal
1. examenul de ansamblu al arcadelor
dentare
raporturile celor doua arcade
articularea interdentara
tulburarile de ocluzie
malpozitiile dentare
modificarile de culoare

2. apelul dintilor
- se noteaza dintii prezenti, spatiile
edentate, dintii neerupti, dintii
supranumerari
- dentatia definitiva
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1

2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1

3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8

- dentatia temporara
5.5 5.4 5.3 5.2 5.1

6.1 6.2 6.3 6.4 6.5

8.5 8.4 8.3 8.2 8.1

7.1 7.2 7.3 7.4 7.5

3. starea dintilor
Inspectie
- Displazii

Percutie

- Distrofii

Mobilitatea

- Leziuni traumatice

anormala
Probele de vitalitate

- Leziuni de carie

4. Starea parodontiului
- Insertia gingivala

- Prezenta fundurilor de sac gingivale


- Absenta/ prezenta secretiei purulente
- Mobilitatea dintilor
- Congestie, edem, sangerare, retractie

gingivala
- Placa dentara, tartru

Examenul functional
Fonatia

Tulburari de vorbire
- Tulburari de ocluzie
- Despicaturi labio-maxilo-palatine

- Supuratii ale planseului

bucal/limbii
- Proteze incorect adaptate
- Tulburari neurologice

Hiposialia
- Medicamente

Secretia salivara
1000-1500 ml/24 ore
Cantitate
Caracterul salivei

neuropsihotrope,
antiparkinsoniene,
corticosteroizi, antiaritmice
- Radioterapia
- Sialoze
Sialoreea
- Stomatite
- Fracturi ale oaselor
maxilare
- Afectiuni acute dentoparodontale
- Tumori ale cavitatii orale
- Sarcina
- Intoxicatii cu matele grele
- Unele tumori cerebrale

Masticatia si

deglutitia

Pierderea integritatii arcadelor

dentare prin carii si edentatii


Leziuni traumatice-plagi,
traumatisme dentoparodontale,fracturi ale
oaselor maxilare
Tulburari ale ATM
Obstacole mecanice edeme,
abcese, tumori

Congenitala aplazia papilelor

gustative
Afectiuni endocrine DZ,
hipotiroidism, insuficienta
Gustul
adrenala
Efecte secundare ale
Ageuzia
medicamentelor antifungice,
inhibitori ACE, antilipemiante
Hipogeuzia
Disgeuzia/parageuzia Radioterapia
Fumatori
Traumatisme cerebrale,
intoxicatia cu CO
Afectiuni inflamatorii ale
mucoasei bucale glosite,
lichen plan, tumori extinse,
galvanism

Examenul clinic general


Stabilirea diagnosticului
Adoptarea celei mai indicate atitudini terapeutice

pentru a putea preveni accidentele si complicatiile


postoperatorii
Urmarirea evolutiei bolii
Aprecierea prognosticului

Explorari paraclinice
Probe de laborator
HLG
Nr trombocite
TS,TC,TP
Glicemie
Uree
Creatinina - pacienti
peste 50 ani; in
interventii chirurgicale
majore; cand se vor
administra droguri
nefrotoxice

ECG
Pacient cu afectiuni cardiovasculare
Peste 40 ani si necesita
interventie chir de
amploare
Rx toracic
Pacienti peste 60 de ani
Pacienti cu afectiuni
pulmonare sau cardiovasculare, daca nu s-a
efectuat in ultimele 6 luni

Radiografia retrodentoalveolara

Indicatii
Detectarea inflamatiilor

periapicale
Evaluarea statusului
periodontal
Traumatisme dentare sau
dento-alveolare
Evaluarea prezentei sau
pozitiei unui dinte neerupt
Evaluarea postoperatorie a
impanturilor

Radiografia ocluzala
.

Indicatii

Detectarea prezentei

caninilor inclusi, dintilor


supranumerari,
odontoamelor
Evaluarea dimensiunilor
sau extensiei chisturilor
sau tumorilor la nivelul
maxilarului
Fracturile dintilor frontali
superiori
calculi

ortopantomografia

Radiografia mandibula postero-anterioara


Indicatii
Fracturi ale mandibulei

ce intereseaza 1/3
post.a acorpului
mandibulei, unghiurile,
ramurile verticale, gatul
condilian
Chisturi sau tumori cu
aceeasi localizare
Hipo/hiperplazia
mandibulei
Anomalii maxilofaciale

SAF

teleradiografia

CT

sialografia

rmn

angiografia
Indicatii
- Malformatii vasculare
- Tumori vasculare intraosoase

- Anevrisme
- Fistule arterio-venoase
- Tumori de glomus carotic

S-ar putea să vă placă și