Sunteți pe pagina 1din 42

6

CENTRALE NUCLEAROELECTRICE

6.1

Introducere

6.1.1

Stadiul actual al utilizrii energiei nucleare

n ultimi 60 de ani, energetica nuclear s-a dezvoltat de la stadiul de cercetare


tiinific pan la stadiul de industrie puternic dezvoltat devenind o componenta
important a complexului energetic n 31 de state deintoare de centrale
nuclearoelectrice. La 31 dec.2010, erau n funciune 441 de grupuri CNE (reactoare
nucleare) cu o putere totala instalata de 375 267 MWe, care au produs in 2010
2629.95 TWh, acoperit cca. 16% din consumul de energie electric a lumii. Mai
mult de jumtate dintre aceste state se bazeaz pe energetica nuclear pentru
producerea mai mult 25% din energia electric consumat. La 31 dec.2010 erau n
diverse stadii de construcie 26 de grupuri CNE cu puterea instalat total de 20.8
GWe. n tabelul 1.1 este prezentat numrul de reactoare energetice n exploatare
din fiecare ara, si ponderea nuclearului n producia de energie electric.

6.1.2

Avantajele energiei nucleare

Principalele avantaje ale energeticii nucleare de azi i de perspectiv sunt:


costuri de producere competitive n raport cu celelalte tehnologii; o energie
adecvat pentru o dezvoltare durabil; sigurana energetica; risc sczut de poluare
a mediului ambiant.
Aceste avantaje au fost demonstrate n cele 30 de ri cu energetic nuclear.
CNE existente sunt competitive, au costuri de producie sczute i o fiabilitate
mare. Multe din aceste CNE sunt aproape sau total amortizate, rezultnd un profit
n cretere. Puterile unitare mari i durata de viaa prelungit a CNE sunt atribute
atractive din punct de vedere economic. Mai mult, n producerea energiei electrice,
cu excepia energeticii nucleare i hidroenergeticii(care are un potenial de
dezvoltare limitat), nu exist n prezent nici o surs de energie care s
ndeplineasc simultan criteriile economice i de protecie a mediului (nepoluare
atmosferic prin emisii de gaze cu efect de ser).
n contextul competitiviti economice este necesar s fie analizate i costurile
externe ale diferitelor tehnologii de producere a energiei electrice. Energetica
nuclear este cu mult naintea altor tehnologi energetice n a-i ngloba costurile
externe. Costurile cu depozitarea deeurilor, dezafectarea i asigurarea cerinelor de
securitate, sunt n cele mai multe ri, deja incluse n preul energiei electrice de
natur nuclear. Includerea costurilor externe ca parte a costurilor de producere i
n celelalte tehnologi energetice va conduce la o evaluare mai corecta a opiunilor
energetice.

CENTRALE ELECTRICE

Tabelul 6.1
Reactoare n funcionare la 31 decembrie 2010

Reactoare n funcionare
ara

ANGLIA
ARGENTINA
ARMENIA
BELGIA
BRAZILIA
BULGARIA
CANADA
CHINA
REP. CEH
FINLANDA
FRANA
GERMANIA
UNGARIA
INDIA
Rep. Islamica IRAN,
JAPONIA
COREA
MEXIC
OLANDA
PAKISTAN
ROMNIA
RUSIA
SLOVACIA
SLOVENIA
AFRICA DE SUD
SPANIA
SUEDIA
ELVEIA
UCRAINA
SUA
Total

Nr.
Uniti
19
2
1
7
2
2
18
13
6
4
58
17
4
19
1
54
21
2
1
2
2
32
4
1
2
8
10
5
15
104
441

Total MW(e)
10137
935
375
5926
1884
1906
12569
10058
3678
2716
63130
20490
1889
4189
915
46821
18698
1300
482
425
1300
22693
1816
666
1800
7514
9303
3238
13107
101240
375267

Energia produs
n 2010
provenit din CNE
%
TWh
din total
56.85
15.66
6.69
5.91
2.29
39.42
45.73
51.16
13.9
3.06
14.24
33.13
85.5
15.07
70.96
1.82
26.44
33.27
21.89
28.43
410.09
74.12
133.01
28.38
14.66
42.1
20.48
2.85
In construcie
280.25
29.21141.89
32.18
5.59
3.59
3.75
3.38
2.56
2.6
10.7
19.48
159.41
17.09
13.54
51.8
5.38
37.3
12.9
5.18
59.26
20.09
55.73
38.13
25.34
38.01
83.95
48.11
807.08
19.59
2629.95
-

Nota: In total sunt incluse datele privind Taiwan, China: 6 uniti, 4982 MWe, 39.89 TWh energie
din nuclear, reprezentnd 19.30% din totalul energiei electrifice produse

Centrale nuclearoelectrice

Dup cum este artat n rezultatele a numeroase studii, n Europa, costurile


externe ale centralelor cu combustibili fosili (centrale termoelectrice-CET)
exploatate la standardele actuale sunt cu mult mai mari fa de costurile externe ale
centralelor nuclearoelectrice.
Avantajele energeticii nucleare cu privire la emisiile sczute de gaze cu efect
de ser i alimentarea sigur cu energie au fost subliniate cu pregnan n,
Politica Energetica a Statelor Unite publicata n luna mai a anului 2001, Carta
Verde a Comisiei Europene n noiembrie 2000 [5], i de Rezoluia Parlamentului
European din noiembrie 2001 [6].
Aceste consideraii sugereaz c n viitor energetica nuclear se va dezvolta
conducnd la creterea cotei energiei electrice produse n CNE, n paralel cu
dezvoltarea energeticii resurselor regenerabile i creterea eficienei acestor
tehnologii.
Statisticile IAEA ne arat un peisaj mixt. Centralele nucleare funcioneaz
foarte bine, sunt fiabile i sigure n peste 30 de ri, dar unele dintre acestea nu au
mai nceput nici o construcie noua de muli ani, i unele dintre ele au politici prin
care tind s elimine energetica nuclear. Aceasta atitudine rezervata este o
consecina a accidentului de la Cernobl, accentuata de recentul accident de la
Fukusima.
Cu toate acestea, avantajele centralelor nuclearoelectrice sugereaz c n viitor
energetica nuclear se va dezvolta conducnd la creterea cotei energiei electrice
produse n CNE, n paralel cu dezvoltarea energeticii resurselor regenerabile i
creterea eficienei acestor tehnologii.
Dezvoltarea energeticii nucleare pentru asigurarea alimentari cu energie pe
termen scurt i mediu depinde de mai multe condiii:
Recunoaterea rolului energiei nucleare n strategiile de dezvoltare durabil va
avea impact la dezvoltarea ei viitoare;
Maturitatea tehnologic, competitivitatea economic, aranjamentele financiare
i acceptarea public sunt factorii cheie care influeneaz decizia de a construi
o noua centrala nuclear;
nelegerea de ctre politicieni i de ctre societatea civil a opiunilor
energetice i a problemelor legate de mediul nconjurtor ca i educarea i
informarea public vor juca un rol important n introducerea conceptelor
revoluionare ale noilor CNE;
Supravegherea continu a exploatrii centralelor nucleare, dezvoltarea culturi
de securitate, conservarea i dezvoltarea competenelor n tehnologia
energeticii nucleare sunt foarte importante n conservarea i dezvoltarea
potenialului energiei nucleare de a contribui la viitoarele strategi energetice.
Cei mai importani factori de influen a creterii energeticii nucleare sunt
considerai a fi :
Reducerea globala a emisiilor gazelor de ser;
Creterea continua a siguranei;

CENTRALE ELECTRICE

6.2

Maturitatea tehnologica, competitivitatea economica i montajele


financiare pentru noile CNE;
Implementarea depozitelor de deeuri cu nalt nivel de securitate;
Percepia publicului, informarea i educaia.

Conceptia generala de realizare a CNE

Centrala nuclearoelectric (CNE) este un ansamblu de sisteme, un complex


de instalaii care transform energia nuclear de fisiune n energie electric.
Posibilitile actuale de transformare a energiei de fisiune n energie electric sunt
rezumate in tabelul 6.2.
Tabelul 6.2

Nr.
crt.

Nr.
transf.

1*

Transformari energetice in CNE


Transform
Locul
Denumirea
area
transf.
instalaiei
energiei
din
n
RN
N
T
CNE
TA
T
M
cu turbine cu
abur(TA)
GE
M
E
RN
N
T
CNE
T
M
TG
cu turbine cu
gaz(TG)
M
E
GE

Stadiul
actual

2945

Industrial

3058

Proiecte
avansate

Notaii: Forme de energie: N-nucleara; T-termica; M-mecanica; E-electrica, locul


transformrii: RN-reactor nuclear; TA-turbina cu abur; GE-generator electric

6.2.1

Reacia de fisiune

Energia produs n reactoarele nucleare se datoreaz reaciei de fisiune


nuclear. Pentru fiecare watt de putere produs sunt necesare aproximativ 3,1 x
1010 fisiuni/s. Generic, aceast reacie, n care nucleul int este U235, poate fi scris
sub forma:
235
92

U 01n

236
92

F1 F2 00 01n

Unde: Fi (i =1,2) reprezint fragmentele de fisiune iar reprezint numrul mediu


de neutroni aprui la fisiune. n general, nucleul care fisioneaz se rupe n dou
fragmente. Datorit unor efecte complementare legate de stabilitatea nuclear,
fragmentele rezultate nu au o mas egal.

Centrale nuclearoelectrice

n urma unei fisiuni rezult o cantitate de energie de aproximativ 200 MeV


sau 3210-12 J (fa de 4 eV eliberai la combustia unui atom de C12). Neutronii care
apar la fisiune fac posibil meninerea reaciei n lan. Seciunile microscopice1 de
absorbie, a i fisiune, f, ale nuclizilor grei, pentru neutroni termici i numrul de
neutroni aprui la fisiune sunt prezentai in tabelul 1.2
Tabelul 6.3

Seciunile microscopice si numrul de neutroni aprui la fisiune pentru neutroni


termici
Nuclidul
Seciunea microscopic (barn) i numrul de neutroni aprui la
fisiune
a
f

U233
577
531
2,5
U235
684
585
2,44
U238
2,68
Pu239
1021
750
2,9
Pu240
290
0,05
Pu241
1371
1010
3,0
Din punct de vedere al comparrii materialelor fisile se utilizeaz parametrul:

ce reprezint numrul de neutroni aprui la fisiune per neutron termic absorbit n


combustibil. Valorile acestui parametru pentru unele nuclee sunt prezentate n
tabelul 1.3
Tabelul 6.4

Numrul de neutroni aprui la fisiune per neutron termic absorbit in combustibil

Nucleul
U235
U238
Pu239

Fisiuni termice
2,06
0
2,04

Fisiuni rapide
2,18
2,07
2,74

Se remarca :
probabilitatea apariiei fisiunii este mereu superioar n cazul neutronilor
termici, pentru c f este ntotdeauna mult mai mare dect n cazul neutronilor
rapizi. ns, dup cum se poate vedea din tabelele de mai sus, randamentul este
ntotdeauna mai mare n cazul neutronilor rapizi.

U235 i Pu239 sunt echivaleni din punct de vedere al numrului de neutroni


aprui la fisiune per neutron termic absorbit n combustibil n domeniul
neutronilor termici, dar Pu239 este net superior n domeniul neutronilor rapizi.

Seciunea microscopic este proporional cu probabilitatea ca ntre dou particule s aib


loc o reacie nuclear.

CENTRALE ELECTRICE

Acest lucru explic de ce este plutoniul combustibilul preferat n reactorii


rapizi.

U238 nu este fisil dect n domeniul neutronilor rapizi, putnd fisiona doar dac
energia neutronilor depete 1,2 MeV. Cum energia medie a neutronilor
aprui la fisiune este de 2 MeV iar cantitatea de U238 prezent n reactor este
important, va exista un anumit numr de fisiuni produse de neutronii rapizi
chiar i ntr-un reactor termic. De exemplu, pentru reactorii CANDU fisiunile
rapide contribuie cu aproximativ 3 % la puterea produs.

Neutronii produi la fisiune. O parte din neutroni apar direct n momentul


fisiunii, fiind denumii neutroni prompi. Acesta reprezint cazul majoritii
neutronilor, timpul de apariie al acestora fiind de ordinul a 10-17 s. ns, o parte din
neutroni pot fi emii n lanul de dezintegrare al fragmentelor de fisiune cu o
ntrziere fa de momentul fisiunii dat de timpul de njumtire al produilor de
fisiune, numindu-se n acest caz neutroni ntrziai. Acetia sunt n proporie de
aproximativ 0,05% din numrul total de neutroni aprui la fisiune, ns au un rol
foarte important n controlul reactorului.
Fragmentele de fisiune absorb neutroni fiind otrvuri din punct de vedere
neutronic si limiteaz cantitatea de energie ce poate fi obinut din combustibil pe
termen lung ; sunt produse care se acumuleaz n interiorul tecilor elementelor
combustibile, ca de exemplu xenonul (gazos), ce mrete presiunea interioar a
elementelor combustibile, cesiul (lichid), ce pune probleme de compatibilitate
chimic ntre teac i combustibil; de asemenea, sunt produse periculoase, prin
radioactivitatea emis (iodul, cesiul, stroniul). Radionuclizii rezultai din fisiune au
ns i un important efect pozitiv: controlul reactorului n-ar fi posibil fr existena
neutronilor ntrziai emii de fragmentele de fisiune.

6.2.2

Clasificarea centralelor nuclearoelectrice

Centralele nuclearoelectrice se pot clasifica dup mai multe criterii: tipul


reactorului nuclear; numrul de transformri energetice, schema termic, energia
livrat consumatorilor, destinaie, generaia de apariie, etc.
A. In tabelul 6.1 se prezint posibilitile de transformare a energiei nucleare in
energie electrica. Toate CNE aflate in funciune folosesc in prezent trei
transformri ale energiei, cu un ciclu cu abur (CNE cu TA).

B. CNE pot livra consumatorilor energie:

electrica (CNE cu TA de condensatie);


electrica si termica (CNE de termoficare);
termica (centrale termice nucleare - CTN, reactoarele nucleare in acest caz
se numesc RN calogene)

Centrale nuclearoelectrice

C. Reactoarele nucleare se clasifica dup:

tipul reaciei nucleare de generare a energiei in:


RN de fisiune, sunt singurele utilizate azi, mature tehnologic;
RN de fuziune, aflate in stadiu de cercetare.
energia neutronilor care produc fisiunea:
RN termice - fisiunea combustibilului nuclear se realizeaz cu
neutroni termici, ncetinii); sunt RN mature tehnologic si
reprezint majoritatea RN energetice;
RN rapide, reactoare in care fisiunea se obine cu neutroni rapizi,
nemoderai.

D. Structura zonei active(ZA): RN pot fi:


eterogene
omogene

E. Componentele ZA
ZA a unui RN este realizata din trei componente eseniale: combustibilul
nuclear, agentul de rcire si moderatorul (in cazul reactorilor termici).
Clasificarea reactorilor nucleari se realizeaz in principal in funcie de aceste
trei elemente.
Combustibilul nuclear este realizat din metale fisionabile (U235, U233, Pu239)
sub forma metalica sau de oxizi. Singurul material fisil existent in natura in
cantiti semnificative este U235. El este coninut in natur in proporie de
aproximativ 0,72%, restul fiind U238. Acest procent este prea sczut pentru a obine
criticitatea in combinaie cu marea majoritate a materialelor moderatoare si de
structur din zona activa. Din acest motiv, marea majoritate a reactoarelor nucleare
utilizeaz combustibili mbogii in izotopul U235 si/sau un amestec de materiale
fisionabile. In urma arderii combustibilului nuclear, pentru fiecare nucleu de
material fisil rezult fragmente de fisiune, neutroni rapizi si o cantitate mare de
energie. De exemplu, prin arderea unui kg. de U235 se obin 2,3.107 kWh, spre
deosebire de arderea unui combustibil clasic ce produce o energie mult mai mica;
un kg. petrol prin ardere produce 120 kWh, adic de 192 000 de ori mai mica dect
energia obinuta prin fisionarea unui kg de U235. Aceasta caracteristica confer
CNE o serie de avantaje evidente fata de centralele cu combustibili fosili: cantitate
redus de combustibil; depozite mici de combustibil; transport redus de
combustibil; independen fa de zcminte; component redus n costul
energiei; lipsa polurii cu gaze(SOx, NOx, COx). Combustibilul nuclear se
prelucreaz sub forma unor pastile de UO2 care se introduc intro bara cilindric
etane, numit teac. Principalul rol al tecii este de a retine produsele de fisiune.
Teaca combustibilului, in funcie de tipul reactorului nuclear poate fi din zircaloy,
otel, aliaj de magneziu, grafit; materiale ceramice etc.

CENTRALE ELECTRICE

Agentul de rcire sau purttorul de cldur este cel care extrage cldura
produs in combustibilul nuclear. Agentul de rcire poate fi lichid (apa, apa grea,
lichide organice), gaz(dioxid de carbon, heliu, amestecuri de gaze) sau
topituri(sodiu, sruri topite, plumb, amestec de topituri). Agentul de rcire trebuie
sa aib caliti termice, nucleare si de compatibilitate cu materialele de structur.
Moderatorul are rolul de a reduce energia neutronilor de la nivelul de
neutroni rapizi(E0=2MeV), pn la nivelul termic(E1=0,025eV). Reducerea
energiei neutronilor se face n special prin ciocniri elastice ntre neutroni i
nucleele de moderator; deoarece neutronii rapizi pierd mai mult energie n
ciocnirile cu nucleele uoare (ca la biliard), moderatorii utilizai conin elemente
cu numr de ordine mic (atomi uori: H1, D2, C). Moderatorul trebuie s posede:
seciune efectiv macroscopic de difuzie mare(s=sN); puterea de ncetinire
mare (s, unde =lnE0/E1), seciune efectiv de absorbie ct mai mic (a=aN),
raportul de moderare(s/s) mare. Principalii moderatori sunt: apa(H2O); apa
grea(D2O) si grafitul(C). Proprietatile acestor moderatori sunt indicate in tabelul
1.4
Tabelul 6.5

Proprietile principalelor substante moderatoare


Moderator

Puterea de ncetinire

s, cm-1

1)

Raportul de
moderare

(s/s)

Absorbia neutronilor
1)

s, cm-1

H 2O
1,36
1
62
1
0,0220
Grafit
0,06
0,044
165
2,6
0,00036
D2O2)
33,
0,18
0,132
5000
0,00007
(99,75%)
0
1)
sunt indicate valorile relative fata de moderatorul apa
2)
Apa grea in proportie de 99,75% cu apa usoara-0,25%

1)

, barn

1
0,07

0,66
0,005

0,04

0,011

Apa grea are cel mai mare raport de moderare (cea mai sczut absorbie);
H2O are cea mai mare putere de ncetinire; din acest motiv i innd cont c
raportul de moderare este mic, apa uoar necesit uraniu mbogit pentru a
menine reacia de fisiune n lan; D2O permite utilizarea U natural avnd raportul
de moderare cel mai mare; Grafitul avnd o putere de ncetinire sczut i un raport
de moderare mediu, permite utilizarea uraniului natural metalic, dar cu grad de
ardere mic.
La nceputul dezvoltrii sale, n anii 1950, energia nuclear a fost marcat de o
abunden de idei despre ameliorarea caracteristicilor fizice i/sau a performanelor
reactoarelor. Asocierea celor trei componente principale, combustibilul (natura sa,
mbogirea), moderatorul i agentul de rcire (purttor al cldurii), permite soluii
multiple cunoscute sub numele de filiere.
In tabelul 6.6 se prezint denumirile acestor filiere dup AIAEA si numrul de
reactoare nucleare energetice in funcionare(F), in construcie(C), oprite pe termen
lung(Otl), oprite definitiv(OD) si planificate.

Centrale nuclearoelectrice

Filierele de reactori care constitute baza energeticii nucleare in prezent sunt PWR,
BWR si PHWR) v. figura 6.1.
Tabelul 6.6

Denumirile filierelor de RN si numarul lor la 31 decembrie 2010


Filiera

Denumire

Pressurized Light-Water-Moderated and


Cooled Reactor (Reactor rcit i moderat cu
ap uoar sub presiune)
Boiling Light-Water-Cooled and Moderated
BWR
Reactor (Reactor rcit i moderat cu ap
uoar in fierbere)
Pressurized Heavy-Water-Moderated and
PHWR
Cooled Reactor (Reactor rcit i moderat cu
ap uoar sub presiune)
Gas-Cooled, Graphite-Moderated Reactor
GCR
(Reactor racit cu gaz, moderat cu grafit)
Light-Water-Cooled, Graphite-Moderated
LWGR
Reactor (Reactor racit cu apa usoara, moderat
cu grafit)
Fast Breeder Reactor (Reactor rapid
FBR
reproducator)
High-Temperature Gas-Cooled, GraphiteHTGR
Moderated Reactor (Reactor racit cu gaz de
inalta temperatura moderat cu grafit)
Heavy-Water-Moderated, Gas-Cooled Reactor
HWGCR
(Reactor moderat cu apa si racit cu gaz)
Heavy-Water-Moderated, Boiling Light-WaterHWLWR Cooled Reactor (Reactor moderat cu apa si
racit cu apa usoara in fierbere)
Steam-Generating Heavy-Water Reactor
SGHWR
(Reactor cu apa grea producator de abur)
X
Alte tipuri
PWR

TOTAL

Nr. RN la 31 dec.2010
C Otl OD
P

269

56

34

105

92

23

10

46

18

34

15

441 67

125 120

Observaii: De obicei productorii particularizeaz denumirea unui tip de reactor in


cadrul unei filiere Rusia (ex URSS) are propriile denumiri pentru filierele reactoarelor
nucleare; astfel filiera PWR este denumita VVER - Vodo-Vodianoi Energeticeskii Reaktor)
iar filiera LWGR se regsete sub denumirea de Reaktor Bolioi Mocinosti Kanalini
(Reactor de mare putere, cu canale);

Notaii: F-in functiune; C-in construcie; Otl- oprite pe termen lung; OD-oprite
definitiv; P-planificate

10

CENTRALE ELECTRICE

Figura 6.1 Tipul i puterea


electric
a
reactoarelor
nucleare (la 31 Decembrie
2010)

Filiera GCR si GCR


avansata (existenta azi in
Anglia) este o filiera ce va
fi
abandonata
dup
expirarea duratei de via a
centralelor existente.
Filierele
LWGR,
HWGCR, HWLWR si
SGWR sunt ncercri de
gsire a unor variante
optimizate de structuri si
combinaii ale materialelor
din zona activa si care nu
au dat satisfacie.
Diverse variante ale
reactoarelor rapide sunt
considerate promitoare
pentru o generaie noua de
CNE.

F. Clasificarea CNE dup tipul schemei


In funcie de tipul reactorului nuclear (filierei) CNE pot fi (figura 6.2) cu un
singur circuit (a), cu doua circuite (b) sau cu trei circuite.

Centrale nuclearoelectrice

11

Figura 6.2 Scheme termice pentru CNE: a) scheme cu un singur circuit (BWR, LWGR,
SGHWR); b) scheme cu doua circuite (PWR, VVER, GCR, HTGR); c)schema cu trei
circuite (FBR). Notaii: 1- RN; 2 turbina cu abur; 3 generator electric; 4 - condensator
abur; 5 pomp condensat; 6 - prenclzitoare regenerative ap alimentare; 8 generator
de abur; 9 - pomp (suflant) circuit primar; 10 - pomp circulaie circuit secundar; 11schimbtor cldur intermediar; 12 - protecie biologic

G. Clasificarea CNE dup puterea unitara a grupurilor


IAEA clasific centrale nucleare dup puterea unitar:

6.3

CNE mari - 700 MW(e) i peste


CNE medii 300-700 MW(e)
CNE mici sub 300 MW(e)

Scurta prezentare a unor filiere de CNE

Din multitudinea de filiere CNE, in acest subcapitol vom prezenta


caracteristicile definitorii ale filierelor de baza pentru energetica nucleara actuala:
PWR, BWR si PHWR.

6.3.1

CNE PWR

Acest subcapitol prezint elementele ce caracterizeaz un reactor respectiv


o CNE PWR.(v figura 6.3)

12

CENTRALE ELECTRICE

Figura 6.3 Schita de principiu a unei CNE PWR

Notiuni de baza
PWR-urile sunt reactoare ce folosesc ca agent de rcire i moderator apa
uoar la presiune nalt. Agentul primar este meninut la presiune ridicat pentru a
prevenii fierberea n film, de aici provenind i denumirea de PWR (Pressurized
Water Reactor). Reactoarele de tip PWR sunt cele mai rspndite n lume fiind
utilizate att pentru producerea de energie electric ct i pentru propulsie naval
(cteva sute).
ntr-un reactor PWR are loc o reacie de fisiune n lan ntreinut de
combustibilul nuclear, producndu-se cldur ce este preluat de apa din buclele de
rcire. Apa la temperatur ridicat este pompat prin generatoarele de abur, in care
agentul primar cedeaz cldur fluidului secundar. Transferul de cldur are loc
fr amestecul celor dou fluide (schimbtor de cldur de suprafa). Acest lucru
este necesar deoarece fluidul primar este radioactiv. Aburul format n generator
este trimis la turbin, energia mecanic astfel obinut fiind folosit pentru
acionarea unui generator electric. La ieirea din turbin agentul secundar (amestec
ap-abur) este rcit i condensat ntr-un condensator pentru a fi recirculat, prin
prenclzitoarele regenerative, la generatorii de abur. Rolul condensatorului este de
a transforma aburul n lichid pentru a putea fi pompat din nou n generatorul de
abur la presiune ridicat. ntr-un PWR, exist dou circuite separate (primar i
secundar), care conin ap uoar. ntr-un reactor cu ap n fierbere(Boiling Water
Reactor-BWR), spre deosebire de PWR, exist un singur circuit de rcire.
Presiunea n bucla primar este n general de 15-16 MPa, considerabil mai
mare fa de alte reactoare, fiind aproape dubl fa de un reactor BWR. Acest
lucru are ca efect apariia fierberii numai local, vaporii fiind condensai aproape
instantaneu n masa de fluid. ntr-un reactor cu ap n fierbere presiunea agentului
primar permite fierberea.

Centrale nuclearoelectrice

13

Agentul primar de racire


Apa ce conine bor este folosit ca agent primar de rcire n PWR avnd o
temperatur medie de 315 oC. Aceasta rmne n stare lichid n ciuda temperaturii
nalte datorit presiunii foarte mari din circuitul primar (aproximativ 15 MPa).
Circuitul primar are rolul de a prelua cldura de la combustibil i a o transfera
circuitului secundar unde se produce abur saturat (n majoritatea proiectelor abur la
presiunea de 6.2 MPa i 275 oC).

Moderatorul
In reactoarele termice cu ap sub presiune, neutronii rapizi rezultai la fisiune
trebuie s fie ncetinii (moderai), pentru a putea s ntrein reacia de fisiune n
lan. ntr-un PWR agentul de rcire este utilizat ca moderator, neutronii fiind
ncetinii prin coliziuni multiple cu atomii de hidrogen din ap, acetia micorndui viteza n procesul de ciocnire. Moderarea neutronilor va fi cu att mai eficient
cu ct apa este mai dens (vor avea loc mai multe ciocniri). Deoarece orice cretere
a temperaturii va duce la reducerea densitii apei, crescnd nivelul energiei pn la
care neutronii sunt ncetinii, reactivitatea reactorului va scdea. Dac puterea
reactorului crete peste nivelul normal, reducerea gradului de moderare va cauza
scderea numrului de fisiuni n lan, producndu-se mai puin cldur. Aceast
proprietate cunoscut sub numele de coeficient de reactivitate negativ, face ca
reactorul PWR s fie foarte stabil.

Combustibilul
Fascicolul combustibil pentru PWR a fost folosit iniial intrun reactorul de
propulsie marin, fiind proiectat de Babcock&Wilcox.
Uraniul folosit pentru combustibilul PWR este de obicei mbogit cteva
procente n izotopul U235. Dup mbogire dioxidul de uraniu pulbere este
sinterizat n cuptoare de temperatur mare pentru a crea pastile ceramice dure.
Pastilele cilindrice sunt introduse n tuburi din aliaj de zirconiu (Zircaloy),
rezistente la coroziune, care sunt umplute apoi cu heliu pentru a crete conducia
termic i pentru a detecta potenialele scurgeri. Creioanele de combustibil sunt
apoi grupate n ansambluri numite fascicole de combustibil (v. figura 6.3) care
alctuiesc zona activ a reactorului. Ca o msur de securitate reactoarele PWR nu
conin suficient uraniu fisil pentru a susine reacia de fisiune n lan numai cu
neutroni prompi. Un PWR standard conine fascicole de combustibil cu 200 300
de creioane de combustibil fiecare, iar un reactor de putere mare poate avea 150
200 de astfel de ansambluri, cumulnd 80-100 de tone de uraniu. n general,
fascicolele de combustibil au matrice de 14x14 pn la 17x17 creioane de
combustibil. Un reactor PWR poate produce 900 1500 MWe, lungimea
fascicolelor fiind n jur de 4 m lungime.
In figura 6.4 se prezint o seciune prin fascicul de combustibil PWR.

14

CENTRALE ELECTRICE

Figura 6.4 Caseta de combustibil pentru PWR

Centrale nuclearoelectrice

15

Figura 6.5 Seciune prin


fascicolul de combustibil
PWR

In figura 6.5 se prezint o


seciune
prin
vasul
reactorului cu amploarea
casetelor de combustibil.

Figura 6.6 Seciune prin vasul reactorului

ncrcarea cu combustibil proaspt pentru majoritatea PWR-urilor se face cu


un ciclu de 18-24 luni. Aproximativ o treime din zona activ este nlocuit la
fiecare nou ncrcare.

16

CENTRALE ELECTRICE

Clasificare PWR
Reactoarele cu ap sub presiune (PWR) sunt clasificate n tipul WH
(Westinghouse Electric), B&W (Babcock & Wilcox), CE (Combustion
Engineering) si VVER (tipul rusesc).
Tipul de reactor PWR dezvoltat de de Comisia European este similar tipului
de reactor dezvoltat de Westinghouse(tipul S.U.A.); se caracterizeaz prin
utilizarea casetelor de combustibil cu reea ptrat i generatoare de abur amplasate
vertical, dar exist mici diferene n sistemele de rcire a reactorului i conceptul
generatoarelor de abur.
Pentru tipurile WH, B&W i CE, dei principiul de funcionare a sistemului
primar i a sistemului secundar este acelai, exist anumite diferene, cum ar fi
configuraia sistemului primar de rcire i structura generatorului de abur. Pentru
PWR-ul rusesc au fost adoptate casete de combustibil hexagonale i generatoare de
abur amplasate orizontal.

Echipamentele si sistemele de baz ale CNE PWR


Reactoarele PWR prezint un sistem primar (sistemul reactorului) i un
sistem secundar (sistemul de abur) pentru a menine materialele radioactive n
sistemul primar. Agentul de rcire din vasul reactorului este presurizat, astfel nct
este vehiculat in circuitul primar cu ajutorul pompelor de circulaie, fr a fi
permis fierberea. Agentul de rcire primar la temperaturi i presiuni nalte
(temperatura la ieirea din reactor este de aproximativ 325 C, presiunea la intrarea
n vasul de presiune este de aproximativ 157 kg/cm2) circul de la reactor la
generatorul de abur. n generatorul de abur, schimbul de cldur se face printr-un
fascicolul de evi, transfernd cldura de la circuitul primar la circuitul secundar.
Aburul produs in generator (temperatura de funcionare: aproximativ 277 C i
presiunea de funcionare: 62 kg/cm2), este trimis la turbin, produce putere
mecanica, si se transforma in apa in condensator. Condensatul va fi trimis napoi
la generatorul de abur (circuitul secundar) cu ajutorul pompelor principale de
alimentare. Generatorul electric este cuplat la axul turbinei si convertete energia
mecanica in energie electrica(v. figura 6.1).
Principalele sisteme ale unui PWR sunt: sistemul primar de rcire(de
transport al cldurii SPTC), sistemul de control chimic si al volumului agentului
primar, sistemul de rcire la avarie a zonei active, sistemul de pulverizare in
anvelopa, sistemul de ndeprtare a cldurii reziduale, sistemul de manipulare a
combustibilului, sistemul de procesare a deeurilor, sistemul turbin-generator
(circuitul secundar), etc.

Sistemul primar de rcire


Sistemul de rcire al reactorului/Sistemul primar de transport a cldurii
(Reactor Coolant System - RCS), are rolul de a realiza circulaia agentului de rcire
intre reactor si generatoarele de abur. Sistemul de rcire al reactorului are
urmtoarele funcii:

Centrale nuclearoelectrice

17

S realizeze circulaia agentului de rcire nclzit n zona activ i s transfere


cldura circuitului secundar prin intermediul unor generatoare de abur i s
produc abur la presiune i temperatur nalt pentru turbin;
S rceasc zona activ pentru a nu cauza defeciuni n timpul operrii
reactorului;
S realizeze o barier mpotriva scurgerilor de material radioactive din agentul
de rcire a reactorului spre exterior;
n plus fa de funcia de rcire a reactorului, are rol de moderator i reflector;
S nchid agentul de rcire (care are i rolul de solvent pentru soluia de bor,
absorbant de neutroni);
S controleze presiunea din circuitul primar prin intermediul unui sistem
specializat.

Figura 6.7 Schema de principiu a sistemului de rcire al reactorului

O bucla de rcire la PWR este alctuita dintr-un generatoare de abur,


pompa/pompe de circulaie pentru agentul de rcire si conductele care conecteaz
aceste componente cu vasul reactorului (figura 6.7).
In figura 6.8 se prezint schema general a sistemului de rcire pentru
reactoarele PWR. Toate schemele sistemului de transport a cldurii pentru CNE
PWR, au aceleai componente majore (asemntoare), dar numrul si conectarea
lor pot fi diferite. De exemplu, Westinghouse a construit centrale cu doua, trei sau

18

CENTRALE ELECTRICE

cu patru bucle, in funcie de puterea centralei. Centralele Combustion Engineering


si Babcock & Wilcox au doar dou generatoare de abur, dar au patru pompe de
rcire.

Figura 6.8 Sistem de rcire PWR


cu patru bucle

Figura 6.9

Schia axonometrica a
unui reactor PWR

Centrale nuclearoelectrice

6.3.2

19

CNE BWR
Notiuni de baza

In acest paragraf se descriu elementele de baza pentru reactorul de tip


BWR (Boiling Water Reactor - Reactor cu Apa in Fierbere) folosit pentru
producerea de energie electrica.
n reactoarele de tip BWR agentului de rcire (apa, care este n acelai timp
i moderator) i se permite s fiarb la trecerea prin zona activ. La ieirea din zona
activ aburul este separat din amestecul apa-abur cu ajutorul unor cicloane
separatoare. Apa separata este recirculat prin zona activ n timp ce aburul este
trimis direct la turbin, nemaifiind nevoie, n acest caz, de generator de abur.
Din cele artate mai sus, rezult un dezavantaj al acestui tip de reactor i
anume faptul c se trimite n turbina abur radioactiv. Dac coninutul de sruri
minerale n agentul de rcire este meninut la un nivel sczut (sub 1 ppm),
principala surs de radioactivitate este data de captura neutronului de ctre
oxigenul din apa.
Un alt dezavantaj al BWR l reprezint faptul c este necesar o reea cu un
pas mai mare dect n cazul PWR, aceasta deoarece n spaiul dintre elementele
combustibile se gsete un amestec apa-abur, iar aburul are o contribuie neglijabil
la moderarea neutronilor.
Pe de alt parte, amestecul apa-abur nu este un mediu foarte bun pentru
transportul cldurii, astfel nct valoarea maxima a fluxului termic de suprafaa este
mai sczut dect la PWR. Acest lucru conduce la o densitate de putere mai mica
n zona activ a BWR i deci o zona activ mai mare dect pentru PWR pentru o
putere termica data.
Totui, deoarece presiunea n circuitul primar al BWR este n general n jur
de 70 bar, care este jumtate din valoarea pentru PWR, construcia vasului de
presiune este uurat. Vasul de presiune este, de asemenea, din otel cu suprafaa
interioar protejat cu un strat de otel inox, avnd n mod obinuit diametrul
interior de aproximativ 5,5 m i o grosime a peretelui de cca. 140 mm. nlimea
vasului este mult mai mare dacit n cazul PWR, aprox. 20 m fa de 13 m pentru
PWR, deoarece vasul de presiune conine i cicloanele separatoare.
O particularitate a reactoarelor BWR o reprezint faptul c cele mai multe
reactoare opereaz cu multe din barele de control parial introduse n zona activ.
La BWR, barele de control sunt introduse pe la partea inferioara a zonei active
pentru a balansa descreterea puterii n partea superioara a zonei active, datorit
prezentei aburului. Rencrcarea reactorului necesita oprirea lui, ns pe lng
ndeprtarea capacului vasului de presiune mai trebuie ndeprtat i sistemul de
separare al aburului.
In figura 6.10 se prezint schema conceptuala unei CNE BWR.
In interiorului vasului BWR, cnd apa foarte puternic tratata (apa de rcire)
circul de jos in sus prin canalele de combustibil ale zonei active, se produce un
amestec de apa-abur. Curgerea agentului de rcire prin zona activ se realizeaz cu
ajutorul unor pompe cu jet.

20

CENTRALE ELECTRICE

Pompele de recirculare si cele de presiune(cu jet), permit operatorului


varierea debitului agentului de rcire al ZA, modificnd astfel puterea produs de
reactor.

Figura 6.10 Schema de principiu a CNE BWR

Pompele de recirculare, de tip centrifugal, iniial, au fost plasate n exteriorul


vasului de presiune. Ele produc un curent de apa de mare vitez la aspiraia
pompelor cu jet. Viteza mare a apei produce o scdere a presiunii astfel nct este
aspirat un debit mai mare. Avantajul unui astfel de sistem este acela c doar
aproximativ o treime din debitul de apa ce trebuie recirculat prin zona activ
prsete vasul de presiune, astfel putndu-se reduce dimensiunile conductelor ce
penetreaz vasul. n timpul funcionrii n regim nominal, se poate crete puterea
prin creterea debitului de agent de rcire prin zona activ. Creterea debitului duce
la o generare mai mic de abur n zona activ, crescnd astfel moderarea
neutronilor i obinndu-se un flux termic de neutroni mai ridicat. Creterea
corespunztoare a cldurii generate are ca efect producerea unei cantiti mai mari
de abur, iar reactorul se va stabiliza la un nivel de putere mai ridicat. La variantele
moderne i proiectele avansate de BWR recircularea se realizeaz cu pompe
integrate n vasul reactorului.
Marea diferena in funcionare reactorului de tip BWR fa de celelalte tipuri
de reactoare nucleare, este formarea de aburul in ZA. Amestecul de apa-abur
prsete partea superioara a zonei active, si trece prin doua separatoare de
umiditate, unde picturile de apa sunt separate de abur, nainte ca acesta s intre in
sistemul de abur. Aburul produs in RN este vehiculat prin conducte. Aburul
antreneaz turbina, care antreneaz la rndul ei generatorul electric. Aburul este

Centrale nuclearoelectrice

21

evacuat in condensator. Apa rezultat este pompat de la condensator, cu pompele


de condensat si este trimis napoi spre vasul reactorului.
Primul BWR experimental(EBWR 5 MW) a fost realizat n 1956, SUA.
Dezvoltarea filierei a fost realizat de General Electric i firmele ce au preluat
licena de la GE (Hitachi-Toshiba n Japonia, AEG-KWU n Germania, Ansaldo AMN n Italia). Societatea ASEA-ATOM din Suedia a dezvoltat independent
propriul sau reactor fierbtor. Perfecionrile continue au fcut ca astzi filiera sa
evolueze ( ABWR si ABWR 1).
Principalele etape care au jalonat dezvoltarea sistemelor reactoarelor
fierbtoare General Electric au constat in ameliorarea progresiva a urmtoarelor:
zona activa i ansamble elementelor de combustibil; circuitul de recirculare;
reglarea puterii; rcirea de securitate (in caz de accident) a zonei active.
AEG_KWU si ASEA-ATOM nu au parcurs aceleai etape de dezvoltare. Debitul
de recirculare n zona activa este asigurat fr bucle de recirculare exterioare
vasului reactorului, prin pompe axiale implantate n spaiul inelar cuprins ntre vas
i zona activ. ASEA a utilizat n premier la CNE Oskarhamn 1 un ansablu de
combustibil de 8 x 8 creioane

Vasul reactorului
In figura 6.11 se prezint o seciune 3D pentru reactorul BWR-General
Electric-6. Vasul reactorului BWR include vasul reactorului propriu-zis si
componentele sale interne: zona activ, structura de susinere ale zonei active,
mantaua zonei active, echipamentul de separare a umiditii, si ansamblul
pompelor cu jet. Funciile vasului BWR sunt: adpostete zona activa; este un
component al barierei de presiune si radioactivitate pentru agentul de rcire; susine
si aliniaz ansamblurile de combustibil si al barelor de control; asigur traseul de
evacuare a debitului de agent de rcire care prsete combustibilul; separa
umiditatea de aburul care iese din ZA;asigura volumul necesar inundrii zonei
active in caz de LOCA.
Vasul reactorului este montat vertical si este alctuit dintr-o parte cilindrica si
partea de jos semisferica. Partea de sus a reactorului este de asemenea semisferica
ca forma, dar se poate ndeprta ca urmare a sistemului de fixare cu uruburi,
pentru a permite rencrcarea cu combustibil.
Structura vasului reactorului (figura 6.11) este susinuta de o parte cilindrica
metalica-mantaua interioara sau fusta (20), care la rndul ei este aezata pe
structura de beton a anvelopei. Componentele interne ale reactorului sunt susinute
de fundul inferior al vasului si/sau de peretele vasului. Zona activa a reactorului
este alctuit din ansamblul de combustibil (15), barele de control (16), si sistemele
de msur a fluxului de neutroni (24).

22

CENTRALE ELECTRICE

Figura 6.11 Vasul reactorului


BWR (GE 6) cu pompe de
recirculare externe si pompe cu
jet interioare:
1 ventil spry de capt;
2 steam dryer lifting lug;
3 - usctoarele de abur;
4 ieire abur;
5 racorduri ale SRAZA;
6 - separatoarele de abur;
7 intrare apa de alimentare;
8racorduri apa de alimentare;
9 - racorduri ale SRAZA;
10 conducta spry in ZA;
11- duzele pulverizatoare spry
ZA;
12 placa ghidaje superioara;
13pompe cu jet;
14-manta ZA;
15- ansamblul de combustibil;
16- barele de control;
17-placa ghidaje inferioara; 18conducte de recirculare;
19- conducte de recirculare;;
20- mantaua interioara sau
fusta;
21-perete;
22dispozitive
acionare
hidraulic bare de control;
23-linii
hidraulice
pentru
dispozitivele de acionare;
24- msur
neutroni

fluxului

de

Centrale nuclearoelectrice

23

Celelalte componente de o importanta deosebita sunt: pompele cu jet (13),


separatoarele de abur (6), usctoarele de abur (3), racordurile pentru apa de
alimentare (8), duzele pulverizatoare ale SRAZA (11). Pompele cu jet sunt
submersibile, si ntregul lor ansamblul este dispus intre mantaua ZA si peretele
vasului. Pompele cu jet, 10 la numr sunt dispuse in doua grupe de forma
semicirculara, fiecare grupa fiind alimentat separat de cate o pompa de
recirculare.
Racordurile sistemului de rcire la avarie a zonei active, (5 si 9), si construcia
vasului reactorului asigura o rcire adecvat a ZA in caz de LOCA. In cel mai ru
caz de LOCA, o linie de conducte de recirculare (18 si 19) vor pstra rcirea
corespunztoare a zonei active. La un astfel de eveniment, nivelul apei din reactor
va scade brusc, descoperind astfel zona activ. Oricum, mai multe sisteme de rcire
a ZA, vor aproviziona reactorul cu apa de adaos necesara rcirii.

Combustibilul
Ansamblu de combustibil si bara de control pentru BWR(1-6) este reprezentat
in figurile 6.12 si 6.13. Ansamblul (v figura 6,13) conine o bara de control (7)
nconjurat de patru ansambluri de combustibil. Spre deosebire de ansamblul de
combustibil de la PWR, fascicolul de combustibil de la BWR este introdus intr-un
canal de combustibil (6) rcit de
agent de rcire, si trece direct
prin ansamblul de combustibil
comportndu-se ca un ghidaj
pentru tija de control. In plus
canalul
de
combustibil
protejeaz combustibilul in
timpul operaiei de rencrcare
cu combustibil.
Figura
6.12
Seciune
prin
ansamblul de combustibil si bara
de control pentru BWR/6 - General
Electric

Puterea zonei active este reglat


prin micarea barelor de control
de la partea inferioara a
reactorului.

24

CENTRALE ELECTRICE
Figura 6.13
Vedere
ansamblu de combustibil
si bara de control pentru
BWR/6
General
Electric :

1-ghidaj superior;
2-piesa de fixare;
3- mner;
4- arc de dilatare;
5-element fixare;
6-canal;
7-bara de control;
8- bara combustibil;
9-element de spaiere;

10-ansamblu placa
inferioara a ZA;
11-capac inferior;
12-piesa suport a
combustibilului;
13- pastile de
combustibil;
14- element de capt
al barei de
combustibil;
15-canal combustibil;
16-arc
Principalele
sisteme ale unei CNE
BWR sunt:
Sistemul de epurare a
apei
din
reactor;
sistemul de extragere
a cldurii reziduale;
sistemul de rcire a
ZA
la
izolarea
reactorului; Sistemul
de
injecie
cu
otrava(controlul
reactorului
oprit);
sistemul de rcire la
avarie a ZA.

Centrale nuclearoelectrice

6.3.3

25

CNE PHWR CANDU


Notiuni de baza

Acest subcapitol prezint elementele caracteristice ale unei CNE PHWR.


Primele cercetri pentru realizarea unui reactor nuclear care sa foloseasc drept
combustibil uraniu natural au fost fcute in Canada in 1945. A fost aleasa
combinaia apa grea - cel mai bun moderator si uraniu natural combustibil. Filiera
s-a dezvoltat in doua variante de reactor nuclear: cu vas de presiune, similar ca
reactorul PWR si cu tuburi de presiune. Varianta reactorului cu tuburi de presiune,
dezvoltata de Canada este varianta care s-a dezvoltat semnificativ, fiind in prezent
cea de a treia in lume ca numr de reactoare nucleare existente. In prezent Romania
are doua uniti CNE de tip PHWR de tip CANDU.
CANDU este acronimul de la CANada Deuterium Uranium. Filiera CANDU
folosete ca moderator (si agent de rcire) apa grea si combustibil uraniu natural.
ZA a RN este cuprins ntro cuva cilindrica numita calandrie cuprinznd apa grea
moderatorul, la presiune atmosferica Calandria este strbtuta de tuburile de
presiune, orizontale, ce conin fascicolele de combustibil.
Utilizarea eficienta a neutronilor in RN Candu permite folosirea uraniului
natural drept combustibil. Uraniul natural, comparativ cu uraniul mbogit este
simplu de prelucrat pentru a obine ansambluri de combustibil - fascicole.
RN Candu permit ncrcarea/descrcarea combustibilului in funcionare la
plina sarcin. Aceasta operaie este asigurata de doua maini telecomandate de
manipulare a combustibilului, maini plasate la extremitile opuse ale calandriei:
una descarc fascicole iradiate, in timp ce
cealalt ncarc fascicole noi. Aceasta elimina opririle pentru reincarnare si permit
obinerea unor indici de utilizare superiori precum si un plus de suplee in
programarea opririlor planificate pentru ntreinere si scurtarea acestora. Succint
filiera CANDU se caracterizeaz prin: randament mare al combustibilului,
reincarnare in funcionare; moderatorul este apa grea la presiune si temperatura
joasa; fascicul de combustibil simplu; URANIU NATURAL; Flexibilitate a
ciclului de combustibil; doua sisteme speciale de oprire de urgenta independente.
In figura 6.14 se prezint o schia de principiu a unei uniti PHWR CANDU

Ansamblul reactor
In figura 6.15 se prezint ansamblul reactorului cu multe dintre caracteristicile
sale eseniale:
Calandria de forma unui cilindru mare orizontal care conine moderatorul la
joasa presiune;
Tuburile de presiune care traverseaz calandria de la un capt la altul si conin
combustibilul si agentul de rcire la presiune ridicat si permiterea accesului
pentru reincarnarea pe la capete;

26

CENTRALE ELECTRICE

Mecanismele de control ale reactivitii, barele de nchidere care au asociate


dispozitive de msur a fluxului in poziie vertical si care ptrund in calandria
prin partea superioara a acesteia;

Figura 6.14 Schema de principiu a unei CNE PHWR CANDU.

Camerele de ionizare, dispozitivele de msurare a fluxului din reactor montate


in poziie verticala si cel de-al doilea sistem de oprire al rectorului cu
ansamblul capetelor de injecie cu otrava lichida care penetreaz calandria
printr-o parte;
Proteciile de capt si proteciile de beton ale chesonului care confer att
suport structural cat si ecranare radiologic.

Calandria este principala component structural; conine canalele de


combustibil si moderatorul astfel nct sa aib loc o reacie de fisiune controlata
pentru a produce cldura. Chesonul calandria este nchis lateral de proteciile de
capt. Calandria este susinuta de puul reactorului.
Cldura generat n combustibil de ctre reacia de fisiune este preluata de
agentul de rcire, apa grea sub presiune, care curge mprejurul si printre fasciculele
de combustibil. Fiecare canal de combustibil conine 12 fascicule de combustibil.
La ambele capete, fiecare tub de presiune este conecta pintro conduct de
alimentare la un anumit colector al sistemului principal de transport al cldurii.
Curgerea agentului de rcire in canalele adiacente se realizeaz in sens opus, deci

Centrale nuclearoelectrice

27

curgerea prin reactor este bidirecional. Reactorul CANDU 6 are 380 canale de
combustibil iar reactorul CANDU 9 are 480 canale.

Figura 6.15 Reactorul PHWR


CANDU-600 : 1-calandria ; 2protectii de capt ; 3-sistemul
de oprire, bare de control ; 4injectia de otrava ; 5-canale de
combustibil ;
6-fideri ;
7chesonul calandriei

La ambele capete, tuburile de presiune din zirconiu sunt conectate la


terminale din otel inoxidabil care permit legtura mecanic cu mainile de
ncrcare ale reactorului. Sistemul de reincarnare cu combustibil folosete 2 maini
identice de ncrcare cu combustibil care sunt ataate la capetele canalelor care
trebuie reincarnate. O maina introduce combustibil proaspt la unul dintre
capetele canalului, iar cealalt maina extrage combustibilul iradiat pe la celalalt
capt. Operaiunea de reincarnare a unui canal este comandata de la distanta in
timp ce reactorul este in funciune.
Vasul calandria este realizat din otel inoxidabil. Montarea diverselor
echipamente cum ar fi tuburile de presiune, mecanismele de control al reactivitii
si detectorilor de flux are loc pe amplasamentul centralei.
Dispozitivele verticale si orizontale de control a reactivitii, att pentru
reglarea reactorului cat si pentru oprirea acestuia si ansamblul detectoarelor
fluxului de neutroni sunt amplasate in calandrie.
Ansamblul reactorului permite componentelor importante sa fie uor nlocuite
sau recondiionate pe perioada duratei de viaa a acestuia. Printre aceste
componente se numra toate mecanismele de control si de oprire ale reactorului,
detectorii de flux, tuburile de presiune si fiderii.

28

CENTRALE ELECTRICE

Ansamblul calandria si al canalelor de combustibil


Principalele componente ale calandriei, proteciei de capt si ansamblul
canalelor de combustibil sunt prezentate in aceasta figura 6.16 alturi de detalii
despre tuburile de presiune care conin fasciculele de combustibil.

Figura 6.16 Ansamblul calandrie-canale de combustibil

Combustibilul
Folosirea uraniului natural nu permite combustibilului sa ating criticitatea in
apa uoara sau in aer.
Reactoarele CANDU 6 si CANDU 9 folosesc fascicule de combustibil
alctuite fiecare din 37 creioane de combustibil sau elemente combustibile(v.
figura 6.17). Fiecare creion de combustibil este alctuit dintr-o teaca si un capac de
capt care formeaz aa numita teaca a combustibilului (zircaloy 4) si care
nconjoar pastilele de UO2. Fasciculul combustibil cuprinde cele 37 elemente
combustibile cu ajutorul a doua discuri de capt. Elementele sunt distanate unele
de altele de ctre discurile de capt si de ctre elemente distanatoare interne situate
la mijlocul fascicului. Umerii distantieri montai pe creioanele externe
sprijin(poziioneaz) fasciculul in canalul de combustibil.

Centrale nuclearoelectrice

29

Toate componentele de structura, cum ar fi: teaca combustibilului, capacele de


capt, discurile de capt, distanatoarele dintre elemente si suporii sunt fcui din
zircaloy 4 deoarece acesta prezint caracteristicile dorite cum ar fi: absorbie
sczuta a neutronilor, eliberare redusa de hidrogen si buna rezistenta la coroziune.

Figura 6.17 Fascicul de combustibil CANDU

Combustibilul este confecionat din dioxid de uraniu natural, cu un coninut de


U de 0.71%, sub forma pastilelor de mare densitate. In mod normal sunt 30
pastile de combustibil intr-un creion combustibil. Un strat subire de grafit numit
CANLUB este aplicat pe interiorul tecii elementului combustibil pentru a reduce
efectele datorate interaciunilor dintre pastile si nveli care ar duce la modificare
nivelului de putere a reactorului.
Cu excepia discurilor terminale si a elementelor distanatoare interne, nici un
alt element structural nu este necesar fasciculului combustibil, deoarece acesta este
amplasat in tubul de presiune si fixat cu ajutorul dopului de protecie. Datorita
faptului ca elementele combustibile sunt poziionate orizontal reaezarea pastilelor
de combustibil din cauza gravitaiei nu poate avea loc. Un fascicul de combustibil
complet echipat cntrete aproximativ 24 kilograme, dintre care mai mult de 90%
este dioxid de uraniu lungimea fasciculului este de 495.3 mm iar diametrul exterior
de 102.4 mm.
235

30

CENTRALE ELECTRICE

Sistemul primar de transport al cldurii


Circuitul primar al CNE este circuitul agentului de rcire al reactorului. In
figura 6.18 se prezint o schia a acestuia pentru o CNE CANDU 6.
Funciile sistemului primar de transport a cldurii sunt:
s rceasc combustibilul in timpul funcionrii i dup oprirea reactorului;
s transporte cldura de la reactor la generatoarele de abur
Figura 6.18
Sistemul
primar de transport al
cldurii

Una din pompele


primare refuleaz AR
ctre un colector de
intrare,
la
fiderii
individuali de intrare i
distribuie AR n 95 canale
de combustibil. AR trece
prin
reactor
i
se
nclzete.
Fiderii individuali
de ieire conduc AR ctre
colectorul de ieire i de
acolo ctre generatorul de
abur(GA).
Dup
ce
cedeaz cldura apei de
alimentare
i
o
vaporizeaz in GA, AR
trece prin a doua pomp
primar, prin colectorul
de intrare i apoi prin
fideri, ctre un alt grup de
95
de
canale
de
combustibil care
sunt
parcurse in sens invers
fa de primele.
Dup ce trece prin
reactor, agentul de rcire
este transportat prin fiderii de ieire ctre colectorul de ieire i mai departe ctre
GA - unde cedeaz excesul de cldur i se ntoarce ctre aspiraia pompei
primare, de unde a plecat.
Aceast dispoziie n form de 8 asigur un flux bidirecional prin zona activ
a reactorului, astfel nct fluxul are direcii opuse n canale adiacente.

Centrale nuclearoelectrice

31

Fiecare din cele dou bucle rcete 190 canale de combustibil i este
independent - cu excepia presurizorului - care este comun.
Existena a dou bucle are avantajul c n caz de accident de pierdere a
AR(APAR sau LOCA) la una din bucle, izolarea automat a celeilalte bucle face
ca numai jumtate din ZA a reactorului s fie afectat de accident.
Sistemul de transport a cldurii este cel mai solicitat sistem n timpul
funcionrii CNE la plin sarcin - aici se ating cei mai ridicai parametri
(temperatura AR - 312C; presiunea 112,3 bar), cele mai mari solicitri mecanice,
problemele cele mai mari de securitate nuclear. Sistemul reprezint cea de-a doua
barier n calea ieirii produselor de fisiune n mediu. Accidentul cel mai grav (de
care se ine seama n proiect) - ABP - este ruperea unui colector. Inventarul de
activitate la accident APAR poate strpunge tecile, pereii sistemului circuitului
primar i iei din anvelop.
Particularitile sistemului primar ale CNE CANDU sunt:
1. Doua bucle identice, fiecare bucl avnd 2 GA, 2 pompe principale de
circulaie; 1 presurizor - comun celor 2 bucle; 2 colectoare de intrare; 2
colectoare de ieire; 190 canale de combustibil (jumtate din ZA), fieri
individuali de legtur canal-colector.
2. Axa orizontal a reactorului - simplific ncrcarea - descrcarea
combustibilului; La PWR, BWR - rencrcarea combustibilului se face pe axa
vertical.
3. Amplasarea deasupra reactorului - a: GA, pompelor i colectoarelor - ajut la
rcirea prin convecie natural (termosifon) a AR - la oprirea pompelor
principale de circulaie (pierderea circulaiei forate).
4. Nu exist vane de izolare in interiorul celor 2 bucle deoarece folosirea lor rar
pentru izolarea celor 2 bucle la APAR nu justific costul mare de investiie i
ntreinere; aceste vane ar fi reprezentat o surs suplimentar de pierderi de AR
i ar necesita o ntreinere dificil i costisitoare datorit cmpurilor de radiaie.
5. Protecie la suprapresiune a STPC se face prin 4 supape de siguran
dimensionate 4 x 100 % , cte dou pe fiecare colector de ieire la fiecare bucl.
6. Circulaia in 8 a AR in circuit.
Dintre celelalte sisteme ale unei CNE PHWR menionam: sistemul
moderatorului; sistemele de securitate, sistemele circuitului secundar.

6.3.4

Alte filiere de CNE


CNE cu Reactori rcii cu gaz i moderai cu grafit(GCR, AGR)

Aceste filiere sunt cu dou circuite, avnd reactori moderai cu grafit i rcii
cu CO2. Combustibilul este fie uraniu metalic natural, filiera Magnox, fie UO2
mbogit 3%, filiera AGR (Advanced Gas Reactor- reactor avansat rcit cu
gaz). Aceste filiere sunt ntlnite nc n Marea Britanie, ns nu se mai construiesc
n prezent (filiera Magnox a fost ntlnit n Frana, Japonia i Spania). Filiera

32

CENTRALE ELECTRICE

aceasta este continuat de rectorii HTGR (High Temperature Gas cooled


Reactors- reactori rcii cu gaz la temperatur nalt). Agentul de rcire este heliu
care, la ieirea din zona activ, atinge temperaturi ridicate, de aproximativ 740 0C.
Pn n prezent, aceast filier nu a cunoscut o dezvoltare industrial, fiind
construite dou centrale prototip n SUA i dou n Germania. Parametri heliului la
ieirea din zona activ fac posibil trimiterea acestuia direct ntr-o turbin cu gaze.
ns, deoarece n momentul realizrii acestor prototipuri tehnologia construirii unor
turbine cu gaze de puteri ridicate nu era disponibil, acetia sunt reactori cu dou
circuite. n prezent filiera HTGR cunoate o nou dezvoltare fiind una din filierele
avansate propuse pentru noii reactori energetici.

CNE cu reactori moderai cu grafit cu tuburi de presiune- PTGR


Aceti reactori sunt cunoscuti sub denumirea Pressure-Tube Graphite
Reactor: sunt reactori cu moderator din grafit, rcii cu ap uoar ce circul prin
tuburi de presiune. Combustibilul este UO2 mbogit 2,4%. Din aceast
categorie fac parte reactorii ruseti RBMK (Reaktor Boloi Monosti Kanalne
reactori cu tuburi de presiune de putere ridicat) de tipul celor de la Cernobl.
Sunt reactori fierbtori cu un singur circuit.
A existat de asemenea un reactor de acest tip n SUA, LWGR (Light Water
cooled Graphite moderated Reactor reactor rcit cu ap uoar i moderat cu
grafit), dar fr ca agentul de rcire s fiarb n zona activ, fiind astfel un reactor
cu dou circuite. Faptul c agentul de rcire rmnea n stare lichid la trecerea
prin zona activ, i conferea caracteristici neutronice complet diferite de varianta
ruseasc.

CNE cu reactori rapizi rcii cu metale lichide


Acest tip de CNE au reactori cu neutroni rapizi, fr moderator, cu trei
circuite, rcii cu sodiu lichid. Sodiul este total incompatibil cu apa deoarece n
contact cu apa produce o reacie puternic exoterm (contactul dintre sodiu i ap
poate apare, de exemplu, ntr-un generator de abur n care exist o scurgere).
Rezult aadar necesitatea unui circuit intermediar pentru a mpiedica contactul
direct cu apa al sodiului ce circul prin zona activ (deci activat). n circuitul
intermediar este tot sodiu lichid dar acesta nu este radioactiv ntruct nu trece prin
zona activ. Schimbtorul de cldur Na-Na este foarte compact pentru un T
radial foarte mic; astfel, prezena sa influeneaz foarte puin temperatura aburului
produs i poate fi integrat cu uurin n incinta nuclear (anvelop). Combustibilul
este mbogit i este un amestec de UO2/PuO2. Datorit economiei de neutroni,
acest reactor poate fi reproductor filiera LMFBR (Liquid-Metal cooled Fast
Breeder Reactors-reactori rapizi reproductori rcii cu metale lichide). i acest
tip de reactor este nc n faz de prototip, teama de proliferare a materialelor
nucleare (plutoniu) i unele dificulti tehnologice fcnd ca aceast filier s nu fie

Centrale nuclearoelectrice

33

nc dezvoltat la nivel industrial. Cea mai mare central de acest tip, Superphnix
de 1200 MWe din Frana, a fost nchis n 1999 datorit costurilor ridicate de
exploatare (trebuie ns remarcat c este vorba de un prototip i nu de un proiect
dezvoltat la scar industrial, scopul principal fiind acela de a acumula experien).
Alte centrale, de diferite puteri, au existat sau mai exist nc n Frana, Germania,
India, Italia, Japonia, Rusia, Marea Britanie i SUA. Dintre reactorii n exploatare
trebuie remarcai ca avnd performane de exploatare foarte bune: reactorul rusesc
BN-600 (Bistri Neutron neutroni rapizi) de 550 MWe la Beloyarsk (n proiect
construcia a doi noi reactori de 800 i respectiv 1600 MWe) i reactorul de 300
MWe de la Monju n Japonia.

6.4
6.4.1

Securitate, accidente si riscul nuclear


Noiuni de baza

Dup cum a fost prezentat (&6.2), un reactor se compune din: combustibil


moderator, sisteme de control (de regula bare de control) si instalaia de rcire.
Circuitul energetic cuprinde turbina, pompe, condensatoare, prenclzitoare si sunt
aproape cele clasice, ntlnite in orice centrala pe abur. Barele de combustibil se
nclzesc in urma reaciilor de fisiune, aceasta cldur fiind cedata agentului de
rcire. Prin intermediul unor schimbtoare de cldura, energia este folosita la
vaporizarea apei, aburul fiind apoi destins in turbina.
Pentru a fi folosit, reacia aceasta trebuie controlat. Controlul se face prin
sisteme care s absoarb neutronii liberi, astfel nct ei sa nu mai aib ocazia de a
fisiona alte nuclee. Aceste sisteme sunt de regula bare din material cu seciune
mare de captur a neutronilor (cadmiu, gadoliniu etc)
Pentru a descrie starea de funcionare a unui reactor s-a introdus k (factor de
multiplicare) si este un raport ntre numrul emis de neutroni n comparaie cu cel
necesar pentru a-i obine pe acetia. Se vorbete deci despre starea critica sau
reactivitatea reactorului.
In regim staionar factorul de multiplicare este k=1, regim in care are loc o
reacie in lan si din care rezult o cantitate constant de energie(reactor critic).
Cnd se dorete reducerea puterii reactorului, se introduc barele de control care
absorb o cantitate mai mare de neutroni, caz in care k<1, starea reactorului
denumindu-se subcritic. Aceasta miscsorare a sarcinii reactorului poate fi adusa in
acest fel pana la zero si scoaterea reactorului din funciune. Cnd se dorete
mrirea sarcinii reactorului pornind de la starea critica (k=1) se extrag partia din
zona activa a reactorului barele absorbante si reactorul devine uor supracritic, k>1.
Regimul supracritic este instabil si chiar necontrolabil. (Creterea numrului de
fisiuni creste exponenial, ajungndu-se la dublarea numrului de atomi fisionai in
numai 10-14 secunde).
Dup reducerea sarcinii reactorului si oprirea lui, emisia de cldura continua
inca o vreme datorita reaciilor de dezintegrare radioactiva a produilor de fisiune,

34

CENTRALE ELECTRICE

aceasta nsemnnd cam 3-7% din puterea nominala a reactorului. Dup cteva zile
ns aceasta scade pana la zero. Aceast cldur este eliminat din reactor cu
ajutorul unor sisteme de rcire. Cantitatea de apa necesar rcirii este considerabil.
Daca dintr-un motiv sau altul acesta rcire nu funcioneaz, se poate ajunge la topirea
miezului reactorului, cel mai grav accident ce este nc controlabil.
CNE sunt proiectate si realizate in baza conceptului de securitate nucleara.
Conceptul de securitate al CNE cuprinde ansamblul de msuri tehnice i
organizatorice destinate s asigure funcionarea instalaiilor nucleare ale CNE n
condiii de siguran, s previn i s limiteze deteriorarea echipamentelor i s
asigure protecia personalului, populaiei i a mediului nconjurtor mpotriva
iradierii sau contaminrii radioactive.
Protecia n adncime este un concept de baza al securitii nucleare prin
care se introduc o serie de bariere ce mpiedic eliberarea n mediu a produselor
radioactive ale combustibilului: 1- matricea combustibilului; 2- teaca elementului
combustibil; 3- pereii circuitului primar; 4- anvelopa; 5- zonele de excludere din
jurul CNE.
Din punct de vedere al securitii nucleare sistemele CNE se mpart n:
Sisteme de proces: care asigur procesul tehnologic de producere a energiei
electrice;
Sisteme (speciale) de securitate; acestea sunt sisteme speciale ncorporate n
proiectul centralei pentru a preveni avarierea sistemelor de proces, pentru a
limita sau diminua consecinele unor astfel de avarii. Aceste sisteme nu au
rol activ n timpul funcionrii normale a centralei, ci sunt solicitate s intre
n funciune numai la avarierea unui sistem de proces.
Sistemele suport de securitate sunt sistemele care asigur condiiile
funcionrii sistemelor speciale de securitate n caz de avarie: alimentarea cu
energie electric, alimentarea cu ap de rcire, alimentarea cu aer comprimat
etc.
Funciile de securitate de baz ce trebuie ndeplinite ca urmare a producerii
oricrui eveniment de iniiere a unui accident sunt: oprirea reactorului i
meninerea n stare oprit; ndeprtarea cldurii reziduale; furnizarea informaiilor
necesare pentru supravegherea n perioada post-accident; meninerea unei bariere
pentru a limita evacuarea materialului radioactiv n mediul nconjurtor.
Sistemele de securitate sunt diferite in funcie de filiera reactorului si chiar in
funcie de constructor. Principalele sisteme de securitate ale reactoarelor energetice
sunt: - sistemul anvelopei; - sistemele de rcire la avarie; - sistemele de oprire
rapid la avarie etc.
Anvelopa este incinta sistemului nuclear (primar) destinat reinerii i limitrii
scurgerilor de radioactivitate n mediul nconjurtor sub limitele impuse de norme,
n caz de accident

Centrale nuclearoelectrice

35

Sistemele de oprire rapid protejeaz centrala mpotriva a doua tipuri majore


de defectare a sistemelor de proces: Pierderea controlului reactorului; dintre
posibilele cauze ale pierderii controlului reactorului menionam : - Extragerea unei
cantiti de reactivitate negativa din zona activ; - Defectarea sistemului de reglare
a reactorului. Pierderea capacitii de transfer de cldur de la circuitul
primar la cel secundar; dintre cauzele posibilele amintim: - Accidentul de
pierdere a agentului de rcire (LOCA- Loss of Coolant Accident); - Pierderea
clasei IV de alimentare cu energie electrica (pierderea pompelor primare); Avarierea circuitului secundar (pierderea apei de alimentare la generatoarele de
abur).
Sistemul de rcire la avarie a zonei active (SRAZA) asigura un debit de apa de
rcire pentru elementele combustibile din zona activa, n eventualitatea unui
accident de pierdere a agentului de rcire (LOCA).
SRAZA este un sistem cu funcie protectiv, proiectat s ndeprteze cldura
rezidual i s limiteze evacurile radioactive ca urmare a avarierii sistemelor care
conin materiale radioactive.

6.4.2

Accidente CNE

In istoria dezvoltrii centralelor nuclearoelectrice au avut loc suficient de


multe accidente nucleare. Gravitatea incidentelor/accidentelor din CNE este
clasificata de IAEA pe scara INES pe 7 nivele, cel mai grav accident fiind de
nivelul 7 (accident cu deteriorarea zonei active, cu emisii majore de radioactivitate
in exteriorul centralei si efecte majore asupra sntii oamenilor si mediului). Cele
mai grave si mai mediatizate accidente din CNE au fost:
Three Mile Island 28 martie 1979
Defectarea unor echipamente i greeli umane au condus la pierderea de agent
de rcire (accident LOCA) i topirea parial a miezului reactorului nuclear Three
Mile Island din Middletown, statul Pennsylvania. Acesta este cel mai dur accident
nuclear civil din Statele Unite. Expunerea la radiaii in jurul locaiei a fost sub 100
mrem (= 1 mSv, mai mic dect expunerea anual datorat surselor naturale), iar
expunerea populaiei (aproximativ 2 milioane de oameni) de 1 mrem (= 10 Sv).
Nu au existat victime imediate i nici mbolnviri ulterioare de cancer.
Cernobl 26 aprilie 1986
Cel mai puternic accident din istoria energeticii nucleare a avut loc la CNE de
la Cernobl, lng Kiev in fosta URSS, actualmente Ucraina. Incendiul i
exploziile rezultate in urma unui experiment neautorizat a condus la 32 de decese,
acestea fiind doar consecine imediate. Material nuclear radioactiv a fost mprtiat
deasupra unei mari pri a Europei. Peste 135.000 de locuitori au fost evacuai din
zona centralei i peste 800.000 din zonele cu depuneri radioactive din Ucraina,
Belarus i Rusia. O suprafa de aproximativ 10.000 km2 de teren a fost scoas din
utilizare pentru o durat nedefinit de timp.

36

CENTRALE ELECTRICE

Fukushima Daiichi 11 martie 2011


Un cutremur de gradul 9 pe scara Richter a produs oprirea grupurilor BWR de
pe amplasamentul centralei Fukushima Daiichi, Japonia. Centrala are 4 uniti.
Cutremurul a fost urmat la aproximativ o ora de un tsunami cu o nlime de peste
7 m, ce a depit nlimea zidului de protecie(~6.5m). Au fost inundate
generatoarele Diessel, sistemele de rcire la avarie nu au mai funcionat din cauza
lipsei de alimentare cu energie electrica. Combustibilul nuclear s-a deteriorat din
cauza lipsei de rcire, s-au produs cantiti importante de hidrogen. Hidrogenul
eliberat n cldirea serviciilor nucleare s-a aprins, a distrus acoperiul structurii
metalice, dar cldirea de beton precomprimat a rmas neafectat. Dup un interval
de aproape o sptmna s-a reuit reluarea realimentrii cu apa pentru rcirea
reactoarelor. S-au produs eliberri de produi de fisiune, evacuarea temporara a
centralei iar dozele locale ridicate n zona centralei vor afecta munca de restabilire
a centralei. Situaia a fost stabilizata datorita unor eforturi concentrate deosebite.

6.4.3

Consecine ale accidentelor nucleare din CNE

In afara consecinelor imediate ale accidentelor nucleare produse la CNE,


cuantificabile n decese imediate si importante pierderi materiale, trebuiesc
considerate consecinele pe termen lung si impactul acestor accidente asupra
societii.
Accidentele nucleare au produs de fiecare data un soc asupra opiniei publice si
asupra dezvoltarii energeticii nucleare: au fost revizuite programelor nucleare din
diferite ri; s-au reconsiderat sistemele de securitate la toate CNE; s-au introdus
noi sisteme de securitate cu creterea investiiei specifice a CNE.; s-au fcut
cercetri intense pentru noi tipuri de reactoare i CNE cu securitate mrit - cu
utilizarea unor sisteme pasive, care s intervin n lipsa alimentrii cu energie
electric fr intervenia omului; s-a demonstrat rolul anvelopei si s-a fundamentat
practic obligativitatea ei; au fost oprite unele reactoarele fr anvelop din Europa
de est; se acord permanent o atenie deosebit pentru eliminarea erorilor umane
prin pregtirea personalului; s-a confirmat c funcionarea CNE nu este o problem
intern a unui stat ci de interes internaional.
Sfidnd i disimulnd msurtorile i informaiile oferite de specialitii din
domeniu, organizaiile de mediu antinucleare nu au ratat niciodat ocazia de a
oferi publicului viziuni apocaliptice, terifiante i ct mai exagerate ale
consecinelor accidentelor nucleare. Grupurile antinucleare nu au ratat aceast
ocazie, putem spune oferit pe tav. n campaniile lor, acestea au utilizat toate
tertipurile posibile i, trebuie s recunoatem c, pe fondul memoriei colective
creat de exploziile bombelor atomice de la Hiroshima i Nagasachi, au avut succes.
Ca atare, dup Cernobl au fost anulate sau amnate unele programe de construcie
a noi centrale nucleare. Mai mult chiar, unele guverne au susinut chiar nchiderea
celor existente. Pot oare fi cuantificate la nivel global pierderile aferente prin

Centrale nuclearoelectrice

37

renunarea la construirea i punerea n funciune a unitilor nucleare planificate a


fi realizate, precum i a celor ce ar fi fost luate n considerare ulterior?
Apar ns cu claritate cei care au ctigat n urma realizrii capacitilor
energetice bazate, n principal, pe combustibili fosili, n locul celor nucleare, cu
deteriorarea corespunztoare a mediului ambiant!
n acest context, dup un sfert de secol de la Cernobl si in pofida accidentului
major de la Fukushima, att guvernele tarilor ct i populaia au nceput s-i
reconsidere atitudinea fa de tehnologia energetic nuclear i totodat s acorde
credibilitate experilor i oamenilor de tiin. n ultima perioad de timp, sunt de
remarcat analizele comparative la rece cu privire la tehnologiile industriale si
analizele de stres impuse tuturor centralelor nucleare. n prezent acestea
reprezint o aciune raionala, concertata prin care specialitii se opun excluderii
energiei nucleare, exclusiv pe criterii politice, de pe lista tehnologiilor curate
pentru mediu.

6.4.4

Elemente de risc nuclear

Primul studiu probabilistic de risc nuclear a fost publicat de Nuclear


Regulatory Cominission (NRC) din SUA n anul 1975 sub denumirea de raport
WASH-1400 sau raportul Rasmunsen2
Concluziile raportului WASH-1400 (bazat pe studiul probabilistic al
grupurilor LWR din SUA, de la acea vreme) au fost:
Riscul accidentelor nucleare considerate pentru 100 grupuri CNE cu reactoare
LWR din SUA este echivalent cu cel datorat cderii de meteorii, deci cu o
probabilitate de 10-5 pe an ca un accident s cauzeze peste 100 mori;
Probabilitatea de producere a accidentelor la CNE este mult mai mic dect n
cazul altor accidente nenucleare(naturale sau industriale);
Consecinele posibile ale accidentelor poteniale la o CNE nu depesc
consecinele accidentelor nenucleare(naturale sau industriale); la care este deja
expus societatea.
Concluziile raportului Rasmunsen sunt pe deplin valide si azi, creterea
securitii CNE fiind in un obiectiv prioritar al domeniului. In figura 6.19 se
ilustreaz aceasta afirmaie; se prezint scderea probabilitii de defectate a zonei
active pentru reactoarele energetice de la TMI pana in zilele noastre. Se constata
ca riscul defectrii zonei active in urma unui accident s-a redus de la 10-3 la
aproape de 10-7.

Profesorul N. Rasmussen - Institutul Tehnologic Massachusetts-MIT, a condus activitatea


a 60 de specialiti timp de 3 ani n cadrul unui program de cercetare. Programul a costat
care a costat 4 milioane dolari

38

CENTRALE ELECTRICE

Figura 6.19 Probabilitatea de defectare a zonei active in timp

6.5

Previziuni pentru energetica nuclear

La nivel planetar foruri internationale(WEO- World Energy Council, IPCC


Intergovernmental Panel on Climate Change,ETP-Energy Technology
Perspectives) au estimate ca pana in anul 2050 consumul de energie va creste cu
100% iar populatia lumi va spori cu cca. 50% (v. figura 6.20 )

Figura 6.20 Estimri ale creterii populaiei si consumului de energie

Centrale nuclearoelectrice

39

Pe acest fond, principalii factori ai interesului pentru energia nucleara, in


pofida recentului accident de la CNE Fukushima, sunt:
Costul crescnd al petrolului si gazului natural si relativa plafonare a
rezervelor ;
Nevoia diversificrii surselor pentru securitatea alimentarii cu energie;
Emisii de CO2 nesemnificative produse de CNE.
Competitivitatea CNE
In perioada 19902004, creterea produciei de electricitate in centrale
nuclearoelectrice fost de cca 714 TWh (cca 40%) si aceasta s-a realizat prin
ameliorrii factorilor de disponibilitate(de la 72.3% la 83.2%), reprezentnd 57%
din cretere; realizarea de centrale noi (36%) si creterea puterii centralelor
existente (7%).
Industria nucleara s-a restructurat si consolidat in mod continuu. Centralele
nucleare au evoluat (v. figura 6.21).

Figura 6.21 Evoluia CNE in timp: patru generaii

Generaia prezenta de CNE (Generaia II-a) a realizat creterea factorului de


capacitare, performante de securitate excelente, reducerea costurilor O&M,
reducerea cantitilor de deeuri, reducerea expunerii la radiaii, dar din pcate a
produs di accidente grave care au nc un impact negativ asupra acceptantei
populaiei a energiei nucleare.
Generaia a III-a de CNE reprezint o dezvoltare a proiectelor generaiei a II
-a, incorpornd mbuntiri evolutive, inclusiv: 60 ani durata de viaa, includerea
de considerente de securitate nucleara si fiabilitate din primele faze de proiectare,
proiectarea sistemelor de securitate nucleara dup studii evaluarea riscurilor,
simplitate prin reducerea numrului componentelor mobile, creterea rolului
sistemelor pasive, adugarea de echipamente pentru limitarea consecinelor
accidentelor severe, proiecte complete si standardizate pre-autorizate cu frecvente
de topire a zonei active de 10-6 la 10-7 , semnificativ mai mici dect in anii 80-90
etc.

40

CENTRALE ELECTRICE

Generatia IV. Multe state ale lumii au acreditat ideea ca energia nucleara
trebuie sa rmn sau sa devina parte integranta din complexul lor energetic pentru
a ntmpina nevoile viitoare de energie. Pentru a veni n sprijinul realizrii acestui
scop, se identifica doua tipuri de eforturi internaionale majore:
GIF - Forumul Internaional pentru Generaia IV ;
INPRO- proiectul internaional al IAEA privind ciclurile de combustibil i
Reactoare Nucleare Inovative.
La iniiativa SUA s-a nfiinat GIF(anul 2000) - Forumul Internaional pentru
Generaia IV , un grup n care tarile membre (Argentina, Brazilia, Canada,
Euratom, Frana, Japonia, Republica Coreea, Africa de Sud , Elveia, Marea
Britanie i Statele Unite) sunt interesate sa defineasc i sa stabileasc n comun
dezvoltarea i viitorul cercetrilor n domeniul energiei nucleare. "Generaia IV" i
propune dezvoltarea mai multor sisteme energetice nucleare inovative care sa ofere
avantaje n sfera economica, sigurana i soliditate i care pot fi dezvoltate pentru
comercializare pn n 2030-2050.
Urmrind evalurile mai multor idei, au fost alese ase sisteme viitoare, care
azi sunt in diverse stadii de cercetare-proiectare: cele ase sisteme sunt:

Reactoare rapide rcire cu gaz


Reactoare rcite cu metale lichide(aliaj de grafit)
Reactoare cu sruri topite
Reactoare rcite cu metale lichide(cu sodiu)
Reactoare supracritice rcite cu apa
Reactoare rcire cu gaz cu temperaturi foarte ridicate

Principalele obiective ale INPRO sunt:

sa sprijine energetica nucleara (disponibila) pentru a contribuii ntr-un mod


substanial la ndeplinirea nevoilor de energie n secolul 21 ;
sa adune mpreuna posesorii de tehnologie i beneficiarii, pentru a gndi n
comun masurile naionale i internaionale necesare pentru realizarea
inovaiilor dorite n domeniul ciclurilor de combustibil i reactoarelor
nucleare.
ncepnd cu luna decembrie a anului 2003, INPRO include ca membri i pe:
Argentina, Brazilia, Bulgaria, Canada, China, Germania, India, Indonezia,
Republica Coreea, Federaia Rusa, Spania, Elveia, Olande, Turcia, Comisia
Europeana. INPRO a stabilit linii directoare pentru evaluarea ciclurilor de energie
i a reactoarelor nucleare inovative, adresate economiei, mentenanei i mediului,
siguranei instalaiilor nucleare, managementului deeurilor radioactive i
rezistentei la proliferare. Cercetrile sunt in diverse stadii de realizare

Centrale nuclearoelectrice

41

Cuprins
6 CENTRALE NUCLEAROELECTRICE .................................................. 1
6.1 Introducere ......................................................................................... 1
6.1.1 Stadiul actual al utilizrii energiei nucleare ................................ 1
6.1.2 Avantajele energiei nucleare ....................................................... 1
6.2 Conceptia generala de realizare a CNE .............................................. 4
6.2.1 Reactia de fisiune ........................................................................ 4
6.2.2 Clasificarea centralelor nuclearoelectrice ................................... 6
6.3 Scurta prezentare a unor filiere de CNE ........................................... 11
6.3.1 CNE PWR ................................................................................. 11
6.3.2 CNE BWR ................................................................................. 19
6.3.3 CNE PHWR CANDU ............................................................... 25
6.3.4 Alte filiere de CNE .................................................................... 31
6.4 Securitate, accidente si riscul nuclear............................................... 33
6.4.1 Notiuni de baza.......................................................................... 33
6.4.2 Accidente CNE .......................................................................... 35
6.4.3 Consecine ale accidentelor nucleare din CNE ......................... 36
6.4.4 Elemente de risc nuclear ........................................................... 37
6.5 Previziuni pentru energetica nuclear .............................................. 38
Figura 6.1 Tipul i puterea electric a reactoarelor nucleare (la 31
Decembrie 2010) .......................................................................................... 10
Figura 6.2 Scheme termice pentru CNE: a) scheme cu un singur circuit
(BWR, LWGR, SGHWR); b) scheme cu doua circuite (PWR, VVER, GCR,
HTGR); c)schema cu trei circuite (FBR). Notaii: 1- RN; 2 turbina cu
abur; 3 generator electric; 4 - condensator abur; 5 pomp condensat; 6 prenclzitoare regenerative ap alimentare; 8 generator de abur; 9 pomp (suflant) circuit primar; 10 - pomp circulaie circuit secundar; 11schimbtor cldur intermediar; 12 - protecie biologic ............................ 11
Figura 6.3 Schita de principiu a unei CNE PWR ........................................ 12
Figura 6.4 Caseta de combustibil pentru PWR ............................................ 14
Figura 6.5 Sectiune prin fascicolul de combustibil PWR ............................ 15
Figura 6.6 Seciune prin vasul reactorului ................................................... 15
Figura 6.7 Schema de principiu a sistemului de rcire al reactorului .......... 17
Figura 6.8 Sistem de rcire PWR cu patru bucle ....................................... 18
Figura 6.9 ..................................................................................................... 18
Figura 6.10 Schema de principiu a CNE BWR.......................................... 20
Figura 6.11 Vasul reactorului BWR (GE 6) cu pompe de recirculare
externe si pompe cu jet interioare: ............................................................... 22

42

CENTRALE ELECTRICE

Figura 6.12 Seciune prin ansamblul de combustibil si bara de control pentru


BWR/6 - General Electric ............................................................................ 23
Figura 6.13 Vedere ansamblu de combustibil si bara de control pentru
BWR/6 - General Electric : .......................................................................... 24
Figura 6.14 Schema de principiu a unei CNE PHWR CANDU. ................. 26
Figura 6.15 Reactorul PHWR CANDU-600 : 1-calandria ; 2-protectii de
capt ; 3-sistemul de oprire, bare de control ; 4-injectia de otrava ; 5-canale
de combustibil ; 6-fideri ; 7-chesonul calandriei.......................................... 27
Figura 6.16 Ansamblul calandrie-canale de combustibil ............................. 28
Figura 6.17 Fascicul de combustibil CANDU ............................................. 29
Figura 6.18 Sistemul primar de transport al cldurii................................... 30
Figura 6.19 Probabilitatea de defectare a zonei active in timp .................... 38
Figura 6.20 estimri ale creterii populaiei si consumului de energie ........ 38
Figura 6.21 Evolutia CNE in timp: patru generaii ...................................... 39
Tabelul 6.1 ................................................................................................................ 2
Tabelul 6.2 ................................................................................................................ 4
Tabelul 6.3 ................................................................................................................ 5
Tabelul 6.4 ................................................................................................................ 5
Tabelul 6.5 ................................................................................................................ 8
Tabelul 6.6 ................................................................................................................ 9