CAPITOL

Circulatia
Sngele este fluidul care circula n interiorul arborelui cardiovascular, reprezinta
cca 8% din masa corporala. mpreuna cu limfa, lichidul interstitial, lichidul cef
alorahidian, peri- endolimfa, sngele constituie mediul intern al organismului.
Sngele este format din elemente figurate si plasma (55% din volumul sangvin).
Prin examenul microscopic al sngelui se observa trei tipuri de elemente figurate,
reprezentnd 45% din volumul sangvin- volum globular procentual sau hematocrit)?
Globulele rosii (hematii sau eritrocite)
Globulele albe (leucocite)
Plachetele sangvine (trombocite).
Eritrocitele sunt celule fara nucleu, cu rol n transportul O2 si CO2 si n mentiner
ea echilibrului acido-bazic.
Leucocitele, spre deosebire de eritrocite, poseda nucleu si mitocondrii.Au capac
itatea de a emite pseudopode si de a traversa peretele capilar prin porii sai, t
recnd n tesuturi, proces numit diapedeza.
Principala functie a leucocitelor consta n participarea acestora la reactia de ap
arare a organismului.
Functia de aparare a sngelui
Organismul uman vine permanent n contact cu agenti patogeni (purtatori de antigen
e) sau cu antigene libere. Antigenul este o substanta macromoleculara proteica s
au polizaharidica straina organismului si care patrunsa n mediul intern declansea
za producerea de catre organism a unor substante specifice, numite anticorpi, ca
re neutralizeaza sau distrul antigenul. Anticorpii sunt proteine plasmatice din
clasa gamma globulinelor. Apararea se realizeaza prin doua mecanisme fundamental
e. Apararea nespecifica si apararea specifica.
Apararea nespecifica (nnascuta) este prezenta la toti oamenii.Se realizeaza prin
mecanisme celulare (de exemplu fagocitoza) si umorale. Apararea nespecifica este
o aparare primitiva, cu eficacitate medie, dar este foarte prompta. La ea parti
cipa anumite celule si substante performante. Apararea specifica (dobndita) se de
zvolta n urma expunerii la agenti capabili sa induca un raspuns imun (imunogene).
Este de doua feluri. Dobndita natural, pasiv (prin transfer transplacentar de an
ticorpi), activ (n urma unei boli si 2 dobndita artificial a pasiv, administrare d
e antitoxine si gamma globuline b activ, vaccinare. Raspunsurile imune specifice
sunt mediate prin doua tipuri de leucocite limfocite B si T pe baza unor mecani
sme interdependente.1 imunitatea umorala, care mpiedica limfocitele B, si 2 imuni
tatea mediata celular (celulara), care implica primar limfocitele T.
Vaccinarea declanseaza n principiu, aceleasi mecanisme imunitare, cu deosebirea c
a reactiile produse n organism sunt mai atenuate. Efectul final este dobndirea imu
nitatii.
Plachetele sangvine-trombocitele sunt elemente figurate necelulare ale sngelui cu
rol n hemostaza. Plasma sangvina contine apa 90% si reziduu uscat format din 1%
substante anorganice Na + K+ Ca2+ Mg2+, Cl-, HCO3-) si 9% substante organice, ma
joritatea proteine (albumine, globuline, fibrinogen).
Grupele sangvine- transfuzia
Membrana hematiilor are n structura sa numeroase tipuri de macromolecule, cu rol
de antigen, numite aglutinogene. n plasma se gasesc o serie de compusi cu rol de
anticorpi numite aglutinine. n plasma se gasesc o serie de compusi cu rol de anti
corpi numite aglutinine. Cele mai importante aglutinogene ntlnite la om sunt aglut
inogenul 0, A, B, D, iar cel mai frecvent ntlnite aglutinine sunt alfa, omoloaga a
glutinogenului A si beta omoloaga aglutinogenului B.
Prin excludere reciproca a aglutininelor si aglutinogenelor omoloage, n decursul
evolutiei umane s-au construit mai multe sisteme imunologice sangvine. Cele mai
importante n practica medicala curenta sunt sistemul OAB si sistemul RH (D)
Sistemul OAB. Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog
alfa cu A si beta cu B, nu pot exista indivizi posesori de aglutinogen B si aglu
tinine beta. ntlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga duce la un conflict i
mun, antigen-anticorp, cu distrugerea hematiilor si consecinte grave pentru indi
vid. Combinatiile si coexistentele posibile, tolerate imunologic, sunt n numar de
patru si reprezinta cele patru grupe sangvine n care se poate repartiza populati

a globului, pe baza sistemului OAB?

Cunoasterea apartenentei la una din grupele sangvine are mare importanta n cazul
transfuziilor de snge. Regula transfuziei cere ca aglutinogenul din sngele donator
ului sa nu se ntlneasca cu agluti