Sunteți pe pagina 1din 1

Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643 / S.V. 25 decembrie 1642, Woolsthorpe-byColsterworth, Lincolnshire, Anglia d. 31 martie 1727 / S.V.

. 20 martie 1727,
Kensington, Middlesex, Anglia) a fost un renumit om de tiin englez, alchimist,
teolog, mistic, matematician, fizician i astronom, preedinte al Royal Society. Isaac
Newton este savantul aflat la originea teoriilor tiinifice care vor revoluiona tiina,
n domeniul opticii, matematicii i n special al mecanicii. n 1687 a publicat lucrarea
Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, n care a descris Legea atraciei
universale i, prin studierea legilor micrii corpurilor, a creat bazele mecanicii
clasice. A contribuit, mpreun cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la fondarea i
dezvoltarea calculului diferenial i a celui integral. Newton a fost primul care a
demonstrat c legile naturii guverneaz att micarea globului terestru, ct i a
altor corpuri cereti, intuind c orbitele pot fi nu numai eliptice, dar i hiperbolice
sau parabolice. Tot el a artat c lumina alb este o lumin compus din radiaii
monocromatice.

Newton a fost un fizician, nainte de toate. Laboratorul su uria a fost domeniul


astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele
dintre ele inventate de el nsui. Newton nu s-a lsat antrenat de latura pur
astronomic i matematic a activitii sale, ci a rmas de preferin fizician. n
aceasta const neobinuita tenacitate i economia gndirii sale. Pn la Newton i
dup el, pn n prezent, omenirea nu a cunoscut o manifestare a geniului tiinific
de o for i o durat mai mare. Spencer comunica urmtoarele cuvinte ale lui
Newton, rostite cu puin timp naintea morii sale: Nu tiu cum art eu n faa lumii,
dar mie mi se pare c sunt un biat care se joac pe malul mrii i se distreaz
cutnd din timp n timp pietricele mai colorate dect de obicei, sau o scoic roie,
n timp ce marele ocean al adevrului se ntinde necunoscut n faa mea.