Sunteți pe pagina 1din 52

Tema proiectului

Sa se proiecteze un dispozitiv in faza desenului de executie pentru prinderea semifabricatului din


desenul de mai jos, la prelucrarea prin rectificare a suprafetelor marcate, in conditii in care prelucrea se
face pe o masina de prelucrat- de rectificat rotund, pentru diameter exterioare tip, iar programul anual de
fabricatie fiind de 55000 bucati pe an.

E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIIAL.


STABILIREA DATELOR INIIALE
F1.1. Analiza temei de proiectare
Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientareapozitionarea si fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin rectificare.
Proiectul trebuie realizat in faza DE, adica trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si
desenele reperelor principale. Dat fiind programul anual de producie, de 55000 buc pe an, se poate
aprecia, conform indicaiilor din literatura de specialitate, c producia are un caracter de serie mijlocie si
prin urmare, dispozitivele de proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie. Prelucrarea se poate face printr-o singura prindere si una sau mai multe treceri ale sculei
aschietoare, fiind vorba de o rectificare; acest lucru avantajeaza programul de fabricatie a pieselor de
fabricat.

F1.2. Informarea iniial


Din analiza literaturii de specialitate de baz [GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea
dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983 ],[ ], [ ], rezult ca pentru rezolvarea temei de proiectare ar
putea fi utilizate integral sau prin modificari sau adoptare, inversare, solutiile prezentate sintetic in tabelul
de mai jos:
Sursa

Nr.
sol.
1.

Denumirea soluiei

2.

Dorn autocentrant cu buc elastic


pentru piese scurte.
Bucsa elastica bilaterala

3.

Dorn cilindric cu guler

4.

Mecanism cu pene si plunjere


dispuse pe un sungur rand
Orientare, pozitionare si fixare in
universal
Bucsa elastica

5.
6.

Figura
(tabelul)

Paginile

Numrul
lucrrii

Fig. 4.18.a.

281

[1]

Fig. 4.18.c.

281

[1]

Fig. 3.34.c.
Fig4.7.c

Fig 7.60

123

[2]

263

[1]

130

[2]

7.

Lista bibliografica:
1. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
2. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.

F1.3. Stabilirea datelor iniiale


Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor
1. Date legate de pies:
piesa de prelucrat constituie o piesa cilindrica, de revolutie de complexitate medie;
materialul
OSC10,
STAS 3611-88,
C = 1,04 %,
Mn = 0,350 % Si = 0,35 % P = 0,030 %
S = 0,025 %;
caracteristici fizice: masa specifica =7810kg/m3, conductivitatea termica

29,41 W/mC la temperatura T = 1000 C


caracteristici mecanice:Duritatea dupa recoacere este maxim 197 daN/mm2, dupa calire
intre 62-65 HRC, iar dupa revenire intre 58-62 HRC;
dimensiuni: masa 2,465 kg; volumul = 307090,682 mm^3
caracteristicile suprafeei de prelucrat:
profilul de prelucrat este o suprafata cilindrica exterioara;
dimensiunile suprafetei cilindrice exterioare de prelucrat are diametrul de 90 mm cu o
toleranta de 0.3 mm;
rugozitatea ce trebuie obtinuta in urma procesului de prelucrare are o valoare de
m

2. Date legate de scul:


tipul sculei: piatra de rectificat;
notare
dimensiuni ale prii active;
metoda de prindere a sculei este fixare pe arborele masini si strangere cu saiba si piulita

0,8

3. Date legate de maina-unealt:

4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):


subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm
ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
5

Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre planele
adiacente n limitele lungimii de referin

5. Date legate de accesorii:

Arborele principal al masinii


6. Date legate de regimul de lucru:
-

adosul de prelucrare la strunjirea suprafeei frontale este de 0,7mm, iar la strunjirea longitudinal

este de 1,1mm
-

scula execut o singur trecere pe suprafaa de prelucrat;

adncimea de achiere este egal cu adaosul de prelucrare;

avansul este s = 0,3mm/rot;

viteza de avans
6

viteza de aschiere

Turatie

Conditii de racire ungere

Forma asciei

Date legate de norma de timp


NT =
tb =

t pi
n

tb t a t dt t do ton

15
0,475 1,77 2,5 1,2 3,5 9,45 min
8500

l l1 l2 50 4 3

0,475 min
sn
0,3 400

(3)
(4)

ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,52+1,1+0,15 = 1,77 min

...(5)

ton = 3,5 min


tdt = 2,5 min
tdo = 1,2 min
tpi = 15min
ta1 = 0,52 min
ta2 = 1,1 min
ta3 = 0,15 min

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E). STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A


DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce


va sta la baza proiectrii dispozitivului

Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)


tehnic posibile
Nr.
crt.
0
1.

Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP)


Deumirea
1

Schita
2

Prelucrarea cu
o singura scula
a piesei din
aceeasi
prindere; piesa
este orientata
si fixata pe
dornul
autocentrant
cu buc
elastic,
dornul fiind
fixat in
universal sau
direct pe
arborele
principal
8

Avantaje

Dezavantaje

strangere
uniforma a piesei;
nu necesita
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor(fiind
utilizata o scula)
timpi ajutatori
de orientarestrangere scazuti;
costul scazut al
sculei;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
complex

necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei;
grad scazut de
utilizare a puteri
masinii unealta;

2.

3.

Prelucrarea cu
o singura scula
a mai multor
piese din
aceeasi
prindere;
piesele sunt
orientate si
fixate pe
dornul
autocentrant
cu buc
elastic,
dornul fiind
fixat in
universal sau
direct pe
arborele
principal
Prelucrarea cu
doua scule a
mai multor
piese din
aceeasi
prindere;
piesele sunt
orientate si
fixate pe
dornul
autocentrant
cu buc
elastic,
dornul fiind
fixat in
universal sau
direct pe
arborele
principal

strangere
uniforma a
pieselor;
grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealte;
costul scazut al
sculelor;
productivitate
ridicata;

necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor
complex;
scade
durabilitatea
sculei;
timp de
prelucrare mare;
timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere
ridicati;

strangere
uniforma a
pieselor;
grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealte;
costul scazut al
sculelor;
productivitate
ridicata;

necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor
complex;
scade
durabilitatea
sculei;
timp de
prelucrare mare;
timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere
ridicati;

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare


Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Criteriul

Unitati partiale pentru


SP-TP numarul:
1
2
3

Precizia suprafetelor prelucrate


Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a MU
Timpi ajutatori de OP si S
Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor
Durabilitatea sculei
Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a pieselor
Costul sculelor

10
10
7
10
0
10
10
10
67

10
10
9
7
0
5
5
10
57

10
10
9
7
0
5
5
10
57

Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr. 1:


Prelucrarea cu o singura scula a piesei din aceeasi prindere; piesa este
orientata si fixata pe dornul autocentrant, dornul fiind fixat in universal
sau direct pe arborele principal

10

1.

2.
3.
4.

Schema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari diispozitivului

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul


disponibil i poate fi folosit
Pozitia piesei

Orizontala

Modul de prelucrare al suprafetelor


de acelasi tip sau de tip diferit
Numarul pieselor
prelucrate
simultan
Numarul pieselor
prelucrate din
aceeasi prindere

Cu o scula

Cu mai multe
scule
Pe un rand
Pe mai multe
randuri

Numarul posturilor de lucru

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de


universaliate
Dispozitiv existent sau care poate fi
achizitionat in timp util si poate fi folosit
Gradul de mecanizare a dispozitivului

Dispozitiv demontabil

11

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIIONARE I PROIECTAREA


ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POTZIIONARE SAU DE ORIENTARE-POTZIIONARE I
STRNGERE (REAZEMELOR)
F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziionare tehnic posibile (SOP-TP)
A3.1.1. Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

12

A3.1.2. Evidenierea condiiilor de precizie (C) impuse suprafeelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.

Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:


Suprafata A:

A3.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante:

Pentru suprafata A:

este CD1

3.1.3. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare


Conditii (C)

Gradele de libertate ale piesei


Translatii
Rotatii
Tx

Ty

Tz

Rx

Ry

Rz

Conditii de precizie
determinate (CD)

Conditii
suplimentare

Asigurarea inchideri fortelor de aschiere,


centrifugale, de inertie si de strangere prin
elementele de orientare sau de orientare si
strangere
Limitarea zonei de lucru a sculelelor
aschietoare (a cursei avansurilor), pentru
cresterea productivitatii prelucrarii
Total conditii
Tipul schemei de orientare necesara

Orientare cu motivatie tehnico-economica,


incompleta

A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor


13

Suprafetele de orientare-pozitionare sunt suprafetele : D, C, E, B deoarece pe aceste suprafete se


poate aseza piesa pentru a putea fi prelucrate suprafeta A; sunt suprafete de determinate a bazelor de
cotare; asigura stabilitatea piesei pe elementele de orientare pozitionare in timpul prelucrarii.

A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientarepoziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

[1] mechanism de centrare sau centrare strangere in varianta de menghina cu falci


normale ;
[2] mechanism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn(bolt) cu : parghii
falci, plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
[3] dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;
[4] dorn (bolt) rigid scurt mobil;
[5] dorn (bolt) rigid lung fix;
[6] varf fix
[7] varf automobile
[8] varf mobil
A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)
14

Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr.
crt.

Schema de orientare tehnic posibila


SO-TP

Gradele de libertate
inlaturate piesei prin
orientare
Translatii
Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz

1.

2.

15

3.

4.

5.

16

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA


A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa
Conditia de precizie
determinanta(CD)

Toleranta
in
conditia
CD- TCD
0.03

Relatia de calcul a

oa(CD)

Eroarea maxima de
orientare la conditia

oa [mm]

CD

0.015

1
oa TCD
2

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop


A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare Aop cu
abaterile (erorile) de orientare-poziionare admisibile Aopa i stabilirea schemelor de
orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA
Nr
.
crt
.
Schema de orientare tehnic posibila
(SO-TP)

Conditia de precizie Relatia


determinanta (C.D) de calcul
a erorii
de
orientare
reale
or(CD)

Valoar
ea lui
or(C
D)
[mm]

Valoar
ea lui
oa(C
D)
[mm]

Dac
a
SOTP
este
SOTA
(DA
,
NU)

1.
NU
oR 0

17

0.015

2.

oR

Jf max
2

0182

0.015 NU

0.015 DA

0182

0.015 NU

0.015 NU

3.

oR 0

4.

oR

Jf max
2

5.

oR 0

18

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de


orientare-poziionare
19

A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate


reazemul plan [1] mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn [2] mbrac urmtoarele soluii de baz:
2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:
2.1.1. cu flci (bacuri);
2.1.2. cu bile;
2.1.3. cu role;
2.1.4. cu plunjire (tije);
2.1.5. cu prghii (bride);
2.1.6. cu pene (lamele);
2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:
2.2.1. cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.2. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.3. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
2.2.4. cu inele elastice (arcuri-disc; arcuri-taler; arcuri-farfurie; aibe elastice);
2.2.5. cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci.

20

21

22

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme


Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Varianta aleasa de reazem plan va fi corpul dispozitivului
23

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru reazem tip dorn vom folosi elemente de tip pene

Avand doua tipuri de bucse pe care le pot alege.


Una dintre mecanismele dcu pene este prezentat in continuare: Mecanism tip dorn cu prindere pe
flansa si actionare pneumatica

24

25

Voi opta pentru dorn cu pene, cu prindere pe con morse pentru ca aceasta se poate
mecaniza usor si va putea mateariliza bazele de cotare ale piesei cerute de conditiile
determinante.
Sursa Conceperea si proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice N. Gherghel si N. Seghedin
2006 pag 787-788

26

A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor


Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028
Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor

Con morse = 6

d = 70 mm
L = 400 mm
l = 65 mm
D=80 mm
d1 = M20 mm
L1=300 mm

27

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

Btaia radial a suprafeelor cilindrice active


fa de suprafaa conic

STAS ul din care sau extras


abaterile limit i toleranele

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active


Diametrul suprafeei cilindrice exterioare
active
Unghiul suprafeei conice
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa
de suprafaa conic i fa de suprafaa
cilindric de asamblare
Coaxialitatea suprafeei conice fa de
suprafaa cilindric activ
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare
fa de suprafaa cilindric activ

Valoarea abaterii limit

Condiii de precizie

Cmpuri de tolerane

Dorn cu pene, cu prindere pe coada con morse Element de orientare-strngere

reazemelor

H7

0 , 018
0

STAS 8100/2 88

h6

STAS 8100/2 88

12

0,01

0,01

0,01

0,005

Rugoziti:
Suprafaa cconica activ interioar, Ra = 0.8 m;
Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;
Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor


28

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:


piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de amplasare a


reazemelor

29

Piesa 1 este orientata - pozitionata si stransa prin acctionarea tijei 2 catre stanga, care este legata de pana 3, si
care va strange piesa. Reazamul plan este asigurat de corpul dispozitivului care se prinde in arborele
principal pe conul morse 4

30

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE


(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n


regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente masice;

fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:


principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:


dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;

cursele de strngere (slbire) Cs;

elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

31

4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)


Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a forelor
de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)
crt
1

Fore de strngere
a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia
axial datorit forei P2
S

K P 2,8
389.55

1530[daN ]
z a
3 0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la


strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
Si
S
1530

0,17[daN / mm 2 ]
2
2
A0i d
40

Mecanism de centrare strngere tip mandrin

a 0, 2
t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1

0.17 daN / mm 2 Pa 7 daN / mm 2


Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la
rezistena la strivire.
b) Piesa nerezemat frontal sa nu se
roteasc datorit momentului Me
S

K M e
2,8 548,1

36.54[daN ]
z t D 3 0,
2 70

Verificarea condiiei la rezistena la


strivire
Si
S
36.54

0, 022 daN / mm 2
2
2
A0i D
70
0, 022daN / mm 2 Pa 7 daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la
rezisten

Sadoptat = 1530 daN/mm

32

4.2. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)


Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SSTP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:
sr (c) sa (c)

sr (c ) eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau


de form)
sa (c ) eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.

4.2.1. Determinarea erorilor de strngere admisibile sa


Erorile de strngere admisibile sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c
(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
sa (c )

1
Tc
3

C1

Suprafaa/elementul
definitoriu al suprafeei
de prelucrat

Condiia

Tc tolerana la condiia c

Tipul
condiiei

Condiia de precizie

Suprafaa D

Explicit

Tolerana
la
condiia
[mm]

De unde
s-a luat
tolerana

0,03

sa

0,015

4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice) sr

Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive. Acestea
apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare, asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

33

s
1 1530
s ( c ) f max cos f min cos cos
cos
90 0
j0
5000
=90
Rigiditatea j0 si jS se calculeaza cu relatia:
1 1 1
1
....
j j1 j2
js
j rigiditatea sistemului
j1 rigiditatea d int re piesa si reazem
j01 80000daN / mm j02
j03 80000daN / mm
jS 5000daN / mm
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic

4.2.3 Compararea sr cu sa i stabilirea ST-TA


Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaia: sr ( c ) sa ( c )
Nr
.
SS
TP

SS-TP

Condiia
precizie

de

Relaia
de
calcul a erorii
de
strngere
reale

sr

34

Valoarea
lui sr

Valoarea
lui sa

[mm]

[mm]

0
s
cos
j0

0,03

Est
e
SSTA
[D
A
sau
NU
]
DA

1 piesa
2 pana
3 con morse
4 inele de mentinere a penelor
Sursa Conceperea si proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice N. Gherghel si N. Seghedin 2006 pag 787
35

F.4.4. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrarestrngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

1. Cu motor pneumatic rotativ

36

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere


Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale


Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
5
9
8
5

2
7
9
9
6

9
9
3

9
9
3

0
0

0
0

7
5
0
10
74

8
6
0
10
81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere


Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.


Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de

strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.3 2 2.3mm
T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

37

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

Con morse = 6

d = 70 mm
L = 400 mm
l = 65 mm
D=80 mm
d1 = M20 mm
L1=300 mm

A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor de strngere


A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere

S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 1621daN / mm
2
2
C
Ca s 6.4mm
tg

38

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA


ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
F5.1. Elaborarea schemei de acionare
A5.1.1. Alegerea modului de acionare
n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de centrare i
fixare dispozitivele pot fi:

cu acionare manual;

cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este

acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere, cnd
forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd se cere
creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de

acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acionare.
Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
39

Avantaje:

creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a


semifabricatelor;

reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;

realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;

determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;

motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;

la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.


Dezavantaje:

crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;

randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.


Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora

de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:

forte mari;

spatiu disponibil mic;

asigura autofranarea;

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

uzura redusa;

Dezavantaje:

complexitate constructiva;

cursa limitata;

cost ridicat;

40

5.1.3 Alegerea variante de acionare


Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrarestrngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune


Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de strngere


sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii

41

3 filtre separatoare

4 regulator de presiune

5 manometru

6 ungator

9 distribuitor

11 motor pneomatic

12 mansoane de alimentare

13 conducte

Sursa [3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]
42

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare


5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataate
pe corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

43

Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungtor

44

Filtru de aer

45

A.5.2.2 Alegerea variantei optime


Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor


Motor cu piston cu dubl aciune
D = 200 mm diametrul pistonului

D1 = 240 mm

l = 25 mm

d2 = 25 mm

d1 = 300 mm

l1 = 5 mm

d = M16

B = 100 mm

h1 = 130 mm

C = 300 mm
46

H = 110 mm

H1 = 60 mm

B = 12 mm

l2 = 12 mm

L = 167

L1 = 25 mm

L2 = 72 mm

L3 =122 mm

L4= 141 mm

L5= 91 mm

D2 = 232 mm

D4=165 mm

D3 = 30 mm

H1=16 mm

D6 = 188 mm

D7=155 mm

D8 =100 mm

H2 = 22 mm

Fora Q la presiunea de 4daN/cm2 este:


Q = 1250 [daN]
Ca = 8mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor


Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m


Rugoziti:
suprafee active plane:

nainte de rectificare Ra 125m


dup rectificare: Ra 0,2 6.3m
cilindrice: Ra 0,4 1.6 m

suprafeele guri uruburi de fixare: Ra 25m

47

48

49

50

E6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE I MECANISME COMPONENTE ALE


DISPOZITIVULUI
n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziionare (reazemele simple/ obinuite);
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strngere (fixare);
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i strngere
(reazemele autocentrante), i
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
i alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate n tabelul 6.1 [16. GHERGHEL N. i
SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006, p. 77
84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
Tabelul 6.1 Structura general a dispozitivelor tehnologice.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

Elemente comune
Elemente, mecanisme, subansambluri de orientare-poziionare (reazeme simple/ obinuite)
Elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme de strngere (fixare)
Elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme de orientare-poziionare (centrare) i strngere
(reazeme autocentrante)
Elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme, blocuri de acionare
Elemente care formeaz corpul (elemente de legtur intern)
Elemente pentru orientarea-poziionarea (centrarea) dispozitivului
Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului
Elemente de asamblare (montare)
Elemente specifice/ speciale
Elemente pentru evitarea greelilor de orientare-poziionare
Elemente pentru preorientare-prepoziionare
Elemente i mecanisme de blocare a mecanismelor (subansamblurilor, subsistemelor) de strngere
(zvoare)
Elemente de antrenare (antrenoare)
Elemente i mecanisme de scoatere (extracie) a pieselor (extractoare)
Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea micrii, subansambluri pentru instalarea
multipl)
Mijloace, elemente, mecanisme de control, inspecie (msurare, verificare)/ aparate (instrumente)
indicatoare
Supori pentru susinerea mijloacelor de control
Elemente i mecanisme pentru transmiterea informaiei (tije i prghii pentru transmiterea i
amplificarea semnalului de msurare)
Mecanisme de transmitere a micrii
Mecanisme de transformare a micrii
Mecanisme de reglare a micrii
Lanuri cinematice
Elemente i mecanisme de protecie (siguran)
Elemente i mecanisme de comand
Elemente pentru manipularea i transportul dispozitivului
Elemente i mecanisme pentru diverse funcii secundare: rcire-ungere scule achietoare, ungere
elemente n micare relativ, indicare etc.
Elemente i mecanisme multifuncionale (plurifuncionale, polifuncionale)

51

Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina


Proiectarea dispozitivelor
1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de
Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de
Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
4. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
5. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed.
Did. i Pedag., 1982.
7. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1969.
8. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1979.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru mainiunelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti:
Ed. tehn., 1995.
11. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i
fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare
i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
13. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1.
Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n
construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress,
2002.
16. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2006.
17. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de
proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
19. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
20. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4. Proiectarea
sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURC Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU Victor,
GHERGHEL N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice n proiectele de diplom. Inst.
Politehn. Iai, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C., COZMNC Mircea,
DRUU Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea de cercetare-proiectare i
ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule, echipamente de prelucrare i control. Vol. 1 3.
Inst. Politehn. Iai, 1989.
23. OLTEANU Remus i VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, gurire, frezare.
Bucureti: Ed. tehn., 1992.

52