Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INSTALATII DE VENTILARE
2014
1. FOAIE DE CAPT
PROIECT NR.:
01.2014
DENUMIRE PROIECT:
AMPLASAMENT:
LOCALITATEA: Sibiu
BENEFICIAR:
Atlasib
FAZA:
PROIECT TEHNIC
PROIECTANT INSTALATII
COORDONATOR:
2. BORDEROU
A. Piese scrise
1. Foaie de capt
2. Borderou
3. Tema proiectului
4. Memoriu tehnic justificativ
5. Breviar de calcul
6. Partea economic lista estimativa cantitati materiale
B. Piese desenate
1. Plan orizontal...........PLANSA 01
2. Sectiuni....................PLANSA 02
3. Fatada Nord ............PLANSA 04
4. Fatada Sud...............PLANSA 05
5. Fatada Vest ............ PLANSA 06
6. Fatada Est .............. PLANSA 07
4. MEMORIU TEHNIC
3. TEMA DE PROIECTARE
5. BREVIAR DE CALCUL
5.1. PARAMETRII CLIMATICI DE CALCUL
5.1.1. PARAMETRII CLIMATICI EXTERIORI DE CALCUL5.1.1.1. SITUATIA DE VARA
PENTRU INSTALATII DE CLIMATIZARE
Parametrii climatici exteriori de calcul ai instalatiilor de climatizare in general sunt cei ai
lunii iulie.Pentru incaperile ocupate intermitent in perioada de vara se pot utiliza si valorile
parametrilor climatici ai lunilor iunie si august.
Parametrii de calcul din sezonul cald sunt urmatorii:
1.Temperatura aerului exterior te [C]
a) Temperatura efectiva a aerului exterior te [C],utilizata la calculul aporturilor de caldura din
exterior prin elementele de constructie cu sau fara inertie termica.
Gradul de asigurare al cladirii se alege in functie de tipul cladirii si de procesul tehnologic
care are loc in cladire.
Categoria cladirii este II , conform Tabelului 1 din 6648/1-82,si rezulta gradul de
asigurare recomandat 95(%) .
c coeficient de corectie pentru amplitudinea oscilatiilor zilnice a temperaturii aerului
exterior. (c pentru 24 ore);
Az amplitudinea oscilatiilor zilnice de temperatura, in functie de localitate.
Az = 6.
Zilele puternic insorite sunt lipsite practic de o viteza de miscare a aerului exterior , se
neglijeaza.
4.Intensitatea radiatie solare I [ W/m2]
Necesara pentru calculul aporturilor de caldura din exterior pe suprafetele verticale si
orizontale.
Se considera diferit pentru urmatoarele elemente:
I = a1a2ID + Id [ W/m2] pentru elemente cu inertie termica ;
I = a1a2IDmax + Idmax [ W/m2] pentru elemente fara inertie termica.
In care :
a1 factor de corectie functie de localitate; STAS 6648/2 , Tabelul 5 ;
a1 = 0,92;
a2 factor de corectie functie de altitudine; STAS 6648/2 , Tabelul 6;
a2 = 1 ;
ID intensitatea radiatilor directe ;
Id intensitatea radiatilor difuze ;
Ro =3,639 [m K/W];
ts temperatura aerului insorit calculata cu relatia: ts = te +
A
e
I [ C];
A
e
tsm temperatura medie exterioara echivalenta de calcul ( temperatura medie a aerului insorit) se
A
determina cu relatia : tsm = tem + e Im [ C];
tem temperatura medie zilnica a aerului exterior,conform STAS 6648/2-82 [ C];
2
= 2,7 D
[ h];
Unde :
D indicele de inertie termica pentru elementul de constructie considerat,conform STAS
1907/98.
Se poate calcula dupa metodologia cunoscuta sau se poate aproxima D = 0,925.
A
Valorile e I apar numai in intervalul cu radiatie solara directa
Qi =
Rj
j=1
( ta-ti) [W];
Unde:
2
Sj suprafata elementului [m ];
ta temperatura aerului interior din incaperea invecinata [ C];
ti temperatura interioara [ C];
5.2.1.2. DEGAJARILE DE CALDURA ALE SURSELOR INTERIOARE
a) Degajarile de caldura ale ocupantilor
Degajarea de caldura depinde in principal de felul activitatii desfasurate prin care se
evidenteaza efortul fizic depus si de temperatura aerului interior.Se calculeaza cu relatia:
Qo = N qo [W]
In care:
b) Degajarile de caldura ale instalatiilor de iluminat
Fluxurile de caldura degajat de sursele de iluminat electric se determina cu relatia:
Qil = Nil B [W] Qil = 20 640 = 12800 [W]
In care:
Nil puterea instalata a surselor de iluminat [W];
Nil = 20 [W/m2]
B coeficient ce tine seama de conversia energiei electrice in energie termica.
B = 0,92...0,98
c) Degajarile de la masini sau utilaje actionate electric
Se determina cu relatia:
n
QM =
NM
i=1
[W]
i =
28,310
0,00275 = -10294.5 [kJ/kg];
x va
k S0
t0
ti
ALEGEREA ANEMOSTATELOR
[Pa] ;[mmH2O].
l lungimea tronsonului.
Pentru pierderi locale: Hloc =
v
2g
[mmH2O] ;
Unde :
coeficient de pierdere locala functie de piesele speciale de pe tronson;
v viteza aerului in tronson ;
densitatea aerului;
Avand cele doua pierderi determinate , insumandu-le determinam pierderea totala pe
traseul cel mai defavorizat.
Acesta ne va ajuta la alegerea ventilatorului.
Nr.
Crt
.
Denumire material
U.M.
Cantitat
i
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
set
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
1
1
1
5
3
1
1
1
1
1
1
1
16
1
1
4
15
17
1
1
4
4
4
1
buc
buc
buc
FITINGURI
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
Nr.
Crt
.
400 mm
Teu rectangular 350 350350 350- 300 300 mm
Difuzor 250 250 300 mm
Clapete de reglaj 350 mm
Clapete de reglaj 300 mm
Confuzor rectangular 550 500 mm 400 400 mm
Confuzor rectangular 650 600 mm 550 500 mm
Confuzor rectangular 700 600 mm 650 600 mm
Confuzor rectangular 400 400 mm 350 350 mm
Anemostate RCW -400a
Difuzor PKA - 250
Denumire material
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
1
4
10
4
1
1
1
12
15
16
U.M.
Cantitat
i
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
ml
11,28
19,80
5,40
5,3
6,22
5,30
5,15
5,80
26,80
27,66
5,52
5,50
4,33
4,26
43,28
13
CONDUCTE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.