C4 Ante Presc 1 A

Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti
PSIHOLOGIA VARSTELOR
ante- prescolarul
2011-2012
lect univ dr. Bucur Cristian
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva la anteprescolar
Perioada copilariei
In general, aceasta perioada se incadreaza intre nastere si 11/12 ani. Ea mai poate fi subdivizata:
perioada sugarului (0-1 an)
perioada anteprescolara (1-3 ani)
perioada prescolara (3-6/7 ani)
perioada scolara mica (6/7-11/12 ani)
Latura cognitiva presupune abordarea problematicii legate de : perceptie, reprezentare, memorie,

gandire, imaginatie.

Dezvoltarea cognitiva la sugar

Pana la 3 ani copilul achizitioneaza ~60% din experienta de viata
esentiala (Bloom)
modificari semnificative in cresterea fizica: cap, sistem osos (coloana),
emisfere cerebrale, inchiderea fontanelei
18 luni tine si duce o lingura cu lichide (ex: supa)
20 luni mesteca biscuiti
30 luni tine o cana cu ambele maini
motricitatea (mers, alergata, dansat) este bine dezvoltata


Contexte de cretere ale SNC
Mielinizarea neuronilor i a cilor de tranmitere nuronal


Contexte de cretere ale SNC
Mielinizarea neuronilor i a cilor de tranmitere nuronal

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Sensibilitate
caracteristici
Sensibilitatea gustativ- suprafa a limbii, mucoasa intern a

obrajilor, vlul palatin i o parte din esofag.
Este mai dezvoltat sensibilitatea fa de dulce i acru i mai puin
fa de amar i srat.
Fa de diferite substane reacioneaz prin mimic, iar spre sfritul
primului an poate exprima verbal i sesiza intensitatea lor.
Sensibilitatea olfactiv- nu detecteaz dect mirosuri foarte puternice
legate n special de satisfacerea trebuinelor biologice.
Sensibilitatea tactil- reflexul de aprare oculo-motorie, iar dac
stimularea are loc la nivelul palmelor, apare reflexul de prehensiune.
este inegal: mai accentuat n zona ochilor, a cavitii bucale, mai
redus la nivelul palmelor, al tlpilor i cel mai puin dezvoltat n zona
spatelui.


Sensibilitate
caracteristici
Sensibilitatea vizual- senzaia de lumin i ntuneric sub forma unor

pete de lumin i ntunecate; nu se distinge forma obiectelor
distinge obiectele care se afl la aproximativ 5m distan de el.
3-4 luni ncepe s disting ntr-o ordine determinat de intensitatea,
de strlucirea stimulilor, culorile. Mai nti galben, oranj, apoi rou,
albastru, verde.
Sensibilitatea auditiva- implicat n dezvoltarea auzului fonematic.
1-2 luni devine sensibil la vocea uman;
4 luni devine sensibil la muzic;
6 luni apare o oarecare intenionalitate n urmrirea muzicii.
Sensibilitatea intern
strans legata de satisfacerea trebuinelor primare;
este foarte dezvoltat n primele 3 luni (poate lua forma unor colici
care i creeaz nelinite, stri de agitaie i plns).


Perceptia
caracteristici
~ 3 luni se i formeaz vederea biocular,

organizarea ateniei i cu capacitatea de orientare
dupa 3 luni se contureaz schema obiectului permanent
Object Permanence Experiment YouTube.wmv
Object Permanence - YouTube2.wmv
Asa with Object Permanence Box Montessori - YouTube.wmv


Perceptia
caracteristici
prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se

organizeaza perceptia ca proces de cunostere. Perceptia se structureaza
sub forma a doua modele:
-un model perceptiv-contemplativ prezent la 2 luni
-un model perceptiv-actional ce se vede inca de la 3 luni.
Pe masura dezvoltarii experientei perceptiv-senzoriale se

stimuleaza functiile mnemice si devin active reprezentarile cu
rezontante afective.


Gandirea
caracteristici
(stadialitatea
dezvoltarii
intelectualeJ
Piaget)
Stadiul inteligenei senzoriomotorii (0-2 ani)

de la aciuni reflexe la activiti orientate de scop
permanena obiectului
acomodarea este mai accentuat dect asimilarea
Piaget - Stage 1 - Sensorimotor, Object Permenence YouTube.wmv


Gandirea
caracteristici
(stadialitatea
dezvoltarii
intelectualeJ
Piaget)
stadiul reflexelor (0-1 luni)

raspuns mecanic la stimulii exteriori, precum clipitul la o lumina
puternica.
bebelusii sunt de asemenea inclinati sa imite sunetele vocale ale
adultilor si gesturile manuale si faciale, daca acestea au o valoare de
noutate pentru ei
instalarea comportamentului inteligent a fost mutata inapoi succesiv
la poate citeva ore dupa nastere.


Gandirea
caracteristici
(stadialitatea
dezvoltarii
intelectualeJ
Piaget)
stadiul reactiilor circulare primare (1-4 luni)

forme primare de activitate inteligenta.
raspunde la jucariile care i se prezinta, cel mai posibil apucindu-le.
Piaget a folosit termenul circular pentru aceste reactii datorita naturii
repetitive a jocului implicat.
Baldwin (1952- concepte manifeste partial formate legate de inputul
senzorial.
bebelusul repeta o actiune de dragul actiunii. Reactiile circulare
implica repetarea unei actiuni care produce o stimulare placuta
o anumita reactie circulara permite sa se reproduca un rezultat de
catre copil, rezultat care a fost original produs de mediu; se marcheaza
inceputul unei intentii comportamentale
a repeta o miscare/ actiune semnifica primul pas de identificare a
memoriei ca mecanism cognitiv


Gandirea
caracteristici
(stadialitatea
dezvoltarii
intelectualeJ
Piaget)
reactiile circulare secundare (4-8 luni)

manifesta initiativa in apucarea unei jucarii pe care EL o alege.
grad mai mare de intentionalitate
reactiile secundare se stabilizeaza prin placerea pe care copilul o
regaseste realizandu-le
o actiune este repetata pentru a atinge un scop in mediul din jur.
se constientizeaza rezultatul propriei activitati, iar repetarea este
deliberata
reactia circulara secundara = modificare a reactiei circulare primare
cu scopul declarat de a obtine un anumit efect.
se manifesta coordonarea ochi-mana
schema complexa- implica un numar de scheme; odata cu achizitia
limbajului aceste scheme devin mult mai comune (adica, in gindirea
pre-operationala si operationala); ex: scuturat si zanganit


Gandirea
caracteristici
(stadialitatea
dezvoltarii
intelectualeJ
Piaget)
coordonarea reactiilor circulare secundare (8-12 luni)

comportamentul copilului implica o combinatorica intre 2 miscari/
actiuni simultan; mainile pot fi ocupate cu obiecte si actiuni diferite
sfera de actiune a obiectelor creste o data cu extinderea
independentei prin deplasare
Butterworth (1981) numeste eroarea A B in cautarea obiectelor:
continua sa caute in locul A cind un obiect a fost mutat in locul B.
complexitatea schemelor- bebelusul impinge mina adultului pentru a
ajunge la telecomanda, telefon etc.
atingerea unor scopuri noi


Limbaj si comunicare
particularitati
~12 luni pot pronunta cteva cuvinte (3-5 cuvinte simple);

intelegerea este superioara exprimarii
3-4 sptmni apare zmbetul- expresie nonverbala; este ntrit de
legtur vizual stabilit cu cei din jur.
2 luni copilul ncepe s emit sunete apropiate de sunetele limbii.
vocalizeaza sau gngureste- dup 4 luni.
toi copiii gnguresc la fel; gnguritul reprezint materia prim a
vorbirii, asigur baza organic pentru asimilarea limbajului.
faz superioar a gnguritului este lalatiunea (5 luni).
apare fenomenul de autoascultare- consolideaz feed-back-ul dintre
aparatul fonator i auz


particularitati
~4-5 luni copilul intelege aspecte ale comunicarii din mimica

adultului, apoi din gestica mainilor ce este mai variata dupa 6-7 luni
incepe sa invete elemente de salut; intinderea mainilor pentru a fi luat
in brate, alte forme de mimica pentru a exprima stari de disconfort,
agatarea, exprimarea afectiunii sau a nevoii unei prezente adulte
(mama/ tata)
tacerea, geamatul, oftatul, tipatul


particularitati
sfritul lunii a 10-a apar primele cuvinte care sunt cuvinte-propoziii

sau holofraze; particularitile:
funcii gramaticale difuze;
rol de nucleu pentru alte combinaii verbale care creeaz
contextul;
imitri de sunete (mac-mac, pa-pa etc.);
exprim funcia pragmatic a comunicrii.
dup 6 luni comunicarea poate fi :
direct-direct (ex. adultul i ntinde copilului un obiect i acesta l apuc cu mna);
verbal-direct (ex. adultul emite o anume stimulare verbal iar copilul ntoarce capul, l privete );
direct-verbal (ex. adultul i prezint un obiect i copilul l denumete n limbajul su);
verbal-verbal (schimb de mesaje verbale ntre adult i copil).
etapa cuvntului fraz (1 - 1 ani) cuvintele exprim o mare
ncrctur afectiv i informaional.


Memoria
caracteristici
pe langa memoria involuntar se dezvolt si cea voluntar, chiar dac

nelesul nu este dobndit n totalitate
acioneaz pe baza memorrii mecanice. Memorarea inteligibil
apare cnd informaiile au o anume semnificaie pentru copil.
coninutul memoriei este divers
memorie concret prin excelen; apar procedee specifice memorriirepetarea.
memoria afectiva este puternic influentata dinamica tumultoasa a
emotiilor si sentimentelor, existand o ancorare extrem de puternica a
evenimentelor (chiar obisnuite)

Dezvoltarea afectiva a copilului

Afectivitatea
particularitatistadialitatea socialafectiva a lui E

Erikson
incredere/ nencredere (natere 18 luni) - activitate: hrnirea

dezvoltarea sentimentului de ncredere sau nencredere n mediu (fa
de cel care ngrijete copilul) funcie de modul n care este ngrijit


Afectivitatea
particularitati
fenomenul de compensare afectiv (n loc s ipe, se poate descrca

lovind cu furie masa, sau se ceart cu ppua preferat certand-o si
adresndu-i epitete pe care chiar el le-a primit in alte situatii).
apare o accentuare a intensitatii afective: plns violent, ipt, btut
din picioare- ca expresie a dorinei de autoafirmare.
adultul ar trebui s-i distrag atenia i s-l orienteze spre altceva.
opus acestui negativism, apare cooperarea cu adultul,
o oarecare nelegere, disciplinare i chiar interiorizare a unor reacii
(dac se apropie de aragaz, de priz, spune singur nu).
sunt periculoase 2 tipuri de atitudini fa de copil in dezvoltarea
increderii in sine:
retragerea iubirii (dac nu taci, mama nu te mai iubete);
tolerana excesiv sau lipsa de interes.


Afectivitatea
particularitati
John Bowlby- 1969: Teorie a ataamentului.

influenat de: teoria psihanalitic i de conceptele etologice susinute
de Lorenz (1903-1989)
ataamentul n fazele timpurii ale dezvoltrii psihice este un
comportament de adaptare (de supravieuire). Pe msur ce copilul se
dezvolt, formeaz mai multe ataamente care difer calitativ unele de
altele.
monotropia ataamentul fa de o singur persoan, de obicei de
sex feminin este sursa de siguran i de formare a altor tipuri de
comportamente.
dac monotropia sufer, se ntrerupe, dac este desprit de mam,
copilul va avea afectivitatea zdruncinat serios.
privarea maternala subliniaz importanta legturii mam-copil n
primii 5 ani de via.


Afectivitatea
particularitati
privarea copilului de persoana de atasament genereaza acestuia

anxietate; stadii:
stadiul protestului generat de desprirea de prini, care va
produce suferin iar aceasta se transform n revolt;
stadiul dispersrii dac se prelungete desprirea, revolta
atrage depresie, iar aceasta l descurajeaz;
stadiul detarii copilul ncearc s se mpace cu ofertele
afective, sociale care i se ofer.
perioadele de atasament:
7-8 luni prima perioada de formare a unui atasament puternic
fata de o persoana anume;
la 18 luni ~ 13% dintre copii prezentau atasament doar de o
singura persoana;


Afectivitatea
cercetari
cercetarile lui Harlow asupra grupurilor de maimuta

cercetarile cu Konrad Lorenz (1935) asupra comportamentelor
indivizilor in lipsa atasamentului fata de indivizi din aceeasi specie
situatia straina- Ainsworth
Lewis (1984)- atasamentul caracterizat de securitate este relationat:
calitatea si sensibilitatea mamei in interactiunea cu copilul intre
6 si 15 saptamani;
curiozitatea si rezolvarea problemelor la varsta de 2 luni;
increderea sociala la cresa
absenta problemelor de comportament la baietii de 6 luni


Afectivitatea
cercetari
Lewis (1984)- atasamentul caracterizat de securitate este relationat:

calitatea si sensibilitatea mamei in interactiunea cu copilul intre
6 si 15 saptamani;
curiozitatea si rezolvarea problemelor la varsta de 2 luni;
increderea sociala la cresa
absenta problemelor de comportament la baietii de 6 luni
Wartner (1994)- atasamentul caracterizat de securitate este relationat:
autonomie mai mare;
competenta interpersonala
dorinta de a invata in timpul prescolaritatii si in primii ani de
scoala
o mai mare responsivitate fata de adultii necunoscuti

Intrebari si discutii

C4 Ante Presc 1 A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4 Ante Presc 1 A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

lect univ dr. Bucur Cristian

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Latura cognitiva presupune abordarea problematicii legate de : perceptie, reprezentare, memorie,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva la sugar

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva la sugar

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva la sugar

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Sensibilitatea gustativ- suprafa a limbii, mucoasa intern a

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Sensibilitatea vizual- senzaia de lumin i ntuneric sub forma unor

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

~ 3 luni se i formeaz vederea biocular,

Asa with Object Permanence Box Montessori - YouTube.wmv

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se

Pe masura dezvoltarii experientei perceptiv-senzoriale se

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

Stadiul inteligenei senzoriomotorii (0-2 ani)

Piaget - Stage 1 - Sensorimotor, Object Permenence YouTube.wmv

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

stadiul reflexelor (0-1 luni)

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

stadiul reactiilor circulare primare (1-4 luni)

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

reactiile circulare secundare (4-8 luni)

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

coordonarea reactiilor circulare secundare (8-12 luni)

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

~12 luni pot pronunta cteva cuvinte (3-5 cuvinte simple);

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

~4-5 luni copilul intelege aspecte ale comunicarii din mimica

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

sfritul lunii a 10-a apar primele cuvinte care sunt cuvinte-propoziii

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in copilarie

pe langa memoria involuntar se dezvolt si cea voluntar, chiar dac

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea afectiva a copilului

particularitatistadialitatea socialafectiva a lui E

incredere/ nencredere (natere 18 luni) - activitate: hrnirea

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea afectiva a copilului

fenomenul de compensare afectiv (n loc s ipe, se poate descrca

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea afectiva a copilului

John Bowlby- 1969: Teorie a ataamentului.