Lucrare de practica Anul Universitar 20142015

Implementarea SMI (calitate i mediu) n cadrul

Staiei de Epurare Ape Uzate Glina

Student : Ciobanu laureniu

Universitatea : UPB FACULTATEA imst

1/31

Grupa : 632 cb

Program de implementare in cadrul SMI-ANB a Directiei Statie Epurare Ape Uzate Glina si Directiei Caseta Ape Uzate
Actiuni
ian.
feb.
mart.
apr.
mai
iun.
iul.
aug.
Definirea politicii si angajamentului
8-15
managementului cu privire la calitate ,
MAI
mediu
Analiza initiala de mediu - Identificarea
aspectelor de mediu generate in situatie
normala, anormala si situatii de urgenta sau

17 IANUARIE- 15 MARTIE

accidente
Evaluarea aspectelor de mediu generate in

16

situatie normala, anormala si situatii de

16 APRILIE

urgenta sau accidente

Elaborarea obiectivelor si indicatorilor

20-30

calitate precum si obiectivelor si tintelor de

mediu
Elaborarea procedurilor operationale si a
instructiunilor de lucru aferente
Difuzarea procedurilor de sistem SMI in
cadrul DSEAU Glina si DCAU
Elaborare PMM

MARTIE-

APRILIE
15 IANUARIE-30 APRILIE
IANUARIE
20-30
APRILIE

Instruirea managementului

2/31

sept.

Instruirea RSI in cadrul DSEAU Glina

IANUARIE

Realizarea auditurilor interne reglementate

Analiza
de
management
privind

10 sept.

implemantarea celor doua directii ANB

Punerea in aplicare a deciziilor luate in

25 sept.

urma analizei de management la cel mai

inalt nivel
Audit extern de extindere a certificarii pe

5 oct.

15

domeniile deja certificate in cadrul ANB

3/31

1.Prezentarea organizatiei S.C. Apa Nova Bucuresti S.A.

Parte componenta a Grupului Veolia, referinta mondiala in domeniul serviciilor de apa, APA
NOVA Bucuresti beneficiaza de experienta Grupului referitoare la gestiunea delegata de servicii
de alimentare cu apa si de canalizare pentru colectivitatile publice, inclusiv pentru solutiile
tehnologice de tratare a apei, necesare exercitarii serviciilor.
APA NOVA Bucuresti, are principal obiect de activitate gestiunea resurselor de apa, tratarea si
distribuirea apei, colectarea si evacuarea apelor uzate si a apelor meteorice de pe teritoriul
Municipiului Bucuresti, epurarea unei parti a acestora, fiind concesionarul serviciilor publice de
alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti, pe o perioada de 25 de ani, incepand
cu anul 2000.
Pe parcursul derularii contractului de concesiune, Apa Nova Bucuresti a facut investitii
importante constand in construirea noii statii de producere apa potabila Crivina, inlocuirea,
reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa si de canalizare, modernizarea celor doua
statii de producere apa potabila Rosu si Arcuda, contorizare, punerea in conformitate a retelelor
telescopice etc.

Scurta prezentare a sistemelor

4/31

1. Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti cuprinde captarea, transportul si tratarea apei brute
si transportul, inmagazinarea, pomparea si repomparea apei potabile.
2.Sursele de apa. Apa bruta necesara tratarii in vederea potabilizarii este captata din surse de
suprafata (raul Dambovita prin captarea Brezoaiele si raul Arges prin captarea Crivina).
3.Transportul apei brute. Apa bruta din Raul Dambovita este transportata pe canalul deschis
Brezoaiele - Arcuda spre Statia de tratare Arcuda, iar apa bruta din Raul Arges, captata la
Crivina, pe canalul dublu casetat spre Statia de tratare Rosu sau prin pompare spre Statia de
tratare Arcuda.
4.Tratarea apei de suprafata
Municipiul Bucuresti dispune de trei statii de tratare a apei de suprafata, in vederea potabilizarii:
Arcuda, Rosu si Crivina-Ogrezeni, ultima fiind pusa in functiune din anul 2006.
Activitatile de productie se desfasoara pe amplasamente multiple:
a) Priza de captare Crivina
Priza de captare Crivina este amplasata la circa 30 km de Municipiul Bucuresti, pe malul raului
Arges, in dreptul localitatilor Crivina si Ogrezeni. Pe acelasi amplasament functioneaza si
minicaptarea Crivina (7 foraje) , apa fiind utilizata pentru nevoi interne .
Principalele activitati desfasurate in captarea Crivina si pe apeductele de apa bruta sunt :
captarea apei brute
deznisiparea apei
pomparea apei brute catre Statia de tratare Arcuda in situatii deosebite (lipsa debit pe raul
Dambovita)
transportul apei brute la uzina Rosu iar in situatii deosebite si spre uzina Arcuda;
distributia unei cantitati de apa bruta in sistemul de alimentare cu apa industriala al orasului
Bucuresti;
asigurarea utilitatilor pentru functionarea captarii Crivina;

5/31

 asigurarea sorturilor speciale de pietrisuri, pentru filtrele statiilor de tratare Rosu si Arcuda.
La Priza Crivina, captarea apei brute din raul Arges se face gravitational, asigurand partial
necesarul de apa bruta pentru potabilizare si industriala pentru Municipiul Bucuresti.
b) Priza Brezoaiele
Priza Brezoaiele amplasata la 35 km N-E de orasul Bucuresti, pe raul Dambovita in amonte de
Statia Arcuda, la circa 18 km, este situata la confluenta raurilor Ciorogarla si Dambovita. Cele
doua puturi care formeaza minicaptarea Brezoaiele si asigura apa pentru nevoile interne sunt
amplasate in incinta prizei.
Priza Brezoaiele capteaza aproximativ 60% din necesarul de apa destinata potabilizarii si
constituie principala sursa de alimentare a Statiei de tratare Arcuda.
Apa bruta provenita din raul Dambovita este preluata prin priza de captare si transportata
gravitational la Statia de tratare Arcuda, printr-un canal deschis de 12 km lungime.
c) Statia de tratare Rosu
Statia de tratare Rosu este amplasata in Judetul Ilfov, Comuna Chiajna, sat Rosu, Intrarea
Crinului nr.7.
Principalele activitati care au loc la statia de tratare Rosu sunt:
pomparea apei brute in instalatiile de tratare;
corectarea pH-ului in scopul facilitarii procesului de tratare
tratarea cu coagulant si polielectrolit (in anumite cazuri) prin intermediul statiei chimice;
decantarea apei, in 6 decantoare verticale suspensionale;
preclorinarea, cand este necesara;
filtrarea apei, in statia de filtre rapide;
dezinfectia apei in statia de clorinare;
echilibrarea calco carbonica.

d) Statia de tratare Arcuda

6/31

Statia de tratare Arcuda este amplasata la circa 18 km de orasul Bucuresti, pe malul raului
Dambovita, intre localitatile Joita si Bacu.
In cadrul Statiei de tratare Arcuda are loc tratarea apei brute captata din raul Dambovita prin
priza Brezoaiele si a apei pompate de la captarea Crivina, atunci cand debitul de apa furnizat de
Administratia Nationala Apele Romane pe raul Dambovita este insuficient.
Principalele activitati, care au loc la Statia de tratare Arcuda sunt:
decantarea particulelor grosiere in predecantor;
corectarea de pH-ului in scopul facilitarii procesului de tratare;
tratarea cu coagulant preparat in gospodaria de reactivi;
decantarea apei in decantoare de pamant;
filtrarea apei, in cele doua statii de filtre rapide;
dezinfectia apei cu clor provenit din statia de clorinare.

e) Statia de tratare Crivina-Ogrezeni

Conectata in iunie 2006 la sistemul de alimentare cu apa al municipiului Bucuresti, aceasta noua
statie are o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 m3/zi, permitand imbunatatirea
sigurantei in functionare a sistemului de alimentare cu apa potabila. Dotata cu o filiera
tehnologica complexa, statia este alimentata cu apa bruta prin intermediul Prizei de captare
Crivina, dupa deznisipare.
Aceasta asigura tratarea apei prin urmatoarele faze tehnologice:
pomparea apei brute in instalatiile de tratare;
pre-oxidare prin ozonare;
corectare a pH-ului prin injectare controlata de acid sulfuric sau lapte de var;
coagulare si floculare prin injectarea controlata de sulfat de aluminiu si adaos de polielectrolit;
decantare in decantoare lamelare tip Multiflo 300;
inter-oxidare prin ozonare;

7/31

 filtrare prin pat de nisip;

dezinfectare cu clor gazos;
corectare a pH-ului apei produse prin injectare controlata de soda.
Incepand din anul 2008, pentru a impiedica formarea stratului de gheata in camera de aspiratie a
pompelor de apa bruta s-a suplimentat numarul de puturi de mica adancime si s-a montat un
dispozitiv, care sa asigure o perdea de apa subterana.
f. Transportul si inmagazinarea apei potabile.
Apa tratata (potabila) produsa in statiile Arcuda, Rosu si Crivina-Ogrezeni este condusa la
nodurile de distributie Rosu si Bragadiru si de aici este transportata spre cele 20 rezervoare de
stocare situate in cele 7 statii de pompare orasenesti.

g) Statiile de pompare
In scopul aducerii apei cu o presiune corespunzatoare la nivelul geodezic, la care se gasesc
clientii, adesea superior celui la care se gasesc pozitionate apeductele, este necesara cresterea
presiunii. Aceasta se face in statiile de pompare, in incinta carora se gasesc si rezervoarele de
inmagazinare, care servesc la compensarea variatiilor de consum diurne.
Statiile de pompare sunt in numar de 7, avand un numar de grupuri de pompare cuprins intre 2 si
11, cu debite nominale in intervalul 1000 3500 m3/h.
Presiunile realizate de statiile de pompare se gasesc in intervalul 24 38 mca corespunzatoare
statiilor din reteaua de joasa presiune, respectiv 37 48 mca pentru reteaua de presiune inalta,
alimentata de statiile Drumul Taberei, Preciziei si Uverturii. Rezervoarele asociate statiilor de
pompare pot acumula de la 1500 m3, in cazul statiei de pompare Preciziei si pana la 125 000 m 3,
in cazul statiei de pompare Nord. Din statiile de pompare, apa potabila este pompata in reteaua
de distributie majora.
Atat uzinele de tratare cat si statiile de pompare sunt cuprinse intr-un sistem de telegestiune si
automatizare care asigura:

8/31

 preluarea comenzilor parametrilor de functionare de la posturile de control dispecerat;

managementul automat al unitatilor de instalatii prin intermediul unor automate programabile;
achizitia din teren a datelor relevante de proces si alarmelor;
afisarea si avertizarea sonora si la distanta, prin server vocal, a alarmelor de proces si
intruziune
inregistrarea istorica a acestor date si alarme;
afisarea parametrilor prescrisi si realizati.
5. Distributia apei potabile.
Reteaua de distributie a apei potabile din Bucuresti este alcatuita din artere, conducte de serviciu
si bransamente.
Procesul de distributie apa potabila este gestionat la nivel ANB, prin intermediului agentiilor
teritoriale, aferente fiecarui sector administrativ al Municipiului Bucuresti si subordonate celor
doua Directii de Retele Bucuresti : Est si Vest. In cadrul fiecarei directii de retele se regaseste
cate un numar de 3 agentii.
Directia de Retele Bucuresti Est coordoneaza urmatoarele agentii: Agentia Ferdinand (Sector 2),
Agentia Titan (Sector 3) si Agentia Tineretului (Sector 4).
Directia de Retele Bucuresti Vest coordoneaza urmatoarele agentii: Agentia Atheneum (Sector
1), Agentia Cotroceni (Sector 5) si Agentia Orhideea (Sector 6).
Statiile de pompare, cele 33 statii de repompare si cele 122 statii de hidrofor asigura ridicarea si
mentinerea presiunii in reteaua de distributie a apei potabile.
6. Colectarea apelor uzate
Evacuarea, colectarea si transportul apelor uzate (menajere sau rezultate din activitati socioeconomice), meteorice, din epuismente si drenuri etc. de pe teritoriul Municipiului Bucuresti se
realizeaza printr-un sistem unitar de canalizare.si cateva portiuni de divisor (Giulesti-Sarbi, de
exemplu).

9/31

Procesul de

colectare a apelor uzate este gestionat la nivel Apa Nova Bucuresti, prin

intermediului agentiilor teritoriale, aferente fiecarui sector administrativ al Municipiului

Bucuresti.
Partea din sistemul de canalizare pe care o gestioneaza Directia Caseta Ape Uzate se compune
din Caseta propriu-zisa, racorduri, colectoare vizitabile, sistem de drenaj cu 3 statii de pompare.
Caseta are :
-

dou compartimente pe tronsonul aval de Lacul Morii i pn la cca 100 m aval de N.H. Mihai
Bravu;

trei compartimente pe tronsonul aval de N.H.Mihai Bravu i pn la staia de epurare ape uzate
Glina.
7. Epurarea apelor uzate
Statia de epurare se situeaza in sud-estul Municipiului Bucurestiului, sat Glina, pe malul drept al
raului Dambovita, la circa 25 Km amonte de confluenta acestuia cu raul Arges.
Din luna iulie 2011, Apa Nova Bucuresti este operatorul Statiei de Epurare Glina.
In cadrul statiei de epurare ape uzate Glina se realizeaza epurarea fizico-mecanica pana la 5m 3/s
si epurarea totala de pana la 5m3/s din totalul apelor uzate colectate de pe arealul Municipului
Bucuresti si unele dintre localitatile limitrofe.

Statia de epurare ape uzate Glina are in dotare urmatoarele constructii, instalatii si
echipamente :
A.Linia apei :

Treapta mecanica: 10 gratare rare; statia de pompare admisie; 6+1 gratare dese;deznisipator cu 6
camere de deznisipare; camere de distributie ale decantoarelor primare; 8 decantoare primare;
statia de pompare namol primar; by-pass de urgenta.

Treapta biologica si chimica : 2 camere de distributie catre bazinele de aerare;bazine de aerare;

statia suflantelor; bazine Bio-P; statii chimice; 48 de decantoare secundare; statii de pompare
namol activ recirculat si namol in exces; canal de evacuare si masurare a debitului.

10/31

B. Linia namolului :4 ingrosatoare de namol primar; statie de pompare namol primar ingrosat;
bazine tampon pentru namolul activat in exces; instalatii pentru ingrosarea si deshidratarea
namolului activat in exces; depozit de namol deshidratat; bazine de amestec namol primar si
namolul activat in exces; cladirea de serviciu a bazinelor de fermentare; bazine tampon de namol
fermentat si pentru situatii de urgenta; statie de pompare supernatant.
C. Linia apei pluviale: statie de gratare apa pluviala; bazine de retentie; sistem de evacuare apa
pluviala; statie de pompare namol primar apa pluviala; sistem de deversare si gratare Linia 2 si
Linia 3.

D.Sisteme si cladiri auxiliare : recuperarea energiei; statia de pompare apa tehnologica; castel
de apa; statii de pompare apa drenaj.

Date despre instalatii

Numar de statii de tratare in functiune
Numar de statii de pompare in functiune
Numar de statii de repompare in functiune
Numar de statii hidrofor in functiune
Lungimea retelei de distributie apa (km) fara bransamente
Lungimea retelei de canalizare (km) fara racorduri
Numar statii de epurare ape uzate
Lungimea casetei (km)
Lungimea retelei de colectoare vizitabile (km)

3
7
35
122
2.416
2.216
1
(Etapa I)
17,56
243,48

Raspunzand necesitatii de a actiona in contextul asigurarii dezvoltarii durabile, APA NOVA

BUCURESTI si-a definit drept scopuri si prioritati in acest sens:

Respectul fata de apa

Prezervarea echilibrelor ecologice, economice si sociale

Anticiparea necesitatilor si asteptarilor consumatorilor

11/31

Extinderea dialogului cu societatea civila

Oferirea salariatilor sai de mijloace de lucru, de pregatire si de promovare performante

Mobilizarea salariatilor si sensibilizarea furnizorilor in ceea ce priveste valorile

respectului si responsabilitatii fata de mediu, de consumatori si de generatiile viitoare.

Tratarea cu prioritate a problemelor legate de protectia mediului, securitate si sanatate in

munca, in conformitate cu reglementarile legale aplicabile, cerintele standardelor de
referinta si ale Grupului Veolia Environnement

Extinderea alimentarii cu apa potabila si tinerea sub control a calitatii acesteia prin:
Controlul calitatii apei 24h din 24h
Cotrolul riscurilor profesionale

Economisirea resurselor de apa prin:

Lupta impotriva risipei si reducerea pierderilor
Controlul consumurilor

Protejarea resurselor de apa impotriva poluarii

Imbunatatirea performantelor tehnice ale instalatiilor

Optimizarea investitiilor si costurilor de operare.

2.Organigrama Sistemului de Mangement Integrat (Calitate si Mediu) in cadrul ANB

Directorul General ANB

a desemnat

Reprezentant Management Calitate si Mediu

Serviciul Managementului Calitatii si Mediului

Administrativ si

Operational

StructuraResponsabili
organizatorica APA
NOVA
Bucurestipentru
este constituita
dinproces
subdiviziuni
organizatorice
Sistem
Integrat
fiecare
definit
in cadrulde
ANB

12/31

tipul centrelor de cost, la nivelul carora se elaboreaza, executa si se urmaresc bugete.

Aceasta organizare permite o descentralizare manageriala prin asumarea de atributii,
responsabilitati si competente de catre principalele subdiviziuni organizatorice.
Structura organizatorica a Sistemului Integrat cu componentele calitate, mediu cuprinde:
a)- Reprezentantul Managementului Calitatii si Mediului (RMCM) persoana desemnata de
catre DG privind responsabilitatile in cadrul sistemului;
b)- Seful Serviciului Managementul Calitatii si Mediului (SSMCM).
c) Responsabilii Sistemului Integrat (RSI), de regula in cadrul fiecarei entitati organizatorice
fiind numit un RSI, prin decizia Directorului General.
In cazul in care nu este numit RSI, atributiile acestuia sunt in responsabilitatea Serviciului
Managementul Calitatii si Mediului (SMCM) pentru domeniile calitate si mediu din cadrul
SMI.
Organizatia a stabilit, a documentat, a implementat si mentine un SMI care este imbunatatit
continuu in conformitate cu cerintele standardelor de referinta, in scopul:
demonstrarii aptitudinii de a satisface continuu cerintele clientilor si ale reglementarilor
aplicabile domeniului de activitate;
respectarii cerintelor legale si altor cerinte cu privire la aspectele de mediu generate din
activitatile desfasurate;
reducerii sau minimizarii impactului asupra mediului a aspectelor de mediu identificate prin
analiza initiala de mediu;
cresterii satisfactiei clientului beneficiar al produsului si serviciilor.
Atunci cand sunt utilizate procese din afara organizatiei, care influenteaza conformitatea
produsului cu cerintele, acestea sunt controlate.

3. Procesele desfasurate in Apa Nova Bucuresti

13/31

Sistemul de management al calitatii si mediului in APA NOVA Bucuresti a fost proiectat si

implementat prin:
identificarea proceselor necesare sistemului si aplicarea acestora in intreaga organizatie;
determinarea succesiunii si interactiunii dintre procese,
determinarea criteriilor si metodelor necesare pentru a se asigura ca atat operarea cat si controlul
acestor procese sunt eficace,
punerea la dispozitie a resurselor si informatiilor necesare pentru sustinerea operarii si
monitorizarii proceselor,
monitorizarea, masurarea si analiza proceselor.

Proceselor identificate in cadrul sistemului de management al calitatii li se aplica metoda

cunoscuta sub numele de ciclul lui Deming: Planifica Efectueaza Verifica Actioneaza.
Planifica: stabileste obiectivele si procesele necesare obtinerii rezultatelor in concordanta cu
cerintele clientilor si cu politica APA NOVA Bucuresti;
Efectueaza: implementeaza procesele;
Verifica: Monitorizeaza si masoara procesele si produsul fata de politicile, obiectivele si
cerintele pentru produs si raporteaza rezultatele;
Actioneaza: Intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor proceselor;
Astfel, pe baza rezultatelor masurarii proceselor se aplica actiunile necesare pentru a realiza
rezultatele planificate si imbunatatirea continua a proceselor.
Procesele realizate in afara organizatiei sunt:
Intretinerea si repararea instrumentelor si aparatelor / echipamentelor de masura, control, reglare
si testare
Lucrarile de reabilitari cladiri si extinderi retele
Servicii de inchiriere a utilajelor de constructii si demolare cu personal aferent;
Intretinerea si repararea autovehiculelor

14/31

 Servicii de telefonie si intretinerea retelei specifice

Servicii de sondare a opiniei publice
Servicii de consultanta pentru afaceri si management
Servicii de publicitate
Servicii medicale de medicina muncii
Servicii de paza si protectie
Servicii de curatenie, deratizare, dezinsectie.
Legaturile si interactiunile dintre procese sunt prezentate in figura de mai jos:

Responsabilitatea managementului

C
S
E
A
Masurare, analiza i mbuntire:
R
T
I
I
satisfacia clientului
Managementul
resurselor:
N
S
audit intern
PROCESE
- asigurarea
resurselor

F
monitorizarea i msurarea proceselor i a produsului
SUPORT
E
A
competen,contientizare
i instruire
aciune corectiv / preventiv
L
C
-infrastructur
E

mediu de lucru
I
A
C
L
I
C
PROCESE DE REALIZARE
E
- Producerea i distribuia apei potabile. Produs
L
N
- Colectarea apelor uzate, menajere i pluviale.
I
T
- Epurarea apelor uzate
E
U
- Servicii colaterale activitilor de baz.
N
L
T
U
U
Monitorizarea
proceselor
I
L
Fiecare DSO monitorizeaza procesul pe care il conduce pentru a se asigura de eficacitatea
U
I

acestuia.

Modalitatile de urmarire sunt analiza de proces, analiza rezultatelor auditurilor si urmarirea

indicatorilor de performanta. Eficacitatea proceselor si evaluarea conformarii la cerintele legale
de mediu si alte cerinte sunt evaluate in cadrul analizelor efectuate de catre management, cel
putin o data pe an.

15/31

16/31

17/31

Schema logica a procesului desfasurat in cadrul DIRECTIEI Statia de Epurare Glina

18/31

4. Prezentarea Directiei Statia de Epurare Glina

Statia de epurare se situeaza in sud-estul Municipiului Bucurestiului, sat Glina, pe malul drept al
raului Dambovita, la circa 25 Km amonte de confluenta acestuia cu raul Arges.
Din luna iulie 2011, Apa Nova Bucuresti este operatorul Statiei de Epurare Glina.
In cadrul statiei de epurare ape uzate Glina se realizeaza epurarea fizico-mecanica pana la 5m 3/s
si epurarea totala de pana la 5m3/s din totalul apelor uzate colectate de pe arealul Municipului
Bucuresti si unele dintre localitatile limitrofe.
Statia de epurare ape uzate Glina are in dotare urmatoarele constructii, instalatii si
echipamente :
A. Linia apei :

Treapta mecanica: 10 gratare rare; statia de pompare admisie; 6+1 gratare dese;deznisipator cu 6
camere de deznisipare; camere de distributie ale decantoarelor primare; 8 decantoare primare;
statia de pompare namol primar; by-pass de urgenta.

Treapta biologica si chimica : 2 camere de distributie catre bazinele de aerare;bazine de aerare;

statia suflantelor; bazine Bio-P; statii chimice; 48 de decantoare secundare; statii de pompare
namol activ recirculat si namol in exces; canal de evacuare si masurare a debitului.
B. Linia namolului :
4 ingrosatoare de namol primar; statie de pompare namol primar ingrosat; bazine tampon pentru
namolul activat in exces; instalatii pentru ingrosarea si deshidratarea namolului activat in exces;
depozit de namol deshidratat; bazine de amestec namol primar si namolul activat in exces;
cladirea de serviciu a bazinelor de fermentare; bazine tampon de namol fermentat si pentru
situatii de urgenta; statie de pompare supernatant.
C. Linia apei pluviale:
statie de gratare apa pluviala; bazine de retentie; sistem de evacuare apa pluviala; statie de
pompare namol primar apa pluviala; sistem de deversare si gratare Linia 2 si Linia 3.
D. Sisteme si cladiri auxiliare :
recuperarea energiei; statia de pompare apa tehnologica; castel de apa; statii de pompare apa
drenaj.

19/31

5. Documentele sistemului (SMI)

20/31

Utilizatori

Cont

Angajamentul managementului si politica

Obiectivele calitatii
Obiective si tinte de mediu, sanatate si se

Management la cel mai inalt nivel Sistemul prin care se asigura aplicarea / re
Nivel
1
Cod ANBMMSI
Clienti/Parti interesate
Cod ANB LM MC 04
Organisme de certificare
Cod ANB LCCAP MC 02
Organisme cu atributii legale de control
Manual
Cod ANB LAU MC 03

Nivel 2
Descriu modul de realizare SMI, aplicabi
Management de mijloc

Proceduri de Sistem
SMI

Nivel 3
Detaliaza modul de aplicare al unei procedurigenerale, descriu un subproces sau
Management de mijloc
Executanti

Documente operationale
SMI

Nivel 4

Documente de lucru detaliate, ne

Alte documente referitoare la SMI

Tot personalul
in documente
SMI
(instructiuni echipamente,
formulare, implicat
inregistrari,
externe controlate, rapoarte, planuri de ac

21/31

6. Documente operationale specifice si aplicabile Statiei Glina

In cadrul Statiei Glina, procesul este procedurat, fiind aplicabile doua proceduri operationale,
formularele si anexele aferente acestora, precum si instructiuni de lucru.
Procedurile :Exploatarea Statiei de Epurare Apa Uzata Glina si Controlul calitatii apelor
uzate, a namolurilor si gazelor din Statia de Epurare Apa Uzata Glina descriu procesul (mai
mult de doua activitati ) de epurare al apelor uzate.
7. Analiza initiala de mediu
Prin implementarea SMI (calitate si mediu) a fost realizata identificarea aspectelor de mediu, cu
sau fara impact asupra mediului in urmatoarele situatii : normala, anormala si situatii de urgenta.

Conditiile normale de functionare (N) acele conditii in care activitatea se desfasoara conform
planificarii.

Conditii anormale de functionare (A) acele conditii in care activitatea cunoaste o abatere de
la desfasurarea conform planificarii.
Dupa identificarea aspectelor de mediu, au fost evaluate acestea, dupa o grila de evaluare,
stabilita procedural, in functie de conditiile mai sus enumerate.
In tabelul de mai jos sunt exemplificate cateva aspecte de mediu, in conditii normale anormale si
situatii de urgenta, evaluate:
Nr.cr
t.

Cod fisa de Functionare

Activitate
nregistrare
norm.
/
anorm./s.u.

Localizare

EAU -F9

Gratare Dese Consum energie pentru -Utiliza

-Aria 03
functionarea pompelor naturale

EAU -F11

Functionarea
statiei de gratare
dese
Activitate
deznisipatoare

Deznisipatoa
re - Aria 04

Aspect de mediu

Impact
mediulu

Generare deseuri de
nisip incarcat organic temporar
preluat si tratat
nisipului
organic
instalatia

22/31

cu hidroc

EAU -F1

Generare deseuri Gratare rare menajere

din Aria 01
cadrul procesului
de sortare

Depozitarea
in -Poluar
containere a deseurilor -Depozit
menajere sortate pe defectoa
benzile 1 si 2
deseurilo
-Impact
negativ

EAU -F21

Colectarea Decantoare
namolului plutitor secundare
in
vederea -Aria 12
preluarii acestuia
prin vidanjare

Generarea de deseuri
de namol plutitor
necoresp
de namo

EAU -F33

Generarea
de Depozit
Generarea
namol
inert, namol
deshidratat
deshidratat
in deshidratat
exces
(platforma
depozitare
temporara
namol)- Aria
23

EAU -F72

SU

Rezervor
combustibil
ingropat -Depozit

namolului Colectar
namolulu
deshidra
platform

Situat langa Existenta in cladirea

castelul de situata pe rezervorul de
apa
combustibil ingropat de
geamuri
sparte,
depozitate si butoaie de
combustibil, zona este
partial ingradita si
securizata , existand
posibilitatea accesului
foarte usor in cladire.

23/31

-Ris
sanatatea
siguranta
personal
-Risc
integrita
instalatie

EAU -F3

SU

Functionarea
Statie
statiei pompare pompare
gratare rare
gratare rareAria 01

Degajare de emisii de
-Polu
hidrogen sufurat (H2S) -Pericol
si metan (CH4 ) in sanatatea
incinta
statiei
de personal
pompare gratare rare

EAU -F19

SU

Transportul
clorurii feerice

Aparitia unei defectiuni

la cisternele,
care
transporta
clorura
ferica

- Poluar

EAU -F13

SU

Intrarea in cadrul Decantoare

Prezenta
produselor
DSEAU Glina a primare
- petroliere sau a altor
pei
din
raul Aria 06
deseuri deversate in
Dambovita
Dambovita , preluate
de statie la intrarea apei
in statie

- Perico
statiei
-Afectar
echipam
- Poluare
deversat
Dambov

10

EAU -F10

Functionarea
Gratare Dese Depozitarea
in
- Imp
statiei de gratare -Aria 03
containere a deseurilor negativ
dese
menajere colectate din
raul Dambovita

Statii
chimice
(clorura
ferica)-Aria
43

24/31

8. Evaluarea aspectelor de mediu

25/31

26/31

9.Implementare si instruire PO si PS in cadrul Statiei Glina

I . Controlul documentelor SMI si al inregistrarilor ANB

Informarea salariatiilor structurii ANB cu privire la ultima varianta revizuita a unui

document sau a unei noi elaborari.

Actualizarea sau elaborarea listei de difuzare a documentelor , potrivit notei interne de

difuzare si a persoanelor informate.

Actualizarea listei centralizatoare a documentelor SMI , proprie structurii ANB.
Elaborarea si actualizarea listei inregistrarilor originale, curente pe structura.

II. Controlul neconformitatilor SMI si tratarea acestora

Fisa de neconformitate SMI,

Fisa de neconformitate privind calitatea apei
Centralizatorul de neconformitati, daca este cand este cazul.

III. Controlul operational

Pastrarea originalelor fiselor Fisa de observatie pentru colectarea AM;

Identificarea de noi AM si transmiterea acestora catre SMCM in vederea evaluarii si

integrarii in cadrul registrului AM/ANB;

Completarea Fisei lunare de gestiune a deseurilor;
Completarea formularului Urmarirea conformarii la cerintele legale de mediu si

transmiterea trimestriala in vederea centralizarii la nivel de organizatiei;

Completarea formularului Lista substantelor toxice si periculoase de catre structurile

unde sunt utilizate substante toxice si periculoase;

Completarea formularului Lista precursorilor, de catre structurile unde sunt utilizati
precursori ai drogurilor;

IV. Masurarea si monitorizarea proceselor, situatiile de urgenta si capacitatea de raspuns .

Performanta SMI
Verificare si mentenanta EMM-urilor
Obiective calitate
Obiective si tinte de mediu
Program de Management de Mediu
Conformarea la cerintele legale de mediu si la alte cerinte ale partilor interesate
Bilantul auditurilor interne SMI
Analizele de procese

27/31

Analiza de management SMI la nivel ANB

10. Audit intern in cadrul Statiei Glina

In vederea efectuarii auditului intern reglementar in cadrul Statiei de Epurare Glina au fost
respectate cerintele procedurii de sistem Audit intern SMI si anume:

Stabilirea de comun acord de catre conducerea echipei de audit si managerul DSO- Glina precum
si transmiterea planului de audit catre acesta, conform cerintelor procedurate (cu 10 zile inainte

de efectuarea auditului propriu-zis).

Planul de audit este semnat de catre CEA si RMCM.
Planul de audit contine urmatoarele rubrici:
Compartiment Auditat;
Obiectivele auditului;
Criterii de referinta;
Data transmiterii planului de audit pentru acord catre CCA;
Perioada auditului;
Echipa de audit ( desemnarea unui CEA si un auditor)
Reprezentantul conducerii compartimentului auditat;
Data estimarii a predarii Raportului de audit;
Difuzare
Capitolele verificate in timpul auditului din fiecare compartiment al Statiei Glina, conform
standardului SR EN ISO 9001:2008 :

Cap. 4.2.3. Control documentelor

Cap. 4.2.4. Controlul inregistrarilor
Cap.5 Responsibilitatea managementului
Cap 5.1 Angajamentul managementului
Cap 5.3. Politica referitoare la calitate
Cap. 5.2. Orientarea catre client
Cap. 5.4 Planificare
Cap. 5.4.1 Obiectivele calitatii
Cap. 5.4.2. Planificarea sistemului de management al calitatii
Cap. 5.5.1. Responsabilitate, autoritate si comunicare
Cap. 5.5.3. Comunicare interna
Cap. 5.6 Analiza efectuata de management
Cap. 5.6.2. Elemente de intrare ale analizei
Cap. 5.6.3. Elemente de iesire ale analizei
Cap. 8 . Masurare, analiza si imbunatatire
Cap. 6. Managementul resurselor

28/31

Cap. 6.2. Resurse umane

Cap. 6.2.2. Competenta, intruire si constientizare
Cap. 6.3 Infrastructura
Cap. 6.4 Mediu de lucru
Cap.7. Realizarea produsului
Cap. 7.1 Planificarea realizarii produsului
Cap. 7.5. Productie si furnizare de servicii
Cap. 7.5.1. Controlul productiei si al furnizarii serviciului
Cap. 7.5.2. Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii
Cap. 7.5.3. Identificare si trasabilitate
Cap. 7.5.5. Pastrarea produsului
Capitolele verificate in timpul auditului din fiecare compartiment al Statiei Glina, conform
standardului SR EN ISO 14001:2005 :

Cap. 4.1. Cerinte generale

Cap. 4.2 Politica de mediu
Cap. 4.3 Planificare
Cap. 4.3.1. Aspecte de mediu
Cap. 4.3.2. Cerinte legale si alte cerinte
Cap. 4.3.3. Obiective, tinte si programe
Cap. 4.4. Implementare si operare
Cap. 4.4.1. Resurse, atributii, responsabilitate si autoritate
Cap. 4.4.2. Competenta, intruire si constientizare
Cap. 4.4.3. Comunicare
Cap. 4.4.5. Controlul documntelor
Cap. 4.4.6. Control operational
Cap. 4.4.7. Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
Cap. 4.5. Verificare
Cap. 4.5.1 Monitorizare si masurare
Cap. 4.5.2. Evaluarea conformarii
Cap. 4.5.3. Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventive
Cap. 4.5.4. Controul inregistrarilor
Cap. 4.5.5. Audit intern
Cap. 4.6 Analiza efectuata de management
La finalul efectuarii auditului intern SMI echipa de auditori reprezentata de CEA prezinta echipei
auditata situatia regasita in teren.

29/31

Dupa 10 zile lucratoare, CEA impreuna cu echipa care a efectuat auditul a transmis in original
raportul de audit si rapoartele de neconformitate (daca a fost cazul) cu punctele forte, precum si
cu punctele slabe identificate, in vederea tratarii neconformitatilor.
Obligatia fiecarui auditat conform procedurii ANB este de a transmite actiunile initiate in
vederea tratarii neconformitatilor identificate prin auditul intern SMCM.
Un exemplu de punct slab ar fi identificarea unui detector de hydrogen sulfurat cu perioada
expirata a valabilitatii verificarii in cadrul ariei 1- gratare rare. Nu a putut fi prezentat buletinul
de verificare/etalonare.

11.Cererea de certificare initiata de catre societatea care a implementat SMI

La finalul sedintei dupa modul de tratare a neconformitatilor si eficacitatea cerintelor stas SR EN
ISO 9001:2008 si SR EN ISO 14001:2005, managementul societatii a decis transmiterea cererii
de efectuare a auditului extern catre firma de certificare in vederea desfasurarii auditului extern
de certificare, astfel incat organizatia sa poata demonstra capacitatea de implementare eficace a
cerintelor standardelor pentru care doreste certificarea.

30/31