Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.

Popa Iasi
Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina de Parodontologie

Impactul gingivitei si tartrului asupra calitatii vietii copiilor


tailandezi
The impacts of gingivitis and calculus on Thai childrens
quality of life
Journal of Clinical Periodontology 2012 Krisdapong S, Prasertsom
P, Rattanarangsima K, Sheiham A, Tsakos G.

Coliban Vasile
Grupa 4, Seria A, An V

Abstract
Scop: De a evalua asocierile socio-demografice si comportamentale intre efectele
gingivitei si tartrului si calitatea vietii legata de sanatatea orala (OHRQoL Oral Health-Related
Quality of Life) pe esantioane reprezentative de copii thailandezi de 12 si 15 ani.
Materiale si metode: in cadrul unui chestionar de sanatate orala realizat in Thailanda,
1063 de copii de 12 ani si 811 de 15 ani au fost examinati clinic si intervievati pentru OHRQoL
folosind indicii OIDP si Child-OIDP (Oral Efects on Daily Activitaties) si au completat un
chestionat comportamental. Am evaluat asocierile efectului specific conditiei (efect CS) cu
gingivita si tartrul, ajustate pentru factorii comportamentali si socio-demografici.
Rezultate: gingivita si tartul au avut o prevalenta mare, 79.3% pentru copiii de 12 ani si
81,5 % la cei de 15 ani. Efectele CS legate de tartu si gingivita au fost raportate la 26 % la cei de
12 ani si 29,6% pentru cei de 15 ani. In afara de tartru fara gingivita, tartul si/sau gingivita in
orice forma au fost semnificativ relationate cu efectul CS. La un nivel moderat sau inalt de efect
CS, au existat relatii importante cu tartrul in cantitate mare si/sau gingivita la cei de 12 ani si cu
gingivita generalizata si gingivita fara tartru la cei de 15 ani.
Concluzii: gingivita a fost in general asociata cu orice nivel de efect CS atribuite tartrului
si/sau gingivite. Efectele CS au fost relationate mai degraba cu gingivita decat cu tartrul.

Boala parodontala este foarte raspandita la copii i adolesceni (Organizaia Mondial a


Sanatatii 2011). Nouzeci la sut dintre copiii n vrst de 12 ani i 96 % dintre copii n vrst de
15 de ani au prezentat boala parodontala (Divizia De Sanatate Dentara 2002). Prin urmare, din
punct de vedere al bolii, boala parodontala este frecvent pe primul loc printre problemele de
sntate public dentara i este considerata o prioritate n ceea ce privete necesitile de

tratament. Cu toate acestea, exist o schimbare de concepte a punctului de vedere din prisma
bolii, catre efectul acesteia asupra calitatii vietii (OHRQoL). Prin urmare, n plus fa de prezena
bolilor orale, OHRQoL ar trebui utilizat pentru a identifica problemele i nevoile de sntate
oral, s evalueze ngrijirea sntii orale i sa stabileasca obiectivele sntatii orale
(Gherunpong et al. 2006, Sheiham & Tsakos 2007). Dei boala parodontala este predominanta,
efectul acesteia asupra calitatii vietii populaiilor este contestat. Dei bolile parodontale
distructive la adulti au avut un efect negativ semnificativ asupra calit ii vie ii (Needleman i
colab. 2004, Cunha - Cruz i colab . 2007, Bernabe & Marcenes 2010), inflamaia gingivala, cea
mai frecventa boala parodontala la copii i adolesceni, a provocat un efect mic sau absent
(Marshman colab. 2005, Brennan et al . 2007, Pattussi et al. 2007, Biazevic i colab. 2008,
Nurelhuda et al .2010). La adolesceni, gingivita ulceroasa necrozant si pierderea de ata ament
au fost asociate cu OHRQoL (Lopez & Blum 2007). Cu toate acestea, toate studiile men ionate
anterior au masurat OHRQoL in raport cu afectiunile orale in general si nu cu bolile parodontale
in mod special. Bernabe si colab au artat ca OHRQoL specifice afectiunilor masuratorile (CS)
au avut capacitate discriminative mai bune dect msuratorile generice pentru diferen ierea ntre
grupuri cu diferite niveluri de sanatate orala. Prin urmare, msuratorile CS OHRQoL sunt mai
adecvate dect msuratorile OHRQoL generice de investigare a efectului bolii parodontale
asupra calitatii vietii. Doar un singur studiu a folosit masuratori specifice CS n raport cu bolile
parodontale la copii (Mbawalla i colab. 2011). Ei nu au descoperit nici o diferenta ntre calitatea
vieii la copiii cu o buna igiena orala sau sraca sau cu prezenta tartrului. Nu exista studii care au
folosit msurtorile CS pentru a explora masura in care boala parodontala are un efect asupra
calitatii vietii copiilor, si nici studii care sa evalueze efectul celor doua forme frecvente de
afectare parodontala la copii si anume gingivita si tartrul. Prin urmare, obiectivele prezentului
studiu au fost de a evalua asociaiile ntre OHRQoL i gradul de raspandire a gingivitei si tartului
la copii de 12 si 15 ani. Deoarece pungile parodontale au fost putin intalnite in populatia studiata,
analiza se limiteaz la gingivita i tartru, iar termenul "gingivita i /sau tartru" este folosit pentru
a transmite ceea ce este de obicei denumita boala parodontala .

Metode

Dimensiunea esantionului a
fost de 2.200 de doisprezece
ani i 1.742 copii de
cincisprezece ani, selectati in
functie de prevalena cariilor
dentare, marj de eroare de
0,07. O metoda stratificat n
mai multe etape a fost
utilizat pentru selectarea
eantionului. Thailanda a fost
mprita n cinci straturi:
Bangkok i patru regiuni
(nord, sud, centru i nord-est).
Patru provincii i patru sub-districte au fost selectate aleator din fiecare regiune i respectiv din
Bangkok. Subiectii au fost trasi la ntmplare din registrul de cetateni. Dimensiunea eantionului
din fiecare loc ales s-a bazat pe proporia populaiei urbane i rurale n provincie, i, astfel, s-a
constituit un eantion egal ca probabilitate. Sub- eantionul folosit n acest studiu, copiii n vrst
de doisprezece ani 1100- si tinerii in varsta de de cincisprezece ani 871 -, a constat din to i
copiii din dou provincii / subdistricte selectate aleatoriu din patru provincii. Protocolul a fost
aprobat de Comitetul de Etica de la Universitatea Chulalongkorn. Copiii au fost examinati
intraoral de stomatologi comunitari folosind Fise OMS. Indicele CPITN a fost utilizat pentru a
realiza evaluarea parodontala. n plus fa de codurile CPI initiale, am folosit urmtoarele
codificari pentru a oferi mai multe detalii: scor 1 = sngerare gingivala fr tartru, scor 2 = tartru
fr sngerare gingival, scorurile 3 i 4 = adancime mica (4-5 mm) i adncime mare (6 mm
sau mai mult) a pungilor parodontale (examinate pentru la tinerii in varsta de 15 ani), i scorul 5
= tartru i sngerare gingival. Zece la suta din copii au fost re - examinati pentru a testa
fiabilitatea intra- examinator. Toti examinatorii au fost instruii i bine calibrati. Au fost utilizate
chestionare pentru a colecta date cu privire la caracteristicile sociodemografice (sex, tipul de
coal, zona de reedin, regiune i bani de buzunar pe zi) i obiceiurile de sntatea oral
(tratament stomatologic n semestrul curent, frecvena periajului, periajul dup masa de prnz la
coal i nainte de a merge la culcare). Copiii au fost intervievai de ctre intervievatori instrui i
si calibrati cu privire la OHRQoL folosind versiuni ale indicelui OIDP (Child - OIDP)
(Gherunpongi colab . 2004a) pentru copiii de 12 ani i indicele OIDP (Adulyanon &Sheiham
1997) pentru copiii n vrst de 15 ani. Child- OIDP i OIDP evalueaz efectul asupra sanatatii
orale n ultimele 3 i 6 luni, respectiv, n raport cu: (1) a manca, (2) vorbire, (3) curarea dintilor,
(4) stabilitate emoional, (5) relaxare /dormit, (6) zmbet, (7) studiu i (8) contactul social.
Pentru fiecare activitate au fost nregistrate scorurile de frecvena i de severitate (variind de 0-3
pentru Child- OIDP i 0-5 pentru OIDP). n cazul n care a fost detectat un efect, copilul a fost
solicitat s raporteze condiiile orale pe care ei le-au perceput ca si cauze ale efectului.

cu: (1) a manca, (2) vorbire, (3)


curarea dintilor, (4) stabilitate
emoional, (5) relaxare /dormit,
(6) zmbet, (7) studiu i (8)
contactul social. Pentru fiecare
activitate au fost nregistrate
scorurile de frecvena i de
severitate (variind de 0-3 pentru
Child- OIDP i 0-5 pentru OIDP).
n cazul n care a fost detectat un
efect, copilul a fost solicitat s
raporteze condiiile orale pe care
ei le-au perceput ca si cauze ale
efectului.

Analiza datelor

Pentru analiza datelor a fost utilizat Stata / SE 10.0 (Stata Corp, Colegiul Station, TX,
USA). Datele privind boala parodontala au fost analizate pentru un numr de diferite combina ii
ale celor dou entiti studiate (de tartru i gingivita): prezen a de tartru i / sau gingivita (scor de
1 sau 2 sau 5), gingivita (scor 1 sau 5), tartrul (scor 2 sau 5), gingivita fr tartru (scor 1), tartru
fr gingivita (scor 2) i tartru cu gingivita (scor 5). Efectul specific CS atribuit tartrului i/sau
gingivitei au fost calculate prin includerea numai efecturile pentru care cauza perceput de ctre
copil a fost gingia inflamata, durerile gingivale, tartrul si respiratia urat mirositoare. Scoruri CS
efectuate au fost calculate prin multiplicarea scorurilor de frecvena i de severitate ale fiecrei
activitatie, rezultnd n opt scoruri de activitati. Suma celor 8 scoruri mpr ita la 72 pentru
Child- OIDP i la 200 pentru OIDP, i apoi nmulit cu 100 pentru a rezulta ntr- un procent. In
plus fa de scorul de efect, am calculat, de asemenea, " msura " i " intensitatea "efectului
(Gherunpong et al .2004b). Msura se refer la numrul de activitati de zi cu zi afectate i poate
varia intre 0 si 8. Intensitatea a fost bazata pe cel mai mare scor din cele opt activitati; acestea au

fost apoi clasificate n unul din ase niveluri: nici unul, foarte puin, puin, moderat, sever i
foarte sever. Exist 7 (0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 6 , 9) scoruri posibile de activitate pentru Child -OIDP i
15 (0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 ,10 , 12 , 15 , 16 , 20 , 25) pentru OIDP. Nivelele moderate sau
mai mari de efect au fost definite ca un scor mai mare de 3 pentru Child-OIDP i 6 sau mai mare
pentru OIDP (Krisdapong colab . 2009). Semnificaia statistic a fost indicat atunci cnd
valoarea p a fost mai mic de 0,05 .
Rezultate
Ratele de rspuns a fost 96,6 %( n = 1063 ) , la cei de 12 ani i 93,1 %( n = 811 ), pentru

copiii de 15 ani . 14% din ambele grupe de vrst erau din Bangkok, circa 30 % au fost dinNordEst i circa 20 % din fiecaredin celelalte regiuni (Tabelul 1). Bolile parodontale au fost
predominante n ambele grupe de vrst: 79,3 % pentru 12 ani i 81,5 % dintre copiii n vrst de
15 de ani, au avut gingivita i/sau tartru. Nici unul dintre tinerii de 15 ani nu au avut pungi
parodontale. Procentele de copii care au avut tartru cu gingivit aau crescut pe masura ce a crescut
numarul de sextanti cu tartru i/sau gingivita pentru fiecare copil. Aceast tendin a fost
marcat, n special la copiii cu tartru (Fig. 2). De exemplu, din 30,0% din copiii n vrst de 12
ani cu gingivita n 1-2 sextante, 3,8% au avut tartru cu gingivita, n timp ce 49,3 % dintre cei cu
tartru i/sau gingivita in 3 sau mai multe sextanti, 29,4 % au avut tartru cu gingivita. Pentru
copiii n vrst de 12 ani, la 20,8 %, cu tartru n 3 sau mai multe sextanti, cei mai multi (17,2 %)
au avut tartru cu gingivita. Dintre acestia, mai mult de jumatate au avut tartru cu gingivita n 3
sau mai multe sextanti (Fig. 2).

Efectele specific legate de tartru i/sau


gingivita au fost raportate de 26,0 % la copiii 12
ani i 29,6 % la cei de 15 ani. Majoritatea
copiilor au raportat ca impactul era de mica
intensitate (17,3 % din copiii de 12 ani i 18,3%
din tinerii in varsta de 15 ani) i a afectat doar
una din activitati (13,7% din cei de 12 ani i
16,5% din tinerii in varsta de 15 ani) (Tabelul 2).
Tiparul de afectare a fost similar pentru ambele
grupuri de varsta: Curatarea dintilor " a fost cel
mai raspandit, urmat de "stabilitate emoional "
i "alimentatie " .

Regiunea geografic a fost singura variabil statistic semnificativa legata de tartru i/sau
gingivita i efectCS n ambele grupe de vrst (Tabelul 1). Banii de buzunar pe zi i periajul
dup masa de prnz la coal au fost, de asemenea, n mod semnificativ legate de nivelurile de
tartru i/sau gingivita la tinerii in varsta de 12 de ani, n timp ce zona de re edin (rural fa de
urban) i frecvena periajului pe zi au fost semnificativ legate de tartru i/sau gingivita (Tabelul
1). Relaiile ntre gradul de tartru i/sau a gingivitei i efectele specifice au fost explorate . Pentru
ambele grupe de vrst, gradul de boala parodontala, n orice forma, cu excep ia tartrului fr
gingivita, au fost semnificativ legate de prezena oricarui efect CS. (Tabelul 3). Cu toate acestea,
nu a existat nici o relaie semnificativa statistic ntre efectul CS de intensitate moderat sau mai
mare i gingivita fr tartru pentru tinerii in varsta de 12 de ani i cu tartrul pentru cei in varsta
de 15 ani. In plus, nu a existat nicio diferen semnificativ statistic ntre efect (la orice nivel de
intensiteate) si tartru i/sau gingivita pe sextanti anterior sau posterior, pentru ambele grupe de
varsta .
Mai multe modele de regresie logistica au fost utilizate pentru efecte specifice pentru a
controla factorii de confuzie. La subiectii de 12 ani , asocierile ntre regiunei orice intensitate a
efectului au ramas semnificative statistic, cu excepia pentru copiii din regiunea centrala.
Comparativ cu copiii care triesc nBangkok, copiii care triesc n toate celelalte regiuni n afar
de regiunea Centrala au avut cote mult mai mari pentru efecte, chiar i dup luarea n considerare
a rolurilor de mediere ale comportamentului i factorii clinici parodontali ( Tabelul 4 ) . Cu toate
acestea , pentru efectele moderate inalte , o semnificaie statistica fost gasita doar pentru copiii
din Regiunea de Nord . Cantitatea debani de buzunar , nu a fost semnificativlegata de
efecte.Tartrul i / sau gingivita norice form , in orice masura , au fost semnificativ legate
deorice nivel de efect , n timp ce tartrul fr gingivita nu a fost.Cu toate acestea , la un / nivel
moderat mai mare a efectului CS , relaii semnificativeau fost gsite pentru tartru global i / sau
gingivita , gingivita generalizata , tartru generalizat i tartru cu gingivita in 3 sau mai multe
sextante .

Pentru subiectii in varsta de 15 ani , gingivita, gingivita fr tartru i tartrul cu gingivita


au fost semnificative n legtur cu orice nivel de efect. Pentru efecte moderate/ridicate, doar
gingivita si gingivita fr tartru care apar in 3 sau mai multe sextant au fost semnificative statistic
(Tabelul 5). Similar cu asociaiile pentru subiectii in varsta de 12 de ani, regiunea a fost statistic
semnificativa in legatura cu orice nivel de efect, atunci cnd toate variabilele au fost introduse n
modelul statistic. Efectul regiunii a ramas semnificativ, cu excep ia Regiunii Centrale, atunci
cnd a fost aplicat un prag moderat de efect. Mai mult, cele dou tipuri de comportamente de
igiena si periaj nu au fost semnificativ legate de efecte atunci cnd tartrul i / sau gingivita au
fost introduse in model.

Discuie
Spre deosebire de prevalena ridicat a tartrului i/sau gingivitei de aproximativ 80% ,
mai puin de 30% dintre copii au resimtit efectul asupra calitii vie ii lor legat de gingivita i
tartru. Cele mai multe dintre efectele observate au fost de msur i intensitate sczute. Doar

aproximativ 10 % dintre copiii din ambele grupe de vrst au avut mai mult de o activitate din
viaa de zi cu zi afectata i efectele au fost de intensitate mica. Copiii n vrst de 12 ani cu orice
forma de boala parodontala, chiar si de mica intensitate, au avut efecte orale comparativ cu cei
neafectati de boala. n mod similar ,copiii n vrst de 15 ani , cu gingivita, chiar i de o mic
intensitate, au fost mai susceptibili de a avea un efect oral. Cu toate acestea, atunci cnd a fost
utilizat n analiza un prag moderat de efect CS, efectele au fost legate de Boala parodontala la
tinerii in varsta de 12 ani si gingivita la tinerii in varsta de 15 ani, numai n cazul n care
afectarea este mare. Aceste constatri sunt similar cu cele ale lui Brennan i colab . (2007) si
anume gingivita a fost corelata cu niveluri scazute de probleme orale, cum ar fi durerea
disconfortul. Nivelurile scazute ale efectului tartrului i/sau gingivitei raportate aici, folosind
masuratori CS ale OHRQoL s-ar putea explica relaiile non-semnificative dintre boala
parodontala i OHRQoL atunci cnd se utilizeaz msuratori generale OHRQoL (Marshmani
colab . 2005 , Pattussi i colab . 2007 ,Biazevic colab . 2008 , Nurelhuda et al .2010) .
Efectele atribuite bolii parodontale au fost experimentate la intensitate sczut i au fost
mai puin rspndite dect estimrile respective pentru boala parodontal. Acest fapt contesta
prezenta abordare a serviciilor de sanatate orala in care nevoia de tratament este dictata in
totalitate de boala. Acest studiu a aratat ca afectarea parodontala a fost, n general legata de un
impact scazut asupra calitatii vietii, iar nivelurile mai mari ale impactului au fost asociate cu
afectare parodontala mai mare. Prin urmare, serviciile de sanatate orala ar trebui sa nu utilizeze
numai msuri clinice de identificare a problemelor de sntate public dentara si de determinare
a nevoii de ingrijire orala (Gherunpong i colab. 2006, Sheiham & Tsakos 2007). Concluziile
acestui studiu, implic faptul c boala parodontala, dei rspndit, nu ar trebui s fie cea mai
mare prioritate pentru starea de sntate oral a copiilor i adolescenilor n Thailanda .
Acest studiu a constatat ca efectele la nivel oral au fost legate mai mult de gingivita dect
de tartru. Tartrul fr gingivita nu a avut efect n niciuna din grupele de vrst, n timp ce
gingivita fr tartru a avut efecte de toate intensitatile n ambele grupe de varsta, i la efecte mai
mari n randul tinerilor in varsta de 15 ani. Efectul mai mare al gingivitei fata tartru a fost mai
mult evident la tinerii in varsta de 15 ani; gingivita generalizata a fost corelata cu toate nivelurile
de efect, n timp ce tartrul generalizat nu a fost. Mai mult dect att, efecte moderate si mari au
fost legate de gingivita generalizata si gingivita extinsa fara tartru, dar nu si de tartru generalizat
si/sau gingivita sau tartru cu sau fara gingivita. Desi nu era de asteptat, relaiile ntre boala
parodontala si OHRQoL au fost mai slabe pentru copiii n vrst de 15 ani decat la cei in varsta
de 12 ani. Acest lucru ar putea fi deoarece copiii mai mici sunt mai sensibili la schimbrile in
sntatea lor dect copiii mai mari (Wallander i colab . 2001). Efectele semnificative datorate
tartrului au fost mai puin frecvente. mpreun cu dovezile cum c tartrul nu a fost invariabil
asociat cu evoluarea gingivitei la boala parodontala (Kornman2008), detartrajul inclus n
serviciile naionale de sntate oral pentru copii i adolesceni poate fi pus la ndoial .
Constatarea menionat mai sus, si anume ca gingivita a afectat mai mult calitatea vie ii
dect tartrul corespunde cu constatarile noastre n ceea ce privete efectul lor asupra a opt

activitati de zi cu zi. Activitatea cel mai frecvent afectata a fost "Curarea dinilor ", sugernd
faptul ca tinerii erau ingrijorati de sangerarea la periaj. Prin urmare, informa ii cu privire la
mbuntirea tehnicii de periaj ar trebui s fie subliniat n educaia pentru sntate oral pentru
copii, n special n rndul celor cu gingivita care pot evita periajul din cauza sangerarii gingivale.
Mai mult dect att, acest studiu a constatat ca diferenele de efecte nu au fost semnificative ntre
sexe i ntre tartru i/sau gingivita n sextantele posterioare i anterioare. Se sugereaz astfel c
boala parodontala general a fost legata mai mult de ngrijorarea despre durerea dentar i
sntatea fizica dect aspectele sociale (Ng &Leung 2006, Cunha - Cruz i colab . 2007, Barretto
i colab. 2009). Aceasta ar putea fi o alt explicaie a efectului mic pe care il are tartul sau
gingivita la ambele grupuri de varsta, desi s-ar putea astepta un impact mai mare al acestora, mai
ales la cei de 15 ani, datorita mediului social. n plus fa de efectul tartrului i/sau gingivitei cu
privire la aspectele fizice ale calitii vieii, efectul a afectat aspecte psihologice, cum ar fi
"stabilitatea emoional" (Ng & Leung 2006). Acest studiu a evaluat asocia iile intre diferiti
predictori i efecte specifice asupra vietii de zi cu zi, atribuite bolii parodontale ntr-un mod
ierarhic. Bazandu-ne pe un model statistic, efectul regiunii asupra efectelor specifice a fost
partial mediat prin obiceiurile de santate orala. Mai mult dect att, acest studiu a demonstrate c
periajul nu a avut nicio asociere independenta cu efectele, ceea ce este in concordanta cu
informatiile anterioare (Mbawalla et al. 2010). n schimb, asocierea dintre periaj i efectele
specifice a fost de fapt, mediata de boala. O limitare a acestui studiu a fost lipsa de date socioeconomice.
n concluzie, acest studiu a constatat c efectele resimtite la nivel oral au fost legate mai
mult de gingivita dect de tartru. Cu excepia situatiilor unde exista tartru fr gingivita, gingivita
a fost n general asociata cu toate nivelurile de afectare.tartru i / sau gingivita. Efectele tartrului
i/sau gingivitei asupra OHRQoL la copiii thailandezi au fost n mare parte la niveluri sczute.
La un nivel moderat spre mare a efectelor, asociatiile semnificative au fost cu tartru i/sau
gingivita generalizata afectnd 3 sau mai multe sextante la copiii de 12 ani, i pentru gingivita
extinsa la cei de 15 ani. Regiunea de provenienta a impactat efectele asupra sanatatii orale doar
partial prin obiceiurile de sanatate orala si prevalenta bolii parodontale. Periajul nu a prezentat
asocieri cu efectele orale, ci doar o asociere mediata de boala parodontala.