Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ckv 111611_
aiiToRILKR01101
c21),DricR2
LWv
ceplQ10
c),WuPDS rOYLS116.
c,)91
no
YORBLI
e4i4VA
rt
tassiongomi
rArt
tafx
r
EDITURA
CARTEA ROMANEASCA"
www.dacoromanica.ro
CARTI APARUTE :
LEI
50
28.
20.
60.
5
.
....
9/
9)
unirii
...
45.-
if
10
10.
15
30.
SO
editie de lux
Bucuta Emanoll, Florile inimii
Idern
....... ..
Idem
vol.
11
www.dacoromanica.ro
20.
20.
10.
15.
25.
95.
250
ANTON PANN
CULEGERE
PROYERBURI
DE
SAU
POVESTEA VORBEI
DE PRIN LUME ADUNATE
ROM
de
GH. ADAMESCU
Profesor, Mernbru corespondent
al
VOLUMUL
Academiei Peasants
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Publicarea operelor complete ale lui Anton Pann nu se poare
face in strictul inteles al curl-lulu/Ili, fiindca o mare parte din ele
sant opere de naturti speciala (muzicala) oi scrise cu scop
didactic, allele sant legate de imprejurdri trecatoare si n'ar
In anal
verburi sail Povestea-vorbei. Deoarece n'am visit nici an exemplar din aceasta editiune, ma marginesc a-1 cita dupa descrierea
lui Teodorescu G. Dem. (sub No. 31 din Bibliogralia lui Anton
Pann, 1891). Teodorescu mai citeaza o editie in 2 vol. in 1851,
dar nici pe areas/a n'am vazut-o.
A treia editie, compusa din trei volume, s'a tiparit in 1852
(vol. 1) si 1853 (vol. II si 111). Executia tehnica e Parte ingrijita,
fiind facuta iii propria Iui Tipografie.
Dupa areas/a e /cicala editia de fata, cu deosebirea Ca am intpartit materia in aorta volume in tor de trei.
Julia Zanne care a vezut editia din 1847 afirma ca ea a fost
reprodusa exact in ed. din 1889 (tip. P. M. Claw) i ca iii edit:a
definitiva in 3 volume matte ploverbe sant versificate.
Anton Pann a publicat cea dintAiu colectie de proverbe romanesti.
www.dacoromanica.ro
11;
Pomul mare
Cade tare,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
VI
tinuitate acestei insirari, pe de alta ne arata atitudinca calegatomlui /aid de allele proverbe. Se sue cii nu Mate proverbele
se pot nand regule de purtare, .ca unele sant simple constatari
de /apt sau claar mici satire. In asemenea cazuri Pann nu se
multume51e a da proverbul, ci din asezarea lai rezulta
terpretarea ce trebue sd se dea.
5i in-
www.dacoromanica.ro
VII
Povestea vorbei
autorului.
II
nu reproduc editia din 1352-53, ci o alta editie cum am aratat mai sus.
Aceste editii cuprind materialul urmator:
Proverbe : Despre cusururi (=cap. I din coleCtia din 1K 2-53 si dupa numerotatia editiei de fata), Despre s orbire ( cap. III), Despre 'minciuni (=cap.
IV), Despt e mita\ tint rifle (=...cap. V), Despre frica lui Dunincreu (=cap. VI),
Despre prostie (cap. VII), Despre ilivatatura (=cap. XVII), DeTre lucrare
=.ap. XV), Des!). e inncare (--cap. XII), Despre betie (cap. XI), Despre
www.dacoromanica.ro
VIII
Despre ipocrizie (=cap. XL), Despre imprumutare. (cap. XLVI), Despre stapan $i sluga, (=cap. XX), Despre iuteala $i indaratnicie (=in parte cu Cap.
XXX), Despre casnicie (=in parte cu cap. XXV despre amor $i ura), Despre
cei ce plang de copii (=cap. XLVII), Despre negot (=cap. XXIII), Despre
laude (=cap. XLV), Despre fagadueli (=cap. XLVII), Despre batranete (acest
titlu lipseste in editia 1852-53).
Anecdote: cele din editia de fata sub No. 2, 0, 9. 10, 11, 13, 15, 17, 36,
32, 33, 29, 26, 27, 86, 87, 89, 92, 93, 77, 78, 82, 85, 95, 47. 73, 31, 55, 95,
52, 94, 97.
Urmeaza si un capitol de proverbe intitulat : Cate nu vor fi in carte, 1,
gnsi(i aici de o parte; in fine seria de proverb(' turce#i cu traducerea lor ct
$i in ed. 1852-53.
2. Culegerc di- proverbe sau Povestea vorbet Partea I Craiova, Filip Lazar,
1888. !dem Partea II. 1883. ldern Partea III 1888.
Aceasta urmdreste pagind cti pagind editia din 1852-53, dar nu este ferminata. Are numai urmatoarele capitole de proverbe, durm nuinerotatia ce ain dat
in editia de fata:
Cap. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII
XIX XX XXI XXII si urmatoarele anecdote iara$i dupa numerotatia ce atu,
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23,
24, 23, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36 (lipk,e$1e o coala din exentplarul dela Acadeinie), 38, 39, 40, 41, 12, 43, 1-1.
3. Culegere de proverbe sau Poreslea vorbei. Biblioteca penti u toti (No. 16
25, 39) [c. 18931. Este prima editiune coinpleta facuta dupa cca din 1852-54
Sant tot trei volume $i cu materialul impartit in acela$i fel. Aceasta editic s'a
retiparit de mai multe ori: in 1908, 1922, etc. dar, de oarece nu se noteara anul
no putein preciza.
4. Opere complete, Buc. Minerva Ed. 1 (in cc an ? No c gase$te la Aca demie ?) Ed. 2-a 1909. Cuprinde :
0 qezeitoare la tam, Alastratin 1-logetz, Arrhir si Anadam si, inaintca acestora, Povestca vorbei in intregime ca $i in Biblioteca. p. toti.
5. Proverburi adica zicale salt Povistea vorlhi. Ed. Casa $coalelor. 1920.
Cuprinde numai proverbe alese din capitolele 1,111, IV, V, VI, VII, VXII, XV.
XI, XLII, XLIII, XLIV, XXXVI, XXXVII, XL, XLVI. XX, XXX, Despre casnicie,
XXIII, XLV, XLVII si anecdote 2, 6, 9, 10, 11, 13, 15, 17, 36, 32, 33, 26, 27,
86, 87, 89, 92, 93, 7'7, 67, 97, 100, 40, 95, 29, 36.
6. Poveslca vorbei in ( Biblioteca Basarabici , No. 1 Ed. I-a (Cand?). Ed.
2-a [1922]. Cuprinde cateva proverbe din cap. I Cusururi, II Copilaro$i, III.
Vorbire, IV Minciuni, V Naravuri rele, IX Nevoia.si, X Lene$i, XXII Sluga $i
stapan, XXIII Negot, XXVI Casatorie, XXX luteala, manic, XXIV Pricini de
judecati, XLII Iconomie, XLV Laude $i anecdotele ce se gasesc in ed. de
fata sub No. 3, 5, 9, 10, 13, 22, 21, 43, 40 52, 61, 65, 74, 77, 78, 87, 94.
7. Povestea vorbei i Nastratin 1 logea. Bucure-ti 1922, Prefata de M. Mihaileanu. Cuprinde din <Povestea vorbei anecdoteie urrnatoare (fara proverbe),
dandu-le i titluri:
www.dacoromanica.ro
IX
(No. 66), Despre muerea care toate le face pe dos (No. 74) Nerodul la lucru
(No. 18), Cei doi lucratori (No. 32), Avut-a Vlad cap oare (No. 16), A ttmat
si i-a adunat (No. 63) Ginerele nat'ang (No. 17), Baba mai mestera ca dracul
(No. 11).
anecdotele din editia de fall sub No, 2, 4, 5, 12, 27, 28, 30,69,
Pentru a inlesni cautarea pa.sagillor si el/area lor, am namerotat capitolele *en cifre romane i anecdotele cu cifre arabe. Apoi
am pus nu indice alfabelic al capitolelor si unul al anecdolelor
dupa primal vers. Am dal, deasemenea, l titian aneedotelor,
'luso numai in Tabla mate! ici.
Penlru inlesnirea sOudiilor de limbd, am alealuil un mic glosar reproducdnd cuvintele mai deosebite si formele e,>ite din uz
sau rare.
**
cred ea am
actuate.
Gh. A.
www.dacoromanica.ro
de ex.:), ceeace ar fi
gren.
Cueu,
ddr nu imposihil.
www.dacoromanica.ro
XII
zice:
cincized
in 1854 zice:
L'ani cincizeci
rusesli in miscare, sa
cate odata
sprijin la particulat i
Logati, caci Statul nu stia Inca mult despre indatoririle sale in asemenea privinta. Asa si el dete peste Dionisie Fotino. Ajutat de curiostintele de muzica bisericeasca si de glasul lui
se pare
destul de
placut, ocrotit de boierul grec iubitor de muzica si de literatura, deveni
paracliser (la biserica Olari), cantaret in strana (la biserica MMIII
$i elev al vestitului dascal Petru Efesiul.
Aces', Petru Efesiul ern un Grec, care veni in 13ucuresli pe. la 1816,
www.dacoromanica.ro
XIII
la biserica Sf. Nlcolae din Selari, mai tarziu o tipografie, care treat
mai trziu in posesiunea lui Partn. A in Ira in 1840, zice Episcopul
Nifon in cartea sa de muzied bisericeascii (1902).
Dupa plecarea hit Petru, Mitropolitul Dionisie Lupul infiintase o
scoald de muzica bisericeasca stf) conducerea ieroiiaconului Macarie
dupa propriile lui informatii,
fu chemat sa ajute
si atunci Pann
la talmacirea cAntarilor i.i romdrieste si la facerea triui tipar spre
tipdrirea lor", impreuna cu un cdlugar Pangratie.
In acest limp, el a lucrat mutt pentru mdzica bisericeasca (dupa
propria tut marturisire) si chiar a tiparit in 1819 un Axion (zice
in prefata unei scrieri din 1845), dar wind acurn nu s'a gasit nici un
exemplar din acea tipariturd.
Casatorit cam in 1820, avir o casnicie foarte rea si, dupa sapte
ani, se desparti.
Ta.nara fata in tot acest timp umbla in port bdetesc si trecea drept
fiut lui Pann. Dar acesta, dobAndind Postul de cantor la biserica Scheilor,
(o spune in pre'ata unei carii tipdrita mai tarziu), nu putu .trece nebagat in seamd cu presupusul sau fiu si deaceea fu silit sa. fuga si
de aici si sd vie itr in Bucuresti. Din aceast unire nelegitima, ne
spune G. Dem. Teodorescu (dupd multe cercetdri printre rude si
urmasi), ndscb un bdiat, care muri in varsta de trei ani, si o fata;
dar unirea tor se desfacii dupa nee ant (adicd pe la 1838).
Despre aceastd epocd a vietii lui Pann vorbeste Ion Ghica (Scoala
acurn 50 de ani"), trecndu-1 intre scolaril lui Chiosea, alaturi de
Nunescu si Paris Momuleanu Afirmatia lui Ghica (dald de el insusi
www.dacoromanica.ro
XIV
zenta lui N. Filimon in ceata acelora cari erau veselia gradinilor lui
Desliu, lui Pana Breslea si a lui Giafer'' si fara cad nu puteau tinerii
din lumea mare", cad Filimon era nascut in 1819, dar Ghi2a soune ca
era un copilandru".
In epoca aceasta, Pam nu era nu-nai cantaret, dar si profe,or de
muzica in Su:an-esti. 0 stim aceasta din titlul cartilor din 1830 (Verswi
muzice,sti) st 1834 (Hristoitit) precum si dintr'un document publicat de
V. A. Urechia (I,toria 5coa!elor 1, 135). Erau pe atunci, afara de
invatatorii de carte pe la vapsele", si trei invatatori in arta mu-
zichiei". Intre acestia gasim pe Athoo Pantaleon, dupa padul Mogosoaiei". Acesta este Pann al nostru, fiindca ii gasim semnat cu numete de Anton Paana intr'o petitie catre Eforie (26 "Decembrie 1831),
in care arata ca, fiind numiti de 8 ani profesori de mudca, au ramas
cu le3fa de 600 lei pe an, neindestulatoare, si cer a li se mad leafa,
de oarece s'a marit si ,,profesorilor de imprumutata invatatura" (asa
se numiau institutorii atunci, fiindca predau dupa metodul lui Lancaster).
Petitia poate a fost redactata de Pann. Ea este interesanta prin pitorescul argumentarii (in ziva de astazi un randas cel mai proNt
se poate inde3tula cu venitul nostru, cu cat mai vartos noi care santem
mai cu deosebire decat dansii"), si prin onctuozitatea clericala a staruintei (ua parinte p 2 toti fiii sai deopotriva ii mangaie si-i iubeste",
ne rugatn intelepciunii voastre sa binevoi(i a ne spari si naua o cuviintioasa leafa" Duhul Sfant va .va lumina").
Epoca aceasta (1830-1840), este prima epoca de mare activitate si
pe teren muzical si pe cel li'erar. Versuri ntuzice3a" (1830) e o
culegere de cantari bisericesti la diferite serbari ale anului. Aceasta
carte a avut foarte multe editiuni (pana pe la 1830). 0 curioasa aclunare
de poezii (1831), multe fara a pune numele autorului, arata inceputurile lui de culegator". Sub numele de ,Indreptaforal betivilor", da
www.dacoromanica.ro
XV
Precum si in rcinanes!e
Doua feluri se gases le,
Care acurn si de mine,
in versuri poezi, a.
carti de bun
in..urajat
de
foarte
mita
lume
(cum
S2
vede in lista
purtare, a fost
Este interesant sa notam ca, la pub' icarea a :estei
de fabule (1839), dar cea mai insemnata Licrare este Noul Erotorrit",
tiparit la Sibiu (1837 ) in 3 volume. Este traducerea in versuri a lucrarii
grecesti a lui Dionisie Fotino imp rimata in Viena in 1818 (Mc; 'Epw:6xpvco.O.
www.dacoromanica.ro
XVI
ale lui Dionisie Fotino, parte lucrari proprii ale lui, in:arcate si experimentate i in biserica de ca're el insusi sau prieteni de-ai lui (ca
Grigorie Enghiurliu, despre care vorbeste si I. Ghica in , Scrisoarea"
ce am porneait mai inainte) si in seminaciLt cu scolarii. Daspre acestla
vorbeste fo3rte adesea in prefete, ardlaadu-le dragoAe si multumindu-le
pentru ajui-Drul ce i-au dat ei la liparire.
Mai toate ca tile muzicale au dedicatii catre Mitropo.iti sau Ep;scopi,
cari i-au dat sprijin material sau moral.
www.dacoromanica.ro
XVII
important
1. Pann
v,
1.
I el' , vol. I.
www.dacoromanica.ro
\ VIII
In privinta cantecelor de stea, M. Gaster (Literat. pop. 461), socote5te ca meritul lui e foarte mic, fiincicd nu le-a cornpus, ci a tiparit
cantece de stea mult mai vechi" pe cari le-a si gasit el in mai multe
manuscrise anterioare. Nu e vorba de a pune la indoiala aceasta afirmatic,
dar meritul Iui este ca pentru prima datii le-a tipiirit in 1830, le-a insolit.
Din toata seria aceasta, trei lucrari sant cele m A insemuate: r thole,
0 sezUtoare Ia fard si Pove.qta vorbei.
Cele doua volume din editia 2-a: Fahule si istorioare", (1847), cuprind mai putine fabule si mai multe miecclote. Sublectele lor sant foarte
www.dacoromanica.ro
XIX
talantul ne 'ngropand,
Si-a facut calatoria
Si
www.dacoromanica.ro
PROVERBURI
ADICA
www.dacoromanica.ro
I.
Spre pilda:
CAnd vei vorbi de mucos,
Altul iar
Dar ins
semanat castraveti
Si au rasArit scaeti.
Sau ea"
www.dacoromanica.ro
CA
Cu vorbe imbolditoare
Il atinge Oncle-1 doare.
De aceea niciodatA
CileIului clespre chelie
Sa nu-i spui vreo istorie
Si
Si patruzeci rad de
noi.
Pentruca
PO \ ESTEA \r0 I? 13 Er
Cunt
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
2. POVESTEA VORBE1
Spun c'a fost odata WI craiu oarecare,
Ce avea din fire un nas foarte mare
5i Ii vedea bine cusurul ce are,
Dar tot gandea cum ca poate i se pare.
Supusii si altii, [pe] care-i intrebase,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Si trntete vorba:
Hodoronc, tronc, ca o roata
De la o moara stricata.
Si
La 'riira-te margarite.
Adica:
Sa ni se arate va
Ca ar fi tiind cevA.
Dar se cunoa$te
Omul prost din vorbulita
Judecata-i e oloag5,
Ca-i lipse5te 'n cap o doaga.
www.dacoromanica.ro
3. POVESTEA VORBEI
Doi precupeti tineri se 'ntovarasir
10
shole,
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
ITT.
DESPRE VORBIRE
Imbucatura mare sa 'nghiti
Se 'nghite cu 'necare,
Caci
www.dacoromanica.ro
14
4. POVESTEA ALTTIA.
Intr'un oras oare care,
Ca si Bucurestiul de mare,
www.dacoromanica.ro
lo
Trntindu-se pe tablale,
Unde unii iau, dau, numar,
Altii incarca, brat, maini, umar,
Unde glasuri i guri multe
Si de multa datorie,
Umblu beat de bucurie".
www.dacoromanica.ro
16
Tu o sa mori in prostie.
Rpoi, te uita la fata
Si ma 'ntreaba de viata:"
Ba te vaz cu fata vie
Si de deochi sa nu-ti fie,
Esti la piele ca curcanul,
Galben de gras, ca sofranul.
Dar ce manInci de-ti e bine,
www.dacoromanica.ro
17
La acea ospatarie
Uncle pe parete scrie:
Fkzi !Dem i mancarn bucate
Ma facui si eu cu treaba
Si 'ntrai dupa ei in graba,
So vaz ce-o sa se urmeze
Si cum o sa ospeteze.
Sezand dar, eu, deoparte
Si ascultand de departe
Vaz, ei dupa ce cerura
Man-are si bautura
Si se saturara bine
De toate, cum se cuvine,
Turd: inscriptia de pe moneta.
'Inca! Lel putln) -I lc.
2) lurailr
1
A.Pnn ,p
e tea u bei
u.
www.dacoromanica.ro
18
5i pe parete arata,
Zicand:
Domnule azi scrie
Ca sa bern pe datorie,
Fiindca eri fuse anul
De cand trantii colea banul
De-ti platii cum se cuvine
Si te-ai multamit de mine!"
Dornnule!" birtasul zise,
N'ai inteles cele scrise,
Ia mai citeste odata
5i V2Z1 zice s'azi cu plata,
www.dacoromanica.ro
1Q
Ca si
actun bunioara
Nu e in ea para chioara;
Dar cantecul dumitale
Fiindca cere parale,
Si eu iar, de o cam data,
Ti-oiu cantd ceva drept plata!
Ce spui?" birtasul ii zise,
Strigand: (curn se necaji,se)
Jupane, ma iarta,
tar de-ti va fi pe
placere,
20
Ca nu e cu vorba
mult51
Eu eram cu ei pe pod.
Daca mi se facea foame,
Eu la masa ma duceam;
De la supa pan'la poame
Inchinam si chef faceam.
Cate basne firoscosii,
Undelfa, spunea 'n vileag,
Si eu,
nabadaiosii,
www.dacoromanica.ro
21
Si acasa le duceam
Daca mi se faceh foame
Beam, mancam $i chef faceam.
Vreme buna pe cat fuse
Ina $i ea a sosit.
Daca mi se face foame
Privesc masa cand ma duc:
Nu e sill* nu e poame,
N'am odata sa imbue.
Es pe poduri, viu acasa,
Vaz ca i afara frig,
Nu e paine, nu e masa,
,N'arn ce si fierb, ce sa frig.
Nevasta acum imi striga:
Barbate lemne, mlaiu!
PI unci:: ,P Me, miAnaliga I"
Imi zbier toti $i-mi fac alaiu"
*
www.dacoromanica.ro
22
Ai inteles de cuvinte?
Scoate colea pungulita
Fa-o sa-si casce gurita,
S verse din gat dulci glasuri:
Sogani, secunde si
S'a vezi cum m'mpaci cu ele;
Iar nu cu seci ca'ntecele!"
Ne-averea nu zaboveste
Este o zicala:
2. La aceast
cap. 1.
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
5. POVESTEA VORBEL
Doi calatori inteo vreme merindele ispravind
$i langa un Isat p'o vale cu caii lor poposind,
Tu sezi, vere, si mai ia seama de cai,
Zise unul:
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
:46
www.dacoromanica.ro
37
Insa
SA vorbeasca
Dar
6. POVESTEA VORBEI
0 sluga flecara, pe 'nide slujise,
Toti tot il batuse si tot il gonise;
Incdt dintr'aceasta, prea rau ajunsese:
www.dacoromanica.ro
28
Ce e?"
www.dacoromanica.ro
1V.
DESPRE P4INC1UNI
l 1LECA111
Incornoreaza tantarul
De ti-I face cat magarul
Sau
www.dacoromanica.ro
30
i unde
Nu se poate ascunde.
Dar insa
Su lita on
7. POVESTEA. VORBEI
Un mincinos stand odata, zise ,altui mincinos:
8. P0VE8TEA VoRBEr
Un imparat mare, catre rasarit,
Care in vechime a fost prea vestit,
Avand mo5tenire dela mog stratno5i
iin inel in deget din cei mai pretio5i,1
1) Pann scrie: preroi pentr_ trebuinta vLrsului.
www.dacoromanica.ro
31
alergii,
www.dacoromanica.ro
32
ia,
www.dacoromanica.ro
83
urechi
Vol
www.dacoromanica.ro
Poate se va
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
ii scadem,
he'd ce a zis,
Ca am rams tocmai treizecisiopt noi
S'am intrat in casa-i pan'acuma doi"
Vizirului spuse:
www.dacoromanica.ro
boric
8?
5i
Si
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
8)
aflat,
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
44
fie cheinat
cinste ghicitorul 'nalt,
Cum si toti minitrii intr'aceasta zi
Si adus cu
fi cerut
www.dacoromanica.ro
4'6
www.dacoromanica.ro
4rs
Si d'aveti
au ba?
Cu bani,
cii avere
si destui argati.
www.dacoromanica.ro
17
Ca
Strigand:
stins, saracit,
www.dacoromanica.ro
48
DESPRI:
IARA.,$
Insa
0 minciuna bine ticluita pldteste indi mult clecat un adevar..
C'o minciuna boereasca, treci peste granita nernteasca.
Cand vede omul nevoia, vorbeste ce nu-i voia,
Dar si
Cine a mintit odata, nu se mai cr3cle rand spune si adevarul.
Isi mananca credinta, ca tiganul niserica.
Cine se invata mincinos, cand spune adevarul, se bolnaveste,
Insa
www.dacoromanica.ro
49
0. PMTESTEA. VORBEI
Un tigan furase doua gaste grase;
Si sa le ascuriza'n dasagi le bagase.
Gandind intru sine ce minciuni sa zica
De-1 va'ntalnrn cale vreun romanica,
Merse dar cat merse, ii entalnen graba
T,
www.dacoromanica.ro
50
PO VESTE A VORBEI
www.dacoromanica.ro
SI
Desi esti
www.dacoromanica.ro
52
C'oa ii
www.dacoromanica.ro
b8.
www.dacoromanica.ro
II
Omul cum aude, speriat peste fire,
St la indoiala si'n nedomirire;
Se muncia cu gandul, cum a lui sotie
Intr'atat tirana asupra-i sa fie!
Si cum sa'ndrzneasca la o ash. fapta?
Cu totiempotriva si neinteleapta?
,,Nu gandeste urma! nu gandeste raid!
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
v.
Naravu'nradacinat
Nu poate fi vindecat
Pentruca
Cine or ce invata
Nu uita in viata.
Dar insa
Toate dupa neatn merg,
Fiecare stie ca
Anevoe se descurca.
$i de multe ori
Din zgaibulita cea mica
Buba mare se ardica.
Totdeauna
De aceea
Da-i sa nu se naraveasca,
Nu-I lasa sa se sfinteasca
Ca
Ramane neprocopsit
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
Trei lei
www.dacoromanica.ro
60
il
pun,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
In putina cu argaseala.
Ia pan'aci"
Ii
raspunde,
Sanato5i sa ospateze:
www.dacoromanica.ro
C4-
'?"
ghtul
www.dacoromanica.ro
Fa orice in legea ta
$i la alti nii te nita,
Ornul care e stricat,
Nu se teme de pacat.
Cine injura de cruce
Ca ca o sa se usuce..
Cine legea nu-si cinsteste,
Pove4tea
or e
toI
www.dacoromanica.ro
CG
Si la un sarac sa dai.
www.dacoromanica.ro
(17
In bani nu te gurguia,
Ca" Duinnezeu da si 10,
foata fapta e irnprurnuta:1
Si cea rea si cea placuta.
vine.
ii
aude.
D'a'ndoasele n'o'ntelegc.
1) Imprumuta p: imprumut (adica dat cu imprumut).
www.dacoromanica.ro
13
ii
iarta
.si
Duntnnezeu".
www.dacoromanica.ro
69
lilt
pacat,
www.dacoromanica.ro
;0
www.dacoromanica.ro
71
Pe omul rau,
ii
insemneaza Durrinezeu.
fire,
Ci
viata.
www.dacoromanica.ro
72
Dar
si cel verde.
)1thI,11
tit-,
www.dacoromanica.ro
vii.
DESPRE FROSTIE
Prostia si nerozia
Se rudesc cu nebunia.
Prostul zice:
E lunar
Tiqva (1.e
si
i
www.dacoromanica.ro
74
Prostul
Or gura or vagauna
Prostului este tot-una
El
Se cazneste d'adineaura
www.dacoromanica.ro
77)
Si
si-1 [irn]punge,
El poarta ponosul
S'altul roade osul,
Caci
Cine nu se afla
la nunta-i acasa
ficat
www.dacoromanica.ro
76
Si cu totul ii imbuca,
El striOnd intr'a sa ghiara,
Sa ma trageti
voi indata,
- Nn tin minte"
Stano, ia ne spune,
Ca vrem s stim a minune,
O'ntreb:
Or nu, ca
fit
www.dacoromanica.ro
El este:
Buna ziva, nea Istrate!
Doi bobloci de rata, irate.
Ma Istrate, tu esti surd.
1) I aiu : riegru. Se /ice mai ile despre oi
www.dacoromanica.ro
TR
sa-1
puie,
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
Vt[i.
DESPRE NEROZ1E
Eu ii cer ca sa-mi dea mie.
Totdeauna
Nerodu'ntaiu o croeste,
Si'n urma se socoteste
Si
El e
Barba lunga pana'n burta
$i minte pana'n gat scurta.
Cate le gundeste
Rim le ispraveste
www.dacoromanica.ro
81
La toata invartitura
Bella ochi si casca gura
Ca sa vaza crangi uscate
De proprietar ertate,
(II bil
VIII.
www.dacoromanica.ro
82
11
arunca peste_vale.
Ca o pisica usoara,
Apuca secura lata
$i'ncepe sa taie 'ndat.
Taie, mii de ori loveste,
www.dacoromanica.ro
$i el te 'nvata pe tine.
C'o tiu do coarne se uita
$i tot striga ca e ciuta.
Pe nerod la treabal-1 mana,
Dar s'aibi zburAtura 'n mana,
www.dacoromanica.ro
q4
Binisor si el se poarta.
Pe rnagar la nunta cand ii pofteste,
Aro to or lerime or apa lioseste.
www.dacoromanica.ro
P5
10.
FOVESTEA
uRBET
lncepe a alerga
Si:
striga.
DEs1)1?1,1, NER()ZIT
IAlUPI
Nerozia are
Cheltuiala mare,
Caci ncrodului
in rnand-i ce picd
Sparge tot si strica
Si
Inseream
Si 'nopteaza.
Pima sa zica hou breaz,
www.dacoromanica.ro
8(1
Eu Ii Ian si el se rade.
spalare nevazand,
$i la casa sa van,
Porunci nevestei sale
R-1 la si a-1 prilueni.
Nevasta lui mai ingraba
Cfildarea la foc puincl
Pusei, draga, ce
Ea ii
-
facw,i 2"
raspunde l'aceasta:
87
El se desbracd pe loc,
Se 'nfasura ca la tara,
Cu cmasa la mijloc,
www.dacoromanica.ro
83
Eu Ii lau si el se rade,
Cu briciu fara sa mai dea
Parul lui de sine cade.
Ce avid a mai vedea!"
DESPRE NEWZIE
IA1Z.V-,1
www.dacoromanica.ro
Ca un neglliob, natarau,
Intr'o zi un orn vazand,
Mergand pe druirr si cascand,.
Si nevasta-i s'a'ntamplat
In acel ceas d'a casca.t,
El intra in banu_li
Ca au amandoi tocinJi
$i d'aceea a cascat,
Prin cascat raspuns i-a dat
Rstfei necajit el foc,
Ea Ondti-i necunoscand,
www.dacoromanica.ro
Ix.
DESP'RE NEVOlASI
Tine-ma, Doamne, incai
Daca vrei sa mai ma ai.
Nevoiasul este:
Sluga oloaga
Dupa darloaga
Sau
Lotazd 'nbaerara,1
Vita incaltata.
www.dacoromanica.ro
Ca a calcat-o pisica.
Vorks(e cu inormaitura,
Par'ca are mamaliga 'n gura.
Si
1.11ama,
(.a
Trimite pe nevoias
Sa-ti slujeasca la cevasi,
1) lam! p. it
www.dacoromanica.ro
92
0 trag, nu
www.dacoromanica.ro
DffSPRE LENESI
Lenca e cocoana mare
Plopul
destul de mare,
www.dacoromanica.ro
94
l-a
Altora le da povata,
Dar pe sine nu se'nvatti.
Lenesul zice:
2:3.
PUVESTEA VOR13ET
Bog-da-proste, fr ate,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
xi.
DE.SPRE. DETIE
Popa toaca si ii chiama
La biserica sa mearga,
Ei la carciuma alearga.
Cu oala de di:nin,?.ata
Sa tamale 'n toata viata.
$i apai
Porunceste si-i aduce
www.dacoromanica.ro
97
El ce face la belie
Se cdieste la trezie.
Betia o vindeca sapa i lopath.
Insa
Betia o vindeca sapa si lopata
Priveste la el
Si-I scrie la fel,
Fluera in bute, i suge cep.
Mustatile ii cauta a oala.
A suflat in fundul oalei.
Vol I
www.dacoromanica.ro
98
Dar insa
De la nebun 5i de la beat
Adevru-i lesne de aflat.
Cad
Singur se da de gol,
Fara sa-i dea ocol.
Betivul cand este beat
li pare ca-i imparat.
Cand e plosca la mijloc,
Mare, rnic e cu noroc.
www.dacoromanica.ro
in
www.dacoromanica.ro
100
Si vazand odata
vie,
$i cu el astfel vorbege:
Mai soate, vaz't-ai tu ghie?
Am vaz't, mai, (zise) 'o mie
No da, cum ii? de-ai vaz't, spune.
Da, au ii, mai, v'o minune?
Da n'ai vaz't, cred, poat'
sa'ti pard
www.dacoromanica.ro
101
1,
Ce ii zic carjmareasd,
Si chiama ghinul pi-o boarta,
Tinand o cofa cu toarta,
Si ti-1 dd de-1 bzai cu oala.
Ma, da'i elau2 ghinul ala!
Ca cand ii bzai te Imbtind
www.dacoromanica.ro
102
Ca el se tinea de mine
Si-mi da ghes sa caz Pe. vine;
www.dacoromanica.ro
103
dormind ceva,
www.dacoromanica.ro
1(14
www.dacoromanica.ro
105
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
tOfl
www.dacoromanica.ro
io
www.dacoromanica.ro
110
blestertle',
Tu in a ta viat, ca un blestemat,
Tot de lemne 'n lume sa fii spanzurat,
Soare sa te arza, sa te bath vant,
Si sa nu-ti ajunga trupul de parnant;
Ochii ciori sh-ti scoath s'alte paseri mici
Si de bruma toamnei in buoati s pici,
Si apoi in urm prin cutit taios
Trupul tau sh fie dat d'acolo jos,
www.dacoromanica.ro
111
1) Piperta
pe pieta, s'a
creascd.
www.dacoromanica.ro
XI'.
DESPRE MANCARE
Omul traete cu ce baga in gura.
Pantecele omului n'are fereastra ca sa i se vaza ce a mance.
Paine cu sare e gata mancare.
Dint Co ridiche patru feluri de mancare se face:1 rasa i nerasa
cute i felii.
www.dacoromanica.ro
113
i prostul 5i
Ca
Patna,
Povrctea yorbei
sii presupun.
Vol I
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
XIII.
DESPRE SARACIE
Decat toata bogatia
Trage neincetat
Vetrela pe uscat.
E imbracat ca un nap,
Din calcaie pan' la cap.
Haina lui
E ca o stand de piatra.
Saracia pretutindinea
Se intinde ca pecinginea.
De la cel ce e de mild
N'ai ce lu nici cu sild.
De saracie nu Kap&
N'are dupa ce bea apa.
5i
soarecele sa caza
capul o sa-si sparga.
www.dacoromanica.ro
lid
gait
le-a luat.
De foarne se inthioie,
Sub ctIlciliu locul gaurqte.
Arzand numai doi taciuni,
Nu se pot face carbuni.
Numai intr'un taciune
Nu se face mamliga,
Nici poate ceva sa frig6.
Herghelie de-o iapa ciufd 1
Si brani0e 2 numai de-o tufa
Nu se face niciodatri.
jugul.
Se rupe zagazul,
ii sta i
sfarleazul.
www.dacoromanica.ro
117
Ash Si saracul,
Cu necazul se harseste ca unul ce cu ,421 creste.
ca,
www.dacoromanica.ro
ila
$i
Nu crede ce e in carte,
Ci crede in lucruri desarte,
N'are nici ce sa imbrace
Si sade, sarbatori face.
www.dacoromanica.ro
119
Zicand:
www.dacoromanica.ro
) 20
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
Ci
Nemthicand.
www.dacoromanica.ro
128
cer..."
www.dacoromanica.ro
XIV.
DESPRE NENOROCIRE
Cui i se croete rdu,
Ru ii merge tot mereu.
Dupa ce pomul il bate grindina,
Il bate i omul dndu-i cu prjina.
CAnd e omului sd-i vie
Vre un rdu frd sd-1 tie,
Or zabovete
Pand-1 sosege,
Or cid fugd
SA-1 ajungd.
Noi unele-addstdm
S'altele intAmpindm.
Pldngdnd c'a rdmas cu una
Pierclu
www.dacoromanica.ro
125
Se plange si al de are,
Se plange si 81 de n'are.
Caci
www.dacoromanica.ro
In
Ca
Ii da necazul de nod.
Si
Rabdarea e totdeauna
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
X V.
DESPRE LUCRARE
Celui cu meserii multe
Casa ii este fard curte.
Caci
Insa nu stie ca
Popa cu opinci incaltat
De putini e ascultat.
Zicand:
Pentru c totdeauna
Lurnanarea se aprinde pentru cei ce vad, ni pentru cei orbi.
www.dacoromanica.ro
1 hU
PAunca e blagoslovita,
www.dacoromanica.ro
tat)
Pentru cA
Iar nu
Lasa-ti lucrul
ia mucul
Pentruca
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
sfinteste.
De aceea
www.dacoromanica.ro
134
'Si
Saracia de el se tine ca pulberea dupa caine.
Umbla pe drumuri taind cainilor frunza.
Casa i e 'in trei pereti 5i cu 11.5a p'in pod.
Saracia ii roade urechile.
Si la toate se unise,
Cati Ii vedea'n asta
st;
www.dacoromanica.ro
Zica de ei
fiecare:
De si nu sirntia bine,
Si cu 'ngrijirile sale
Strangand un leu de parale,
Zise ai sale neveste:3
Ca sa se dua la bolta 4
Intalni in drum pe na$ul
Si-i ceru la el sAla,u1.
Finul acum ce sa zich,
Punga-i era u$urica.
De camase se liRse$te
Si de masa thrgueste.
Gase$te o gasca grasa,
0 ia si plena' acasa.
) Prof : prt
www.dacoromanica.ro
136
La muma-sa se repecle
Si de departe o chiama
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
xvI
DESPRE SARACUL MNDRU
Umbl pe drum cu alaiu
Ca pvii de cocor.
Ca cocoul se rotege
www.dacoromanica.ro
I al)
Se rasfata
Iti
haine lungi
Poti merge $i
Ca paunul se mandre$te
1) Cloran are aci inteles de rol( de stanca.
www.dacoromanica.ro
110
Si
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
Incet:
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
Nu face, sa nu ti se faca.
Si cand o parte incepe sa-i zica:
Si 'asta e cercel la ureche
San
www.dacoromanica.ro
14,5
De aceea
Nu face nici un lucru duph care sa fii dator a-ti cere ertaciune.
Si
Ii vede de saracie.
Stiind ca
Cerul limpede trasnete nu aduce
Si
1. rann.
www.dacoromanica.ro
10
XVII.
DESPRE 1NVATATURA
Poarta condeiu Ia ureche
Ca sa-i zicerr logofete.
Si cand II iei de sena zice:
Sant logofat sa te'nvat
CU cutit sa scrii pe bat.
Ca
Nu e nici o indoiala,
/Are
sernn de procopseala.
Dar
Numai pe deste
Orce-ti socote,te
www.dacoromanica.ro
117
Indata zice.
Una este una, cloud fac mai multe
Sau
LJn
Tu
www.dacoromanica.ro
lid
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
151
DESPRE iNVATATURA
Ce inveti la tinerete aceea stii la batranete.
Omul in copilarie lesne'nvata or ce fie.
tMestesugul la om e bratara de aur.
Nici un mestesug nu e ru, ci oamlenii sant rai.
Cine invata la tinerete, se odihneste la batranete.
Calul batran 1111 se invata in buiestru.
Iar
Dar si
Piatra care se rostogoleste din loc in loc nu prinde muschiu.
Tonta musca riu face rnieu,
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
13
Si
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
Les
pent rn cc,
www.dacoromanica.ro
1)8
www.dacoromanica.ro
109
Care va sa zica.
Milt mai lesne se invata un dobitoc simtitor,
Decat sa ia de povata un neintelegator.
Dupa proverbial turcesc;
www.dacoromanica.ro
1611
Si
Iar la alte,
Pe tot omul in viata
Patimile ii invata.
Dar
In sfarit,
La or ce invtatura
Nu grabi peste masura.
Ca,
Cu vreme i cu incetul
Se face tare otetul.
Precum e o vorba:
Lucrul bun care iti place
Nu'ntrebi in cat timp se face.
www.dacoromanica.ro
57.
POVESTRA VOBBET
Ar fi vrut
www.dacoromanica.ro
ii
162
te 'nvat negresil,
www.dacoromanica.ro
163
Zicandu-i:
www.dacoromanica.ro
X\1[1-.
Or ce la voile tale
Cu raul nu-1 scoti la cale.
Iar
Bine le pe om ii seal:A
Cu vremea de foc si apt.
www.dacoromanica.ro
165
Pentruca,
Si apoi
Vine bine peste bine,
www.dacoromanica.ro
166
Cad
Fap la lama in viata
La norocire fnalta.
Si
www.dacoromanica.ro
16/
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
169
4,Eu
* *
Nimica th,ra pe omul nu-I poate 'nalta in treapta,
De cat singura Virtutea, prin alegerea cea dreapta;
Ca ea de comunitate se sacrifica in lume,
Ea si dupa moarte lasa memorabilul sa.0 nume.
Fence d'acela care stie sa o 'mbratiseze,
Si va putea dupa dansa pasii sa si-i indrepteze.
Ca este ca diamantul, care si 'n gunoin de cade
Tot ii zice piatra scumpa i pretu-i de loc nu scade.
1
Sacrl i
www.dacoromanica.ro
= amcnuifr.
XIX.
i pintra.
Ca.
www.dacoromanica.ro
111
cine-1 cauth!...
Dac el
Dar nu se sfinteste.
Ca
II baga la umbral
Pentruca
Oi le wamacla merg,
ui
A. Pann).
www.dacoromanica.ro
197
Sf.
Feanghelis.
www.dacoromanica.ro
17'4
De si
Acel cu pricina sade 'n odihna,
Si cel Vara vin plange si suspina.
lar
E drept ca lurnanarea.
Dar
E drept ca funia
in traista.
ii place.
Pentruca
www.dacoromanica.ro
171
aci
Nu se parasi de rele,
Dar 1-a cam strans in curele.
Si
Ii da faptele pe fat.
www.dacoromanica.ro
175
Si el daca-1 inveleste,
Incepe atunci indata
Cu care el da de gloaba;
Cu sula ii imboldeste
Si:
Fa! fa! ii porunceste.
Ca eu, sa nu pati beleaua
Te'nvelesc cu ipingeaua".
Zice:
www.dacoromanica.ro
XX.
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
.12
178
www.dacoromanica.ro
1'79
Si de bine si de rau.
Or ce ne da Durnnezeu, toate sant bune.
Ca
CUM
se cuvine
www.dacoromanica.ro
18u
Ci cerului multameste
Zise:
Adevarat este
Ca la cate pate omul
Sa nu manic pe Domnul,
www.dacoromanica.ro
XXI.
Copaciul voeste
Sa tot odrasleascal
Dar 'nu conteneste
Bruma sa-I parleasea.
In loc sa mai creas:a, scade
Pana vezi ea de tot cade.
Asa i la negot,
Unul umbla si strabate
Asemenea si
Si
In nadejdea slugit
Dai de fundul pungii.
Ii d invataturi ilege
Curn el
5d
le pasuneze
Si de ele sa vegheze;
www.dacoromanica.ro
1s2
Si-orandueste pe altul;
Ii (la 'n socoteala surna,
Poruncind ca pan' acuilia
De ele sa ingrijeasca,
Sa umble i sa le pasca,
Si strangandu-le la stana
Sa ia lapte, unt, smariffri,
Sa faca ca, sa le tunza
Si lui sal i le raspunz.
'acesta fuse
Tot ca si eel ce se duse,
Van& laptele, smantana,
Casu-1 faca bani, i Ulna,
Umple punga si-oare unde
0 ingroapa s'o ascunde.
Argatul
Si pe fiiu-si randueste,
Judecand, adica, 'n sine
Ca el va 'ngriji mai bine,
www.dacoromanica.ro
183
1i
De te manca si pe tine,
SA nu mai umbli cu cafe
$i sa'mi amrsti viata".
Cauta-ti de saracie.
Ca in alt chip
Viata iti petreci cu nadajdile seci.
1) Cafd: ciomag pasto)esc.
www.dacoromanica.ro
XXII.
www.dacoromanica.ro
185
Si sluga se prapadeste,
De loc nu se procopse$te.
Umbla gonind vanturile
$i masurand campurile.
www.dacoromanica.ro
18(1
Sau
www.dacoromanica.ro
187
DESPR,E SLUGA
i STAPAN IARAS]
El o sa verse si fiere.
Cum si-a gtit, asa a pranzit.
Cum a semanat, asa" a mancat.
Capra face stricaciune scumpieil-
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
Vantul cu a sa iutime
Chiar din radacini m'a cos?"
Trestia raspunse'ndata:
Pentru ce eu nu ma stric?..."
Prin urmare:
Dela copaciul cazut
www.dacoromanica.ro
190
Precum zice:
Pomul dupa ce-1 bate grindina
Pentruca
www.dacoromanica.ro
101
i trimis
Sa ceara sa-i imprumute-o banita macinis,
www.dacoromanica.ro
192
DESRE STAPAN
I SIAT6A TARA1
www.dacoromanica.ro
198
16. POVESTE
VOR,I3E{
i. .."
i gatindu-se s'acum
Ca s'alte dati cu bani suma, a piece iara$i la drum.
A. Pann. PoveHtea Vol bpi". V. 1.
www.dacoromanica.ro
18
tui
ia,
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
II
DESPRE SLUGA.
1 STAPAN 1APJ1
M8i bine
CL1
www.dacoromanica.ro
199
Ba esti
fire: pa,;ihri.
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
XXIII.
DESPRE NEGOT
Cine maneca de dimineata
Izbuteste mai mult in piata.
Nu-i mai zice cineva:
Pt ajuns la spartul targului.
Sau
Au ajuns si ei saracii
Dupa ce-a 'rnpartit colacii.
Sau
Ca asa e targul:
Uneori curge si alteori pica.
Si rar omul
Traeste ca in san de raiu.
Dar cand
II tine norocul de par
Rtunci
www.dacoromanica.ro
203
i cumpara sanie.
Ve'el la ea se repede,
Lesne e a zice:
Fie si un lup mancat de oaie.
Sau,
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
206
iei,
sa,
www.dacoromanica.ro
206
$ i mai varlos
Schimbul nu traeste.
Ci
11.13317AMMAMaiii.101100
1) Calpi
f4i.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL VOLUMULUI I
Pagina
III
Introducere
Via(a
xl
Proverbe .........
URICIUNI
........
.....
olrecare) .....
...........
Pros erbe
. . .
3. One se aseamana se arlutut
8
9
DESPRE VORBIRE
..........
.....
.......
Proverbe
4. Ast cake Intl place (Intr'un oras oarecare) .
.....
.
.
Proverbe . . .
. .
. .
6. Adepar dar en masura (0 sluga flecara pe unde slujise)
.
13
14
23
24
26
27
www.dacoromanica.ro
29
30
30
208
......
.......
.
. .
Proverbe (Despre minchmi iartisi) .
9. Tiganal hot de gtiqte (Un figan furase doug ggste grase)
......
Pa Firm
48
49
19
50
50
.
.
. .
Proverbe
11. Dracul gi baba (A fost o 'nso(ire cc traia 'n inhire)
56
57
62
03
. .
.....
14. Tiganul pocad (Multi daca aud cuvinte din ct jnut t i alte cal ti)
Proverbe (Despre frica lui Dumnezeu iarasi) . . .
.
.
15. In Inc de dobanda, ft pnmene#i cc o tin la (Doi en picio ire oloage
merOnd si ajung;ind un dell) .
. .
.
. .
.
.
6.5
08
71
79
7:3
711
77
\ ['en e.
in
78
......
.....
. . . .
Proverbe . .
.
18. Magarul sburator (Un nerod odinioara) .
Proverbe (Iarki despre nerozie)
10. Dulaul i jayra (Lupul flarMind lesinat)
Pro\ erbe (Despre nerone iarasi)
.
.
.
.
20. Eu iliac i el se rade (Un chirighin cu I tcmeala)
Proverbe (Despre nerorie iaras) .
.
.
....
www.dacoromanica.ro
80
81
83
85
85
80
88
89
209
Pagina
90
92
X. DESPRE LENE*I
Proverbe
23. lig.anal lene (Caldura dupa ce trece i incepe vntul rece) .
94
24. Cri mai hut* din lame (Se zice ca oare unde Un Imparat)
95
03
06
99
100
100
102
103
104
.......
......
Proverbe
29. I /anal din
aleasa) . .
. .
111
.......... . ......
112.
113
115
118
124
126
Proverbe
. ................
........
.
Proverbe .
32. 1 acre aza pt malt qi pe pa/in (Doi fgrani ctInd vrura la luau sa plece).
A. Pann.
Povestea vorbei". vol I.
www.dacoromanica.ro
128
131
14
210
Pkrina
Proverbe
33. Nevasta lenrsa .(Untzl avea o nevasta)
133
131
13S
Pro verbe
143
lA
Proverbe
141;
......... .
XVIII.
117
151
152
111(;(1)
DESPRE VIRTUTE
Proverbe
38. Triumfid virtu(ii (Roga(ia, desfatarea, virtutca)
161
.
161;
RELE
Proverbe
17))
175
SUPUS
Proverbe
Proverbe
176
177
179
1R0
40. Dintr'un ran altul mai gnu (Spun ca'n vremea pagiiniei)
181
42. In midi jilta sIngii, dal dr lundul pungii (Un staplin a \ find oi multe
1'41
Proverbe
183
. ...
www.dacoromanica.ro
211
Paguia
13, Naravul din fire n'are lecture (Pupaza motata si frumoasa'n pene)
Proverbe (Despre supus si slugA iarh0)
.
.
44 Nu fit milndru! (Un copaciu batrtTh cazuse)
Prcx erbe
.......
.......
184
18E1
187
188
189
190
192
193
198
198
Proxerbe ..... .
........ . .......
...........
www.dacoromanica.ro
202
203
203
204
205
$i Poezii, editie
de lux
40
Dulfu P., Isprvile lui PAcalA, cu ilustratii, pre-
..
)7
25.
38.50
17.-
15 _
Ion SAracul, ilustrat
OdinioarA, ilustratA
18.
.
.
.
. .
Durnnezeu si Oamenii. (Vechiul Tes-
1/
24.
cantece
Razbunarea Lenufei
20
./
15.
5.
35.
.
.
Grdea Dr., Banatu-i fruncea .
losif 0. St., A fost odat, poveste in versuri .
La Fontaine, Fabule in versuri, trad. de Anghel
$i 1osif,cu ilustratii (brosat) .
.
Idem (cartonat) .
11
.
.
de Academia Romana (s p.)
Negruzzi, Opere complecte vol. 11: Poezii .
)9
11
.
.
...
1/
www.dacoromanica.ro
40.
18.
15.
20.
28-10.
30.
40.
30.
40.
30
40.
10
. .
48,
Lel. B.
.....
.
.
,,
. . . .
51
Palm Anton, Povestea vorbei, Vol. II (so,L,
aCartea Romneasc
30,--
85.
18,
mnesc
40,
Pora N., Inteo noapte pe Bragan
Povestiri din 1001 de nopti ilustr. si cartonata. 50,
liiiidulescu-Codin C., Din treoutul nostru (Legende traditii si amintiri istorice)
Rebreann LivIu., Golanii . .
.
.....
.9,
.9,
28,
40,
25,
12,
10,
15,
60,
35,
--,--
-----f
---,
9732
11