1.

Notiunea de audit, in general

Audit vine de la cuvntul italian "audire", a asculta; cuvnt de origine latin,

transformat n timp de practica anglosaxon, semnific azi, n sens strict, revizia conturilor
realizat de experti independenti n vederea exprimrii unei opinii asupra regularittii si
sincerittii acestora.
Prin audit, n general, se ntelege examinarea profesional a unei informatii n vederea exprimrii
unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm)
de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbunttirea utilizrii informatiei.
Retinem elementele principale care definesc auditul, n general:
-examinarea unei informatii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional;
-scopul examinrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
-opinia exprimat asupra unei informatii trebuie s fie responsabil si independent, ceea
ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabilitti pentru
activitatea sa si trebuie s fie o persoan independenta;
-examinarea trebuie sa se faca dupa reguli dinainte stabilite cuprinse intr-un standard
,norma legala ori profesionala care constituie criteriu de calitate.
-statutul de independent al persoanelor care realizeaz aceste misiuni de audit si
autonomia organismului din care face parte auditorul.

Tipuri de audit
"Auditul operational" are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor
existente n vederea furnizrii de sfaturi.
Auditorii, n general,nu pot avea imixtiuni n gestiunea ntreprinderii auditate si, ca urmare,
acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare si nici
consultanta;
"Auditul de gestiune" are ca obiectiv fie gsirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce o
judecat critic asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitti sau a
unui grup de entitti.
Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu situatiile
financiare ale ntreprinderii(social,de calitate ,de mediu,etc...); n acest caz, el desemneaz
diagnosticul de organizare si de gestiune si n mod deosebit controlul procedurilor si maniera n
care organismul (ntreprinderea) actioneaz n raport cu atributiile si obiectivele acesteia;

Clasificarea auditurilor se face n functie de obiectivele urmrite si n functie de specialistii

care le realizeaz,astfel:

Obiective urmarite
Specialisti utilizati
Denumirea auditului
Verificarea
si
certificarea Profesionisti
contabili -audit statutar
situatiilor financiare
independenti alesi sau numiti ,de
regula de actionari
Diagnostic sectorial
Experti independenti numiti de -audit fiscal
conducerea entitatii
-audit social
-audit juridic
-audit al calitatii
--etc
Diagnostic asupra conturilor si Compartimente
specializate -audit intern
diagnostic sectorial
independente de alte servicii ale
intreprinderii(de
regula
intreprinderi
mari,
grupuri,holdinguri,etc)
Categorii de auditori
-auditorul intern ;
-auditorul extern.
Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entittii auditate,respectiv
angajat prin contract; cantonat initial n misiuni legate de buna calitate a informatiilor financiare,
astzi, auditorul intern se ocup din ce n ce mai mult de misiuni de audit operational, de
verificarea existentei, a gradului de adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne n
toate sectoarele si pe toate functiile ntreprinderii.
Auditorul extern(financiar) :
-

obligatoriu -daca entitatea indeplineste conditiile legale care prevad expres

aceasta(statutar) ;
optional in toate celelalte cazuri.

Auditorul extern(financiar) este o persoana fizica ori juridica care isi exercita prerogativele n
baza unui contract cu ntreprinderea:
Entitatea in anumite conditii(prevazute de lege) este obligata s ncredinteze unui specialist
competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor
financiare .
Auditorul contractual detine o competent mai bine adaptat la o misiune foarte precis (de
exemplu, elaborarea si implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de
evaluare a stocurilor etc.).

 ntreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a crui semntur se bucur de un prestigiu
particular.
O misiune particular de control este cerut de un tert, de exemplu, o banc la acordarea unui
mprumut etc.
Auditorul financiar executa :
1.Misiune de auditare in vederea exprimarii unei opinii profesionale si independente cu
privire la situatiile financiar contabile anuale;
2.Executa misiuni la cerere cu obiective prestabilite check list in vederea exprimarii a
unei opinii independente si profesionale.
Orice entitate economica care opteaza pentru auditul financiar este obligata sa-si
organizeze auditul intern.
Auditorul contractual efectueaz o misiune n cadrul unui contract cu entitatea auditat
prin care aceasta (o ntreprindere, o primrie, o institutie public, un minister etc.) fixeaz o
misiune unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevzute n contract. Altfel spus,
dac nu exist dect o singur misiune de audit legal (statutar) care cuprinde obiective cunoscute
si care se realizeaz potrivit Standardelor Internationale de Audit, exist un numr nelimitat de
misiuni de audit contractual, realizate de specialisti, de regul experti contabili.
La originea misiunilor contractuale stau patru motivatii:
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
-profesionistul competent si independent care poate fi o persoan fizic sau o persoan
juridic;
-obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situatiile financiare ale
entittii, n totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale
situatiilor financiare, n functie de referentialul contabil aplicabil;
-scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar si
complet a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor
obtinute de entitatea auditat;
-criteriul de calitate n functie de care se face examinarea si se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.