Sunteți pe pagina 1din 107

Substratul

neurofiziologic al
tulburrilor psihice
Prof. H.L. Grossmann PhD
Universitatea de Vest
Vasile Goldis Arad

Tulburarea Psihica
Normalitatea perceptionala si receptionala
este traumatizata permanent sau temporar
Procese
psihice
sunt
permanent sau temporar.

disfunctionale

Intelegerea a cea ce treim este distorsionata


sau intrerupta permanent sau temporal

Notiuni de Normal
Norme = Valori definite ca parametrii.
Norma statistica - se exprima in valori
absolute (matematice)
Exprimarea grafica - matematica (Impartirea
Gauss)
Norma ideala - se orieteaza pe valori date
si aceptate de societate.
Norma ideala - este subiectiva

Procesele psihice
Procese de perceptie
Procese de gandire
Procese de prelucrare emotionala
Procese de memorare
Procese de imaginatie
Procese de reactionare si evaluare
Procese de coordonare cu senzatii
percepute (intre somatic si psihic)

Intelegere a ceea ce
traieste un om
Intelegerea situativa
Intelegerea perceptionala
Intelegerea reactiilor
Intelegerea constientului
Intelegerea neconstientului

Notiunea de Sanatatea
mentala
Sanatatea mentala este in mare compusa din 4
componente
Relatia cu realitatea - intacta
Relatia cu Eu-l - intacta
Echilibru dinamic intre factorii psihici- Intact
Capacitate de compensare intre factorii intern si extern
care influenteaza psihicul- Intacta

Psihopatologia
Inregistrarea descriptiva a tulburarilor psihice
(Psihopatologia descriptiva).
Corelarea constatari cu anumite boli
Clasificarea tulburarilor poate fi impartita in:
1. Psihopatologia generala
si
2. Psihopatologia speciala (Boli + Tulburari)

Psihopatologia descriptiva
Inregistrarea descriptiva a tulburarilor
psihice incepe cu:
1. Observatia
2. Anamneza

Anamneza + Obeservatia
Elemente de observat pentru anamneza:

Mimica, Psihomotoricitatea, Tinuta, Functiile


somatice, Reactiile, Imbracamintea, Limbajul,
Expresivitatea, Maniere, Mentinerea Raportului,
Emotionalitatea, Ondulatia Emotionala.
Toate acestea sunt subiective (prin obervatia
propia)
Observatiile trebuie sa fie cat sa poate de
reproductibile + clasificabile in simptome si sau
sindroame.

Anamneza + Observarea
Strategii pentru anamneza
Observarea fara actiune (prima fraza a
pacientului, prima impresie)
Crearea unei imagini generale a situatiei
patientului (viata de pana acum, ce s-a
intamplat in prezent).
Dinamica evenimentelor
Documentarea din arhiva (daca exsista).
Anamneza persoanelor implicate

Anamneza + Observarea
Elemente importante a Anamnezei, continuare.
Anamneza despre dezvoltarea somatic + boli somatice actuale
sau din trecut.
Anamneza dezvoltari sexuala incluznd pe cea sexual
relationala (optional daca sa potriveste in context).
Anamneza dezvoltrii psihice si cea psihosociala incluznd cea
intra i inter relaional.
Anamneza despre dezvoltarea educaional social i profesional
Luati-va Timp, Timp, Timp!!! Anamneza si observatia
corecta scade semnificativ posibilitatea de greseli
diagnostice si terapeutice !!!

Sisteme de clasificare
in psihopatologie
ICD 10 International Classification of
Diseases
DSM IV (actual V) American
Psychiatric Association
Important de retinut !!!! Ca pot exista
necorcondante intre ele

Psihopatologia

Sistematizarea psihopatologiei
Simptomul psihopatologic este:
Unitatea cea mai mica a tulburarii, care se poate
descrie schematic.
Sindromul psihopatologic este:
O constelatie tipica a mai multor simptome care
se poate descrie, corela si sistematiza.
Boala psihica este:
Tulburarea patologica a psihicului,
caracteristica si clar definita prin tabloul clinic.

Psihopatologia

Clasificare
Prin evolutie si origine
Acut sau Cronic
Organica sau Neorganica (fara explicatie
organica)
Psihotica sau Nepsihotica
Nevrotica sau Nenevrotica (fara explicatia
conflictuala in copileria).
Reactiva sau Nereactiva ( ca reactia la un
eveniment/trauma sau nu, definitie depasita)

Psihopatologia

Clasificarea
Dupa aspecte etiologice
Psihoze organice (Ex. tumori intracraniane)
Psihoze endogene = psihoze neorganice
(Ex: schizofrenie, depresie endogena
(deocamdata) neexplicabile organic sau
biochimic.
Tulburari psihogene = prelucrarea
patologica a unor evenimente, nevroze.
Tulburari de personalitate (Ex. tulburari
structurale).

Tulburari in Psihopatologia Clinica

Tulburari de constiinta
Constiinta - veghea: Capacitatea de a
intelege si simti Eul (constiinta Eului)
Constiinta Capacitatea de a intelege si
simti un obiect (constiinta obiectului).
Inconstientul: Procese care nu ne sunt
constiente, ca: motivarea inconstienta
pentru o actiune sau alta, impulsuri
suprimate, functii vegetative.

Modificari cantitative
ale constiintei
Hipervigilenta
Veghea - Vigilenta
Presomnolenta
Somnolenta
Stupor
Coma

Modificari calitative ale


starii de constiinta
Dezorientarea: timp, spatiu, situativa,
persoana proprie
Tulburarea orientarii in timp: incetinirea,
extinderea timpului, accelerarea
Tulburari de orientare in spatiu
(ex. modificarea geometriei spatiale)

Concentrarea atentiei
Directionarea atentiei:
Dependenta de interes si capacitate
Diminuarea capacitatii de concentrare:
Sustragerea atentiei poate fi psihogena
sau organica (ex. alcool).

Functiile mnezice
Se compun din: input (cumularea) si
recall (amintirea- readucerea la prezent,
constient).
Tulburarile functiilor mnezice prin:
Lezarea organica
Pierderea temporara - amnezie
Pot fi psihoreactive sau organice
PARTY Sindrom: incapacitatea de a
supraveghea, memora si percepe corect
mai multe evenimente concomitente

Calitatea motorie
Inhibat motric, incetinit
Pasiv
Normal
Impulsiv, nelinistit (nu poate sta pe loc)
Hiperactiv
Agitat maximal

Tulburari ale
capacitatii de contact
(raport)
Cantitativ :
Cresterea anormala (ex. mania,
psihosindromul organic).
Diminuarea (ex. depresia,
tulburarea nevrotica, schizofrenia).
Calitativ :
anxietatea, suspiciunea, agresivitatea

Impulsuri primare
(Antrieb) Forta de baza
in procesele psihice
Tulburari ale impulsurilor primare:
Inhibarea
Incetarea
Cresterea
Pierderea controlului

Afectivitatea - Emotia
Compensat-adecvat
Euforic
Disforic
Labil
Incontinent
Rigid
Superficial
Apatic

Structura psihicului
Es: Nivelul arhaic: Functioneaza dupa
modelul: satisfactie primara/frustrare
primara; nu are logica; este strans legat cu
partea somatica; tinde spre satisfactia
imediata, fara considerente morale si etice.
Ich = Eul: Are ca principiu: gandesc si
planuiesc; suportul constientului; unitatea
de functionare logica.
Selbst = Sinele: Notiune mai cuprinzatoare, a
tuturor functiilor psihice apartinand Eului;
include si partea de inteligenta emotionala.
ber ich = Supra Eul: Constiinta, obiect
parental, normele sociale, normele etice.

Autoperceptia Eului
I

Eul: instanta de control si ghidare,


nucleul constientului individului (exista
doar la specia umana).
Constientizarea Eului: certitudinea de a
fi o persoana unica si exsistenta.
Perceptia Eului: Capacitatea de a
autoreflecta.

Tulburari in
autoperceptia Eului
Definitie: Pierderea capacitatii de a trasa
limite intre Eu si evenimente sau
impresii externe
Se poate manifesta prin:
Stergerea definitiei propriei persoane
Depersonalizarea: cineva ma
manipuleaza, ma face sa fac... etc.
Derealizarea: imi sunt strain
Descompunerea: nu ma recunosc in
oglinda ca persoana

Tulburari de limitare a
Eului
(Demarkation)
Se manifesta prin senzatia de :
Stergerea gandurilor coerente;
Intreruperea gandurilor;
Perceptia gandului ca ceva impus;
Vocalizarea gandurilor;
Fixarea gandului;
Evadarea gandului;
Influentarea gandurilor;
Prefabricarea gandurilor.

Tranzitivitatea
(Transitivation)
Proiectarea fara nici un fel de critica, a
starii proprii in mediul inconjurator:
Ex. bolnavul psihic spune ca: toti cei
care ma inconjoara sunt bolnavi psihic.
Identificarea cu alte persoane: eu sunt
mama mea.
Lipsa absoluta a constiintei bolii: nu sunt
bolnav de nici un fel.

Trairea dedublarii
Heautoscopia persoana proprie este
perceputa ca o copie a persoanei
apropriate (doctorul dedublat).

Cel mai des este intalnita in:


schizofrenie,
intoxicatii grave.

Sentimentul de
instrainare fata de
propriul Eu
Depersonalizarea = Eul este perceput ca
o persoana straina.
Se intalneste in:
stari nevrotice grave,
obsesii grave,
schizofrenie.

Derealizarea
Instrainarea perceptiilor din exterior:
Totul este ciudat
Totul este ca intr-un vis
Totul este mascat
Se intalneste in:
stari hipnotice,
dupa abuz de droguri,
anxietate grava,
schizofrenie,
depresii grave,
simptome psihotice.

Tulburari de gandire
Tulburari de gandire formala:
Tulburari ale fluxului gandirii:
incoerenta,
incetinirea,
perseverenta.
Tulburarea continutului gandirii:
idei obsesive,
idei delirante,
idei dominante,
idei psihotice - in schizofrenie si
manie.

Tulburari de gandire
predominant formale
Incetinirea gandirii: depresie grava;
Blocaj al gandirii: stop in mijlocul frazei;
Contaminarea gandirii: amestecarea a
doua teme in aceeasi fraza;
Descompunera gandului: neologisme
(cuvinte formate din doua idei, ca: am
vazut un studentfoamebloc ieri;
Fuga de idei - ex. manii;
Gandirea disociativa: nu exista legatura
intre ceea ce vorbeste subiectul si ceea
ce gandeste : se gandeste sa spuna
buna ziua si spune noapte buna.

Tulburari ale continutului


Ganduri anormale:
Supraponderarea: ganduri dominate
afectiv care influenteaza orice actiune a
bolnavului;
Idei parapsihotice: in pricipiu e de inteles
ce gandeste bolnavul dar cu un touch
ireal si ciudat;
Idei psihotice: Nu are nici o legatura cu
realitatea si rationalul;
Idei obsesive;
Idei indoctrinate (fixate si impuse).

Psihoze (Wahn)
Tulburarea absoluta de perceptie a
realitatii:
Sentimentul psihotic: sentiment de
amenintare iminenta;
Idei psihotice acute: dintr-un moment in
altul apare schimbarea de perceptie a
realitatii;
Perceptia psihotica partiala: observatiile
reale sunt interpretate psihotic.

Definitia unei idei


psihotice, dupa Jaspers
3 conditii
1. Autoconvigerea subiectiva totala a
bolnavului.
2. Idee ce nu poate fi influentata din
exterior de catre alte persoane.
3. Necorelarea continutului ideilor cu nici
un rationament.

Alte criterii (Wahn)


Ideea poate fi sistematizata sau
fragmentata sistematizat;
Logica sau paralogica;
Dinamica ideii: poate fi conditionata
afectiv;
Apare des in cadrul schizofreniilor.

Continutul ideilor
psihotice
Psihoza interrelationala emotionala,
Idei de persecutie si urmarire,
Idei de gelozie,
Idei de vinovatie,
Idei de saracie,
Idei hipocondrice,
Grandomania / Nihilomania.

Obsesia ca tulburare
de gandire
Idei obsesive,
Fobie,
Actiuni obsesive,
Impulsuri obsesive,
Relatii obsesive.

Tulburari de indoctrinare
Implementarea prin forta de idei straine;
Apare des o combinatie intre presiunea
fizica reala si presiunea sociala(de grup);
In caz extrem duce la pierderea coerentei
si la imbolnavire;
Psihoza contagioasa Folie a deux
(unul din parteneri este psihotic cronic
iar, celalalt incepe dupa un timp sa
creada in aceleasi idei absurde).

Halucinatiile
Definitie:
Perceptii senzuale : vizuale, olfactive,
gustative, tactile, auditive, fara un stimul
real corespunzator.
Bolnavul nu recunoaste in nici un caz
halucinatia ca ireala.

Pseudohalucinatiile
Perceptii false care se recunosc ca atare
de catre bolnav in mai mare sau mai
mica masura.
De obicei sunt optice sau acustice.
Apar des sub influenta drogurilor, in
intoxicatii, febra mare, hipnoza.

Sindromul Bonnet
Halucinatie optica la lezarea bioculara
grava (orbul care crede ca vede)
Halucinatie auditiva la lezarea
biauriculara grava (surdul care crede ca
aude)
La baza sta dorinta inconstienta de a
putea functiona normal

Senzatii corporale
anormale
Definitie = modificari ireale percepute in
propriul corp.
Hipocondrie / Dermatofobie /
Disproportionalitate / Marirea / Micsorarea
unui organ sau membru.
Apare des la depresia grava, schizofrenie,
nevroze grave, intoxicatii.

Tulburari psihovegetative
Caracter difuz: Sindromul oboselii
cronice (CFS = cronic fatigue sindrome ),
insomnie, hipersomnie, hiperhidrosis,
tahicardie psihogena.
Caracter specific: stomac, tensiune,
intestin, urogenital, etc.

Geneza tulburarilor
Psihovegetative / Functionale
Starea de tensionare afectiva
Exteriorizarea afectiva inhibata
Sensatia de functionarea deficitara a
functielor vitale.
Sensatia Incomoditatea integrativa
corporala.
Konflikte interne si internalizate.
Strain = focusarea excesiva asupra proceselor
stresante obiective sau subiective.
Formarea simptomului spre boala

Tulburari complexe ale


comportamentului
Supragestica: miscari ciudate, mimica,
gestica, miscari excesive (hipermanierat,
schizofrenie catatona).
Mutismul: pacientul este mut cu toate ca
functiile de vorbire sunt intacte la toate
nivelele (depresii grave, schizofrenie).
Negativismul: reactie motorie inversata
(confunda sus cu jos, stanga cu
dreapta).

Alte tulburari complexe


ale comportamentului
Izolarea sociala,
Suicidul,
Automutilarea,
Tulburarile delirante,
Abuzul de droguri.

Clasificarea sindroamelor
psihopatologice, dupa
origine
Sindrom organic: acut, cronic, cu sau
fara componenta psihotica.
Sindrom psihotic: depresiv, maniacal,
halucinant, paranoic, catatonic.
Sindrom nevrotic: anxios, fobic, obsesiv,
isteric, neuroastenic, etc.

Cauzele tulburarilor
psihoorganice
Infectioase,
Traumatice,
Neoplastice (tumori),
Vasculare,
Metabolice,
Degenerative,
Toxice.

Psihoze cu explicatie
somatica
Acute: simptom principal - tulburare
temporara de constiinta sau tulburare de
trecere (ex. anestezia).
Cronice: explicabile somatic, manifestate
prin scaderea capacitatii fizice si/sau
cognitive (ex. dementa, modificarea
personalitatii)

Sindroame
psihopatologice de origine
organica
Sindromul psihoorganic cerebral difuz
(Alzheimer).
Sindromul cerebral organic prin leziune localizata
(Stroke).
Sindromul de confuzie posttraumatica.
Sindromul delirant.
Sindrom toxic.

Sindromul amnestic
Definitie: tulburarea capacitatii cognitive
cu stergerea structurii de perceptie
constienta.
Amnezia sau sindromul amnestic:
dezorientare, halucinatie, neajutorare in
spatiu.
Poate aparea ca parte a sindromului
delirant sau a altor sindroame.
Atentie! - sa nu confundam cu alte
tulburari cognitive, la care constiinta
este clara, dar capactitatea de reactie
este micsorata.

Betia
Tulburarea temporara a reactiei motorii,
dezinhibarea, tulburari de asociere.
Euforie, disforie, impresii subiective
gresite despre capacitati motorii si
senzoriale.
Activitate psihomotorie inadecvata.
Este des asociata cu tulburari
vegetative, vizuale, motorii.

Betia patologica
Poate fi insotita de fenomene ca:
Agresivitate crescuta,
Incapacitate de a constientiza propriile
actiuni,
Des relevanta juridica (forenzica),
Pericol pentru subiect si pentru altii.

Sindromul delirant
Tulburarea cantitativa si calitativa a
capacitatii congnitive constiente,
Incoerenta in gandire,
Sugestibilitate crescuta,
Anxietate crescuta,
Tulburari vegetative,
Halucinatii optice,
Halucinatii tactile,
Neliniste psihomotorie.

Cauzele sindromului
delirant
Intoxicatia cu cocaina, heronina,
Intoxicatia cu neuroleptice antidepresive
sau alte medicamente,
Intoxicatia acuta alcoolica (rar),
Dezintoxicarea (alcoolicii cronici),
Traumatism cranian,
Dezechilibru metabolic (diabet, ciroza).

Somnambulismul
Definitie: tulburarea termporara a starii
de constiinta, cu reactie scazuta la
stimulii externi
Cauzele pot fi:
organice
psihogene

Somnabulismul structurat
Ingustarea constiintei,
Focusarea pe putine nivele,
Scaderea capacitatii de orientare in
spatiu si timp,
Reactie scazuta la stimulii externi
verbali,
Amnezie.

Somnolenta organica
Epilepsie,
Alcool,
Droguri,
Procese inflamatorii cu influentare
cerebrala,
Tulburari grave ale metabolismului,
Stari grave psihogene (traume psihice
grave).

Halucinatiile
Tulburare calitativa a starii de constiinta,
Lanturi de scene ireale cu imagini
senzoriale false: optice, acustice,
auditive,
Afect anxios des intalnit.

Halucinatiile se intalnesc
des in cazul
Abuzului cronic de alcool,
Substante halucinogene,
Canabis, cocaina,
Traumatism cranian cu leziuni cerebrale
(des occipitale).

Starea onirica
Definitie: tulburarea starii de constiinta
calitativa si cantitativa,
Orientare scazuta,
Gaduri neorganizate, nestructurate,
Scene fugitive, ca in timpul visului,
Introversiunea scazuta si incetinita.
Cauze: toxice, psihoze, infectii.

Sindroame organice
acute
Ingustarea constiintei,
Stergerea / diminuarea in claritate a
constiintei,
Tulburari de orientare,
Scaderea capacitatii cognitive
(concentrarea, memoria, atentia ),
Irascibilitate,
Incontinenta afectiva,
Tulburari neuropsihologice: afazie,
amnezie, apraxie.

Reactia exogena tip


Bonhoffer
Stare deliranta,
Constiinta diminuata,
Confuzie,
Agitatie,
Febra,
Irascibilitate,
Tulburari de orientare.

Sindromul de tranzitie
tip Wieck
Definitie: sindrom psihopatologic de
cauza somatica fara tulburarea
constientului.
Ex.: sindromul de depresie paranoida
Evolutie: este acut, trece in cele mai
multe cazuri fara urmari, revesibil.

Sindroame psihotice
Sindromul depresiv
Sindromul maniacal
Sindromul halucinator
Sindromul paranoid
Sindormul halucinator paranoid
Sindromul catatonic

Boli cu sindroame
psihotice
Boli afective:
Depresia unipolara
Depresia bipolara
Distimie
Neurastenie grava

Boli cu sindroame
psihotice II
Boli schizofrene:
Hebefrenia
Schizofrenia catatona
Schizofrenia simplex
Schizofrenia afectiva
Stari schizofrene reziduale
Stari schizofrene prodromale

Sindromul depresiv
Caracterizat prin:
Senzatia de gol si incapacitatea de a
simti, de exemplu frica,
Lentoare motorie,
Idei de Nu (nu pot, nu fac, nu sunt, nu
vreau),
Suicid,
Tulburari vegetative,
Ondulatia diurna si nocturna accentuata,
Schema tipica de repetare.

Sindromul depresiv atipic


I
Depresia anxioasa
Depresia de inhibitie
Depresia agitata
Depresia anancastica
Depresia mascata
Depresia dominant vegetativa

Sindromul depresiv atipic


II
Depresia vitala
Depresia organica (acompaniaza boli
somatice)
Distimia (neclar daca e o forma de
depresie)
Boala bipolara (maniaco-depresiva).

Tulburari afective
unipolare
Depresia unipolara- in cadrul unei boli
bipolare: fara manie, doar depresie.
Pseudounipolara- depresia repetata,
recidivanta, fara manie, dar cu stari
hipomaniacale (hipertimie).
Mania unipolara- stari alternante
(episoade) de hipomanie si manie.

Tulburarea bipolara
Bipolar tip I: tabloul clinic complet de stari
depresive alternand cu stari maniacale.
Bipolar tip II: tabloul clinic complet de stari
depresive , alternand cu stari hipomaniacale.
Bipolar rapid cycling: cel putin 4 faze pe an.
Bipolar mixt: mania disforica, in acelasi timp
stare maniacala si stare depresiva (pot
alterna din minut in minut - plans si ras in
acelasi timp).

Sindromul maniacal
Definitie: cresterea patologica a
sentimentului pozitiv de viata (fericirea).
Simptome: veselia generalizata, euforia,
irascibilitatea, fuga de idei, accelerarea
gandirii, dezinhibitie morala si etica,
tulburari vegetative (transpiratie
excesiva -hipersodoroee), scaderea
maxima a nevoii de somn.
Cauze: Genetic, schizofrenie, manii
organice, intoxicatie.

Tipuri de episoade
maniacale
Mania simpla: excitatie motorie,
grandomanie, lipsa autocriticii.
Episod hipomanical: euforie, afect
pozitiv crescut, activitatea crescuta,
ganduri pozitive moderat necritice
(totul merge foarte bine).
Episoade maniacale cu simptome
psihotice: halucinatii, ganduri obsesive.

Sindromul Schizoid
Hebefrenie
Schizofrenia simplex
Schizofrenia catatona
Schizofrenia afectiva
Starea prodromala
Stari reziduale

Diagnostic primar de
psihoza schizofrena I
Tulburari de perceptie a Eului
(influentarea gandurilor din exterior,
fixarea ideilor pe teme nerelevante ale
vietii de zi cu zi).
Tulburari formale de gandire: fuga de
idei, contaminarea.
Tulburari calitative de gandire: idei
dominante, idei fara legatura cu
contextul actual.
Halucinatii: optice, olfactive, acustice,
tactile.

Diagnostic primar de
psihoza schizofrena II
Tulburari de preceptie: idei impuse, idei
descompuse.
Modificarea comportamentului:
negativismul, mutismul.
Modificarea motorie: agitatia, inhibarea,
dezinhibarea.
Modificarea afectului: dezondularea
afectiva (reactie de indiferenta la
evenimente emotionale) sau
incontinenta afectiva.

Psihoze juvenile.
Hebefrenia
Faza primara caracterizata prin neurastenie;
Modificarea intereselor fata de mediu;
Contacte dese cu drogurile;
Comportament ciudat (imbracaminte,
mancare, somn, veghe);
Comportament de neanteles (agresivitate,
plecarea brusca, limbaj diferit);
Psihoza manifesta (simptomatologia de
PLUS);
Simptomatologia de MINUS. Sindromul
amotivational (nu am chef de nimic).

Sindromul paranoid
Definitie: tulburarea caracterizata prin
orientarea exclusiva spre iluzoriu/a trai
iluzii.
Apare des in stari iluzorii.
Paranoia: subiecte despre iluzii
dominante izolate.
Variante ale sindromului paranoid:
structurat, nestructurat, senil, paranoia
de gelozie, depresiv mascat.

Sindromul paranoid
halucinatoric
Definitie: aparenta concomitenta de
fenomene paranoide si halucinatorii.
Caracterizat prin: tulburari de perceptie
a Eului, halucinatii, idei delirante
(persecutie, urmarire).
Apare des in: schizofrenie, tulburari
organice, intoxicatii, droguri (LSD).

Sindromul catatonic
Definitie: o combinatie bizara intre
miscari si gestica, tulburari psihomotorii,
tulburari de perceptie a Eului, impresii
paranoide, impresii halucinatorii, des
descris ca obsesiv extern nu pot altfel
Tulburari psihomotorii: agitat sau bizar,
hipercinetic, hipocinetic, stereotipizat.
Diagnostic diferential cu: schizofrenia si
isteria grava.

Schizofrenia reziduala
Definitie: Modificari cronice in urma mai
multor episoade de schizofrenie.
Simptomatologia de MINUS - afect
scazut, neparticiparea la activitati
sociale, ganduri repetate simplificate,
izolare sociala, dezinteres fata de
prejma.
Simptomatologia de PLUS - halucinatii,
tulburari de gandire structurata,
comportament inadecvat.
Diagnostic diferential cu: intoxicatii,
posttraumatic, droguri

Simptome psihoreactive
Nu poate fi incadrat la tulburari
psihotice - Nu poate fi incadrat la
tulburari incadrat la tulburari organice,
Tulburari de contact cu mediu,
Inhibare generala,
Perceptie de instrainare,
Perceptie de derealizare,
Perceptie de depersonalizare,
Tulburari de necesitate vitala,
Tulburari de perceptie spre iluzionare,
Frica, fobie,
Obsesie.

Sindroame nevrotice
Tulburari anxioase
Tulburari fobice
Tulburari obsesive
Tulburari isterice
Tulburari neurastenice

Episod anxios Starea de


anxietate
Apare brusc, dureaza cateva ore, zile,
saptamani, rar luni.
Nu are cauza reala sau obiectiva,
Este perceput ca anormal de anturaj,
Apar des modificari vegetative,
Escalarea frecventa cu frica existentiala
(nu pot controla nimica).

Variante ale ICD 10 de


stari anxioase
Anxietatea generalizata: stare
permanenta de frica, fara explicatie.
Atacuri de panica: scurt, brusc anxietate
maxima, frica de moarte, cu simptome
vegetative.

Fobie
Definitie: frica de obiecte sau/si situatii,
fara substrat real (deja gandul la o
anumita situatie produce simptomele).
Ex. agorafobia, claustrofobia,
carcinofobia, bacteriofobia, virofobia,
etc.

Stari (atacuri) fobice


Frica din senin, fara starea prodromala,
produsa de gandul la o situatie anume.
Simptome somatice,
Frica la asteptarea unui eveniment,
Frica de faptul ca ceva somatic se poate
intampla (infarct, lovire, stop respirator),
Frica de faptul ca ceva penibil se poate
intampla (incontinenta, inrosesc,
cad, ma fac de ras).

Obsesia
Definitie: ganduri sau actiuni pe care le
executa bolnavul impotriva vointei lui
(organic, nevrotic, schizoid).
Ex. Numaratul scarilor, numaratul
pasilor, obsesie de gand, obsesie de
iubire, obsesie de ritual, etc.)

Sindromul neurastenic
Caracterizat prin:
Senzatii corporale percepute anxios
(ceva nu e in regula),
Oboseala rapida la efort mic,
Tulburari de concentrare,
Tulburari de somn (hipersomnia,
hiposomnia nocturna),
Cefalee, mialgie,
Tulburari vegetative.

Tulburari de nutritie la
tineri
Anorexia
Bulimia
Adipozitatea
De obicei, indicatori ale unor tulburari
mai profunde (nevroze, depresie, altele).

Tulburari de control initial


(impulsivitatea)
Joaca patologica
Furt patologic
Piromania
Dipsomania (trunksucht)
Shoping/cumparaturi realizate necotrolat
(impulsiv)
Piromania (dromomania)
De obicei, la tulburarile de personalitate,
manie, dementa si altele.

Personalitatea
dependenta
- criterii

Dependenta permanenta fata de


persoane apropiate si nesiguranta
(obiecte primare).
Dificultati in a lua hotarari,
Frica de a nu pierde persoanele
apropiate,
Permanenta cautare de sfatuitori,
Permanenta cautare de idoli,
Permanenta diponibilitate de a ajuta pe
altii,
Incapacitatea de a spune NU.

Elemente caracteristice
Personalitatea dependenta
Frica de despartierea
Functie cognitive nesigure instabile
Modificarea functiele cognitive interpersonale.
Inhibarea de agresivitatea
Refularea conflictelor interpersonale
Autoagresivitate
Nivel Simptomatic: Frica,
Depressivitate,Simptome psichosomatice,
Simptome somatopsihice

Borderline - elemente
caracteristice I
Frica intermitenta,
Necesitatea permanenta de relatii
emotinale,
Sentiment de gol cand este singur,
Ambivalenta in relatiile emotionale,
Frica de apropiere si frica de distantare
(ambivalenta),
Pericol de dependenta de substante
toxice (alcool, droguri),
Ponderea crescuta (anormala) a
sexualitatii in relatia cu partenerul,

Borderline - elemente
caracteristice II
Tendinta la reactii emotionale bruste si
nerationale (pseudocolerice,
pseudoisterice),
Tendinta de automutilare,
Tendinta de suicid,
Uneori episoade psihotice - forme
minore.

Sindroame histrionice
Tulburarea interactiunii cu mediul,
Actiuni care sunt declansate inconstient,
pentru a obtine un efect emotional.
Personalitatea histrionica:
Modificare brusca a afectivitatii,
tendinta de a domina, impulsivitate
(dominanta de ES),saracie emotionala.
Modelul histrionic: totul e teatral si
excesiv in expresivitate.

Atac isteric
Foarte dramatic,
Se modifica dupa efectul asupra
spectatorilor,
Poate fi excelent invatat (epilepsie),
Poate produce traume reale,
Uneori cedeaza la medicatie,
Fara modificari somatice.

Sindroame organice
cronice
Sindromul pseudoneurastenic
Sindromul psihoorganic = tulburari
afective si congnitive, disforie,
irascibilitate
Dementa = lezarea ireversibila a tesutului
cererbral, cu scaderea capacitatii
congnitive, intelectuale, emotionale.
Oligofrenia = diminuarea innascuta a
capacitatii intelectuale.

Dementa
Definitie: pierderea capacitatii
intelectuale in toate domeniile, de ex.
mnezic, emotional, intelctual - prin
leziunea cerebrala.
Primara degenerativa: dementa
multiinfarct, dementa Alzheimer, etc.
Secundara degenerativa: diabet, ciroza,
anemii severe, hipotiroidie, hidrocefalee,
etc.

Pseudoneuroastenia
cronica
Caracterizata prin:
Ondulatia afectiva patologica,
Scaderea capacitatii fizice si psihice,
Cresterea necesitatii de somn,
Suprasolicitarea la efort mic,
Tulburari vegetative,
Scadera capacitatii de concentrare.

Analog (comun) la
dementa / depresie /
neuroastenie
Retragerea din activitatile sociale,
Retragerea de la sarcinile complexe
cognitiv,
Retragerea de la activitatile fizice, ca
sport calatorii, petreceri,
Modificarea personalitatii,
Scaderea interesului cognitiv,
Retragerea din pozitia familiala.

END
Va multumesc pentru atentia
acordata
Have a nice day