Scurt Istoric

Pentru prima data ideea despre posibilitatea obtinerii fibrelor artificiale a

fost emisa deja in secolul al XVII-lea dar a devenit o realitate abia la
sfirsitul sec. XIX.
In 1891 au fost obtinute pe scara industriala primele fibre de celulozamatase
nitrata, in 1896 a fost insusita productia fibrelor cu proamonicale, in 1905
a fost realizata producerea industriala a fibrelor de viscoza. In anii 19181920 a fost elaborate metoda de obtinere a fibrelorde acetate, in 1935 a
fibrelor de albumina din cazeina lactate.
In 1932, odata cu aparitia in Germania a fibrelor de clorura de
polivinil,sa inceput producerea fibrelor sintetice. Cea mai raspindita fibra
sintetica fibra poleamidica a fost elaborate pe scara industriala in 1940
S.U.A.
Descoperirea matasii sintetice a fost facuta abia la sfarsitul secolului al
XIX-lea. In anul 1885, cu sprijinul concernului Courtaulds, trei chimisti
englezi: Ch. F. Cross ( 1855 - 1935), E. J. Bevan ( 1856-1921) si Cl.
Beadle au demarat cercetarile privind obtinerea din celuloza a matasii
artificiale neimflamabile. La inceput a lucrat in acest colectiv si chimistul
roman Lazar Edeleanu.
Una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului in acest domeniu, care
a revolutionat industria textila, a fost fibra sintetica cunoscuta sub numele
de nailon. Descoperirea nailonului este opera chimistului american Walace
Hume Carothers ( 1896 - 1937). Carothers obtine in anul 1931, in
eprubeta, un polimer nou, deosebit de valoros, pe care-l breveteaza sub
numele de nailon (6.6). Cifrele 6.6 provin de la cei 6 atomi de carbon ai
acidului adipic si de la sinteza. Noua fibra prezenta calitati cu totul
deosebite.
Fibrele chimice se utilizeaza nu numai la confectionarea imbracamintei
si a lucrrilor de uz casnic. Tehnica moderna necesita crearea materialelor
textile cu insusiri unicale de care nu dispun fibrele naturale. In Uniunea
Sovetica sunt desfasuratecercetari largi in domeniul crearii procesului de
fabricatie a fibrelor de tip nou,sunt elaborate procese eficacede producerea
fibrelor termostabile (fenelon,
lola,vnivlon, tulen etc.)si a fibrelor organice ne inflamabile si
carbografitice, fibrelor conductoare de lumina si chermosorbante, a
fibrelor tubulare pentru ultrafiltratie

si separarea amestecurilor gazoase.

Procesul de producere a fibrelor chimice include 5 etape: receptia si
tratarea preliminara a materiei prima, prepararea solutiei sau topiturii de
filament, formarea
firelor, finisarea si prelucrarea textile.Fibrele artificiale se obtin din
materie prima naturala diversa din fibre lemnoase,deseurile de bumbac,de
metal care in proceasul tratarii preliminare se supun purificarii sau
transformarii in combinatii macroleculare noi. Drept marterie prima la
obtinerea fibrelor sintetice servesc gazelle,carbunele,petrolul, produsele de
prelucrare a carora se aplica la sintetizarea polimerilor de formare a
filamentului.
Toate fibrele chimice, cu exceptia celor minerale, se constituie din
topituri sau solutii de filat de combinatii macromoleculare. Topitura sau
solutia de filat de o viscozitate sau concentratie anumita se filtreaza, se
purifica de bule de aer si se preseaza prin oricicii foarte mici ale filierelor
speciale, fabricate din metale stabile chimic. Filierele sint niste organe de
lucru,care realizeaza procesul de formare a filamentului la masinele de
filare.

Fibre artificiale
Fibre de viscoza. Aceste fibre se produc pe cale umeda. Drept materie prima

initiala serveste celuloza lemnoasa, obtinuta din fibre lemnoase de molid,brad, fag.
In cadrul combinatului de celuloza fibra lemnoasa se marunteste pina la aschii cu
lungimea de pina la 7 mm si se fierbe intr-o solutie alcalinica. Ca urmare se obtine
o masa cenusie de celuloza,care se inalbeste si se preseaza in foi ce carton.
La combinatul de fibre chimice foile de cartonse marcerizeaza timp de o ora,
perioada in care se formeaza celuloza caustica si se indeparteaza combinatiile
necelulozice. Dupa stoarcere foile se piseaza pina la obtinerea unei mase de
celuloza, care e supusa prematuratiei, adica se tine timp de 12-30 ore la temperature
de 20-25c. In procesul prematuratiei celuloza caustica se oxideaza sub actiunea
oxigenului din atmosfera , are loc scurtatrea moleculelor de celuloza.
Apoi are loc xantogenarea prelucrarea celulozei caustice cu sulfura de carbon si
se obtine un xantogenat de celuloza, care dispune de insusirea de a dizolva in
solutia slaba de baza caustica.
La dizolvarea xantogenatului de celuloza in solutia de 4-5% de natriu caustic se
obtine o solutie viscoasa de faliment viscoza.

Proprieti chimice specifice celofibrei (viscozei)

Aciunea acizilor.
Rezistena mic la acizi tari.

Aciunea bazelor.
Rezisten mic la baze tari.

Aciunea oxidanilor.
Rezisten mic

Aciunea solvenilor.
Rezist la solveni organici, clorit de sodiu, aceton, ap fierbinte, insolubil n acid formic.

Alte proprieti:

nu este atacat de molii i alte insecte.

Fibra de acetat. Drept materie prima pentru producerea fibrelor de acetat servesc

reziduurile de bumbac, care sint tratate cu anhidrida acetica in mediu rece de acid
acetic. Reactia se numeste de acetilare. In rezultatul adaugarii apei sau a acidului
acetic diluat se obtine un precipitat, care se spala si se dizolva in amestec de alcool
cu acetona. Cu solutia data de filament se efectueaza procedeul de formare a
fibrelor pe cale uscata.
Structura fibrei de acetat e identica cu cea a fibrei de viscoza, insa fibra de acetat
poseda brazdele mai mari.

Nylon :
Aceste fibre sunt folosite pentru obtinerea articolelor turnate, a textilelor si a suturilor medicale.
Fibrele de nailon sunt rezistente si mult mai rezistente decat matasea si relativ insensibile la
umezeala si mucegai.
Nylon-ul este o poliamida obtinuta din petrol. Nylon-ul se topeste si apoi arde rapid, daca flacara
ramne pe fibra topita. Daca se poate mentine flacara pe nylon-ul care arde, se simte un miros de
plastic ars.
Fibrele poliesterice :
Acestea au ca reprezentant important Terilena (Terom, Dacron) care rezulta prin poliestificarea (cu
eliminare de apa) a acidului tereftalic cu 1,2 etandiol. Acest tip de fibre au caracter puternic
hidrofob si sunt rezistente la lumina,caldura, sifonare.
Poliesterul este un polimer obtinut dintr-un amestec de carbune, apa si produse petroliere.
Poliesterul se topeste si arde n acelasi timp, topitura si cenusa pot sa adere repede la orice
suprafata, se lipeste inclusiv de pielea omului, genernd arsuri. Fumul de la poliesterul ars este
negru, nsotit de un miros dulceag.
Fibrele poliesterice au la baza tot reactia de policondensare, dar ntre un diacid (sau diester) si un
diol. Reactia decurge n doua etape: esterificarea (sau transesterificarea) si policondensarea. Fibra
poliesterica produsa n cea mai mare cantitate este polietilentereftalatul. Reactia are loc prin agitare
n vid, iar ambele sale etape necesita catalizatori. Polimerul este filat din topitura ca si poliamidele.
Fibrele de acril :
Fibrele de acril sau tehnologic acrilonitrilul sunt obtinute din produse petroliere naturale. Acrilii ard
usor datorita structurii lor specifice. Un chibrit sau o tigareta cazuta pe o patura de acril o poate
arde; viteza de ardere este mare, daca nu se intervine pentru stingere. Cenusa este densa. Mirosul
este neplacut, astringent.
Dintre fibrele preparate prin polimerizare radicala doua au o importanta deosebita: fibrele acrilice si
fibrele polivinilalcoolice. De fapt, fibrele acrilice au la baza copolimeri ai acrilonitrilului cu acetat
de vinil, metil, metacrilat etc. Copolimerul este dizolvat ntr-un solvent potrivit (ca
dimetilformamida, dimetil sulfoxid, carbonat de etilena, solutii de tiocianat) si se fileaza prin filare
umeda sau uscata.