clienii, ct i concurena s-au schimbat, dar s-a schimbat, de asemenea, nsi

natura schimbrii. n primul rnd schimbarea a devenit n acelai timp

atotcuprinztoare i de neevitat. Ea a devenit normalitate. Mai mult, ritmul
schimbrii s-a accelerat. Odat cu globalizarea economiei, firmele sunt confruntate
cu un numr mare de concureni, fiecare dintre ei putnd introduce pe pia noi
produse sau servicii. Rapiditatea schimbrilor din tehnologie promoveaz, de
asemenea, inovarea. Ciclul de via al produselor nu se mai msoar n ani, ci n
luni. n concluzie, clienii, concurena i schimbarea au creat o nou lume a
afacerilor i devine din ce n ce mai evident c organizaii proiectate pentru a
funciona ntr-un anumit mediu nu pot fi doar acordate pentru a lucra bine n
altul. Unii consider c firmele i-ar putea vindeca rnile schimbnd strategia de
firm. Ele ar putea vinde o divizie i cumpra alta, schimba pieele, ptrunde n alt
domeniu de afaceri. Ar putea s-i schimbe structura fondurilor fixe, sau s se
uneasc cu firme mai puternice. Dar acest mod de gndire mpiedic firmele s
iniieze schimbri fundamentale n activitatea pe care, de fapt, o desfoar.
Aceasta dovedete, de asemenea, i o profund ignorare a modului cotidian de
desfurare a activitii. Firmele nu sunt portofolii de fonduri, ci oameni care
lucreaz mpreun pentru a inventa, realiza, vinde i oferi servicii. Dac firmele nu
au succes n afacerile pe care le desfoar, este pentru c oamenii lor nu
inventeaz, nu realizeaz, nu vnd, nu ofer servicii aa de bine cum ar trebui.
Pentru managerii din ealonul superior este, probabil, mai interesant s pozeze n
mari oameni de afaceri, dect s-i murdreasc minile n prozaicele detalii ale
activitii lor cotidiene.