Sunteți pe pagina 1din 131

https://www.facebook.com/manuale.online

http://w ww.face book.co m/manu ale.onli
http://w
ww.face
book.co
m/manu
ale.onli

ne

http://ww

http://w ww.face book.co m/manu ale.onli ne http://ww ine w.faceboo k.com/ma nuale.onl facebook.com/manuale.online

ine

w.faceboo

k.com/ma

nuale.onl

facebook.com/manuale.online

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Silviu Negu! o Mihai Ielenicz e Dan Bdlteanu Marius-Cristian Neacsu o Alexandru Bdrbulescu

lr

Geografie

Manual pentru clasa a XI-a

Manualul a fost aprobatrprinOrdinul ministrului Educatieiqi Cercetadirrl. 4446din 19ilrnie 2006,in urma evalueriicalitativ6organizatede CdnsiliutNalionalpentru Evaluarea 9i DifuzareaManualelor 9i estercalizat in conJormitatecu programaanaliticeaprcbatxprin Ordinul nr. 3252 din 13 febmarie2006al minjstrului EducatieiBiCercetarii.

DBcrieraCIPi BlbllotectlNationale

NEGUT,SILUU Geogratle!manu.lpentru.1.saaXI-a/ SilviuNegut,Mihail€l€nicz,DanBllteaft.L - Buclre9ti:HumanitasEducaliorEl,2007

rsBN97&973-689-1540

L NegutStlviu

IL lelenicz,Mihai

III. Bdlteanu,Dan

913(100X075,35)

Prof.lmiv. dr. FIORINA CRECU

ProLgr.I

MARIAVULPESCU

Redactor:

C,[T-A.LINSTRAT

Copertacolecfiei:

DINU DIJMBR-4\4CIAN

@HL\,ANnAS

I,fadrehr€ ti design: WALIER'I4'EIDLE

Paginare:

MCOLAE VASILESCU

EDUCATIONAL,Bucuregti,2007

PialaPrcseiLibere1,s€ctor1,013701,BucuJe9ti

Telefon:0213161719 Bax.0213161721 e-mail educ@humanitas.ro

Trpdritla InfopressS.A.,2007

ISBN 978-973-689-154{

Mediul

inconiuritor

t

-"'

i-----*-"-i

ASPECTEGENERALE

Ceog,'afaeste o gtiinld complex5 geografic,pe careil cerceteazedin

turii, genezei, evolutiei, tuncliondrii gi organizhrii ierarhice (la nivel

local,regional,zonal,global). \i t;t)tut. (;|( x ;ttAtrt(' Mediul geograficreprezintl un macrosistemalcatuit din reliet ape, aer,sol,vieluitoare,inclusiv omul cu activitetilesaleintre cates-au statornicit relatii multiple de nature spaliaH, temporald, cauzaH,evo- lutir/6 Fi careseoferl observatieipdn peisaje. In limitele saleseproduc procesefizice,chimice,mecanice,bio- tice,antropiceetc.caredau nastere,pe de o parte,la forme,structuri specificecomponentilor(tipuri de relief,soluri,formaliuni vegetale, ecosisteme,agezxri Fi diferiteconstructiiantropiceetc.),iar pe dealtd parte, la complexenaturale gi,antropiceindividualizate pe teritodi mai mult saumai pulin extinse.In acestsenssepoatevorbi mai intai de tnmediu geografeglorrl, la scaraintregii planete,carcalcetuiegteun invelig specfic (inveh geografic)cu bazain litosferd,la diferite adencimi (undeexisttr 9i energiigenemtoarede relief), 9i cu parteasuperioard in stratosferd,la nivelul strafului de ozon. In cadrr-rlsdusesepari medii geograficecu intinderediferite.

care are ca obiect de studiu mediul punctul de vedereal alcetuir4 shuc-

GEOGFAFIE

FEGIONALA

o

o

t

o

individualizarea st atului de ozon,in urme cu circaun miliard de mi, a fdcul posibilA aparitia vieFi (mai inlai in apa si, apoi, pe uscat), ti prin aceastadezvotarea solurilorj in dtimele 2,5mllioane de ani a aparut omul Fi, r terior,

O situa.tieaparteprezint5,in cadrul mediului geograficglobal,rnedi- ile la nivelul componentelor,carcseierarhizeazddupd gradul de corn- plexitateal rclafilor dintre elementele1or.De exemphr,sunt medii acva- tice-oceanice Fi ma ne (pe verticaDiau medii pelagice,abisale),medii pe continente(lacuste, fluviale, mlaFtinoaseetc.);saumedii cu dezvoltiri zonale,regionale,localeetc.(medii biotice, edafice,antropice etc.). Fiecar€dintre acestemedii include un anumit ansamblude relatii cu elementeledin mediile cu care intrd in contact. De exemDlu,mediul acvafic[iloralreflecLao \h'ucturacomple\a.in careseimpiica,in afara

Mediul edafic al cemoziomudlo! din Barngan imPlci legi turi inlre

tr

proceselepedogeneitce, aen

;pa din spahne SuaLc dinire gr'

\ietuito.u€Lor drn

nule,influcnta

sol,dar

pnn ardturi, adminisinre de

n-tlui

ingrA$minte 9i stbstanle chlnlc .dntra dnunAtorilor etc.

si interventia culhvato-

Un orag

aparte

dupAun plan,in concordanF cu

economtce,

socialc, culturalc eic,c€a .luce la individualizarca in

lui aunor zoncfmclionale sPeci'

fice.Darralizarea acestora *

prin contactc! celelalte comPo ncnte de mediu (aPl, act sor, vietriloare, relie{), de unde rzdta inflltcnte intr'o misl'ra mai maresaumaimlcl

anumite

constituie un medru

(nedit' mb!ptc), orSaMat

cerinle

con'

'€ cadrul

fac

Erropu)ri, .vanpoft al

N1!DiUl- iNaoNll'l{iToR

continenrara dpor-

ilrr"Tlfi

i:lTJiiilifi

:Til'ii,'::;il;:;::lJ,il'"''onnd

i'j,iI"J,rliHi"ii"::'ff

i;;r:;T::illgffifi:ilf

;i,i',{,i,''#$ffi#l*',t'**nJ

;xl:::)iil:]:i::

nf''ifi;edimpu.re,arinor

""ilnffft

,'".',i". "

rn,si'remulrm;tj[li:,1:::i:I iili:

".**

'lturaler

:Ti*:ilr,ltmilil#f'ilTif*H'-itilHr*r"

ll*'n:liir,:n:;:!lJ;;T"l:ilii::,l'I*

*

[tl***mitl*#ii:#in:r#r:n "T;In

+

ll;inlirii:

,f-$,*,nt#ri$rl*",*"p-J:ff

n**tr{$*l*:i:f ":}li*ffi'l#li'f*$

::m11Ir::

j;ji

;il;illi.iiilfil,l,ll::Tl:li:i:ffiilil:

care{L,,er"'une,emo-

'";:,i:!,i,:',1i,:i,i!,'i;ll',:l?iii'.i.l.,il'li"iJl-i;re

$ji$f lfi-lffi *"ii'.f1'ttiii

i**r'*k#*;td'fur;niri*Hii

de valecu zhvoaie gibdlli ctc

\il

I )lll.l '\N I li()l't( t

,",Y*l5l*:l*:tl;3'li:,lx"f .xx,llfli"tiliTlfi*sl

n#::*i:l'::a*':iT|i!:'!:0",#i

".'"H,'il$::"'i:i:""ffi 'T:ii*ft i:

il,".':l:l*tl;::;::;;;::lll*:#'f':il.l#lilil*i+:

I*.tlsru*;#$t#:"tt"m"l'n

:m#ir]';Y;m::*. t':;;i;:!tiirf,t;,i;t

#!#*ei#r:jtqffi#'*ffi

J.'i-i"";uffogi""

.oi" asiSuleviataunei "populalii"

'inil geografi,plec6ndde]aideea

.;,

:\irii .egiuni in cec Prezenta onului sdnu fie simlti, con$.le

:i ediul inconjurdtor echilalmt .u mediul geografic ti, de aici, ioncluzia ci acestatePrezintA

in prezent/ pe Clob nu mar

obiectulde

studiu al geograFei"

intre celedoua no! ni, desieie

par apropiaie,eristninsAdeose- biri.

i:recvent,comPoncntele mediuh'i

geoitrafic sunt seParaie ir

srupnri:

aomponente), sauelemenicleFi

neinsuftelite,riolicc (vieluitoarcle, in afamomului), respectir drto-

ft

viiateaomului). Uncori existi 9j .ljfercnlierca in prnrrfc (celeabio tt e), .1(tiute (vietuitoarcle),

rczultatepdn evoLuliac€lortizice,

trei

,rntiie

(Primele Patru

(clementerezultatcdin acii-

Alpli noozeeland€zi,peisaj rc- modificatde cdtrcoameni

\ltiitIIJr.

iNcalNJ liR6foR

Mediul inconjurdtor,

sPatial, ca alcetuire, structurd 9i func-tionali

tate,esteo patte

amediului geografic,estecamPulde acliuneal unei

'rarntri disihtcte: Geografiametliului

FAC'IORIiGEOECOLOGICI. ASPECTEGENEI{AI-E

Mediul q,eograficestealctrtuitdin gasecomponente (relieful, apa,

aerul,so'iul,-t'ietuitoarele, omul si rezullateleactivit;lii sale)'

Datodte multiplicarii

relaliilor dintre comPonente (diferite de la

celecareau dobandit aPelativulde

serefle(u in lipuride

un locla altul al Terrei),s-aajurs la individualizareademedii zonale,

regionale,din careau dedvat

mediului

in(oniurilorsi areimportanta penlrudceslaprin:

careau un rolfatori,/ant5aunui ai/, jo,sa Permit de7-

voltareaagezaror 9i a exPloat6riiagricole,sPredeosebirede cele

inalte;

mediuinconiurator".fle

. ;/liirdiri

. pnnfd,

.

Peisdjc

,tt t t'tlt't,nitttnrt/icl Reliefule.tesuPorhrlnaturdlrl

ltti(,,l.lrgdesfi)rrrile

fa\oti/anlefatAde.cle mdri:

lrnenMtafto tet;nutllor,dincru/r ( ireii, cu (;l e\temairidi(dta,

cu aiet;otentialul

solare, care creeizf,

pentru locuireestemai reshans;

. ea; nercodlfeiilda suprafetelorde terenla incidenla radialiei

potenti;le energeticedeosebitei

. tipul t'orndor nnvc,/r' ,rr, r-

( dmPiiledsiguraconditii Pcntru

dezvtrilariaasez.trilor <i a Llnnrrctivitili dlver'jricale: Potential ul de

habitatscademult spreregiunilemontane,reducandu-seinmasivele

lnaLle\i

. f,trmclcstanrlarcdrrcllcfcrrndir eisificr habit.tul:astfelcrrlod-

disp,)rand, pra(tic,in Flaiuldlpin:

rele de vdi cu terase,depresiunile,f5giilelitorale joasesunt spalii

optime

d'eviatdvariat, pe cdndin chei,defilee,canioane,pe tdrmurileinalte,

strn(oase,hJbiiatttllipse5te <au eslec\tremJe redus:

pentlt locuirein asez:lrima , comPacte,9i Pentru un moct

. alcdluirctr pettogificda tcliefului Fi cafiNinutl ltr rcsurcedes bsol,

careimpunun

aqtiel.in regiunihmontnnesideluroaie, Prczenta resurselorminernle

9i

asezeri,dar 9i creqtereasuPrafetelorcu terenuridegradate;diverse-

le tipuri de rociconstituiematerialefolositede ompentruconstruclii, dar si pentru crealiiartistice;

qraddiversde Llvorabilitateaclivitatiloreconomice:

PoPulalie, dezvoltareade

de combustibiliafacilitatconcentrdride

. yoceselede 1)ercafit Fi de albie,carc,in majodtateasitualiilor

(alunecf,ri de teren, torente, giroiri, reverseri etc ), Provoace degrad{ri de terensi restdchoneazdactivitalileomului b) Coiitl,ortetn dtr ConstituieinveligulsuPerioralmediuluiincon-

iurator,cu ' rolvital penLruom prin faptulca:

. potmtnlt rn

ielr,almediuluie'Gasigurai Prcdominantde radi-

primeltediferenlidt (de la

atia ;olar; pe cdrasuprdlalalere\lrao

Ii0 -200 Lcjl/ cm-/an in ,/onacald; ld.u6 80Lcdl/cmz /an in zonele

reci),datoritd{ormeiPdmantului 9i

la deosebirizonalede climat,soluri,habitatetc.;

filtrdrii Pdn atmosferd;conduce

. reetmulte,mi e.teunindicdtorrl posibilitaiilorde\ ial:lsiloLuire

m,lidles Prin numarulde /'le

refle.tatdc temperdfurilelunaredar

si valo le temperatluilor

cialepentru i se asiguralocuitea (de exemplu,in regiunile polare,

carccreeaztrdiscon{ort, obligd la masuii sPe-

_-a

6

MEDiUL iNCONJURATOR

Yddinsuprahla

Meditlalitudnate

SISTEMULGEOGFAFICALZONELORDELATITUOINE

alpine foarte inalte, degertetc.),si favodzeazdextinder€adegertificerii, a arealelorcLrSecelefrecvenleetc,;

. rcgimt precipitIliilol impune gradul de umezealda solurilor, scurgerearaurilot alimentareapanzelorde apa gi, de aici,conditii dilerite de viale 9i de folosirea terenurilor(ploile foartemre au ca- racterrestrictivpentru desf?lgurareanormali a vieJii,spredeosebire de celecareasigurao cantitatede apAmai mare,rcpartizatdin toate

lunile anului)i importand estecunoatte.ea frecventei dife telor tipuri de precipitafii,mai alesa ploilor torenliale(producadeseainundatii gi eroziuniputernice),a ninsorilor abundente(asigurtrun stat gros de zdpade)etc.i

Barajul lacului

de a.umulare

. rcgifiuldemahifestarcau

or fenomene meteorologiacpoateavearol

in regiunile secetoasesau in semi-

stimulativ (roua,ceata,brizele

degertu , unde existdo cregterea umidjtdlii din aer Fi la suprafata

solului, favodzand o oarecarevegetalie)sau restrictiv (tomadele, grindina,viscolul,poleiul gichiciula etc.). c) Coqtpotmtlonpii. Esteinveligulcu extinderemarela contactui

cu aerul gi relieful fiind vital pentru viefuitoare, om giactivitdlile sale, de uJlde necesitateade a cunoagte:

. reginul scurgeriiriurilo,',

indeosebi a interualelor de timp in care

debitele mad produc revdrsAri 9i jnundatii, sau,invers, in caredebite- le mici determind fenomenul de secarea albiilor; in functie de aces- tea se ajunge la stabilirea modului de utilizare a terenurilor vecine cu albiile rAurilor, la calculareapotengialului hidroenergetic gi aposibi- litatilor reale de valorificarea acestuia,la aplicareamesudlor de indigLrirepenhu a Ieri localiutilede inund;tii, la stabiliredpro- gramelor de efectuarea irigatiilor gi,indeosebi, a utilizdrii apei in ali- mentatie 9i in activittrtile economice;

IIEDILIi

iNC:ONJIJI{ATOTt

7

Rottetlnn,cel 1aimarcponnl l liii

. lncwile,carereprezintdresursepentru agezed,navigatie,ali- mentareacu apealocalitatilor 9i a instalaliilorindustdalesi agricole;

. pAnzeledcapdsubLerorl4intrucat apaizvoareloresteutilizat5 di ferenliat (apapentru consumulpopulatiei, apa mineralS 9i termalx pentrutratamentbaliear);o partedin apelesubte.aneestenepotabilx Fi doar o partereshansdestefolosiH in industriei

. tldrilc Fi oceanele,carelpdn dimensiunegi desfdgurare,asigurd:

medii diferen,tiatede vialb pentru un numtrr mare de organisme,multe cu valoareeconomic5pentru om (pestii,algele,unelemamifereetc.); resursemineraleqi combustibili,acumulatein structurile reliefului din re8iunilede platformf,;potenlial energeticpulin folosil,creatde valud, curenli, maree;efectede naturd termich asupra regiunilor litorale,induse de curentii oceanici,fie ei calzi ori reci;cdi de navi- gatie diverseconcentratein regiunile cu resu$e 5i mari asezifi urbane.

i

?

a

ti

OCEA N

OXIGEN

LIBEB

!

i

 

Ralalfiinrr. compon.nt 16sisr€nulurelprhare in cncuhutunui.tm.nr(Oxig.nut)

i)

Co,fipo1ta11tnbiotiai. Sedesfasoare,mai ales,lanivelul superi-

>

or al mdrilor 9i oceanelor(frecventpane h 200 m ad6ncime),pe

i-

supra{atauscahilui, dar ti la parteasuperioarda scoatei si bazaatmos- Ierei. Importanla rezida din faptul ci:

v

Pe uscat, ca medii cu peisaje

aParte, sunt pAdurile, savanele/

pajistile

Fi degetuile; plantele au

sufedt adaptari mai ales la conditiile de uscdciue (rsldlle in

reBjun e setoase, llgfolte, in celecu excesde umiditate, ftllro Jrt" cele care tdiesc in ape, tropofte - c! speclfic evolutiv deosebit pe sezoane);animalele, desi dispm d€mobilitate, depind cle anumite medii care le ofern hrand ti addpost, dar 9i de anu- mite limite de tempe.aturi 9i umezeah/ care rcclami anumite

Omul, prin a.livititi orientatein directia realznrii unor scopuri imediat€,a devenit, direct sar indirect,un facioractivin modi ticareaelementelormediului in care trliestc. A .reat fornc de rclief (halde, diguri,carale,tal!ze, ramblae/cariercetc.),a nivelai onduldrite rljefr ui, prin secfionareaversanlilor Fi prin corstruciiauno! chi de comuni, calie ti transport/. ct€scutriscul Producerli d€ ahncclri, surplri/ torcnli/ogaqeetc./prjn .tesecdri ti

niveiiri,

mcdiul tercnurilor mld$tinoase etc. Dezvoltareamarilor centre

u$an€

specific,iar crearcaplatfonnelor industriale a condus1aconturarea unorarealede poluarea aerului,

a

schimbat complet

a impus l.Lr topoclimat

IIEDIt

L iNcoN]URifor(

. rcprczirJldpfincipalul rezenJotdehrandpentl rialele de construclie Fi o parte din cele folosite

pddurilesunt un locdeprote(tie,ft'creere\i Luri5m;

orr; seextrag mate_ drept comb;sdbil;

. oegefu|iaare un rol esentialin oxigenarea atmosferei, in fixarea

carbonului5iin realizaredmrterieiorg;njce.in mentineredLrneianu-

mite steri de uniditate

a aerului;

. wlafificareaanilalelor Fi uplantelora rmprls diverseactivitdti (vand toare,pescuit,culturi agricole) 9i producereade alimente,textile, pieldrie,incaltAminte,bldnuri etc.;

. distrib lia plantelor Fi 4afiim1lelof,lmpnsdde .onditiile climatice 9i continutul in sdruri din apaetc.,estediferitdin alcdtuireasi struc- turdunitatilorde mediu.reflectindu-sein peisaip,ddr si in \pe(ifi- cul activititilor umane. c) Cottpo| ta .ldjicii (nurr\ifilipedosfe l). Solu le au un caracter discontinuu,fiind legatederegiuniledeuscatundemate a organica

s-apufut acumulain depozitelede pe pante.In de humus acumulat, ele prezinta o anumitd

funcgiede cantitatea

/t/filifdtc

de care

depinde productia de biomasi agdcole gi silvictr,in ceamai mare parte

util5 omului. Constituiefactorul natural in caresemanifestdinflu- enledinspe toatecelelaltecomponentealemediului.

I ttolliL.ti. Dez\oltarea societAtii omenesti a

|)

(o'

lD]1t'ilItt

impus.treplal,.istemLllantropiclacontaclul (elor cincigeo\ferc,ddr,

rnceamdi mare pdrte Deuscat, Omul estecreitorui unuj mediu specific,p

11imbinarea,sau,in

unelecazuri,inldtumreaunor elementealecomponentelormediului natural.in acestmediu, importantesunh asezdiileumane,cu carac-

te stici in concordanFcr corditijle pe carele oferecadrul ratural

(spatiu,caracteristicilereliefului,climat l

specificuletapeiistoricede dezvoltarea societdtii(de la satulde co-

rrri?/.(\ate

libela or,rsecctafisi,azi.l.rmctropolcl.Sedi.tinga).:i/i

cumirimesitormaLvari.rt:risipit,rAsfirat.linear.compacLeic.),rncare

vitregsaufavorabiletc.),cu

pre<iuneae\ercitatide om a5uprllmediuluinatrrr.llprirrrcti\ itJiilo

de cresterea animalelotdiverseculturi

de la oragemici (cu un numir redusde locuitori si activitatiecono- micelimitate),insolitede uneleschimbbriin structuramediului na- tural, la marile centreurbane,ceconcentreazimilioanede locuitori,

multiple forme de activitate sj construclii pe suprafete intinse, in care

multe dintre elementelemediului naturalau fo;t

etc.eslercdnsi:asezdwb;nc.

completschimbate.

Agricultura,practicatein forme multiple, in functiede conditiile

.limati(e.dar mJi ale\in functiede niveiulde dezr,,ltareeconomi- co-social,areconsecintein modificareamediului natural.in ultimele secoles-aurnPus:

. agticulturaerteksiad,careasolicitatdefriserimasive,destelenirea

stepeisi a silvostepei,introducereadeculturi,indeo*ebi<eiealiere;

necesitdteacrcsteriioroductiei

agri(oleldccentulsepunepeme(ani,/are.Lhjmi,,rre,irigafii.lucrari

de desalinizare,desecare,introducereade

regiuni

. a?aiultar0ialmsiundetermind{dde

soiuri noi etcf.

Silu,rtijsimilareint;lnimsi in crestereaanimalelor.f\i<ll

pe Clob in care se practicd lldstoritul nofiad qi d,e tnnshuiantd,

impuse de condiliile cli-

matice. ln schimb, rresJereaintensiod,ptacttcati in statele dezvoltate

econor c, presupr:rneterme modeme, in

denti. rdsede animdlesele(tionr tepenh1|c,rme,i

care seasiqura hrand abun,

laf tefprodusemult

\olicitdte pe piataoraselorsi in inau\tnr dlimentar;).

conditio^natede resursede hrane Imitate,

14-rtultI :N11)r.rlri rirt ljt(

Diter.ele ranttn,ndtt-l,rrl, ru impu\.m ulfimeledoLrr5e\oe,mn dificarrin-emnatern mediLr.atdtddtoriL.lc\(a\dtiiJor(redte pr.n

exploatareaz5cdmintelorminer.alesi a prclucrerii

petrolului (campud de sondesauplat{ormemarine),p n realizarea

dcbnrriesi laLuri hidroenergetice.prlt cre,lreddepla ormeind||\

triale.diguri bazineporiuareet

a_unuivolum iisenxlat de noxe,deseurilichide si solide sauconstructii abandonatedupi pierdereaimportantereconomlce.

lor, pdn exlractia

,.al ri prin introdu,eredrn mediu

Celemaiinsemnatetransformiri pearealeleexistentes-aurealizat

ir rcgiurile_de campie(inldtffarea aproapecompleti a

\regctatieispon-

tane,inhoducereaspeciilorde culturd,divefselucr:ri clcirblrnEiatiri lun.idrc,v,rnrtu| ,rbu/i\.br,r,,.ndjUl ri pc.ruitul intc 5iv.iJ rc,tudU\ la diminuareanumiruhd de animale)sauin regiunilelitorale.

illtLAcI{

i t:l{-{}1\ i Uli.rxF{.r!:.

il;I llr, r.'iiit,lrl}irtLNl l,l.t i\4!,tlfIri,Ji,i]l

:i illlir.,

,

i

Existi\ relatii carcs-au dezvoltat la nivehLlfic'cir.Uif.rcbr tle mctlirr,

rrt de tip crib iI insrl.r CrcLa

clar si la nivelul irtregului

imprimi tr;sdturilc acestuia 9i se refkrcti ilt pcis.rj.

sistem de rnediLl.Celc cu rol c(nclLrciihn.

/i,l,rii,;/,r./',rl;,,lpunin evjdcrliSlcgitrLl.ipc tcrikrriiclrsupr.rfotc varinbile.Astfe[,mediilc clescrticocrrprintl regiLrnimari cltrrAh.ica, Australia,Asiaetc.,incarcinlrcllulsistemdc rciatjidinircclcmclrklo de rnediuestcsrrbord()natccl()rde natUr:lclimatici. Aici, o.zclc c(nr stitrie spatii red sein carcse impLlnrclatiidctcfminItC rlc prczont.r ullor izvoaresaa il unci p6nzcdc apil aFlatcln .cliincimonrjcrl. Un sntcu desfhsoraroIincari,tle 1anoi,sauunuI d{rtip ,,cujb,,, (lin linuturile mcditefancenc,constituiemodii antropizi:ltcn c:irorf()rni esteconcliiiorlrtiLlecaractcristicilespatilrlLrilintitnt,undc scdczvoltil l,,,rlulutillrrrilc Llinlr, lrct,'fii Ll, rn(.li " l.al,tlIli triti't'),titrclcvi schimb:irialc i|ckrrikrr dc rnccliusaI

alemediuluiitl intregime.in intcrvi:rlcdc tiDrpdifcrite.Astfol,cvolutin conditiilor climatice in CLratcrnar.,in care fazelc rcci tlacinfc itu nlLeF nat cu fazc ternperatc, in Amcrica c1cNord 9i in )-ur.opaCeltralii si de Nord, a determiDatnrotlificilriin r6ndul celorlaltefohtii dintrc

comPonc'1lcleme.liulur. 1'c p,rr,ursrrl.r zLri Lremili,rrn

urmare/ s-a trecut de mai multe o

glaciare la cele ale pddrLdlor de conifere sau de foiaasc, si invcfs.

.

.

,lc.rrri

r

.r

cle Lamedii spccifice calotclor

LIuilii Lotrrh,i

pifuni secrndarcin locul pidurjlor

C.'p.JMrca rur ^, d5 folurr

:

-a,-

10

Ca.ierd de calcar -

Brasov

.

.,.

i

rlri{X*.

LuncaDunirii -

spaliu

.r.ru.u

IIIEDIUL iNCONJ LrI{ATOR

Schimbiri ale relalilor

dinte

elementelede mediu se produc ai in

intervalescurte,fiind legaie de d(hvitaIile omului. De pilda, deftigarea pedurii si inlocuirea ei cu peguni sau diverse culturi sunt

insotite de modific5ri ale rclatiilor dinte elementelemediului carecon-

(qiroiri, aluneciri etc.),

la realizarea urlui topoclimat sDecificetc. in multe regiuni de pe Gloi, exploatbrile de minereud, cArbuni,

petrol etc. au fost insolite, in timp relativ scurt, de impurerea relatii-

lor dictate de intervenlia omului. Epuizarea resurselor, umatd

pdrdsireaacestortercnuri de cetle om, a condusla refacereain alte mo-

duri

. R.ldliill Lrlr:dl. conducla kansformdri esentialein alcetuireasi modul de reflectare a unei unitdli de mediu in peisai. De exemplu, s(himbdredpedistantemdrid pozilieicur5uluiunurfluviu{lignr si Eufrat) a fost urmatl de modificdri ale relafiilor dintre elementele

mediului gi de inlocuirea acestuia (din regiuni fertile si cu agezeri

numeroasein Antichitates-atrecutla un mediu

repede\unt sesizrieefecteleinterventiilorantropieein regiunicu uniteli poluante.De exemplu,la CopgaMicd, BaiaMare,Zlatna etc. ele au afectatvegetalia(in mare mdsurtrp n uscare),au favo zat declangareade aluneceri gi torenti careau degradat terenudle agdco-

le, iar solurile s-au imbogatit cu substanle nocive; a fost afectatd sA- ndtafeaoamenilorprin lnmullirea bolilor profesionaleefc.

duc la un alt gen de procese geomorfologice

de

a unor hgetud antedoare,iar in final, la realizareaunui alt mediu.

deDustiu).Mult mai

.ltJ. L

1Lt' deterrninasensulevolutieiLtrduliidemediuprin

legaturilepe carele impune und dinbrecomponente.De e\emplu, prezentaunui platoucalcarosintr-o regiunecreeazaur mediu caEtjc localin caremodr-dde ftmctionafea leqlturilor datoratcalcaruluicondu-

cela individualizarea de forme de reliif, microclimat, circulatia apei,tip

de sol, vietuitoale gi activiteli ale

(onstructie, caresuntrcflectatein peisaj.LuJ|ce reurilor,indifurentca seafldla munte,in dealu-ri,campii,datoritarelafiiJorfunclionalecese

slabilescinhe apddin r;u, p;'Ilzafreaticalimihofa

de mediu, dobandesc caracte stici distincte (spafii joase inundabile,

pddud de tip

zdvoi,solwi hidmmorfe, atezdri 9i tercnuri agricolepuJine).

omului (exploatarea materialelor de

)i

celelalteelemente

. [i.ltt iilr r uMnt hy dl]r.r,/rrc,adicdsemodificein spatiugiin timp,

Venella.Peisajantropic nr spaliul.osiier

ca ulmare

mediului. Seproduc in mediu transformeripa4iale care,insumate, pot genera un tip nou. Rapiditatea evoluliei depinde de impunerea

a schimburilor de energie gi materie dintre componentele

unui

Brup

de relaliigenerdtedeom.Astfel,la niveJlocal,seprodr-:ce

schimbdredmediului naturalintr-unulanLropi(,hec;nd Drin mai multe faze de ,,ankopizare', iar la un nivei regional,e\tinderea dqsertului Sahara,in detrimentul unitdtilor de rnediu vecine prin eli- minareabruble a padurilorsia savanei.

MODTFICARIITECENTEALE NIEDIULUi 'l EIIhSTRU Relaliile stabilite intre elementelede mediu nu sunt fixe, ci evolueazA, facilitand acumuldri cantitative atat h nivelul fiecerui comDonent,cat *i rn arsamblu.Ca urmare, qe produc transfornu ri mai in Lei-petreptele

inferioare de nediu (pe un versant vale,localitate etc.), 6r

in inteNale de timp mai lungi, pe treptele superioare, pdn hecerile de la un mediu la altul (litoralul atlantic sau pacific din SU-A;spatial subbopi(al;europeanelc.).Celcnai mult?trinsfotmdtis-aureatizalik ul!im?lepaltu cincisccole,daLoitdd?zool!driisoaicitlliiunane,proces care a cuprinsheptdtintregulspatiuplanelar.Daracgiunileohului

intensificat foarte mult in secolul al Xx-lea, in conditiite cresterii "-au

ultariol,

MEDIUL iNCONJUR,4TOR

tr

11

('

(n)

\lz

'****'*'

f{d.6{4erreiq"Fqd_m

demografice si s-auexercitatprin: consumtot mai marede

exrrnderea asezarilor Si

paouflror,patlstrtoretc.,poluarea. diI

a sotutut.etc.,acumul:ritotmai importante dedeseuri.

resur*e,

insialatiilor economicein detrimentul

sursediverse,a aerL.rlui,aDoi

agri(ulfurji, n

acestora,

E\nnoerea sr

ctlversificareaaseuarilor umane, a

ramurulorlndustrialegi a

reteleide c:i de comunicatidau c1Lrs.oe

ale raportuilor dintre iegaturileeie-

supraralalerrei, Ia modjficlri

menielorde medtu,determindnd

reflectater-npersai teliminareaLrnorpaduri, spafiitirgiprin deslelenire,r

transformaripartialeiLe

steper,rectiticdrialecursuluiriurilor

diieritelortipuri de cate. cultu

fieorl specttice(marile oraSe,platformele indushiale

acestorase re ect; in reJLuselorde aptr 9i de

nUaunorspecndeptante sianimale,scidereatertilitatii solurilor;tc.

saua[eliniilo-rae tarm,aparjLia

;;;;;;;;;;

etc.;.Reversul

agricoleetc.),.".p".t,

afectarea sanatafiioamenilor,redu(ere.l

chiardisp.t_

hran,l,micsorareapopuJatiilorgi

.r'rogramete mondialevi?and.,dezvoltareadurabila,.,introdusein

uInmeteoecenx,serruraleazdtoaledcesteconsecinte,ddT'i

necesitatearealizariiunei

,

accenfueaza

bunegoqpodariri afuturor

resurselor,core

raevaluarea

(resterii economice,folosiredde tehnologijavan\ate5i

oA".iit apei,.rsolului,com_ "r'.i"ii.r"ii

secetelo; etc.Or,todtonces_

izedza

un ,it-

demograltce sj.dlasezlrilotprotecliaaerului,a

baterea.despJduririLor,

tealmptlc; qi mdimult

mediul si societateaumane.

nepoluante,descoperirea de resursenoi,

a de:ertificarii, a

eforturilecomunealespecialjstilor.care\

8E3gtIFl- _ ECosrsrEMUL_prrsAJUL

.-

GEOSIS'IEMUL f5le.termenultot maides

sfuotuatL,eograhej,adic;_amediuluigeograric.RepreTintaun

remgeogratlccompte\

9ase

dnume:

tolo5itpenLrudenumirea obiecfuluide

\i>

retatiilor dinfrecele

redliTatprinLr_oevolutiea

componente, care ii asiguri mai multe caracteristici distincte si

- Esten\ sistefidescft,s.Aceastdhesefurhreleverehtiile reciproce

schimb(primire <edare)de materie,en"rg;"aintr" eeo.iriiJli

de -

srstemetecu (are intrl in

cosmic,lae\lerior,iarla interiorcumdntaud,i nuiier] tuniu"tut

contd(tjintreinveli"ulgeograFc srsoaLiul

"i

)

l

j

MEDIUL

iNCONIUR,{IOR

locatteli, intre aceasta 9i unitetile de mediu vecine- o pddure,un lac,alted)ezari,terenuriledeLulturaetL.

- Are caIaclerunitar fi organizat.Este alcdtLritdin celegasecompo-

nente (relief, ape, aer,viefuitoare, sol, om cu activit5lile sale)aranjate

in shucturi determinate de evolulia lor gi a legetu lor dintrc ele 9i din

interiorul fieceruia. Unitatea lor se reflecte h faptul ce orice schim-

bare esentiali in alcetuirea saustructura unui component atrageduph sinemodificdd in lan9 9i Ia schridiferite in toatecelelalte,ajungandu-se

la transformeri proftlnde. De exemplu,la scaraglobaH, creqtereapon-

derii CO. in alcdtuirea atmosferei conduce la modificeri in aceastd

geosferd t:i apoi in toatecelelalte.La scarl locah,

unei agezdriduce in final la schimbareaunui tip de mediu cu altul, se produc defrigareapldurii, niveldri,excavatiigiinHturareasoluluiin spaliile construite, impunerea unei relele de drumuri, cartiere,uniteF economice/parcud/dar Fi cre-areaunor sursede poluareetc.

- Estctm sistem fuflcfioral. TiconJerdcapacitateade a raspundece- rinlelor din cadrul sllu od din afard.De exemplu,dezvoltaleaunui orasimpune valorificareafor+eide muncadin cadrul sau,dar si din afard,folosireade resurseproprii/ dar ti din extedot valorificarea (consumarea)produselorsaleatetin cadrul lui, cat giln afareetc,

apadtia gi dezvoltarea

- Este h sistemier|rhizat.Evolutia Dedurata de sutede milioane

de ani a dusnu numai la rcalizareaheptatAageosistemuluiterestru,

ci ti la detagarealn cadrul seua unei rnultimi de subsistemedif€ te

camdrire,organizale,funclionare,caresedispun pe difelite hepte, Un subsistemsupelior impune celui inferior liniile generaleale evoluriei, iar acestatransmite, inve$, elementele leSatede specificul evoluliei. De exemplu, inh-un oraFmare (sistemsupedor cu proSrame complexe de dezvoltare 9i functii multiple) exisH: centrul istodc gi cultural, centrul administrativ catiererezidentiale, platforme indus-

biale etc.(subsistemeinferioare care,la r6r1du11or,au alte subsisteme). Acesteadin urma primesc odentari din programele complexe pe care

le aplicdin funclie de specificulconditiilor proprii fiecdruia Fi trans-

mit oraguluirezultatelecaresereflectdin diversetipuri de produse, constructii,amenajdriedilitareetc.

- Autoreglarea.Este fuAsaturace pune in evidente caracterul dina-

elementelesistemului. Aceastafacecaorice mo-

mic al relatiilor dinhe

dificare de mai micd amploare, care nu conduce la schimbdri shuc- turale, sd fie ant ate in timp, astfel incet sistemul revine la o forma aprcpiad de ceainifald. Inur-rdarealuncii unui reu h debitemari deter- mine modificdri in fizionomia sistemului (ieducereasuprafeleide uscat in detrimentul celei acvatice etc.). Retragereaheptatd a apei in albia minod conduceIaiefacereaspatiului de u,scatal luncii, dar intr-o forma

13

apropiatdde situa,tiaante oara (este posibilcaunelemicrodepresiu- ni sAfi fost umplute cu nisip, iar unelc digud sAfie erodate).Cand relatjiie esenFaledintre elementelesjstemului surt modificate profund, autoreglareanu semai rcalizeaz6(estecazulsistemelorantropicecare inlocuiescsistemelenaturalein spatiulcaroras-tluimpus).

lr

rl.iilirii

i

ReprezintAun sistem(comunitate)de organisme(plante,animale) legatede un spaliu geograficcarcseconstituiein mediu fizic ceasi gure infAptuirealanFldlor trofice(circuitede materiesi energie).

I rlrrr

|

-".

ii

I

tt,

tD.4,

fr,

i. ""/-|

tt

I

vr"p.i

!

I

ll

h.^r

ou

 

'"

lt

ttd.""r.r,d

 

i1;fi"f-l

l_:!r:lg11l

F[ra$

i-,-ii;, ,.",,,

6-l

Calrrmarc,ccosistcmulcstealciiLriipcde-()paftcdin Lriocr'n()zi (rrganisrrclc),iar pe dc altaclinccoiop(nredirrldc viatll),inhc rlc

exist6ndrelatiidcintcrdcpendentilcugfaddiferitdccolnplcxitiri(.in

frlnclicdc miirimcaecosistemului. 9i ecosistcml irrccaracteristicisimiln.ccll gcosisteirul(sist('m dcschis,bincorganizat,strLrcturnl,urlitilrsi ierarhizat),dar'intrcelc existl diierentc:

-.cosisfu'/,rrlcsfu,ol'ft)"_f/r/cl!//l(do i conlponentctnt: in |:ati,viat:

9i condj!iipcntnr .ccnsta),pe cADCIgoosisteml arccnracterpolistruc tual, in carecele tnsc componentc(lcci si viata)au roluli insemrrir tein iunctiede sistemulde legdturicareserealizead treelc;

i,tt 1.o1ccosishntptitllcazdilaatellr ttthla li,

lrrolqr(cleexcnrplu,

tipul desol,umiclilatea,temPeraturile,tipul clercc; ;i pantaci

suntnecesareorganismek)rce{ populeazdsaucareinflucnt('nz;ivi.ri.r

acestora.ln geosisfemseauin !ederetoaterela!iiledintr('clemcntc gicomponente,dar a c?lrorimportanti seierafhizeazi;

) c.rc

- itnrhizarcaccosistcnltlolser€nlizeazipe bazadeosebirilorin olga-

nizarea,stlucturarea 9i funcfionareabiocenozclLrf,pccandicrarhizaren

ageosistcmclorserealizeazEin functiedc mirimca gicvolutialor (pla netarS,regionali, locald).

- ccosisttul rcLcdsitualiadc l,ro,rc,.rfa relatieiorganismeconditii

de viath,pc cand geosistemul, indifercnt de rang,reprezintarezrl-

tantaunei cvolutii de duratd.

l-ill

i. li

lrii

ReprczintAo por,tiunede la suptafata scoarteitereshe,acdreii{dtisare 9i alcituire reflectdrezultatul dintr-o etap5de evolutie a unui geo sistem.Spredeosebircde geosistem,careare o dezvoltaremultidi mensionald(spatiul de interferentape mai mr te directii a compo

74

MEDIUL iNCONJURAIOR

nentelor fizice, biotice, antropice 9i timpul), peisajul, ca teflectare a sa,exprimx dominant (ii suprafate) o situatie de moment. El prezintd mai multe caracteristicii

. Milrimea suprafeleipeisajului estevariabild (de la cAtevazeci sau

sutede metd patrali, cain cazulpeisajelorcu mlaFtintr,lac,vulcani

noroioFi,satetc.,pandla nivel cosmic-

. Unicitate|. Aceastaexp me sintetic combinarea doar a unui nu- mdr de elemente ce au ro1semnificativ in geosistem (un lac glaciar

din Alpi, defileul Rinului, Delta Dunerii, vulcanul Etna)etc.

. Ofio|enitntea.Esteasiguratdde existentaunor elementeprincipa- le repartizate uniform in spaliul pe care se dezvolte peisalul

(Canionul Colorado dezvoltat inh-o structur:i tabuhie; phtourile vul- canicedin vestul mun,ilor Harghita-Gurghiu; oragelerivierei fianceze, ergurilesahadene).

. Dinanicll. Reda rezultatul evoluliei relaliilor dintre elementele

principaleale Seosistemului si, din secolulal Xx-lea,al inteNentiei

antropice(etapelerealizddiuneimehopole,alevalodficadiuneiregi-

ud litorale, ale exploatdrii unor zecdmintede petrol ir Marea CaspicI,

Imk etc.,toateredauo succesiunede peisaje).

. Fizionomia,Estecaracteristicaprin carese ,,exprimd" un peisaj. Unul saudouddintreelementelegeosistemuluiimpun peisaje(un lac esteasociatcu luciul apei,formaliunile vegetalede pe marginesau careiesdin aplj marile o(asepdn constructiiimpunetoaregio retea de bulevardelargi;c.impurilepetrolierccu mullimea instalaliilorde extraclie,depozite,dar 9i cu terenuridegradateetc.).

PlanetaAlbastrx).

T'IPUI{IDE MEDII 51PEISA]EGEOCRAFICE PETERRA

Evolutia relatiilor dintuecelegasecomponentemajoreale mediului a condusla individualizareaunei mulfimi de uniteti aleacestuia,cu dimensiuru,structurdgireflectarein peisajdeosebite,careseinscriu intr-un sistemierarhic. Prima diferenliere a acestoraimplicd drept cri- teriu componentacarereprezintdsuporful de caresunt legateprin genezegi evolulie, 9i anume medii pe uscat,respectivmedii i1 bazinele marine 9i oceanice.Urmeazi, in cadrul acestora,grupArilezonale, determinatede factorul climatic,gruperilepe verticald,generatede extensia reliefului montan, si gruperile azonale, caracteristice influ- enjei locale sauregionale a celorlalli factod de mediu, intre careomul areun rol esenlial.

Padurea amazonim;

nirNC ,Ar.tiL,L N,lLl)I1fri uscAt sl PtitsAltLltcAItAc I []ils I Icll

Mediile de pe uscatdesfegoarape 29%din supraJataP:manhrlui, fiind prezentela toatelatitudinile (mai alesin emisferanordich). Medir.rlpidurilol ecuatoliale Dafigurare.Se alld de o parte 9i de alta a Ecuatorului, in medie pAnd la 5 gradelatitudine,cu o extensiedeosebitein Americade Sud fta- zinul Amazonului, PodigulGuyanelor,nordul Podisului Brazilian), Africa (bazinul fluviului Congo, litoralul Gol{ului Guineii, estul Madagascarului), Indonezia, Filipine, Malaysia etc., la altitudini de regtrlhpAndla 1 000rn.

I

L

ri

t,

uf

le

\,2

w

l\'lFl)Iut. tNcoNll-rRAToR

6

o

f

'R

B

:

uJ o"

E

re

'E

9",s.

3

EX

E5i

3

-9

p

6 g

el

E

El E

.1

e'

E E

E

g

;e.

?;

5

I

*::9:a

E=E;!

Eese

E=;=:=

6d6dhi

i====

#

6dd

lffilrxu

mwl

ffi

K1

76

MUDtLTL I NCONltJtt,\TOR

C0rcctcrlsf.icilc .hlct'oriLor di:rrrrrdirr.Climatul arelm rcl esenlal, rcmar- candu-sepdn constanta,in timpul anului, a valorilor temperaturjlor (25 28 "C), umiditltii (peste85%), 9i aprecipitatiilor (1 000 3 000mm, cu regim aproapediurn) etc.Cdldura gi umezealafavorizeazdalte- rareachimicA.Ca urmare/aicisedezvoltescoa4ede alterare groase, bogdteino\i7i defier ci aluminiu,sLarcisicoloane<onrere1raPaLani de zahdr),iar pe raurile mad, praguri pe caresefomeazd cascade renumite. Vegetatia este reprezentat?l de pidurea luxuria td, .arc imp md caractedsticaesentialea peisajului.Cunoscutdsubnumele d,eseh.)as,hlllaea,bosanesetc.,pedurea areo distdbulie etajatda ele- mentelorvegetale 9i arbori giarbusticu valoareeconomici(arborele de cauciuc,arborelede cafea,arborelede cacao,palmierul deviry de ulei, acaju,abanosul,palisandrul, mango, arborelede scortigoare, bambusuletc.).

MasivulKilimandjnro

\-

t\It

Iil|t

i tl( Ir(

n

l'.In muntii din zonaecuatodalecaredepdsesc

I 000m altitudine.lemperaturilesuntde I0'C la I 000m sidi 0 "C

la 5 000m, precipitatiile devin din cein cemai puline la peste3 000m. Ca urmare,pAn?1la 3 000m, degi vegetaliaesteabundentS,scade num?lrulde speciigiinillimea copacilor.La peste3 500m altitudine serealizeaz?ltrecereatreptatede h pajigticu tufe inalte la paji$ticu

ierbu

(deexemplu,in muntii Kenyagi Kilimandjaro). Modifictui localede mediu gi peisajeva ateapar ti pe versanlii masivelormuntoasecu orien6ri difedte in raport cu directiadomi- ndntaamaselordeaersauLaguriledevarsare;Lefluriilor (Amazon, Congo,Niger).

Unele linuturi din zona ecuatorialesunt destul de populate, iar suprafeteimportantedepadure(maialesin AsiadeSud-Est)aufost

defrigate,locul lor fiind luat de cultu

arbori de cauciuc,bananierietc.Ca urmarc,in timp, ln acestelocuti s-au produs schimbdri ale mediului Fi respectiv ale peisajului (padureaecuato al2lesteinlocuitd de un mediu antropizat de cul- turi, pentru ca,ulteriot prin abandonareaculturilor, sdserevine la un mediunatural,altuldecatcelinitial,ln caresemaipesheazesechele ale interuentiei omului) .Schimberile sunt mult mai profunde in regiu- nile de term, undepeisajulestedominat de amenajbdpoftuare,apoi in spaliul intenspopulat cu mari oraseod cu mari arterede comu- nicaliemodemizate(Transarnazonianul).

Mcdirllgipcis,lielcdin regitrnilehopical-urnedecudouiianotimpuri /).'.ttsu,1tlr intre 5 9i 20 de grade latitudine (Ame caCentrale,estul Braziliei,India, Indochina,China de Sud-Est,nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala,de la OceanulAtlantic la Oceanul Indian), dar regionalpoateajungegi la 3G-35de grade (Argentina, sudulAfricii); cuprinderegiunide cAmpie,podigud,lantud demunti nu preainalli, in carepeisajulseimpune fie prin pddud, {ieprin for- matiuni ierboase. an I'[lrt isli.ila lntlot iltrr',?crrr|r/irr.Facpartedin zonacalddgiau ca specificclimatic succesiuneaunui sezoncald gi ploios (temperatud de 20-25 'C, peste 7070din precipitaliile anuale, de 1 000-1 500mm, umezealabogatd,de 75%),cu altul cald 9i secetos(temperaturide 10 20 "C, precipitalii rarc,sub forme de averse),inegaleca durata, ceeaceserdsfrarge fuIevolutia peisajului. Solurile au acumulari bogate de oxizi de fier, aluminiu (culoarearoscatdsauviolacee) sau de arg A

scunde,iar in final lastancerie,mu$chi,lichenigichiarghelari

de orez,manioc,arbo

de cacao,

77

(culoare

mad (revarsdri Fi inundatii) in sezonulploios,si debitemici (raudle mici seace)in sezonuluscat.SeiiregistreazAalterdrichimice,spehre

in suprafala, alunecdride teren in lunile cu intenseumezealesi

lorentidlitatela a\er-elcdin

negricioasA) 9i, fertilitateascizutd. Raurileau debitefoafte

perroddele "ecetoa5e. formelede relief

specificesuntpedimentele,inselbergurile,platourile;formatiunileve-

getdlediierdin fun(tiedecantitJ!iledeapi (e rezultadin pre(ipita- tiisi lungimeainter\dlului\eceto5. Amjndou; seimpunir peiiai.

luni de

secetd,insArezeNele de api din s(t atenueazi uscdciunea)din vecintr-

tateapedudlor ecuatoriale.cu o alcdtuiresi indltimi mai reduse,pe

m;suradep.)ri,lriidedtcstra:dir elev d*pr'u]'d

inainteaztrin lungul raudlor cu debitebogate,in linuturile degetice

aflafela latitudini mai mad (Nil Fi Niger)j

- peisajulpddurilortropicalecarel9i pdstrcflzd Jiunzcle (2-3

fdd dhlr fnl, i i, ( are

- peisajltl pddut ilar at f

tnzecilzdtoare;se alldin regiwrile unde defici-

tul de umiditdted provo.at dcer5taddaptai (in \ccinatated

l,:dure-galericpc Amazon

- pcisaj lddurilor musolicc(lndia, Asia de Sud-Est,pe tirmurile Amt,riciiCentrdl(li c5lespecifitregrunilnrundeseprodLrcmusoni.

ll,'ile bogdtedin se./r'nulde rara i.igura

in sd, iolositeinirlteNalul cuuscdciune.VegetatiaestebogaHsi denae,

cuarborigiarbugtidein:lltimercdusd,din careseridicdils:

.,rreating

($antalul, abanosul,teckul) j

10-15 m;e\iit,]spuLiirprcci.rrepentrLrt.rlit.rrilelemnirlui

'ufrciente rezervede

dpi

sicopaci

- pcisajuldcsIuatd,alcdtuitdin speciivegetalexerofilecu ineldmi

, \pbatdrl hinierc de rrprafatl

lnos (sav

a)in Venezuela

careuneori ajutlg la cajiva meti (specific tinuturilor secetoasemai

mult de patru hni). AcoJounde pLoilesunt frecvente,existdsi pel- curiLle.rrbu\lis,rurrboriLuIUllimcftdLr\a,rJdJLiniprofunde si (ien-

gi I'uiine.rl

baobabi,savanectLacacjj,savanecu palmieri,iar in Ame cade Sud,

savanecLrierbudinalte ti arborirari,numiteMmpos,i^Brazjlja,llanos, in Venezuclaetc.);

- pcisajaatltroliz|tc.Sunt caracteristiceregiunilor unde presiunea

antropicdesterelativ mare (mai ales in minereuri,diamar-rte,apoi pe litoraLetc.).

liuind ,, \or,)dni.rpl!rtizdl,l(;n Atricde\ist,,1sdvdne.u

centrelede exploateri de

:'-.

Sava1aus.atn(Africa)

18

MEDTUL iNCON'URATOR

Medii 9i peisafedin regiuniletropical-uscate

DctfiFrr"r.- Ocuptrsuprafete{oartemad, intle 15 9i 25de grade

Mediu deqertic ln Israel

latitudine,uneoripaneh 30degrade(innordul A{:ricii,dela Atlantic gi pAnhla MareaRo9ie,apoi in PeninsulaArabia, Irak, Iran, o bund

parte din Pakistan,India 9i Podigul Mexican;in

Kalaiaii in AmericadeSud,in Atacama,centrul gi estulAustraliei). PredomindrcgiunilejoasedecAmpie 9i depodigurij seadaugeunele masivemuntoase(in Africa, in Iran, Afganistan). CarLtct|isficil(.flcforilolrl: rn'rllrrdepinddeclimatulcald ti uscat, cumad vadalii diurne 9i precipitaliianualesub200mm,cu o dis- tdbutie neuniforme.Vegetaliaaproapecdlipsegte,speciiledeplante prezentandmulte adaptlri (cicluvegetativscuftpe inteNalul de dupdploi, dar cu seminterezistenteln lungapedoaddsecetoase reddcinilungi 9i adanci,frunzereduse,mici,ftecventtransformate in spjni etc.).La fel de sdracdestefauna,careareo activitatenoc- turnd.Majoritateavlilor suntseci;raudlececoboarddin munrii9i pierd rapid apaprin evaporaregiinfiltrare.Numai raurilefoartemari (Nil, Senegal,Mwray), cuizvoarein regiunicuprecipitaliibogate, pot traversade9ertul,ajungAndin oceansauin unelelacuri.Specifice sunt intinderilemari de nisip (ergurilesahariene),campurilede pi,eue(hamade), mrflti cuversanliabruptj Fi poaledegrohotig,vAr- furileasculiteizolateetc.Vantudleputemicegenereazhfurtuni de nisipviolente,caretransporteparticulelefinepedistanlemari.

'l iyuriladcn&lii ti pcirntr

sudul Africii, in

- DeFerturilepropriu^zis4undeprecipitatiilesuntsub150rffn/an

ti cadln catevaaversela intervalemari detimp (sunt Fi ani lipsili de

ploi); seremarcdmasedenisip cu dunededimensiunimari,cempuri depietre,vegetafiafoartesaracd(€atevaspeciidegraminee),cruste

de sdruri rezultateprin evaporarcaapei unor lacuri ln depresiunile ln careDanzafreaticdseafldla adancimemica.

- Selftidegerturilesedeslagoardla hecereadinspredegertcdtreEgiu-

nilevecine(savantrsauregiuneasubtropicale);aicicantitateadepre-

cipitaliiestede300-350mm,iarploilecadanualgimailegulat,ve-

getafadesezonareierburi,arbugti ti plantes!.vler.te (bfusacuaccacii

din nordul Saharei,brusacucactaceedinMexic,catingabraziliandet ,\. Veib maimari auapeh sezonulumedgiaeiguldconditiivitregepen- tru existentaunor asezarimici.

- Munlii dinregiunilede1crticeselidi.e perll h 2 000m deasupra

niveluluigeneralal acestola.Amplitudiniletermicemari,datorate

valodlorridicateziuagi negativenoaptea,detemind dezagregdr peversanlicu pantemari,lipsili devegetatie ti folmareamaselo! de grohoti9;precipitaliilesub200mm/an faccavegetalia(ierburi

gi unii arbugti)sdfie legatdindeosebidealbiile vdilor 9i debazaver- santilor.

- Oazele (pinza deapdseafd laadAncimemicd) Fi odilema, at apdper-

manentsauin ceamai mareparte a anului, constituiemedii favora- bile agezdrilorumane 9i culturilor decurmali,leandri,arboridefistic 9i alteplantenecesarealimentatiei.In regiunilecu exploatbridepetrol qi gazes-aajunsla artificializareaantropiceamediului, peisajulfiind dominatdeconstruclii 9i instalatii(nordulLibiei,AmbiaSauditb,Iran, Kuweitetc.).

\

l

MrrrrUr iNaoNiuRAT()R

Medii subtropicale Desfdsurare.Sunt co centratela latitudini de 30-40 de grade, mai dle\injurul \,4;riiMediterane.in re\tul SUA,rnChile,AtritadeSud giin sudul Austaliei, regiuni intenspopulate.

Cantcteisticile factorilor ddmedl, sunt influ entatede specificul clima- hrJuiside pre-irureaarfropicaindelungrta.Climatulareunse,/nnde

varacalde(4-6luni) 9i uscati

masede aertropicalgiunul de iame umedd(in +5 luni cadeceamai

(temperaturi de 20-25"C),cu frecvente

marecantitatede precipitalii, sub forml de ploi torentiale,din

celeS00-

1 000mm anuale),r6coroasd(temperaturi medii de 5-10 'C)

{acilitate

de prezentavanturilor de vest. In munti scadtemperatudle, cantitatea

deprecipitafii,.ede,,\olt;\anturi localecare.rntreneaz;lie.rerrere

!a, (mistralul,inFrar bora,in Croatia),fie aercald (Sarfa,4ra, in

Existdphdud xerofite,cu diferite speciide stejar(deplutd, pe terenudle

umedejdesl;nca,peceleuicaleelc.r.pini (.,mdriti;i'

(deLiban),eucalipli(Aushalia) si arbugti(fistic.oletar laur;tc.).

I)iltr'tt!it i rtyiLttnlt:i lilt ti tlLpri:;tt1

Chile).

de5tep;),ccdri

- PcisajultufdriFwiLarrercfiled.etip nacEtispe

teposi in

ldrmudle

devestale

Mediteranei (cu mdslin, stejarde smncd,roqcov, palfiier plnc),ftigana

(arbu9ti

Grecia), .qar,/igir (in sudul Fran-tei,cu stejar,carmaz

si rozmarinin Spania,cu palmierpiticrn Marocsi Algeria),c,rlrnpar (in Califofira), xatton (predominant cactusi, arbuqti Fi arbori, izolat

in Chile),scral (Australia,cu eucaliplipitici gi accacii).Reurilesunt scurte/ au pante mari Fi o scurgereinfluentate de precipitafiile tor€ntialein sezonulploios, cand tansportd cantitlli insemnatede

aluviuni; in sezonulcald a

munlilor,rar.rse producdezagregari,iar in sezonulumed,tnde- plrtarea rapide a solurilor qi a materialelor ce-l acopertrprin

sphlareainsuprafald,torentigialunecdride ieren.Seaiungelacrearea

debite redusesau seacd.Pe versantii

unor peisaiedczoianle,asallLlmitele,ndli?rd.-

ravene/torenti 9i suprafetestancoasein uIma spalariisolului.

,.parnirnirrirele,,,cu

- PcisaielcspaliLui mantM-lito ll. PresiuneaumanhexercitatAde multe vremea avut repercusiunjin alcdtuireagi structuramediului natural.S-auinregistrat:t?liereaabuzivi apedurilor,insolithdeacce-

lerareaproceselorde erozjune sj degradareasolur.ilor;dezvoltarea for- matiunilor arbustivepe locurile defrjtate, dezvoltarcade ageziri urbane mari, mai alesin lungul litorah ui oceanicsaumaritirn. in afarainstala- liilor gia amenajdrilolpo*uare, seafl6o reteade statiunituristjcesi balneomadtimecu dotd , porturi giillfrastructuracemodi{icdmult, uneori total, caract€risticjleiniliale aletdrmului.

- Peisijulsubtropicalroktandealtitudine,!

de jnfluenlele omului

se reflecti in diverse staliuni de odihnd si turism; aici, parcufile na- tinnale\i rezervdtiilenaLuraleaudest;\Ltrrrel.lrga

:ris si ter.nuri in cultura h

- muntan dn Sardinlr

-

lci-aiulainpiilorpirnorr/dre,carea

trarstornariprofunde.a5t-

fel incat iesin evidenld terenut'jleagricole,metropolele,platforme -ujerit indus-

triale,darsi opoluareimpoltanta,degiexistdun cadrulegislativfoartresever

Mediile si principalelclipuri dc peisaje .lin regiunile telrrpelrteproprilr-zise DesfdFurarc.Seinlidtdin latitudine infre 40 9i 60 de gade, mai ales in continenteledin emisferanordicd.in cadrul lor seinclud cdmoii. dealuri.podi.uri,d,rrsi irnportrntelanturide munti,ceedcedeier-

mind o rnarevarietatede medii si de peisaje.

.i.I

tn

rmp6diu6 nd emmE=rc e

Modram! i anuaria pd

piblror = r42 hi

I'iduri d(]f.rg(Romania)

i,.e-&,.

Siepa cultivati

Cancteristicilefactorilordeficdiu. Marcaintindere a continentelor in longitudine, ca Fi desfdgurarealanlurilor de munli au imPus se- parareadereBiuniin careconditjileclimaticesuntdi{erite(in vecind-

iatea tdrmurilor

muntoaseetc.).Acesieascres{rangin sPecificulvegeta}ici 9i soludlot in scurgereaapei raurilot in dinamica Proceselor actualeetc.Zona

temperati

agezdriloromenegti (multe netroPole),poscdeinsemnater:esurselin

subsol;aici

agricole,clar 9i o poJuaredeosebiteetc.Ca urmare,mediile naturale

sipeisajele au sufcrit modificdd

s-aclezvoltaio industrie di\'ersificatS,intinse suPralete

oceanice,in inteiorul

continentelor,in lanturile

are unul dintre cele mai mari Srade de concentrarea

in alcittrire 9i structur2i.

tc1tryefitoct:dnicjse alle in sPatiilecontinentalevecinc

Mcditl

oceanelor,lalatihldjnide40 55degrade,av6ld o dezvoltaremaimare

in regiunilede campiesi dealud (in EuroPade Vest) 9i mai restran-

si i;dreptul

baricrein

cu veri ricoroase ii ielni plecute(circa800 1000mm

gurd o vegettlliebo8ati (Piduri de foioasein carefafiul, carPenuL, gorunul predornini, pe soluri fertile).ln estul Asici,vara,circr.alia

masclor'deaerdinsplc ocearldX

sprecontinentdi

lanturilor de mtnti

(Cordiliei, Anzi), careconstituie

caleamaselor:de aer.in EuroPagiin America,climtlblandA

Precipitalii)

asi-

Precipitatii bogate,iar iamaceadjn-

aeruscatsi rece.

Scurgereaapelor -cu re(rilor se va caracteriza Prin clelritemad in

preaipitatii(iarna ti Pfjmivafa

in Europa,varain Asia de

intcns PoPtlattr. aici condiliile

sezonL

Est)si debitenrici in celelalte.Fiind

natlrralcau fostprofund translofmatein medii 9i decipeisajede cr.rl- turi agricole,zoneportualL',inclustrial€',ntLmetoaseagezarl in muntii inalti s-a impus etajareacondiliilor de rnediu/carese reflectilin peisaicle P?idtrilor dc foioas.:(lapoale),coniferc,pajigtile alpinc (pccreste),dar si ?nsPalijclePresionarecLrasczdri 9i activitdli

ccorlonliccdeosebitc.Activit?itilctlrristicc,chjle de comunicalie 9j

aseztrrile('ir1Franta,Scotia,Cehia.SUA,Canadaetc ),

dc antropizaresubordonntiln1cniineriiechilibrelornaturale,mai ales

ir1parcurilenafuraLecarcocoP;sPaliiintinse

Mdii tar4)cral.ortirrctTldfu.Sedesfi$oardin pArfilecentralealecon-

iiltroduco notb

tinertclor,ladistanlemaimati

multe ori ircadrate de

L-limalaya,celedin

maselorde

Rom6nicigipAndin veslulChinei,aPoiin Amedcadc Nord (podigurile din cenfiul SUA 9i alCanadei)siAmericadeSud(Ar8entinn).Climahrl

secaractclizeazi pin frecvenlamasclordeaercontinental, Polarqiarc-

tic,precipitaliipttine

(sub500mm/an)ti ()accentuareaseceteiinsec-

toa;elecentralealecontinentelorsauin celefurcadratede murli inal-ti Sepot dilcrentiatreisubtipuri de mediu carcimPun Peisaie apartel

in raportcrloceanele,fiind dc celemai

sistenledc mlrnfi inalii (CarPati,Caucaz,

Extremtl Orient etc.),careimPiedici Pitrunderc

aer'oceanic-Cea mai m:rre desf;stlrareo ar1din esh

. McLlitlsemiatidcvtteisaicdcstcPii Fi sil'rastcpiicaresea{ldinvecinb

t,rtc.1p.ldLrrilnrde ioioasc,tlndem.ri.rjung.l.rbeinfluenteo'pdnice

(n.iBur,)prccipilrtiide450-501imm

Secetele{recvente,temperaturilemari vara gi.oborate iama Permit

o vegetalieierboasacu speciide

patnpasrlnryeiltinian,preerianotdanrcricanl),lacareseadaugAarbuqti Solurilecemoziomicefertile au facilitatinlocuireaacestorformaliu-

.1i cUJiver-c