http://w

ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma facebook.com/manuale.online
nuale.onl
ine

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Silviu Negu! o Mihai Ielenicz e Dan Bdlteanu
Marius-Cristian Neacsu o Alexandru Bdrbulescu
lr

Geografie
Manual
pentru
clasa a XI-a

Manualul a fost aprobatrprinOrdinul ministrului Educatieiqi Cercetadirrl. 4446din 19 ilrnie 2006,in urma
evaluerii calitativ6organizatede Cdnsiliut Nalional pentru Evaluarea9i DifuzareaManualelor9i estercalizat
in conJormitatecu programaanalitice aprcbatxprin Ordinul nr. 3252 din 13 febmarie 2006al minjstrului
EducatieiBiCercetarii.

DBcriera
CIPi BlbllotectlNationale
NEGUT,SILUU
manu.l pentru.1.saa XI-a/ SilviuNegut,Mihaillnicz,DanBllteaft.L
Geogratle!
EducaliorEl,
2007
- Buclre9ti:Humanitas
rsBN 97&973-689-1540
L Negut Stlviu
IL lelenicz,Mihai
III. Bdlteanu,
Dan
913(100X075,35)
Prof. lmiv. dr. FIORINA CRECU
ProL gr.I MARIAVULPESCU
C,[T-A.LINSTRAT
Redactor:
Copertacolecfiei: DINU DIJMBR-4\4CIAN
I,fadrehrti design:WALIER'I4'EIDLE
Paginare:
MCOLAE VASILESCU
@HL\,ANnAS EDUCATIONAL,Bucuregti,2007
Piala PrcseiLibere1, sctor1,013701,BucuJe9ti
Telefon:02131617 19 Bax.0213161721
e-mail educ@humanitas.ro
Trpdrit la InfopressS.A.,2007
ISBN 978-973-689-154{

Mediul
inconiuritor
ASPECTEGENERALE
Ceog,'afaeste o gtiinld complex5 care are ca obiect de studiu mediul
geografic,pe careil cerceteazedin punctul de vedere al alcetuir4 shucturii, genezei, evolutiei, tuncliondrii gi organizhrii ierarhice (la nivel
local, regional,zonal, global).
\i t;t)tut. (;|( x ; t t At rt ('
Mediul geografic reprezintl un macrosistemalcatuit din reliet ape,
aer,sol, vieluitoare,inclusiv omul cu activitetile saleintre cate s-au
statornicit relatii multiple de nature spaliaH, temporald, cauzaH, evolutir/6 Fi carese oferl observatieipdn peisaje.
In limitele sale se produc procesefizice, chimice, mecanice,biotice, antropiceetc.caredau nastere,pe de o parte, la forme, structuri
specificecomponentilor(tipuri de relief, soluri, formaliuni vegetale,
ecosisteme,
agezxriFi diferite constructiiantropiceetc.),iar pe de altd
parte, la complexe naturale gi,antropiceindividualizate pe teritodi mai
mult sau mai pulin extinse.In acestsensse poatevorbi mai intai de
tnmediu geografeglorrl, la scaraintregii planete,carc alcetuiegteun
invelig specfic (inveh geografic)cu bazain litosferd,la diferite adencimi
(unde existtr9i energii genemtoarede relief),9i cu partea superioard
in stratosferd,la nivelul strafului de ozon. In cadrr-rlsdu sesepari medii
geograficecu intindere diferite.

o
t

-"'

i -----* - "- i

o
t
o

GEOGFAFIE
FEGIONALA

individualizarea st atului de
ozon,in urme cu circaun miliard
de mi, a fdcul posibilA aparitia
vieFi (mai inlai in apa si, apoi, pe
uscat), ti prin aceastadezvotarea
solurilorj in dtimele 2,5 mllioane
de ani a aparut omul Fi, r terior,

O situa.tieaparte prezint5, in cadrul mediului geograficglobal, rnediile la nivelul componentelor,carc se ierarhizeazddupd gradul de cornplexitate al rclafilor dintre elementele1or.De exemphr,sunt medii acvatice-oceaniceFi ma ne (pe verticaDi au medii pelagice, abisale),medii
pe continente(lacuste, fluviale, mlaFtinoaseetc.);saumedii cu dezvoltiri
zonale, regionale, locale etc. (medii biotice, edafice,antropice etc.).
Fiecardintre acestemedii include un anumit ansamblude relatii cu
elementele din mediile cu care intrd in contact. De exemDlu, mediul
acvafic[iloral reflecLa
o \h'ucturacomple\a.in carese impiica,in afara

N 1 !D i U l - i N aoN l l ' l { i ToR

Mediul edafic al cemoziomudlo!
din BarnganimPlci legi turi inlre
proceselepedogeneitce,aen tr
;pa din spahneSuaLcdinire gr'
nule, influcnta\ietuito.uLordrn
sol, dar si interventiaculhvaton-tlui pnn ardturi, adminisinre de
ingrA$minte 9i stbstanle chlnlc
.dntra dnunAtoriloretc.

dporcontinenrara
i:lTJiiilifi:Til'ii,'::;il;:;::lJ,il'"''onnd

i
ilrr"Tlf
i;;r:;T::illgffifi:ilf
i'j,iI"J,rliHi"ii"::'ff

#l*',t'**nJ
;i,i',{,i,''#$ffi
nor
re,ari
;xl:::)iil:]:i:: nf''ifi;edimpu.
""ilnffft
,'".',i".

Un orag constituie un medru

aparte (nedit' mb!ptc), orSaMat
dupA un plan, in concordanFcu
anumite cerinle economtce,
socialc,culturalceic,ca ' con'
.luce la individualizarca in cadrul
lui a unor zoncfmclionale sPeci'
* fac
fice.Darralizarea acestora
comPo
celelalte
c!
prin contact
ncnte de mediu (aPl, act sor,
vietriloare, relie{), de unde
rzdta inflltcnte intr'o misl'ra
mai mare sau maimlcl

Erropu)ri, .vanpoft al

rn,si'remulrm;tj[li:,1:::i:I
iili:
"..".**..'lturaler

Tif*H'-itilHr*r"r
:Ti*:ilr,ltmilil#f'il

ll*'n:liir,:n:;:!lJ;;T"l:ilii::,l'I*

*+
:n"T;In
r#r
i:#in:
[tl***mitl*#i
ll;inlirii:,

,f-$,*,nt#ri$rl*",*"p-J:ffi

*$*
":}li*ffi
'l#li'f
n**tr{$*l*:i:f
:Tl:li:i:ff iilil:
I r::j;ji;il;illi.iiilfil,l,ll:
::m11
*"ii'.f1'ttiii,
$ji$f
lfi-lffi
mo{L,,er"'
une,e
care
'";:,i:!,i,:',1i,:i,i!,'i;ll',:l?iii'.i.l.,il'li"iJl-i;re

i**r'*k#*;td'fur;niri*Hiir
de vale cu zhvoaiegi bdlli ctc
\il I )lll. l ' \ N I li()l' t ( t

li"tiliTlfi*sl;
.xx,llf
,",Y*l5l*:l*:tl;3'li:,lx"f

n#::*i:l'::a*':iT|i!:'!:0",#i*
".'"H,'il$::"'i:i:""ffi
'T:ii*fti:
ilil*i+:
lll*:#'f':il.l#l
::;;;::
il,".':l:l*tl;::;
I*.tlsru*;#$t#:"tt"m"l'n*
t':;;i;:!tiirf,t;,i;t,
:m#ir]';Y;m::*.

#!#*ei#r:jtqffi#'*ffii
J.'i-i"";uffogi""

.oi" asiSuleviata unei "populalii"

\ltiitIIJr. iNcalNJ liR6foR

'inil geografi,plec6ndde ]a ideea

.;, in prezent/ pe Clob nu mar
:\irii .egiuni in cec Prezenta
onului sdnu fie simlti, con$.le
:i ediul inconjurdtor echilalmt
.u mediul geografic ti, de aici,
ioncluzia ci acesta tePrezintA
..obiectulde studiu al geograFei"
intre cele doua no! ni, desi eie
par apropiaie,eristn insA deosebiri.
i:recvent, comPoncntelemediuh'i
geoitrafic sunt seParaie ir trei
srupnri: ,rntiie (Primele Patru
aomponente),sau elemenicleFi..
riolicc(vieluitoarcle,
neinsuftelite,
in afam omului), respectirdrtoft.. (clementerezultatcdin aciiviiatea omului). Uncori existi 9j
.ljfercnlierca in prnrrfc (celeabio
tt e), .1(tiute (vietuitoarcle),
rczultatepdn evoLuliaclortizice,

Alpli noozeelandzi,peisaj rcmodificatde cdtrcoameni

Mediul inconjurdtor, sPatial, ca alcetuire, structurd 9i func-tionali

tate,esteo patte a mediului geografic,estecamPulde acliuneal unei
'rarntri disihtcte: Geografiametliului

ASPECTEGENEI{AI-E
FAC'IORIiGEOECOLOGICI.
estealctrtuitdin gasecomponente(relieful,apa,
Mediul q,eografic
omul si rezullateleactivit;lii sale)'
aerul,so'iul,-t'ietuitoarele,
dintre comPonente (diferite de la
relaliilor
Datodte multiplicarii
ajurs
la
individualizareade medii zonale,
s-a
un loc la altul al Terrei),
cele
care au dobandit aPelativul de
regionale,din care au dedvat
..mediuinconiurator".fle se refle(u in lipuri de Peisdjc
,tt t t'tlt't,nitttn rt /icl Reliefule.te suPorhrlnaturdlrl mediului
in(oniurilor si are importantapenlrudceslaprin:
. ;/liirdiri careau un rol fatori,/ant5aunui ai/,jo,saPermitde7voltarea agezar or 9i a exPloat6rii agricole,sPre deosebirede cele
inalte;
. pnnfd, ltti(,,l.lrgdesfi)rrrile fa\oti/anle fatAde.cle mdri:
. lrnenMtaftotet;nutllor,din cru/r ( ireii, cu (;l e\temai ridi(dta,
cu aiet;otentialul pentru locuire estemai reshans;
. ea; nercodlfeiild a suprafetelorde teren la incidenla radialiei
solare, care creeizf, potenti;le energetice deosebitei
. tipult'orndornnvc,/r' ,rr, r- ( dmPiiledsigura conditiiPcntru
ul de
<ia Llnnrrctivitili dlver'jricale:Potential
dezvtrilariaasez.trilor
masivele
reducandu-sein
montane,
regiunile
habitat scademult spre
lnaLle\i disp,)rand,pra(tic, in Flaiuldlpin:
. f,trmclcstanrlarcdr rcllcfcr rndir eisificr habit.tul:astfelcrrlodrele de vdi cu terase,depresiunile,f5giile litorale joase sunt spalii
optime pentlt locuire in asez:lrima , comPacte,9iPentru un moct
d'eviatd variat, pe cdndin chei,defilee,canioane,pe tdrmurile inalte,
hJbiiatttllipse5te<aueslec\trem Je redus:
strn(oase,
. alcdluirctrpettogificd a tcliefuluiFi cafiNinutl ltr rcsurcedes bsol,
aclivitatiloreconomice:
careimpun un qrad diversde Llvorabilitate
minernle
resurselor
aqtiel.in regiunihmontnnesi deluroaie,Prczenta
de
dezvoltarea
9i de combustibili a facilitat concentrdride PoPulalie,
diverseasezeri,dar 9i creqtereasuPrafetelorcu terenuri degradate;
le tipuri de roci constituiematerialefolositede om pentru construclii,
dar si pentru crealii artistice;
. yoceselede 1)ercafitFi de albie, carc, in majodtatea situaliilor
(alunecf,ri de teren, torente, giroiri, reverseri etc ), Provoace degrad{ri
de teren si restdchoneazdactivitalile omului
b) Coiitl,ortetn dtr ConstituieinveligulsuPerioral mediului inconiurator,cu rol vital penLruom prin faptulca:
' .
radipotmtnlt rn..ielr,almediuluie'Gasigurai
Prcdominantde
(de
la
atia ;olar; pe cdrasuprdlalalere\lrao primelte diferenlidt
Ii0 -200
Lcjl/ cm-/an in ,/onacald; ld .u6 80 Lcdl/cmz/an in zonele
reci),datoritd {ormei Pdmantului 9i filtrdrii Pdn atmosferd;conduce
la deosebirizonalede climat, soluri, habitat etc.;
de \ ial:lsi loLuire
. reetmul
te,mi e.teun indicdtorrl posibilitaiilor
m,li
dles
lunare dar
refle.tatdc temperdfurile
Prin numarulde /'le
si valo le temperatluilor carc creeaztrdiscon{ort, obligd la masuii sPeciale pentru i se asigura locuitea (de exemplu, in regiunile polare,

_-a

MEDiUL iNCONJURATOR
Yddinsuprahla

Meditlalitudnate

SISTEMUL
GEOGFAFIC
ALZONELOR
DELATITUOINE

Barajul lacului de a.umulare

alpine foarte inalte, degertetc.),si favodzeazd extindera degertificerii,

a arealelorcLrSecele
frecvenle
etc,;
. rcgimt precipitIliilol impune gradul de umezealda solurilor,
scurgerearaurilot alimentareapanzelor de apa gi, de aici, conditii
dilerite de viale 9i de folosire a terenurilor (ploile foarte mre au caracterrestrictiv pentru desf?lgurarea
normali a vieJii, spre deosebire
de celecareasigurao cantitatede apAmai mare, rcpartizatdin toate
lunile anului)i importand estecunoatte.ea frecventei dife telor tipuri
de precipitafii,mai alesa ploilor torenliale(produc adeseainundatii
gi eroziuni puternice),a ninsorilor abundente(asigurtrun stat gros
de zdpade)etc.i
. rcgifiul demahifestarc
a u orfenomene
meteorologiac
poateavearol
stimulativ (roua, ceata,brizele in regiunile secetoasesau in semidegertu , unde existd o cregterea umidjtdlii din aer Fi la suprafata
solului, favodzand o oarecarevegetalie)sau restrictiv (tomadele,
grindina, viscolul, poleiul gi chiciula etc.).
c) Coqtpotmtlo npii. Esteinveligul cu extinderemare la contactui
cu aerul gi relieful fiind vital pentru viefuitoare, om gi activitdlile sale,
de uJlde necesitateade a cunoagte:
. reginul scurgeriiriurilo,', indeosebi a interualelor de timp in care
debitele mad produc revdrsAri 9i jnundatii, sau, invers, in care debitele mici determind fenomenul de secarea albiilor; in functie de acestea se ajunge la stabilirea modului de utilizare a terenurilor vecine
cu albiile rAurilor, la calculareapotengialului hidroenergetic gi a posibilitatilor reale de valorificare a acestuia,la aplicareamesudlor de
indigLrirepenhu a Ieri localiutilede inund;tii, la stabiliredprogramelor de efectuarea irigatiilor gi, indeosebi, a utilizdrii apei in alimentatie 9i in activittrtile economice;

-t
IIEDILIi

iNC:ONJIJI{ATOTt

Rottetlnn, cel 1aimarcpon nl l liii

. lncwile, care reprezintd resursepentru agezed,navigatie, alimentareacu ape a localitatilor 9i a instalaliilor industdale si agricole;
. pAnzeledc
apdsubLerorl4
intrucat apa izvoareloresteutilizat5 di
ferenliat (apa pentru consumul populatiei, apa mineralS9i termalx
pentru tratamentbaliear); o parte din apelesubte.aneestenepotabilx
Fi doar o parte reshansdestefolosiH in industriei
. tldrilc Fi oceanele,
carelpdn dimensiunegi desfdgurare,asigurd:
medii diferen,tiatede vialb pentru un numtrr mare de organisme,multe
cu valoareeconomic5pentru om (pestii,algele,unele mamifereetc.);
resurseminerale qi combustibili, acumulatein structurile reliefului
din re8iunile de platformf,;potenlial energeticpulin folosil, creatde
valud, curenli, maree; efectede naturd termich asupra regiunilor
litorale, induse de curentii oceanici,fie ei calzi ori reci; cdi de navigatie diverse concentratein regiunile cu resu$e 5i mari asezifi urbane.
OXIGEN
LIBEB

i
?

a
ti

OCEA N

!
i
Ralalfiinrr. compon.nt 16sisrnulurelprhare in cncuhutunui.tm.nr (Oxig.nut)

>
i-

i) Co,fipo1ta11tn
biotiai. Sedesfasoare,mai ales,la nivelul superior al mdrilor 9i oceanelor(frecvent pane h 200 m ad6ncime),pe
supra{atauscahilui, dar ti la partea superioard a scoatei si baza atmosIerei. Importanla rezida din faptul ci:

v
IIEDIt L iNcoN]URifor(
Pe uscat, ca medii cu peisaje
aParte, sunt pAdurile, savanele/
pajistile Fi degetuile; plantele au
sufedt adaptari mai ales la
conditiile de uscdciue (rsldlle in
reBjun e setoase, llgfolte, in
cele cu excesde umiditate, ftllro
cele care tdiesc in ape,
Jrt"
tropofte - c! speclfic evolutiv
deosebit pe sezoane); animalele,
desi dispm d mobilitate, depind
cle anumite medii care le ofern
hrand ti addpost, dar 9i de anumite limite de tempe.aturi 9i
umezeah/ care rcclami anumite

Omul, prin a.livititi orientatein

directia realznrii unor scopuri
imediat, a devenit, direct sar
indirect,un facior activ in modi
ticareaelementelormediului in
care trliestc. A .reat fornc de
rclief(halde,diguri,carale,tal!ze,
ramblae/ carierc etc.), a nivelai
onduldrite
rljefr ui,
prin
secfionareaversanlilor Fi prin
corstruciia uno! chi de comuni,
calie ti transport/. ctscutriscul
Producerlid ahncclri, surplri/
torcnli/ogaqeetc./prjn .tesecdriti
niveiiri, a schimbat complet
mcdiul tercnurilor mld$tinoase
etc. Dezvoltareamarilor centre
u$an a impus l.Lr topoclimat
specific,iar crearcaplatfonnelor
industriale a condus 1aconturarea
unorarealede poluarea aerului,

. rcprczirJld pfincipalul rezenJotdehrandpentl orr; se extrag mate_

rialele de construclie Fi o parte din cele folosite drept comb;sdbil;
pddurilesunt un loc de prote(tie,ft'creere
\i Luri5m;
. oegefu|iaare un rol esential in oxigenarea atmosferei, in fixarea
carbonului5iin realizared
mrterieiorg;njce.in mentinered
Lrneianumite steri de uniditate a aerului;
. wlafificareaanilalelor Fiu plantelora rmprls diverseactivitdti (vand
toare, pescuit, culturi agricole) 9i producereade alimente, textile,
pieldrie,incaltAminte,bldnuri etc.;
. distrib lia plantelorFi 4 afiim1lelof,lmpnsdde .onditiile climatice
continutul
in sdruri din apa etc.,estediferitd in alcdtuireasi struc9i
turd unitatilorde mediu. reflectindu-se
in peisaip,
ddr si in \pe(ificul activititilor umane.
c) Cottpo| ta .ldjicii (nurr\ifilipedosfe l). Solu le au un caracter
discontinuu,fiind legatede regiunile de uscatunde mate a organica
s-apufut acumulain depozitelede pe pante.In funcgiede cantitatea
de humus acumulat, ele prezinta o anumitd /t/filifdtc de care
depinde productia de biomasi agdcole gi silvictr, in ceamai mare parte
util5 omului. Constituie factorul natural in care se manifestdinfluenle dinspe toatecelelaltecomponenteale mediului.
|) (o' lD]1t'ilItt I ttolliL.ti. Dez\oltarea societAtii omenesti a
impus.treplal,.istemLll
antropicla contaclul(elorcincigeo\ferc,ddr,
rn ceamdi marepdrteDe uscat,
Omul este creitorui unuj mediu specific,p 11imbinarea,sau, in
unele cazuri,inldtumreaunor elementeale componentelormediului
natural. in acestmediu, importante sunh asezdiileumane,cu caracte stici in concordanF cr corditijle pe care le ofere cadrul ratural
(spatiu,caracteristicile
reliefului,climat l vitreg sau favorabiletc.),cu
specificuletapeiistoricede dezvoltarea societdtii(de la satul de colibe la or,rsecctafisi, azi. l.rmctropolcl.Sedi.ting a).:i/i rrri?/.(\ate
cu mirime si tormaLvari.rt:risipit,rAsfirat.
linear.compacL
eic.),rncare
pre<iunea
e\ercitatide om a5uprllmediuluinatrrr.llprirr rcti\ itJiilo
de cresterea animalelot diverseculturi etc. eslercdnsi: asezd wb;nc.
de la oragemici (cu un numir redus de locuitori si activitati economice limitate), insolite de unele schimbbriin structuramediului natural, la marile centreurbane,ce concentreazimilioane de locuitori,
multiple forme de activitate sj construclii pe suprafete intinse, in care
multe dintre elementelemediului natural au fo;t complet schimbate.
Agricultura, practicatein forme multiple, in functie de conditiile
.limati(e.dar mJi ale\ in functiede niveiulde dezr,,ltareeconomico-social,are consecintein modificareamediului natural. in ultimele
secoles-au rnPus:
. agticulturaerteksiad,
carea solicitatdefriserimasive,destelenirea
stepeisi a silvostepei,
introducerea
de culturi,indeo*ebi<eiealiere;
. a?aiultar0ialmsiundetermind{dde necesitd
teacrcsteriioroductiei
agri(oleldccentulse pune pe me(ani,/are.
Lhjmi,,rre,irigafii.lucrari
de desalinizare,desecare,introducereade soiuri noi etcf.
Silu,rtijsimilareint;lnim si in cresterea
animalelor.
f\i<ll regiuni
pe Clob in care se practicd lldstoritul nofiad qi d,e tnnshuiantd,
conditio^nate
de resursede hrane Imitate, impuse de condiliile climatice. ln schimb, rresJereaintensiod, ptacttcati in statele dezvoltate
econor c, presupr:rneterme modeme, in care se asiqura hrand abun,
denti. rdsede animdlesele(tionrte penh1|c,rme,i laf te fprodusem u lt
\olicitdtepe piataoraselorsi in inau\tnr dlimentar;).

14-rtult I :N 11)r.rlri rirt ljt(

Diter.eleranttn,ndtt-l,rrl,ru impu\. m ulfimeledoLrr5e\oe, mn

dificarr in-emnatern mediLr.atdt ddtoriL.lc\(a\dtiiJor(redte pr.n
exploatareaz5cdmintelorminer.alesi a prclucrerii lor, pdn exlractia
petrolului (campud de sondesau plat{orme marine),p n realizarea
dc bnrriesi laLuri hidroenergetice.
prlt cre,lred
de pla orme ind||\
triale.diguri baz in ep o riu a ree t .. , . a l ri p rin in t ro d u e
, re drn me d iu
a_unuivolum iisenxlat de noxe, deseuri lichide si solide sau constructii
abandonatedupi pierdereaimportantereconomlce.
Celemai insemnatetransformiri pe arealeleexistentes-aurealizat
ir rcgiurile_de campie (inldtffarea aproape completi a \regctatieispontane,inhoducereaspeciilorde culturd,divefselucr:ri clcirblrnEiatiri
lun. idrc,v,rnrtu| ,rbu/i\.br,r,,.ndjU
l ri pc.r uitul intc 5iv.iJ rc ,tu dU\
la diminuareanumiruhd de animale)sau in regiunile litorale.

i l l t L A c I { i l ;I llr , r .' iiit,lr l} ir tL Nl l,l.t i\4 !,tlf

Ir i,Ji,i ]l
i t:l{-{}1\ i U li.rxF{.r!:.

rrt de tip crib iI insrl.r CrcLa

LIuilii Lotrrh,i

:i illlir.,
, i
Existi\ relatii carc s-au dezvoltat la nivehLl fic'cir.Uif.rcbr tle mctlirr,
clar si la nivelul irtregului sistem de rnediLl. Celc cu rol c(nclLrciihn.
imprimi tr;sdturilc acestuia 9i se refkrcti ilt pcis.rj.
. /i,l,rii,;/,r./',rl;,,lpunin evjdcrliSlcgitrLl.ipc tcrikrriiclrsupr.rfotc
varinbile. Astfe[, mediilc clescrticocrrprintl regiLrnimari cltrrAh.ica,
Australia,Asia etc.,in carcinlrcllul sistemdc rciatjidinircclcmclrklo
de rnediu estc srrbord()nat
ccl()rde natUr:lclimatici. Aici, o.zclc c(nr
stitrie spatii red se in carc se impLln rclatii dctcfminItC rlc prczont.r
ullor izvoaresaa il unci p6nzc dc apil aFlatcln .cliincimo nrjcrl.
Un snt cu desfhsoraroIincari, tle 1anoi, sau unu I d{r tip ,,cujb,,,(lin
linuturile mcditefancenc,constituiemodii antropizi:ltcn c:iror f()rni
esteconcliiiorlrti Llecaractcristicile
spatilrlLrilintitnt,undc sc dczvoltil
l,,,rlulutillrrrilc Llinlr, lrct,'fii Ll, rn(.li .
" l.al,tlIli triti't'),tit rclcvi schimb:iri alc i|ckrrikrr dc rnccliusaI
ale mediului itl intregime.in intcrvi:rlc
dc tiDrpdifcrite.Astfol,cvolutin
conditiilor climatice in CLratcrnar.,in care fazelc rcci tlacinfc itu nlLeF
nat cu fazc ternperatc, in Amcrica c1cNord 9i in )-ur.opaCeltralii si
de Nord, a determiDat nrotlificilriin r6ndul celorlalte fohtii dintrc
comPonc'1lcleme.liulur. 1'c p,rr,ursrrl .r zLr i Lremili,rrn..,lc.rrri r .r
urmare/ s-a trecut de mai multe o cle La medii spccifice calotclor
glaciare la cele ale pddrLdlor de conifere sau de foiaasc, si invcfs.

pifuni secrndarcin locul pidurjlor

C .' p.JMrca rur d5fol urr

^,

:
)

-a,-

10

Ca.ierd de calcar -

IIIEDIUL iNCONJ LrI{ATOR

Brasov

... . .,. ..i rlri{X*. .r.ru.u

LuncaDunirii - spaliu

Venella.Peisajantropic
nr spaliul.osiier

L.

Schimbiri ale relalilor dinte elementele de mediu se produc ai in

intervale scurte, fiind legaie de d(hvitaIile omului. De pilda,
deftigarea pedurii si inlocuirea ei cu peguni sau diverse culturi sunt
insotite de modific5ri ale rclatiilor dinte elementelemediului careconduc la un alt gen de procese geomorfologice (qiroiri, aluneciri etc.),
la realizarea urlui topoclimat sDecific etc.
in multe regiuni de pe Gloi, exploatbrile de minereud, cArbuni,
petrol etc. au fost insolite, in timp relativ scurt, de impurerea relatiilor dictate de intervenlia omului. Epuizarea resurselor, umatd de
pdrdsireaacestortercnuri de cetle om, a condus la refacereain alte moduri a unor hgetud antedoare,iar in final, la realizareaunui alt mediu.
. R.ldliill Lrlr:dl. conduc la kansformdri esentialein alcetuireasi
modul de reflectare a unei unitdli de mediu in peisai. De exemplu,
s(himbdred
pe distantemdri d pozilieicur5uluiunur fluviu {lignr si
Eufrat) a fost urmatl de modificdri ale relafiilor dintre elementele
mediului gi de inlocuirea acestuia (din regiuni fertile si cu agezeri
numeroasein Antichitate s-atrecutla un mediu de Dustiu).Mult mai
repede\unt sesizrieefecteleinterventiilorantropieein regiunicu
uniteli poluante.De exemplu,la CopgaMicd, BaiaMare, Zlatna etc.
ele au afectatvegetalia (in mare mdsurtrp n uscare),au favo zat
declangareade aluneceri gi torenti care au degradat terenudle agdcole, iar solurile s-au imbogatit cu substanle nocive; a fost afectatd sAndtafeaoamenilorprin lnmullirea bolilor profesionaleefc.
.ltJ. L 1Lt'..'t.J. deterrninasensulevolutieiLtrduliide mediuprin
legaturile pe care le impune und dinbrecomponente.De e\emplu,
prezentaunui platou calcarosintr-o regiunecreeazaur mediu caEtjc
local in caremodr-dde ftmctionafe a leqlturilor datorat calcarului conducela individualizarea de forme de reliif, microclimat, circulatia apei, tip
de sol, vietuitoale gi activiteli ale omului (exploatareamaterialelor de
(onstructie,caresunt rcflectatein peisaj.LuJ|c e reurilor,indifurentca
seafld la munte, in dealu-ri,campii,datoritarelafiiJorfunclionalece se
slabilescinhe apd din r;u, p;'Ilza freaticalimihofa )i celelalteelemente
de mediu, dobandesc caracte stici distincte (spafii joase inundabile,
pddud de tip zdvoi, solwi hidmmorfe, atezdri 9i tercnuri agricolepuJine).
. [i.lt t iilr r u Mnt hy dl]r.r,/rrc,adicdse modificein spatiu gi in timp,
ca ulmare a schimburilor de energie gi materie dintre componentele
mediului. Se produc in mediu transformeri pa4iale care,insumate,
pot genera un tip nou. Rapiditatea evoluliei depinde de impunerea
unui Brupde relaliigenerdtede om. Astfel,la niveJlocal,seprodr-:ce
schimbdredmediului naturalintr-unul anLropi(,hec;nd Drin mai
multe faze de ,,ankopizare', iar la un nivei regional, e\tinderea
dqsertului Sahara,in detrimentul unitdtilor de rnediu vecine prin eliminareabruble a padurilorsi a savanei.
MODTFICARI
ITECENTE
ALE NIEDIULUi'l EIIhSTRU
Relaliile stabilite intre elementele de mediu nu sunt fixe, ci evolueazA,
facilitand acumuldri cantitative atat h nivelul fiecerui comDonent,cat
*i rn arsam blu . Ca urmare, qeproduc transfornu ri mai in Lei-petreptele
inferioare de nediu (pe un versant vale,localitate etc.), 6r ultariol,
in inteNale de timp mai lungi, pe treptele superioare, pdn hecerile
de la un mediu la altul (litoralul atlantic sau pacific din SU-A;spatial
subbopi(al; europeanelc.).Celcnai mult?trinsfotmdtis-aureatizalik
ul!im?lepaltu cincisccole,daLoitd
d?zool!driisoaicitllii
unane,procescare
a cuprinsheptdtintregulspatiuplanelar.Dar acgiunile
ohului
"-au
intensificat foarte mult in secolul al Xx-lea, in conditiite cresterii

MEDIUL iNCONJUR,4TOR

11

tr

('

(n)
\l z

'****'*'
f{d .6 {4 e r r e i q "Fq d _ m

demograficesi s-au exercitatprin: consum tot mai mare de

resur*e,
exrrndereaasezarilorSi insialatiilor economicein detrimentul
paouflror,patlstrtor
etc.,poluarea.diI sursediverse,a aerL.rlui,
aDoi
a sotutut.etc.,
acumul:ri tot mai importantede deseuri.
E\nnoerea sr ctlversificareaaseuarilor umane, a agri(ulfurji,
n
ramurulorlndustriale gi a retelei de c:i de comunicatidau
c1Lrs.
oe
suprarala lerrei, Ia modjficlri ale raportuilor dintre iegaturile
eiemenielor de medtu, determindnd transformaripartiale iLe acestora,
reflectater-npersai
teliminareaLrnorpaduri,spafiitirgiprin deslelenire,r
steper,rectiticdriale cursului riurilor sau a[e liniilo-rae tarm, aparjLia
diieritelor tipuri de cate.cultu agricoleetc.),.".p".t, ;;;;;;;;;;
fieorl specttice(marile oraSe,platformeleindushiale etc.;. Reversul
acestorase re ect; in afectareasanatafiioamenilor,redu(ere.l
reJLuselorde aptr9i de hran,l, micsorareapopuJatiilorgi chiar
disp.t_
nUaunor specnde ptantesi animale,scidereatertilitatiisolurilor;tc.
mondialevi?and.,dezvoltarea
durabila,.,
introdusein
, .r'rogramete
uInmeteoecenx,serruraleazd
toale dcesteconsecinte,
ddT'i accenfueaza
necesitatea
realizariiunei bunegoqpodariria futuror resurselor,core._
raevaluarea (resteriieconomice,
folosired
de tehnologijavan\ate5i
nepoluante,descoperireade resursenoi, un ,it- oA".iit
demograltce
sj.dlasezlrilotprotecliaaerului,a apei,.r solului,
"r'.i"ii.r"ii
com_
baterea.despJduririLor,
a de:ertificarii,
secetelo;
a
etc.Or, todtonces_
tealmptlc; qi mdi mult eforturilecomunealespecialjstilor.
care \ izedza
mediul si societateaumane.

_ECosrsrEMUL
_prrsAJUL
8E3gtIFlGEOSIS'IEMUL
f5le.termenultot mai des tolo5itpenLrudenumireaobiecfului
de
sfuotuatL,eograhej,
adic;_amediuluigeograric.
RepreTinta
un \i>
remgeogratlccompte\ redliTatp rinLr_oevolutie a retatii lor din fre
cele
9asecomponente, care ii asiguri mai multe caracteristici distincte si
dnu me:
- Esten\ sistefidescft,s.
Aceastdhesefurhreleverehtiile reciproce
- schimb(primire
de
<edare)de materie,en"rg;" aintr" eeo.iriiJli
srstemete
cu (are intrl in contd(tjintre inveli"ulgeograFcsr soaLiul
cosmic,lae\lerior,iarla interiorcu mdntaud,i nuiier] tu niu"tut._"i

.-

I
)

M EDI UL iNC O N I U R , {I O R

locatteli, intre aceasta9i unitetile de mediu vecine - o pddure, un

lac,alted)ezari,terenurilede LulturaetL.
- Are caIacler unitar fi organizat.Este alcdtLritdin cele gasecomponente (relief, ape, aer,viefuitoare, sol, om cu activit5lile sale) aranjate
in shucturi determinate de evolulia lor gi a legetu lor dintrc ele 9i din
interiorul fieceruia. Unitatea lor se reflecte h faptul ce orice schimbare esentiali in alcetuirea sau structura unui component atrage duph
sine modificdd in lan99i Ia schri diferite in toate celelalte,ajungandu-se
la transformeri proftlnde. De exemplu,la scaraglobaH, creqtereaponderii CO. in alcdtuirea atmosferei conduce la modificeri in aceastd
geosferdt:i apoi in toate celelalte.La scarl locah, apadtia gi dezvoltarea
unei agezdriduce in final la schimbareaunui tip de mediu cu altul, se
produc defrigareapldurii, niveldri, excavatiigi inHturarea solului in
spaliile construite, impunerea unei relele de drumuri, cartiere, uniteF
economice/parcud/ dar Fi cre-area
unor sursede poluareetc.
- Estctm sistemfuflcfioral. Ti conJerdcapacitateade a raspundecerinlelor din cadrul sllu od din afard.De exemplu, dezvoltaleaunui
orasimpune valorificareafor+eide munca din cadrul sau,dar si din
afard, folosireade resurseproprii/ dar ti din extedot valorificarea
(consumarea)produselor saleatet in cadrul lui, cat gi ln afareetc,
- Este h sistemier|rhizat.Evolutia De durata de sute de milioane
de ani a dus nu numai la rcalizareaheptatAa geosistemuluiterestru,
ci ti la detagarealn cadrul seu a unei rnultimi de subsistemedif te
ca mdrire, organizale,funclionare,carese dispun pe difelite hepte,
Un subsistem supelior impune celui inferior liniile generale ale
evoluriei, iar acestatransmite, inve$, elementele leSate de specificul
evoluliei. De exemplu, inh-un oraFmare (sistemsupedor cu proSrame
complexe de dezvoltare 9i functii multiple) exisH: centrul istodc gi
cultural, centrul administrativ catiererezidentiale, platforme indusbiale etc. (subsistemeinferioare care,la r6r1du11or,au alte subsisteme).
Acesteadin urma primesc odentari din programele complexe pe care
le aplicd in funclie de specificulconditiilor proprii fiecdruiaFi transmit oragului rezultatelecarese reflectdin diverse tipuri de produse,
constructii,amenajdriedilitare etc.
- Autoreglarea.Este fuAsaturace pune in evidente caracterul dinamic al relatiilor dinhe elementelesistemului. Aceastaface ca orice modificare de mai micd amploare, care nu conduce la schimbdri shucturale, sd fie ant ate in timp, astfel incet sistemul revine la o forma
aprcpiad de ceainifald. Inur-rdarealuncii unui reu h debite mari determine modificdri in fizionomia sistemului (ieducereasuprafelei de uscat
in detrimentul celei acvatice etc.). Retragereaheptatd a apei in albia
minod conduceIa iefacereaspatiului de u,scatal luncii, dar intr-o forma

13
apropiatdde situa,tiaante oara (esteposibil ca unele microdepresiuni sA fi fost umplute cu nisip, iar unelc digud sAfie erodate).Cand
relatjiie esenFaledintre elementelesjstemului surt modificate profund,
autoreglareanu semai rcalizeaz6(estecazulsistemelorantropicecare
inlocuiescsistemelenaturalein spatiul caroras-tlu impus).
l r rl .i i l i ri i

ReprezintAun sistem (comunitate)de organisme(plante,animale)

legatede un spaliu geograficcarc se constituiein mediu fizic ce asi
gure infAptuirealanFldlor trofice (circuitede materiesi energie).
I
|

r lr r r
- ".

ii

I tD.4 ,
tt,..fr ,

i.

""/-|

I
tt

vr"p.i
!..

I
lt

'"

ll
h.^r
ttd.""r.r,d

ou

i1;fi"f-l
l_:!r:lg11l

F[ra$
i-,-ii;,..,.",,,..6-l

Ca lrrmarc,ccosistcmul
cstealciiLriipc de-()paftc din Lriocr'n()zi
(rrganisrrclc),iar pe dc alta clinccoiop(nredirrldc viatll),inhc rlc
exist6ndrelatiidc intcrdcpendentil
cu gfad diferitdc colnplcxitir
i(.in
lui.
frlnclicdc miirimcaecosistemu
similn.ccll gcosisteirul(sist('m
9i ecosistcml irrc caracteristici
dcschis,binc organizat,
strLrcturnl,
urlitilrsi ierarhizat),
dar'intrcelc
existl diierentc:
(do i conlponentctnt: in |:ati,viat:
csfu,
o l'ft)"_f/r/cl!//l
-.cosisfu'/,rrl
pcn
tnr
.ccnsta),
pe
cADCI
goosistem l arc cnracterpolistruc
condj!ii
9i
tual, in careceletnsc componentc(lcci si viata) au roluli insemrrir
te in iunctie de sistemulde legdturi carese realizead tre elc;
i,tt 1.o1
ptitllcazdilaat ellr ttthla li, lrrolqr(cleexcnrplu,
ccosishnt
tipul de sol,umiclilatea,temPeraturile,tipul clercc; ;i pantaci..) c.rc
sunt necesareorganismek)rce{ populeazdsaucareinflucnt('nz;ivi.ri.r
ln geosisfem
se au in !ederetoaterela!iiledintr('clemcntc
acestora.
gi componente,dar a c?lrorimportanti se ierafhizeazi;
sernlizeazipe bazadeosebirilorin olga- itnrhizarcaccosistcnltlol
nizarea,stlucturarea9i funcfionareabiocenozclLrf,
pc candicrarhizaren
realizeazE
in
functie
a geosistcmclorse
dc mirimca gicvolutialor (pla
netarS,regionali, locald).
a relatieiorganisme conditii
- ccosisttul rcLcdsitualiadc l,ro,rc,.rf
de viath, pc cand geosistemul,indifercnt de rang, reprezintarezrltanta unei cvolutii de duratd.
l -i l l

i. li

l ri i

ReprczintAo por,tiune de la suptafata scoarteitereshe,a cdrei i{dtisare

9i alcituire reflectdrezultatul dintr-o etap5 de evolutie a unui geo
sistem.Spre deosebircde geosistem,careare o dezvoltaremultidi
mensionald(spatiul de interferentape mai mr te directii a compo

74

MEDIUL iNCONJURAIOR

nentelor fizice, biotice, antropice 9i timpul), peisajul, ca teflectare a

sa,exprimx dominant (ii suprafate) o situatie de moment. El prezintd
mai multe caracteristicii
. Milrimea suprafeleipeisajului este variabild (de la cAtevazeci sau
sute de metd patrali, ca in cazul peisajelorcu mlaFtintr,lac, vulcani
noroioFi,sat etc.,pand la nivel cosmic- PlanetaAlbastrx).
. Unicitate|. Aceastaexp me sintetic combinarea doar a unui numdr de elemente ce au ro1 semnificativ in geosistem (un lac glaciar
din Alpi, defileul Rinului, Delta Dunerii, vulcanul Etna) etc.
. Ofio|enitntea. Esteasiguratd de existenta unor elementeprincipale repartizate uniform in spaliul pe care se dezvolte peisalul
(Canionul Colorado dezvoltat inh-o structur:i tabuhie; phtourile vulcanicedin vestul mun,ilor Harghita-Gurghiu; oragelerivierei fianceze,
ergurile sahadene).
. Dinanicll. Reda rezultatul evoluliei relaliilor dintre elementele
principale ale Seosistemuluisi, din secolulal Xx-lea, al inteNentiei
antropice(etapelerealizddiunei mehopole,alevalodficadi unei regiud litorale, ale exploatdrii unor zecdminte de petrol ir Marea CaspicI,
Imk etc.,toate redau o succesiunede peisaje).
. Fizionomia,
Este caracteristica
prin carese ,,exprimd" un peisaj.
Unul saudoud dintre elementelegeosistemuluiimpun peisaje(un lac
esteasociatcu luciul apei, formaliunile vegetalede pe margine sau
careies din aplj marile o(asepdn constructiiimpunetoaregi o retea
de bulevardelargi; c.impurile petrolierc cu mullimea instalaliilor de
extraclie,depozite,dar 9i cu terenuri degradateetc.).

T'IPUI{I DE MEDII 51 PEISA]EGEOCRAFICE

P ET E R RA
Evolutia relatiilor dintuecele gasecomponentemajore ale mediului
a condusla individualizareaunei mulfimi de uniteti ale acestuia,cu
dimensiuru,structurd gi reflectarein peisajdeosebite,careseinscriu
intr-un sistem ierarhic. Prima diferenliere a acestoraimplicd drept criteriu componentacare reprezintdsuporful de care sunt legateprin
genezegi evolulie, 9i anume medii pe uscat,respectivmedii i1 bazinele
marine 9i oceanice.Urmeazi, in cadrul acestora,grupArile zonale,
determinatede factorul climatic,gruperile pe verticald,generatede
extensia reliefului montan, si gruperile azonale, caracteristice influenjei locale sau regionale a celorlalli factod de mediu, intre care omul
are un rol esenlial.
nirNC ,Ar.tiL,LN,lLl)I1
fri uscAt sl
PtitsAltLlt cAItAc I []ils I Icll

Padurea amazonim;

Mediile de pe uscat desfegoarape 29% din supraJataP:manhrlui, fiind

prezentela toate latitudinile (mai alesin emisferanordich).
Medir.rlpidurilol ecuatoliale
Dafigurare.Se alld de o parte 9i de alta a Ecuatorului, in medie pAnd
la 5 gradelatitudine, cu o extensiedeosebitein America de Sud ftazinul Amazonului, Podigul Guyanelor,nordul Podisului Brazilian),
Africa (bazinul fluviului Congo, litoralul Gol{ului Guineii, estul
Madagascarului), Indonezia, Filipine, Malaysia etc., la altitudini de
regtrlhpAndla 1 000rn.

l\'lFl)Iut. tNcoNll-rRAToR

I
L

o"
uJ

\,2

re
'E

3
'R

3
EX

9", s .

E5i

el E .1

*::9:a

ri

t,

uf
le

E= E;!
6

Ees e

E =; =: =
6d6dhi

i====

El E e'
6dd

-9

p
6

E
g

;e.
?;

lffilrxu
mwl
ffi
K1

76

Masivul Kilimandjnro

MUDtLT L I NCONltJtt,\TOR

C0rcctcrlsf.ic
ilc.hlct'oriLor
di: rrrrrdirr.
Climatul are lm rcl esenlal, rcmarcandu-se pdn constanta, in timpul anului, a valorilor temperaturjlor
(25 28 "C), umiditltii (peste85 %), 9i a precipitatiilor (1 000 3 000mm,
cu regim aproapediurn) etc. Cdldura gi umezealafavorizeazdalterareachimicA.Ca urmare/ aici se dezvoltescoa4ede alteraregroase,
bogdtein o\i7i de fierci aluminiu,sLarcisi coloane<onrere 1raPaLani
de zahdr),iar pe raurile mad, praguri pe care se fomeazd cascade
renumite. Vegetatia este reprezentat?l de pidurea luxuria td, .arc
imp md caractedsticaesentialea peisajului.Cunoscutdsub numele
d,eseh.)as,
hlllaea,bosanes
etc.,pedurea are o distdbulie etajatda elementelor vegetale9i arbori gi arbusti cu valoareeconomici (arborele
de cauciuc,arborelede cafea,arborelede cacao,palmierul de viry de
ulei, acaju, abanosul,palisandrul, mango, arborele de scortigoare,
bambusul etc.).
t\It I il|t i tl( Ir( ..nl'.In muntii din zona ecuatodalecaredepdsesc
I 000m altitudine.lemperaturile
suntde I0'C la I 000m si di 0 "C
la 5 000 m, precipitatiile devin din ce in ce mai puline la peste 3 000m.
Ca urmare, pAn?1la 3 000 m, degi vegetalia este abundentS,scade
num?lrulde speciigi inillimea copacilor.La peste3 500 m altitudine
trecereatreptatede h pajigti cu tufe inalte la paji$ti cu
se realizeaz?l
ierbu scunde,iar in final la stancerie,mu$chi,licheni gi chiar ghelari
(de exemplu,in muntii Kenya gi Kilimandjaro).
Modifictui locale de mediu gi peisajeva ate apar ti pe versanlii
masivelor muntoasecu orien6ri difedte in raport cu directia domindntaa maselorde aersauLagurilede varsare;Le
flur iilor (Amazon,
Congo,Niger).
Unele linuturi din zona ecuatorialesunt destul de populate, iar
suprafete
importantede padure(maialesin Asiade Sud-Est)
au fost
defrigate,locul lor fiind luat de cultu de orez, manioc, arbo de cacao,
arbori de cauciuc,bananierietc. Ca urmarc, in timp, ln acestelocuti
s-au produs schimbdri ale mediului Fi respectiv ale peisajului
(padureaecuato al2lesteinlocuitd de un mediu antropizat de culturi, pentru ca, ulteriot prin abandonareaculturilor, sd se revine la
un mediu natural,altul decatcel initial,ln caresemai pesheazesechele
ale interuentiei omului) . Schimberile sunt mult mai profunde in regiunile de term, unde peisajulestedominat de amenajbdpoftuare,apoi
in spaliul intens populat cu mari oraseod cu mari artere de comunicalie modemizate (Transarnazonianul).
Mcdirll gi pcis,lielcdin regitrnilehopical-urnede
cu douiianotimpuri
).'.ttsu,1tlr
20
(Ame
/
intre 5 9i de grade latitudine
ca Centrale, estul
Braziliei,India, Indochina,China de Sud-Est,nordul Australiei si o
mare parte din Africa Centrala,de la Oceanul Atlantic la Oceanul
Indian), dar regional poate ajunge gi la 3G-35de grade (Argentina,
sudul Africii); cuprinderegiuni de cAmpie,podigud,lantud de munti
nu prea inalli, in carepeisajulse impune fie prin pddud, {ie prin formatiuni ierboase.
an I'[lrt isli.ilalntlotiltrr',?crrr|r/irr.Facparte din zona caldd gi au ca
specificclimatic succesiuneaunui sezoncald gi ploios (temperatud
de 20-25 'C, peste 7070din precipitaliile anuale, de 1 000-1 500 mm,
umezealabogatd,de 75%),cu altul cald 9i secetos(temperaturi de
10 20 "C, precipitalii rarc, sub forme de averse),inegale ca durata,
ceeace serdsfrarge fuIevolutia peisajului. Solurile au acumulari bogate
de oxizi de fier, aluminiu (culoarea roscatd sau violacee) sau de arg A

\-

77
(culoarenegricioasA)9i, fertilitateascizutd. Raurile au debite foafte
mad (revarsdriFi inundatii) in sezonulploios, si debitemici (raudle
mici seace)in sezonuluscat.SeiiregistreazAalterdri chimice,spehre
in suprafala, alunecdri de teren in lunile cu intense umezeale si
lorentidlitate
la a\er-elcdin perroddele
formelede relief
"ecetoa5e.
specificesuntpedimentele,inselbergurile,platourile;formatiunilevegetdlediierd in fun(tiede cantitJ!ilede api (e rezultadin pre(ipitatiisi lungimeain t e r\ d lu lu i\ e c e t o 5A. mjn d o u ; s e imp u n ir p e iia i.
- peisajulpddurilortropicalecarel9i pdstrcflzd
Jiunzcle(2-3 luni de
secetd,insA rezeNele de api din s(t atenueazi uscdciunea)din vecintrtateapedudlor ecuatoriale.cu o alcdtuiresi indltimi mai reduse,pe
m;suradep.)ri,lrii
dedtcstra: d ir elev d*pr'u]'d..fdddh l r fnl,i i, ( are
inainteaztrin lungul raudlor cu debitebogate,in linuturile degetice
aflafe la latitudini mai mad (Nil Fi Niger)j
jltl pddut ilar at f tnzecilzdtoare;se alldin regiwrile unde defici- peisa
tul de umiditdt e d p ro v o . a t d c e r5 t ad d a p t a i (in \ c c in a t a t e d
l,:dure-galericpc Amazon

, \pbatdrl hinierc de rrprafatl

- pcisaj lddurilor musolicc(lndia, Asia de Sud-Est,pe tirmurile

Amt,riciiCentrdl(li c5lespecifitregrunilnrunde se prodLrcmusoni.
ll,'ile bogdtedin se./r'nulde rara i.igura
'ufrcienterezervede dpi
in sd, iolositeinirlteNalul cu uscdciune.
VegetatiaestebogaHsi denae,
cu arbori gi arbugtide in:lltime rcdusd,din careseridicd ils: sicopaci
.,rreating 10-15m; e\iit,] spuLiirprcci.rrepentrLr
t.rlit.rrilelemnirlui
($antalul,abanosul,teckul)j
- pcisajuldc sIuatd, alcdtuitdin speciivegetalexerofilecu ineldmi
care uneori ajutlg la cajiva meti (specifictinuturilor secetoasemai
mult de patru hni). AcoJounde pLoilesunt frecvente,existdsi pelcuriLle.rrbu\li
s,rurrboriLu IUllimc ftdLr\a,rJdJLiniprofundesi (iengi I'uiine.rl..liuind,, \or,)dni .rpl!rtizdl,l
(;n Atricde\ist,,1
sdvdne.u
baobabi,savanectLacacjj,savanecu palmieri, iar in Ame ca de Sud,
savanecLrierbud inalte ti arbori rari, numite Mmpos,i^Brazjlja,llanos,
in Venezuclaetc.);
- pcisajaatltroliz|tc. Sunt caracteristiceregiunilor unde presiunea
antropicd este relativ mare (mai ales in centrele de exploateri de
minereuri, diamar-rte,
apoi pe litoraLetc.).

:'-.
lnos (sav a) in Venezuela

Sava1aus.atn (Africa)

18

Mediu deqertic ln Israel

MEDTUL iNCON'URATOR

Medii 9i peisafedin regiuniletropical-uscate

DctfiFrr"r.- Ocuptr suprafete{oartemad, intle 15 9i 25 de grade
latitudine,uneori paneh 30de grade(in nordul A{:ricii,de la Atlantic
gi pAnhla MareaRo9ie,apoi in PeninsulaArabia, Irak, Iran, o bund
parte din Pakistan,India 9i Podigul Mexican; in sudul Africii, in
Kalaiaii in Americade Sud,in Atacama,centrul gi estul Australiei).
Predomindrcgiunile joasede cAmpie9i de podigurij seadaugeunele
masivemuntoase(in Africa, in Iran, Afganistan).
CarLtct|
isficil(.flcforilol
rl: rn'rllrrdepindde climatulcaldti uscat,
cu mad vadalii diurne9i precipitaliianualesub200mm, cu o distdbutie neuniforme.Vegetaliaaproapecdlipsegte,speciilede plante
prezentandmulte adaptlri (cicluvegetativscuft pe inteNalul de
dupd ploi, dar cu seminterezistenteln lunga pedoaddsecetoase
reddcinilungi 9i adanci,frunzereduse,mici,ftecventtransformate
in spjni etc.).La fel de sdracdestefauna,careare o activitatenocturnd.Majoritateavlilor sunt seci;raudlececoboarddin munri i9i
pierd rapid apaprin evaporaregi infiltrare. Numai raurile foartemari
(Nil, Senegal,
Mwray), cu izvoarein regiunicu precipitaliibogate,
pot traversade9ertul,ajungAndin oceansauin unelelacuri. Specifice
sunt intinderile mari de nisip (ergurilesahariene),
campurilede
pi,eue(hamade),
mrflti cu versanliabruptjFipoalede grohotig,vArfurile asculiteizolateetc.Vantudleputemicegenereazh
furtuni de
nisip violente,caretransporteparticulelefine pe distanlemari.
'liyuriladcn&lii ti pcirntr
propriu^zis4
undeprecipitatiilesunt sub 150rffn/an
- DeFerturile
ti cadln catevaaversela intervalemari de timp (sunt Fi ani lipsili de
ploi); seremarcdmasede nisip cu dune de dimensiunimari, cempuri
de pietre,vegetafiafoartesaracd(atevaspeciide graminee),
cruste
de sdruri rezultateprin evaporarcaapei unor lacuri ln depresiunile
ln careDanzafreaticdseafldla adancimemica.
sedeslagoard
- Selftidegerturile
la hecereadinspredegertcdtreEgiu(savantr
nile vecine
sauregiuneasubtropicale);
aicicantitatea
de precipitalii estede 300-350mm, iar ploilecadanualgi mai legulat,vegetafa de sezonareierburi, arbugtiti plantes!.vler.te (bfusacuaccacii
din nordul Saharei,brusacucactacee
dinMexic, catingabraziliandet ,\.
Veib mai mari au apeh sezonulumedgi aeiguldconditii vitregepentru existentaunor asezarimici.
- Munlii din regiunile
de1crtice
selidi.e perll h 2 000m deasupra
general
acestola.
nivelului
al
Amplitudiniletermicemari,datorate
valodlor ridicateziua gi negativenoaptea,detemind dezagregdr
pe versanlicu pantemari, lipsili de vegetatieti folmareamaselo!
de grohoti9;precipitaliilesub 200mm/an fac ca vegetalia(ierburi
gi unii arbugti)sdfie legatdindeosebide albiile vdilor 9i de bazaversantilor.
(pinzadeapdseafd laadAncime
- Oazele
micd)Fiodilema, at apdpermanentsauin ceamai mareparte a anului, constituiemedii favorabile agezdrilorumane9i culturilor de curmali, leandri,arbori de fistic
alimentatiei.In regiunilecu exploatbridepetrol
9i alteplantenecesare
qi gazes-aajunsla artificializareaantropicea mediului, peisajulfiind
dominatde construclii9iinstalatii(nordul Libiei,Ambia Sauditb,Iran,
Kuweitetc.).

MrrrrUr iNaoNiuRAT()R

:ris si ter.nuri in cultura h

- muntan dn Sardinlr

Medii subtropicale
Desfdsurare.Sunt co centrate la latitudini de 30-40 de grade, mai
dle\ injurul \,4;riiMediterane.
in re\tul SUA,rn Chile,AtritadeSud
gi in sudul Austaliei, regiuni intens populate.
Cantcteisticilefactorilor ddmedl, sunt influ entatede specificul climahrJuisi de pre-irurea
arfropicaindelungrta.
Climatulare un se,/nnde
vara calde (4-6luni) 9i uscati (temperaturide 20-25"C), cu frecvente
masede aer tropical gi unul de iame umedd (in +5 luni cadeceamai
mare cantitate de precipitalii, sub forml de ploi torentiale, din celeS001 000 mm anuale), r6coroasd(temperaturi medii de 5-10 'C) {acilitate
de prezenta vanturilor de vest. In munti scad temperatudle, cantitatea
de precipitafii,.ede,,\olt; \anturi localecare.rntreneaz;
lie.rerrere
(mistralul,inFrar..!a,
bora,in Croatia),fie aer cald (Sarfa,4ra,in Chile).
Existdphdud xerofite, cu diferite specii de stejar (de plutd, pe terenudle
umedejde sl;nca,peceleuicaleelc.r.pini (.,mdriti;i' de 5tep;),ccdri
(de Liban),eucalipli (Aushalia)si arbugti(fistic.oletar laur;tc.).
I )iltr'tt!it i rtyiLttnlt
:i lilt t i tlL pri:;tt1
- PcisajultufdriFwiLar
rercfiled.etip nacEtispe ldrmudle de vest ale
Mediteranei (cu mdslin, stejar de smncd,roqcov, palfiier plnc),ftigana
(arbu9titeposiin Grecia),.qar,/igir
(in sudul Fran-tei,cu stejar,carmaz
si rozmarinin Spania,cu palmierpitic rn Marocsi Algeria),c,rlrnpar
(in Califofira), xatton (predominant cactusi, arbuqti Fi arbori, izolat
in Chile), scral (Australia,cu eucalipli pitici gi accacii).Reurile sunt
scurte/ au pante mari Fi o scurgere influentate de precipitafiile
torntialein sezonulploios, cand tansportd cantitlli insemnatede
aluviuni; in sezonul cald a debite reduse sau seacd.Pe versantii
munlilor, rar.r se produc dezagregari,
iar in sezonulumed, tndeplrtarea rapide a solurilor qi a materialelor ce-l acopertr prin
sphlareainsuprafald,torentigi alunecdride ieren.Seaiungela crearea
unor peisaiedczoianle,asallLlmitele,ndli?rd.- ,.parnirnirrirele,,,cu
ravene/torenti 9i suprafetestancoasein uIma spalarii solului.
- Pcisaielc
spaliLui mantM-lito ll. Presiuneaumanh exercitatAde
multe vreme a avut repercusiunjin alcdtuireagi structura mediului
natural.S-auinregistrat:t?liereaabuzivi a pedurilor,insolith de accelerareaproceselorde erozjune sj degradareasolur.ilor; dezvoltarea formatiunilor arbustive pe locurile defrjtate, dezvoltarcade ageziri urbane
mari, mai alesin lungul litorah ui oceanicsaumaritirn. in afara instalaliilor gi a amenajdrilolpo*uare, se afl6 o reteade statiuni turistjce si
balneomadtimecu dotd , porturi gi illfrastructura ce modi{icd mult,
uneori total, caractristicjleiniliale ale tdrmului.
- Peisijulsubtropicalroktandealtitudine,! de jnfluenlele omului
se reflecti in diverse staliuni de odihnd si turism; aici, parcufile natinnale\i rezervdtiile
naLurale
au dest;\Ltrrrel.lrga
- lci-aiulainpiilorpirnorr/dre,carea
-ujerit trarstornari profunde.a5tfel incat ies in evidenld terenut'jleagricole,metropolele,platforme industriale,dar si o poluareimpoltanta,degiexistdun cadrulegislativfoartresever
Mediile si principalelc lipuri dc peisaje
.lin regiunile telrrpelrteproprilr-zise
DesfdFurarc.Seinlidtdin latitudine infre 40 9i 60 de gade, mai ales
in continenteledin emisferanordicd. in cadrul lor se includ cdmoii.
dealuri.podi.uri,d,rrsi irnportrntelanturide munti,ceedce deiermind o rnarevarietatede medii si de peisaje.

tn

.i.I rmp6diu6 nd e mmE=rc e

Modram! i anuaria pd piblror = r42 hi

I'iduri d(] f.rg (Romania)

i,.e-&,.

Siepa cultivati

Cancteristicile
factorilorde ficdiu. Marca intindere a continentelor
in longitudine, ca Fi desfdgurarealanlurilor de munli au imPus separareade reBiuniin careconditjile climaticesunt di{erite (in vecindiatea tdrmurilor oceanice,in inteiorul continentelor,in lanturile
muntoaseetc.).Acesieasc res{rangin sPecificulvegeta}ici9i soludlot
in scurgereaapei raurilot in dinamica Proceseloractualeetc. Zona
temperati are unul dintre cele mai mari Srade de concentrarea
agezdriloromenegti(multe netroPole), poscdeinsemnater:esurselin
subsol;aici s-a clezvoltaio industrie di\'ersificatS,intinse suPralete
agricole,clar9i o poJuaredeosebiteetc.Ca urmare, mediile naturale
sipeisajeleau sufcrit modificdd in alcittrire 9i structur2i.
Mcditl tc1tryefitoct:dnicjse alle in sPatiile continentalevecinc
la latihldjni de 40 55de grade,av6ld o dezvoltaremai mare
oceanelor,
in regiunile de campie si dealud (in EuroPade Vest)9i mai restransi i;dreptul lanturilor de mtnti (Cordiliei, Anzi), care constituie
baricrein caleamaselor:de aer.in EuroPagi in America,climtlblandA
cu veri ricoroaseii ielni plecute(circa800 1 000mm Precipitalii)asigurd o vegettlliebo8ati (Piduri de foioasein care fafiul, carPenuL,
gorunul predornini, pe soluri fertile).ln estul Asici, vara, circr. alia
masclor'deaer dinsplc ocearldX Precipitatiibogate,iar iama ceadjnspre continent di aer uscatsi rece.
Scurgereaapelor re(rilor se va caracterizaPrin clelritemad in
-cu
sezonL preaipitatii(iarnati Pfjmivafa in Europa,vara in Asia de
Est) si debite nrici in celelalte.Fiind intcns PoPtlattr. aici condiliile
natlrralcau fost profund translofmatein medii 9i deci peisajede cr.rlagezarl
ntLmetoase
turi agricole,zone portualL',inclustrial',
de
rnediu/ care se
condiliilor
in muntii inalti s-a impus etajarea
pajigtile
(la
coniferc,
reflectilin peisaicleP?idtrilor dc foioas.: poale),
cLrasczdri9i activitdli
alpinc (pc creste),dar si ?nsPalij clePresionare
ccorlonliccdeosebitc.Activit?itilc tlrristicc, chjle de comunicalie 9j
aseztrrile('ir1Franta,Scotia,Cehia.SUA, Canadaetc ), iiltroduc o notb
dc antropizaresubordonntiln1cniineriiechilibrelornaturale,mai ales
carcocoP; sPaliiintinse
ir1parcurilenafuraLe
.ortirrctTldfu.
Sedesfi$oardin pArfilecentralealeconMdii tar4)cral
tinertclor,la distanlemai mat i in raport crl oceanele,fiind dc celemai
multe ori ircadrate de sistenle dc mlrnfi inalii (CarPati,Caucaz,
L-limalaya,celedin Extremtl Orient etc.),careimPiedici Pitrunderc
maselor de aer'oceanic-Cea mai m:rre desf;stlrareo ar1din esh
Rom6nicigi pAndin veslulChinei,aPoiin Amedcadc Nord (podigurile
din cenfiul SUA 9i al Canadei)si Americade Sud (Ar8entinn).Climahrl
secaractclizeazipin frecvenlamasclorde aercontinental,Polarqiarctic, precipitaliipttine (sub500mm/an)ti () accentuarea seceteiinsecde murli inal-ti
toa;elecentralealecontinentelorsauin celefurcadrate
Sepot dilcrentia trei subtipuri de mediu carcimPun Peisaieapartel
. McLlitlsemiatidcvtteisaic
caresea{ldinvecinb
dcstcPiiFisil'rastcpii
p.ldLrrilnr
de ioioasc,tlnde m.ri.rjung.l.rbeinfluenteo'pdnice
t,rtc.1
mm dn,care(.1dmdi .llesPrirnavard).
prccipilrtiide 450-501i
(n.iBur,)
Secetele{recvente,temperaturilemari vara gi.oborate iama Permit
o vegetalieierboasacu speciide gramineexetolile (sfepaeuroasiaticd,
patnpasrlnryeiltinian,preerianotd anrcricanl),lacarese adaugAarbuqti
Solurile cemoziomicefertile au facilitatinlocuirea acestorformaliu.1icUJiver-c( ulturr dgri.olc rceletn.liillsemndte/one cLIcerealcde
pe Clob). Peisajutuiagicol i se adauga cel al ora$elorqi agezirilor
iurale, cu concentriri de refelede cii de comunicatie

1
27

Gobi (Mongolia)

CtaYiul Cobi (Mongolja)

. Mediul arid temperat,rcflectat de peisajul degerturilor din Asia

Centrald(Kara Kum, Kdz6l-Kurn),China, Mongolia si Marele Bazin
din SUA. Clirnatul arid are ierni reci cu temperafuri negative, ved
lungi, calde ti uscate, inhe care sunt intervale scurte cu precipitalii
reduse(sub 100mm/an). Pedoadavegetativedureazb1-2luni (martie-mai), cand se dezvoltd un numdr rcstrans de plante xerofite (rogoz,
ierburi lepoase,saxaulul alb gi negru) cu adapteri numeroase.
Peisajul major estecel al cdmpurilor de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari, cu microdepresiuni cu eflorescenle saline, culmi
deluroasesaumontanecu versanli dezgoliti Fi vdi seci.Altpeisajeste
legat de veile importante 9i depresiunileunde penza fteaticdse afld
h adancimi rcduse, vegetalia estebogatd, iar aFezadle9i culturile agrj
cole sunt jmportante. Orageleinsertulatese afle in lungul v6ilor cu
scurgerepermanentS/dar gi la contactuldeserturilorcumuntii (unde
existdizvoarecu debitebogate).Localtetile suntlegateprin drumLLd,
unele avand o folosintdistodce.
. Medi l telnpefitrcce.SeafH la latitudini de 50 60 grade gi aparline snor fagii de frecerela regiunile subpolare(in nordul Americii
de Nord, din Scandinaviapand in Sibe a). Sunt fiecventemaselede
aer arctice9i polare. Iemile sunt lungi si au temperaturi negativece
coboarl sub -30 'C (in Siberia,la Oimeakon,s-a inregistratminima
absolufi din emisferano|dl,cl;-77,8'C) 9i zdpeziin strat gros,iar vele, mai scurte,au temperatudpanAh 20 'C ti ploi rare.Peisajulp ncipal este dat de pldurile de coniferealcetuitedin molid Fi pin, in
Europa,brad, zambru si zadi, ir Sjberia,molid, pin, zadd si tuia, in
SUA qi Canada(taigauasibeianA gi pddureade coniferecanadiane).
La latitudjnj maj mici, coniferelesunt in amesteccu pddurile de
foioase.Aici, conditiile climatjcemai blAndeau diversificatpeisajul.
Existb ageze(i ingirate in lungul drumurilor transcontinentale
(Transsibe anul in Eurasia,magistraleledin Canada),exploateride
masd lemnoasd,combustibili sau rninereuri, suprafetecu pilguni gi
terenurj agricole.In munli se impun peisajulcresteloralpine gi cele
mai extinseDarcurinationale.
DcsfiiFuwe Fi cnlnctl'tistici.Exista in nordril Canadej, Alaska,
Groer-anda, extremitatea nordicd a Eurasiei gi insulele arctice,
Antarctica- regiuni cu un climat ioarte rece,ztrpezipersistente9i
gheatb.Au fost jnfluenlate de activithtileumane in micb mdsurd.Se
disting doud tipurj de mediu in peisajecaracteristice:
. Mediul subpal (dc tundfi), prezentin extremitdlilecontinentului nordic. Secaracterizeaze
printr-unclimat cu sezonde iarne foarte
rece(temperaturisub -30 'C, dpadd, v6nturi intense)9i unul de vare
cand temperaturilese pot ridica la 10 "C, producend topirea pa4iah
a zepezii; precipitalii reduse (sub 400 mrr), carecad frecvent la schimbareaanotimpurilor.
Peisajulde turdrd estedorninat de ierburi, mugchi,licheni mesteceni
pitici, s:dcii pitice, merjtori, afini etc.Existd un relief glaciar (circuri, vAi,
platouri) 9i pedglaciar(rauri de piehe, avalange,mbri de piehe etc.).
Inundaliile (vara) favorieaze desfAgurarea arealelor rrldgtinoase.
A5ezirile sunt mai putine qi concenhatein regiurd cu resursede sub
sol (pehol in Alaska, cdrbuni gi minereuri in Eunsia), in cele cu pal'isti
sau la tdrm (seimpune peisajul fiordurilor). Deci caracte sticile mediului natural se pdstreaztr,influentele antropice fiind limitate.

22

rltEDIL r iNCONIUR-{TOB

*iR

r(
|{

Stniiamet o Vosbk, Aniarctica

Plaji in staliulea Manraia

. Mediulpolalglacilr seafld in Groenlanda,in insuleledin Oceanui

Arctjc giinAntarctica, [iind cel mai recede pe Pdmant.Temperatudle
medii lunaresuntnegative,valodle celemai scdzutefiind inregistrate
ia statia Vostok (-88.3 "C) in Antarctica;doar in sezonulde vare, in
unele zile, temperaturiledevin pozitive, provocand o slabdtopire a
zdpezii. Precipitaliile sunt numai sub formd de zdpadtrcare,prin tasate,
se transform2iin masede ghealece ating in Antarctica9j Groenlanda
grosimi de peste2 000m. Local, deasrLpraghelarilor se ridicd creste
si varfuri de munii pc versaniii cdrora,ir scurful sezonde var{, se
dezvoltd c6tevaspecii de licheni, mugchi etc. Fauna este rcdusd Fi
reprezenhtede unelespeciidepds?lfi,morce,urcul polat lrr linuturile
arctice,Fj pinguini, i1rAntarctica.AgezAdleomenegtisunt putine, qi
doarin tinuturile arctice.hr Antarcticaexisthdoar staliwi de cercetlri
gtijnlificeapa4inandSUA,llusiei, Australiei,Marii Britanii etc.9i,din
qi l<omaniei.
2{106,
I'lilN( ll' A l I t l Nilrl)ll lN I l^ / lNI rl. i ()( lrr\ Nl( I
BazineJe
oceaniceacoperb71'X'clinsuprafa!aferestrh,ocupandmarile depresiunicreatede iactoriitectonicj.Pe ansamblu,esteun mediu
omogenin carese imbin:l trei componentenaturale: apa, rclieful gi
vieiuitoarele.Seadaugi, pentni parteaextedoaraainveligr uideap.i,
amesteculcu aerul, realizat pdn vahui, curenli, apoi pbtrunderea
luminii gi, irltr-o masura difedt:r de la o regiune la alta, intetvenlia
activitblilor antropicein zona litorald, platforma continentalh(activitdli portuare, exploatdri dc petrol gi gaze) sau in lungul rutelor
navelor.Viata este componentade mediu carereflectSins[marea 9i
inlluenJa celorlalte(indeosebilumina, dinamica gi salinitateaaper,
panta qi alcdtuirearelieftllui submersetc.),oleind ceamai netb dile
rcntierein subtipud. Sc disting:
. Mediul litotal.Se alle in vecinatateatermului, pe o parte din 9elf,
unde existacondilii bune de lumina, aerarea apei,datorite dinamicii
achve,gi o marevarietatede plante gianimale.Separareasubtipurilor
esteimpusd de deosebiriregionaledetemperaturi 9i salinitatea apei,
de directia de manilestarea curentilor oceanici,de caractedsticile
reliefului submers(netedsau s6ncos, acoperitde nisip, mal etc.).
Un loc aparte revine activitalilor economicegi constructiilor din
lungul lirmului, carede multe ori produc rnodificdri ale condiliilor
de mediu pe termen diferit, cu reoercutarein caracterishcilebiomasei.Un rol nefast il au poluarea cu produse urdustriale (indeosebi cele
rezultatedin exploatareagi prelucrareapetolului), activitAtileportuare,deseurile'i npelerezidurle(rre ajLrngir1apa marii.

MEDIUT

iNCONJUITAJ'OI.i

Aitti in arhipelagal Maldive

b) Mediul pelagic.Se desfesoarein stratul de apa de la suprafata

mdrilor 9i oceanelorin care p5trunde luminai este bine oxigenat
datoritd valurilor Si conline un numtrr mare de vietuitoare,care fie
cAplutesc(Iitoplancton,zooplancton),fie ce au o mobilitate proprie
(nectonul);in cadrul seu se separesubfipuri cu caracterzonal:polar
(unde intervine qi prezenlabanchizeide ghea!d),temperat,tropical
9i regional (interventiacurentilor de ape reci sau calzi, deosebiride
salinitate,unele influente createde poluare etc.).
cl McdiuLabisll. Octlpa ceamai mare parte din OceanulPlanetar,
desfegurandu-se
lntre fundulbazinelor acestoragi limitapane h care
petrunde lumina. Esteun mediu afotic,cu salinitate9i presiuneddicate,temperaturi tot mai sc:izutein raport cu adancimea,o biomasd
caracterizatdprin speiiputine cu numeroaseadapteri. Deosebirile
zonalesunt cauzatede valoareafemperaturii apei in straful cuprins
intre -50 m 9i -100 m (de la 20-25 'C in zona tropicald,Ia -1 "C la latitudinile polar). La adancimi mai mad de 100 m, mediul abisal
devme aProaPeomogen.

HAZAITDENdfURALE SI ANTITOPICE

1.::aerabilitatea pune in evi'

6-tt pericole potenliale calEpot
st rtectezeslnitatea, sNpedcli
rr< viaia Fi sn produca pagube
Rjscul rcprezlnli nivclul pro0Ei1 al pierdcrilor dc vieli omeEsj, al numanlui de rfni$, al
lEabdor ce pot fi aduseproprierLrr 9i activitaFlor economicede
cbe un fenomen natural sau
E -- de fenomenelntr lf anumit
hr ii intr-o mumitd perioadn.

Societateaumand,cu diversitateasa culturald, economicd,sociald9i

politia, a devenit una dintre celemai semnificativefo4e cale influenleazdnumeroaseproccseimportante de pe planetd (la nivel local
Si regional, cat qi global), unele avand consecinteasupra mediului
transpuseadeseain hazardegrave.
II AZARDT-JLE
NATU R,,\t,E
Hazardelenaturale sunt manifesttrriextremeale unor fenomene
nafurale (cutremure, fuftuni, inundatii, seceteetc.),carc afecteazhviala
oamenilor,societatea9i mediul inconjurtrtor.Cunoasterealor permite
gandireagi aplicareaunor masuri adecvatemenite se fmiteze, pe de
o parte, efectele(pierderi de vieti omenegti,pagubemate ale gi disiruged ale mediului) si, pe de alta, se permite reconstrucliacat mai
rapidd a elementelorafectate.
AtuncicAnd hazardeleproducdistrugeri deamploare (pagubede
pesteun milion de dolari) si pierderi de vieti omenegti(celputin 10
pe$oane sunt ucisesau 50 renite),ele sunt denumite dsz4sflssau cn
tastrcfenatuwle.Efeclelelor sunt atat de mari, incat capacitateasocie
tdlii de a reactiona numai pdn folosirea resurselor locale este depAsi$
(de exemplu, seisnele puternice din Indochina din 2005,marile inundatii din Europa din 2004,2006,tornadeledin SUA in 2005etc.).Ca

r
24

r ii a) : il L l , . i . t i ! l r t l , - r ! . i i ) r i

Artoshadi prabqiti in urma

unui crtremur dc pAmAni in
orasul Kobe,Japonia

..s
Tsunamiln sudulAsiei,

urmare, slrrt necesare intervenfii rapide la nivel national gi internallonat,

in fimclie de geneza lor, hazardele nafurale se grupeaze in:
- hazardeendogene(actlunea este generata de energia provenitd din
intedorul planetei; exemplu, cuttemurele si eruptiile vulcanice)j
- haardeexogme\geteratede factorijdirna fici, hidrologici,biologiciei(.).
I lazarrir' :-'rirlurprre
. Cuhemurele de pimant sult migcAribruste ale scoartei care dau
trepidatii cu un impact puternic asupra agezddlor. Anual se produc
pe Glob pesteun milion de cutremur,dar numai o mica paite din
tre acesteapot fi consideratehazarde.
Cele mai numeroase si mai puternice cutremure se produc in lungul contactuluidintre plecile tectonice(zonelede subductie).
Trepidaliile seismiceduc la fisurarea,distrugerea9i pribugirea
cledirilor, la mad pagube materiale si pierderi de vieli omenetti.
Undele seismicepot sd declansezealunechd,prlbusiri, aparilia sau
rcactivarcaunor falii, formarea unot valud u asenumite tsrndfii (2005
- in OceanulIndian, 2006- in sudul Oceanului Pacific)etc.
In tara noastrd,cele mai putemice cutremure se inregistreazein
reFiuneaseismicxVrancea(cutremurele,carau determinat numeroase
pierded de vieti omenegtis-au inregistrat la 26 noiembrie 1802,10
noiembrie1940Fi 4 maftie 1977).Alt regiuni seismicesunt in Banat,
in nord-vestultdrii, ln Transilvaniaetc.
. Erupliil vulcanice sunt hazardeleendogenelegatede energiile acumulatein lezervoarelesubteranede matedetopif:ice determind
ascensiuneaacesteiala suprafald unde dh lave, cenug;lvulcanici,
ftagmente de roce 9j gazefierbinfi etc.
Cei mai numerogigi mai periculogivdcani activi de pe Terrasunt
situatiin zonelede subducfiedin jurul OLe.rnuluiP,rciii((,.Centurd
de Foc a Pacificului") 9i de-a lungul riitului djn OceanuLAtlanticgi
din parteade esta Africii. ExistAFivulcani locaLizatiin jnteriorul pl6ciLnrtectonice,
in loclrrilein cnres(oarl.l terestra
esiesubtire(insulele
Hawaii).
Vulcanii activi prezintd un pericol permanent penhu tocalitdlile din
apropiere, pentru chile de comuricatie ti terenudle agricole de pe versantii acestora(InsulaMartinica, Indonezia,Hawaii).
I r,| r...r!Ir(" r: ,.r,1,1-rr:
'

Eruplievulcanica

. Hazaldele georno ologiae cuprind procese care produc

degradareaterenudlor, distrugereasolurilor 9i transformareaunor
suprafe,teintinse irl terenuri neproductive sau slab productive gi, uneon/ vlcrlme omenegtl,
Acestehazardeau condifii potenliale de dezvoltarepe circa36%
din intinderea continentelot mai ales pe terenudle fuiclinate din
dealuri, podituri 9j munti. Tipurile de hazardeendogenesuni:
- Aha ecdrile,carereprezjnteprocesede mjscareale rmor masede
pamant sub actiuneagravitatiei,in lungul unor suprafetecu plasticitate ridicatd prin imbibare cu apd. in tara noastri, cele mai intinse
areale cu alunech se inteLlesc in Subcarpati, Depresiunea colinarl
a transilraniei,fodi5ulCetic,fodi"ul Volbor ei ;i in flisulCarpatilor
Orjentdli.AiLis-auinrgi5hat frefl entdishugerialecladirilor;i t;ilor
de comunicalie (1970,2004,2005,2006).
- PrdbuFirile, caresnnt deplasari rapide ale maselor de rcci pe versantii abrupli pdn cidere liberA, rostogolire etc. Seproduc in regiunile

\l a i d n i r l N c o N l IrR r\l o ra

eade trEndjn provincia

Ganiu, din decembrie
: JatoraH unui puienic cus. a disrrus o suprafarl de
-0 000 km, modific:nd total
(localnicii nunind fenod ,,munlii nefgeau") 9i a

\-t moarteaa peste200000

::eri .lc Doroiqi grchotit

st 2005,SUA

25

temperate,subpolare 9i etajeleinalte din mun,ti la iiceputul primdve i

(alternanle ftecvente ale inghetului si dezghelului). Local se constate
9i pe versanlii munlilor din regiunile degertice sau pe falezele inalte.
Ca ur:rnare,prdbugidle reprezintd un factor de dsc pentru locali6!ile gi ceile de comunicalie din acestereSirmi (de exemplu, defileele Oltului, Jiului, in 2005 9i 2006).De aceeaeste necesardprecizarea
stdrii de vulierabilitate a diferitelor suprafete de versant pe care fenomenul se poate inre&istra.
- Cwgeile de floroi ,i grohotis'4 carese produc in urma imbibdrii
cu apx a depozitelor de matedale de pe versantii cu pantd mare despedurili, mai ales din regiunile montane si deluroase.
Declangareacurgedlor de noroi in Subcarpati sau de pe versanti
din tinuturile tropicale gi subhopicale esteinsolitd de disbugerca cbilor
de comunicalie, a locuinlelot dar si de producereade victime. Versanfii
haldelor de steril din vecinxtateaexploaterilorminiere sunt afectati
de curgerile de noroi sau de nisip extrem de periculoase.In etajul alpiO
curgerile de grohotigpe versanli dishug potecileturistice,cabanele
si alte constructii.
- Aztalan;ele,hazard,enaturale carereprezinteun pericol pentru
populalia monhne gi pentru turigti. Deplasarearapidl a zipezii (viteze
de peste 100 km/h), care se face pe versantij abrupli acopedli cu
zlpadd, estefavodzatdde ninsorile abundente,de schimbdrilerapide de temperaturdce determindtopireabruscea stratului de zepadA,
sau de pe*urbare a echilibrului zepezii prin trepida.tii (ln Alpi,
Himalaya,Carpatietc.).Provoacddiskugereavegetalieipe suprafala
pe carese produc Fi/uneori, victime omenegti.
. Hazardeleclimaticeti hidrologice sunt legatede procesecarese
produc in atmosferd 9i in apa gi care sunt insolite de pagube mate ale, pierderi de vieli gi chiar modificAri in peisaj. Intre acesteaseinscriu:
- Ciclotlii ttopicali, caresunt furtuni violente, dezvoltate intre 5 Fi
15gradelatitudinenordicll gisudicl, ceau vitezealevantului de peste
118km/h. Suntnumite ,,wagan" (hurricahe)
in OceanulAtlantic,,,taifun" in Oceanul Pacific ti ,.ciclon tropical" in Oceanul Indian 9i pe
coasteleAushaliei. In localitZrtile
de pe litoral provoacedistruge la
toate construcliile gi in alcdtuilea vegetaliei, precum Fi victime umane.
- Totnailele, care srnt vanturi ce au un caracter turbionar 9i care
se produc pe continenteintre 20 9i 60 de grade latitudine nordic:l 9i
sudici (de exemplu,in SUA). Au infaliqareaunor coloanecu aspect
de palnie intoarsd Fi o vitezd a vantului cuprinse inhe 60 9i 400 km/h;
antreneazdcantitali mari de pmf (de aici culoareacenutie), distrug
aproape complet constructiile, pomii Fi vietdlile lntehite.
- Secet4,care este un fenomen de duratd, fiind caracterizat plin
lipsa precipitatiilor Are ca efectemicsorareadebifului raurilor, a rezervelor subteranede aptr,producereadeficitului de urnezeali in aer qi
i1 sol, uscareavegetaliei qi cultudlor agricole, rnoarlea animalelor qi
sdrdcireapopulaliei etc.
. - hrufidotiile, carese produc in luncib raurilor la debite foarte mad.
In tara noastre, inundafiile dintre anii 1960si 2006au afectat aproape
toate rAurile (rnai alesDmArea, Siretul, Somegul,Muretul Timigul etc.),
fiind prinhe cele mai putemice din ultimii 100 de ani. O parte din
pagube s-a datorat extinderii necontrolate a vehelor satelor in luJIcile raudlor, precum gi neintrelinerii digurilor de proteclie.
. Hazardele oceanografice cuprind hazardele care afecteazd
litoralul continentelorqi insulele.

,1

r
I

zo

NTEL'IUI INCONJURATOR

Inundalii in lunca Duirii,

Aisbergurile (uriase blocuri dc

gheale desprinse din calotele
glaciare), se in adreazd 9i ele in
aceasti categorie de hazalde. Pot
fi lnmlnite de nave la latitudini
medii pe circa20%dinsuprafala
oceanelo' pot afecta circdatia
maritime 9i stabilitatea platf ormelor marine petroliere.
Ridicarea nivelului Oceanului
Planetareste legati de tendinla
genraH de Incilzire a climei 9i
reprzintd un hazafd global, de
lrmge durate, cu conscinlegrave
pentru zonele de trrm (inundarea canpiiloa delteloa a con-

Un incendiude padure(SUA)

2006

- Valtdle de peste10m ineljime produsede furtuni, caresunt periculoasepenhu navigatie, pentru localit;tile de pe ldrm gi pladormele
petroliere(MareaNordului).
^ Tswlafiit caress t yaluri uriaFe(,,valuri de port") produse de
cutremureleputernice.erupliile vulcaniceti alunecdrisubma ne de
proportii. Sunt frecventein OceanulPacific,dar uneori 9iin Oceanul
Indian, OceanulAtlantic Si in Marea Mediterane.Pentru reducerea
efectelordezastruoase
pe !6rm alevalurilor tsunami au fost infiinlate
sistemede alertarea populatiei, sistemecare functioneaz| pe baza
datelor transmisecu ajutorul satelitjlor(de exemplu,ale areapopulatieiin dprilie2005in P.rciiiculdc Sud
- El Nifio, care esteun fenomen complex care se manifestaprin
incallire.l anorm.tli. la srpratata, d npeLorOceanului Pacific,caie se
deplaseazddinspre partea vesticl spreparteaesticda lui sub impulsul unor masede aer calde.Ploduc pe litoral secete,furtuni violente,
inundatii gi cicloaneputernice.
- LaNiiia,carere rItAin sectorulcentral-estic
al OceanuluiPacific
in uma recirii apei (vanturile de estimping candtAli mari de ap21calde
de la suprafala oceanului spre vest, locul apei calde liind luat de o
ape mai receprovenind din adAncuri).Ca urmare,se realizeazdo circulatiemusonicda aerului dinspre oceanspreuscat ce provoaceploi
puternicein Tndia,Tndorhira,Arhlralia.
. Hazardelebiologice
- Epidemiile provoactt imbohdviri in masll ale populaliei, din cauzai
unor agenti patogeni (virusud, bacterii, protozoareetc.). Cele maii
glave maladii sunt transmisede lSnla (malaria, febra galbend),rnuscal
tele (boala soFnlui), peduchi (tifosul exantematic).Mesurile pre-i
ventive cuprjnd vaccinareasi educareapopulaliei, phstrareaigieneil
in gcoald9i in familie, izolareafocarelorde declanqarea epidemiilor,
combatereaagentilor purtAtori.
- Inpaziile ile ixsecte(in specialldcuste),produc pagubein agriculturd (Africa, Asia, estul Europei gi in America de Nord).
- Inceniliile natwale, provocatede descdrcdrileelectricedin at-i
mosfera sau de autoaprinderea vegetatiei uscate,determina distrugedl
dlerec o lL e lo r, a le s u p ra f e t e lo rimp ; d u riL e . c o n s t ru ( t i i e t ( .
I

N1lili. LI \ CO NI UI { ^! _O R

::.la.ea solu.ilor ( Dakota

'..:d,suA)

-lr i

a l c p loil( r ic ide

HAZARDE ANTROI'ICE SI TEIINC)L()GlCIl

Interuentia omului in naturd se face direct, in scopul utjlizarii elemenlelorcadrului naturdl(,lctiviUtiagr)(ole.miniere,indushiale,de
constructii,de transpo*, amenajareaspatiului),9i indirect, prin conflictele militare (cele doutr rizboaie mondiale din secolul al XX-lea).
Ca urnare, cu exceplia unor rcgiuni nafurale (Arctica, Antarctica,
unele zone degertice,ale pedurij tropicale,taigaua),in rest pe Glob
existd o altemanld a mediilot modificate de activitdfle umane si unde
s-auinregistratdiversehazardeantropice.
. Degradarea soludlor. Este o urmare directe a exploathrii
intionale a potenlialului edafic prin practicarea unei agriculturi
abuzive.S-aajuns la diminuarca fefiilitdtii solurilor, dar gi la distrugerca
sa pdn activitdti (economice, construclii sau luctdri) ce au favodzat
torentialitatea, spdlarea areale, alunecad de teren etc.
Potrivit evaluerilor efectuatede institulii specializateale ONU, proceselede degradarea soludlor sunt evidentepe circa2 milioane de
hectare,fiind legatede: eroziuneaprin apd (56%),eroziuneaprin vAnt
(28'l").degradareachimicd (12%),degradareafrzrcl (4"/").Circao zecirnesunt terenuri puternic degradate(in Asia, Africa gi America de
Sud, unde s-aprodus o cresteredemograficdmare,9i o accenfuarea
decalajuluidirltre numhrLdlocuitorilor si posibilitateade a-i hreni),
carear necesitainvestitij loarte maii pentru a fi recuperate.Peste10
milioanede hectarcsunt distruse,gi practicirecuperabilepentru acti
vif?Iiiagricole.in ceeace privesteterenurilemedij 9i incipient degradate,in lipsa unor mdsurjagrotehnice,acesteavor aveaaceeagi
soartd,
accentuAndproblemahranei.
Dcgradarcasolurik)r apare9i in urma despdduri lor neralionale
a
9i plgunatului exccsjv.In istode, GreciareprezinH un exemplu de
clegradarea pdoanturilor sale incd din Antichitate,din cauzaunor
defrjgiri exageratesi a unui pdsunatexcesiv.In secolulal XX-lea,la
feJs-a p rod us 9i degradarea terenurj lo r in Sahelgi ln savaneleaflicane
prin suprapaluiat.
Irigatiile facutei11modnerational,fdr:la se line seamade conditi
iLepedoclimaticcspecifice,au provocat salinizareasolurilor (ca, de
exemplu,in CAmpiaIndului, valeaEufratului,nord-estulBrazilieietc.),
sau excesulde umiditate.
. Reducereabiodiversitifii. PeTerra existb circa 1 500000 de specii
de animale gi 500 000 de specii vegetale.Dintre acesteain ultimele
secoleau pierit 400-500de speciide anjmale (peste1 000 aflAndu-se
in pedcol de dispadlie) si catevasute de speciide plante,ca urmare
a de{rigdrilorexcesive,a desecdrilornerafionale,a pegunafuluiintensiv,poluerii, vanafului excesivbraconajului,colonizirilor catashoJale
in continuarea acestuiprocesde distrugerepoate
etc. Desftrgurarea
duce la compromitereavietii pe planet:
. Hazardele industnale. Hazardeleindustriale includ accidente
(explozii, incendii, poluare) declansatede om, cu sau farA voia sa,
emisii de substanlenocive si depozitareadegeudlor care afecteaze
solul, apa 9i aerul.
Calmul atmosfedcgi inversiuniletemice, in depresiunisi pe vEile
adanci,conducla stagnareasi acumulareapoluanfilor gi la realizarea
1111Or
Concentratii pe culoasc.

T'
MEtUUl, iNCONJUFATOR

Duisburg, Germania

Acidentulprodusla Bhopal,in India (3 decembrie1984),

eliminarea1muigaztoxic (izocianatde metil),proveninddela o uii
de pesticide,s-a soldat cu 6 500 de victime 9i linbolnevirea all
10 000de persoane.
Exploziadin 10iulie 1976a unui reactorde
uzina chimicdde Ia Seveso(Italia),urmatd de scurgeride dioxind,
semenatmoarte Fi maladii ln toatd valea Brianza.Ca
ComunitateaEconomicxEuropeane(actualaUniune Eurooeand)
adoptatin 1982,,Dircctiva
Seveso",
careinventariaza
80desubstM
chimiceconsideratetoxicegi a carorproducere9i stocaresunt
unor reglementxrispeciale.
. Hazardelelegatede transporturi.Irecventaacestorhazarde
estecorelatxcu cregterea
demograficd
explozivigi cu dezvoltarea
economico-sociaH.
pe cca15milioanede kilon
- Transporturtle
rutierc9ederuleazd
de drumuri modemizate,la careseadiugx imensareteastradald
a9ezdri9i drumulile nemodernizate.Accidentele rutiere din
rezu.ltapagubegi victime sunt determinatedeivitezaexcesiva,
mul bxuturiloralcoolice,oboseala
la volan,dificultateatrageelo!
anumitezone,defectiunialenrijloacelo!de kansport, calitatea
lespunzltoarea drumurilor,supraaglomerarea
acestora
etc.
- Transporturile
feroui.t/e,Pereleauaferoviarl (circa 1 600000
- dominate de arteretranscontinentale,cu lungimi de mii de
metri - seproducuneoriaccidente{oartegrav'edin cauzavi
foalte mari de deplagare(pe unelemagistrale200-300kmii ord),
cultdtilor haseelor skibdtute, eroriloi de semnalizare.ln ul
decenii,catastrofeferoviares-au produs atat h $ri ln cur6 de
voltare(lndeosebiin India, Brazilia,Mexica.a.),catFiin tdri

Poluaa aemlui 9i a apei de cdtre

o fabdca de llertle din Bruswick,
SUA

(Germania,BelgiaF.a.).
- Tlansporturileflaoaleprezinte riscud mai mad tn cazul celor
dtime (tonaiul mare al navelor, uaele petroliere avand 450-550
tdw,lungimea traEeelor),in raport cu celefluviale. Celemai grave
cu cele mai mari consecinle sunt accidentele petrolierelor (pierdt
matedale, de viefi omenegti, dar gi poluarca apei).
- Trahsporluileaeriene.DeFisunt considele celemai siSure,in
dccidentelor
aeriene,pierderiJe
sunt totale.
. Hazardele nucleare. Sunt prcduse de rdsp6ndirea necon
a urlor substanteradioactive in afara instalatiilor nucleare (in cr
atomoelechice, ln unele institute de cercetareqtiinlifice), de

29
unor sateli,tiarti{icialicu propulsienuclearl si depozitateadegeudlor
radioactive.Ele iradiazd popula,tiati mediul inconjuretor gi produc
victime omenefti 9i pagubematedale(exemple:centralenuclearedin
SUA, Canada,Marea Bdtanie, fosta Uniune Sovieticd),cel mai grav
fiind cel de la Cernobil,in Ucraina (1986).

':tri din Golf

Kuweit, dupi

1.rrersp.tiului m.rnr prnr

.l:
.L

ffi.,w

:i.trI nu.lear drl1a eilnozie.

- r.il,26 aprilie 1985

Mediul geogafic esteur-Isistem complex in carecomponentele sale

(relief, apA, aer, viefuitoare, sol, oameni) se a{14cupdnse intr-un
angrenajde relatii dobanditein timp si pe trepte ierarhicedeosebite.
Indiferent de merimea unitdlii de mediu (intre local si global), orice
modiii(dred unor ele me n t ed in t r u n (o mp o n e n l. rl : t u t o n d u t e la
schimbbri imediate ori in timpi diferigi la nivelul celorlalte.Ast{el,
au rezultat medii naturale in stadii difedte de transformare.Acest
procesa devenit extrem de intensin ultimele secole,cAndomul, prin
tot mai multe activitdli 9i dispunend Fi de o bazetehnologici supeioard, pe care9i-a creat-o,a produs modificdri proftmdc ale elemenfelor
de mediu cu consecinleimediate, caracterizatein individualizarea
localdgi regionalAa fornelor de medii antropice(cu alccttueastructurii 9i funclionalitaliiudtelilor de mediu),dar gi cu multe consecinte
la scarhrnai rnare,afectandu-seintregul mediu pianetar.
Au devenit evidente,mai irlesdin anji'70 ai secolului al Xxlea,
unele problemeglobale,inire ciue cregtereademograficdexploziv;,
reducerearesurselorde sol si subsd, inegalitateadezvolttrrii eco
nomicesi a nivelului de trai, s?initafesi instrrlire,degradareamec-l
iLl
Luip ntr-o diversitatede modaliti!i elc. Fiind apreciateca vitale pen
tru viibrul omerliriigi al planetci,au fostiniliatcrnisuri si s-auluat
hotireri, in unele situatii destul de sevcre,mcltitc sl conduci Lao
folosire cat mai benefic?lpentrr om si naturd a spatiului terestrusi,
irl perspectivd,a celd cosFic. Aceastanu inseamn:lcil s a incheiat
procesul ce ilnplictr, la scartl dife th, evolutja rneclitlli si ch ne
intoarcemla ceeace a fost cu mult in urm5. Elcmentelecomponentclor de mediu vor suferiin corltimare modifictrri(sub imoulsul faclor,lornaluralis,ruurnJni),ceea(e v,rcorrdrrccl.rn,ri e,,,'lirtii,l,r .,1e,
regionale,globale,ale Inediului. Ele insi trebuic rrm:lrite pentru a
nu coiduce la momente de crizd. Degj deschise,evolutiile posibile
sunt numetoase,dintre caresunt de mentionat:
. pe plan local:
cpoluliaunot spalii ln carcsutll drschisccnricrcpentru exploatarca
rocilor de constructie(calcar,granit, bazaltetc.)ori a minereurilor dc
fier, cupru, sulf etc. Mediul natural (de p:rdureori de p59unc)sufcrd transformdri profunde prin defrigareagi deslelenirea,indcpirtarea solului, creareagi dezvoltareaexcavatiejsi a haldelor de steril pe
mdsuraexploaterii,poluareaaerului gi a spagiulLdlimitrof cu praful
rzultat in urma exploziilor, repetate,apoi a apei raurilor de citre
scurgedlereziduale,a{ectareaspa}iuluilocuit dinvccinihte de cAtre
undeleseismice(de la explozii)9i zgomot,creareade drumu , diver
se constructi in carierd gi in apropiere etc.Deci distrugcrea unrd mediu
Iocal echilibrat, chiar daci se aplice unele mesLuide protectie (de exeri
plu, cadereledin munlii Calimani,de la Bicaz,Costcsti;ceiede mar
murA din Italia, de minereud din unele siate africaneetc-)i

a'
M Et: I t i I

i N C a l N t L j t {A T O R

(Munlii CascadelotSUA) din 18

- erupliapulunului St.Heler?'s
1980a dus la modificarea conului 9i dezvoltareaunui crater
imprdttiereaunui volum imens de pietre,cenugh,vapori de apd,
si creareaunui val de noroi inalt de peste50 m, toate ducand h
J unor dsezariperilerice.ddr
trugerea!egetalreicareil a(operea.
la pierdereaa 57de r ieti omene"fi.In pre,/entsunt( onditii pentrr
eruplie nou;. In a<e"t.az, arem dea face.u oe!olutie nahtrdl)
cate omul doar o constatd;

Infrasiructurd tudstic5,
Chamonix'Mont Blanc,
Munlii Alpi

- eooluliaunor arii aLpine

faarte intllte (de exe]x.plu,in Himalaya,
Anzi, Kilimandjaro etc.), care suferA modificdri prin creg
numerului de poteci, a amenajdrilor pentru refugii gi tabere,
mai intAi a alpinigtilor, dar ulterior a turistilor, pe mdsura fizes
tehnice, tot mai multe construclii la baza spatiului alpin, dar 9i di
aspectede poluare a crestelorgi ghelarilor;
au
- eaaluliauneiagcziirillinietc Ltndeacliritdlile decxplodtare
(Romania,Marea B tanieetc.)se conlruntd cu: eliminareatrcpta
surselorde poluareindustriala,activitdlide conseNarea sPatiului
tei exploatdri(in unele situatii amenaiAdchiar cu caiacterturistic
muzeul extracJieiardezieiirl MareaBdtanie),reoiientareapopula
spre alte forme de activitate,crearea9i intre,tinereade Parcuri cu
sbrhciei
ractereconomic(in ldrile dezvoltate),dar Fi accentuarea
tru mulli locujtori;
. pe pla regiotal
- erloluliaspaliilornntincin cnrcscdczooltderploattuidcpetrcl,i
(MateaNoldului, MareaCaspicA,Golftrl Mexic. Golful PersicS.a.)
pr'incoistruirca de instalaliide forare,exploatare
caracterizeazd
forme) ti uneori depozifare$i a relelci de conducte de exPedi
pe plat[onra continenta]:t,amenajareade portu
hidrocarbLLrilor
instalatii c1eptimire ti transmiteresau prelucrarca petrolului (ex
plu foarte semnificativ esteMarea Caspici), construclji pe iirm
diversedstinafii.Deci,tnr medi! natural irl mare misurb ar-rtroPi
in carese aplic2lmisuri de pK)teclieindeoscbiimpofriva polutrtii

Plairormn de loraj in consfuclie in portul norvegian BergN, in vederca

rczervlordin M.rea Nordului

M EDI UI

'. Jf tsu n ,r nrA

i, c c h, lns ul a

sunami, Acch, lnsula

I NCt lNI t l{ / t lO R

31

ewlulia ldrmulli Pe insuleiAtabin si a Golfulul Pelslc- dinh-o zond

de degert cu agezdri specifice s-a transformat ink-o unitate de mediu
puternic antropiza*i, din cauza logisticii necesareexploatarii petrolului qi a gazelor naturale; au aparut retele de instalafii, orage in continue expansiuneetc.;
mediltluiin spatiullitonl in colldiliilepfoiluceii unui tsuna
- eooLutia
mi (de exemplu, coasteleJaponiei, spaliul indonezian 9i sudul
Oceanului Indian in 2005,sud-vestul Pacificului in 2006).Valudle
tsunami, rezultate in urma producerii unui seism important pe fundul bazinelor oceanicesau madne, provoac: in lungul txrmudlor la
careajung distugerea in grade diferite a construcliilor,vegetalieiFi
faunei existente,victime omenesti,modificareaconfigumtiei reliefului submerssi emercetc. Refacereamediilor (naturale,antropice)se
realizeazegreu, implicand costuri enorme.
. evolufiile globale - celemai importante sunt legatede climat
si de aDe:
Cllnn Terrei se apreciaze cd evolueaz6 intr-o faze de inceLire, care
urmetl./.1
rdcirii d in frp 1450-1850l .rnicr gldLiaLiune ). Itrceamai mare
mdsurdca estedetermhatd de modificeri aleponderii COr,CH' NO
in atmosfeld (din ardereacerbunilor, activitdti industriale, desplduriri
si drdercdlenx]uluielc.l,l.rcJre.e adJLrgieliminareade produsectorofluolo-carbon, vapoi de irpd etc. ,,Efectulde sere" este urmat de
incebireageneralS,modificarearegimului precipitaliilor,accentuarea
fenomenelorde seceulgi desertificare,schimberi importante in regimul
scurgeriirauriLo.sj in pozjtia limitelor dinhe zoneleFi etajelede vegetaiie,micqorareasrprafetelor ocupatede ghetari pdn topirea lot
urmatl de ridicarea livelului apei Oceanului Planetat de unde
numeroaseconsecinleasupra spatiuhri locuit din lungul termului,
asupraagriculturiietc.Strategiilegar-rdite
penhu diminuareaefectelor
acesteievolutii privesc reducereaconsumului de combustibili poluanli
,i folosireaurr(\rresurseenergeticeoi. imp;durifi etc.
Ap, este un element esenlial pentru viate. Din totalul de apX
folosit?i,cca 92'1,esteutilizat:i in activitdli din agriculturh gj industrie. Omul, prin udeleactiurli,polueazhmediul acvatic(introducemetalegrele,sirui, acizi,produsepetroliere,resturimenajere),
nuia suficientemisud pentru a impjedicareintroducereaapeloruzatein rauri,
lacu , panza freatice.Ca urmare, in unele regiuni carese confrunta
si cu sardciaqi crcgtefeademograficd,criza de apd esteo realitate.

DESPADLJRII(ILE.
I}ESEIITIFICAREA
SI POt-UAITEA
Actiunile care se petrec in mediul inconjurAtor duc si la perturberi
sedoasein evolutia 9i desfagurarea
componentelorbiotice,dezechilibre ecologice,afectandviala 9i habitatul uman. Cauzelece conduc
la creareade dezechilibresunt:
. extractiagi utilizarea iratjonale a resutselornaturalej
. dezvoltareadisproporlionattra LLnorramuri si subramuri economice (metalurgia,exploaterjleenergeticeetc.);
. suprapopularcaunor teritodi (mai alesin zona temperati);
. stocareade procluseale activithlilor antropicece constituieelemente perturbatoarein mediu (de exemplu,degeudle);
. despeduriri gi desleleniriabuzive;

32
. rtrzboaiele 9i experimentele chimice, nucleare;
. aplicarcanecoresprmztrtoare
de lucrAri agrotehnicece conduc1a
degradarea-olului (inmla-tiniri,tds;ri. \a r.tturari eh .).
Toateacesteaafecteazacaiitateaaerului, a apei,a solului, caresunt
mdide\ poludte.influen{ea./;
pro(csclc*eomuriologicF
caredc,/voll;
degraddri de proporfii, afecteazi desfdsurareanormaH a vielji pe Tena
gi provoacdmodificiri in mediu (despiduriri, desertificare).

Dctcrtificirea r.
inrcgistrat
ini.nsina.lour pirte a secollrlui
al XXta nr m.i trulte pirli din
rcgnurilc scmia.ide (hai ales in
S ahc l) .
Cooperarcapc plu international
este stip!lati dc ,,Convenfid
privind Cdnbaierca Deserti
ficirii" adoptati de O.N.U. in
1994,Iacare! aderai 9i tara noay
irA.

Reprezintdacriuneade inldturare compleG a pddudlor pe o anumite suprafali de teren.in scopul folosirii matedalului lemnos sau
pentru ca terenul sA poatd dobandi alte utilzeri (culturi agiicole.
fa\unat. cnn"trLr.lir,cai dl. comuni(atieet(.). Cnn\prinfeL \un:
numeroase - local se creeazd condilii pentru siroire, toienti
alunectrri,inmdatii, urmate de pierderi materiale si de vietuitoare
i,rrnepl,rnregii,nrl.morlific.rrr
aleronditiilordc mpdiu-i ,rlepeisdjelor
Tnultimelerreiset,'le,fondul lorc5tier
mnld i.rl,r t,Nt redU\, U, cl Duhr
,, iumat,rte,
dd(; nu chi.rrcu dou; trcimi.
Desp6dtrririlese rcalizeazeasthzi,la fel ca in trecut.pdn:
. nderc inlcntionatd(pentilL utilizarea unor terenuri)sd rccidclriald (prin neglijentd);
. fdkrcnpddttli llahfru.orstri (lemn de foc) 9i pentru prelucrari
(Lhorc5ted,
mobil;. c( lul,',/;,h.rrlicl-l()
. ifa(lili intl,litlnr. ttLini r. fll tuttrt.t.itltr,ni 41rrnlatrlo,.
In pre,/clts(.('\plo,rle.lr.1.
anu.tl.1.2 1,5mili.rrdcde m'dc m.ts:
lemnoas:l,in timp ce capacitateac1eregenerareestec1enumai circa
2,7miliarde m3.Defrigirile masivein rcgiunile tropicaleale Terreiar
putca determina o schimbareradical?la climei planetei, avand in
vcdereiunctiilc de regulatorclimaticsi hidrologicindeplinite de fondul rnre-tierm,,ndi.rlDc,riLi.cnnccpri,r
privihd n..cril.rl(.ri,croiir
Du nurnaia pidurilor reprezerltative,
ci a firtrcguluiclomeniuforestie:
actualal planefci,iar cxploathrilcsd fie insolite,concomiterlt,de reime\1,'c,rn-ii tiLl prin lcqi5latict.
l.lduriri (in mullc i)ri a(,'.rst.)
. It fid'tririh n tf,.'t,
lau 0hil' .t-tlltn t,dutltti jttio|iunt(micgorarea
vitezcidc scurgerca apeidepe versantireduceeroziunea
solulLLi,rclincrca unci pbrli din precipitatii pe frrnze si ramuti, ince
tinirea ritmului de topire a zApeziloretc.).
. Crcarea
hahljelorL)erzi,
prin reimpbduriri pc intir-rdericonsiderabile (lungimi de ordinul sutelorsau]niilor de kilometri, si latjmi pan:
in 25 50kml, Jrc rr \c,'p imlliedi\nrede\tinderiide;erhrrilor,.
riaree
unui microclimat carepermite practicareaculturilor.
' ' ,1 ' rl

Esteun fenomen complex de degradarea tercnurilor in zonelearidt

semiadde
rezultat din imbinareareducerii cantititilor de precipi9i
(lim. lt ic eq lo b rle ), t , u n e lca i t i v i L n .
laiii (ele c id ire (La l rn c , rl, / irii
l|mrne.Din cauzdde.Frliti(Ariise DroJuL:
. ililninu\rearezeraelor
deapiTin iol, in pAnzaIreaticd9i in rclcaua
de rauri, din cauzaunor pe oade secetoase
ildelungate;
. d$lruqftt4 .ou,'rLtluiucgctaldtn ,at,zt -cccti,
I.r"tualitl
degrudnrca
solului prin procesede eroziune si de deflagie(solurilt
se transforme in cruste, saiinizate gi alcalinizate,iar dunele {ixat
devin mobile).
Degertificareaeste intensificaft de presiunea antropica asupra
mediului exercitatiprin suprapopularc,utilizareanecorcspunzdtoare

JJ

P,-aj
s.""
Fl r,.,r"g.u"
.i dc l(n la OcncLcMrri

Crld!l d-" dercrtificarcpc Clob

a terenurilot dcsp:lduriri,suprapesurlatsi poluare.Teritoriilecelemai

afectatede dctertificarese afli in Africa, in sudul Asiei, in Ame ca
de Nord, Australitr Fi Europa.
Itoluareaare consecintenocivc imediate asupra elementelorde
nediu atat L1nivel local,c6t si global. SLrrsele
carc conduc la aceste
efeclcsuntdivelse,unelcav6ndcaracternafural,altele(ceLe
mai multe)
fiind impLrsc
dc.lctivjtitileomului.
Srtrsclcnalurala:
. exploziile solirreintense(determin?lcrestcrcaradiatiei ultravioIetecareajungepe s prafataterestrtr
diunind vietuitoarclor);
. aportulde pL beri rezultatedin dezintegrarea
meteoritilori
. furtunilcdc lrrafimpusedc circulatiamaselorde aefdinsprc
linuturiLcaride si semiaride,apoj. tomadelc,virtejurilcj
. cruptiile vulcnnice (iD atmoslerl si pc sol slrnt rhspindite in
cenuth, bombe vulcanjce,lave, diversegazc);

r,

..tr

"

ri

-i

:r ':.

t;

Numarul persoanelorafectatede dezastrenaturale (cuberrre, erupiii vul..nice,

-u n d .l i
re n pp-dl ' 1e\l
r
rcr.F ,l urp rr ,1, ' nfr^i .i
l d- 1000
-..1 F

M ED IU I i N (]oN JLJIIA TOIt

. gerurile prelungite 9i furtunile de zepad5;

. alunecdri,curgeri noroioase,giroiri, inundalii catastrofaleetc.;
. incendierea
pAdurilorsaua pegunilor
Surseleafitrapicede poluarea a mediului s-au multiplicat,
deosebitde agresive,pe mdsura dezvoltdrii societdlji.Divercita
industriei, a dus, pe langdexploatareanemiloasda resurselorde
sol 9i a celor vegetale, h resp6ndirea unei multitudini de subs
(solide, lichide, gazoase,radioactive etc.), cu grade de nocivitate
ate. S-au adeusat introducereain mediu a numeroaseconstruc
(jndustdale, portuare, de locuit etc.),oreareaunei relele de cai de
nicalie pe carese pracfcA un tafic intens,cu eliminarede rezid
unei agnculturl
agdculturi bazate
u-rSrasammte9r
diverse su
dezvoltareauner
clezvoltarea
Dazatepe
Si ctlverse
Pe insrlslminte
stanle pentru combaterea dllrnAtorilor. Toate acesteaau fost insofi
de acumulareade substanteDoluante,de inmultirea bolilor

sionale.de disconfortsi de instalaretreDtatea unor medii

in care omul, cel ce le-a creat,a devenit receptorul cel mai activ
degradhrii mediuJui.
Acr"tl constituie componentamedi! ui inconjurdtor in care el
mentelenocive se propagd rapid Fi pe spa,tiiextinse.Prin circula
aerului, particuleJelichide, solide sau gazoaseemiseintr-rm loc sr
repedermpristiatepespdtiimai mult sdumdi pu.m lntin.e.in
de viteza de deDlasarea aerului. de dimensiunile lor si de mdri
obstacolelornaturale (cullni muntoase) sau antropice (c
aflate pe direclia de propagare.Depresiunile gi culoarelede vale, s
de calm atmosfericgi ceade inversiunetermicdsunt favorabile
n6rii aerului incdrcatcu noxe.
Contaminarea aerului provine din surse careelimhd cantitlli
de praf 9i gaze(CO?SOr,-Hnetc.)9izgomot.intre acesteasunl t
centr1lele
bllbell fifte lezultatedin ardereaclrbunilor sunt d
si la distanlede 20 km, iar gazelepAnala | 000km); uzinrlt-tdcry
careseimprastiepe c;fiva kilometri,au
si Sazele,
{r.('(pLrlberile
jmedjat\
disconfort
acide Fi
chimice(cantillti insemnatede comp
(eli
de fluot clor,ne8ru de fum, sulI etc.);ci,'c larh autaoehiculelor
nJ COr, \O), SO):pdrticulede carbonsi hidrocarburi,produc
zgomot),0 efta drleritelor produse (in gospodArii, deFuri, fumul
ligardetc.).

Prjn absorbliasauinialareagazelorsaua pulberilot seajunge

imbolneviri grave,rahitism 9i chiar moarteavieluitoarelor;a

devine opacd(dupd turtuni de praf sau emisji de produse prin
combustibililor ori la eruplij vulcanjce),dezvoltareade celu d
(smog).Concentraliilemad de oxizi de azot,sulf 9i clorin aerul
in vaporide dpa,saude ploi.determinA
producered
unor solutiid
care, in contact cu vegetalia, provoace degradareaei (in ulti
deceniis-a manifestatindeosebila pddurile de stejar,fag gi
din regiunile temperate9i subpolare).Pe termen lung se prod
scddereacon,rnutului atmosfereiin q, cregterearapida a ponderii
fueonietc.),insofte de cregtereatemperafudi medii a aerului
1880qi 1980cu 1 'C, iar pani in 2050- estimativ - cu incd 2
degradarea stratului de ozon din stratos{erd, uimatd de mirirea
centraliei radialiei ultraviolete ce ajunge la sol, provocand
plantelor gi diverce boli de piele la om, inclusiv cancerul.
Degradaleaapelor.Vialasi activitalileomului nu sepot
Devdsare de reziduuri indusbiale

in lipsaapei.Fiziologic,omul consumtrin jur de 3 litri/zi, dar

sumulmediu pentru toateactivittrtilesaleseddic:l la aproape

MEDIUL iNCONIURAI'OI{

35

litri/zi, fiind foarte mare in regiunile putenic dezvoltate (SUA, Europa

de Ve*l.Japoniaet!.', si limitat ir celeslab de,,roltate.\4arii !onsumatod (siderurgia,cenhalele atomice,agricultura irigatd, activite,ie
gospodAresti etc.) sunt 9i factod care inhoduc in ape, continuu sau
accidental,numeroasesubstanlesolide,lichide,careduc la degradareamediuJui(produ.echimice,re,/idurirezultate
din prelucrarea
petrolului,minereurilor.
metalurgie,resturimendiere.
microorganisme
patogene/ape reziduale sau cu un conlinut radioactiv) prin contact
cu produserddioacLive
elc. Amestecdrea
apeicu ,tceslesubstanleo
facede nefolosit(din.auza modific;riiconiinutului.mirosului,gLrstu lui,culorii)de cilre om in alimentdtie
si in activitatile
sdle(apeio{
ce).Degraddrea
apelorde la suprdfdtamdrilor\i oceanelor
e\teaccentuatx pe rutele vapoarelor (mai ales a peholierelor), in zonele
platformelor petroliere, in porturi 9i ir sectoarelede litoral cu rafindrii.
Apele subterane,mult folosite de om datodtl rezervelor9i potabilitadi lor, sedegradeazaprin dizolvaredde substantedin rocileprin
catecircul6,prin intestdrea
cu produsere.,Lrltate
din ingraS6minte
Si din \oluliile impotrird daunltorilor agricoJi,prin ixploatare
abuzive.
Degiadarea solurilo!. Solurile, constituie aproape 30% din
(circd4 miliarde ha),din care terenurilor arabile
suprafala uscatL.rlui
le revin 1,5milioane ha. Presiuneaankopica tot mai mare in ultimul
secola determinat extindereasuprafetelorcu cultud, indiferent de
pante/ ceeace a favorizat eroziuneagi spdlareaodzonfurilor de sol,
Ia sciderea fertiltelii, indepirtarea plturii de sol pe terenurile pe carc

se efectueazAexploateri miniere irl carierd sau difedte constructii,

depoziHri de mate ale, irigalii necontrolate, care duc la excesde apd,
sau lucriri de chimizare ce pot accenfuaaciditatea sau bazificarea 1or,
vhrcareade produse petroliereetc.
Degradaria mediului de viati. \ eluitoarele constituie componenta
de rnediu care indeplineste activ cateva actiuni. Viefuitoarele iau din
celelaltecomponentede mediu elementeleanorganicesi organicenecesareexistenlei, asiguri modificdri la nivelul acestompdn schimbudle
de materie 9i energie pe care le mijlocesc, creeazeti intlerin inveli9ul
de sol 9i imprimd frecvent caracteristicile de bazd ale peisajelor terestre (padureaecualoria las, a \ a n d . t a ig a u de L c . i.la r; n d u l < a u ,
degradarea
mediuluipe spatiimai mici :au mdi e\tinseesteur5otita

36

!ra i )rj i

Pot.ivitistoricrlui ConsiantinC.
Gi scu,suprafalapadurilor din
tata no.stra a sc:izutft 3,8 milioane de heL_tare
in ultimii 200 de
ani, insunand in prezoi h jlr d.
6,3 miliodc dc hcciare.

de reducereanumtrruiui de vietuitoare si, in cazud extreme,de d;

padfia 1ortotald.Eruptiile vulcanice,inundafiile pe suprafelee
incendiile, schimberilegeneraleale climatelor gi evolulia activitali
solare,a radiatiei cosmiceau efecteimediatein mediu.
Cele mai insemnatetransformari s-auprodus prin activitadle umane
careau avut ca efectereducereasuprafetelor cu padui si pAsmi, polu'
area,imbohaviri, dispadtia unor specii si vadettrtide plante si am'
male (prin vanat gi pescuitabuziv), modificErigeneticeetc.
Ca urrnare,implicareaomului in medju a crescutde la forme simple (omul ca individ, in familie 9i in comunitatela nivel de agezare
rurald sau urbanE),laforme complexe(comunitatenationald,comunitef multinationaieetc.).Actiunile salealLcondus,direct sau indirect.la degraddriale facto lor si elementelorde mediu.
in ultimele decenii, omul a devenit congtientde consecinlelenefast
pe carele au exploatareaabuzivi si slab controlatda elementelors:
a rclatiilor de mediu, atat pentru el, cat Fi pentru societateaumanS
Ca urmare,a sporit treptat grija Pentru realizarea9i lnenlinereaunlr
spatiu optim de viale, munc2isi recreel,atat la nivel local,cat gi pe
intreagaplanetd.

l i ,r ri \rL r.:1:()R

f'F(ll i c,i ! l,'r, { ,i} \l \ ! l!{1,/r!,

lil i ."r
rI
:
,
,
iiif
-)irt
jl
i
ali t lr. I il. l, ' i i' . . 1 ;, ; ,
t!.l i j l l i

ParculNalional Retczat
(infiinlat ir 1935)

L\ \i

l -)i l i I

Reprezintdtotaljtateaactjunilor intrepfinse de om pentru p5strarea

echilibrLlluiecologicin limite normaLe.mcn!incrcagi chiarameli()rare:
caltelii factorilornaturali,dezvoltarcavaLorilormaterialegj spiritual
k)ateacesteain scopul asigur6rii unor condilii clc via!:l $i de munc:
tot mai bune pentru generaliilcactuales,iviitoareProtecljamedjulti s-a impus ca problemi a omenirii,ln strans:
Legdturdcu mondializareavietii economicc,cregicrcaspcctaculoas:
a producliejmondiale- indastriale,a ccleiagricole,a transporturilc)r
extindcrea relafiilor si a schimburilor economice internationale
Acesteasunt corelatecu cregtereaexplozivi a populaticj, cxtinderea
procesullri de urbanizare gi de industrializarc ti, rcspcctiv cr
spoirea cerinlelor de energie,materii primc, api, hrani etc.
( li\ \ 1 1 )rjii
rr)\51 ii\ ' , ^ lil \ - r' l|i
'
\-4ediilenaturale, nemodificatede om, sunt tot mai reshanscp
Tera. Ir asemeneacondilii a ap5rut, in mod fircsc, probler,ra currserodr:
maliului nat|uralsan a celui pulin mocli{icatde om. Ea se realizeaz:
prin misuri menite sd asigurepistrarea 9i, in anumite cazuri, ameliorareacalitdtii mediului.
Par(u_ri
na!ionale.farcunle n,rtinnaleprolcje.r/ahunr. flurn.
pei:riul.ln a.elca:iLimp.viTilrl,'riile pi'i \ i/iia:i -tudir rntr un medu
natural, nemodificat.In prezent/existApeste2 000 de parcud nafl(!
nale, int.-un numir de pesteo suttrde t:lri, insumAnd in jur de 38i,
milioane de hectare.Supra{atele1orva azi de la numai cetevahectare
la milioane si chiai zeci de milioane de hectare.
Printre cele mai intinse asemenea arii Droteiate se inscri[
Croenlrndi {47 milioanede he(tare,.WoodBtiJ7lo{4,5miliodnene
heclarc\,Gafesof theA/cfi. (3,36milioane de hectare),in America de
(fi.ecare
Etoshn,KaJlte
Nord, Kaldhari-Gensbok,
avAndpeste2 milioane
de hectare),in Africa g.a.In lara noastrdexistd parcurile nationale

iliii
i -r J rlinr itnre. citffva,,rozer
, :
-'ri!dtc", ,,parcurinatL'r.le"
$.
r.r.!.i cle siat" (llldurea
F _ :ncbl..!, de ltingl P,lris,in
'r'
\'.1o. Yoscmit din $rd'vcstL :-.{, in 1ti64i.a.), cstc nrii, nnulpar cnal i c
n ': : : :n 1 8 7 2pr
c- r r lufte, Yelkrwsnnle.

::- de .oll, Piatri CrAiului

Domogled, Valea Cernei. Retezat,Cheile Nerci-Beugnita,Munfii

llodnei, Cheile Bicazuluj-H59ma9,
Munlii Ceahliu, Mrntii Cdlimani,
Munlii Piatra Craiului, Murllii Semenic-CheileCaragului, Munlii
MIdn etc.
Parcurilenaturale.Sunt teritorii,m.rrmuli sau m.ripurin rntinse,
d.rrlocuite,in , arbe\ist.lobie(ti! e .rl;t n,rtur.1le,
cat )i .tntrL'pirej
du
c; piinaipal obiectiv o amenajareechilibrati, in spiritul troftc-iiei 9i
conservdrii mbdiului inconjuiltor, urirrhiiriilir-se menfinerea peisajului natural existent,precum si a folosinteloractuale,dar avandu-se
in vederereshangereaacestoradin urmA.
AsemeneaparcLrrin,rhrrail'ru to\l dclimit.lte)i m [.trdnodstrd:
lortilede Fier.Cradirlca
dcsubMunle Cid l('vind,Vunlii Afar.eni,
Munlii BLr.eBi.
Balla\4i.; a Brailei,Vjnatori-Nedmtetc.
Rezervatiinaturale.ConslaLr
in aredleterestre,
dcvatice
saumi\Le,
-de
dc\tinaFec.\hSen:rii Lmormectiiiai,rcteristicerle i iaG, car'epot fr
interesbotdni(,fore5tietzooloqr(,p.rleonioloeic,
eeoloeic.eeomor'
lologiL.cpeologi(
. limnologic,m.rrin.aLr
mirl. ahia; dacaauiost infi
intate numai pentru anumite elemente(flodstice, {armistice,speologice
elc.).dLested
ocrotei(.de frpl. intregulcddrunatural,fiind insapermi-4,de rctsula.
tu riimului.Inlinderea
prd.tic,rrea
lor nu alingede(it
rdreoridimensiunifo:rrterrlJri.In tdra nodslrasuni pesie850de rrii
Droteidte.din cdreLcd50%m roatiul monlan.
BezerVAtiilg.-Sllf&tlllce. Includ_s1lgrafe_te(terestre, acvatice sau
mixte), cu inlindedvariab-ile, destinate conservtrrii totale a fondu]ui
geneticautohton gi cercetdrilorstiinlifice de specialitate.Ca urmare,

38

M EO I L] L i N C O N J U R A f O R

Delta Dundrii

nu estepermisepracticareaniciunei alte forme de activitate,incl

sunt Dartei
a turismului.De regula,rezervaliileltiin
a Darcurilornationale,fiind inconiurate

tatea,functionalitatea
Frin;ii-6nta-Ior, cori

Strruia Liberratii,Ncs York

Dragonul de Komodo in Parcul

Nalional de pe hsula omonime,

ud a resurselor
e la reSenerarea
damentaleale biosferei.Ele adapostesccele mai reprezentative
sistemede pe intreagaplaneta.14le!{qo3F]ra, celehei alji.natr
desemnateca rezervaliialebioslerei(Retezat,Munlii Rodnei
Dundrii) sesuprapun,in maremtrsurh,parcu lor nalionaleomoni
Infiinlate incepandcu anul 1974,ca urmare a unui projct al
gramului Om-Biosfera,iniliat de UNESCO,au ajunsla un numdr
peste300,cu o suprafal2lde circa 170de milioane de hectare.
mqrrdial.In vcderea
Patrimoniulculturalsi natural
"- -+ ' ---.1-.
'alvgard,t
t.--!'
-1-vrlorilor culturdLe ndturdledeusebitede pe planela,L\LSCO
"i
ho6rat prin Conventiade la Granada(Spania)din 1972,identificar
si stabilireaPatrimoniului cultural si natural mondial.In consecin
cu celemai importante creatii umane si naturale,caresd fi e su
conseNerii gi unei proteclji din parteastatek)rrespective.
rt'nlc lqandiagra/,,Taradogonil,
inire aceslease in"criu n,,czdri
Mdli,
Bierian,
in
Romania),
orasc,rchi, mai alescenhul ist,
rn
(Mqrrakech, !n Maroc, Potosi,in Bolivia, Dubro-l'rtik in Cloeli?, Sar
i]t\erIler.), cnstelegi pa,rte(Schdnnbrum in Viena, Fontaineble4u,la
Pars), Uitetici,catednle,mdndstirL temple,sancf!4/e{Horezu 9i cele c
mdnbstiri avand biserici cu fresce exterioare din Bucovina, Mun
Athos in Grecia, Suzdal in Rusia, Lalibela in Etiopia, Machu
Iai Mahalln India\,slalui
si nont
rn feru. Angkorh CambodSia,
(S-tatja Libert5lii din Nw York, Menorialul Pecii din Hiroshima etc
Obiecti?elenaturalelnscdsepe lista patrimoniului mondial srutt, (
reguld, zone deja ocrotite (parcuri nationale, rezervatii naturale
Yellowstone (SUA), Iguaeu (Brazilia-Argentina),Serengeti (Tanzr

I
NTi]DIUL iNCONJUITATQR

Komodo (Indonezia),Marea Bader6de Corali (Australia),Delta

Duna i (Romania)
$.a.

MANAGIMENTUL MEDIULUI

ir.rcoNJunAron

modeme de depoluare

Domeniile ce trcbuie protejatesunt aceleaqicu celeafectate:apa,

aerul,solul,biosfera,habitatul, fiecaredinhe aesteacunoscAndmodificeri 9i degladeri care impun mesuri gi organizdri specifice,in
funclie d-eregiune,lard, dar 9i de factodi carc le-au provocat.
Apa. In cadrul sistemului ecologicplanetar, plezenla apej este
conditia indispensabildvietii, iar pentru societateaumand ea reprezinta acearesurs5naturald de caredepinde orice domeniu al activitdlii economice.Consumul de apb a crescut ca urmare a crestedi
demogtafice,explozieiurbane, dicerii nivelului de trai, modemizbrii
agricultudi gi extinderiisuprafeleloririgate,industrialzerii etc.Exista
pericolul degraddrii surselorde api.
Pentru protejareaapei, fie ea continentald,ma nA sau subterane,
se actioneazediferentiat.
- ln cazul apelor continentale sunt aplicate mhsuri asupra surselor
de poluare (industdald,a8ricole,urband)prin:
. tehnici 9i tehnologii nepoluantegi de combaterea poluAriii
. tehnici carereduc consumul de mate i prime pe unitatea de produs 6au carechiar elimina cantitateade reziduuri finale;
. instalarea de filtre antipoluante, decantoare,statii de epurare etc.
la unitati industriale specializatein produse chimice, pehochimice sau
ciment etc.;
. realizarea de instalalii industriale 9i tehnologii care sd micsoreze
consumurile ma de apd gi reintegrarea apelor epurate in circuitul
productivj
. folosirea ralionald a pesticidelor gi ingrdtdmintelor chimice; abundenla acestoramodificd calitateaapei;
. tratareaaDelormenaiere,

40

Oratul americd Piltsburgh, ua

dnltrc marile aglomerarii urbane
ti indusilialc alc Stal]o! Uniie ale
Americii, care,timp dc u secolFi
jumitate, e.a considerata ii una
djntre celmai poluanie zone dc
pe Glob, a cunoscut duFl cel de
Al Doilea Rlzboi Mondi.l, o
transformare radicall, datoriil
m t ls ur ilor anu p o l u a n te ,me t.r'
morloztirii h.ldelor de sie.il in

rl l rl r)!i ri i \ri r)ri l i rri ^fi ),t

Apele marine. Protejareamediului marin presupune masud d

preintampinare a deverserii apelor infestate ale rdurilor, dar 9i de pr.+
tectie in spaiul platforrnelor mad de extracfie, al rafinariilor litorale
in porturi 9i pe rutele de transport.
Aerul. Protejareamediului aedan prcsupure diminuarea si eliminareanoxelor produse de transport si de unele industdi prin:
. amplasareajudicioasea intreprindedlot linand seamade configuralia reliefului Fi a zonelor aglomerate, dotarea cu instalaii
antipoluante, folosirea tehnologiilornepoluante, refinerea poluantiloi
la suls5 prin utilizareafiltrelor (eficientaesteidicate pend la 99%ir
cazul unor poluanti ptecurn: cenuga,praful de ciment, oxizii metalici, negrul de fum etc.);
. dezafectareaintreprindedlor intens poluante (Pittsburgh, CopF
Mice, in bazinul Ruhr, Londra etc.);
. realizareaunor automobile nepoluante (electromobilul,auta
mobilul cu motor lateral) sau care folosegtecombustibil redus Fi cu
continut mic de plumb.
Solul. P2lstrareanealteratd a fertilitdtii solurilor si evitarea
degradd i serealizeazap n practicarear.meiagricultud adecvate,calt
tine seamade calitdlilelUi si de metodeleagrotehniceetc.Prevenirea
degraddii solului se realizeazeprin:
. combatereaalunec:rilor dc teren9i a eroziunii,datorateapei saL
vantului (areturilede-a curmeziSulpantei, teras2lri,impdduriri etc.
. combatereairlmltgtinirilor si inundatiilor, prin indiguiri s:
desecdri,canalede colectaregi drenaj etc.,realizatein zonelecu apr
freaticeIa mici adAncimc.in luncile 16urilor etc.;
. combateteasecetei,prin i gatii,intruc6t terenu le secetoase
sun:
uqor atacatede eroziuneqi degradare;
. ralionalizareadefuit?lrilor,intruc6t sepoateajungela provocarea
de dezechiLibre
naturale9i, implicit, degradareasolului; promovarea
imptrdu rilot care fixeazi terer-rul,
profejeaz:lsolul. amelioreazbcalitateamecliuluietc.;
. impiedicarea pbgunatului excesiv (p:lstrarea unei proporli:
ralionale intre numdrul de animale si suprafataterenurilor suplrs
pagunatului);
. ameliorareapdgunilor (cultivareaunor noi spccii ierboase,ma
alesgraminee,cu productivitate mdrite 9i rezistenti la seceta);
. fertilizarcanaturali ij artiticiald,cu ingragimintein anumiteprc
DOitii.

Capitala biitanicl, Londra, in care

aproape a displtut fenomenrl de
smog (amestecrdde ceali 9i fum
ce a provocat catastiofa ecologicd
din mul 1952),in prin ipal prin
dezafectareamultor intnpinderi

L-

Biosfera.Aceastaconstituie un domeniu important al protecfie:

mediului, intrucat nu cuprinde doar speciilede plante gi animaleir
sne, ci reprezint?iinvelisul Phmantului in carese manifesteviattr. Toat
fenomenele
clemJnife5tdre
a vielii se inlercondilioneazi
si.Laurma.
re, orice mijloc de degradarea mediului, carepericliteazduna dintre
formele de viald, amenjntd, de fapt, concomitent,inheaga viald dintr-c
anumitd regiune sau chiar la nivel planetar.
Pentrua protejabiosfera,trebuieacfionatimpot va factodlor car
duc la reducereabiodivelsitedi.
. pentru planterfocul, deftigArile,destelenirile,colonizhrile,poluareaetc,;
. pentu animale: la factorii amintiti pentiu plante se adaugdv6na'
toarea,braconaiulsi altele.

t\4 ri D l !r. t\(:o N IL rR AtoR

IU DE CAZ:

aliza rnediului montan din Munfii Alpi

- zilia geografici

7. Solurile

imativ l4::481.1ai. nordice, in zona tem- Solud etajatein functie de vegetaliegi clima: de
rati, incepe in SV, la Marea Meditemnb, 9i se la poale spre crestele montane se succed argiluvisoluri, cambisolurisi spodosoluri;pe versantii
:rind in NE, la Dundre.
cu inclinare mare gi la altitudine apar soluri sub
forme de petice, supediciale, pulin evoluate, care
lErat montanelaidt,cu temperafurimediianu- altemeazecu suprafele unde nu s-a dezvoltat
* JU s "C, iar ta peste2 00b m negative(in ia- stratul de sol ori sunt ocupatede ghelarii pe cal::rie, pe culmileinalte sei egistreazdvalon me- care se dezvolte soluri d,eti,p terra-rasa.
: -unareintre -5 qi -10 'C, iar in iulie media este
:- 'C pane h + 15 "C).Pcjltitalii d,800rffn,/an S.llcsurse
to !!p culmilejoase,itr la peste2-000m alti- Resursede subsol relaliv puline ffier. uraniu.
hrdine media anuah trecede 2 000mm/an; van- bauxitx gi alte metale neferoase);resursede sol
ti:j_.putemice,pe cresteleinalte predominantdin bogate reprezentateprin lemnul pedudlor, pAguri
a:Pclie vesticd.
9i {anelenaturale;mare poten ial hidroenergetic
9i tudstici potential de habitat redus din cauza altitudinilor mad gi masivitdlji.
Ipijef predorninant inalt; predomind rocile dure
c:r-.taline,la carese adauge rcci sedimentare;mo- S. Ibprrl.rtinsi aclivititilc um;r|1e
de-arerealizat5la altitudine de cetle ghetari,iar Etajul alpin este afectat de prczenta omului, in
rlEi ios prin proceseperiglaciare.Pe versan;i se special p n turism, dar Fi prin activitdti de
exploatarea uiior resurse)densitateapopulariei
ge-.ducprocesede pantd specifice.
gi a atezdrilor estemai redus:l din cauza altitu. .if.r hidrogralici
dinilor mari Fi masivitetii, dar Fi a climatului
R..eahidrograficabogatS.numeroaseriurj mari (rezultaun grad mai redusde permisi\ it.rte pen
rRl-ron,Rhin, Pad, Sava, Drava etc,) avand tru habitatele umdne); circulalie anevoionsJin
lzr oarele aici; numeroase lacud glaciare cu spaliul montan, din cauza pasurilor inalte; se
sprafele relativ mari; regim hidrologic caracte- rcmatcd tlaversareaAlpilor p n hrneluri feroviare
rzat prin scurgere consistenttr Fi debite relativ Fi rutiere;amenajdrifuristicenumercase(cabane,
relelede telecabind,telescaun,teleschi,drumu ,
trate pe intreg parcursul anului.
,poteci);presiune antropicemai mare spre poale
gi la altitudini medii, reprezentatbp n exploate
'
!!,cl< l! r ^
lforestiere,pigunat, tudsm, exploatareagi preluErajatd,cupdnzand:
i, o zond alpind cu ierburi, mugchi, licheni 9i crareaunor resurseale subsolului,
.Ebugti la baze (pe crestele inalte vegetalia
k'sette, iar unele arealesunt ocupate de ghelari);
b o zone forestierd cu cele doua etaje: etaiul
tgdurilor de foioaseFi etajul pddurilor de conifere
*rad, pin, molid) pAndla cilca 2 000m. Pe culmile ioase,expusesprc sud, apar 9i speciiforestiere
tf,diteraneene,
L'gate, cu vieluitoare specifice zonelor temperaE- adaptate la condiliile de climd gi vegetatie specJ i c e med iu lu i m o ntan; la altitudini mnri,
!:efuitoare intr-un numdr restrans gi in special
Fsa11.

,1''

NOTIUNI NOI
natural' Medru
. tr4"diu**o*rori . Mediuge^grtrli(glob.ll' N'4ediu
l d iu lu i)' Cc o 5 i5l c m '
rncon;ura io .r Cs 6 g (o lo g iir! , e o g ra f i.me
Ecosistem' Peisajgeografic' Hazard
EXERCITII SI ACTIVITATI APLICAIIVE
. AnatLzatimedir.rlgeograli<in (,rretr;itr 'i 5tabilitih ce LrlcgLrie
de mediu 5e rnc'ldie'rzalmediu nrturdl mediu dn{roPic'mediJ
)u\tin;nd .liirmdtir fd(ulr ( tr cel pulin Lreiareume-llte
,{nlropi,/rt,,
. Andli/atimediul tn ('rrFtrditi'i Pre(i,/.ltiin ( e masurllesterle( tal
de interventia umand 9i care sunt consecinleleacesteiaasuPrafiecdrui
componental mediului natural
. Cimparafi mediul antroPicdatorat habitatelorrurale 9i urbane si
stabiliti careestegradul de transformarea acestuiade cdtreom'
iNTREBARI-PROBLEMA
. Care s11ntfactorii careau condus la modificareamediului natural
rn /or\din c d t clo lu it il
. in ce masur:i activititile industdale au contribuit la modificarea
mediul i in zona irl carelocuiti? Dar activjt6tileagricole?
. PruLi.,.rli
D,rlrtrdeosubirrrrltrn):coci\lem'i c. o'i\lcm
. A n,rliz . rlihrrl. rm" , liil, , rE c , ' c rit rc c ri
n rc (i/ 1 lilr(lrrrii' ' rr( rt r ' o r
Atacnrna
dus la formarearLnti mediU dcserticin Podjg11l
. StabiLilidoui mtis ri caresi diminuczc efectelehazardcLorexogene
in mediul in carevi al'lafi
AUTOEVALUARE
rrrr" n iu r' t t " rl
. C,rr(\un t (o mp , ' |rxr, l.l. rn , . liu lr-ri
. \||mili L l, \ rrJc rrrr, c . rr.. rrr" ' rrJ t t s lr ' rf rrrillr me d lil" r ' / " r r ' r l tt e
rcstre,f;losindrFvi dc cuilogtinlelcdin clasaa IX_a
. De ce riediul geogfalicrcPrczinti un siste]n(nitar?
. Ce estemediuLeclafic?
. Numi!i trei cateSoriidc factoricsfc arrdus la modificareamedlulLrinatural.
mediului acvatic
. Numiti trei elementccaraicteristicc
. CaralieLlzagltiptr ae rnedir.rdin judelrLlin care tliili, precizand
urmAtoarele:
- tioul tle mcdiui
lo'calizareape Glob, pc continent,in Ilomania;
mcdiului:
comPoLlerltclc
r c lic ft rl(' rL u if "p ' t ru E rJ f i(. i,a lt it u d in (' I ra B me n l' r r eP d n t c '
rc5ur-e)'
tormemajorc'i .ler'irctePru(c\PB,enmork'loBi'e
a e r lra d ia t ie > n la ra rr' g im lc rmi' , P rc c rP I t J lrl'\ ' 1 n r u r r '
fenomenemeteorologicegl efecteletor);
- apa (regimul )ridrological raurilot aPestdtitoare,subterane
sr ape marrneJ;
- rnmooncniabiUtir.r(vcselrlie,r.llLln; (li'tributid\Pdtialdt
pl.rntelorsi .rnimalelnrti rifle, 'are.ra..stora rn Pei\die-i m spe(i_
ficul activittrtilorumane)i
- solu (tipud de solud, fertilitate etc );
- comDo;;nta antropici (agezarileumane 9j gradul de Perml'
sivitatea mediului pit-rtruhabitateleumane;activitbfle umane
9i impactul acestoraastpra mediului).

Regionalizarea
gi globalizarea lumii
contemporane
DIMENSIUNILE 9I IJOMENIILE ,
REGIONALIZARII SI GLOBALIZARII
gi globalizareas-a11
.ulrt p.o"esemai vechi,regionalizarea
afir@fl-i
fiatmai alesduptr cel de Al Doilea Rizboi Mondial ti seaccentueazA
in prezent.Aparent doud fenomenetotal opLrse9i carc se exclud reciproc, regionalizarea9i globalizareasunt, de fapt, procesecomplementare,
::":itorul csic pfimd nNtru' :. ne b tusporti n1.xpcricn..ile, evcnnn.rltc politic., ca'
: i. nah,r.lc, criT-e,onfrtliiAri
:.:.us., .lar si llali/}ti cpo.alc,
1. r:te re a m ar ilor nlac at ' i i i
._:i. arteiri spdfn'l!i. PafI aici

_::t speciak)d rjtinu inbei.rctiG

: Dar prin tehDicilccompuieLi_ :i alcsatelililor*urtcm intcF

i'gntidco ccinicflffuk)f dc
- .b lnfhstruct!ri n{ornraln!
r :\c carc cstc construitli8lo
1.ea,cu fLLaurilci financiare,
.:-!ucli., comcrcjalqdc comu:., a crescutsimultanti ciin!
I lgit a Lexperieniekr Doastre
.:at:1,tffmative Pent|u icicn(MirceaMilila,
Paldrifi t j cancorLlnI te)

rf L.rl, lii.il..n r! d r\ ir u!n .

. Lfr!n Jl'rro|{ft $. e Lr f g,
. . , / \ , 1 . \r L S. .r\, ,,n l ., r '
i. rii Lr rr..rl,.i (l \.il r .
:: l-idlin ,r(,i,,s N.,!cg i. )

Iilr(ll(lNA l.LZr\ltlr\
Procesulde regionalizarene trimite, in primul rand, la noliunea
de regiune:url sector.elafiv omogen,mai mult sau mai pulirl intins,
din spaliui geogralical planetei.carc,prin caracte sticilesalcse diferenliazd de teritodile vccine. precum si ?ntl.un cadru mai intins.
lnclividrLalizareaunci regiuni se poate Faccluandu-sein considerarc
url setde crjte i, in ftrnc_tie
de scopulurmlirit - tipul de regiunecare
urmeazi a fi delimitat.
in spjlitul ,'cgto,?allzrl
ii,.t'cna
t enul rcgiotultiidesemneaz?l
tendinla
de a vodeastatcleaparfinAndaceleiagiregiuni geograficeapropiindu-sedin puncf de vcdereeconomicsi/sat( politic. Panfiin prezent,
motivalia a fost,in primul r6nd, economicxgi aceastaa fost transpusi
in practich prin adoptarea si inmultirea, treptatd, de acordrLri
rcgionale,mai intAi comerciale,apoi gi de alt.i naturd.
Cmparea regionali a mai multor statea dus la formarcaaga,numilolot blo(uri rpRional..ccca( c sugere,r/,1
idec.rde \ \\rriur r., J(. Ir ritate si solidrtate,r]fl
l\istd mdi ni ultct ip u rid e u n iu n i b lo c u rire g i. n , rled.e 1 .r.
, a mri
simpld,zo a deliberscl,irr|, la ceamai integratil9i colnplexA,,/rlrrat
. in zoncledeliberschil, sunt eliminate taxelevamale si restdctiile
cantitativepdvind produselecomercializatepe ansamblularealelor
1or,Din aceast5categorie,care este cea mai numeroase,fac pate:
NAFTA (Acordul de Liber Schimb Nord-American), ASEAN
(Asociatia Naliunilor din Asia de Sud-Est), APEC (Forumul dc
CooperareEconomicdAsia-Pacific),AELS (AsociatiaEuropeanba
Liberului Schimb),CEFTA (Acordul de Liber Schimb din Europa
Centraltr)s.a.
. Uni neaecanaflicdteprezinti tipul cel mai integrat,presupunand,
pe hngi libera circulatiea persoanelor,a bunu lot a seNiciilor gi a
capitalului, 9i existentapoliticilor macroeconomicecomune.
Unica gnlpare rcgionale de acest{el esteLt 'ITUNEAEUROPEANA,
carea inceput ca o piatb comuni a cdrbuneluisi otelului (1951)si a

44

R [(to NA t rl A | l tl i \ 5t (;I (l a^t,tz,\IttA t_uMtI(]arN t Ii M| ' ()t{/\r.Jl-

Eforiurile dc regionare nu dau

intotdeauna road. Este cazul
unor grupari rcgionale precud
Unit'nea Magh.ebului Arab
(Algeria,Libia,Maroc,Mauritania
si Tunisia) ori a Comuniteii
Economice a Tirilor Marilor
Lacui (Burudi, Rwdda qi Zairl
astizi ltcpublica Dmocraflcn
Congo).PrirM nu cstc fuclionaH
djn cauzarivalititilor geopoLiti.e
dintre Algeria 9i Marcc p vind
SahaiaOccidenialA,ia. cea de a
doua, din cauza conflicteloi
exircm d sangeroasedin zon?l

conlinualcao piaU comunain todtedomeniilelibereicirculalii( |

Comurdtatea Economicd EuroDeane). Din 1992are actuala denuni
reatzand ultedor uniunea vamali si monetard, iar in prezent are
obiectiv uniunea polidca 9i o politicd externd de secuiitate con
In unele cazuri constituirea blocurilor regionale se face prin
gareaaltor regi@i mai mici. De pildd, atunci cand doud sau mai m

regiuni sau grupari de state devin, cu timpul, tot mai apropiate

domeniile social, economic si culfural, precum 9i in cel al com
9i chiar in probleme militate si de secudtate,atunci ele vor deveni
componente ale unei regiuni comune - aceastaa fost si este, de
fel,caleade intrdrem UniunedturoDeana.
(;l ()l: iA l, lZ ARl' lA
Globalizarea este procesul de ldrgire, adincire gi accelemrea
conectdrilor la scardmondiaH in toate aspectelevielii soci
contemporane.Atadar/ nu numai in domeniul economic,cum a
mdH vreme perceputA,ci si in cele social,politic, tehnologicAi
turat.

Globalinseamnemai mult decatintemational,

intrucat
mai mul9iactori(statele,
dar gi organisme
intemalionale9i,mai
companiile/societEtile
transnalionale),
in timp ce,candvorbim
internaljonal,
acto i principalisuntstatele.
Principalele
aspectealevielii social-economice
carereflectd
cesulde slobalizaresunt:
a) firtufi globalda Ftiifileifi tehnolagielchiar dace surselep nci

aleprogresuluitehnicsunt concentratein terile dezvoltate,

pe resurse
globaledin toatdlumea,atadar,gi
Ftiintificesebazeazd
tdrileln dezvoltare;
global:strategia
b) marketingul
firmelortindesdpromoveze
merci
publicitdlii
versale,cultura
devenindo adevarateindustrieinu
puline ori reclama este cu mult peste calitateareald a produs
respectivi

c)sistemul
agenliipielii deca
financiarmord,al:instituliilebancare,
tal, organismelefinanciareinternationale(FMI, BacaMondialh g.
formeazdo adevaratdrcteai
d) gladul atinsdeinfttstr ctwn decomunicalii,
mai alesde mass-me

carea dobanditacoperirela scarephnetara(h principalposturi

radio 9i televiziune caresunt ,,prezente"in odce colt al planetei)
instituirea unei re.teleglobale de hansmitere/receptarea iniorma

(deexempluINTERNET-uI).
In prezent, puterea nu mai este bazatd in mod exclusiv
potenfialut militai ii pe controlul anumitor teritorii, ci mai alespe
tateasi capacitateade integrarein economiaglobald.

Sediul FMI, Washinglon, SUA

(SfN) -- piloni ai globaliz:irii

Sa.ietAtiletransnaliooale
Societeihtransnalionale constituieentitdti economiceformate
unitdli legate intre ele/ care opereazAde reguld pe spalii mad, a
un sediu central qi numeroase filiale. Ele reprezintd fo4a prom
fundamentalda slobalizhrii economice.
STN au avut in ultimele decenii gi continuA sa aibe o strategie
buni: valodficarea superioard a oportunitd.tilor oferite de spaful

l{l-(il(}NAl lzARiiA 5t Gt-OBrll-IZAj{iiA Lt r{ni aO\r ll:rrrl}!.,\'.tr:

_r !.r ioate
larile dz\ oltaf,
:.:rrl, ii-a redus ln ultimele
r:, din cauzalegislafieifoa.ie
.::e din clomeriul proteclici
i rlui, prodilclia nrdustriilor
ri poluante, intre care sc
. ii cea a cimentuhi, de
:rh', fraDla si-a redt's pror.r de la 35 nilioane de ione
:r-4, reprczent6nd4% din cea
li.rlr, h 20 de milio.ne de
r Prezent-numai 1% din

: ati l e h Ms n. r lionalec u o
le afacerimi malE de 100
:eneral Motors (SUA)
laihler Chrysler
:rrd (sUA)
tJval - Dutch Shetl
Olanda - Marea Biitanie)
lr;l Mart Storcs(SUA)
:{on (SUA)
uitsui 0aponia)
\litsubishi 0aponia)
GeneralEtectiic(SUA)
rovoia (Japonia)

nomic global. De exemplu, un elementde prin ordin al succcsului

acestorail constituie strategiade ralionalizarea producliei, \.izand
in pdncipal exploatareadiferentialulLdde costuri (manoper6,matcdi prime etc.)in zonelede implantare:localizareaproducliei in leri
in dezvoltarecu disponibilitiii de matedi prime si cu forll de rrLurcd ieftind 9ilsau in ldri careoferd o piald sigure de desfacerea pro
ouselor,
Excthpl* hrma ka cezaLafarge,careocupelocul al dojleape Clob,
dupe Holcim (Elvetia),indomeiiul industrjeicimentului (at5tcaproductie - peste 120de milioane de-toneanual, c6t gi ca cifri de afaced - circa 15 miljarde de Euro). In timp ce produclia de ciment a
Franlei estede numai 20 de milioane de tone,fi na francczdLafarqe
producede gaseori rnai mult!Explicaliaconstdin faptulch,ln prezcnt,
aceastdfirme are celemai importante unitd!i de productie (in numdr
de 11)ln afara Franlei,in mai multe thri, inhe caregi Romania.
Orientareacdtretaranoashas-afAcutin princjpaldjn dorx motjve:
a) existtrmaterieprimd din abundenrd:calcar9i argild,
b) forta de munce estemult mai ieftini (salariimai mici) decatin
Frantaqi,inplus, calificati (Romaniaavand tradifie in domeniu),dar
in bune mdsurtrneutiljzatb in perioada de tranzitie, din aceleasimotive
ca 9i in alte domenii economiceNu se cunoagtecu exactitatenumerd STN exjstcntein prezentpc
Clob,mtru(dtde la turan la altulaprr altolenoi.L nelcaprecieri'.rdica
in jur de 80000,numdrul {ilialelorfiind cie10 12ori mai rnare.in trltima vreme s-auconstituit asemeneasocietiti trarsnationalesi in tdri
comuniste(de exempluSinopecgiPehochina in R.P Chinezi)sau
fostecomuniste(Gazprom, in FederaliaRusi).
STN mari sunt apanajul tbrjlor dezvoltate. Astfel, intre primele 100
asemeneamultinationale, numaj trei nu apar,tjnacesteicategorii de t;:ri
(Petroleo-Brasiliero- Brazilia, Sinopec - R.P Chineza si Pemex Mexic).
Unele STN au cifre de afaceriimpresionante.De pildd, Ceneral
Motors (SUA),carede altfel deline primul loc pe Glob, cu o ciftA de
afaceride circa200demiliarde de dolari anual,depisestePIB al unor

46
Semificaliv P vind ,,Panza cle
paianjen" este urmatorul caz
menjiomt in lileraLura cle sPecialitater ,,Cand cineva achi
zitioneaza, cu 20 000 $, sa zi.em,
un autohrism consident m Pro_
dus ameiican, fabricat cle o companie americana (Precun un
,,Pontiac" de la Cenelal Motors)
sunt putine ganseca aceasiaPersoant (.umprr?itoru1) sa $ie unde
pLe,ca (aiu;B) banii pe care Fa
ila t. b 000$ nds n] Coreeade Sud
(pentru operatiuni de ruiina 9i
cele de asamblare),3 000 $ in
Japonia (pentru comPonentere
priiciPale
motor,Planetare,
iomponcnte elechonice), 1 500 $
ln Marea Brilmie (Penku servicl"
ile de reclam:l 9i marketing) Fi
cir.a 1 000lliin Irlanda 9i Barbados
(peniru preluclarea datelor)".
Migcdri antiglobalizare:
Manilesuri ostile s'au Prodlls,
pine acum, ln specialcu ocazja
desidguririi a doua categoriide
. rcuniunile anualeale celormai
, npor t an te o rg a n i z a ti i i n te r
d i n s Is te muNl a l i u n i l u r
nalionale
Unit: OMC (OrganizatiaMondiall a Comcrfului),IMI (Fondul
Monetar lnternAtional)9i Banca
Mondialh,
. intalnirile ,,iavarf" G8 (GruPuI
celormaiindustializate l;ri, Plus
It sia)gi ,,fonmuril cconomicc"
(Iofohul EconomicMondial de
la Davos,Fonnnul d. CooPrare
EconomicAAsia'Pacjfic)
Cele lrai Puicrnrce mant
fcsuri antiglobalizare au fost
irdrcptatc lmpotriva OMC, culhinaid cu celcloade violentede
la Scattle,SUA (noimbrie1999)
ii Cc no v r, J ta l i a (i u l i e 2 0 0 1 ),
ocazie cu care s-a inregistrat S1

REGIONALIZAREA'I

GLOBALIZAJ{EA LUMII CONIEMPORANE

tdri dezvoltate, precum Danemarca 9i Norvegia, 9i este de aP

Dahuori mai maredec;t (el al Romaniei
O STN este,in realitate, o adevdrate ,,panzd de Pdianjen", in
la rcalizarearmui produs particiPe filiale din mai multe !5ri acolou
sunt locate filiale, fiecare dinhe acesteareatzand una sau mai m
comPonente ori servicii
Globalizarea- procesPozitiv sau negativ?
Ca gi in cazui altor ieatHli/fenomene contemporane,9i lrl
vinta globalilirii exibtaaPre(ierianhnomjce:Pozitive,tesPe(
negatlve.
Aprecieri negative:
. contta(le d; munca nesiguredatoril; relocarii filialelor

Pentru
ratiilor, atuncic6ndseProfileazdIocuri mai avantajoase

de aici decurge nesiglranla locului de munce;

. cregtereainegalit4ii veniturilorr Persoanelecu-un 81-adloart:

cat de calificaresunt clutate 9i cagtigdmult mai bine decat

categodi;
."subminarea sindicatelor: acesteorganizatii, carePdn insagi na
ra lor au fost lnfiintate pentru apArarcasi PromovareaLntercselorme
bilor lor (salariali),iFi pierd din prerogativein cazul contractelor
muncd la ma le firme;
. dezastreleecologice,carese pot Produceca urmare a loclrii
industrii poluante,exPloatdriiintensivea materiilor prime etc ;
. accentuarea
trnficului cu arme drogurr etc.5ia lelorismulLri

insoritod,,Iireqti"ai implan
ar fi, potrivit criticilorSlobalizdrii,
STN,

Aprecieri pozidvel
. iesfiinlirea industriilor demodate sau nePerformante

inlocuirealor cu unelenoi,profitabile,carerealizeazlProduse

petjtive pe Piata mondiala;

' .
reducerea
somaiuluidatorilalocariide activitalieconomice
principal, industdale) cale antreneazdinsemnate cantitdli de forld
munch localh;
. reducereainflaliei ca efectal dezvolHrii economicesuslinute,
ar schimbacregtereaPuterii de cumPerarea banilor localii
. refacerea, modemizaiea gi exhndelea infrastructurii, in pd
pal a cdilor de comunicalie, care faciliteazd accesul la firmeT ma
pime gi piete de desfacere

SPATIULGEOGRAFICSI GLOBALIZAREA
in epoca de maximtl inflorire,
ImperiL Rolrtr acoPereao intindeie de 3,3 milioane de km' (Pe
hei continente: EuroPa, Africa 9i
Asia), ingloba o cincime din
populaJiamondiald 9i se caracteriza printr o mare divefitate
cconomi.a 9i culturald

Sub alte forme decatceade astdzi,globalizarea,mai culand

rafia clitre o lume global5, esteIoarte veche De pilde, toate m
imDelii ale AntichitAtii s-au inscris intr-o asemeneaincercare, cel
concludent exemPlu fiind ImPeriul Roman. Era cresdne a inct
intr-o lume aflatf sub Puterea acestui imPedu, omenirea fiind i
graH atat pdn fo4a mititard, cat Fi Prin shelucireaeconomicd9i
turale a Romei.
Impedul Roman a constituit una dintrc cele mai unitare 9i
bile macroformatiuni statale din istoria omenirii, reu9ind se ing

I
l{tr.iloN,4t_|l,{ttl]l
fireasca afirmalia regelui
:i, Carol I (Ceol Quintu], ca

.at al sfaniului ImPedu

n de Natiue Germana),
i imperill sau, ,,Soarlenu
re niciodatS"l Intr adevda
j Soarele apmea la Madiid,

a impeliului, risArea la
rescdinta coLoniei
Aceeaii formuh o vor
ul te ri o ,,i i m onar hiibr i::. impe.ilrl lntemiat de
fiind cel mai marc din
timpuiile, acoperind t'n
din intinderea uscatului
la

.e doa.in pulinccazud(cu
: e
anccze citroan ;i

:ltpeniru fabricarea
de iuk!
i-r - Olcit $i, respectiv,
- o.i cea britanicl BAC,
! .1!ionul ltombac), iar ln
rj ini.i dicLaturii Ccauicsco
:'lrai achitalEadatoriei ex-

S! aiLa)tr^Llz \t1tn LLri\rri i {}! r ii\-rr)ri.lNr,

47

intre hotarele sale toate regiunile limitrofe Madi Mediterane, pe care

a transformat-.oint]-o MdreInternum(MareaIntedoara).
Al doilea mileniu al erei noastrea cunoscutalte impedi, celenu
mite ,,co1onia1e",
formarea lor {iind impulsionatb de Madle Descoperid Geografice,din secoleleXV-XVI, c6nd, gralie lui Cdsto{or
Columb, europenii au re\telalra Lufiii Nai (Mundus Noous), agadarlinutud necunoscute9i neb;nuite, fdrd vleo legdfurdcu ,,Indiile" atat
de rAvnite,chtre careplecasein ceuhre de ,,mirodenji" navigatorul
genovez.
Ca ti in cazul globalzerii contemporane,ir c?iutarede mate i p me
9i de fortAde muncb,putedle europeneau incercatsa puna stipanire
pe intreaSa planetA, pe care in final au rcugit in bune mdsurA s-o
impaltd. S-au afirmat mai intai Portugalia si Spania,apoi Olanda,
Marea Bdtanie gi Franta,dar au participat si Belgia,Germania,Italia
t.a. Practic,Europa, ,,descopednd"resful lumii, si-l subordoneazS
gralie forlei salemilitare.Timp de patru secole,Europaexercitahegemonia mondiald nu numai din punct de vederepolitico-militar.ci Fi
economic,stiintific, tehnic,cultural etc.
Unele imperii colonialeating dimensiuni impresionante,precum
mai intai cel spaniol,apoi cel britanic.
In a doua jum?{tatea secoluluial XXlea asistdmla o diferenliere
nete pe plan mofldial ln ceea ce privegte globalizarea: tdrile
aparlinend sistemuluisocialist(UniuneaSovietictr,tdrile din Eluopa
de Est, R.P Chinezd,R.P Mongole, R.PD. Coreeanl, R.S.Vietnam,
Cuba 9i altfeJ)nu participb la procesulde globalizare,fiind reticente
sau chiar adversarein p vinla ISD (lnvestiliile StrdineDirecte).
Duph prdbugirearegimurilor comurliste din Europa de Est si
Uniunea Sovieticd(1989-1991),
practic aceastdregiunea fost asaltata
de STN, nemaiexistAnddecatpuline !eri, 9i aceleamjci, carerezisti
acestuip.oces(R.PD.Coreeanzl,
Cuba g.a.).
Spariul geograficesteFi mai important in ceeace privegteregionalizarea,intrucat asocialiile/blocudlcregionalese formeazape crite LLlteritorialitAlii,al continuitelii spatiale.
De exemplu, Uniunea Europeane a inceput cu cAtevastate dil vestul Europei 9i a continuat sd se ldrgeasc:lavansand spre Europa
Nordici, Europa Centralhgi, maj recent,spre Europa de Est.

IDFNTITATFIA, t lNl F0l1M l1,i{ !"1l,'i lir

l fMl ItS Il 'A Tl l A l- L ll\ 4 I l{ lf r h il r \ ' { I ' iI ) ' r ' i' I i

dh Singaporc
identitdlii estesingun
le a opri efectele dezrma
aie globalznrii, priviH ca
motn'at de criierii pu
e" (Noam chomsk,
ist 91filozof american).

iDli\1tT.\'ifi Ct (rn, \ t t ; / \ t il'

Cele doui procesesunt percepute ca ftind antagor.istetglobalizarea
vizeazi interconectareala scarh mondiale, in tidr.p ce identitatal
urmbregtepeshareaspecilicului dobandit in decursultimpului.
ldentitatease rclere Ia culturd sau civilizatie, in sensul de ansamblul
felomenelor sociale,morale,religioase,afiistice, stiintifice 9i tehniceproprii unui poporgi transmiseprin educalie.A9adar/tot ceeacea dobAndit, in timp, din punct de vedere material 9i spiritual, o populatie.
Aparcnt globalizlreasr culfura/ciailiznlia svrrt doui domenii carenu
par sAaibA multe in comun:

48

itFarIoNAIrzArali,l sr r;loBALlzAr{LA'

ur\rlr caJNIlll\,lloR^\I

,,Daci ar trebd sAlncep dln nou

constft clia Europei Comuiiare,
punctul de plecde ar fi cultun"
0ean Momet, unL dintrc cei doi
,,parin!i" ai Uniunii Europene,
ahturi de ltobert Schlnan).

N! exis6 inc;i o dentiiatc de

piircri, ale specialigiilor, in privnrla celor doui conccpic, altLrri
a) nnii ]c consideri sinonitre,
aplcand'r se at6t unor spaFi
ft. i f t ult s ar ma i p u i i n
rcstrinse sau unof populalii,
ctii ri ansambluluimondial (cul
turl /civilizali. ulivcrsala);
b) .l!ii aprcciazi ci tcrhenll
culhrll dcsemnerl! domeniul
spi.iturl, iar cel de civilizaliepe
c) o. irci.rcategoricconsidcfi ci
irrnlrnulc ltLd sc rcfe.i li !n
sPalilr Lcst.ins sau l. o Popu'
l ilic , iar c c l dc c i v i l i z a l i c ,1 a
d) o. patracatcgorir identifictl
n unr aic iv iliz alii ,n r n u m i r d e
taplo (Sa uel Huniingion).
l'rif pristra pcnultimci catcgo.ii,ar trcbli, .9a.1.r,snvorbnn
d. cultuf. dacicl,cultrra greacl,
clltur. rumani, cultura chinezd
) ..m.d.,jji n u clccivilizali;'daci
ci, grccerscl, ronlanI, chinezd

Se vorbegte, de alilcl, meiaforic,

.lc,,McDonaldizareaeconomiei"
ii dc ,,Cocacolizareaculturn".

)i

. cultura estelocaH, globalizareaesteun procescarevizeazegeneralul

. cultura trimite la tradilie, globalizareaincearcdtocmaiemancipalea
de traditiej
. cultura concentlezd trdirea, viala sufleteasce,globalizarea, in
schimb,line mai alesde elementegi procesemesurabilei
. cultura esteasociatxcu identitatea,globalizareaurmerettesd ageze
punli intre identieti.
Manifestareaculturilor/civilizaliilora avut caracterexuberant dup,
cel de Al Doilea Rdzboi Mondial gi, mai ales,in ultimele decenii, gratie
in DrinciDala doull fenomene:
. decolonizareamasivea planetei9i aparilia a peste150de statenoi,
unul dintre primele efecte ale dobAndirii independenlei fiind
,,construirea"identitdlii culturale, regesireatraditiilor si afirmarea
geniului propriu,
. tehnoloSia informalionaH, care a permis relevarea diversit6tii culturale,
Exist?iperceplii diferite in ceeace privegte efectul globaliztuii asupra
multitudinii de culturi/civilizatii existentepe planetd. Una dintre aceste perceptii,negativede altfel,esteaceeacd globalizareanu estealtceva decAto continuare,intr-un alt spaliu de timp, a colonialismului,
colonizatorul afirmindu-qi, la vremea respectivd, superioritatea culturii/civilizatiei sale, pe care se stueduias-o impunx in teritoriile
cucerlte,
l.\. |l ( )[N1 t j/ / \ t { tA I t ] \ 4 t t ( (l\ ljt N, ri')li^
r l\ t j
Modul in care s-a derulat procesul globalizirii pana in prezent
induce aprecierea cd prin globalizarea economicd gi globalizarea culturalS, ambele de tip occidental, se ur:rneregteo uniformizare a lumii
contemporane. Ctr a pa*icipa la mondializarea nu inseamne, de fapt
altcevadecat a te occidentaliza.Mai mult, ce StateleUnite ale Ameicii,
hegemonul mondial din toate punctele de vedere (militar, economic,
informafonal etc.),pun, de alt{el, in aplicare ,,amedcanizareaplanetei".

REGIONALIZARIA

., .'n: I-r::!t!fd

:i:'l;:t;;;.,:Ii.4:!'
reir.t

SI GLOtsATTZAREA LI]MII']ON'IEMPORANL

49

DacA,in domeniul globalizirii economice/asociatiile/blocudle

regionale, plus tarile rAmasein afara acestora,detemind o mai mare
dive$itate, in schimb, in domeniul globalizdrii culturale, lucrurile sunt
cevamai complicate,
Aproape toate popoarele au tendinta de a fi etnocentdce, considerAndr,r-sesingurele cu adevdrat ,,normale". Numai cd acelepopoare
careau avut si au mijloacelefinanciare9i politice necesareau incercat si, in bune mdsur5,au reugit sd impunA ,,normalitatea"lor ca o
,,norml generald",botezAnd-o,,valoareuliversab". Este cazLdputedlor colonialein trecut,a StatelorUnite in prezent.
ExistAinsa gi pe colul unui procesopus acestuia,ti anume acela
de respingeretotalAa influenlelor culturalealogene,apelandla idealizareanaivd si nostalgicea exoticuluiin vedereapeshdrii identitdtii.
Unii analigtisemnaleaz5,corect.aparitia pericolului gi, implicit, a
temedi de dependenldculturald/civilizationald,respectivteamacd,
aflatein caleativdlugului unjficator,comunitllile, popoareledscdse
intre in dependente,fiind obligatesau nevoitesAadoptenomele, valorile occidentale.De altfel, aceastaar putea fi explictianumeroaselor egecuriale unor programe si proiectede dezvoltare(in fapt, bine
intentionate)in ldrile in curs de dezvoltare o profundd inadecvare
intre idealul dezvolterii, ca produs al culturii occidentalemodeme,
9i cullu.ilebazatepe alte tjpare.

ilii#d+il$rr
*H*tLt'
Efl"ttt

!IUNESCO, Paris

deja la aparifianodelu:uhri global(,,robotuljovial"

;a numii Wright Mills), care
jan9i Levis ii bluze
te, pantofi Adidas, folorette
Swatch,urm:iregteCNN
:elevizor Samsrh& mAnancl
:Donald's, bea Coca-Cola
:e\e\\ei\eke\!\
se d\s\eaa[

, rzi .r,d ci cc r r et lr i plu, dj\

ir. in A1i.a, in pragul seco
\XI, la inir.bara ,,refuza,
Africa dezvoltarca dc lip
rtal?", rdspunsul a fost:
Airica rcfuzi oice ijp d
r-l.re .are agrcseaza
Propfl
:.ori, orice tip careesteostil
asi spitit sepoate aprda 9i
::a unui oEcial din Arabu
::: ,,Islamulestepentrt' noi
:ar o religie,ci 9i rn mod de
\oi, sauditii, dorim si ne
nizAm, insd nu neapArat sA

1)lVliltslI^ f liA l,UM I1CON l liMP()R,\NI

Este un fapt arhicunoscutca planeta noastrh,Tena, degi unitard
cunoaFtemari diferenlieri teritodale. Degi nu existd decet o duzini de
zonebioclirnatice(pddure - ecuatoriatt si tropicah umedI, de conifere,
de foioaseetc.*, savand,stepd,deFertetc.),vadetateapeisajeloreste
extrem de mare. Or, tocmai acestediferenfieri geografice 9i, implicit,
complementa tatea lor, dau farmecul planetei noastrc.
Avem, agadar,o planetdunitare,nu uniformd. La fel, dinpunct de
vedere cultural/ civilizalional trebuie savorbim de o culture/ civilizatie
unifare, nu uniforme, sAvedem fondul comun, carene unegte,trecand
pestediversitateacarene separd.AQacum ecologiane spune cAbiodiversitateaestegaranliaviabi[tatii ecosistemuluipldurii, de exemplu, tot la fel diversitateaculturali, in sensulcel mai generalal termenului, estegaranliaviabilitaFi umanittrtii.
Ca urmare,miza majordeste,in prezent,ceaa viabiltelii cultuilor
intr-o lume din ce in ce mai globalizate.Aceastainseamne,printre
altele,respingereaconstringerii ideologice,respectiva obligativitdlii
adoptdrii civilizatiei occidentale.
De altfel, Religia,unul dintre elementelecomponentefundamentale ale cultu i/civilizatiei, esteun exemplu foarte conciudent privind
diversitatea.
Mondializarea tot mai pronuntatx a vieFi economicegi politice provoacd,in mod firesc,iritarea unor tdri sau a unor grupuri de populatie, ale c5ror valori gi stilud de viala sunt afectate,ofeindule, astfel, tot mai multe ocazii de a actionaimpotriva actorilor globalizArii.
Fjecarecontinent, regilrne, tard are un anumit specific cultural/civilizational, dobandit in decursul timpului, careii de personalitategi
ii conferdun loc anume in ansamblulmondial.

50

raf(ir()N,\LIIARI:A

SI GLOlj,\l-lZ,\RlA

I Ullll

( ()l\ I ll\lf{

}l(^Nl

Zgarie-norii americani, caselede lemn din Maramuret, Siberia ori

din nordul Scardinaviei, iurtele nongole, casele lacustre din Delta
Mekongului - 9i enumerarca ar putea continua - nu se exclud uiele
pe altele, sunt pdrli componente ale aceleiasi civilizatii. La fel rockul
amedcan, tangoul argentinian, kazaciocul rusesc, Cdlugarii oltenegti
etc. Ori palatele gi casteleleeuropene,pa8odele asiatice,temPlele
e$iptenesau bisericile,catedralele,moscheile,sinagogiles.am.d. Se
pot da multe alte exempledin vaiii domenii ale crealieiumane
ReactiaIaF de a9a-zisa,,occidentalizare"igi are sursain tendinla
de omogenizare a valorilor culturale care pare se insoteasce Proce'
sul globalizhrii. Potrivjt anumitor analigti asistdmla incercareade
impunere, pe plan mondial, a unui singur model cultural, cu o Puternicd amprentdamedcand.A apdrut chiar o noui ideologie,globalismul, care,plecandde la realitateaglobalizdrii,propune un model de
noud ordine mondiale ce vizeazecreareaunei civilizatii universale
unice, bazatepe o economiede pialA unice, perfect integratl, noua
ordine care nu accepta realitatea diversitdlii culhirale/civiliza_
uona Le

I
CaluFul,dans poptlar romanesc

Tangoul,dans argenihian .arc a

Mmifestalie antiglobalizarc

RFGIONALIZ^I{h/\

5l (;l-a)LlAl IZAl{t!,l

t Ll\4ll tloN I llMrcnANl

NOTIUNI NOI
. Globalizare
. Regionare;regionalizare
. Globalism
. Identitate culturale
. Societtrli transnationale
EXERCITII 9I APLICATII PRACTICE
. Explicati relatiile economicegi geopoliticedin cadrul UE si tdrile
din afara acesteigrupdri, cu privire speciald asupra Romaniei.
. Analizali intr-un eseu interactiunile dintre activitdtile desfesurate
de societdliletransnationalegi mediu. Precizaliefecteleglobalizdrii
asupramediului in !5rile in dezvoltare.
. Cum apreciati existenta NATO - organism ce depegegtegranirele
Europei ca spafiu geografic in condiliile unei UE ca organism inteEtat?

r r'l

N
FJ

|-.1E]

(n'

r r'l

N F
F]

zU
rrl

FJ

iNTREBARI-PRoBLEMA
. Este posibile ciocnirea civilizatiilor prczise de unii politologi?
Argumentati rdspunsul.
. Argumentali pro sau conha impotanta gi viabilitateaOCEMN.
. Cum explicali hansferul de substante9i materiale poluante spre
Frile
in hanzilie sau in dezvoltare?Prezentatiun caz curoscut din Romania.
. Cum se poate suslinemodelul de ,,noueordine mondiale"?
. In acestmoment, ceamai mare zond comerciald estesDatiul NAFTA
(Americade Nord).Stabilitjhei facto careaudus la deivoLtareaace"tei piele comerciale.
. Gdsiti doua argumentecaresl sustineafirmatia cd lumea contemporane dnde sprc uniformizare ori spre diversitate.
AUTOEVALUARE
. Numili trei aspectenegativeale globalizdriiin Rom6niadupi 1990.
. Definiti noliunile: globalizare,regionalizare,identitate culturale.
. Ce inlelegeli prin ,,marketingglobal"? Dar ,,omul global"?
. Precizalidoud argumentece sustin aprecierilenegativein privinla
elobalzedi.

Populafia,resurselenaturale
si dezvoltarea
lumii contemporane
ASPECTEf][NERALE

la Calcutta,India

]ercnuri pelrolifercpdrnsite
langil Abou Dl1abi,EmiraieLe

. petrolul, in condiliile consumuhi actual,seva epdza in 40

. cirbmii, in 200 300 ai;
. bauxiia, il 200 mi,
. gele naturale,itr circa80 de mi.

Populatia,resurselenaturale gi dezvoltareaeconomicereprezintr
cele trei ,,forte" majore ale lrradei om - fiatwi1- eco omie 9i,,totodata
trei problememajore de rezolvat ale contemPoGneitdfii.
Populatia este elementul cornponent al geosistemului carc creeazd cei mai mare presiune asuPra spatiului geografic - plintr-o evolutie numedcd crescande (erTloziademogrqficma provocat o expansiune fdrd precedent a spatiului anhoPic (urban, industdal etc ), in dauna
de_
si totodat!o concentrare
spatiulLri
nalural(cdreasiSuraresursele)
Terrel
osebiD,r llu\urilor ieritorialein c.iieva,,puncle"PesuprafaLa
(spatiile
intens urbanizate- megaloPolisurile).
_
,,Nordul" (stateledezvoltate)cunoagteun accentuatProcesde irr_
bdtAnirede ogfificd9i un spor natural negativ (am PuteasPune...o
oopulalie pe calede disparitie,daci se pastreazatendinteleactualel
in iimu ce ,,Suduf" lstdtelein dezvolu;e) se afiaEt plina $plozie de'
nografi,a 5poruri nafurale cre.cute),cu o PoPulatiefoarteUnara tde
exdrnplu,Lgandaarepesle50"- din poPulaliesub l5 ani)
in thinaicea mai poPulati tara de P; Clob, criza de sPaliu este
atet de mare,incat s-a luat mesuralimit5rii lngroPedi mortilor inca
din 1984,cand guvernul a imPus incinerarea
Resulselenatulale constituieinterfala de interactiunedintre om
si mediu. Umanizarea ti antroPizareaTerrei, doud Procesece au
schimbatfafa planetei in timp istoric, s-aumanifestatlntFo Pelmanenta concordanle cu caPacitateacomunitelilor umane de a congtientiza gi utiliza resursele.De asemena,accesulla resursea stat labaza
declangeriicelo! mai multe conflicte cares_audesfdguratde-a lun'
pe careo imbracaul
gui timpului (indiferenlde ,,hdind"ideoloBicA
-A'Lfel,
pulemerplicaconflictuld iniredoua tariisldmice(lraqsi Iran,
ieaO-f9aS;,du"l tuam in calcul rezervelede petrol de sub fluviul
Shatt-a1-Arab,ce se folmeaza Pdn unirca celor doud mari rAuri, Tigru 9i Eufrat (ambeledieneaza MesoPotamiaanfice,Iraqul de as'
Iezi) ri se varsa in Gol{ul Persic,formdnd granita dintre cele doue
srate.
Modelul economicPromovat de caPitalismul liberal (9i,potrivit sPecialigtilor,modelul perfect de distributie ti Eestiunea rcsurselorintr-un spaliu), care a cupiins gi cele mai indepArtate colluri ale_Planetei, caractedzatprin Produclie gi consumedsm (in condiliile unei
cregtericontinue a poPulatiei planetei),face ca Pdncipaleleresurse
cunoscute in prezent (neregenerabile in timP istoric) 9i care sunt vl'
tale pentru economiamondiald sd cunoascdsPechulsumbru alePuizarii intr-un timp relativ scurt.
Dezvollarea iconomici se afld sub serrululparadoxului: pe de o
parte provoace epuizarea resurselor intr-un ritm accelerat,dincolo de
limittcapacitdtii ecosistemelorde a se regenera,iar Pe de alt5 Parte
d mediului Podteduce
poate
lehnologiimodernede proLectie
"Lritine
e\acerbaldla declinuluneici\ ili,/atii?
economica
dezvoltarea

sr DrzvoLrt!!41ly1ljlIiIIIIII!
Rrs|Rsfr-E
foPULATTA,
Dispadlia unor culturi agdcole timPuiii Poate constitui un exemplu reievanlin acesisens.Aslfel sumerienjiau dezvoltdto aSriculculturdlIfaraPrea (cele-aPermiso ascensiune
iu r; *upraproducti\
bazatd Pe un
a
oraqe),
cedent - apadtia scrie i cuneiforrne, Primelor
sistem complex de irigagii. ln timp, din cauza evaPoraliei intens 9i
a lipsei drenajului, s-a Produs sdrdturarea solurilor, scddereaproducbazeieconomice
ce a Permisascentiviladi si, in final,subminarea
siuneacivilizaiiei sumeriene.Iataun exemPluclar de depdgirea limitei de suportabilitatea ecosistemelorla scarelocald.
in prezent, evolulia numedcX a Populariei la valori de miliarde de
indivizi gi presiunea fantastice asupra spatiului geografic aduc in discutie vuliambilitatea ecosistemelorla scaraintregii planete 9i Pdmul
efect este destul de evide t - lllcdlzireaglobald.

N I].
EVOLUTIlCEODEMOCI{ALilCICONTITMPOI{A
DIFIRENTIIRI REGIONALI]
ln prezent haiescpe Terragasemiliarde Fijumetate de locuitod (6,52
miliarde in 2006).Cu 200 de ani in urmd, PoPulatia Planetei abia depaseaprim u I miliard, ceeace insedrrmaLade-a lungul ultimelor dou:
;ecole;u aparutpe suprafalaGlobuluinu mai Putinde 5 miliardede
oammi, iairesurlele naturale nu s-au multiplicat aceasd perioada, ba
dimpotrivA, spectrul epuizerii devine din ce in ce mai evident.
China - 1,3miliarde loc.
India - 1,1miliarde loc.
SUA - 298,4milioane loc.
Indonezia - 245,5milioane loc
Erazilia- 188,1milioaneloc
9akislan- 165,8milioaneloc.
3:ngLadesh' 147,4nilioane loc.
llsia -:142,9milioane loc.
\igeria 131,9milioane1oc.
Japonia- 127,5milioaneloc.
Yelic - 107,4milioane1oc.

MIRIM'^DEMOCX^TICAA IIRILORLIMU

sunsai PdrunE

rnecaresecunda se nas inca

dnF Rqbc*hh

J,

Acesta estecontextul in care se vorbegte tol rl,].ari\rrlt d,eexplozie

demograficd; o platete pe care poPulalia evolueazx lent P6nd la ll?x
mili d de locnitori (1802),in circa doud milioane de ani, Pe mdsura
umaniztuii Terrei, dupd care al doileamiliotd este atins in 125 de anj
(1927),fiind necesaridoar 34 de ani Pentru 4l treile|miliad ('1961'),13
a iPe trnal cincilea
atir,enJjlt alpatrulenmiliard(1974),1(Jfr.:finar13
(1987)9i 12 ani pentru al gaselea(1999)
Ce s-a intampht? Caie au fost factorii care au contribuit la aceastd evolutie demograficd in salturi?
lncercand sd exllice acestlucru, sociologul american Warren Thompson (1929)elaboreazdasa-numitulmodel aI tuanziliei defiogt.tfice.
Conform acestuia, populafia unui tedtoriu evolueaze numedc, din

54

POPULATL{,R[Stmstrl!

SI DEZVOITAREALUMn CONiMPORANE

Dintotdeaw, Asia a fost cel mai

poPulat continoJ de pe Tda, G
maE de Errcpa. In pEznt, populatia Euopei esle in scddere, pe
cand Africa ii America Latini,
dupa l]m dalI tendinlele, se vor
sihrape lroile al doilea ii, lspectir al tieilea, dupa Asia.

!!

,iiF

ffi
1900 1950gRSEitS:

2030 2050

Evolulia numericna populalii Terrei

punct de vederenatural (prin diferenladintrc rata natalitllii 9i

mortalitdlii), ln funclie de gradul de dezvoltare economicd pe cale

atins. Astfel, modelul (aplicat unor state dezvoltate) evidentiaze h

unei economiirudihentare, bazatelndeosebipe activitdti agricol

un stadiu ulteriot iir carepopulatia ,,explodeazd"din punct de
re numeric (natalitatearemaneridicatA,in timp cemortalitatea
pe fordul imbuietiirii exponenfialea condilijlor de
considerabil),
te 9i a nivelului de trai, impulsionatede dezvoltareaindushiall.
Aptcend acestmodel la scardglobah, sepoateurmeri gi intel
rnodul ln carea evoluat populalia Terreipane in prezentgi chiar
pot intrezarihndinlele.

l!{Jod][bil&!dR'Nahititru{ldeE

TiaMiJia demogialicd

Analizaevolutieidemograficemondialecontureazd
pabu{inci
evolutive distincte:
1. E.hilibru retativ (cregterelenttr)
Constituiefazade inceput a civilizafiei umanegi corespunde
diul.aide societafe
agricold.
Atat ratanatalitifii, catFiceaa mortalitdlii au valori mari, 3F40

toi{l_{r!.\,

Fculturi iradilionaH
r\ alca Nilului

btlorddlirc, Mare. Britanic, la

rputul perioadiindusirialc

ttEsunsELEst oF7\ior rAnlA LLrNrr(:{)NaE\rPalRA\f

PopulatiaTerrei evolueazelent din punct de vederenumeric, de la

mai putin de 10milioane estimate i:r contextul reululiei neolitice(a&ri.ole,10000i.Hr.) la aproximativ o jumetate de miliard la mijlocul secolului al XVII lea.Natalitateafoartemare poatefi explicatAprin nevoia considerabiltr de fo4A de muncd, activitatea agricold necesitand
acestlucru; conditiile de viala sunt deosebit de grele pe o planetd ince
sdlbaticd,neumanizati, careintreline, de asemenea,conditii favombile pentru o mortalitatespodti.
2. Explozie demograficx (cregteleagresive)
Primul ,,9oc"in sistemuldemograficmondial il constituie/eoolu
a doua fazd a acestuimodel gi anutia induslri\ld, carc declangeaz:l
lr.e, erploziadefiograficd(,,babyboom"). Desi mortalitateaincepesd
nataljtateapdstreazdaceeagi
scaddputemic sprevalori de 15-20o/oo,
tendinld ddicate, fdcandca sporul natural se inregistrezevalod maxime. Estemomentul cand,pe Tefla, popula,tiase dubleazein o sute
gi cevade ani pe parcursul secolului al XIX-lea gi inceputul secolului al Xxlea.
Exploziademograficds-amanifestatmai intai in vestul continentului europeangi s-aextins pe mdsurdce mecanizareacagtiganoi tedtodi gi comunitef umane.Europenii9i-autdplat numerul in aceastl pedoade, gratie unui complex de factori care au dus la scdderea
mortalit:ilii: mecanizareaag culturii gi dezvoltareaindustdei au insemnatin p mul rand un surplus de hrane Fi cregtereaproductiviterii si, implicit, a profitului, profit carea fost investitin domeniul sdnetdlii publice. Sproduce, astfel, o adevdrati reaolutiesanitardQrm.ulte
boli, pand atunci mortale,sunt eradicate.Ingeneral,condiliile de viatd se imbunatSlesc,nivelul de trai cregte.Este perioada oragelorindustrialecareconferi locuitorilorun plus de siguranre.Ritmul cu care
populalia Globului a atjns fiecarenou miliard a fost din ce in ce mai
scurt, duptr Al Doilea Rizboi Mondial.
a numeruhd populatieiareloc,in preDeqicregterea
spetaculoasd
zent, nun'taiin !6rile in dezvoltare(aga-numita,din punct de vedere
economic,lr,77?s dicd),efcctul explozieidemograficese simte pe intreagaplanet?l.9iceamai evidentAdjmensiunea acestuiefectestecea
ecologicd.Oare cAti oameni pot locui pe Tera astfel incat s?inu fie
afectatritmul de resenerarea ecosistemelornaturale?
Cregtereaexploziv?la populaliei a constituitprincipalul argument
al unor teoreticieni(crrcnfL nalth sianist,initiat de ThomasMalthus,
gi alcontinuatorjlor ideilor sale, eo-t?utlthusrrrlF
fli) pentru adoptarea
unor mesuri de stoparea sporului demograficsprea seevita aga-nu
mitul ,,dezastrual bomleiP" (P de la populafie),respectivatingerea
unui numdr al populaliei cdruiaplaneta nu ar mai putea sb-i asigure necesarulde rcsurse (hrantl, apA,energie, matedi prime) pentru supravieluire.
3. Tianzitie demogralicd (.re9tele modelatx)
AceasteIazecorespundeaparitiei societxliipost-industriale,
in care
devin predominante se,"licilld,in pofida industriei clasice(extracti
ve,mel.rlur8ice
etc.)si sc mrnife5lacu precader-e
in 5ocietatile
,,nordice' in a doudjum;tdte ,r 5ecoluluial \X-led. Tntimp ce ratdmortalitdtii seinscde pe o curbe rehtiv constante(injurul valodi de 10%o),
natalitateaincepe sA scadeputernic comparativ cu faza antedoare,
rdmanand insd mai mare decet mortalitatea, ceeace senereazdin continuareun qpor nalrrralpozitiv.lopulatid lerrei c;ette.dar riLmul

56

IOPUI,ATIA, I{ISURSLI,I SI DIZV(}LIARFA I!MII

I III
Prezcnlafemnina in
('/t
pailafrenteleeuropene

St.adr comcrciall,l:lag4 Ol.nda

cu carese produce creqtereaincepesd scadA(nu mai esteexplozi\.,

Seapreciazdc; populalia Clobului se va srabilizala aproximativ 1l
miliarde de locuitod, in jurul anului 2 050,dup6 careva incepe sa
scadd.
ScedereanataliHlii poate fi pusE pe seamaunui complex de factori: exploziaurbanizddi (dacddin 1E009i pane in prczent popula.La
mondiald a crescutde pestetase od, in schimb,populalia urbanha
spodt de peste64 de oril), carea modificat fundamentalvalodle tra
ditionale ale societdtiirurale cu privire la rolul familiei in societate
atitudineageneraldfald de imperativul religiosde a aveacopii 9ifatr
de divo4ialitate, accesul neingrhdit la educalie, in mod deosebit, apopula,tieifeminine,schjmbarearadicalea statutului socialal femei1orcare se impfce activ din ce in ce mai mult in viata economicd (ca.P
nu mai esteneaperatindustriah, deci apanajulbirbatilor), politic:
(se remarcaascensiuneadeosebitda lidedlor politici femei in t:lrile
nordice)etc.,imbundtdtireamijloacelorcontraceptive,dar, in aceeag
Disur6, si scidereafertiliiltii s.a.
4. Echilibru relativ (creslerelentd sau stagnare)
Am putea spune,fdre riscul de a gresi,c:l ne indreptim treptat c#
tre aceastafazi a evoluliei nume ce a populatiei mondiale,estimate a fi atinstrin jurul anului 2050,pe fondul scddeii, in continuarc,a
natalitetii, 6Dre10 %".
Esteevident c:i unele stateale lumii au atins deia aceststadiu (in
sDe(i.rlcele dezvollate), inr nltele se dlla inca in 5tddiul dl doilea aeiploziei demografice.
5. Declin demografic
l)rLli||l tlrtix):intlirse prefigureazhcu o mai mare claritateln ultimii ani,in sDecialin catevastatedezvoltatedin Lumeanordicd- Germania, Italja, Suedia,Japonias.a.-, unde rata natalit6lii a scdzutca
valoaresub ceaa mortalitltii, generendastfe]un spor natural nega'
tiv. Populatiase afl5, astfel,sub niveluJde inlocujre naturald,provc

demograiice
Robotu1Asim L o intalnire oficiah
cu prim-mhithii Celxei ti Japoniei
(2003)

L.

('ON1'I\IPoI{ANI

in le le in

popuLAIrA, r{$ilRs[LE 9t DlzvoLrAttrl

eremplu, in USanda,50,1%
populalie are sub 15 ani (9i
ne gandim ci inca 20 % suni

inri inhr 1t-25de ani,sepoaLsneinchipui maluritateabioki, sociah, chiar economici a

!a!i). De asmenea,R.D.
Eiiopia, Nige.ia, dar 9i AfIraq au ponderi de peste
I iorcsplnzitoare acesiui seg-

nania (celmai poprLlatslat

Pean,peste82 milioane dc
. in condifiile dezvoltErii
icespecificeacesteiliri,
lede un dficit de un rnilile ansajali in fiecarcin in'

cu 2020.
In acelaFitermen, Iaponia
.1td primirea pe piala munr 500 000 de coieeni anual,
,bu un ciclu de 5 ani.
De asemenea, este binecue\odul m\,c.rnilor(ru'
rdofcs) care trec Rio Grande
ila cu SUA) la lucru, sau
!.ile importante de populaaGuj,nard (daba 9i nonara
in Europa (cea mai impoi.; comunitate etnicn din
este cea turca, iar in
trla cea a algerienilor) on de
din fostele siat comuin vestul continenhiui sat'

lllllt

coN'r'[MfoR{\E

57

cand importante mutatii structurale ale societeilor respective. Spectlul estedin ce in ce mai sumbru avend in vedere 9i rata destul de ddicate a sperantei de viatd (pdntre cele mai ridicate din lume, peste
71 de ani, considerandu-se anii cu o sanltate fizicd optimd), manifestandu-se din plin {enomenul de imbatranire demogra{ice.
Aceastaeste,de {apt, stareademosraficA a sociewilor infotmatiotlile.
Analiza dinamicii sporului natural la nivelul statelor lumii contureazdo seriede particuladt5li regionale
Astfel, caracteristica cea mai evidente care se detageazaeste asirnetria demografictrdintre ,,Nord" 9i ,,Sud".
,,Sudul" se afld, in prezent,in plind explozie demograficd.America Ladne (cu cateva exceplii, p ntre care Argentina), Africa (fere
R. AJrica de Sud), Orientul Miilociu se situeaze, urmerind modelul
tranzitiei demografice, in al doilea stadiu de evolutie, corespunzator
unor societdli agro-industriale. Ratele fidicate ale natalitdtii (3H0 %o)
inhetin un segment exagerat de mare al populaliei linere, cofiparaliv
cu segmentulpopulaliei de varstd adult?1.

,,Nordul" s situeaz{ diamehal opus situaliei anterioare.Cunoagte

spechul delocsdndtosal daclinLluidemognfc(mortalitateaestemai marc
decatnatalitatea)9i al ir?bdtuAnii populaliei(speranlAde viala ddicatd stadiile +5 ale tranzitiei demografice).Estesituala celei mai mari pa4i
a Europei, a Rusiei 9i a Japoniei.Iar un alt nucleu de state (SUA, Canada, Franla) ar un spor natuml ugor sensibil peste0,1 %, 1ns.\pe seana
inigranflor carepbstreazamodelul natalist din !d le de origine.
Care ar putea fi consecinteleacesteiasimehii demografice?Ceea
ce seintamph in prezentconfureazecu precizie,cel pulin penku Perioada urmatoare,catevatendinte:
. migraliile prczentului sunt orientatc dinspre Slld spre Nord
Cele mai multe dintre statele dezvoltate nordice se conftuntx
cu un puternic deficit de populatie. Privitd din perspectivx economicd, situatia devine ingrijorhtoare, pentru cd inlocuirea forfei de
muncd retrasedin activitate se produce la un nivel din ce in ce mai
scdzut.
. asimetria forlei de munce
Afluxul de imigranfi in economiile nordice a condus 9i la o deformare, din punct de vedere al strucfurii, a fo4ei de muncx. Pe de o
parte aceqtiaalcituiesc un segmenttenar (sub 40-50 de ani), consti-

POPUL\TIA,

Minoritat turc) in Germania

Studoli in campusldurnversitar
din Adelude,Aushala

RESUIiSILE 5I DEZVOLIAIIET\ LLNIII CON rEN/ITORANE

fuit aproape exclusiv din imiBranti, care ocupd sectorul inJerior al

tei de munce (spre exemplu, comunitatea turce din Germania de
monopolul in salubdtate), iar la polul opus se afle populatia
autohtond, cu tendin,te de imbAbenire demogmfica (peste 40 50
ani) carelucreazdin domenii de verf (cercetare,consultanll, inalte
nologie etc.).
Pe de alte pa*e, sistemul tradilional de pensii este pe cale sA
prhbugeascd.
O parte din ce in ce mai micd a populatiei tinere,
ve, sevede nevoitd ,,sdsuporte" costurile unui segment s
sionat de populafie varshicd, aflatd in pragul retragerii din
te. Drept consecinte, va$ta fixd a pensiondrii este pe cale a fi abo
fiind in cregtere;in Japonia, de pildd, va$ta de pensionare
te 65 de ani gi chiar se pune probleme reintegrlrii populaliei retr
din activitate in viala economich active, cu un inteNal de lucru
dus la iumatab - 4 ore. De asemenea,devine din ce ln ce mai
dentd necesitateade a aplica pentru programeprivate de pensii.
. asimetriapietei
Piata cunoagtesi ea, in lumea nordic5, o dezvoltale fere pre
in zona produselorsi seryiciilor ce deservescin mod deosebit

latia mafure, cu preruri relativ moderatesau scezute,in timp ce

contureazlo adeveratl,,piatede lux" carevizeazepopulaliafane
Astfel,in Japonia,SUA9i uneleteri europene,
costudleaferentei
trelinerii 9i educdrii unui copil sunt foarte mari, mai mad decat
50de ani ln urme,pentrucreqterea
a patru,cincicopii.
. mutafiisociale
profunde
Tmigrantiisunt ,,necesa", tsandinddjn prismdeconomieista
lor dezvoltate din Nord (vezi programele oficiale de emigrare a
Canadei),dar sunt ei oare 9i doriti de societetileadoptive?Confli

telerasialedin SUA,segregarea
etnicddin Europa(Franta,Ge(
nia, Italia,Spania,Austriaetc.)seafldmereupe agendadisculii
legatede drepturileomului aleforumurilorinternationale.
De a
menea,ln stateleeuropenementionatemai sus se contureazdcl

Fortade munc2la Chinei numird

pestc700de n iime de locuitorj,
de trei ori .at a Europei !i de douil
ori cat a lntregului continent

Alelier de crcitoiie in China

ln ultimii ani, o ascensiune

a migc6rilorpoliticenationalisteFi
tranalionaliste.
Interesantde menlionatestefaptul cepoli demograficiai mor
tului, China9i India (din fiecare5 locuitoriai planeteiunul este

nez, iar altul esteindianl), se afle lntr-o fazd relativ avansatea tr

ziliei demografice,cll populalii carecrescin continuaredinpunct
vederenumeric, dar ritmul cu carecrescestein scadere.Astfel, Chi
na are un spor natural situat sub 1 %, gratie politici
antinataliste pe care le-a implementat de-a lungul timpului (cu un
temic impact demografic,dar si psihologic,fiind mdsuta ,,copilului
unic" adopta$ in 1979).De asemenea,China s-a fdcut remarcatd
ultimii ad printr-o putemice ascensiuneeconomictr,ituegistrand
teri de 10-117.pe all. Degi,de-alungul istoriei,China a fostintotde
una cea mai populatd
a lumii (gi prima care a organizat recenslminte din cele mai vechi
timpuri),
ea va fi depesite in anii umdtori
'ar5
de India, care are ritmud mad de cregteredemograficS, mai mari de.
cat ale Chinei (seprognozeazhatingereapragului de 1,6miliarde lc
cuitod in anul 2050),situandu-se in stadiul al treilea de evolulie de.
mograficd.

IOPULAIIA.

RESURSELI SI DIZVOITARI,\

LL]N]II ('OI.J'II\Ii'OIi]!I\:L

RESURSELE
UMANE 9I DEZVOT,TARTJA
Ni.relulilt tlc.-rol|nrcesteunul din cdtedile mult utilizate pentru reliefarea diferentierilor teritoriale intre ageztrri,regjuni, !eri,

de lecturd la bibliote.a

:r de lectud la biblioicca
.irersitllii d jn Groningen,

l;

Din acest punct de vedere, Organizalia Natiunilor Unite clasifici

statelelumii in doud calegoii: tdri dezooltatesi tdi ifi dezooltare.
Tiirila d(t\)lttt tt't snptanumite generic 9i L r eanaftlicd, sunt sill]ate,
in mod deosebit,in zona temperatd borcald America anglo-saxond,
Europa, Rusia, Japonia, cu exceptia Aushaliei, care, degi este situatS,
geografic, in emisfera sudice, face parte, din punct de vedere economic, din Lumea nordicd. Degi nu toate lArile din ,.Nord" beneficiazd
de resursenaturale deosebite(spectaculoasefiind cazurile Japoniei si
Elveliei, care,in lipsa rmor resurseconsiderabile de subsol, au cunoscut dezvolteri economice remarcabile), sistemul capitalist de piattr, o
foarte bund specializare a resurselor umane si identificarea unor nige
de piatd au fost factori decisivi in realizarea progreselor economice.
Lumea nordicd deline tehnologia(,hror ,o?r),resurselefinanciare, fo4a de munce inalt specializate(si costisitoarein aceeagimbsurd) 9i cunoagterea.Aici a]rincepnt reaoluliilc: indusltiald qi, n.rairccent,
inforrutiahald .
I iitilt iit dE|\,lhlit Erltpeazl,in general,Amedca Lafin?t,Africa gi
sudul Asiei, cu cahva exceptii(tiSrii asiatici- Coreeade Sud, Singapore,Hong Kong, Taiwan s.a.).DeFise afle in posesiaunor bogate resurseminerale (Africa, Ame ca Latinl) 9i energetice(Orientul
Miilociu).gradulde dezvollareeconomica
esLedestulde redus.Iorde
munc:l
este
ieftind
gi
partea
o
migreaze
spre ,,Nord". Sectoare!a
le primar (agricultura)qi secundar(industria,in specialceaextractivl) dominaviat) econ o micaJ , , S u d u lu i' .

sr{!

Slatedezvoltate,Nord"

lN DuvoLrlRE i,,suD,)

statein dezvoltafe.,Sud"

Esteevident ce aceastichsificareO.N.U a ledlor lumii, prin pris

ma dezvolt;rii, suportdcritici in cercurilestiinlifice, dar nu estemai
pu,tin adevbrat cArealitateaplanetei confureazi aceas*itendintd a unei
asimetdi Nord - Sud.
PrivitA ca un procesde evolutie calitativa a conditiilor de viatd a
populagiei, de ridicare a nivelului de trai, pe fondul accesului la cu-

60

I'rll'uL4TtA, l{lsultsFlti st DrizvotTARIi^ I_liMfi co\Tt,Mto|lANIi

Cea mai mare valoare .i ?IB pe

locutor o are Luxemburg (65 464
$/loc), iar cea mai s.izutn *
lnregisheaza in Burudi (Alrica,
84 $/loc.). In Romania, valoarea
PIB pe l$uitor estede 3 277$/loc.

Camai ridicati speranlideviaid

la naitere s lnregistreaza ln
Andorra (83,5ani), iar cea rnai
scazutli,
in Mozambic(31,3ani).
In Romania:
70,6ani.

!r^Ta L^ N^tr[R8omt
errnANtADE

Cel mai ridicat grad d alfabetizare (100%)ll au Australia,

Finlanda,Norvegia,Luxemburg,
Lichienstein9i Danemarca,
ln
iimp ce,lnNigea doar17,6'/.din
populatie gtie sa scrie 9i sa
citeasca.in Rom6nia,gradul de
alfabetizalestede 98,4%.

' r.r%

r OPUi"A'ITA,
RE' IBsELSI DEZVOITAREA
LSMII CONTMPORANE

luxemburghezca;tigd peste
S/zi, ln timp c majodtatea
ajiide iraietie n slrl;2 % din populatia staiului
: cagdgdmai pulin de 1$/zi.

Cljrurgia plasticd este cel mai

tRvent utilizat6, raportat la
i!'g Clobul, de citre populatia

:A.ln Botswana,
maimultdeo
din populalia cuprinsr
15 ti 49 de ani este infectaid

\irusul HIV

6I

noagtere9i tehnologie,dezroltarea,
a fosl clraftificate de cdke NaFunile Unite in 1990(exprimatdmatematicde economistulpakistanez
Malbub ul Haq) 9i folositd,incepandcu 1993,in Programelede dezvoltare sub forma unur r d\cator - indiceledez|,loltdrii
umane(IDU)
-, ca o mesureaploximativd a cattelji vielii.
Acestindicator esterezultantaa trei dimensiuni.ecoxonicd,
demoyaficd 9i sociald.
Cel mai reDrezentativindice economical dezvoltadi il constituie
ProdusulInlein Brut pe locuitor,Distdbulia teritodalda valodlor
PIB/loc. evidentiazediscrepanladintre Lumeanordica gi ceasudicI. Asdel,Americade Nord anglesaxonesediferentiazdnet de AmericaLadne,cu valori de aproximativ40.000$/loc. (SUA)9i 30000$
falede 6 000-3-000
,/loc.(Canada),
$/loc. (Braziliagi Chile,celemai
mari valori ale continentului).In Europa,are,pe ansamblu,are valori ridicate, se evidenliaze de asemeneatdrile scandinave(peste
Danemarca
40000$/loc,Norvegia,Islanda,
9iugorapropiateSuedia,
(1900G-28
Finlanda),
comparativcu tedlemediteraneene
000$/loc.).
Cel mai marePIBraportat la numerul populatiei revineunui stateuropean/Luxemburg,cu 66,000
$/loc.,urmat,pe loculal doileade ce(nivel
tre Norvegiacu 54 000$/loc.
datoratmai degmbdpopulaliei
redusenumeric la carc se facemportareaunei productii considerabile).
Valorilepredominante
in Afdca nu depdgesc
1 000$/loc.
Al doileaindicatorreorezentativoentru a idmtifica nivelul de dezvoltare al unei regiuni cire intrd inialculul IDIJ eslesperafiladeaiald a locuitoiilor, ca exponental aspectuluidemografical problemei.
Sperantade viatd la na9tereesteun cuantificatoral nivelului de
tuai,al calitetii vietii ti nu in ultimd instanttra calitlli.i serviciilor de
sxndtateasiguratede un stat locuitorilor sdi.
Asimetria Nord-Sud6epdstreazd9i ln acestcaz.Cei mai longevivi
sunt locuitorii din Andorra, cu o sperantede viald medie Ia nagtere

i
I
d

62
tn Mali (AJrica) copiii petrec cel
mult 2 ani in 9coaH. Mai muli de
jumitate din ei incep sa hcrcze la
varste cup.inse inhe 10 Si 14 ani.

I'OPULATL{, RlsURslI!

SI DEZVOLTARIA IUMrl

CONTTTMPOJIANI:

de 83 de ani, dupd care, cu 80-81 de ani, se inscdu populaliile urm

toarelor state: San Marino, Japonia, Singapore 9i Australia. In SU
varsta medie atinse este de 77 de ani, in timp ce lara noastrd
treaz;valoareade apro\imaLiv7l de ani.
Cu o sperantd de viatd specificd evului mediu european, 35-40

ani, seinscriu majoritateastatelorafricane,alecdrorpopulagiise

frunte cu subnutdlia, dar gi cu diversemaladii periculoaseale
milor ani, precumceaprovocatdde virusul HIV
Indicatorii sociali prezenti in formula indicelui de dezvoltare
ne vizeazd indeosebi gradul de alfabetizarea popula$ei, accesulla
ture, potentialul educafonal (numdrul de 9coli, profesori mportat
populatia de varste Fcolard)si medical (cadre sanitaie, spitale etc.).

Astfel, 22 de

ale lumii au mai mult de jumetatedin populali

analfabete (Niger,
'dripeste 82 %, Burkina Faso,peste 74 %), din care
sunt numai pe continentul african, ir timp ce in Islanda aproximati
8 % din forla de muncd este rcprezentate de profesod.
Distribu.tia valorilor indicelui de dezvoltare umanl (carese
in intervdlul dintre 0 5i l) pe Glob 5inLerizeaza
aspectelepreTenta
mai sus. Valorile de peste 0,90 ale indicelui sunt specifice Americii
Anglo-saxone,Europei Occidentale,Japonieigi Australiei, comparativ cu Afiica, Sudul Asiei caresunt caracterizatede valori scdzute,si

tuatesub0,60.

DINTREA9EZARISI DEZVOLIARE.
RAPORTUL
TENDINTE
ALEEVOLUTIEI
ASEZARII
OR UMANE
Din analizadistributiei valodlor indicatorului de dezvoltare
nd (IDU) pe Globsepoateobserva,ir.rmod clat corespondenla
cu
dul de urbanizare.Toatedimensiunile avute in vederein realiz
aceetuiindice- P/odusul
IhtefnBrutpelocuitar,
sperunla
dcoiold,
dul dealfabelizorc
5.a.-, sunt direct dependentede calitateahabi

tului urban,de posibilitatea

o.asuluide a oferio bunf,valorificare
resurselorqi/deci/o productivitateridicate,ceeaceimptci o c
tate mai mare de bani careintuI in sistem.La randul lor, acesti
intre,rn un sistemperformant de sAnatatepubtce, o alimentaliec
respunzatoare
Fi accsulla seNiciigi educalie.
Dezvoltareapresupunecregtereanivelului de trai, iar modul
evolutiea atezdrilorumanes-adesfSgurat
ir deplindconcordanld
posibilitateade a oferi o proteclie mai ridicad locuitodlor qi
tiilor de viatd ale acestora.
Babilon,oiagcelebrual AntichiHlii

Necesitateaprotecliei surplusului de hrane generatde

rea totali a modului de viatit impus de sedentadzare
a conEtifuitunul dirF
tre factorij aparitiei primelor forme superioarede atezareurnan:

o,"dFcle.
eatal Hdyiik (AsiaMicA),Ur, Uruk, KiF,Nipur, Eridu

potamia), Mohe$o Daro (Pakistan) etc. au fost primele orage ale ci

oilizaliei agticole.I^ acesteaa aperut scrisul Fi s-au concentrat trepta
activitdlilenon-agricole(comert megtetugui etc.).
ReuolutiaintJustriilda insemnat un adeverat Focpozitiv in
lulia agezdrilor.O/ateleinduslrialeau corrfedtconditii de viatd
pedoare locuitorilot o protectie mai mare, servicii publice (de
netate, de educalie), ceea ce a dus la o scAdereconsiderabiu a
morta[61ii (9i manifestareaexploziei demografice).Astfel, populalia urbane a crescutmult mai rapid comparativ cu populalia totald a planetei. Difuzia industdalizarii, mecanizarea agriculfurii, cale

r)olur_r]tA,t{iislinslr_iisr DEzrotl'\RFA r ri\'ru cL-\\Mrrr()R,\Nr:

tralB6sines Dstrict, Singapore

derea populaliei urbme in
lul popula!:iei mondial

3,4',h
13,3%
25,0%
33,3%
37,5%
40,0,x,
c. 50,0%

E--

t)|
)-

11
49
1,72
c. 400

pinialtori" la nehou, Tokyo

63

a generat un surplus de {ortA de munce,,libera", mirajul marelui

orag au constituit tot atada factori careau fecut, ca in prezent, ,rl
din doi locuitoriii Terreisii trdiqscdin or0l
O datd cu evolutja societetiiin ansamblu,orageleau cunoscutsi
ele o specializaredeosebitd,conturandu-sespaliile funciionale speclfi.cel]nei \rezilri Lrbanefioderne: spali]]l de seNicii si afaced situat.
in general,in centru (engl. CBD CentraL
Business
Disfri.f), spaiiile
rezidenlialecare,in lirile din,,Nord", migreazi spreexterior/departe de tumultul cotidian al oragului,spaliile culturale,administrative,
industdale, de transport etc.
Urbanizareanua presupusirsd o cresteregarantatda calitdlii vietii, iar din punct de vedere al mediului, aceastaa constituit ceamai
impresionantafo4d antropice de modelare a spatiului geografic.
Astfel,in a douajumitate a secoluluial Xx-lea,s-aevidentiatproliferarea oragelormari gi foarte mad, aga-numitele,,oragemilionare" si ,,zecimilionare" (cu peste10 mil. loc.),careinsd au gi cei mai
mare impact negativ asupramediului inconjurdtor.Niciodata, pand
in pedoada amintitd, omenireanu a cunoscutdtmuri de concentrare a populaliei gi a construcjiilor in aglomeralii de dimensiuni impresionante,formatiuni tedtodale care,prin mirajul lor, atrag gi astezi o populatie numeroasl ce spereinh-o viate mai burd. Unul dintre
pdncipalele efecteconsti in fapful ci un numdr insemnat de orase
mad inregistreazi ritmuri de cresterede-a dreptul alarmante,in total dezacordcu capacitatealor de sustinere.SeaflAin aceasttrsitua'
1ieora9e,avAnd de regule rangul de apitale,din lirile din,.Sud"
aflate in dezvoltare,precumi Ciudad de Mxico, Bogota,Lima, Cairo, Accra,Teheran,Bangkok,Jakartaetc.,unele nu au sau nu mai au
Juncliade capital:l,precum Rio de Janejro,SaoPaulo, Karachi,Calcutta, Mumbai, Delhi 9.a.De exemplu, Accra (capitalaGhanei)9j-a
triplat populalia ln zeceani, Conakry (capitalaGuineei) Fi-amdrit
num:lrul Iocuitorilor de patru ori in cinci ani (!), Ciudad de Mxico
a cunoscuto crcgterea populatiei de tapte ori in ultimele patru decenii$.a.m.d.
Dezvoltaleaexagerataa marilor orate faceca,in anumite regiuni
ale Globului, sd dispare sau s5 fie mult diminuate teritoriile cu alte
destinalii din spaliile dintre ele.Numeroasenucleeurbanedin jurul
oratelor-metropold(ce au peste1 mil. loc.) tind sAse aljpeasceprin
extinderea continue a periferiilor, ajungAndu-seastfel, in timp, la unirea mai multor asemeneaaglomerdd urbane in arii ulbane u ase,num\te legalopolisuri
.
Unele oragemari, din lipsd de spaliu,6e inalld tot mai mult pe
verticale sau, in acelagitimp, in cazurile oragelorsituatepe tdrmurile mdrilor gi oceanelotse extind ,,peapA" sau chiar ,,subapd". Ambele situatii sunt ilustrate de metopola japonezdTokyo, care,pe11tru a-Si rezolva problema spaliului, are in vedere doui proiecte
Brandioase:un imens zgarie-nori din otel/aluminiu, beton gi sticlA
in Golful Tokyo, ce va adaposti circa doue miloane de locuitoi, Si
un oras subacvatic-. Aquapolis,pe fundtI aceluiagigolf, cu shAzi,
cartiererezidentiale,spatii comerciale,birouri, oglinzi de ap5, vegetatieetc.

TOPLJI-A'!A'RTJSUR@

L \A1 URAL ESI AGRICOL E'

I { T S U RSt.T

Zt

I
iiarXiill. rirronrAntist vrrontntcAnt

ASUPRA MEDIULUI
NESUNSNTON

***
iI*ttu
,,J.il ,liJ
',X:,fi Ifi *ii],i*"*ffi
.isurea
ca,
ina,
n,e
,,ririna
l};ji
-tfi..',"iii -[$-$

;rt#**:+{il*;'*l't'i+
aleomentnr
uni"ers'rle
..unostnr"l"r
euoluria
;;'J.:;;i :--l:;;;;
ullerior'
r
care'
da
r rltnrdii.la tn(ePutiTolate'
a,.oro
nauf_ni",
>tF
intreaga
"nit
ln .",".e lut mailargi e\tinsePeaProaPe
"].,',1grrp.,

erarr
pnmitive
c^m,,nitrtile
umane

feraseamcnajatein oman

ry

sa recurgdaproapeexclusiv la resurs
naturalelari le eraula indem;na lna
meneacondj!ii, acestecomunita[ ciu'

un echilibru
*""i
l"
Pastreze
"l
p(
valorificau'
^oa naturalpecareil
mediul
roi
de
ir.r u i" pr.,tuoui
"rrtu "ontinuu
vanator
le naturii SimpluculegAtor,
p-*aot, orlrtt it,, avea-decAt.oinflr
ioarte limitaLl asupranuJtttl. . -.
Revolutia agricol, {neotrtrca,.

mediul
u""it t,,utasuPra

f,

-Ji^pult
dar ii a;upra evohrtleicivilizatieiuma:
l-a avut sLidc/tarizaraa Noua forma de-e
r1orie - agticulturu- a adusmor
protunde:desPtrdurirtd:tt;lT".t-l
resu
deri ale solutui, suPrasolicitarea

x
50"l"o"i",ut"u
na,r"oiau, dezvoltata

atXVIIl-lea'va.aduce 0
p:-i.r,
"ecotut
naturalcetema1
mediului
modificari
ittorie a ommlrii
t"-i." ai" i"t
"ugu
ale scoartel te
masive
cep clecoPertari

g;-* duPe resurseminerale

;J;
iar spaliilrcarhficialiate tola
energedce,

i", r3""r" i"aujt ia", a" hansporturi

cunosco e\pansiune teritoriaH tit6.P

dent in daina celor naturale ToJi fa
de mediu (aer, aPA,sol etc ) se dgr
PdnciPalelor les
zd continuu, reze_rvele

lO l' l | \ ||\ , l{ l\ l

ti. umala de asteziii mer

de ctuilizatied WtnI ^ete fiecarEdintre noi,
F=1iru
pe,

R\ lI I

\ l lr l . / \ l r t t q R l

\tl\tlr!!,\rJ\

ur.,

65

se naturale sunt pe cale sb se epuizeze,iar tot acest,,progreseconomic,,

esteinsotit de disparitia a numeroasespecii de plante si animale, concomitent cu disparitia ecosistemelor1or.
treami
suE.
de
energre,
astibil, ciucilrc sintetic, as
Cele doud ,,!ocuri" ale petrolului (din arii 1973si 1,979)all ardtat,
: edicamente,tertile (fibre ti
pentruprima data,ci resurselenaturalenu sunt inepuizabile,cd une:_jtefice),materlale plastice
le dinfre ele,o dal.rconsLrmate,
nu \e rcgenered,/a,
c,tLlri,/onhJde timp
d in fiecare supemarkei,
-:le
in
care
acestea
vor
fi
epuizate
este
destul
de
scurt (de exemplu,in ctr. de apa,suc eic., slbansam,
,zulpctroluluise dpro\imca./aaced5Uperioadrid circ.l40 de .lni).
carGsdde televiot
-aiini,
loret ), vopscle,coloranti,
Temereacea mai mare a omenirii, in prezent,estecA ,,Sudul,,se
.i el. drr e\tc mult mai suprrpopul,ltin (omparrtie
indu5tridli,/e.1/a
cu .,Nordul" in timpul revolutiei industriale.Exemplul cel mii eiocvent in acestcazesteChina, careincearcesd frAnezedezvoltareaf6rd
precedentdin ultimii ani, dezvolta.epericlitatdde insisi capacitatea
Terrcide .r 5u5tinca(crsli cre5teft'.
Spatiul urbar indtrstrialseer"i
tinde cu repeziciune,iar cel ag col (in conditiile diversificdrii
alimen_
taliei in China gi, deci, un consum sporit de cereale)se reshange.Si
to.rleace\ted\e int; mpla pe o fisrede I 50Ude lm de ld tarm, in M,rIea Campie Chinezd,acolo unde esteconcentratEaproapetoatdpopulalia_.De asemenea.901, din crester.ea
consumului de petrol iin
ultinul an se reg?lseste
in doutr state:SUA si China.
Ea an siin Luxen$u, fieclD.rr ciIe po,tielua drcptul unrrichincztlt. .r minL.rn r.ri mull ltnJi
|rt,ikr ii fcvine m.i m,,ll {le
di\cr{ifi(.rt)decit
un blid d e , , re z lS a uc in c . rrt f e b u is r rc ru n t c :n n
l,ehn mobil,in timp cein Fri
la
al
doilea/al
trejleafr.igiclerori al patruleatelevizordin
,,american"
rln Lnos,Canbodgia exisii
casAsj la a doua sau a treia masinddin familie sau un,,chinez,,la si:t
f :r m)bil la 100de ioculkrd,
h \lr anm.rcAtc ur ul I a3000
gurul frigider din locuinil?
Evolutiasocietdliiumanedupi fiecarepr.agcaljtattv(tcoaltqiiht.,gri
r :a n M a ri n ofi S UA c r is Lic c l
cok, industtiaLd,
i1.t'ordfio,.rali)
a condLLs
in pcrmanenthla moclificaiea
h un calc!'latorl. ficcatc2lo,
b i . la pol !l o p us s it uind! s c
ecualieiprivind relaliadintre resurse,dezvoltareeconomic?t
si medj(
f Conto cu 2 calculak)arolir
inconjurdtor.Singurcleconditjicunoscutein aceastiecLLaticsuDt
/cs///
trt h. t i! l 0 0 0 0de loc uit oi.
scLe
n1htftlLr:
srollLinlifatc,
inr u tdtul da,,cot1sttl0Lori"csfai, crcsterc.
1 Bcrmude, Monico, S{lA rii
OmenireairL.t nlt a AasilprnBulopiirn de \dl,,rificarea ru\rrr5e
la ap.o.pe tiecarcmcmbN al
lor. fJri d afect.rcdpacrlrlc,r
r:ri iti.rc p()priul tclcvizor,
(itr mri
d..r|gcn|r,rn'a ecnsistpmel,,r.
I i.oscbirc.tc Erihco., !nde
mare partc a resurselors nt coDcentratein ,,Sud,,(rcsuNeenerqeti_
f J e oan rcn i seuii?1la
! n s in
.e. mihercLrri
si nefe(\r5c),urrJo\e afl,1Jpr,,\imrtiv Z0 . din
fer,,.tsc
E:elizor sauCiad,unde1 000
populaliaplaneteigi carenu beneficiaz.ide avantaieletehnoloqicimoi-neni beneficiaza,
de asemcdernc.rn\d>iL.rp.lcit,rtc,r
, .j. un snlgur iclcvizor.
de.r.si.l\iglrrr hran.rzilni,a crrno*iind..tn Ilalia, CernldDia,Austda,
renteconsiderabileinunelesitLtatii(deexemplu,in ceamai mare par|
inc.ate o matind l. fiete a statelorafricanesr/br frllla esteo problemdcotidiani). in schjmb,
f: -\iocuiiori, ia. nr Japoniala
,,Nordul", careconcentreazdo micd parte din populatie, clar si din
resurse/cunoasteo proliierarela nesfarsita ,,necesititil()r,,:mai multe televizoare,masini, telefoanemobile, chiar si caseetc. Dentnr un
singurindividt.lu o.inturi ldmiI,,.iar r.Jld.u cdrcJCprted
\LUtt-chjmbate cunoasteo dinamicd ascendent?l
accentuati (multe dintre Drodusclcamintitemri susd e \ c n in d .p ra c t ir.. . c o n s u ma b ilc
. i0 % dnr popr atii SUAsLts
;.
de obezitate, in timp cc
In ceeace privegtealimentatia,asimetriaintre Nord si Sud esteca_
EpeJumitatdin copiii sub 5
tegoric;: pe de o parte America anglo-saxontr,Europa, Australia, unde,
d unor lnri africanc(Etiopia,
pdn
alimentafiape careo au, oamenii dep:isesccu 20-30Zonumerul
Ea, Niger s.a.)sau asiatice
(rlc u ld t ad c I A O (2 J b oc a lo rii/ z i),
de
calorii
mediizilnicene c e s a re
ladesh, Nepal, Afganslan
in
timp
ce majoritateastatelorafricane(cu exceptiaR. Aftica de SLld
sxie.l de subnutifie.
si a citorva din nord. Mdroc.Egipt,.din Ameri(ade 5ud sau
-udul
Asiei nu pot oferi propriilor locuitod nici mecarnecesarulzilnic.
Societateainformationall a prezentului i9i pune problemautili(Je pilda.5t A;loc; fonduriimpLlr
/arii unordllerndtivecnergetice
t?mtecercetariiin domeniul utilizerii hidroqenului dreDt combilsti-

66
,,h scarr globah, problema echitAlii se pune asifel: m aspeci supu dezbairii este cel legat de
fapiL cAladb dezvoltate, carc au
beneficiat cel nai mult de expioa
tara rcsurselor naturale 9i de capacitatea asimilatve a biosferei,
au in prezent obligalia morald de
a permite fdrilor in dezvoltare sa
urmeze aceleari modele de cre9ire. Acest dgumeni implica iaphj].a,Ar e dezvoltaie ar irebui si
pldieascAcoshrile in erces supor
tate de lrrite in dezvollare penlru
a'9i prcteja mediul. TotuFi acesi
argment de naiurA morali nu
esie neapiral acceptat d cei cai
trebuie sa pHteasca surplusul de

TOPIAATIA. REST]IISEI-ISI OEZIOITAREA I,UNIII CONIEIIIPOIiANfJ

CEFECTN D[ SEd AMO

(Mihai Manoliu, Cristina Ionescu,

Dezlroltarcadurabilil Fi prateclia
tEdiutui)

bil, iar Japonia,incependcu 2004,a scosprima sedede maginiadaF.

tate in acestsens),dar si a realizirii unor tehnologii ecologice.Exis
te, de asemenea,viziunea unei noi economii - ecoecotlofiia,rcali,zabiltr ln deplin consenscu factodi de mediu.
Efectul cel mai pregnant in prezent al consecintelor negative, generatede dezvoltareasocietdriiumanepe Terra,uneo in dtmud haglobald.
lucinante(secolulal Xx-lea),il constituieincdlzirea

Conceptd de deztloltarcdrhlbild a
devenitpunciul cntralaldzbaterilor privind mediul ii dezvoitarcain anut 1987,dupd p'rblicarea Raportului Comisiei Mondiale
peniru Mediu 9i Dezvoltare, intiil.tlat Ow Connon Futtre (,Yiitorul noshu comu"), ctnoscut mai
ales sub denumirea de Rirpolhl]
Barrdflard, dupa nmele doamnei Gro Harlem Brunddand, primuLministru de atunci al NolveI'e1.
de la genera'
,,Noi impMutim
liile.are vor veni un capiial eco'
logic, tliind precis ca nu vom
pulea nicicend restitui. Ele vor
aveator dEPhi sane reprc9zece
am fost a9a de sipiiori, dar nu
vor putea niciodatd se rccuPereze ceea ce le datoilm. Acliondm
astfel, pentru ca noi nu avem de
dat socoteau nimnnui: goeratiile eiitoare nu voteaza, nu au nici
o putere poLiti.a sau finmciara,
nu se pot ridica impokiva decizi(Rapo ul Brunddand, Ytitoful
nosttucanun, 1987)

I) t]ZVOt,TAItf]A
GESTIONAREARESURSEI,OR,
E C O N OM ICA5 I DF Z VOI.T ARIIAI) UI{ AT tIIA
Estelimpede cd dezvoltareaeconomichin viitorul apropiat nu se
mai poate faceca in secolulal Xx-lea, cu un consum exageratde rcsurse,fiind periclihte insbgiexistentacivilizatiei umane p n afecta'
rea tufuror ecosistemelorcarementin viala pe Terra.
I)r,:i'o//r?r.n
r.(rr()r/lotesteo dimensiunea dezvoltxdi umane carE
vizeazhcregteleacantitelii qi calitdtii bunurilor gi serviciilor,urmerindu-se cregtereabundsterii, ridicarea nivelului de trai ti spodrea venitului real pe locuitor.Spredeosebirede modelelede cregtereavansatein anii 1960-1970,care aveau ca laitmotiv ,,lilfritele cregterii", noul
durabild-, arc avanconceptale dezvoltdrii economice- d?za,oltarea
tajul cd impfice o compatibilitate intre economie Si mediul inconjurAtor. Mai mult, stabilerte faptLrlcAprosperiLalea
economicd
Fi conseroareamediuluisesltslin reciproc.
Astfel, dezvoltareadurabili reprezinti capa.itateaomenirii de
a asigula sali8facereacerintelor generatieiprezenle,fdri a comprc
mite capacilaleagenera$ilor viitoare de a-ti sdtisfacepropriile ne
cesilili (confolm Rapoftului Brundtland, publicat in 198f.
Pentru realizarea acesfui deziderat, raportul in cauze considertr cl
economia mondiali trebuie sh accelerezecregtereaeconomicd in coft
textul respectdrii restricliilor legate de mediul irconjuretor.
Caracteristiciledebazdalenoului model de dezvoltareeconomicdsurt
. Durabilitatea, Satisfacereacerinlelor prczentului fdre a compromite
aceeagiposibilitate genentilor viitoare, in contexhrl crcgteriisau cel ptF
tin men,Lnedi la acelaginivel a bune$fi umane. AceastaprsupruE

POftJtAttA,I{ESUttSn[StDEZVOLIAREAr-Ul\'ttlCONTIMI{)RANT]
rprecjazaca, daca fiecare10,-::or al Pianeteiar i]ai h nive!L rnul europeanobisnuii, & fi
e:esarc .esursele a 3l pianete
f rondiJia Te.iei) pe'lL.u a sus:r aceststil de \datl. Cel mai
,:.isiior din acstpuct de ve
!E! esie stilul de vialA ameiican
==. imultit cu 6,5 miliarde de
c(-ritori, ar necesita 6/6 planeie,
i imp ce cel al uui australian

FF::re arab din EmiraleleUnit

E revoie de celpuljn o suprafa
a le 16 hectare pcnhu a trni,
r_rvit modului actualdc viatd,
d :Dnditiile i'n caredin inhaga
:rafata a Frii fevine fieciruia
De asemenea,fiecaie arneri.onsuma valoareapiocluctitii a circa 12 heclalE, d pairu
: mai mult decAt ii revine fizic
rrafala totaH raportara h po
tie). Valorile cele mi mari ln
se inialnes. in Dme(aproimativ 10hectarencpe locuitor), in timp ce un
are nevoie de 8,5 hecr.id m japonezde aproximai heciae. Diameiral opus se
majoritaiea sialelor atuicane,
.:e fiecarelocuitor Ei satisfaLe
,elul de trai din mai putin de

67

conservarea ecosistemelor nafurale sau valorificarea lor in limita capacitdtii de a se regenera.

. Dimensiunea economicd.inlocuirea criteriului pur economic(,,o
cresterecu odce pret"), careguvemeazdde multe vreme intleaga acti\ itdteumdn;,cu cel.rlde,,volurii armonioa\esi de dLtrata,
caretine
seamade aspiraliile omului de a trtri 9i activa intr-un mediu sdndtos.
Aceasta irrseamnd o redimensionare a cresterii economice, avand ftr
\edereo distribuliemaiechilibrataa resurselor,
a((enfudredlaturii
calitativea productiei/o riguroasdsupravegherea impactului activithlii economiceasupra mediului, reorientarea tehnologiilor, gestionarea dscudlor.
. Dimeneiunea socialtr.Asigurareacregteriinumerice a populatiei
\ a rd c ie i.
la un niveliolerab ils i e limin a re a
. DimenEiuneaecologict. Seare in vederecunoagtereagi stabilirea
balantei procesenaturale - intervenlie umand, precum gi a aceleia
dintre capacitateade autoreglarea sistemelornaturale gi mesurile
de proteclie iniliate de societateaumane. Dacd,multA vreme, omul
a fost preocupatdoar de oblinereaa cat mai multor avantajedin exploatareanaturii, nefiind interesatde protejareaacesteia,crizele de
mediu gi accidenteleecologice,ce deveniserddin ce in ce mai frccvente in secolulal Xx-lea, au flcuf ca fireaschsuccedareaunor congi deztloltaredurabirl, ca reacrie la un model
cepte noi ca ecodezaoltarc
economicdeosebitde aSresiv careameninta gi incd amenint5 soarta planetei.Supraviefuireaecologicdnu inseamndabandonareatehnologiei, ci, mai degrabA,devine necesarfaptul ca tehnologiase rczulte dintr-o analizdFtiintificdaflatein concordantdcu posibilitdtile
obiectire alebiosferei.
Unul dintre indicatorii cei mai utilizati in prezentprivind mdsura sustenabilitltii med\nluj esteamprentaecologic4
carecuantificxsuprafata de teren gi apa neesareunui individ pentru a susline proprird sdu stil de viale (in contextultehnologieiactuale).in fapt, acest
indice exprimd gradul de agresivitateaasupramediului.

7
68

POPUIAIIA,

RESLTRSELE5I DFZVONAREA

STUDIU DE CAZ:
Analizi cornparativda doi poli
de cregtereurband

LUITII CO\'TEMPOR{NF

SAO PAUI-O- EXPONENT AL ,,SUDULUI"

Oraglrl brazilian esteo expresiea exploziei urbane,
unul dintre cele mai concludente exemple de orage,cu o dezvoltare spectaculoasein a doua jumetate a secolului al Xx-lea. Este o rnetropold multimilionari (desi nu detine 9i nu a delinut funclia de
capitali), pdncipalul ,,pol de cregtere"al dinamrcuNEW YOITK - EXFMPI,U DE SATUI{AIiE
lui megalopolis braziliarL un cenhu economico-fiURBANA, ExPoNENT At.,,NORDrrr-rJl"
Marea metropoll de asthzi are o istorie 9i, impli- nanciar de talie mondiala (cel mai mare din Ame
cit, o evolulie extrem de interesante.Oragul a fost dca Latinx). un oras de ur dinarnism rar intahit.
Fondatin 1554(c6nd avea100de locuitod), abi
intemeiatin 1626de olandezulPeterMinuit, care
ajunge
la 65 000 de locuitod in 1890 an in careRi
a cumperat de h beFtinagiinsula Manhattan,pe
de
Janeiro,mehopolacu careva intra ultedor in
un butoiagde rachiu gi un pumn de m6rgelecolorate, ptrAnd bazeleoragului Noul Amsterdam. curen!:, deja djsplrnea de o iumAtab de milion.
Cucedt de engleziin 1664,acestaiti schimbdnu- namica demo$afich qi spatiaD a ora$ului incepei
secolulal Xx-lea gratie clfelei (de pild{, in 1920,
mele in New York.
A devenit pdmul cel maj mare orag al lumii giunea SaoPaulo asigura 80 % din productia braz
(12,3mil.loc. in 1950).A rbmaspandastdzicel mai liani de ca{ea9i 60 % din cerereamondiald), la
mare cmtru financiar (Bursadin WaIl Street)9i co- ulterior, s-du ddaugdt si dlti fdctori:bogatele
rnercial mondial, cel mai important nod de comu- de mrrrereuridin apropiete,fota de muncdieftine
nicatii, unul dinte celemai mari centre industria- cetuitedin imigranli 9.a.Caurmare,populatia
le de pe Glob 9i un important centtu gului propdu-zis crcgtede la 2,2mil.loc. (1950)la
(1970),depetind 10mil. loc.in prczent (qi
cultural-gtiintific.
In anii'70, oragul a ajuns la saturatie,proce- tiv 20 mil. loc. aglomeraliaurban[).
SeoPauloestecel mai indushializat arealdin
sul de urbanizare inhand ln declin, generdnd
(unul dintre pilonii triunghiului industrial
zilia
(dczurbanizdre),
aFa-numitul counterurbanization
Paulo
- Rio de Janeiro- Bello Horizonte),
procesprezent Fi astezigi, anume,migrareapotrand
o
heime din valoareanafionalda producfieii
pulatiei din zona centraldspre pedferie (dcs.a'1(axatdindeosebipe metalurgie gi
dustriale
tfttlizare) pe fond'ul lnor preluri ridicate gi a unui
costcrescutal vielii in parteacentrald(CBD),dar tii de masini). De asemenea,Sao Paulo este
exemplu tipic de mare orag care se dezvold rapi
9i a polulrii (traficul auto genereazao adev5rate ,,insulade caldure", o cregterea temperaturii inh-un ritm aproapehaotic, generandun trafic
cu 5' C in centru fale de pedfede). Acestproces trem de congestionat(spreexemplu,oamenii de a
de dezurbanizare,specific lbdlor din ,,Nord", ce din orasfolosesctot mai deselicoDtere{axi
dezvoltate,estedublat 9i de un procesde dezitl- tru deplasareape deasupraaglomerateimetrcpole
tlustrializMe, dezalectareaunor intrep nded sau o segregarea spaliilor rezidentialecu contraste
chiar a unor intregi zone industdale 9i ecologi- toareintre caftierclebogate(curate,nepoluate)9i
sdrace,ale imigianlilor, cu locuinle total insalu
zarealo!.
fdrA utilitdti publice, cu o mare ratx a
pe fondul unei segleglri ehice accentuate,
faoellas.

New York, perspectiv6 asupra metiopolei

fotul.

'tt,\, tE!!RsFt

I 5l cEZvaJlrARlll

i (jLlll coNl FMP{)lir\\1.

69

NOTIUNI NOI:
. imbatranire demografica/exploziedemograficd
. T. . nr ir io

.
.
.
.
.
.
.
.

ln.

tll
t-l

F-(

F"

zz
Fl

fTl

a
U)

z
FJ
rT I

F.

r-l

FJ

r Y- l

dom ^or r f i . a

Declin demosrafic
Teii dezvoltate(,,Nord")/iiri in dezvoltare(,,Sud")
Indicele dezvolterii umane
PLB.
Sperantdde viatd
Dezurbanizale
Dezvoltaredurabild
Ampren$ ecologicd

EXERCITII 9I ACTIVITATI PRACTICE

. Explicali asimetriademo8rafichdintre ,,Nord" 9i ,,Sud"9i Preciza!i doue consecinleale acesteia.
. Clasificati resursele principale de pe Glob in funclie de menlinerea
lor in dtmul acfual de consum.
. Precizaticonsecinlele(celpulin doud) imbdtranirii demograficegi,
respectjt aleexplozieidemograficepentru urm5toareledouSdecenii
gi pe o perioaddmai lungd (un secol).
. Analizali gaficele de Ia p.54 cu dinamica populaFei gi corelali acest
procescu gradul de dezvoltare economiceal societdtii umane.
. Comparati piramida vArstelorpentru tdrile dezvoltategi respectiv
leri in dezvoltarede lap.56 9i motivali diferenfieriledintre celedoud
forme grafice.
. Analizafi migratiile actualeprin p sma asimetriilor dintre Nold Fi
Sud.
. Exprimali asimetdaNord-Sud in ceeaceprivette sperantade via!!
pe baza hdrlii de la P. 50.
la nagter.e
iNTREBART-PRoBLEM.A.
. Ce intelegeliprin,,explozia urbane"?Precizalidoue consecinteale
acesteia.
. ln ce mdsurd extinderea pe o zontale a localit5lii in care heiii a afectat mediul?
. Explicatisaltul calitativ realizatde societateaumanb prin tevolulia
informalionald.
. Explicali asimetriadezvoltdrii economicedintre ,,Nordul bogat 9i
imbxtrenit" ti ,,Sudul tener 9i infometat", notali urmerile acestei
asimetrii asupra migraliilor viitorului 9i perspectivaunui declin al
civilizaliei.
AUTOEVALUARE
. Precizali5 state aparjinAndNordului dezvoltat 9i 5 statein dezvoltare.
. Ce inlelegeli prin ,,incdlzireglobald"?
. Expuneti succint ideile curentului malthusianist.
. in ce const5 asimetria fo4ei de munce?
. Curn pot fi diminuate efectele exploziei demografice? Oferiti doua
solutii.
. Resurseleplanetei sunt suliciente pentru nurndrul actual al populafiei globului Eauinsuficiente? Argumentali rdspunsul.
. Carcsunt caracteristiciledebazi aleconceptuluide dezvoltaredurabild?

Sistemul economlc
9i sistemulgeopolitic
EVOLUTIA ECONOMIEI MONDIALE
gr SISTEMULECONOMICMONDIAL
Economia mondiald rePrezind ansamblul economiilor na

ale statelor lumii privite in interdePendenlacomPbxe a lege

lor pe piata mondiala.
Economiamondiala,cd ;i Piatamondiala,a incePutsa se
odatd cu Ma le Descoperiri Geografice,careau dus la natterea ir
ilor coloniale, si a atiis maximum in zilele noastre,cand include
lut toate statelelumii. In secolulal XX'lea a avut doul com
economiamondiald caPitaliste(economiede piatl, bazatApe p
prietateaprivatd) 5j economiaflondiala socialist, (economiePla
iicatS,bazitape proprietateade statgiceaata-zis ,,(olecdva").In ur
prabusirii reiimuriior comunistedin Europa de Est desi mai exi
i6teva stateiomuniste, ntr mai putem votbi de o economiemor
ald socialistd,
Caracterul economieimondiale s-amodificat in timP,

Velierdin secolulal XVII-]ea

ln structuraProdusuluiIntem Brut (PIB)9i ln ceaa exPorturilor:

. in epocaimperiilor colonialeipredominaagriculhna5i,caurm
produseloragricoie(maialesa?elorobtinutedin a
comercia'lizarea
plantalie:
bumbac,ca{ea,ceai,fructetropicale,zahxrI
culturade
. in perioadaindustriaUzarii,
declantatade revolutiaindustr
duPaAl Do
al XV l-lea_siSeneralizatd
de Ia inieputulsecolLrlui
gamd
extremdevari
RizboiM6ndial:produseleindustriale,cu o
$i comercializarealor;
. in prezentestefoarte complexa,dar 5i diversificata:

Bursadin New York

SISTEIVIUI ICONONIIC Si SISTENruL GEOPOI,ITIC

Emblarea calcuiatoarelor

u transpori de mA uri

71

in tdrile dezvoltatepredomind serviciile (bansporturile/telecomunicatiile, furismul, serviciile financiar-bancare etc.) in creareaPIB

gi produsele industriale in valoarea exporfurilor;
- in lArile in dezvoltare predomina sectolul primar (agricultura gi
mineritul), atat h creareaPIB,cat si la export.
Astezi asistdmla adeverateinterdependente economice,carercflectd amplificarea legdtudlor economice dintre state, intrucat nici o lare
nu-gjpoate asiguratoateprodusele9i seNiciile de carearenevoie.In
plus, in anumite domenii producemai mult decatsoliciteconsumul
intem tocmai vizand exportul. Au loc nu numai schimburi comerciale
traditionale (produse agro-alimentare,industdale), ci gi schimbud
financiare, tehnoloqice, informationale etc.
In ultima vremeisistdm la schimbdri importante 9i in cadrul pdncipalelorcomponentealeeconomieimondiale:indust a, agdculfura,
transporturilegi telecomunicaliile,comerlul extedor etc.
1NI]L]S'IRIA
Industda se modernizeazxtot mai accelerat,gratie automatizdrii
9i robotizdrii, devine tot mai pulin dependente de amplasdrile
hadifionale 9i cmoagte o respAndiie cu adevdrat mondiald, rdmanand,
totu9i, incd inegal repartizatd. Terile dezvoltate renunld la a pune
accentpe industdile mad consumatoarede materii prime 9i/sau foarte
poluante 9i se odenteazespre industdile de varf (electronicd,electrotehnice, II, farmaceuticdetc.).A ap{rut, in acesk condi}ii, a9a-nurnitul ,,exportde poluare", respectivinvestitiile externeln ma unitefi
industriale poluante - din domeniul siderurgiei, materialelor de construct-ii,unele subramuri chimiceetc. - carese construiescin ferile
in dezvoltare.
Asist5m,fotoda6, la ascmsiuneaunor tdri in dezvoltarein topul celor
mai mari producAtorimondiali, cum estecazul Chinei:cel mai mare
producetor mondial de fontl, otel, aluminju, staniu gi zinc rafinat, al
doileaproducltor mondial de vehiculecomerciale(pe locul 10la autoturisme) 9i de energie electrice, primul producdtor de fibre artificiale
gi de televizoare- jumxtate din prcduclia mondiali! -, locul 3 la anvelope, benzinl si consh'Llcliinavale maritime etc.Dar etstd gi alte exemple: Brazilia Fi Mexic, in domeniul autovehiculelor,Turcia,Polonia,
Brazilia, la televizoare,Malaysia Fi Indonezia, la aparatede radio,
PoloniatiCroali.r.lnnJvemaritimeetc.
II<ANSPOITTU
I.iiI,I]
in ultimele decenii,toate ceile de comunicalie gi, respectiv mijloacelede transport au omoscut o dezvoltareferd precedent,beneficiind de modemizare, imbundtefrea continue a mijloacelor de transport ca volum (capacitate)
-mai alesla navemaridme gi avioane-,
viteze (indeosebi la avioane ti trenuri - TGV), eficienle si organizare
rigurcasd. 9a remarcat,totodatb, atenlia acordatd transporturilor speciale, indeosebi oleoducte9i gazoductemagistrale,deja construite
(oleoductul Baku - Tbilisi - Ceyhan 9i gazoductul ,,Blue Stream") sau
in proiect (oleoductulMarea Caspice- Aushia, prin RomAnia,gazoductul Nabucco,cu un traseusimilar).
ACRICULTUI{A
9i in acest sector s-au inregistrat progrese (cresterea producliei
totale, cregtereaproductiei la hectar gi a rentabilit5lii zootehnice), dar
existd inca mari discrepante teitodale. Estemutat tot mai mult accentul de pe agdcultura extensivape ceaintensivd(cregterea
producliei

72

Terminat
petrolierdin
Orient!l Mjjlociu

Staliunea balneornaritima
Copacabana,
Brazilia

Staliue turisiicnalpini

<rsTr\{LrIf.oNo\'ua sTsIsTI\,rrI ctofot

tr

agdcole totale pe unitate de suprafald gi pe cap de animal), singurul

tip care poate asigura productia necesardsatis{acerii cerintelor und
populalii in continua cregtere-Mijloacele pentru asigrrarea unei agricultu intensive - mecanizarea,chimizarea, lucrdrile de irnbunetelri
financiare - permit, totodate, ahagerea in circuitul agdcol a nd
suprafete 9i realizareaunor prcduclii la nivelul celor de pe suprafeleb
deia aflatesub cultura.
in ciuda faptuluj ce au o agdculturd mixtd (intensivd Fi extensivd),
cu cateva exceplii (SUA, Australia, Franta, Germania
dar nurnai
la unele cultud), lerile in dezvoltare domine productia mondiali.
indeo-ebiChina,Indid,Br,r,/ilia,
Indonezia,Veiic.
COMLITI'UL I]X'fERIOI{
Acest domeniu a cunoscutceamai sDectaculoasd
cresterein ul&
ma r reme,.chimburileinLernationdle
stind. de iapt,la bazamondi*
Lidrii economice
si, mdi re(ent.d globaliz.lrii.
Sp;edeosebire
de trecut, astbzi,datoriH vehiculi i unor ma:ricantitdti de produse, rezult6rd
anumiteflLr\uricomercirledominante,se \ orbe"d de ,,pialamondi
(a graulLri,
ala' a anumitorprodLrse
a zahirului.a cal'el;i.a petrolului. a aluminiului,a di.rmrntelor.
a autovehiculelor
a produselorelertrotehnice Sielectronice/ mai recent a software-ului etc.), functionand
chiar, ca gi in alte vremud, unele,,burce" (Londra, Chicago,
Amsterdam,Tokyo s.a.)carereglementeaza
prefurile in domeniu.
AstAzi, nici o tard nu se mai aflI in afara fluxurilor comercialeinternationale gi o ce persoanefizicd sau juridicl poate cumpdra orice
produs de pe planetd,indiferent unde seafle qi unde produsul a fost
fabricat,
'IUI.US MUL
La randul seu, turismul a devenit o componentl importante a
e(onomieimondiale,Lunoscdndin ultima vremeo dezvoltire cu ade
verat spectaculoasi(peste800milioanede turigti intemalionali9i mai
mult de 700 miliarde de dolari venituri), regiunilor tudstice
traditionale iMarea Medileran.l, Iuropa Central-iJordicA.America
de Nord, Marea Caraibilor), addugAndu-li-set1oi destinalii foarte
atractive,cu un patrimoniu turistic odginal (China,Rusia,Australia
9.a.).La aceastl dezvoltare spectaculoasl contribuie mulli factori, intre
care: dezvoltarea economicd de ansamblu (reflectate in crestereave.
niturilor 5i a puteriide cumprrare),sporireddurateiiimpului libet
cregtereasperanteimedii de viate, dezvoltareaceilor Si mijloacelor
de Lranqpori
si a Bradu lLride consi, mai ales,a r jte,/eide deplasdre
fort dive$ificarea gi modernizarea mijloacelor de informare, intoducerea in circuiful turistic a unor locuri si obiective multe vreme
inaccesibileetc.
Toate acesteelemente ne indicd faptul ch, in prezent, existe un sistem economicmondial,la careparticipetoateldrile lumii 9i de la care
nu se poate sushage nici o entitate statald, degi incercdri in aceaste
direcfie au existat (Albania, in perioada comunistd, R.PD. Coreeane,
astdzi - aici existand tot un regim comunist dictatorial ca i:r Albania
din trecut).
Conteazd insd foarte mult modul in care o tard reugegte se se
inserezein acestsistem economic mondial 9i igi valorificd potentialul
e(onomicpropriu.Altfel spus.modul in careparticipala divi/iunea
intemalionale a muncii.

5t5Ir\,1( ( rCO\O\'liC 51slsTtMtr CTOIOI fTIC

SISTEMUL GEOPOLITICMONDIAL ACTUAL

In prezent, pe Glob, existe o singure organizalie interguvem.amentale cu vocalie universald,Organizaiia Naliunilor Unite (cu o
stucture orgarizatoricdcomplexd),9inumeroasealteorSanizatii,asocialii, blocuri regionale,de rcguld cu caracterinterguvemamental,cu
obiectivespecifice.ln acelagitimp existdFi statesuficient de puternice(economic,
militar etc.)carejoacesaupotjucaun rol important
pe scenainternationaldsi carecompleteazdsistemulgeopoliticmondial actual.
Tocmaide aceea,
astdzi,sevorbegtedeacfori9inu numaidestate,
cain tecut, si de cellfre deoutere.
In categoria
actodlorintrd qi state(SUA,Rusia,China,Japonia,in
mod cert,India,Indonezia,Australia,Bmzilia,Africade Sud),dar 9i
(UniuneaEuropeand,
blocurieconomice
A?EC,MERCOSUR
9.a.)ori
(NATO).
militale
Toateacestea
sunt,de fapt, Ficentrede putere,degipanein prezent
au fost luate in calcul doar statelepentru aceasdlcategorie.
DaceOlganizafaNaliunilor Uniteal reusisesemanifestecao organizalie clr adevdratuniversal[, furcaretoatestateleau drepturi egale,
farl exceplie(cumestecazulmembrilor permanenfiai Consiliului de
Secudtate,carein fapt induc hoterer e impo ante),atunci actorii gi
centrelede puterenu gi-armai avearostul.
()RCANIZATIANA.TIUNII"OR
UNITE(ONU)
ONU esteceamai importante 9i cup nzetoareorganizatieinternalional!: din cele192de stateindependenteexistentepe Glob,numai
unul nu facepartedin ea,respectivVatican.
Srrrrflsloric.ONU a fogtlnJiintateh 26iunie 1945,prin semnarea
Carteide la SanFrancisco(in SUA) de cehe 51 de state.Ulteriot
numdrul statelormembrecregteprogresiv prin aderareaaltor state
independente(prccumRomania,in 1955)saq aproapeautomat,a celor
care19idobendescindepmdenta,cau.rmarea procesuluidecolonizArii.
ONU a avut ca precursoarcLigaNaliunilor,lnfiinlata dupd Primul
RdzboiMondial in urmatatatului dela Velsailles(1919),
avAndcapdnciDalobiectiv- derivat din consecintele
Primului RAzboiMondial -

Sedid ONU d la New York

< IStl \l l I t ( ( J\ovta \t \t\l t\I

,,c5$tilcalbastre"(tlupe ONU
de rnerti.eiE a pacii)

| (-tot' ot

garantareapecii 9i secudtelii intemaionale, ceeace nu a reugit9i,

urmare, practic s-a autodizolvat in momenful in careGermaria a inr
datPolonia,urmatAimediat de UniuneaSovieticd(septembde1
o{icial insa abiain apdlie 1946.
ONU iti are sediul principal la New York (SUA), plus oficii
tante la Viena (Austria),Geneva(Elvetia)si Nairobi (Kenya).
menLinerea
p;cii si se(uritalijintemd
pdn luarea de mesurj colective eficaceimpotriva actelor de
dezvoltarearelatiilor p eteneFtiinhe naliuni; realizarea
intemationalein domeniile economic,social,cultural si umanitar,
Ptinciltiilcf|]rlnnrnlnlr in conformitatecu care acfioneazd:eg
irtea su\ erdnaintre todteslaLelemembrejbunacredinti in indepthi
de cete acesteaa obligaliilor asumate;nerecurgereala forte sau
amenintarea cu lbtaj neamesteculin trebudle inteme ale statelor
5-r1rrl//m(lNL/ esteextremde complexd,cu numetoaseorgane
cipale, or8ane speciale (comitete, programe) 9i institutii specializ2
in total peste o sute, intre care:
- organe princip ale (9asein total),impunandu-se:
. Adunarea Cenerala,organism reprezentativ,alcdtuit din
memb i ONU, investit cu dreptul de a discuta orice problemd de
petenla organizaliei/rezolutiile sale avand caracterde recomand
pentru statelemembre si celelalteorganismesau institulii,
. Consiliul de Securitate,format din 5 membri permanenli(SU-{
Rusia,China, Marea Brjtanie gi Franta),carepot exercitadreptul i
velo,si l0 membrinepermdnenti,
rlegi pe o perioadade doi ani g*
p ncipiul repartitiei geografice echitabile; rezoluliile sale, spr"
deosebire
de celeal AdunariiCenerale,
au L,lrdcter
obligatofiu.
- i ns I i I u i r i / o rga ni za Li i spec i al j za te lpesle2b).inhe.al"
(obiectullor reiesechiar din denumire)l
FAt) (Organizalia Naliunilor Unite pentru Alimentalie s.
Agdculture);
()N4S(OrganizafiaMondiau a Sdndtdlii);
( )N.lC(OrganizafiaMondiale a Come4ului, succesoarea
GATI
- Acordul Generalpentru Tarife9i Comert)i
LlNllSC() (Organizafia Naliunilor Unite pentru Educatie
StiintJ(i CulturA)i
OIVIT(OrganizafiaMondiald a Tudsmului),
()C-Dfi (Organiza,rapentru CooperareFi Dezvoltare Economica.
li\,ll (Fondul Monetar International);
Ll\ll' T'\L | (Programult\aliunilor Unite peniru MediL

mbq - -jilc

ONU a contdbuit, in fimp, la spdjinifea Frilor sdrace,rezolvarea

unor conJlicte, mentinerea pdcii in anumite zone conflictuale, etc.
BLOCURILI] \,TILI'IAIiE
Din antinomia ,,EST"-,,VEST"(tdrile comuniste,adepte ale une
economii centralizate si planificate versus larib capitaliste, cu c
economie de piald) au rezultat ansambluri/blocuri militare, reprezen,
tative fiind NAIO 9i opusul sdu Tratatul de la Vargovia, precum si
dlte dsocierisimilare,leSaleindirecLde a(en5taopo,/itierCgt fO si
SEATO).Dintre toate acestea,astdzimai {unclioneazedoar NATO.
NAIO sau Pactul Atlanficului de Nord
Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO = North
Atlantic TreatyOrganization),avandu-gisediul la Bruxelles,a apdrut

'|.:-za

Fiti$.

dh I

Nu

\ t \ ll\ 11

| I CO \ O \ ' ll(

\ lSlill \ 4 1

I CfOftJtlTlt

75

ca o consecinle a ,,Rezboiului Rece" dintre SUA gi Uniunea Sovieticd,

duph cea de-a doua conflagralie mondiald, fiind infiintate h 1949.
Membd. Celor 12 state fondatoare (doud din America - SUA qi
Canda- 9i 10din Europa de Vest- Belgia,Danemarca,FranJa,Islanda,
Italia, Luxembur8, Marea Britanie, NoNegia, Olanda, Portugalia) 1isau aldturat ulterior R.F.Germania, Grecia, Spania si Turcia.
in prezenlinclude2o de *tate,in urma cilor doua valurj de aderare: din 1999 (Cehia, Polonia gi Ungada) 9i 2004 (Bulgaria, Estonia,
Letonia,Lituania, Romrfia, Slovaciagi Slovenia).
-ninisini britmic Tony
ir in mijlocul soldalilor bntamobilizail ln hrpele NATO

tg !
t!

SediulNATOde la Bruxlles

din Kosovo rcprezintdo

fundamentah la ad1pe careNATO le api
la infiinlarea sa:demociajia,
omului 9i lspe,.tarealei. Nu vom permiie acestei
i a terorii sd reu9ea{a."
ington cu ptiL'ire la Kosaro

(),i.11r,r'. Initial, obiectivul central a fost mentinerea 9i dezvoltarea

capacitetiiindividuale ti colechvede-rezistenlximpotriva unui atac
armat (aFadar,scopuri pur militale). In urma prebugirii regimurilor
comuniste din Europa de Est (1989-1991)ti a autodizolverii Tratatului
de Ia Var9ovia (1991),NAIO gi-a redefirrit obiectivele cu accentpe asiSurareagecuritetii comwrc a membrilor ei prin cooperaregi consultare
in domeniile politic, militar gi economic,precum 9i in domeniul gtiinJei
gi alte sectoare(deciecopuri mult mai largi).
Alianla Nord-Atlantice gi-a modificat conceptul strategic, adaptandu-se noilor realiteli care, pe langd elemente pozitive (intre care
instaurarea democraliei 9i trecereala economia de piald in tarile foste
comuniste)/ consemneaze9i noi dscuri complexe pentru pacea ti stabilitatea euro-atlantice: dezastrul economic, conflictele etnice, proliferareaarmelorde disLruBere
in masa,a terorismului.
etc.
Trupele NAIO au intervenit cu succespentru restabilirea ordinii
in mai multe {ocarc de conflict, intrc care cele din fosta Iugoslavie
Kosovo)Sidin Orientul \,tijlociu(in hmpuLintert Bo\nid-HerleSovina,
ventiei irakiene in Kuweit) Fi au t mis trupe de mentinere a pecii 9i
in alte resiuni conflictuale.
Un cai aparte l-a constituit inteNenia din 1999in lugoslavia, motivatia constituind-o nu afectarea unui stat membru NAIO, ci incdlcarea flagranH a drepturilor colective ale minodtdlilor, ir speld ale
kosovarilor.

76

),5 ttM L ' r L {)N (rvl ( 5l cr\l fv(

lmagine de la m suIrmit APEC

t,rrl rtol

| l r'

Pdncipala institufie politice si decizionale a NATO este Consiliul

AtlanhculLri
de \ord rNAC)..dre estelnve5LiL
cu ,rutoritale
politi(i
puted
decizionale,
fiind
alcAtuit
din
reprezentanti
peimanenF
ti
(ambasadodi)ai tuturor larilor membre (inclusiv Romania).
RIt;i( )\rAr.F'
Bt_oCUl{1[ UCONO\4rC'r]
in paralel cu ONU 9i blocurile militare (NATO, Tratatul de Ia
Vargovia,CENTO, SEAIO), au apdrut, din motive in principal de coordonare a activitdtilor gi politicilor economice,precum gi de coopetare,
blocunle economice,cu rm grad mai ddicat (CEE/Unimea Europeantr)
saumai scazut(APEC,AELS,MERCOSUR,NAFTAs.a.)de intesrare.
Fiecare
dintreacesieasocirtii,ru incercdtsi .e .|'I;duiescsa ioaaeun
rol importdntpe scenamondiall.Uneleau reu5ildela,caTulcel mai
concludentfiind Uniunea Europeand,careesteconsideratdun ,,pol
de putere" in toate configuraliile geopolitice prezente ti viitoare. Altele
incearcese dobandeascd
o asemeneapozitie,mad gansein acestsen-s
avand ASEAN 9i APEC, in conditiile in care asistdm,pe plan mondial,la o LIan.ldtare a sfereide inleresgeopt'liti( -i e,onomicspre/ona
Asia-Pacific;mai inainte p ncipala zond de interes a fost cea a
Atlanticului.
[A se vedea subcapitolul desprc Re|iol1alizarc
9i cel privind
geopalitice
Ansafiblurileeconomice
nandiale
acfltalc.l
Fi

ROLULUNOR STATE

itrtslstrnrut, MONDIALA(''tt-lAr.
DacI in trecutul,mai mult sau mai pulin indepd*at,numerul
statelo!carejucauun rol importantpescenamondialderaredus(4-5
in perioadaimpedilor coloniale,3 in preajmaPrimului Rhzboi
Mondial,2dupi celdeAl DoileaRezboiMondial),asthzitot maimulte
tdri detinun rol regionalsaumondialimportant.
( ( lilJA)
sl xl u t,ti uNt- t' tiAt.tiAMltitr r tI
gaodemograt'ic.
Potentialul
SUAau o suprafalede 9 550000km: (locul
gi o populalie
4 pe Glob),aproapecatinfregcontinentuleuropean,
de 300milioanede locuitori(locul3 pe Glob).
Ocuptrparteacentralda Americiide Nord,plusnord-vestulmasei
(statulAlaska)9i arhipelagulHawaii din
continentalenord-americane

:!.i

Deti albii sult majodiad (.irca

70% din total), rihnuri ridicate de
crettere cunosc negrii 9i his'

nNlta

) l! I Lnit L LLO NU\ llL 5 1 1 1 : l t V L I t , ' O l O , i l l (

sj dnl Muf ii Stancogi

n dc greuin SUA

Pacificul Central. Are un relief extem de vadat. In partea continentald este diferenfiat, de la Est la Vest, in trci mari zone paralele, odentateNord-Sud:Munlii Apalasi,Madle Cempii 9i Munlii Stancogi.
Alaska gi arhipelagul Hawaii sunt predominant muntoase. Clima este
preponde.ent temperatd,dar gi oceanicegi subtopicald. Releauahidrograficaeste{oalte bogate.
Resurselenaturale sunt bogate gi vadate: cel mai mare fond funciar de pe Glob, al treileafond forestierde pe Glob, bogate rezerve
de mineralegi minereuri,remarcAndu-se
celede cerbuni,gazenaturale, petrol, minereuri de fier si minereud nefercase (cupru, plumb,
bauxite etc.),la multe dint.e acesteadetinand unul dintre primele
Iocuri pe Glob ca producfie.
Popula!4 carea depis,it recent300milioanede locLlitod cregtedatoritd
atet sponrlui natural (cel mai ddicat din cadrul Frilor dezvoltate), cat
gi celui migratoriu, SUA fiind, in continuare, o .tare,,pdmitoar".
Peste80% din populalie esteconcentrate in orage,rernarc6Ildu-se
ariile metropolitane(21 cu populatie intre 2 9i 18 milioane) 9i megalopolisudle.
I .rr/(,',r/i/.SUA au o economiecomplexe,diversificati 9i modema
9i reprezintd ceamai mare putere economicemondiald, acestrang fiindu-i conferit de:
. cel mai mare PIB,circa 12500 de miliarde de $, respectiv mai mult
de un sfert din totalul mondialj
. pe ansamblu/cel mai marePloducdtorindushial, remarcendu-se
in domenii ca energiaelectricl (pesteun sfertdin productia 9i,respectiv consumul mondial), aeronautica(inclusjv cerceterilespatiale), telecomunicatiile,onstructiilede masini etc.;
. cel mai mare producltor ti exportatoragricol mondiali
. ceamai mare Fi diversificaterelea de transport,rcmarcandu-se
magistralelerutiere Fi feroviaretranscontinentale,cel mai mare sistem navigabil interior de pe Glob, cel mai mare parc de autovehicule
(douacincimi dincel mondial)qi celmaimare numdr de aeroporturij
. celemai mali venituri din tudsm (peste1/10 din totalulmondial).
.S.,rrliii(r-r'. SUA fa parte din categodastateloraga-numjte,,ferb
istorie", lntrucat au luat naFterein urmd cu numai peste200 de ani
(Declaralia de Independentil dn 1776), in urma Rdzboiului de
Independen.tefag de Marea Britanie. De la cele 13mici colonii engleze,
din nord-estul actualelor StateUnite ale Amedcii, pand h conglomeratul de 50 de state, expansiunea terjtodald s-a fdcut prin trei moda-

liteu:

Daci multii vrcme SUA s au ferit

:r ii afigeze declaintiv srpre
nalia ca hegcmon mondial, o fac
p.htr'un documnt(din 1993)al
-ldhinjstratiei ClDton, in carese
F.ecizeazAcI ,,existenla L'nor
.ciori independenli pe scena
bternaliomH ai fi intolerabild
penlru cn ar constitui o sfidare la
adresa hcgcmoniei americane,
@e esbe(chia" mei ordini interrihonale prospeftrsi stabile".

77

. faimoasa ,,colonizarea Vestului Sdlbatic", practic preluarea

pimantudlor begtinagilor(,,pieilerogii");
. cumpirarea de tedtorii: Louisiana(de la FrantanapoleonianA),
Florida (de la Spania),Alaska (de la Rusia);
. in urma unor r;zboaie, de regule provocate unor feri: Texas,New
Me\i(o, California(de la Me\ic).Hawaii (de la Spania)etc.
( r ,, ... ir./r . ,r. . ," . 1, . In dfarade afu-urilementionate
mai
poienli.rlJemo8rdfic.
resurse,
fortaeconomi()),existd
5u5rirllindere,
9i alte argumente in spdjinul ideii cd SUA sunt cea mai mate putere
mondiald:
. are cel mai mare nurndr de voturi la FMI si BancaMondiale,
putand astfelbloca orice hotarere;
. esteceamai mare putere militartr a lumii, atat in termeni cantitativi gi calitativi,cat ti gratiecapacitAtiide intervenliein odce punct

78

!r! rJ l v l l . r,(1i !otl i c sl i i i S l ri M!1.otot()rl l tL

al Giobului sau de a controla,gralie re,teleide bazemilitare externe

Drincipalelerute intercontinentalei
. e;te singura lari capabild sd {oloseaschcel mai subtil inshumeni
de putere, inlluen,tareacomportamentului socio-politic ti cultunl pdn
exportul propriului mod de viale qi al propriilor salevalori morale;
. este unul dintre cei cinci membd permenen! ai Consiliului de
Secudtate ONU (din 1945);
. este putere nucleard, fiind pdma larA care a obtinut si utilizal
arma nucleara (august 1945,Hiroshima si Nagasaki, in Japonia)si care
detjne cearnai mare putere instalat6in centralelenucleare;
. esteputere cosmich,in duelul cu Uniunea Sovietici iesind detasa:
invingdtoaredupa deshemareaacesteia(1991).
iI i!t,\
( . Rusiaareo suprafaldde 17075400km'
1\'t,t)itrlit!:,',tlitnttr,.:rt
ceeace o plaseazdpe locul intAi in lume, la mare distanlede celelalte
!eri, Fi o populalie de circa144milioanede locuitori (locul 7 pe Glob,
Ocupd o bune parte din estL Europei (Marca Cempie Rusb) 9i nordul Asiei (in pdncipal Siberia),av6nclur relief predominant de cempk
in parteacuropeandgj de podiguri ti munli in ceaasiaticd.Clima estepledominant temDeratesi in bund mesurhde LulcontinentalismexcesivArE
o rcteahidrcgrafichextrcmde bogati, atatin cursud de aP2i,catgiin oglinz
lacushe,

Moscova.Iriala Rogie

Resunselenaturale sunt unele dintre cele mai variate gi bogate de p

Glob: un imens lond funciar (in partea europeane)9i Iorestier (in priF.
cipal in partea asiaticd,unde se des{a9oardtai8aua sibedand- cel mal
rnare de pe Clob), bogate rezelve de minerale qi minereuri remarcaF
du-se cele de drrbud, minereuri de 6er gi minereud neferoase(nichi.
crom, bauxiui g.a.),hidrocarbud, metale prefoase (mai ales aur ti dia
manrcl.
Cea mai mare parle a boBdliilor naturale esteconcenhatdin Siberia.
Popula$aseafli in declin ntmeric caurmare a sponrlui natural negativ (-6 o/oo
in ultimii ari).
h RusiaseaJldcelmai mareoraseuropean/acestafiind Moscova,capi
tala ei cu 8l milioare de locuitori (peste10milioaire aglomera,Eurbana.

JislEr\ruL [L_o\o\llc st sisi d\{L L Gl(lfoll

multe dintre acestea deline
rlri de prim rang pe Glob, ca
oduclie ldul I la gazenaturale
/{ din produclia mondiah),
mante (ioi 1/4 din totalul
ndial) 9i niclrel (de a*menea
sfeit din producliamondiah),
rl2 Lapehol,3la carbune,4 la
miu qi fier, 5 la aur;.a.m.d.
R deosbire de celelalte lAri
le comuisie, sporul migrate
sie !Fr pozitiv 8!a!ie repa' n'iilor djn fostele republici
-i
Eia lanerc u mare producl'nondial dc hidrddbtri 0o'a1
. gaTenaturalesi 2 la petrol)/
buni, minereu dc fier Fi alte
urse de PrimA imPortanli.
aiieluiPehu I, Rlsia va gravisPreEurcpa (construireaunei
i capitalc, Sankt Pet.sburg,
rd o dovadi concludcnti),qinu

d Gagarin,pdtrul onr in CosE ( 1961)

ta de influenld a Uniunii
rietice atnrsese dinensiuni
presionante,manjfest6ndu-se
Lnunai in Europa (unde fdrile
nuniste din Europa de Est
!r pur 9i simplu nigte,,satelili"
Hoscovei),ci 9i pc clelaltecon-

r r(

79

flaororrii. A doua putere economici a lumii, timp de cateva decenii

dupA A1 Doilea Mzboi Mondial, sub forma Uniunii Sovietice,
FederaliaRusds-avezut confruntatddupi dezmembrareacolosului
sovietic,in 1991,cu maii dificultdli economice,abia dupe anul2000
reuqind o redresarein domeniu. In ciuda potentialului economicuriag,
Rusianu mai domine in prezentnici mecarEuropa (plasAndu-sepe
locurile 5 7 ca PIB total). Are o economiedive$ificate, cu o puternice industde minied si o industrie rrrelucrdtoare vadatd.
Sd/ri istir'i. Rusia, al cerui inceput statal se plaseazi in a doua
jumetate a p mului mileniu al erci noastre,a cuioscut dezvoltarea
teritorialS maxima graiie a doi tari (imperatt, Petru I cei Mare
(1682-1725)9i Ecatedna all-a ('1762-1794),carevor impinge hotarele
imperiului in toate directiile.
Totusi,ceamai mare extensiunetedtoriale o va cunoasteRusiain
perioadacomunisttr,cand sunt inglobatecu forta noi teritoiii in spatiul sovietic, intre care 9i Basarabia,Bucovina de Nord, Tinutul Herta.
Uniunea Sovieticda incercat,gi pentru inceput a rcusit, se ,,exporte"
regimul comunist in alte Fri, mai intai in Europa de Est (inclusiv in
Romania),apoi si in lerj de pe alte continente.
Odatd cu evenimenteledin Europade Est (1989 1991)siimplozia
Uniunii Sovietice(1991),putereaRusiei a s15bitconsiderabil.
/irrsi/r tt ltllltt in rii,,rrit Rusia este mogtenitoareaUniunii
Sovietice,primul stat comunistdin lume, care,dupd cel de Al Doilea
RdzboiMondial deveniseo superputerein multe privinle egal2isau
(hjar superiodraStatelorUnite ale Americii.
Colosul sovietic s-a destr5mat,in 1991,din cauza unui complex
de factori, intre care lipsa de performanld internd ti de competitivitate extemd a economiei,hipercentralizatulsistemcomutlist care
paralizasetoate-vedgilesocietetii,la fe1ca ti in celelaltetlli comtF
njste, de altfel. In urma dezmembrerii, Rusia preia toate prerogativele de mare putere ale Uniunii Sovietice,in ciuda faptuhi cA a
pierdut circa cinci milioane de kmz Qi jumetate din populatia
imperiului sovietic.
Rusiaactuald,ceamai intinse tare nu numai din Europa,ci $i de
pe Clob,are mulle alributede mareplrlere:
. un potenlial economicuriaF,gralie resurselornatrrale menticF
nate ma1sus;
. rdmane a doua mare putere milihre a lumii, in ciuda faptulLLi
ce a pierdut o parte din tehnica militard in favoareaaltor state din
fosta Uniune Sovieticd, in principal a Ucraineii
. esteputerenucleare(dnr 1954),dispunAndde unarsenalatomic
impresionan!
. esteputerecosmicS/fostaUniune SovieticAfiind, de altfel,prima
lard din lume carea lansatun satelitartificial al Pemantului (1957)9i
a trimis pdmul om in Cosmos(1961);
. estemembru pemanent al Consiliului de SecuritateONU (din 1945).
l;\ l)rrNl^
/'nii)rtnlrrl..'fr)J/rti\lrli . Are opopulalienumeroase(127milioane
de locuitod), ocupand locul 10 pe Glob, dar o suprafald reshanse
(378000km:), careii con{erddoar locul 60,rezultand una dintre cele
mai ddicate densitatide pe planeti (340loc./km:).
Japonia ocupA arhipelagul omonim din Asia de Est (vestul
Oceanului Pacific), format din patru mari insule 9i mai multe insr ite.

80

:,t\

i ' \o\rl r' Lt

\I |

5l \l rvt

I el ol ol ITIi

'r

Shlnlmsen,trenjaponezdemar
viteza. ln plan seaund,mNtele
Fuji

DeFi este foart PoPllail,

durile ocrlpl inc?tpeste 2/3

Are un reljel predomfulant muntos (in Parte vulcanic), cale ac

peste80%din suprafalaldrii. Clima estein ceamai mare parte
perata,iar in sud, subtropicaldgi tropicatl
_ -.
Esteo tarl sdracain r;surce naturale,fiind obligatd sd-9ia
mdreamajoritatea maLeriilor
Prjmedin imPort
populatiei
a
ramas
in uLtimavreme constant,daton
Numlrul
zero
snorului natural Ln iur de
9i a unui spor migratodu neglijab
peste
80-odin populalie fiind concentra
Lste DuternicurbaniTata,
in oriqe, in Japoniaconstituindu-secel maipopulat megalopo)isr

pe cl;b, Tokaido(Tokyo- Osaka- Nagoya),cu circa70milioane

locuitod.
J, ' !,, ,'r,,. laponiaestea doua mareputereeconomicaa lumii, d
SUA, cLrun il'B de circa 5 000 miliarie de dolari ceeace insear

mai mult de 1/ 10din celmondial.Acestaesteefectul,,boom-ului

nomic" iaponezdin perioada 1960-l9S0 continuat aPoi sub o

sau alta'panain prezint. Desi,ca in toate larile dezvoltate,po:
ceamai insefimatli ln creareaPIB o au serviciile, Japoniaare o
japonezacuun inaltn
comple\asi ioarleperiormanlaTndustria
(irca
60"odin roboliiindustriali
tehnologic{deline,Prinhealiele

Aulomobilelejaponezeau clrce

In pedoadagogunaiului,commdantul nilitat suprcm (Sogunul)

conducea ln fapl tara, impdratul
avand doai m rcl decoraliv

sale,pieledin in
pdn Produsele
lume),a"reugiisdcucereasce,
lume.

S{rrll isfo/i.. Degi un stat relativ vechi (Prima for:rnaliunesta

dateazddin secolulIV d.Hr.), JaPonias-a aflat, p6ne h mijlocul
{I
colullrial v'l\lea, in afarafluruluiistorieiln ePoc;sogunatului
(u
I
umea
e\terioaJ
l8b7),laponidseautoiolead, refiv;nd conlactele
epocii,,Meiii
Odaii c; redareapuLeriiimparahrluisi inaugurarea
Japoniacunoagteo Perioadade raPide 9i radicale transformeri
nomico-sociale,dar, in paralel, 9i o politicd externd exPansionistd,
atinge ma{imul in timpul celui de Al Doilea Rdzboi Mondial,
a fost aliata Germanieinaziste.
SlLifrlullt tilnn lttth't,'.Degi esteunlrl dinhe cei tlei,,Po!i econo
ai planetei, ahturi de SUA gi Uniunea EuroPeane, JaPoniei ii li

unile dintre atdbutele statutului de male Putere:

. degi a fost prima lari din lume care a cunoscutefectele
atomice (Hiroshima 9i Nagasaki, august, 1945), nu deline
nucleard,ca urmare a interdictiei dictatede Putedle Aliate;

SrsTEMUt_
ICONON,flC5l SISTI]MUI_
C[Orlot
'TtC

81

. nu estemembru pernanent al Consiliului de SecuritateONU, desi

\e apre(ialac; ar merilaa(estlucru.la fel ta si Cermania,de altfel;
. nu esteputere cosmicd.
_Un ahibut al statutului de mare putere, care i-a fost intezis dupd
Al Doilea RdzboiMondial, ca tare agresoare,9i l-a rccuperatin ultimele
decenii: putere militari, cu o dotare tehnicd foarte modernd.
Expansiuneacomuniste in lume 9i teamade o aliantd China - Uniunea
Sovjeticdau determinat ldrile occidentale,in primul r6nd SUA, sd-i
permit; reinarmared.
De dltfel,d in pun(t de iederepoliticomilitar,
frmctioneaze de mai multa vreme o axd Washington_- Tokyo.
CI II\]A
PolotlirtlulgtorlLnLtgtrll. China are o suprafatdde 9 522 900 km'
rlorul 3 pe Clobr,,ensibilapropiatade cej a Canadei{Locul2) ti a
StatelorUnite (locul4) 9i de ceaa continentuluinosku Fi o populatie
de 1,3miliarde de locuitori (locul 1 pe Glob).
Este situatd in estul Asiei, avand o large iegire la Oceanul pacific
pdn mdrile mdrBinage.Datoritd marii extinded atat in latitudine, cat
gi in longitudine, prezintd o mate vadetate de forme de reliel (munti,
podiguri, cempii), tipuri climatice (temperate, hopical-musonice,
addl), vegeta,tieFi faund.
ri ire o lntnrdere sjmilarl
teld Uflit alc Americii, spre
tsebire de accsiea,regiunile
orabilepopuhrii 9i activitllilor
Ene sunt mlllt mai rcstrans,
pciiv cle din parbeaesticl
ancirria, Marile Campii) 9i
[cn.

da dfinelocuri de prim rang

produclic pc plan mondial:
ul 1 li' cirbuni (1/3), minereu
R er(1/ 3 )si sta nt u( 1/ 3) , loc ul
t h'ngsten 9i sarc, locrl 3 la
i numai circa40% din popue este concnhat?lin ofaF, irl
ha existb foarte multe orage
irionare", respectiv 40, ceeace
iamd mai mult de 1/10 din
narul total al oraFlor cu pesie
njlion de locuitori de pe Glob.
na esre cel nar mare pro,
itor mondial de fontn, oFl,
nt, aparAteTV (jumatale dn
dul mondiall), fibre arhfi.iale,
, fibre si tesdturi de bumbac,
dgiminte azotoase etc., al
lea producaior mondial de
de9i mergie electricl, al hilea
siructoi hondial de navem

Releauahidrograficd estebogatd (incluzand gi cel mai mare f,luviu asiatic,Changjiang),dar inegal distribuitd tedtorial.
ResurselenatLuale sunt variate si, in unele cazuri, bogate: are unul
d inlrecelemdi insernnate
torduri funciare5i ceamai mlre supra(aga
idgatd de pe Glob, unul dintre p ncipalele fonduri forestier; de pe
planela,bogdtere,/erve
de minerdlesi minereuri,remarcandu-se
cele
de c5rbuni (potrivit anumitor aprecieri, primul loc pe Glob), minereu
de fier, bauxite, staniu, tungsten, sare, petrol etc.
China are un potential demograficurias: populatia sa a depetit
1,3 miliarde de locuitori, ceeace i$eamne o cincime din totalul mondial 9i-a redus {oarte mult ritmul de cregterein ultimele decenii, acesta fiind de circa 6 %o in ultimii ani, fatd de 18 %oin perioada
L975 1980.

82

Piala Tien Amen" Beijing, Chjna

MareleZid Chinezs.

\t\t | \

I I I r\\d\ll(

\ l \ l \ l I \ r l r ( : t . r l . r l {l l L

cregtereecoChina a cunoscut cea mai spectaculoase

l-i.orrl]rrtlr.
peste
20
de
ani, un ritm
in
ultimii
inregistand,
pe
Glob,
de
nomicd
a
crescut
de aProape
10
%).
PIB
(in
ani
chiar
peste
unii
de I 9 % anual
(de
la
440
miliarde
ani
la
circa
$ Peste2 000 milicinci od ftr ultimii 13
alte
arde $), cregtereneinregistratdde nici o
!ard. Aceastddezvoltare
a reformei economice,in Pamlel
esterezultatul aplicirii consecvente
cu incurajarea invesh,tiilor strdine djtecte in aqa-numitele ,,zone economice speciale".
China a devenitunul dinhemarii producdtod mondialinu numai
in domeniul resurselor minerale, ci gi in cel al industriei Prelucr{toar
China imparte cu SUA primul loc pe Glob in Privinta producliei
agricole,definAndsupremaliala Producliade orez9i grau (in ultimii
aii la cerealein ansamblu),cartofi, aralide, came,precum 9i la geptelul
de ovine, capdne,cabaline,Potcineti pdsdri,de asemeneala Pescuit
(1/3 din totalul mondial) etc.
Aceastd hre, care, in perioada dictafurii lui Mao, era inchise vizitatorilor strtrini, cegtigdin prezentPeste50miliade $ din turism, Phsandu-se astfel intre tdrile cu cele mai mad venitu in acestclomeniu.
Sdrrf lslo/ic.China, spre deosebirede toate celelaltePretendenie
la titlul de mari puteri mondiale,are ceamai veche9i bogatdistorie'
cu mari confributii la patrimoniul civilizaliei mondiale Degi a fost timp
de milenii un mare imPeriu, a cunoscut9i ocupaliasheine,intre cele
douA razboaiemondialefiind ocuPat,rParlidlde Japonia.Duptr A
q49),cunoscandtoate
DoileaRazboiMondial a devenitstatsocialist(l
caracteristicileunui asemeneareqim
in ultimii 30 de ani, China a cirnoscuttransfolmld extraordinaft
si, in ciuda pastrariip.lrtiduluiuni( (P'rriidulComunistChinez),a
reusit reformede exeepliein domenitrl economi( ti social.
Chinape calede a de\ eni o superpuiere
in alaia de elementelemeniionate(cel mai mare Polenli&
demoqraficmondial,una dintre celemai intinsefdri alePlanetei,mat:
resurs; naturale Fi antroPice,ceamai dinamic, economiedin lume
etc.),China are gi alte atuuli Pentru a fi consideratao mare Putereqr
unul dintre actodi principali pe scenageopoliticdmondiale:
. estemembru peffnanental Consiliului de SecuritateONU (din 1971)
. esteputere atomicd(din 1964);
. este;utere cosmicd:dupe ce a trimis un obiectin Cosmos(1992
in octomLrie 2003 a reuqit sa trimitd 9i un om, cu cabina sPalial,
,,Shenghou",{iind astlel a treia lare din lume, dupd Rusia 9i SUA, care
reuqegtede una singurd acestlucru;
. a devenit o putere militare, mut6nd accenful de Pe cantitativ (cel
mai mare numdr de soldali intre Frile lumii) Pe calitativ (dotare
tehnicamodeme).
tNl)lA
India are o suPrafaldde 3 166414 knr
ll)l,rrll,rl/r/.i.,Ji/i!/r(li/rilit.
(locul7 pe Glob) - de trei ori mai micd decata Chinei od a SUAqi o populdtiede peste Ll miliardelo(uiiori (locul2, duPi Chinal.
rezulund o den.ilatefoddemrre ( 140lo(./lm )
Formeazd, practic, un subcontinent in sudul Asiei, avdnd o rnare
din ci
- cu secloare
varictdtemorfoloBic;(inlLlselanluri muntoase
mai inalli munli ai planetei,Himalaya gi Karakoram-vaste cam
si podiguri), hidrologica (mari sistemefluviale), climatica (hopn
musonice,temperaHetc.),floristica 9i faunisdce.

Sts|EMULticoNoMIc $t stsfIMLrr_
ctiopoltt.tc

83

nplu hindN, New Delhi, India

bedeficitar, in uiele materii

imeclemareimporiantdastdzi,
teosebihidrocarbud (petrol Fi

Are resuGenaturalevariate si in unele cazuribogate:unul dintre

cele mai ntinse fondu funcjarede pe Glob {peste-2c0milioane de
hat, rurf6n61Jor"t1i"rupreciabil(circa-80
mi lioa;e ha).mari zacaminte
de
cirbuni,
minereuri
gi
de
fier
(cromite, mangan, zinc,
neferoase
bonul demografic"sejeflectA
s.a.l,
sare,
fosfati
naturali
etc.
densitateafoarteridicaie(p4t
Plumb
O mare problemao constituiegigantismLlL
0loc./ km'),pondereamarea
demoBrafjc:are o populalle caredejareprezint5o gesimedin totalul mond iaL,5i se afla h
lor arectatid sdrlcie(circao
ine din populalie), a gomajucontinue expansiune numedcd, gralie sporului natural care se
(aproape1/3 din persoanele menline ridicat (circa 15
%o),chiar dacbmai scdzutdecatln ultimul
64inand sexului ferninin), a
deceniual secoluluitrecut (peste20%o).Seapreciazecd,in mai putin
alfabtismului(pesre40%din
de 20 de ani, va deveni ceamai populate taid a lumii,
pulalie)etc.
Er:orarrlln.Economiaindiand esteuna dintre celemai antinomice din
lr:me: cu domenii la nivelul cel mai iralt mondial (informaticb in ansamblu, dar mai alessoftware, energianuclearx, industria bumbacului g.a.),
dar gi cu unele ce lin de subdezvoltare (industrii neperformante, agriculture rudimentarx etc.).India este,de reguld,al treileaproducblor
mondial de cereale(asigurandcirca 1/10 din totalul mondial) - se
adauge alte cultud importante, preculn ceaiul, iuta, bananierii, leguminoasele(la toate ocupend primul loc in lume). De asemenetse
plaseazdpe locurile 1G-12in ceeace privegteindustria prelucrdtoare
(zahar,produse textile din bumbac, ciment sidelurgie etc.).
j.r,,/ l\ri,,i, Ca si recinds.l,China,are o isto e-multimilenar:l
si
mariconhibutii ta( i\ ilizdtia universala.Cratie bogaLi ilo r ei si po,,itiei
Seostrategice a atras atentia puterilor coloniale: Portugalia, Franta,
Marea Bdtanie, in final fiind cagtigdtoare ultima, care o tlansforme
in colonie la mijlocul secoluluidl XVIIl-lea, in5d una speciala
(.,Vceregatullrdjei"). Dupa Al DoileaR;zboiMondiaj, MdreaBritanie
esteobliSatdsd acordeindependentdviceregatului,in 1942.pe criteriul rcligios au luat nastere doue state: India (Uniunea Indiaad) si
Palistdnul,simultdni,,bumindun (onflict(arese manitesHsi astdTi.
Indin - lut'ctt rctir)tfili sa| tnntlitli? Degl are unele atuuri
(suprafaid, populalie, potential economic,putere nucleard 9i pe prmctul de a deveni putere cosmicd - a t mis obiecte in Cosmos,nu inse
9i cosmonaulip n mijloacepropdi), India este,deocamdate,o puterecu vocaheregionala.
usoleul Taj Mahat
Dar chidrsi aceste
ambiliiii suntconcu_rate

\ ' - |l. \ 4! ] r

t i r t \ r '\ r r ,

\ r <I <r : \ l i -

ai.rrcIrTi'

de cei doi vecini importanti, China 9i Pakistarr ambii, intr-o

mai mare (Pakistan) sau mai micd (China), aliali ai SUA, aliattrl
fiind Rusia. Pe termen scu*, obiectivul sAu principal este acela
deveni marea putere a spafului centrat Pe Oceanul Indian, scoP
care qi-a dezvoltat o flote militare insernnatA,caPab e sd intervini
sd imgmd ,,ordineaindiand". Pe termen lung insd, India vizeazd
tul de mare putere.
B RA Z1l,I A
.Cu o populalienumeroasd,Peste185r
Pt)h:ulilltl{a tta),:1nlt
oanede locuitod (locul 5 pe Glob), dar 9i cu o suprafatePe mas
8 547 400 km' (de asemenealocul 5 pe Glob), Brazilia estecea
imoo*ante tard latino-american[.

Deti sporul natural a scdzut simliln anii'70

tor, de la aproap30%0,
in anii'80 la circa10%",in
Fi 18%0,
prezent, accsta este inci ridicat,
reflectindu's intF!'n aport anual
insemnatdc populalie.
O marc problemi o constituie discrepan,le socio-economiceintre
regiunea de .oasti djn sud"est (in
priffipal negalopolitul cntrat pe
triunghiul Rio de laneiro - Sao
Paulo - Belo Horizonte) 9i rcsiul
ldrii.

Brazilia ocupd aproapejumxtate din intinderea Amedcii LatirE,

respectivintreagaparte de nord-est a acesteia.Are ur relief monoton 9i cu altitudini scazute,dominante fiind doue unitati naturale
Amazonia, o imensdcampie drenaH de fluviul Amazon ti afluenh
sdi Fi Podigul Brazjlian. Predomine climatele ecuatodal-umed gi troPf
cal,careau favorizatdezvoltareacelui mai mare arealde pddure tro
picald
de pe Glob, faimoasa,,selva"brazilianS.
_
AceastdlaJtlestefoartebogatAin rcsuisenaturale un fond abil insefL
nat (circa 90 milioane de ha), al doilea fond forestier de Pe GIob (PesE
500 milioane ha), zacdmintede minereuri feroase(al doilea producdtct
9i cel mai narc ex?ortator mondial) 9i neferoase(bauxite- al trcilea pro
qomite, stanilL mangan,nichel etc.),aur, sareetc.
ducator mondial
Braziliaa cunoscuto exploziedemograficdduPa Al DoileaRdzbci
Mondial, populaiia sa crescAndde aproape cinci ori: de la 38 milioaae
in 1945la peste 185milioane in prezent; aproaPejumetate sunt mulatri, metigi 9i negri.
/i(rr,rrri;. Cea mai mare putere econofiicd latino-amedcand9i a
doua din America (dupd SUA), Brazilia se afirmd tot mai mult 9i pe
plan mondial, ocupAndlocul 11,cu un PIB de circa 1 400 miliarde $
(o cregterede peste patru od in ultimii 20 de ani). Are o economie
comphxa, bazath pe udagul poteniial uman 9i natural. Seremarce in
domeniile miniet siderurgic, chimic, constructii de magini, textile ti

! l5l iir J t r i, lial) N( ) . ! li( 51 ! l5 i l V {r i ( ; l : { J l , ( ) ! , 1

it

85

produse alimentare. Este al doilea mare exportator mondial de produse agricole, primul producetor de cafea9i trestie de zah?h,al doilea
de soia gi cacao.Seadaughun important geptel,in p ncipal bovine
(locul 2 pe Glob) 9i porcine (locul 3).
, j ! itr't'r. Dupd descopedrcaint6mphtoare de cAheportughezi,
in anul 1500,estecolonizatd de cdtre acegtia,fiind pimul teritoriu din
Lumea Noue unde vor fi adugi sclavi negd, din Africa, pentru munca
pe plantalii. Devine independentd in 1822,mai intai ca monarhie, apoi,
din 1889,ca republicl. La sfal'ihi secolului al XIXJea 9i in prirna jumdtate a secohrlui la Xx-lea cunoagteo putemicd imigratie, mai aleseuropeand(ifalieni, germani, spanioli,portughezi s.a.).
lln::tlin l)ttlin jr.:t,!nunli
;rr tutrt.li!tlti)La fel ca in cazul Indiei,
Brazilia are unele atuuri (intinderea,populalia, potentialul economic, vocaliade lider etc.),dar insuficiente,in prezent,pentru o mare
puteie. Este insd, indiscutabil, o puterc regionala,cea mai importante din America Latind, loc necontestatde vreo alte tar6, ca in cazul
Indiei, de pildd. La iniliativa ei a luat naqtereMERCOSUR(Piala
Conului Sr.rdic),
care,in ciuda unor sincope(cauzatede cdzelefinanciaredin Argentina gi Brazilia),in prezentfunctioneaztrbine.ln acest
fel, Brazilia a reugit, totodata, sd surmontezeantagonismul sdu cu
Argentina, care impieta asupra stabiltetii din zon5. In plus este o
tare carese impune tot mai mult in organismeleinternalionale,mai
ales la ONU qi OMC.
,A Ilt5ti\

I{.1)ul,li(i /\ir';,n .lc Sr(l (lt.A.S.)

1\,ttItttlt l '!t\ lt1t,t,.:
t nl/' . Una dintre celemai populafe(47milioane
de locuitori) ii lntinse (1 219090 km,) tdri afticane,RepublicaAfrica
de Sud estereprezentativd,prin acegtipararnetri,9i pe plan mondial.
Aceastdlare acoperdlnbeaga extremitatesudica a continentului
african, pozilie generatoarede jlteres geostrategic.Ceamai nlare parte
a ldrii esteocupatd de un sistem de podiguri, limitate spre zona litolald
de lanfuri de munli. Clima estepredominant temperau, vegelatia variate, dar in principal ceade savane,iar fauna extrem de bogaH.

nnarea acordului nalional de

:e intre albi (pregediniete
d. de Klerk) ti negri (Nelson
ndela) in septembrie 1991

86

5l5 itl!11,1, tirONoNJlC Sl SISTF\l L.L ( , L]t)lj{)l I I Ir

Esie una dintrc pulinele Jdri

at.icane cu o pondcr. insemrati
a popdalieiurbmc (circa60%)Fi
sjngura lara din lumc cu lrci
capi taIe: l'rcioria, adiminist.aiivA
(sediul Gtverm'h'i), Cape fown
= Kaapst.d, legislati!6 (sedi!l
Parlarentului) si Rkremfontenl =
M!n gauang, j! dic i a ri (s e d i u l
cu rl iiS upt em ei A f ri c i i d eS u d ).

Din punct devedefeal rcsurselornaturaleesteceamaiboga6 din AJ ca

si, totodatl, rma dintre cele mai bogate de pe Clob. Cu exceplia hidro
carbu lor (deocamdaii cu rezerve mici cunoscute),deline zecdminte
insermate la toate celelalteminerale qi minereuri de primd importante.
Dupd o cresterespectaculoase
a populatiei (de aproapepatru oi
in 2000,fatx de 1950),in ultimii ani asistdmla o stagnarea numdru,
lu i populdtiei.dah,rila5porului rralLrr.rl
foarte redu).in unii dtliehidr
negati\',si sporuiui miliratoriu de asemeneanegativ
1rlirr,rrlrr.R.A.S.areceamai dezvoltatAeconomiedin Africa,avend
o strLrcturi a PIB simihre celei a tirilor occidentale:seNiciile. trej
cincimi, itll resttd,industria 9i agricultura. lndustda estebazatApe
exploatareaFiprelucrarearesurselormineraieamintitemai sus,ramura prclucritoarc fiind axatA mai ales pe metalurgie (feroasi si
neferoasi),construcliide masini (inclusiv autovehicule),chimie,textiii. Esteuna dintre putinele lEri africanecu o balanld agdcoli excedenhre, fiind de altfelum dinhe principaliiexportato agricolimon
diali, si urlica de Lrecontinentul africancLr un echilibruintre cultura
plantelor 9i cregtereaanimalelor.
Cu k)ate c2lestelara cu ceamai dczvoltati economiedin Africa.
R.A.5.nu e.le \( ul,l.)dc o \erie Jc lroblcmc .ocio-pc')ni,m
iccBra\c
irltre care gomajul (circa 30'1,. in rindul personalului ieminir
dep:sind 50''lt si inflatia.
S rrrl ari,,ri lstoriaacesteitiiri estefonrteintercsantisi aparte.[ntr:
iD atentiapuferilor errropene,mai ales a Marii B tanii, jnteresecare
cuLmincazicLrrnzboiulangb-bur (18991902),c6stigatde britanici
careigi instdpAnesc
putereacoloniali, reusinlds:lintregeascaastieLaxa
geopolitici Nord-SLrdpc contrncntulafrican,de Ia MareaMedileran;
la Capul 1}.meiSperante.ln I910 secr)nstituieUniuneaSud-AfricanA
carc,in 1934,devine stat suvcran?ncnd.ul Commonwealth-ului,iar
in 1961se proclami republicA,sub denumireade RepublicaAfrica de
Sud. ptlrisind k)todat?l
Com onwenltbul. Incd din perioadainterpun
belicl,nutorit?1tile
albe
bnzcledpdli/l.rdului, ceamai durAform:
rasiald.
clesegregarc
Subpresiunea
internAti in condjtiileaccentuiri:
izoliltii externese trece,trcptat,Lr libertiti democratice,pentru ca in
finaL,in 1994,sh fic ales ca prcsedinteal tdrji liderul istoric Nelso.
MandeLa,pregedintelepartidului Congr'sulNalional Aftican
reprezcntantulpoprLlatieicleculoare.
R.,1:i
Rolt de putereregionalaii revineAfricii de
frl/, ,1 rlli/(rr,1ri.
Sud,pe de o partc datorithsrprematjeisaleeconomice(capotenfiala
gica forrdeconomici),pe de altapozilieisalegeoshategice:cL
resurcelor
dubli faFdi oceanici,la intahirea Atlanticului cu Oceanullndian, in zon.
prin caretrec importante drumuri comerciale,iltre care,deloc de negli,
jaL un insenmat drum al petrolului dinsprc Odenhrl Mijlociu. Totodat;
zonama n21adiacenti esteufilizate de navelemilitare ale marilor puteri
De asemeneaR.A.S.se afirmh ca pdncipala putere africanedir.
Atlanticul de Sud,fiind partenerulpreferatal lArilorlatino-ame can
cu fafad:latlantic?l,indeosebial Brazilier.

D.fine pesie 4/5 din rezervele

mondiale de mdgm, 2/3 din .ele
de platini, pcstc 1/2 djn.ele de
aur ti crom, plus .iianant, uraniu, mincreu dc ficr cirb uni, losfali naturali, sarc eic. La toaic
acesteadcline locufi dc pfim
rrng pc plan nnxl(tial, la unclc
chhr pc ccl dinbi: aur ninga!,

S,,wct,,nr v.ena'r ipthcjd!lui

Bofimanii ri hotcniolii, c.rc o
popul;ru din Antichiiatc,a! fost
disk)calisau asnnilalide irib!rile
bantu venite dinsfre nord.
D.scoperih de portxghezi(l48iJ),
cstc colonizatnmaiiniaide olin
dczi (in 1652).A.e9ti!, precun ti
atli curopeni slabiiiti lici (ger
mani, hughenoli francezi) vol
primi numclc gcncric.te bui, iar
limba vorbiti de .i va fi numiti

i\il,:)1!ttrlltliJJ
nllt rjtt),:fl1fr..
lsraelul esteo tar:lmic6, atat ca suprafal:
(20 425 km', locul 148pe Glob), cat si ca populatie (6,2milioane d
locuitori,locul93).
Aceastelara se afla in O entul Apropiat, respectiv in Asia de SudVest,desfegurendu-seintre MaraMediterand si depresiuneastr;bitut:

SISTEMUL ECONON1ICSI SISTEMUL CF]OPOLIIIC

din fosta URSS s-au sia1,2 milioan de peBoane, 1a

s-au adaugat cei din celelalte
comuniste europene, in lusiv

seclor specific al economii

iI replEzinti prclucrara
, catEcontribuie cu 25
]a 40% ]a valoarea expor-

8ne
ffmat alt dzboaier cel din
biie 1956,cand
aelu l p a rh c ipa, alat ur j d e
Biitanie 9i Iranla, la

boiul impotriva Egiprului,

i!]de 6 zile" din iunie 1967

,,rizboiul de YomKippur" din

87

de rad Iordan. Jrunetateasudice a lerii esteocupatdde DegertulNegev

iar restul cupdnde Muntii Galileii, Piemontul Shefela gi o campie
litorala.Llimd este mediterdneanarsubtropi(alal,cu usc:ciune
accentuatein Negev 9i ValeaIordanului. Principalasursade apd este
lacul Tiberiada sau Kirmeret (165krn:), cunoscutsi drept Marea Galileii.
I$aelul estes:iracatat
i1 resurse de sol, cat si
de subsol, cu exceplia
celor de fosfagi9i sbrurile
de potasiu.
Populajia sa a cunoscut o cre9tere spectaculoasd, de cinci ori in
pe oada 1950-2005,de
Ia 1 200 000 la peste
6 200 000 locuitod, atat
datoritd sporului natural, care se menfine ridicat gi ir:rprezent, cat mai
ales celui migrator.
Are unul dintre cele
mai ridicate grade de
urbanizare de pe Glob:
92'/..
li,rtt,,;rtlrt. Israelul
reprezintd unul dintre
rarele exemple, din
economiamondiaH, de
dezvoltare rapidd ti
moderne a unei zone
lipsite de rcsurseminerale importantesi initial
avand o agriculture de
srbzistenlE. Are o
economie de tip occidental,dominat{ de servicii (aproape3/5 din PIB),urmate de indust e, careestediversificatd9i modemx (inclusiv aeronautici 9i electronich).
Agricultura, degiplacticatd pe numai 6% din suplafala !ddi, estede
mare randament,fiind specializat:lin cultura citricetor (peste90%exportate) si cultura cerealelor(careacoperejumatate din consumul intem).
S.rrl lshr/r..Israelul(mai alespoporul israelian)areo istorie lunge
fremantate.
Statvechi (fondat in urm5 cu peste3 000 de ani), care
9i
a ajuns la apogeul strdlucirii sale in vremea regilor David si Solomon,
nu mult timp dupe infumeiere, va intra in sfera de influenftr a Romei
in secolulIi.Hr, pentruca,dupe rescoalaantiromane(70i.Hr.),evreii
sAfie rdspandjti in inheg Imperiul Roman. Palestina va intra succesiv sub diferite sdpaniri (arabd in 634, otomane in 1516,bdtanic5 ln
1917),penhu ca, dupA Al Doilea Rxzboi Mondial, Adunarea Genemh
ONU sAhotarasctr (in noiembrie 1947)infiintarea a doud state, unul
israelian gi altul arab. La 14 mai 1948este proclamat staful Israel, dar
refuzul
din Liga Arabd de a recunoagtehograrea ONU duce
la izbucnirea
'drilorprimului rezboi arabo-israelian(1948-1949).

88

\r\

\ lr I lr u \ n \ l j r

\l \l\fr\ll

I cIoIoIIllr

Dupe reglementarea relaliilor cu EgiPtul (tratatul de Pacesemid

in maitie 1979la Washington), problema majord a Israelului devirt
din ce in ce mai mult una de geoPolitici inteme, resPectiv Problerna
palestiniane, 9i din ce in ce mai Pulin una extema (securitatea fatd da
lumea arabd).
tsrnt! t:Irlutul *allalific nrlunly lt lJtt sprcllt,ii.Nu sePoatesPurE
cd Israelul esteo putele regionald,in ciuda economieidezvoltates
a Dutedi militare in continua cre$tere(alocdcirca 8% din PIB in domeniul militat una dintre celemai mari valod de pe Glob).Dar sepoatr
afirma ctr,avAndpozilia geopoliticdnefavorabilA(incercuitdcle Fl:
arabe), s-a remarcat ca un important actor strateBic,reugind
supraviefuiascd. Este o lari de care trebuie se se lna seama
Austfalia
I)t,ltfilntl|| .\tolL'jttn*nfi.. Aceaste lara-contlnent are o suPra
imense (7 592 030 km', locul 6 pe Glob), dar o populalie redusi

milioane de locuitori, doar locul 51 Pe Glob), rezultAndo densi

maimicd de 3locuitori Pekm'(doar doux tlri avendvalodmai
respectivNamibia gi Mongolia)

Terenurile arabjle rprezinti mai

purin de 7% din suprafalasa,iar
padurile numai circa 20'l.. Ca 9i
Aftica de Sud este deficitarn h
hidrc.arburi, de9iin ultima vrem
au fosi puse in evidenls rczeryc
senmificative de gaze natu.ale.

Operadin sidney

Australia este constifuitd din continentul omonim, aflat in emi9

fera sudica,intre oceanelePacificFi Indiary 9i mai multe insule,intt!
caremai marc esteTasmania. Continentul australian are un relie{ Pre
dominant de campii gi podiguri (unele acopedte de degeituri 9i semF
degerturi), singurul lant muntos aflandu-se in est, Cordilieo

Australiane(GreatDividing Range).ClimaestetroPicalein nord e

temperat|lin sud, iar vegetaliagi fauna sunt unice in lume.
hidroeraficaesieseraca.
Australia esteuna dintre celemaibogate lhri in resursede su
nu gi de sol irsd.
Deline mari rezeNe de bauxitd,Plumb, zinc, nichel (la toate lo
1 pe Glob),uraniu (locul 2 pe Glob),metalePrelioase(atat au!, cat
argint),minereu de fiet cerbuni etc.(la toatecu locuri de pdm lanl
Degi 9i-a dublat poPulalia {q!d de anul 1960,Australia rdm6ne
tinentul cel mai slab populat. Ii1 ultima vreme, PoPulatia sa (c(
tuitd 95% din albi) cregteglalie sporului miSratoriu pozitiv 9i nu cel
natural, care este negativ,

SIS1'!MLL ECONOMIC 51 SISTEMUI GIOPOLTTIC

I ce a parlicipal substanlial
ri de netropold lacele doun
)aie mondiale, Australia a
rut dctaiareade aceasta
ti de
rea Europanl in ansamblu,
rand sd joace un rol propriu

89

h.o,,orl/d.Australia se insc e in grupul ,terilorcu economiedezvoltate, bazatepe servicii (circa70% din PIB). Industria, degi diversificatb, este competitiva pe plan mondial mai ales prin produsele
minieie (fier, cerbune, bauxitd, zinc, plumb etc.). Agdcultura, degi cu
ponded reduse atat in popula,tia activd, cat gi la crearea PIB (,{-5%),
estefoarteproductivd 9i specializatAin cregtereaanimalelor(2/3 din
valoareaproduciei a8ricole). Austmlia esteal gaseleaexportator mondial de produse agricole, in prim-plan situAndu-se l6na 9i grAul.
.q.r/r/ is/l,'/.. Degi estedescoperite9i vizitate mai intai de portughezi,
spanioli gi olandezi, cei care o vor coloniza vor fi britanicii, incepind
cn 1770, care vor inliinta gase colonii, unite in 1901 in ,,Uniunea
Austmliane" (Commonwealth of Australia), cu statut de dominion ftr
cadrul Imperiului Britanic apoi al Commonwealth-ului (1931).Inprima
jurnetate a secolului al Xx-lea, lara a cerei colonizare a inceput cu
putcdria9ii deportali, se transforme intr-un modem stat industrial, iar
ultedor devine un model de ,tarddezvoltatddin toateplmctelede vedere.
Aceststatut ii revinettrrii-continentin
A rliltuIin It1lt t! ft:il{rlr?/d.
pdmd land datorite potentialului resurselornaturale gi fo4ei saleeconomice.Apoi gratiepozitiei sale,cu duble falade oceanice,h Pacific
gi la Oceanul Indian. Dar de aici decurge gi dificultatea de opfiune:
cdtre carc dintre acestedoud oceanesd graviteze? Multe vreme a gravitatsprc Pacific,aceasta9i datoritdfaptului cd litoralul dinspreacesta estecel mai puternic populat, fiind membrd fondatoarca pactelor
ANZUS (un fel de NATO al Pacificului de Nord) 9i SEATO, ambele
nefunctionale astezi,dar ti a APEC (Forumul de Coopemre Economici
Asia-Pacific).
Analittii apreciazdlnsi c, ar fi mai benefic pentru Australia se
graviteze 9i spre Oceanul Indian, unde arc mai mari gansede a deveni
o mare Putere.

A N S A M I J L U R IL , C ONOM ICIS I G E O P O L I T I C EM ONDIAL I ACT UAI,I]

olarea Zdului Eerlnului

A S I'lr(llL (;liN tillA l.li

Multd vreme, din Antichitate pand in secolul al XX-lea, marile
ansambluri economiceFi geopolitie ale lumii au fost rep.ezentate
de imperiile coloniale, metropolele fiind cele care, stdpanind,
impuneau profilul economical regiunilor cucerite:practicareaanumitor cultud, cregtereaanumito! specii de animale,exploatareade
minercud etc. Aceste ansamblud tedtodale au dispdrut odatd cu Drocesul decolonizarii,micile teritorii care inca sunt dependinte
nemaicontand,p.actic, nici ca suprafald Si populatie, nici ca for!5
economicdin Dlan mondial.
Secolul al XXlea, degi a constitrlit un triumf al rationalitdtii tehnice
gi al modemitdli, a ilushat cel mai pregrMnt divizarea lumii in ansambluri gi grupdri de state, separateFi opuse unele altora atat din motive
politice gi ideologice, cat 9i din motive economice; astfel, lumea a fost
polarizatx intre ,,EST"(te le comuniste adepte ale unei economii cenhalizate gi planificate), respectiv ,,VEST" (lddle capitaliste, cu o
economiede piatd). Odati cu cxdereaZidului Berlinului (1989)si a
regimurjlor totalitare din Europa Cent ald 9i de Est 9i cu toate cd exista
incd ldri comuniste pe Glob (China, R.PD. Coreeantr,Vietnam, Cuba),
nu se mai resimte aceasteopozitie.

-/

90

Demolarcauneia dintre multele

siatui ale lui L(nin rispddite in
origdc Europei de tist, ca snnbo'
hri ale dominaliei sovietice

\t\tr\I

I I' rr\o\ll(

\lsliTi\li

i u i r n i t 'l r

',

Din moLivede coordonare

a activilalilorsi potiticiloreconomi::I
pre(um )i de cooperare,au luat nastereansamblurieconomi=
|
UniuneaFuropeana(conLinuatoarea
CFE ComunitdteaEconoruJ I
Europeanar.
C AFR.OPFC.ASFAN.NA|TA. MIRCOSUR.Ctr-,- I
AP|C 9.a.
I
Dup; dezmembrareaUniunii So\ieticesi c;derea regimur.r I
din Furopade Esta d\ ut loc o ,,reasezare"
Lomuniste
a principaL:rI
(entrelor
d
de
pLrlere
d(tori si
pe pldn mondial,pe .,mdreatab,a,r I
sah^".
cum 5puneaanali'lulamericanZbiBniewBrzezinski.
I
Tncadrulacesieireasezari
se e\identia/;:
I
. ,,dispdritia"
unuiad intreceidoi mariactoriceau dominatlurnsrI
dupa Al DoileaRa,,boi\4ondidl,UniuneaSovieLica,
si hi,rrirearo.- |
lui reluilaltactor.SUA,(are a deveniLhegemonmondial;
I
. di5pdritid
unuiimportantbloc
militdr,Tratatulde la Varsoria ,c-'r I
grupd UniunedSovieti(asi tarile comunisteeuropene,mai purr I
*i Albaniaisi inurireaNATO.blo( militar(aredepase-EI
lup,oslavia
inLeresul
euro-dtldntic:
I
. de/vollarea e(onomicAsi e\tinderea teritoridlaa Lniurr I
Luropene,
carea Jevenitcel mai pulernic,.poleconomic"al plane:: I
sa
tinde
dobandeasLa
si un rol geopoliii(pe masuraj
9i
I
. afirmareaa(celerataa
unor rsociatiiregionale(ASIAN, AILC I
inafaradeJaponia
ca:zI
9i tari (maialesChina)dinzonaAsia-Pacific,
deja era un pion importdnL,Sratie puterii elonomiLe {locul 2 int.-l I
slrlelelumii) in princip.rl;
I
. conslituireaallor asociatiiregiondlefunctionale.in creStere
capL l
leresi influenla.precumNAFTA.MERCOSUR|.d.
I
Sepoatespunece,oddt, cu constituireaeelortrei mari dnsamblLrrI
economiceregionale(L L, N A FTAsi ASIAN /APLC t, seconfigureaz I
o nouJ relaliede plrterepe plan mondial,bdzdtApe compelilieeco. I
nomica.A(easlapoale duce la moclifi(drea,,hdrlilormenlale' al. I
locuito lor planetei,mutandu-seaccentulde pe stat pe regiuni.
I
(;lorva dintreacestea\ociatii/blocuriregionaleesr.
PreTent,)rea
I
a pentrudiversitated
semj-LiFicJti\
din cddruI ansamblului
mondialeco I
nr'micsj geopolitic.
I

SISTENfTJI-ECONOMIC SI SISTEM!'I- GIOPOLITIC

FJ

7
:
Q

F
Fl

!t

x4

sa

?
,l

<z/zz
!:D:<r

z
z

23=233
* lii; S

d
u z

2 8
e l- ' j

92

SlSt Fv lji

,,Exiinderca a aclionat ca u catalizator pentru modemizarea 9i dininizarea Uniuni Europene, aju"

tAndeconomiilelechilor si noilor
statememblE sd facAmai bine fati
rigoiilor globalizArii."
,,Spredeosbire de mii '90, inves
tiliile directe in aceste slate au
crescut imens/ numai in 2004
acestearidicendu-s 1aaproimativ 1e0de miliardc de eurc. Aprorimativ 75%din invsiitiile sirai'
ne in nolle statemembrcau venit
din vechile stateale Uniunli E!
Roportal Conisiei Ettop.nc,
mai,2006

ErtindraUniunii Europene

I l':( t N ( r N 1 t a) i ( ) r ( , ! i i , i ; l , r r ) , ) i ] i i l : ,

L -;\ i l l i l L ,\

l :l , j l i )i ' i rl ,:.,l

Prin gradul de integrare9i complexitate,UniuneaEuropeaneeste

de fapt in prezent,singura asociatieregionali careindeplinestecriteriile pentru a fi consideratao uniune economicS.
Ajunsi la actualacomponenle(25 de membd) in u na mai multor valuri de aderare,cel mai consistentfiind cel din 2004(cu 10 !iri),
UE si-apropuscontinuareaavanseriispreest in valul din 2007avand
foarte mari gansede inte8rareRomania9i Bulga a. Sc poatc loafic
uFor constatacd, de la o grupare restrensddin Europa de Vcst (R.F.
Germania,Franla,ltalia,Belgia,Olanda si Luxemburg),UE s-aextins
in toateEuropaCentrali si avarseazasprePeninsulaBalcanicb(Greciei
adiugAndu-i-se,in 2004,Slovenia)9i Europa de Est.
r )i,r,',/i , dupa ce a reugit constituireapielei unice (libera circulalie a mdrfurilor si pcrsoanelot creareamonedci unice etc.), UE
urmhresteun proiect gi mai ambitios: unitatea politicA, acestafiind
obiectivul pdncipal declarafde Consiliul Europci pcntru inceputul
mileniului IIL Se poate spune c:l aceastaeste,probabil, c.rleasprc
creareaSfdfclol Utritualc Europ.i, indiferent ce denumire va purta
aceastEentitate teribdal:1.
/,'rl,/ 1,,r/1'rl',,r
UE a trjuns,la
inceputulmilcniuluiIII, ceamai mare
putere economici mondial5, depdsind,ln uLtimii ani SUA, care ar.i
dominat mLLlt:ivrcme lumeasi in acestdomeniu:asiguri o heime din
PIB-ul mondial, ponclereaSUA sc:lz5ndrsor sub 30'X,.

5'SIIMUL

rij chjneze$tipenku copriL

Twin Towers, simbol al

asiatic(Malaysia)

t..ij

laiexl ui de la arbolEle

ECONOMIC SI SISTEMUT GEOPOLiTIC

93

LIE se remarcA, btodate, prin industria foarte putemice 9i competitive, agdcultura performantA, dimensiunea 9i modemitatea
retelei de cdi de comunicafie gi mijloace de kansport, puterea comerciald 9i forta de penehalie pe piala mondiale, existenla celei mai putemice piete turistice din lume (ca dotdd, fluxuri 9i venituri) etc.
ASEAN (7\SOCIAT]ANATIUNJI-ORDlN ASIA DE SUD-EST)
Aceastd asociatie regionald s-a constituit pe continentul asiatic,
ingloband Peninsula Indochina gi unele arhipelaguri (indonezian, filipinez) . Ocupe o htindere apreciabild, mai mare decat a UE, respectiv circa 4,5 m ioane de km': (circa o zecime din intinderea Asiei) 9i
are o populalie de aproape 600 milioane de locuitod, de asemenea
mai mare decat a UE, reprezentandinsA doar cu ceva mai mult de
1/7 din populalia continentului asiatic.
ASEAN este o asocialie eterogenl de state cu dimensirni foarte
diferite ca:
. irtindere: foafte mari, ca Lrdonezia- aprcape2 milioane de km, Sirgapore,683 km'},de trei ori (ei intind;rei Bucurestiului:- ori
Brunei,5 785km - caLun iude!al Romeniei;
. populalie: Indonezia numXrA 240 milioane de locuitori, fiind a
patra putere demograficl a lumii, Vietnamul gi Filipine se apropie de
90 milioane de locuitori, in timp ce Singapore are doar cu ceva peste
patru milioane/ iar Bruneiul are numai cu ceva mai mulli locuitori
decatoragullagi ori Constanra.
Statelemembre sunt diferite 9i ca regimuri politice, unele fiind ldd
comunisteactuale(Vietnam,Laos)sau foste (Cambodgia).
t )l,/(!J/rr':cooperareati asistenlamutuaH in problemede interes
comun (eonomice,sociale,culturale etc.),accelerareacre$teriieconomice,echilibrarearelatiilor comerciale,promovareapf,cii gi stabilitdtii in zond,
Spre deosebirede alte asemeneaasocialii regionale,ASEAN a rcuFit
doud lucruri foarte importante:
1. stabilirea zonei de liber schimb (incepand cu 1993);multd vreme
statelemembre refuzaserecalea liberalismului econohic;
2. cooperareain domeniul securititii gi stabilit5lii regionale,
punandu-se accentul pe prevenirea odcerei forme de ingerinld
extemE.
FortaecofiomicdtASF,ANseinscde printre celemai dinamice ansambluri regionalede pe Glob, la concurenldcu Asia de Est (Japonia,
Coreeade Sud, China - pdmele doutr revenindu-9i dupA dificult[file
din ultimul deceniual secoluluial XX-lea).
ASEAN cunoaFte un ritm de creFtereeconomice, pe ansambl.l,
superior tuturor regiunilor planetei, fiind deplqit doar de China (se
remarce Vietnamul, locul 2 pe Glob dupe statul chinez, Malaysia,
SingaporeF.a.).
Are un insemnatpotential agricol (reflectatin pondereadin produclia mondiah de orezl cauciuc natural, cacaoSiunele flucte tropicale)si forestier.pre(um )i. partial, minier tmai ales minereuri
neferoase,precum staniul), impunandu-se insd tot mai mult in
domeniul industrial (electronicd ti electrotehnica, petrochimie, produ6e textile etc.).De asemenea/cunoatte o puternicd ascensiunein
domeniul turistic,tarj precum Singapore; lndoneziasi Malaysia
cAgtigind intre 5 9i 7 miliarde $ anual, iar Thailanda, peste 8 miliarde $.

, it s n\ { L I i: ao\ ( l \ 1 l a

94

Autostradi americanAla o ora

,'d#r"el-!

l'}lNtfonn:lpclrolnil din (blft'l

{; L a ) l 't ) l . l l l (

\ \1,i,\1N()B t , \ 1 4 |l|i \ t ! iit l i I t i\ jrt , \ ( t . t : rli i, t

'\( I lltl )t i I I ) li t llliilt iii-i llNlll lrillii! i, \ ' , 1l: l ilil \ \ I
AceastdasociaFeregional5inhatb in vigmre in 1994,include toatecel.
tlei statenord-ameicane: Canada.SUA si Mexic, toate de ma dimen-ci
lmi - doud avand fiecareaproapeintindereaEuropei (Canada- 9,99mL
km' Fi SUA - 9,55mil. km'), iar cea de a treia, Mexicul, aProaPel
mil. km'. Doar APEC,dar careestemaj mult un forum decdtun blc'.
ca dimensiunieconomic,o depAqe9te
Ca nLmer al populaliei insd, stesimihrA Uniunii EuloPene,av:inc
cu cevapeste430 milioane de locuitori. gratie SUA (Peste300 mil.
ti Mexicului (peste110mil.), Canadaabia dePatind 30 mil
cooPerariiintrecei trei membri prin eliminare;
cregterea
Obiccfr?c:
obstacolelorcomerciale,solutionareadiferendelor comercjale,creqtere.
posibilitililor de investitii etc.
di
NAFTA esteo grupareintegrationisteintre oPutere economic?i
necontestat(SUA)si doud teri (Canadagi Mexic) cu unPotenlralece
nomic 9i comercjalmai mic, intre doui fhri cu venituri Pc locuito:
foartemari (SUA gi Canada- peste30 000$/loc.) !;i una foarte mic:
(Mexic circa6 000 $/loc.)
De;i. pe termen scurt, SUA au oarecumclc Pierdut (de exempll
pierderei slujbeloramericanemajslabPltrtitcin favoareamexicanilo:
iongestionareatraficului etc.),in schimb,Peterlnenlung au dc cagtiga:
acestaeste. de [apt. risPunsul SUA Ia ascensiuneavertiSinoasi ;
Uniunii Europene,prin accst,,instrLtment"Putandinfluentamai mul:
. r rrrlrc Hii
A mc ri,i d e \ n rt l
pt,liii,d. Jcoc a md J lJe ,, ' n 'rmiL . r'
\ A I T A d c p . t . c ; L . rr$ r(, r P u t c n e (, )n , rmi(J ) L f
avSndun PIB cu circa1500 clc miliardcmai mare,Prill insumare:
I'lB al ccLortrei !5ri.
Toli cei trei membri dis;run de rcsursede sol (fond 6rabil, foresti
in unelecazur
eretc.)9isubsol(mincralcsiminclcu ) cor-$iderabile.
De exemlrlu,SUA i9i rcducdePcndenlade Petrolfat:
cornplemcntare.
deOrientul Mijlociu gralie Mexicului,careesteunul dintre PinciPal:
exportiltori mondiali in domcniu. La randul ei, Canada,o lari slaf
populatd,dar foartcbogaHrin resursc,clcvineun furirizoi im]rortan:
pentru SUA, gratie proximititii geografice,;i nt numaj.
Pe ansamblu,Iiccale dintre cele tlci tdri )nenbre are de caqdga'
din aceastAasociele.
De altfel, SUA vizcazbrealizareatnui spaliu unic amctican,Prr
unirea NAFTA cu MERCOSUIt lji a celorlalteldri carenu sunt prini.
in aceste asociatii 9i formarea AFTA (American Free liac].
Agreenent/Asocialia de Liber SchilnbAmericani)
\l l rl i (

Barajullridrocentraleiltaipu, cea

5l slc!ilrlL|

( )!,t I

MetcadoConrtnfuLSur insPadola, MefcadoCot undo Sul-i1\pat'

tughezdiPiaja Comuntr din Sud esteoPusul NAFTA, atat ca Pozii:i
geografici(in sudul Americii),cai 9i ca scoP,MERCOSURa lost inii:'
;te in 19919i a intrat in vigoare in 1994,grupand inilial Patru stati
Argentina,Brazilia,Paraguaygi Uluguay.In 2005a devenit membr9i Venezuela,alte state (Bolivia, Chilc, Columbia, Ecuador si Peru) fiin;
membd asocjaii.
ln comparatiecu NAFTAeste mult mai Putin omogendca dimen_
siuni ale itatelor (Brazilia 8,5 mil km:, Argentina 2,8 mil km', d;:
rB ra / ilraI B qmil , Uru A u
Uruguaynuma i l7 b 0 0 LkJm , . p o P Ula lie
nu-ai r,l . il. . f d rd g u a y 7 . 1 mil. r, P I B lo f rl ' B r-ilio z t o . O '

1
: l; ' l

fEgterea mimalelor in pmpa

de eterogenitatea
statelor
Fi de pa.ticiparca SUA la
aslaasociatie.egional5,presetele STN sud-coreanLucky
' Intemational compara cetelal
siatecu nDt ,,peFtigoriin pe
de a fi devorati de Ln re-

\ r l I l! . j\ r ' \ lh

, t \ r \ l r v t t i , l r r l 'r '

ilr

95

Paraguaynumai Z3 md. $). Pe ansambluPIB total estefoarte redus

in comparatie cu asocialii precum LrE ti NAITA, doar cu ceva peste
1 000md. $, ceeace inseamnddoar a 15-aparte din cel al blocudlor
resionale amintite.
-in
ansarnblu, aceastdregiune este bogattr in resurse minerale (mai
ales{ier,bauxittr,petrol),are un poten,tialagricolridicat (amt cultura
plantelor
cafea, trestie de zahxr, arbori cu fructe tropicale *, cat
Fi cregtereaanimalelor- bovine,cabaline,porcine),precum 9i unele
industriiprelucrdtoarcrelevante(siderurgie,pehochimie,zahdr,textile s.a.)
{ l1'r,, !i, , rcalizarea unei piele comune, incepand cu o zond de liber
schimb cu asigurarea liberei circulatii a produselor tarifare si netarifare. In plus fafi de alte asocialiiregionale,ceeace o plaseazdspre
calea cdtre o uniune economice, are ca obiecfive fixarea unor tarife
comunefald de terti, elaborareapoliticilor macroeconomice9i sectodale ale statelormembrein foarte multe domenii.
MERCOSURare foarte mari gansede extindere,grafie nivelului
de dezvollaremai apropjatdjntre tarilemembresi <ile asociate.
Ca
urmare,esteposibildrealizareaunei piete comunea intregii Amedci
de Sud.
,\l'l r (l ( )lilr\11I l )l ( (l()l' L I i, \ lilrl (il\ ()l\ 1 lt A , \ S li\ l' \ ( ll l( i
APEC a devenit una dintre celemai cunoscuteasociatiireeionale
in uliima vreme,fiind fodrtedcti\i. in .lcelasitimp esLeuna"dintre
celemai origindle:includemembri din alte,rsocialiire8ionale(toti
membrii ASEAN, SUAgi Canada- membd NATOI), g comuniste
(R.P Chineze),leri foarte dezvoltate(SUA,Japonia,Canada,Coreea
de Sud, Noua Zeelande9.a.),dar $i fed subdezvoltate(Papua,Noua
C u inee).
Acest forum a fost infiinlat in 1989,la Canbena, capitala Aushaliei,
la iniliativa acesteildrii in prezentsediul estein Singaporc.
Membri: inilial 12,astezi21.
()l'l,,lii' Inilial, obiectivulp ncipal a fost acelaal elabordriisi stabililii unei pozilii comune in negocierile ce umau sA se poarte in
cadrul OrganizarieiMondiale a Comerlului. Ulte or, pe langd ljberalizareacomeqului 9i a investitiilor,a addugatcooperareaeconomicX9i tehnicd.
Degi ince de h infiinlare a fost respinseideea de bloc regional, prin
faptul ce urmtrresteconstituirea unei zone de liber schimb in regiunea
Asia - Pacific,se apropie de fapt de filozofia constitui i asocialiilor
reqlonale,
Cu ocazia summit-ului liderilor APEC, de la Seattle(SUA), dnr
noiembrie 1993,s-a stabilit, drept preocupareesenliale,,,stabilitate,
securitategi prosperitatepentru popoarelenoastre".

I
j

5t5ILMUL TLONO-IIIC 5l 515|| \'lL t LtOfOU

ORGANIZAREA SPATIULUI MONDIAL ffARI i\

DEZVOLTARE, TARI DEZVOLTAIE, ALTE CATEGORII DE STAIE). RAPORTUL NORD-SUD

StatuiaLibertalii, simbolul

Kremlinul,simbolulputerji
Rusiei

Linie de asamblare a produ*lor

In pedoada conftuntddi EST (sistemul socialist) - VEST (sistem

capitalist) se practica impe4irea statelor lumii in trei categorii:
. slaleepilalislc,n fapi tArileoccidentale
dezvollale(in princi
cele din Europa Occidentaltr, plus SUA).
. slatesocialiste,de asemeneain pdncipal pe continenful europearplus alte catevape celelalte continente (R.P Chineztr,R.PD. Coteeani
R.S.Vietnam,Cuba s.a.).
. lumea a treia (folosindu-se gi alli termeni, intre care cel de lA-:
nealiniate,adicd neapar,mand nici sistemului capitalist. nici celu
socialist).
Dupd pdbugirea rcgimurilor comuniste din Europa de Est (inclljsiv Uniunea SovieHca),se vorbeste, inclusiv la ONU, doar de dou;
categoriide tdd:
. dezvoltate;
. in dezvoltare.
Estedin ce in ce mai qreu de stabilit limita dintre acestedoud c2'
tegorii, pentru ce uneleled considemte,,in dezvoltare" au mulh
caracteristicisimilare tdrilor dezvoltate (ceamai impodantd contributk
la crcareaPIB o au serviciile,PIB per locuitor esteridicat etc.),cud
sunt unii ,,tigri" Fi ,,lei" asiatici,de exemplu.Pe de altd parte, unek
tdri au o seriede caracteristicitipice atat pentru txri dezvoltate,ca:
9i pentru teri h dezvoltare (de exernplu, Rusia,uneb teri din Orientul
Mijlociu - EmirateleArabe Unite, Qatar,Kuweit g.a.).
.I
ARII,I]DI]ZVOI]^IIl
in aceastecategorie intrl terile cu perfolmanle economico-sociala
carese resfrengein nivelul de trai ridicat. Erau numite in perioada
Rezboiului Recetdri industriale, intrucet indusda aveaceamai impor'
tanta conhibulie la creareaPIB totodau, concentraceamai mare
pafte a populatiei active.
'i,
Astezi, tdrile dezvoltate au depdgit aceastx faza, aflandu-se in
a9a-numitaperioaddpost-industrialx,cand ceamai mare parte a PIB
este oblinut in servicii, domeniul tertiar, cum mai sunt numite acestea, concenhandgi ceamai mare parte a populatiei active.
In aceastecategolie intre ler e Europei Occidentale, ale Americii
de Nord anglo-saxone (SUA 9i Canada), precum ti alte cateva ldri din
afara acestorregiuni,lntre careAustralia,Japoniag.a.
'1AItII,E IN DIIZVOLIAII!
In aceastecatego{ie intrd terile in care nivelul dezvoltdrii sociale
qi e{onomicenu corespunde,practic,celui firescepocii noastre.
In acestelhri pondereaceamai mare ill clealeaPIB o au sectoarele
primar (agricultwa gi mineritul), cum este cazul majodtelii
africane gi al multor lhri asiatice ori al unora latino-amedcane, secun'ddlor
dar (industda prelucretoare) od combinat (cazul lddlor foste comuniste sau al unora careau p59it pe caleaindustrjalizdrii).
Sfera de cuprindere a acesteicategorii este foarte large, incluzend,
pe de o parte, !fi ca Brazilia,lndia, Indonezia gi altele, careau anumite
domenii economiceperfomante la nivel mondial indusiv regiuni care
concurtrcu l6ri dezvoltate, 9i, pe de altd pa*e, ldd lipsite de odce fel de
performan e economico-sociale(foaite multe lbri afticane - Buiundi,

STsTEMII ECONOMTCail SISt[M[rL (:IOPOi_lfJC

ceha Skoda a fost preluain anii '90, de firma gemana

97

Rwanda, Burkina Faso, Mauritania, Mali s.a.), unele

asiatice Bangladesh, Afghanistan, Nepal, Cambodgia s.a. - 'dri
od din zona
Oceaniei(Papua Noua Guinee 9.a.).
Tot in aceastd categorie sunt incluse 9i fostele ldri comuniste
ewopene, inclusiv Romania, degi nivelul lor de dezvoltare social-conomice gi performantele dupb prdbusirea regimului comunist sunt
difedte.
A apdrut, de altfel, o subcategodenoue in acestdomeniu, si anume
tdri (cu economia) in tranzitie, deci cate fac trecerea de la economia
planificatdla ceade piald.
Circuld gi un alt termen: econolniiemergentet
rcspectiv ldri cu
economii in plind dezvoltare, pe cale de a deveni peformante; termenul se aptce in egaH mesurd unor tdri foste comuniste si unor teri
din ,,Lumeaa keia" carecunoscperformantein domeniu.
ItAI'ORTUL NOItD..SUD
h termeni social.economici,NORD inseamn5 tdrile dezvoltate, iar
SLrD,tedle in dezvoltare. Agadar ,,polarizarea" bogiliei Fi, respectiv
a sereciei,caresunt doi poli opugi precum cei geografici.
Decalaielesunt evidente, indiferent de indicatorul social-economic luat in calcul, atat global, cat 9i mai ales per locuitor: PIB,
productia gi consumul diferitelor produse (enetgieelectdcd,rcsurse
esenlialede hrane, consum de apd etc.),accesIa educatie,ocrotirea

senetdtii
etc.

Grup de lucru la o conferinldFAO

Degi ONU 9i alte organisme intemaFonale au lansat mai multe programe (prirnul in 1974)9i confeiinle internationale (prima ln 1975),
rezlrltatele au lost neconcludente,practic nereugindu-seprogrese substantiale in reducereadecalaiului dinhe cele doua Brupuri de ldri. Nu
este mai putin adevdrat ce la aceastaa contdbuit ti dtmul diferit de
cregtere a populaliei, in cele dezvoltate inregishandu-se o crestere
ugoara,in timp ce in cele ir dezvoltare una explozive (de aproape hei
ori) in perioada 1950-2000.Ca urmare a crescutmportut dintre NORD
9i SUD de la 1 la 2, in 1950,la 1 la 5 in prezent.

98

\ l\ lLv Lf

L( O l \ ( r \ l l (

\ I <l r l r l i l

| . , 1 L 'l {r l I I l (

Alji caliva indicatod care reflecte decalajd NORD-SUD:

1. PIB per locuitor ($/locuitor):

66 400 - Luxemburg
110- Etiopia

108- R. D. Congo

2. hrana (calorii/zillocuitor)

minimum necesar2 400 calodi:

3 800- suA

Burundi - sub 1 500calorii

3 800- Austria

Cambodgia- sub 1 600 calorii

Ciad - sub 1 600calorii

Etiopia - sub 1 600calorii
R.D.Congo- sub I 600calorii

(kWh/locuitor)
3, consumulde energieelectrictr
Centraldatomicddin EuropaOc"
cidentalA,mareconsumatoare
de
aPn

In toate minimurn 8 000 kwh, ln majoritateasub 1 000kwh, in

adngand30000k\,{r'hh Norvegia unelechiarsub100kwh * Burkina
Faso,Rwanda,Burundi g.a.

4. accesulla apApotabild

Toate100%

Majoritatea deficitare, in 25 de
tili accesul fiind sub 50%

5. analfabetismul
absent sau nese[uificativ
,,Nu risipili apal" Campanie pentru economisiea apei h statul
Capul Verde

Toate sunt deficitare, intr-un

numdr de 26 de ilri depd9ind
50%:Somalia(80%),
SierraLeone
(74" ), MaIi (72%),Afghanistan
(64%)etc.

Evidenta decalaielor economico-sociale a determinat

u-ror forme de dialog intre ptrrti:

99
Dialoeul Nord - Sud
Atat ONU, cat 9i alte organisme intemalionale gi-au propus, p n
programnele initiate, rcducerea decalajului dintre cele doub categorii
de !eri, carea devenit 1madintre problernele globale ale omenirii. Degi
ONU, de pi1dd, a lansat mai multe programe (p mul in 1974)9i confe nte intemaiionale in domeniu (cea dintai in 1975)rezultatele nu
au fost concludente, practic nereusindu-se progrese substantiale in
reducerea decalaiului inhe SUD si NORD.

loli imaqini relevanle pentru

j.calajul claononic dintrc unle
rrte africaneti tliril dezvoltate

r-Fr

,iI:

I inhrnirc a Grupului celor 77

{f;Jloerl 5 d-Su(l
In paralel cu celilalt dialog, ldrile tr dezvoltare au lansat un
parteneriatin vederea sprijinirii reciproceqi a promovdrii pe plan
intemational a intereselor 1or.Au folosit in acestscop doud forumud
intemalionale, care la un moment dat (in deceniile 7-8 ale secolului
trecut) devenisera foarte influente:
(',ittl)tii[tlnr ;:7 (numit astfel dupd numAnrl teri]or in dezvoltare
pafticipante la Conferin.taLNCTAD de la Geneva,din 1964),care gi-a
propus obiective econotice comune gi cooperare in sfera inteF
nationale a tdrilor sematare.
A,{ijr!rn?,i. rri ir/rrrrr'r'r', forum initiat de conduc5todi catorva tiri
importante (India, Indonezia, Egipt Iugoslavia), ce a grupat un mare
numdr de state (la un moment dat circa 150),careigi propuneau se

100

) l! t t \ lL,

r ' . \ \r }a f

iI(r\t

1:r r i;rir-rrti:I,

9edinlna Consiliului de Secu tateaI ONU

colaborezepentru apdrarea9i consolidareaindePendenteinalionale

paciiti destinderiiinlume.
si pentru promovarea
ti asigurarea
'in
preient, celedoua forirmr-rrinuli mai fac simtita Prezenla.

.'.SPATII,II, MEIf ITIR,AN IAN

LA IN'TEIdIIAI'A NORD-SUI}
civilizatieiunia fostunul dintrefocarele
Spatiulmediteranean
Deqiqi-aPierdutdin
din toatetimpurile.
vers;lesi un pol deatractie

Colosseum, RoM, Italia

Plmtatie de portocali in Cipru

impo/tan!5 odatd cu transferareainteresului mondial sPre zona

Atlanticului, gralie descopedriigi colonizdrii Lumii Noi, a revenit in
atenliein ultima vreme.
Spaliul mediteraneaneste probabil cea mai semnificativdzona
geogafice in privinta intalnirii dintre lbrile dezvoltateFi celein dez'
voltare.Existd:
. in nordul geograJical Mediteranei,lddle europenede la stlam'
toarea Gibraltar la strAmtorile Bosfor gi Dardanele, majoritatea membre aleceleimd putemice gi dezvoltateascocialiiregionale,Uniunea
Europeana, 9i implicit un pilon al NORDULUI,T
. iar in sudul Mediteranei,un qir de lbri careaparfin, cu exceplia
Israelului, SUDULUI: tarile din Africa de Nord (Maroc, Algeda,
Tunisia,Libia qi Egipt),din Orientul Apropiat (lordania,Liban,Siria).
plus Turcia,Cipru.
Timp de mai multe milenii, in acestspaliu au inflorit multe civilizalii, care s-au influentat reciproc, gi s-au manifestat multe tendinle
expansioniste,de o parte 9i de alta:
. Roma a {o6tsingura putere din istorie carea reus,itsd cucereascati
sd inglobeze intregul spaliu din jurul Mediteranei, dar 9i alte Puteri
europene(Frania,Marea Britanie,Italia) au adminishat teritorii din Sud
. Unele puted (popoare) din sudul Mediteranei au cucerit 9i stap;nii, temporar.spatiidin Nord: cartagineTii,
arabii,otomdnii.
'
in prezint.un;le ldri din sudul Medilerareiprive.cspreEuropa
cu speranlaunei apropieri economice9i strateSlce:

101
Turciaestedejamembru NAIO si a solicitatoficial integrareain
Uniunea Europeani;
- Marocul doregtesEintre in Uniunea Europeand;
- ( iprul e.te membrual Uniunri furopene:
- Israelul graviteazS,economic9i nu numai, spre Europa.
Degiunele leri europene(exceptand,printre altele,Franla)membre NAIO 9i UE nLLagreeaz5includereatedlor sud-mediteraneene
in structudle euroatlantice, realrtateademonstreazdca,pe masura trecerii timpului, perceptiasemodificd:a9acum Turcia(o tari islamica)
si Cipru (o tarAcu diversitatereligioasd)au devenit,plima, membrl
NATO si, a doua, mebrd a UE, de ce mr ar putea deveni celelaltel6ri
parF ale blocurilor regionaledin Nord?
sud-mediteraneene
Avand irl vederelaptul cAnici una dintre structurileeuro-atlantice
(NATO si UE)nrr pune problemalimitelor geografice,decAtaderarea
si respectarca
unorprincipii, practicmr mai exisGnici o piedicdlegali
caresd impicdice intrarea t6rilor din SUD in structudle din NORD.
Fiincl.in ansamblu,complementare,celedoud regir.Lnigeografice
au sLL{icientc
motive pentru a devenipbrti alc uncia gi aceleiagircgiuni economiccti, respectiv,militare.

1.02

\i \| | \rtr

rro\4,\rI

\l < IS fl vr |

' ,rofr' | | ni

DE LA LUMEA UNIPOLARA LA LUME,A,

MUI]TIPOLARA

Trei iipuri de putere:

tabla de 9ahhidimensionall
(dup! losephNye)

Evenimentele din ultimul deceniu al secolului al XX-lea au dus Ia

transformarea lumiibipolare (Vest-Est,Capitalism-Comunism; SUA
9i aliarii sei - Uniunea Sovietice gi lagdml socialist) irtr-o lume unipc
lard, cu o singurl superputere, SUA, hegemon mondial, nu de puFrl
ori numite ,,iandarmul mondial".
Viitorul apar.tine,in mod evident, lumii multipolare.lntrebaea esh
cu ceti ,,actori", 9i care anume?
Refedtor h leri (puteri, mad puted) se vorbegte de modelele:
. ,lpola,": SUA gi Rusia, ultima fiind intr-o putemice revenire e
avend suficiente atuuri (intindere, populalie, resursefabuloase- mai
ales in Siberia -, potential militar, puterc nucleard, putere cosmicA,
membru permanent al Consiliului de Securitate ONU etc.);
. f/ipoldl: SUA, Rusia 9i China, ultima avand multe dintre atuurile
Rusiei, ba chiar unele ln plus (un dinamism economic 9i militar iegit
din comun);
. pentapolatcelor trei (SUA, Rusia 9i China) adxugandu-li-s
Japonia 9i Germania, !5rile cu ceamai putemicd dezvoltare economici
dupx cel de Al Doilea Rdzboi Mondial (ocupand locurile 2 Fi,respcti\',
3 in ierarhia mondiau a marilor puteri economice), dar ldri oarecum
,,deficitare" in pdvinla potentialului militar (pe care,totugi 9i l-au ameliorat foarte mult in ultima vreme);
. modelulcu ti fiai fiulli actoi, acestoft ade.ugAndu-1i-se,
duptr caz,
Australia, Brazilia, India, Indonezia,Arabia Sauditd gi alti ,,pilonireeionali.

5LSlt llUL la( r Nr ) M l( ql5l5TF\'l L L a , F r ) l '( t L l T l (

103

UN POSIBILMODELAL LUMII MULTIPOLARE

De Ia o vremesevorbegteirsa 9i de alte modele,respectivcelein

careSiblocurilereSionale
sdjoaceroluriprincipale.
AetFel,
sevorbeste
de modelele:
. state 9i blocuri regionale,pteann SUA - Rusia - Uniunea
Europeane;
un alt modelar adluga China;
. t1uflaiblocuriregion.t
le:NAFTA(cu,,pilonuf'SUA)- UNILINEA
EUROPEANA(cu axaCermania- Franta- MareaBritanie)- ASIA
- PACIFIC(o combinatieASEAN- APEC,cu ,,actodi"Japonia,Coreea
de Sud,China,Australia,
lndonezia
9.a.).
Esteprevizibilmai curandacestultim model,in conditiileln care
asistdm,in prezent,la o translatarea sferei de interesmondial dinspre ,,zonaAtlanticului", carea dominat lumea timp de cinci secole
Siin caresunt localizateNAFTA ti Uniunea Europeantr,cetle ,,zona
Asia-Pacific",ceamai dinamic{ din punct de vedereeconomic,9i nu
numai,

104
NOTIUNI NOI
. Sistemeconomic
. Sistemgeopolitic
. Sistemeconomlcmonolal
. Bloc militar, bloc economic
. organizalii intemalionale
. Potentialgeodemogrrhc
. Putereregi(, ala/putere mondiali
. Lumea multiPolara
EXERCITII 9I ACTIVITATI APLICATIVE
. Folosindu-vdde cunogtilllelcde istoriesaugeograiiedin claseleai:'
rioare,ptecizati careau fost cele5 Puted ale lumii in perioadacc '
,-riute, I pui".i ai" preajmaPrimului RezboiMd-Idialli celedci
"it"Al Doilea Rizboi Mondial
de clupi
. Chiia inreqistreazidtmui de dezvoltarefoarte mad, caresolr'::
mnd cantititi de naterii prime in condi,tiilein carein aceastxlara : '
existi un siitem tlemocritic real. Considerali cA acestfitm de d'j'
poate menline?Argumentali afirmatia Iacut:
\,.rlto.e
""
".onn-i":i
. Orsanizatitl
APEC tinde str dcvintr, in viitorul aPropiat' cea n':
impJltanti piat: economicdgi comercialSa lumii Precizaljcel pu::
,) tr.tori., rr; \ o r. o n d u c c -p r" , ' a ' t f e l J e p (r\ P e c li\ ;
. Crrrn,.plir. rt Ji " z , c h ilib rirle ri; t c nin
t f re / c rrtin s (h rmb t rri l ' ( ' '
:
nonlice inicnlationalc, fiirld cunoscutfaptul c2{ceamai mare Parte
rcslnsclor de maierii Prilnc se afl:i in !:lrjle in dezvoLtare?
iNTREBARI-PRoBLEMA
. Lutn i \t 1 li. , rt Ji c , / \ , , lla r, ' .e, (' rn o mi'. 1! J I . rp r' rrrr't irr' l ( t r f u t i J,l*rrbr,,l,,rl,'(l.1lldc trnelc('llastrofenriurale \i de unL'
r.
-urse
imlrrciurifi istorice?
. De ic tndia tinclesd devind tot mai mult o Puterereglonald?
. Caresunt argumentelecarearPttea facedinOCEMN un organisr
cconomicviabil?
. Carc stnt atributele de mare putere ale Rusiei 9i Posibilitetle.ci'
rer enire a ,rcestuistat in prim-pianul politic Aieconomicmondial?
ale Braziliei?
. Curn exPlica!icontrastelesoaial-economice
AUTOEVALUARE
. ia.e su,rtrrembrii Permanenliai Consiliului de Securitate9i ce ro_
arc acesturqanPrincipalal ONU?
. freci/.llirnLllinlr.lrirRomjrneiin NATOqi tArilecareall inhalodnd
cr1iara noastri in acestbloc nilitar'
. P;ecizai doi factoricareau condusla dezvoltareaeconomici9i mili_
tari a statului Israel.
. Care sunt obiectiveteurmdrite de NAIO?
. klentifica-li pe harta de la P 103PrinciPalii actod geoPolitici ai mode
lului lumii multiPolare.

105
. Realizali un eseu in care sd explicali cauzele care au generat existenfa blocurilor militare actuale.
. Explica.ti cauzele conflictelor actuale de pe Glob qi consecinlele 1or
a\uprae(onomieimondialesi a mediului;nconjuralor.
. Pe ha a ahturate identificali 9i localizali prin semneconvenlionale
difedte:
- principaleleblocuri militare;
putedle regionale;
principaleleblocud economice;
- zonelede conJlictde pe Glob.

'i. .-|
,'itt"--'-"",,',

f
"i
T,,'i. \

iii,

*Elementede geografie
sociali si culturald
ASPECTEGENERALE

.^.(ivilatc p.si(r'.ld in Paiagonia

Chiniiown in SN Francisco

,^nn.atul bu,steanului,
intrcccre
i.aditionali in Scolia

Degi a plecat la drum ca o gtiinti avand aproapeexclusivdom+.

niul natural, astdzi,sunt recunoscutedin ce in ce mai mult valentele
socialeale geografiei.
Filozotul german Immanuel Kant (172+18&t), intr-o abordarecon!parativtr intre isto e si geografie, {bcearcfedre la faptul cd intrebariip
carc frtrjnantd mintea unui geograf sunt: unde gl dc ce? (in timp ce
istoricul seinteabe crird gi dece|. Estecerhficatastfel,ince o dat5,obie.tul de studiu al Geografieigi,anume,spaliul- sp\tiulgeogafc.lJr.&
estelocalizatun fenomen/procespe suprafataTerrei(locul),caree*
ratiunea prezentei/desfdgur?trii lui acolo (ca ze),cate este relatia dir>
tre acestasi lm fenomen / proces similar de pe Glob (cofieiune), crrtl
se ierarhizeazdtaxonomic in structum locului respectiv(sart,.d'),
caresl-tn
manitesErile
{riJdal).
lui 5p.rtidle
cum evoluerz;in timp (di[anl.a)]
C,to:jtnlinso.itll ti stLtdlrzd,
in mod deosebit,rclaliadhtte societab
spaliul geografic:cum sunt alectatecaracteristicilegeograficeale
91,
unui terito u pdn prczentasi activifateaunei comuniteli umane,da:
in aceeasimesurA,cum slmt influentate caractedsticilesocialeale
comunitdlii respectivede condilia geograficd(carepoatefi de favorabilitate sau,din contra,de restrictivitate).
Astfel, mediul geografic contureazbun anumi t mod de ?)iall al vJE
comunithti umane (de exemplu,modul devialh al tibetanilo(esterelatjv similar cu cel al populaliilor de pe platourile andine),dat de
asemenea,
un anumit tip de societatecomport5atitudini socialesim!
lare in medii geogaficc diferite (societateaislamicA are un compor,
t.lmenlirqemanator
indiferenLdacavorbim de.pre indonezimi.ceima
numerosidinlre musulmani,situati,datoriid pozitiei larii lor. ir
regiuneaecuatoriald,sau musulmanii arabi din deqerturiletropicale
ale feninquleiArabia,ori ,,Losovarii"
din Luropaetc.).
GcografiasocialJ4u an7lEt:a2d
aonporl0nh
nt;l unti gingwmdioii
ci al unlli grup sacial,lncercand
sd realizezemodetede disfuibuliete
torialAa caracteristicilorsocialeale aceluigrup (de pildd, conturare;
u11orzone rezidentialediferite in cadrul aceluiasioras in functie de
prefurile terenurilot segregareaetnicd- cartierul chinez,arab etc.
arcalede ahactivitate (cartierelerezidentiale selecte,spafiile de relaxare
- pa.curi, piete civice,strdzi comerciale)sau de repulsivitate(spatiile industriale, cartierelecu o rata crescut:la infractionalitatii s.a.
dinh o localitate, diferenle teritoriale in starcade sbnhtatea populatiei
n rJtei de criminalitateelc.
Cco:<rdfidcrltloltli are in vedere abordareatedtoriald a dou;
dimensiuni:
. sistemul de uedi le, ooloi, obiceiuri carc diferenliaza grupuril
sociale, acesteadin urme fiind identificabile pr:n..limbd, etnie, rcligie.
. eleme tele fiateiale cdreilefifiesc 11afiurnit sfumd.atd
de oiafi
precum:venitpe locuitor,speranL;i
{di\ersiindicdLori
de\ iata.caloril
zihice, televizoare,magini,calculatoare,biblioteci publice rapodate
Id numdrulde locuiloriel(.;dintr-unrremeneapuncider edere,lumea
|.,Notd I ii -tat.in de,)oltarc'.Sud)se rmpartein -laledczuoltatc

ELTMIN'IEDU (;rO(:riAFtr SOC|Ar,.iSr (:!r.r !1lt\ta

-VIATA SOCIALA9I ORGANIZAREA

SPATIULUIUMANIZAI

in Olient

Orice ftagment al suprafetei terestre este un sistem natural (dcosis

ferr), carese organizeazdspontao dupe legile cosr]irice(aufaorganinre),
inainte de a fi ocupat gi modificat de o comunitate umane, dincolo de
care devine un sistem a lroprzal (sociosistem)
si este organizai de om
(factorLonstientl.in timp i'Loric.in funrtie de cdpacilatcr\a de d
inlelege ,,metabolismul" plaretei gi de necesitilile qi aspiratiile sale.
Celedou.1lipuri de *i\temeindepline5c
urmatoarelic,,nditii.
. sunt alcdtuitedintr-un set de elementede naturi diferite (ecologice,demografice,tehnologiceetc.)i
. furtre aceste elemente existh relatii de interconditionare, concretizatepdn fluxud de substantA(ape, substantAorganicd,matcdi
prime, produseetc.),energie(energiesolard,energiedin resurseconven,tionale:cdrbuni,petrol etc.)si informalie;
. au un compotament termodinamic(comunicecu extedorul),o
evolulie dependentdde timp, care face ca stareainstantaneea sistemului se se schimbe.
Prezenlaomului si a activitdlilorsaleaduceelementece lin de vnlole, de nevoile,de aspiratiilesocialegi,ca atare,nevoiacicintervenlie
asuPraunor componente,care poate modifica evolulia sisfetnului.
ECOSISTEME

hsule artificiale,Dubai,
EnrirateiArabe uniie

SISTE[,4E
ECONOT\,1tCOSOCIALE
(

stsTEMESPATIALE
Sistemesociospatiale(dupl Mihai Botez,MarianaCelac,1980)

Oryaxizareaspaliului umanizat presupLtne

prognozarea
unui madelteo
reticdeeaalutieal ufieircgiuni,prin modificarea
oi redimensiowuea
utrcr
componente
saun ufiotJluxuri, e?olutiece es|edeagtepfalsd seincad:ze

LL[\IEIiTE DE GEOGRAIIT SOCIAL}I SI CLLTLR\L,\

Cultivareaterenuliior urmdrind erble de nivel pen"

tru a seevita efoziunea(Pnnsylvania,SUA)

O posibill

imagine a

thtreqnumitelimitedoife. Astfel,interven,h premeditatea omr ui duce

la modelareaspaliului geograficin concordantdcu potentialul economic,social/a specificuluinaturaletc.Acestapresupuneorierfi?g,
decizii,stntegii, actiuni.
Sociosistemele
reprezinta,
dinpunctdevederegpalial,o marevarietate:de la-cel maj mic satsauor;Selde pe oricecontinent,panala
(oragulmondial, care acoperAlntregul uscatpianetat
Ecumenopolis
lntrevdzutde urbanistulConstantinos
Doxiadis).Asemeneasistemes-au constituit Fi structurat nu de putine ori
spontan,ferasaexisteun obiectivorganizational
precisti, cu aMtmai
putin, un proiectde organizarea spaliuluiin spiritul unei anumite
dezvoltariagleptate.
De exemplu,primeleaseziri Lrmane
au aparut
6pontan,din necesitdtide conservareFiprotectie,fdrd ,,testedin-laborator", ulterior evolutiasauinvolulia age2drilorrespectiveconfirmand
sauinfirmandalegerea
aceluigrup.
Organizarea,
cagiconceptestedublatdde 4tnefiaiareateritotiului,
carereprezintdtotalitateaactiunilor concrcte,a mesurilortehniceti a
lucrddlor intreprinse(defrisdri,decoperteri,niveldri, dotareacu infrastructurd9,a.)in vedereaatingerii modelului prognozat(teoretic).
Scopulolganizirii spaliului ll .onstiluie valodficarea.at mai
oplimtra unei tegiuni, obtinereae{i.ienlei maxime(din pun.t de
vedereeconomic
darin spirifuluneidezvolliridrrabile.
)i social),
Astfel, organizareaspaliului kebuie sdfie conceputddupd critedi
caresAfacaposibilade\fasurarea
acti\it; 610rumane.in conditiileunui
mediu nealterat.Eanu estedate o date pentru totdeauna,ci esteun
proaescontinuu, cu permanentemutatii in sfuuctumsociosistemuru1resPectlv,

109

-jCitlt ttih poldcrul rltrahnd

I iilr jr ' I

Dlmnczc! n ctoat lumra/ nr

nara dc Ol.nda, carc a fosLcrcrt.l dc olandezi"(zicalllohndcz2l).
{dusl in lard dc natlralishrl
Clusius,ln an!l 1593,ca o c!riG
zitatecxotic?1,
Iaiauaaveas:ldelnri curind echivalentui devi'
zelor forte.Virusul,carcafcctase
la un monleDtdatcorol. planti,
tacePosibiucreareadenoilariclaii. In plrs, seexiindein Europa
moda frnnce2l,c.lrcconsacEla'
lcaua.a clemeni simbolic ii re,
latiilcdc.urtoazie,iar Olandae$
deia pregiti|5 sn dcvini primrl
turhlzor,ceeace esteti astdzi.

Lrlelele,5 f,bolul Olandci

( lr r ,1 iir .r .

Olanda esteo Fre europeanhmicA (40 844 km2,ocupard locul 32

intre cele 45 de statede pe conlinent),dar foarbepopula td (pesie 16 m il .
loc.),rezultandceamai ddicat{ densitatedin Europasi a doua de pe
CLob.(u exccDtlrministdtelor.
Obund partedinintjndercaacfual2t
a acesteitd -dupb uneles1lrsc
chjar mai mult de jum;tatel-a fost obdnut:tin ultimii 400,50(J
dc ani
prln procesulde polderizare:indiguireasi desecarea
unor lrorliuni cle
cAmpjemaritimh din platforma continentalda Mirij No|dului ori
desecareatotald sau parfialh a unor lacuri (Bccmstcr, Warner,
Hugowaard,Shermers.a.).lnitial, pentru evacuareaapci sc IoloseaLr
morile (de vAnt)-pompl, apoi forla aburului. Urmau imbun;iitir.ile
funciare,in vedereafertilizdrii tcrenurilor si cultivarcaaccstola.
)ntre numeroaselcpoldere se rcmarcb,d in punctul dc vedere al in t i nderii, celerealizateduph cel de Al Doilea RbzboiMondial Markerwanl1l
(600km,), Flevolandul Odental (540kmr), Flevolandul Meridionrl
(400 km,) 9.a. Este de amintit gi faptul ci reirlizarea,ill lerioada
1927-1932,amarcl]uidig carea inchisgolfulZuiderzeea Llusla tfansformareaintindedi de apa sdrataintr-un enorm bazin de api clulcc
numit Ijselmeer(,,MareaIjsel", dupd numele princiPalu]ui r6u car.e
se varsain fostul golf)9i creareaa cincipoldere,cu o suprafatatotali
de peste500 km,.
In polderelefertilizate au aparut fermele,terenurilecu phsuni ori
cu plante furajere pentru cregtereaanimalelor, plantaliile - oldonate,
avand forme perfect geomet ce - cu caftofi, legume 9i flori. Olanda,
supranumitd,,taralalelelor",desl aicisecultivtrmulte alte specii,este,
de altfel, cel mai mare exportator de flori. Acelagiloc il ocupd 9i la
cartofi. Totodatdesteun mare crescdtorde animale (bovine si Dorcine) 9i de pbshri, fiind, in ciuda dimensiunilor sale,cel mai mare
exportatormondial de lapte,came de porc si oue ti unul dintre principalij producebri gi exportatod mondiali de brAnzeturi.

110

ilr \ r ' \ I r

i, l u l , n , r \ \ l l

. ' l\,i\r

''l l

*SPATIULGEOGITA}'ICSI CIVI LtZA']'{A

I.r\tu

hoist, Chha

( (, r .e1 1d c
'1 ).k

i| .c r liber

S | ' \'ln rol (le lclcviTiuf c , 5UA

Nu poate fi conceputi evolutia civjlizatiei umane 9i conturarea

difedtelor cultu , cu moduri specificede viala, decatin shansAcore
latie cu spatiul geograficumanizat de comunitatile respective.
Spatiul geografic a constituit nu numai supot pentru comrmitilil
umane, ci a ofetit gr resurseleprin valodficareacdroras-a contura:
o diversitateculturali pe TeIIa. Astfel, locuinla, gastronomia,fehl
de a se imbrdca al oamenilor,modurile de organizareale propriilor
teritorii au fost impuse initial de concliliile geograliceale spaliuhl
resPectiv.
Condiliile geogfit'iceau impus diaersituteaculturilor pe Tctn
Experimentareavalorificirii, in timp, a unor locuri diferite pe Glob
a insumat r?lef dc arna$tinleuniaercale,
carcrlcfinesc
ir'rsiigi
nL\iuneadt
cioilizatie
.
Caracte sticilespaliului geograficau impus individului un anu'
mit act repetitiv carecu timpul a devenit ,l'7oricei.C)biceiuiileindi
vizilor ce alc6tuiauacelagigrup uman au devenit,p n repetabilitate
tradific.Ttadili,aa deyenit o caracteristicidefinitoie a aceleicomu
nitdli, de mici dimensiuni, omogenS,ce ocupa un habitat restrenssi
relativ izolat (clasicesteexemplul izoierii Japonieitimp de sute dr
ani pAnd la deschidcreade la sfarsitul secohlui al XTXlea din tim
pul EpociiMeiji).
Migratiile au ctrs lu r. sptlndireasi ,,amestecul"traditijlor, careaL
clcfinit mai teviLt a socictnla,
o cullrlr4 cafactc(izatllprin heteft)geni.
tateehlici sau rasial:9i carcoclrpi slratiirelativrnari.
diDcc in cc mai mult, o culturade 14)o.ciAstilzi,sc cvidenliaztr,
,1.rirl si o culturi de f4r o/icrlrl.
Pdma,expansivi,cu tendintcde globalitate,
orientathsprematerialism gi culturi de masi, clr c) tendinli vldit?i de cxtcrnalizarc9l
a valorilor traditionale,egocenltictl,av6nclin prim-plar:
comcrcializare
irrdividul,iamilianemaiconstituind
dc bazi a societilii,care
,,celula"
desi nu a fost prornotoarcirmaril()r inventii alc omcnirii, a rcusit s:
rlcscl,icli accesulliber c:ltre cunotrstere
intregii societAti;a dat nastere
prin,ipalcl , ' rid c , , l, ' g iip lliiiL e . rl(ic t , . ri,i.
A dota, cdtura de tip ,,odental", mai de1;rabbautoizolandLFse
tradilional5, cu respectpentru ancestral,orientatdspre valod spiii
tuale,a dat na$terema lor religji ale omenirii (cregtinism,islamism
iudaism, hinduism, coDfucianism, gintoism etc.), cu contributir
universale (dar mult timp apanajul coninsemnatela cuno9tir-Ilele
ducatorilor gi al unor cercurireshansedin juru] lor), ctr predispozilie
pcntru conservareamodului traditional de viald, dar nerefuzalld
modernul si tehnologia,ci supunAnduJepropriilor aspiratii.
Clobalizarea
,,surprinde"in aceastAipostaz:lceledouE tipuri geo'
culturale, initiind sau evidentiind tendinla spre mutalii shuctural
9i, de ce r-ru,sple o relali\,,e ifotmiznre.Spre exemplu,in ,,Nord",
oamenii urmbrescacelasigen de ernisiunila televizor (de pild;, fotbalul esteatat de popular), ascultdaceeasimuzice, comunicd la fel
(limbajul specific mesageriei instantanee pe Internet), mdnanc,
aproapela fel(de exenplq carto{iprdjili,din Japoniap6ndin Canadar
si se imbrac; destul cleasemAntrk)r(,,cultura"jeans-ului).

ELEMENN DE CEOGI'\IIL

SOCIALA SI (:LIIfLIIALI

111

*MOBILITAIEA GEOGRAFICAA POI]ULAI]iI-I

SI SPATIUL SOCIAL

tur de taxi ln New York

dgranlipakistanezi

ou de imigranli in SiLicon

lev

Omul, ca si mateda, se afld in permanentd migcare.De la raspendired primilor hominizisi populdred(ontinentelorsi p.lna in pre/ent,
au avut loc impotante fluxuri mjgratodi al ceror senss-a schimbat
de-a h-mgul timpului, agacum s-au schimbat 9i motiva,tiile oamenilor
carese deplaseaz5.
Din pe$pectiva geografiei sociale, este intetsant de analizat
cauzelecareduc la deciziade schimbarea locului de rezidente.care
estelocul de ori8ine al celorcarcvin, unde seduc cei carepleacd,care
sunt muta,tiile strucfurale si sociale pe care le determine in comunitatea adoptivd, pe o pedoadd scurta de dmp sau definidve (amjntili-vd
tipurile de miFalii studiatein clasaa X-a).
Pot fi identificate mai multe tipuri de factori/cauze care atrag
sau determindplecareaunui individ/grup: cconomice,
p0litice,sociale,
cullunle.
Factorul economic constituie,in cea mai mate parte a cazudlor,
ratiuneace5tala baTadecizieide a plecd.Lipsaaltem.rti!elorrt opuI
tunitdlilor economiceeste principalul factor care determiine migrarea
populatieidin regiunidefa\orizate,5;rdce,in regiunjde,/voll.rte,
ce
oferl posibilitateaobtinerii unui loc de muncd.
Din acestpunct de vedere,principalele regiuni eceptoare sunt:
SUA 9i Canada(careare o politich coerent{de atragerede imigranli
in prezent) pentru emigranli din toate colturile lumii sau state din
Europa Occidental[ (Iranta, Germania,Marea Britarrie 9.a.)pentru persoanedin estul continentului gi din fostelecolonii.
Dupe shuctura noilor veniti, in cazurilede mai sus,se detageazd
doud situalii:
. populalietlnll necalificatd,
care acoperddeficitul de lorth de
munce din stateledezvoltatedin ,,Nord" 9i ocupd,in mod deosebit,
segmentulinfedor al pietei de muncb (muncitoriin constructii,micelari, chelneri,goferi de taxi, salub tate etc.),curn ar fi de erempJu:
mexi\cani (maquilladore, in SUA, est-eurcpeni in Canada, rom6nj,
polonezi moldoveni 9.a.in Itali4 Spada, Germania,algedeni, tunisieni
in Franla, marocani in Spania,indieni ti pakistanezi in Marea Britanie,
indonezieni in Olanda etc.;
. aga-fitrfit]ul bnin-drdir?, respectiv atragerea ,,creierelor" in domeniilede vari alecercetarii
si tehnologiei.
Prima situafe aducein discutie pozitia noilor veniti, ,,necesari"clin
punct de vedere economic,dar nedorili din punct de vederesocial,
de unde segregareetnice, diferenliere a zonelor rezidentiale pe criterii
etnice(cartienrl chinez,arab,indian etc.)9i diar crize 9i conflicte sociale.
Un exemplurelevantin acestsensesteFranfa,carenu recrmoaste,
prin lege,minoritdli confuratepe cdteriu etnic sau religios (toti sunt
,,citoyen"),a avutprobleme din ce in ce mai mad in ultimi ani (2005,
2006),cu populatia musulmana,6nhrd, caretraverseazeo realdcrizi
de identitate. Deti au ceteleniefrancezd(fiind nesculi pe tedtoiul aces
lei lari), vorbesclimbd frdncez6,nu \e identitica.practic,l:r tiind
francezi si cu greu sepot integra in societate(ceimai mulli nu au urmat
cunurile nici unei scoli, iar mta gomajului inregistreaz; valori foarte
mari in rendurile lor), dar, in acelagi timp, nu mai au o legdture
tradilionah nici cu comunitdiile islainice din terile de odgine. Trebuie
mentionat faptul ce acestecrize identitare srutt stimulate de un decalaj

112

granilei dintre Mexi. 9i SUA

in Uniunca Ellopeadl, majontatea.opiilor srb 14 ani sunt cle

origine musulmani, iar in
Bruxelles,cel mai popular nume
dat nou-nnscutilor din ultimii ani

economiccertintre populatiaautohtondti aceFtiurmagiai imigranlilor

FranteiduPaAl DoileaRazboiMondial,
ceau ajutatla reconstructia
traliin suburbiileperifericealeprincipalelororase
careseaflaconcen
saualecentrelorindustriale.
Imigranfii aduccu ei 9i un anumitmod de viate,un stil vestimentar
amesteclndur-se
cucelealelocuspecificl.toateacestea
o qastr6nomie
sau
t mancarea
chinezeasca
lui. Estefoarteapreciatlastfelin Occiden
sunt cxutaterestaurantelecu specificindian, amb saumexican,mai
sudului
muzica,,country",sPecifice
ales,in SUAetc.De asemenea,
piardx
in
fata
muzici
(Texas),
sI
teren
incePe
,,latino",iar
american
a
locului
patisede
obiFnuinta
produselede
mexicandsunt dejao
^
Un alt aspict importantde mentjonatestefaPtul ca, Pe hnga
adoptivaseproducesi o modificare
mutaliilecalitdtive,in societatea
cantitativd,noii veniti pdstrAnd,de celemai multe ori, modelulnatalitetii al tdrile de origina care,de reguld,secaractedzeaze
Prin valori
mult mai mari.
Astfel, aproximativ 40 o/"din sporul populaliei SUA,incePendcu
1980,estepus pe seamapoPulatieihispanice,carenumdrdastbzicirca
40de milioanede membri (din caremai mult de jumetate,,58%,sunt
mexicani,cu o varstd medie de 24 de ani), concentraii,ln sPecial,in
California Fi Texas.In acelaqicontext,Frantanumdrd azi aproximativ 5 milioanede musulmani(din care1 500000de algerieni9i aproxi(lermativ 1 000000de marocani),recunosculidrcPl beursa.ubeurette
francez
cuvAntului
din
inversara
silabelor
,,arabe"),
menulDrovenind
UniuneaEuropeand15milioane,iar in intreagaEuropdnumarul lor
esteaDroximatla 30-35de milioane.
Faitorul socio-politicesteun factorde Presiunecaledetermini
mi9ctui,,fo4ate"depopulatie,generatede instabilitateaPoliticddintr-o
anul1li6 lale sauregiune
Spre deosebirede deplasdrile de ,,sclavi" dinsPreAfrica spre
America,specificesecolelorX\4 -Xlx, in prezentteamade PercecuFi
rasiale,confesionale,efudce,politice g.a.declanteazefluxuli de emicaselein
granti ._ reeunoscutidrePtrfugiati -, cdreisi Pariisesc
au
fost
iffegispot
protejati.
De
exemplu
loc
unde
fi
iautarear.rnui
in
perioada
1990-2000,
tmli peste1 000000de refugiaii,h
ldri carkan

113

I]I EMENTE D[ CTOCRT\IIIL]SO(]IAL-A5T CUIjfI]ItAI A

catreR.D.Congo

Periferieclela margineaParisului

(datodtA conflictelor din Golt atacarea Iraqului de cdtre coalitia

nord-aI lantici ). Lermanid (retugialipro\ eniti din Balcanidin drealele
afectatede rdzboi - Bosnia-He4egovina, Kosovo), Pakistan (refu&iati
afSani de teama represiuttilor tkujahedikilor),Rwanda (populatia hutu
din Burundi,din (auzaconflictelor
dintreceledouap;puldtiirr/!.rsi
f fsi) q.a.m.d.
In aceeasipedoade, cele mai solicitatelari pentru azil politic au
iost: Cermania.SLA, Marea Britanie,Frant;. flvetia, Canadasi
Suedia.
Indiferent de cauza care animd emigrantul in decizia sa de a pleca,
acestase integreaza cu dificultate sau nu reusestedeloc in societatea
adoptivd. In general,existtro ostilitate si o repulsivitatefatd de noii
venifi, indeosebidin considerenteculturale. De exemplu, in vesful
furopei, irnigranlii vcniti pentru d se realizadin puncl de vedereeconomic, plecati din regiuni serace,irnbrdfiseazein continuare o condife
socialesaracd.Cei mai mulli dintre ei, degicAgtigemai bine decatin
lara de origine, in noile condilii de pia!5 se rcgdsesctot in clasa infedoard, ba mai mult scopul lor estede a tdmite ca9tigurilefamiliilor
rlmaseacasisi nu de d in\ esti acoloin hdine.hrana,produseei(.
Imposibilitateade a inchida sau achiziliona o locuintd decente,din
cauzacosturilor ddicate,faceca finerii imigranti se seconcentrezein
periferiilesdracealemarilor orase,unde rata cdminalitdtii estedestul
de ridicat5,iar acestezone rezidenlialesunt destul de repulsivepentru populatiadutohton;.Acea5tata(e ca nici programileguvernamentalede lmbunetdfirea conditiilor de viald ale imi$anlilor se nu
capetemare sprijin din parteapropriilor cetlteni.
Astdzi, pe GIob, cele mai importante fluxu de emigranfi sunt orientate dinspre,,Sr.rd"(America Latin6, Asia, Africa) spre,,Nord"
(Amerjca de Nord anglo-saxonisi Er.rropa
r.

',r'
(*"

174

lt r \ r r \ lr

lr l

!i

r.rri:-'

".r,li\r,r

* STRUCT'i-rl{luF si\ZA A1.:'VIE"fIl SOCIALE

Iamilie de afro-americani

Ceremonie cle nmti

Adereorirpunem desPreo comuniiateumana(a are un mol d'

iafd sDecific,in functie de evolutia sa culturald ti sociald Acest mod
de norme'reguL
si estereglemenLat
de via'lapresupuneo o/3r,'izor'c
etc.emi"e de o seried e in,lilulti 'a, ialcaleaceleicomuniuti umdne
Ca atare,in fiecaredomeniu ce Privegteviala comunitetii exist5cate
o astfel de sttucturtr / institulie care aie Fi o functie sociald,cum
(t\rme, orgatizalii etc.),poiitlce(stat,Parar fit itrstituliileeconotnice
tide Dolitices.a.),arli!,'ale (teatre,muzee,mass-mediaetc'),/ells'ioase
(bise'rica)sau instiluliile uietii ptio|te (fafiilia, gruPul social etc )
g.a.m.d.
Ceamdi nnDodantl sh . tura de ba, a vietij socidle esteJau i l i a, cate
Prote(iieetc )
desi isi paslredlascopurileprimare (reProducere,
crp:ta forme diferile pe suPidtaiaTerreide Ia o cullura la altd
i t re (a re e \ is lare ld h l'n o
familr.rre p re z in tuan g ru P d e o a me nin
turrle pe b.r/r unor legaluri de singe,mariaisauadoPtieln tun' tIe
se Pot defini astazidoua trPuri
de cvolulin(rrlhlralaa societatiloc
de tip occidental
fa\11i\\a
91ceade tip o ental
ln societateaoccidentali Predominh familia ,,nucleare",bazaia
(Ptrrinli
Dc rel,rtiiconiuPale,alcatuiiadin cel mull doua generatii
'sicopiit. notut isenli.rlil are de fapt iadioid'tl,|i nu familia'coPiri
i',.r'e"ficlindde o independentl deosebitdfatx de pddnti Relaliile
economice9i socialesunt mai Puternjcedecat cele traditionale ,,de
sange", familia fiind Privite mai mult ca un ,,Parteneriat",stiPuPostIrt."uncori.orin formi iuridiceclare(.ontraclePrenuPtiale,
in
mare
foarte
este
[atile
rata
Ji\
or!ialil.llii
atare,
nuorialeetc.).Ca
(u
lt
u
rj
De
p
ild
a' i 1
o
.
c
id
e
n
t
a
L
e
"
atestei
cle)roLtat ec a res u L rs c rju
Cehia
iar
in
Suedia,
Belsia existd60 de divorluri Ia 100de cesdto i,
si Finlanda peste50, in timp ce in Mexic, doar 7 cuPluri divorteaza
diltr-o suta.
De asemenea,in familia occidentaldfemeia esteun ,,om de carl'
crd", fiind irnplicati deosebitde activ in viata economicd9i politicl
d.ocictalii, mnfiajul nemaicon\tituindo priorit'te SPree\emPlu'
varsla medic d c;isatorieia crescutin ,,Nord' la peste10de ani la
femei (Suedia,Danemarca),in timP ce in Odentul Mijlociu estesub
20 de ani.
Familia de tiP odental estecaracterizateadeseaca pdshand relatii
pe mai multe generalii (u o tendinlade Prelervarea
Lradjtion,rLe
.ultului stra mo s ilo r'I n mu lt e s o c ie t J lrd in A f ri(a ' c h ia r s i d i n
Orientul Mijlociu Predomine incx relatii ancestraleintre membrii
d p a rle n e n lrla o fa m i _
mai multor g e n e ra f ii,liin d . ld r imP re g n a la
Iie sau un a iu mit (la n , in f u n c t ied e c a rere la t iiles o (ia les i c h i a r
cele economjce caPate confiSuratii specifice Casetoria nu ste
neaparat privita cio relalie intre indivizi, ci mai mult ca o relatie
soc;14 inire familji, clanuri etc De cele mai multe ori, femeile au
ie
un slaLutaPdrlein tamilidorientdla.Plecdndde la o \ e5timental
(de
exemPlu'
in
soecifici sio ljnitare excesivda exPunerii Public
in societitile conduse de structuri fundamentaliste, Iranul sau
A fehdnis t d n u p
l, in d n U d e mu l > i P ; n a la t e n d in t ed e f io d er n i celor occidenlalellurcia 5i' mai concludenl'
ta;. dsemanatodre
Japonia,China etc.).

ILEMENTE DE GIOCITAFIF SOCIALi SI CULTUT'{LA

115

*RAPORTUL DINTRE RASA, ETNIE, RELIGIE,

CULTURA SI VIATA SOCIALA
stfatu pentr anttalleni sar
,lr, sunt smtagmede la
secolului al Xxlea care
u o aclevarata politicA
. Austr.lia esterecuoscuH
fiind tara cu o puternicdatitu
ostild impotrivi a tot ce
//non-euroPean-sau

lp"/frld-ul (aparinentd)r fost

h sistemde segregare
lasialelnl
negri,
asiaticiri
popuiatii
alte
!bi.
F ulatri 9.a.),aplicatill Republica
Urica de Sud lntre 1948ii 1990.
hate instituliile 9i seNiciile puFice(desinetate,d educafieatc.)
rau lmpd4ite pe acestcriteriu.

_ Atat rasa, etnia, cat gi religia sau limba, reprcz:nld elementefiajore

de identificare a unei comunitdli umane di.']. p:unct de vedere social.
G.eografia nu urrndregte studierca rclaliilor de nature anhopologice
dinhe acestea,ci mai degrabd este interesatf de distributitebditoa
a practicilor religioase, a principalelor limbi vorbite pe suprafala
Teffei, dar si de cauzele carc au dus la difuzia unei anumite rclieii
sau a unei limbi in spdtiul geografic.ASa(um sunt raspandite asta;i
pe Clob, acesleareprezinLa
o ade\;rata .,harta"a unei evolutii
indelungate a relatiilor sociale incepute din primii zod ai civilizatiei
umane,
Desi inheaga popuLatiea planetei apartine dceluiasitip biologic
(Hono SapiensSdprer<J,
un comple\ de factori a dus, in timp, b c;turarea a_trci mari /dse: albd (europoidl),golbend(fiongoloidll) gi neagd
(ecutltotiald),carc, i^ prezent, nu se mai intaLresc irr stare ,,purd,, pe
Terra datodtA inter-relalionlrilor multiple (rnigratii, colonixri, c;
flicte etc.), gradul de metisare fiind destul de accentuat (amintifi-vd
struchra rasiaLaa popula tjei studid U in ctasda \-a ). De exemplu,populatia multor lari europme (Franta, Spania) este puternia m;tisattr
ddtoriU interactiunii(u populatii din fostelecolonii,situaliesimilare
9i in SUA, av6nd ir vedere modul original de forrnare a acestui popor.
Cu toateacestea,inc) se vorbette destul de frecventde ,,conflicte
rasiale" sau ,,discrimineri rasiale" 9i aceastapenflu ce oamenii fac Lncd
distinclii rasiale(deti ,.!asa"e considerataui conceptde domeniul
scolelortrecute):un individ ar putea ascultaun aligen de muzica
decat cea traditionald, ar putea inveta o altd limbi, adera la o altd
religie,adopta un nou stil de irnbrecdminte,dar gi-arpdsfa culoarea
pielii sau hasaturile cranio-faciale.
Prin_rases-au transmis in timp informatiile geneticeh depline
concordante cu un anumit determinism geog&fic. Degi astdzi, ln contextul globalizdrii, semnificatia termenului de raei estemai mult una
sociald gi culturalA, decat geneticd, practic, diferenlierile socio-culturalelntretinute de o conditie economicdprecarxli fac pe oameni
si vorbeascdde conflicte sau discrimineri rasiale.De eiemolu, ln
Europa,se manifesteun anumit rasism .,anti-imigran!i" (negri, asiatici etc.), care a dus si la legiferari stricte in aiest sens. li SUA
activeazd un numir foarte mare de gruperi catalogate drept ,,rasiste,,
sau cateau un mesaj,,rasist",explicabil avand in vedere istoria colonizerii acestei regiutri (exterminarea amerindienilor, sclavia etc.).
Amedca Latintr cunoaFtegi ea distinctii din acestpunct de vedere,
evolutia isioricasi decalajele
e(onomiceconrim;ind o ierarhizdre
rasiale acceptate de societate: albi, amedndieni, afto-amedcani, in
timp ce pe continentul african inc5 se manifestd o atitudine de infedodtate fate de ,,albi".
Rasismulvizeazd un sistem de convingeri bazat pe faptul ce
oamenii pot fi imp5rliti in functie de traseturile fizice si fizionomice si ce acesteale determine nivelul de evolutie culturale si realizare
individualA.
Tipuri de rasism: drto.erhislfi (centrat pe ideea cA negrii africarri
au dezvoltat civilizaFi superioare ir trecut), antiarabislfi, anti-semitism,
eurocmtrism,nazism.siotlisfltetc.

1.16

EFurdri eLaiccin Kosovo

Ei [\JFNIf

i)i (iaocRr\alt. SaC!.',i,\ sl C|Ll Ull.\r 1

Ii'id, degiadeseoi con{undatecu rasa,definegteun gruP social

cu o origine comurd (procesul de dttTogerezl careimPartaqeFteaceea9i
identitate culturale. valori spirituale similare gi care,de reguld, vorbegte
aceeagjlimba. Ebia gi rasaau semnificalii diferite: Prima, de nafura
culturale,ceade-a doua, biologica.
Nu poate fi conceputun grup etnic, fere un sPaliu etno-genetic
propriu. De asemenea,identilatea eb:ricanu Poatefi negatd sau ,,elimi'
irati", chiar dacdsepoateaderala o altl religie sau invdta alta limba
in aceeagi{amilie semanticdseinscne 9i conceptulde,otirns care,de
cele mai multe ori, are drept nucleu un gruP ebic majoritar. Naliunea
semnificaapartenenlala un anumit stat si acceptareaunui cadru le_
gislativ specific.Pe iedtoriul unui stat pot coexistamai multe etnii,
indi ierentde raportul de dimensiunedintre ele,dar in generalexiste
un gruP etnic majodtar.
Europa esteexemplul clasic in ceeace p vegtecreareastatelor-nati_
une in secolulal XlXlea, iar situaliile variaze de la o suPrapunere
aproapeperlecti a natiullii cu gruPul etnic 9i cu spatiul etnogenetic
respectiv (cazul Danemarcei)la o coexistenlainhe doud sau mai multe
Brupuri etnicecomparabile ca mtrrime demografice (Belgia,intr-o oarccaremdsuraElvelia 9.a.).Existd9i cazuri in careconjuncturaistorica
a fecut ca anumitc grupuri ehlice si fie integratein statecu un gruP
etnic majo tar diJerit 9i carecla:neazi o anumite recunoagtere(fie inde
pendenfi, fie autonomieteritorial5 etc.):scolle
nii, &alczii,nofi-itlandezil
in Marea Britanie,irr dnl zii, catal|nii,bnsciiin Spania,bretonii,corsi'
conii in Franla,tdllri i in Crimeea(Rusia)s.a.

Scotieniin port traditional

Denonshalie . populaliei basce

Rcfugiai nl urma conllicteloretnicedin Africr

Demosntraliea populaJiei
hispanice, SUA

In SUA sunt definite pahl gr1lparicomplexede ehdi, pe hn8d nucle

ul originar european:dto-atnericanii(cel]J..ai,numerogi,circa 13 %), concentrah in Sud-Est(incepanddin nordul Golfului Mexic - statele
Louisiana,Mississippi,PeninsulaFlodda gi pe coastaatlanticdPana
(actualmentecu o
in Dakota de Nord), ftispaniciisaltlatino-an1ellairil
ponderede 11%, dar in crestere,reprezentarip n mexicani,Portoricani, cubaneziq.a.),careocupd regiuneade la nord de Rio Grande
(granila cu Mexicul), remarcandu-se,in mod deosebit, statele
Califomia 9i Texas,lacarese adaugaasiaticii(4 %, chinezi,filiPinezi
japonezi, indieni vietnamezi F.a.),rasp6ndii pe coastapacifictr,in sPe-

lllaMt\-l E Di cr()(,tiAar}] s()c]rAl.A5! cul rJRArA

117

cial, in Califomia, 9i amerindienii (1 %), concentrali in Podigul Preriilor,

de la poaleleMuntilor Stanco9i.

Cartier chhezesc,New York, SUA

Bazili.a San Pietio, Vaticd

America Latind estedomiutatd d,ehispanici,cu o mare enclavd portughezd (Brazilia). Africa estedominatl in prezent de numeroaseconflicte etnice,provocate,in ceamai mare parte, de granileleartificiale
,,trasatedin birou" de fosteleputeri coloniale.
Un alt componental vielii socialeil constituier,/ii{id - sistemde
convinge , credinle,valori gi practici religioase-/ care,din punct
de vederegeografic,devineinteresantdprinanaliza distdbutiei pdncipalelor ramud confesionale,dar gi a intelegerii modului difuziei din
locul de origine pe continente intre8i. Existd gi religii care au rdmas
deosebitde concentratein anumite soah.
Ca atare,dupd distribulia pe supr;fata Globului, se disting doud
(odcinepoateaderaindiferent de culoarea
tipu de religii: ,hlu,e/sale
pjelii, etnie,nationalitateetc.,larg rlspandite pe intreagaplanetd)9i
efrlce(specificenumai anumitor grupuri etnice,deosebitde concentrate). Din pdma categoriefac parte marile religii ale omenirj.ii cregflr,smul, islamu.l,btrdismul,in timp ce in ceade-a doua se inscriu: ltddisgintoismulg.a.
t1ul, hindui|mul,confucianismul,
CreFlinismul reprezintAcea mai rdspanditereligie a lumii, atat
spafal, cat gi duptr numArul de adepti fiind imbdligat de peste 2 miliarde de oameni de pe toate continentele,larg respanditi in Europa,
America gi Australia 9i cu comunitdli importante in Africa si Asia.
Rddecinile cregtinismul coboardaproxinativ 2 000 de ani in timp,lntemeindu-sepe existenla,viala ti pe4onalitatealui Iisus Hristos.
In prezent, sunt clar contumte trei ramuri principale ale crestinismrllrji romano-catolicii,
prolesttltltii9i orlodocrii.Unitatea bisericii cregtine
se sparge definitiv in 1054,prir. Marca Schisma-,
rezultAnd cele doud
ramuri: romano-catolicismul,urmagi ai Imperiului Romar de Apus,
si ortodorismuJ,
exponental BilantulLri.
Cultul romano-catolic
estecel mai numeros,insumand aDroximativ b5 "o din toLalulcrestinilor,tiind rasp;ndit rn mod deosebiL
in
America Latine (peste85 % din latino-americani),Europa (aproximativ 60 70,cu exceptiaEuropei Nordice, a unor pd4i din Europa
CentralS9i a PeninsuleiBalcanice),Aushalia (o treime),Aftica (peste

118

,l::.ll:,i' r ) :

ra!rr

l l ,'1,rr !: rILj

: r,r,,

:i i ti

NIARILI Rf,LIC N ALE OIIENII{II

ti

_,

_iJ'j--'i-i-

1'$

-- w': -i.:,

,';,ij'

;j

''"*.^r.
RELICII UNIVIiIISALE

/"-r./\
I

( oNrL(r^Nrtfrtr
r: (ni r
NlIsIl.\'t/ \ N

il

I
r \Nl vl f I i ,^l .l l ,l l i

Vasili 8l.jcnii, Mos.o!r, Itusia

20'X,conccntrxliirl pirftcaccuirt()rial; lt. D. Congo,lt. l'. Cong,

Argola ctc.)si nsin (14'X,.Irilipine).Romanocatolicisrrulprezinii
in julrrl unei fituri centrnlecarccste I'af,i
o urritatuconsiclcrabilil
lider spifituIt si politicrl sir)lluruluistatreliSir)s
Ll!'lactLrricfcstin:
clinlurne,Vaticanrrt,
in acclasitimp si ccl mai mic statca sLrpri:rfat;
((1,:!lkmrr
Cullul otlod i tcprczintild()nr'10'X,clin lurner crc;tini, conccn.
[r5nc]usc cu prec:rdercin sud eslul l,luro]reiCentri lc (ltominia, tar,:
de expresiclntinii),EuropnEstic6,l)eninsulallalcanicilsi Ilusia (in carr
dar s; in Africa.undc EtiopiacstccL'.
predomin:ipoPulatiast.rv:r),
nrai mare !ari ortodoxi (35 40')1,,aproximativ 25-2Edc milioane de
adcpti)clinlr.rme,
dup5 Rusia.
P/oldslflrlistrr/lia nagtereca o rcacticatitudinali dc ,,protest"sau
,,reformatoare"(inscriindu seca scmnificatiecultural:ri11tr-unproce!
mult mai amplu, /lrrtslcr'.a)cu privifc la implicarcaPipci gi i catoli
cismului in jocurile de putere 9i in viata cconomici a Europei de la
sfertitul Evului Mediu (cracindcle,
Ir.l,i:ilir, \'inzarea ,,indul
gentclor"), avendLL-l
drept promok)r pe Martin Luther.
Protestanlii sau refofmalii au o pondere de 25 ol, din totalul
cregtinilorgi sunt conccntraticu precdderein Americade Nord anglosilxor-Ii(SUA gi Canada),EuropaNordic?l(Scandinavia,Danemarca,
Islanda),la carc se adaugeMarea Britanie (anglicani),Germaniasi
Elvetia,RepublicaAlrica de Sud si Australia (42'1,dintre australieni).
A dora mare religie universalSa omeni i esteIslamul, la careau
aderataproximativ 1,2miliarde de adepti. Lu1neaislamiceesterelativ mai concentrat;,pe un terito u compactcareseintinde pestenordul Airicii, Orientul Apropiat si Mijiociu 9i pand in Asia Centrala.Se
deosebegte
de cregtinismpdn faptul cd nu esteo religie cu o organi-

lT'j;l:*:"ffi:s:;e;.','"r';
taitid v- rtra Gt'.,r.- ';I i)iilldl,{
h
arotr'Di L6hF*etr+
-'
>"r".

l,--,r.,nr

,,Di artotitdt rtttut Slitrlil li

di| tnild lild t1. ti,t., t. etibetz de
taatepo"catele
li Jdrid.lc*ilc li te
{ kr d. tadtt .nnamEle(<pe.lq!, )
/.,if! 2...:1L." ln.1u1gen!i!an'
duii dii auioriiatca Papci, dc
citre pasioNl dominicanlohan.
Te tz el( 1517)

F,I,FN,IFNTF
DE GEOGILqfiE SOCIAIA SI CUI-TURAL,{

recunoatte Vechiul
kmd
btament (sc.ienlesfinte ale
Filor), Noul Testameni(cartea
Bnti a ciegtinilor) si Comnul
brteasfanfi a Islamului).

1.r9

zare adminishativ-ierarhicd, relalia dintre mu$rlmani Si Alah

(cuventul arab pentru Dumnezeu) nefiind intemediata de cineva (pae
tori/preoti etc.).

bnlesiuneamusulnma apN o
rti cu profetul Maiomed
7k32) 9i alE la baza ,,cinci
6lpi" ai cfedinlei:
,ntuturisircatlecrcdiflt'dsa11
zzuliskmic(Shahadah)
)
,celecincirugdcitniobligatuni,
tni. (satah))
.pelerinaiuttal"tecco(Hajl)
postultn periaada
Rnthadnnlui

bhria lui Buddha

Islamul se divide gi el in doud ramuri principale: sutltlili (,,corcspondeniii" ortodocAilorcregtini)9i Filll (care,in limba arabi, desemneaze o sectn. Peste 80 % din toli musulmanii de pe Terra sunt
sunniti, rAspinditi din nordul Africii p;na in Asja Centraldsj sudul
Asiei (Indonezia este tara cu cel mai mare numAr de musulmani din
lume), in timp ce qiiti sunt concentrafi, in mod deosebit, in Iran Fi cu
ponderi mici in alte ted (Pakistan,Ira+ Turcia9.a.).
Cea de-a treia religie universah majorl a lumii este Budismul (350
de milioane de adepgi),concentratl ln Tibet si PeninsulaIndochina.
Esentabudismului consl'il..reincamare (loale fiintele trebuie se sufere,
sufe.inta,cauzatl de dorinta de a trii, conducela reincarnare),prin
carcseajunSein Nlruana{mantuirea,atinsap n autopurificareintr-un
ciclu comDlet de reincarn5ri).
Ca refigii etnice 6erem atcethinduisthul (9OOfirilioane de adepgice
urmdresc, fiecarc, cete o cale proprie ceke divinitate), concentrali
aproape ln totalitate 11llndia, confucianismul9i faoismrl (specifice
Chinei, ce grupeaz?lseturi de invrtdtud ai celor doi invdlali din
Antichitate, Confucius qrLao-Zi), Fintoism l0aponia, credinte ce stipula, ini.tial, fo4a divina a flat17rii),fiozaismul (credinla iudaicilor sau
a eweilor; 4 milioane de ewei trdiesc in Israel, 6 milioane in SUA 9i
aproximativ 5 milioane in Euopa gi Rusia).
Cu exceptiainforrnatiei genetice(rasa),inJormatii despre toate celelalte componente socio-culturale ale unui grup uman (etnie, religie
etc.)au fost transmiseDrin limbA.
Lirnlrd reprezintd un sistem de comunicare pe baza unor sunete
articulate, prin careindivizii unei comunitdli umane se identifici unul
pe celdlalt. Limba este 9i ea parte componentd a unei culturi.
JumAtatedin populalia Terrei vorbegte astezi o limbd ce faceparte
din marea farnilie a limbilor indo-euopene, dspandite in spatiile lrfm
(rom6na,italiana, ftanceza,spar-riola,porhrgheza g.a.),slau(rusa,s6rb4
bulgara, ceha, poloneza etc.),germanic(Eermarra,engleza, olandeza,
daneza,suedezag.a.),i itldo-iranian(persa a, hindi etc.),in timp ce
cealaltd jumdtate vorb eglelimbr sina-tibetanesan |fro asiatice,austfalooolineziene si"allele.

120

LILl\lt-b_Tll Ll! i; laJfi laAl'i t- SOCtlt A 5l Cil! i (llt \Lr\

" EL*rMliNl"EC,TiGE{lGllAlllE CU{,TtiRALA:

0ll lG INEA, GEItJ[r!1;\

sI Ervol-tjT{AAl{lli-oE cu [IUri.A!-[

PaBodajaponeza

Cafeinte.net,laponia

Din punct de vederegeografic,un ,,areal"sau ,spaliu" cultwal sem'

nificd o regiunemai mult sau mai putin intinse,PoPulatdde grupuri
etnice inr;dite, cate vorbesclimbi ce fac Parte din aceeaqifamilie
lingvistice,ce impertegescun sistemcomun de valori, convingeii ti
credintercligioase,obiceiuri 9i traditii, cu un mod de viata similar,
cu un comp6rtarnentsocial similar qi careregdsescaceeagisemnifi
catiein valodle spirituale gi materialeProdusede societatealor'
Cu alte cuvinte au o identitttecultur\ld comund,unicA,identitate
care-i diferenliazd de alte comunitali umane gi care imPdme o anlrme
caracte sdcespaliului (tedto ului) unde trdiesc Multe dintre ,,Produsele"matedalesau spirifualeale unei culturi sunt imPusedeinseti
caracteristicilefizico-geograficeale sPaliului resPectiv
De la .,cultura" societdliiagricolesi Panela ceaa societdtriinformatl,o ale,spatiileculf r"oleau sufe t mutalii structurale 9i dimensionale profunde. Unele culturi au cunoscutPedoade de inflorire,
incercind s2i-siextindadominanlaasuPracelordin Proximitate.altele
au intrat in declin si displlrut.
Esfeacceptati ideeacd Primele Practici agricoleau aPdrtLtsPontanpe suprafataTeIIei,cu circa10000de ani in rLrmi (duPhretragerea
ultimei glaciatiuni),in catevaarealece au favorizatgeneza9i evolulia
rn d in e
primelor,,crllu ri . n o r f i . rs t f c lmc n fi,' r' r. rt ('P: l. rt , )rrrilc
r).
terlit.l"(din Deltr Nilului P.inain Mc-oPot.lm, Platllrrl
;,Semiluna
etiopian Fi bazinul indo-gangetic.careau constituit cadrul aPariiiei
unoi culturi shelucitebazatePe o activitateagricol2lsedentarA(cuL
tjvarea plantelor),ce le generaun surp]us de hrana,sPalii un.le au
apdrut primele forme de scriere(cuneiforme,hieroghfe)si Primele
orase.
Spredeosebirede acestea,clltur. de lip indrshirl igi arc inccputuriL intr-un singur punct d(] Pe suPralalaGlobului: MareaBritanie,
in secolulal XVIII-lea, dar viteza cu care s-a extins a modificat irevercibil interacliuneadintre arealeleculturale,favo zand amestecul
dintre ele. La sfarsitul secoluluiaI XIX-lea,toatd Europa impArtaFea
valorile 9i beneficiade produselenoii culturi, care la incePutul secolului al XIX-lea se extinde in SUA, iar aPoi pe tot Globul
Societateaihfont^lionald a prezentului, in condiliile unei Pie.teglobacunoa\teun pro(esPuterni(de
le d comunicariicvasiin-tdnt.lnee.
'i
gi
la
transfei al valodlor produselor de un spaliu culfural la altul De
aceea,estedin ce in ce mai Sreude confurat un arealcultural caresi
nu cupdnd6 9i elementece se gesesc9i in alte spalii culturale. Se
vorbegtetot mai mult de o tendinle de uniformizareculturala(o,,culturA global6") foarte evidentd,de exemPlu,in stateledezvoltatedin
,,Nor-d",unde se impdrtatescvalodle unei a9a-numite,,cultui occidentale".
Principalele arealecultu,'alcce Pot fi identificate in Prezent,cu o oarc
careaproximatie,sunt:
. european.Este centrat Pe continenful european9i cuprinde o
diversitate mare de etnii cu o oriEine indo-europeane, cu cateva
e\ceptij,in care5e\ orbe5(limbi inrudite {romanice Bermdnice,slave
etc.)5i l:u o uniiale religioa.a.restina.Deii slrnt Prezenle(el putin

f!::[,tf\]r:r

llzeul L(vru, Pa.is,Franld

lrti ,:t!:a)aJ{il,i1t 9oar,\r 4 !t r..ajrTLjti,.ti i.

127

trei nuclee (catolic,protestant si ortodox), europenii fac parte din

,,MareleOccident", caremai rnclude 9i alte tedtorii ,,europenizate",
cum ar fi Amedca de Nord anglo-saxonigi Australia. Din punct de
vedere al dezvolthrii economice spatiul european face parte din
,,Nord", caracterizatpdn predominareaserviciilor9i a domeniilor de
v6rf din ,,industria" cunoagtedigi a informatiei.
Diversitatea culturale, in pdvinla artefactelor mateiale gi a obiceiudlor, conturatd pe marginea unei diversit?l_ti
ehico-na,tionale,specificd Europei,e6tepe calesA ,,setopeasci" in prezentin aga-numitul
clller.t al ,,americanizd,'ii".
Inceput initial pe filiere economic?l,prin
intemediul companiilor transnalionale ce s-au lansat din SUA (Coca
Cola,Microsoft,McDonald's 9.a.),valorile culfuraleamedcanedevin
din ce in ce mai cunoscute9i acceptatede cdtreeuropeni (de exemplu, englezaamericanxestenu numai limba tehnoloFiei,ci si limba
muzicii usoare,a culturii de tip ,,hol1ywoodian",a canalelorde medi(curerrl
atizare,CNN, FOX etc.).Exista9i tendinta de ,reeurapeniz1re"
conttar pdmului) a continentului,indeosebiprin extindereaUniunii
Ewopene, prin folosirea monedei unice (Euro), prin impertdgirea unor
valori comune,stipulatede o singure constitutieeuropeane.
. nold-american, Cuprinde, din purct de vedere geografic,
America de Nord anglo-saxond(SUA 9i Canada) 9i are origini
,,e!uopene",ca urmare a procesului de ,,europenizlfc"a planetei,
inceput la sfargitul secoluluial XV-lea.Acest spaliu cultural s-a format pe o culturd de tip WASP(Whitc Anglo SlxansPrctcstihls)qi arc
o vcchimeconsiderabilrcdusacomparativcr celeuropean.Americanii
definit existenlasi valorile p n antitez.icu cele eLLropenc,
de
9i-ar.L
carese desprind definitiv ia slarsitul secoluluial XVlll lea,ca misionari ai idealurilor de libertate,ai principiilor propriet:ltii ind ivid uale,
ai democraliei9i exponentiiunui mocl de viati specjficaccsk)ridci
(,,americandream"/,,visul american").AstAzi,spaliuLcultufal amcrican cunoaste9i el mutatii proftlnde, f:rcendFi pe unii tcoreticieni
(SamuelHur-rtington)sd se intrebe cine mai sunt americaniiast;zi,
Idcando diferentaclari intre aceaAmeric:l a ,,cololrigtitor"carc,closi
veneau din toate colturile lumii, se integrau in acel iel de a fi, tipic
american,si America de astazi,a ,,imigranfilor", carenu mili dofcsc
sd se inteSreze9i se grupeazxin comunit:lti distincte:hispanice,asiatices.a.

i
hjcago, SUA

t22

{TENIENI DE GEOCRAFIE SOCIAI,,I 5I CTJIIURAI-i

Camavalul de la Rio de laneiro,

BraziLia

Hotelul Burj al Arab, Dubai,

EmiratleArabe Unite

. latino-american. Deqi urmasd 9i ea a culturii euloPene, culi!

latino-americana a evotuat diferit, atat de cea euroPeantr/cat 9i de tr
nord-amedcane. Mexicul, America Centrald 9i America de Sud d
oarte a cultudi catotice, iar din punct de vedere etnic lePrezinti c
)amestec" intre culturile indigene precolumbiene 9i cea sPanioltr {r
tot cuprinsr.d Americii Latine) 9i portughezd (Brazilia). Spalul 4
no-americar-rse afl5 incd in ceutarea unei identitdli culfurale si ca'
nomice,,,zbetandu-se" intre strelucirea civilizatiilor tlecutuh& *
DrezentuIcontradictoriu.
' .
islamic. lslamul a cuceritsub \alorile sale spiritualesp{
p,eografice
diverse9i efnii diferite Avandu-9iorigineain red
FenL'ulei Arabe, lslamul 5-a rasp;ndii raPid incePanddin setridl
al VII-lea, peste tol nordul Africii, pahurvand in EuroPafsfJ5r
Califatul d; Cordoba),dar ri in Asi; CenLralati insuleledin :rrrl
conhnentul asiatic.
Cuprinde mai multe nucleq persan,nond-african,turcic, Pakisia(.
indonezian 9.a.,dai toti musuknanii de Pe Glob se identifica Prin
leasi valori. Animata de doi leclori Putemici, pcllolul si el;{ob
c'ia
demognficd,Iumea Lslamicase confrunta ast;7i !u o Putemici
de irnagine,in raport cu Occjdentul
. af;ican (6ub-saharian).Africanii sub-saharienise identifici F
insisi
ca africad, adicd avand o culture sPecifice,distinctS de (t}'
ei
lalte, islamica {parteaseptentrional, a (ontinentului) sau urma6l a
colonistilor europeni. Caracteristicadeosebitaa dcesteiaeste -*
mehfatea,rcr if';iscenld a unei diversitdli foarte mari de PoPulai::- .
unui crestinism(adusde misionari) alteratcu tradilii 9i obiceiuriemiste, a conlocuirii ln interiorul aceloragigranite artificialefixate&
europeni (Africa este mdcinate astdzi de numeroase conflicte ci\dC(
si a unui cadru natural Pa*icular.
' .
slav (rus), Spatiul cultwal slav include Rusia, o Parte din EurrF
Esticdgi Peninsuft Balcanica,fiind conturat in jurul ortodoxiei de or -atne bizantina 9i care a avut o exPunere limitate la exPerienlele i.s
damentale ale Occidentului (Renattere,Reformd etc ) De altfel, o1-is-

nalitateaspafiului slav(rus)rezulte9i din ParticuladtateaPozitiei5.h

in Occidel
qeoqrdfice-,
intreFuropagi Asia,osciDndintreinteSrarea
dar nerezisundnici ,,ten{atiil'"'
ii iripartasireavaloriioreuropene,

Mueul

Ermitaj, Sar*t

j
Fr FN,r!\T! D[ GEOGR\r ll] 5OClAL.d 5I CUI rLltAl

:ermonie hindusn, Varanasi,

Asiei, rezultand un conglomelatcultural careclameaz:lunicitatea9i

saleimpe(europeandsauasiatici),Pe fondul ascendenlei
neasocierea
dale bizantine.
. sino-japonez.Esteun sPaliu culiural distinct, recunoscutti ca
,,civilizalia" Extremului Orient, carese caractedzeaz6printr-o marc
omogenitateetnicd9i confesionalh(cu celedoud nucleeconlucianisto+aoist9i Fintois09i prin gigantismdemoBrafic.Cultura sinici este
milenard,apreciateca fiind una dintre celemai vechi de Pe Terrasi
carea exercitato influenld deosebitbasuprasPaliilordin Proximitate.
Degilegatxputernicde tlecut, ceeace ia conferito marecoezitlnede
alungul timpului, a gdsit caleagi spre o dezvoltareeconomici corr
siderabiltr,manifestandu-sein ultimtr vreme chiar ur-rexPort masiv
al valoilor matedalesi spirituale din acestsPaliLr'
. hindus.De asemenea,
o civiliza|iemilenaralocalizatl in subcontinentul indian, careare drept cooldonateculturalc confesiuneahindusa (cu un panteon gigantic ce include Peste300 de milioane dc
zei6ri), o mare diversitate a popula$ilot 9i gruPuilor etnice,un num;r
mare de limbi qi dialectevorbite gj o fragmentaresocialbParticr ari
(structurape,,caste").
. sud-eit asiatic.Se suprapunepe PeninsulaIndochina gi are un
nucleu budist, in ciuda unei diversiteti etnice specificesud-estului
Asiei.
. australian.Estederivat tot din sPaliulcultulal anglo-saxon,dar
carea avut o evolulie sPecificllsi odginalS Prin izolareaclc,,restul"
lumiiPe Inng; celemdi su' prezenlate.Lrniiautori idenhJic,l"i ur rPatiu
de toale.elclalte'icrre
iudaiccu oer rrlutiepdrti(uldrd,dijeriu
culLuraI
se identificA prin re]igie, limbd, obiceiui, institulii 9i valori specifice

Zidul pbngerii, Ietusalim, Israel

724

i l -[N l l ]N tt D EC FOC I{r\IIlS arcl r\l Asi (_Ll -rl r,t,, .

"MONDIALIZAREA, OCCI D ENTAL IZA ITEA

9I IMPACTUL LOIi. ASUt'l{A VIIITII SOCIAI-E

SummitG8

Robot,laponia

Mondiafizarea 9i occidentalizarea, alaturi de globalizare(abordald,

in capitolul al Il-lea), constituie procesede amploare ale societdlii
prezenfului carc genereazedezbateri aprinse atat in cercurile gtiinlifice, cat si in toate mediile sociale.
Mofidializorca comportl semnificatii diferite, plec6nd de la concept sinonim globalizdrii (fiind doar o expresie terminologice al permanentei antiteze anglo-francofone, globalizare oe,"srsmondializare)
9i pend h semnificalii diferite sau complementare globanzerii (mondializareareliefeazddin punct de vederepolitic ceeace globalizarea
reprezintd sub aspectul economic gi financiai).
Ca atare, este acceptatede ajrumi.ti autod ideea cd mondializarea
este o continuare fireascx a globatzerii (aceastadin urmd fiind doar
dimensiunea economich a mondializddi) care implicd sfera politice
fi,guvernareamondiale"), dar Fi o ,,culture mondiale" ti o uniformizare socialda obiceiurilor, haditiilor p n transfer de valori, toate
acesteafavo zate de o reducerea izoldrii Beograficeti o capacitate
care devine din ce in ce mai
extraordinard de comunicare pe o planeti
_
mice din acestpunct de vedere.
Alti autori considerdmondializareaca fiind un conceptce unificd
globalizareaetc.,
occidentalizare|,
sub,,umbrela" sa americ|nizarea,
exp mand tendinta cdtreo culture mondialtr,vezutl nu ca o singurd
culturd uniformizate,globaltr,ci ca o integrarea diversitdtii culturale intr-o unitate ce confrd o anumittr identitate 9i, anume, apartenmfa
la o civilizaJiemondiald.
Occidefltalizdftd este procesul de difuzie a influentei Vestului
(Europagi Ame ca anglo-saxone)asupraintegii lumi, prin ,,exportul" de valori gi produse culturale ,,occidentale"t teh jlologb (knowhow),
magini,vestimentalie,dietd,stil de vialtr,muzice,filme, valori g,a.m,d.
Manifestareadestul de accentuatea acestuicurent Lnprezent a dus
e, cnfi ar Ii fundafientllisla apa tia unor proceseanti-occidentalizar
(factiune
mrl
extrem de radical5a unei gruplri religioase,nationale
(set
etc.,foartemediatizatin prezentfiind cel islall].ic),prcteclionismul
de poJiticice vizeazdprotejareacomertului propriu sau a producliei
interne etc.) sau lzolatiotlisrr l (ilr.breigat mult timp de cdtre China
ti Japonia,iar astazide R.PD. Coreeane)etc.

1 l:
NOTIIJNI NOI
. Geografie sociale
. Geografie culturah
. Organizarea spatiului umanizat
. Amenajarea te todului
. Rastr
. Etnie
. Apartheid
. Rasism
. Identitateculturale; arealcultural

.1

irl

i.:"1

Lrl

F
{.

i&l
'rl3

frJ
lrl

EXERCITII 9I ACTIVITATI PRACTICE

. Analizali ha*a cu mobilitateateritodalSa populaliei gi ceaa fluxudlor migratodi. Precizali factorii care au condus la migraliile
reprezentategrafic.
. Precizali corsecinlele migraFilor in lerile de oriBine qi in td le p mitoare,
. Analizali harta limbilor vorbite pe Glob gi localizalifamilia lifrbilor
indo-europener2ispanditein spafiul latin.
. Preciza\ielementelede identificare a spaliului cultural iudaic ai
localizati-lpe Glob.
. Calculali gi reprezentatigrafic printr-o diagrami pondereap ncipalelor limbi volbite pe Glob (vezi tabelul de mai jos).
Litfibd, (milioanc locuitori)
100
Chinez6..........................1
Arabe..................................250
Indoneziand......................220
Englezd..............................440
Rusb...................... . . . . . . . . . . . . . . 1 6 0
............................125
Japonezb
Hindi..................................400
Bengali..........................,...200
France2b............................150
SpanioJtr
............................330
Portu8heze........................180
Germand............................100
. Este posibild coexistenlaculturale a civilizaliilor? Argumentali
rhspunsul.
. Ce factod au contribuit la identitateasocio-cultLLrale
a spaliului
romanesc?
. Ce implicalii asupramediului are organizareagi amenjareaspatiului in zona in carelocuili? Concepeliun plan de amenajarea spatiului geografic in care locuili.
AUTOEVALUARE
. Definili conceptulde dezvoltaredurabilh.
. Ce inlelegeli prin conceptul de apartheid? Precizali tara care l-a pus
in aplicare.
. Care sunt problemele generate de migratia Sud-Nord?
. Propuneti dou:l mxsud care sa contribuie la buna convieluire a civilizatiilor (culturilor) pe planeta.

126
I. Temdde sintezi: ,,Geosistemul- realitatecomplexi a planetei"
. Definiti termenii: geosistem,ecosistem,peisaj geografic,mediu
geogralic.
. Realizali un tabel cu 3 coloanein caresd preciza,ticaractensticiLe
geosistemului,ecosistemuluigi peisajelorgeografice.
. Nominalizati factorii geoecologici.
. Menlionali tipudle de relatii dintre componentele mediului. Meniionali domeniile de acliune ale omului asupra mediului.
. Numiti, in ordine, trei cauze principale ce conduc la degradarea
mediului.
. Precizati3 acliuni ce se impun pentru mentinereafunclionaltelii
geosistemului.
. NumiJi 3 elementecaracteristice
pentru fiecaredintre mediile ecuatoriale, tropical-umedesi polare. Numiti 3 hazarde posibile in
fiecaretip de mediu.
II. Aplicalii practice
. Realiza,tiun chestionarcu minimum 10intrebhri diferite privitoare
la probleme)eactualeale lumii contemporane.Solicitali rispurlsuri
la colegi,schimbAndchestionareleintre voi. Prelucrali9i jnterpretati
rdspunsudle9i notali concluziile.
. Realizaliun eseudespreUniunea Europeanarcferindu-vd la isto
ria 9i evolulia acesteigrupdri regionale.Precizalifactoriicareaucon
tribuit la formarea9i dezvoltareaei in timp qi perspectivele.
. lnformaii-ve9i rcalizatio prezentarea ProgramuluiNaliLnilor Unite
pentru Mcdiul Incorljur?ibr(UNEP,/ PNUE).
III. Realizali urmtrtoareleanalize comparative
a. intre mediile gi principalele tipuri de peisaie din regiunile temperate precizand:
. desfSturareaspalialtr;r acestora;
. caracteristicilefactorilor de medir: conditiile climatice, relieful,
relearLahidrograficA,vegetatia,fauna,solurile,componentaantropici (grad dc antropizare,popula!ie,ageziri, activiteri economice)i
. diferenticri regionaLe:
- mediu temperat-oceanic
mediu temperat-coDtinental
mediu semiaDd9i peisajelede stepbgi silvostepd
mediu arid temperat
mediul temperat rece
b. intre stepa est-europeani 9i pampasul argentinian in ceea ce
privegte gradul de permisivitate pentru habitatele umane Fi
impaclul antropic asupra mediului.
IV. Problematiziri
. Analizati un megalopolis din regiunile temperate 9i explicali
impactul acestuiaasupra mediului.
. Expiicalicregterea
inegalititilor gi discriminhrilordin unele tdri dez(UE,
voltate
SUAetc.),exjstenlagomajului,sdrbciei,a unor conflicte
sociale;
. Resurceleenergetice9i minerale ale planetei sunt intr-o continua
scadere,in condiliile cregterii consurnului 9i numhrului de consumatod. Ce solulii propuneli pentru rezolvareaacesteiprobleme?
. Din alte sursede informareprezentalisuccintceledoud organisme
regionaledin carefaceparte 9i Romania:CEFTA9i OCEMN.

Sumar

-[ MEDTULiNcoN]uRAToR
A enD.rF

oanFaalp

/ ?

Factorii geoecologici.Aspectegmerale / 5
Relalii lntre componentelemediului lnconjuretor / 9
Geosistemul- ecosistemul- peisajulgeografic/ 11
pe Terra/ 14
Tipuri de medii 5i peisajegeograJice
gi
23
Hazardenaturale antropice/
Despeduririle,detertificareagi poluarea/ 31
Protectia,conselvarea9i ocrotireamediului / 36
Managementulmediului lnconjuretol / 39
Studiu de caz:Analiza mediului montan din Munfii Alpi ,/ 41
Evaluarepailiale / 42

/'Tn
( Z AEGIONALZAREA9I GLOBALIZAREA
\-,/ LUMII CONTEMPORANE

,,

Dmensiunile Fi domeniile regionatzarii Fi,globalizAii,/ 43

*Spaliul geografic globalizarca/ 46
Fi
Identitatea,uniformizareagi diversitatealumii contemporane/ 47
Evaluarepa4iall / 51

RESURSELE
NATURALE9I DEZVOUTAREA
J POPTILATIA,
LUMII CONTEMPORANE
hJPcLrE

ScrLEr4rc

rz

geodemograficecontemporane.Diferenfieri regionale/ 53
-l.ivolulii umanegi d,ezvoltarca 59
/
\4{e8ursele
j.,Raportul dinke aFezxrigi dezvoltare.Tendinteale evolufiei agezerilor
ufiane / 62
ResurselenaturaleFi agricole.Impactul exploat[rii Fi valorificdrii
resurselorasupramedtr.lJui/ 64
Gestionalearcsurslor,dezvoltareaeconomicdqi dezvoltareadurabill / 66
Studiu de caz:Analizx comparativl a doi poli de creFtereurband / 68
Evaluarepa4iah / 69
t SISTEMULEcoNoMIc SI SISTEMULGEopo]-trlc
Evolutia economieimondiale 9i sistemuleconomicmondial / 70
Sistemulgeopolitic mondial actual / 73
Rolul unor statein sistemulmondial actual / 76

suA / 76

Rusia ,/ 78
Japonta/ 79
China / 81
lndia / 82
Btaziha / 84
*AIte stateiR. Africa de Sud,Israel,Ausfralia / 85

Arsambluri economice qi geopolitice mondiale actuale / 89

Organizarea spaFului mondial ('dri ln dezvoltarc, ldri dezvoltate, alte
categorii de ldri). Raportul Nord-Sud / 96
*Spatiul mediteraneean la interfala Nord-Sud / 100
D; la lumea unipolard la lumea multiPolarl / 10?
Evaluareparriah / 104

'J

tLrv evl Eor cFocRAFlEsoclALAsl cuuruP.ALA

acnc.rF

oFnpa:le

/ 106

\4ala socialegi organizareaspaliului umanizat / 107

Spaliulqeograjicsi cjvilizalia/ 110
Mobilitateageografic)a PoPulaiiei5i sPatiulsocjal/ 1l l
Stlucturi de baza ale vielii sociale/ 114
Raportuldinbe rasd,etnie,religie,cultu-rasi viatasocial,/ 115
Elementede geografieculturalS:originea,geneza9i evolulia
ariilor culturale / 120
Mondializarea,occidentalizareasi irnPactulacestoraasuPravietii
sociale/ 124
EvaluarepartiaH/ 125
Evaluarefinal[ / 126