Sunteți pe pagina 1din 5

IMPORTANTA LIPIDELOR IN ALIMENTATIE.

LDL SI HDL
Lipidele reprezinta cea mai eficienta modalitate a organismului de a depozita
energia. 1 gram de lipide genereaza 9,3 kilocalorii, in comparatie cu aproximativ 4
kcal/g valoarea medie pentru proteine si carbohidrati. Lipidele exista in organism sub
mai multe forme, cum ar fi trigliceridele, acizii grasi liberi, fosfolipidele si steroizi.
Lipidele sunt substante de mare importanta pentru producerea energiei .Ele se
absorb la fel ca si proteinele prin vilozitatile intestinale, sub forma de glicerina si acizi
grasi ,si se resintetizeaza sub forma de grasimi specifice. Ajunse in sange ele sunt
distribuite la celulele tesuturilor. O parte din ele se depoziteaza in unele celule sub
forma de material de rezerva ; ele poarta denumirea de grasime de rezerve si se
depoziteaza in celulele adipoase din hipoderm. Existenta acestui strat adipos intervine in
termoreglare .
Grasimile ce se consuma mai des sunt atat de provenienta animala cat si
vegetala.Grasimile vegetale se obtin prin presarea sau prin extragere in solventi , de
exemplu cu benzina. Grasimile brute contin diferite impuritati suspendate sau dizolvate
de aceea grasimile vegetale sunt supuse anumitor operatii de purificare ( rafinare )
.Grasimile animale se izoleaza prin topirea tesuturilor in care sunt continute ( osanza de
porc ).
Lipidele organismului reprezinta cea mai importanta sursa de caldura a
organismului ; ele sunt substantele termogene prin excelenta. Intocmai ca si glucidele
ele sunt oxidate in celule .Produsii finali ai oxidarii sunt H2O si CO2 cu eliberarea unei
mari cantitati de energie,care se transforma in caldura.
Trigliceridele reprezinta cea mai concentrata sursa de energie a
corpului.. Steroizii au ca reprezentant principal colesterolul, precursorul al mai multor
hormoni Fosfolipidele intra in structura membranelor celulare in anumite tesuturi, cum
ar fi sistemul nervos, ficatul, splina si vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).
Grasimea alimentara este procesata partial in intestin cu ajutorul unor enzime si
absorbita prin mucoasa intestinului subtire. Apoi este transportata prin intermediul
sistemului limfatic si, in final, varsata in circulatie, care ajunge la celule pentru a genera
energie sau depozit subcutanat. Aceste depozite adipoase pot fi alimentate si prin
intermediul altor surse decat grasimea alimentara excesul de carbohidrati si proteine
poate fi convertit in grasime si depozitat. Exista multe cai prin care grasimea poate fi
acumulata, insa doar una singura prin care scapam de ea: activitatea fizica.
Unitatea de baza a lipidelor este acidul gras, care este utilizat pentru producerea
de energie. Acizii grasi se gasesc in doua forme: saturati si nesaturati. Consumul
excesiv de acizi grasi saturati constituie un factor de risc pentru sanatate. Ei se gasesc in
cantitati mari in carne (porc, vita), unt si in unele uleiuri (de cocos, de palmier).
1

In general, excesul de lipide in alimentatie poate conduce la cresterea in greutate


si
obezitate,
boli
cardiace,
hipertensiune
arteriala,
diabet,
cancere.
Continutul cel mai redus de grasimi saturate il intalnim in uleiurile vegetale (ulei
de floarea-soarelui 11%, ulei de porumb 13%, ulei de masline 14%, ulei de alune
18%). Uneori, aceste uleiuri sunt supuse unui proces de hidrogenare, adica legaturile
duble sunt saturate.
Alimentele ce contin lipide polinesaturate sunt ficatul de cod, pesti cu carne grasa
(somn, hering), ulei de floarea soarelui. Acizii grasi nesaturati sunt foarte importanti in
alimentatie, pentru ca ficatul nu este capabil sa introduca duble legaturi acolo unde este
nevoie de ele in structura acestora. Acizii grasi nesaturati participa la formarea
fosfolipidelor care intra in structura membranelor celulare. La sportivi, ciclul lezarii si
repararii celulare este mult mai accelerat decat la persoanele sedentare, si astfel
necesarul de acizi grasi nesaturati este mai mare. De asemenea, ei stau la baza sintezei
prostaglandinelor, acei mesageri chimici care controleaza reparatiile celulare, procesele
inflamatorii si sensibilitatea tesuturilor la durere. La sinteza prostaglandinelor participa
acizii omega 3, care se gasesc in uleiul de peste.
Cantitatea de lipide pe care trebuie sa o consumam zilnic depinde de mai multi
factori - varsta, nivel de activitate fizica, profesie, sport practicat.
Regimul alimentar trebuie sa contina in jur de 20-25% lipide din totalul caloric. Din
acestea 70% vor fi de origine animala (unt, frisca, smantana, lapte, branza, carne grasa,
creier, icre, ficat) si 30% de origine vegetala (alune, nuci, migdale, seminte de floarea
soarelui si dovleac, masline, soia, porumb). Grasimea de origine animala se asimileaza
mai bine si este transformata mai usor in grasime specifica organismului uman.
Grasimile de origine vegetala sunt importante deoarece furnizeaza acizi grasi nesaturati.
Raportat la greutatea corporala, se recomanda consumarea a 1,2-1,5 g/kgcorp/zi. In
perioadele de definire, este necesar sa se reduca procentul de grasime din dieta, acest
lucru obtinandu-se prin consumarea de carne slaba, alimente dietetice, evitare de
mancaruri gatite in ulei.
Continutul in lipide al regimului alimentar moduleaza echilibrul neuroendocrin al
organismului in sensul modificarii sintezei hormonale. S-a constatat ca exista o legatura
directa intre compozitia dietei si nivelul testosteronului plasmatic. Astfel, concentratiile
reduse de lipide si acizi grasi saturati si mononesaturati se coreleaza cu niveluri reduse
de testosteron.
Lipidele confera rezistenta membranelor celulare, capacitanta electrica,
permeabilitate selectiva data de interactiunea cu substantele. Pe langa rolul structural
(acela de a participa la alcatuirea membranelor celulare) lipidele mai indeplinesc si un
rol de rezerva energetica. Lipidele poseda cea mai mare densitate calorica, in
comparatie cu celelalte principii nutritive. Jumatate din lipidele organismului se gasesc
in tesutul subcutanat, restul fiind depozitat in jurul sau in interiorul organelor interne.
Deficienta acizilor grasi esentiali poate duce la tulburari gravenu doar la om, si la
animale. Acizii grasi esentiali sunt acizii pe care organismul nu-i poate sintetiza, sau ii
sintetizeaza incantitati mai mici decat necesare pentru nevoile cresterii si sustinerii unor
procese fiziologice. Acestia sunt necesari pentru transportul si metabolismul
colesterolului. S-a constatat ca in absenta grasimilor din alimentatie se acumuleaza in
ficat o cantitate mare de colesterol, trigliceride si fosfolipide. La adult apare foarte rar
deficit de acizi grasi, deoarece in tesutuladipos exista o rezerva foarte mare de acid
2

linoleic. Lipidele mai au, pe langa functiile enumerate anterior, si rolul de a asigura
aportul de vitamine A, D, E si K.
Alimentatia omului modern a inregistrat modificari serioase in ceea ce priveste
lipidele, prin cresterea procentului de calorii provenite din lipide din pricina calitatilor g
ustative ale produselor bogate in grasimi, cresterea consumului de produse rafinate lipid
ice de naturavegetala (uleiuri) si animala (unt, branza, smantana), cresterea consumului
de colesterol caurmare a cresterii consumului de grasimi animale.Solubilitatea in alcool
si eter si insolubilititatea in apa sunt caracteristicile care definesc cel mai bine lipidele.
Lipidele au un continut energetic mare in raport cu greutatea lor. Inca nu a fost stabilit
cu exactitate necesarul de lipide in alimentatie. Este firesc ca in perioada de crestere,
perioada in care necesarul caloric este foarte crescut, si aportul caloric al lipidelor sa fie
crescut. La fel in cazul adultului, daca vorbim de o activitate fizica mai semnificativa,
poate creste procentul caloric al lipidelor. Nu este bine ca lipidele sa lipseasca din
alimentatia zilnica. O cantitate care sa asigure aportul de acizi grasi esentiali si de
vitamine liposolubile este necesara, deoarece organismul nu este capabil sa sintetizeze
singur o cantitate suficienta.
Colesterolul este o substanta indispensabila functionarii normale a organismului uman.
Colesterolul este produs de corpul uman in proportie de 75% sau provine din aportul
alimentar
25%
.
Este un sterol ce serveste ca precursor al vitaminelor liposolubile si al hormonilor
steroizi. Colesterolul circula prin organism prin intermediul sangelui. Fiind un compus
pe baza de grasimi nu se poate amesteca cu sangele si nu poate fi transportat in aceasta
stare.Pentru a depasi aceasta problema, organismul transforma moleculele de colesterol
sau de alte grasimi in particule minuscule acoperite cu proteine numite lipoproteine,
particule ce pot fi transportate cu usurinta prin intermediul sangelui.
Grasimile din lipoproteine sunt formate din colesterol, trigliceride si fosfolipide.
Trigliceridele sunt lipide formate din trei acizi grasi siglicerol si care, ca si colesterolul,
in cantitate mare au efecte negative asupra sistemului cardiovascular.
Exista doua tipuri de lipoproteine ce sunt de interes pentru subiectul tratat in acest
articol si anume LDL (lipoproteine cu densitate scazuta) si HDL (lipoproteine cu
densitate ridicata). Dupa cum observati, diferenta intre cele doua substante este
reprezentata de densitatea acestora. Densitatea lor este data de raportul dintre proteine si
lipide; compusii ce contin mai multe lipide decat proteine au o densitate mai mica decat
cele ce au un continut mare de proteine.
Colesterolul bun (HDL)
HDL este opusul LDL. Fata de LDL, colesterolul bun, are in compozitie o cantitate
mare de proteine si este sarac in lipide. Acest compus actioneaza ca un aspirator si
absoarbe colesterolul in exces de la nivelul tesuturilor si celulelor si il transporta la
nivelul ficatului. Ficatul elimina colesterolul din aceste particule si il foloseste sau il
recicleaza. Aceasta activitate a HDL explica de ce acesta are efecte benefice asupra
sistemului cardiovascular. HDL contine si antioxidanti ce pot impiedica oxidarea LDL si
transformarea lui in particule si mai periculoase pentru organism.
3

ROLUL FIZIOLOGIC AL COLESTEROLULUI BUN HDL:


HDL are rolul de a transporta colesterolul din diferite parti ale corpului spre ficat, si de a
impiedica depunerea acestuia in peretii vaselor de sange. Rolul pozitiv al colesterolului
HDL consta in faptul ca inlatura si elimina excesul de colesterol LDL;
mentinerea integritatii celulare; de asemenea are rol in reglarea vascozitatii fluidelor
celulare (sange). Datorita gruparii hidroxil, interactioneaza cu restul fosfat al
membranei celulare, iar steroizii cu molecula mare si lantul hidrocarburic sunt introduse
in membrana; sinteza bilei (acizi biliari);metabolismul vitaminelor liposolubile: A, D,
K, E; este precursor major al vitaminei D; precursor al reactiilor de sinteza a hormonilor
steroidici (cortisol i aldosteron n glandele suprarenale); hormonilor sexuali
progesteron, estrogen i testosteron; intervine la nivelul sinapselor nervilor; intervine in
sistemul imunitar, inclusiv impotriva cancerului.
Stilul de viata influenteaza foarte mult nivelul de HDL exercitiile fizice il pot creste,
iar fumatul il scade. Dietele bogate in grasimi cresc nivelul de HDL dar si pe cel de
LDL, iar cele sarace in lipide scad cantitatea de LDL si HDL. Totusi, printr-o alegere
atenta a alimentelor consumate, se poate scadea cantitatea de LDL fara sa influenteze
negativ nivelul HDL.
Colesterolul rau (LDL)
In general, 60-70% din cantitatea totala de colesterol este purtata prin organism
de particulele LDL. Aceste particule asigura transportul colesterolului de la ficat la locul
unde este necesara prezenta lui. Daca nivelul de colesterol din sange este mai mare
decat necesarul organismului, acesta nu este folosit de celule, circula liber si astfel
ajunge sa se ataseze de peretii vaselor de sange si ingreuneaza circulatia sangelui.
LDL colesterolul colesterolul rau se poate depune in peretele arterelor, care
se ingroasa progresiv pana la blocarea fluxului sanguin. In acest fel creste riscul de
infarct
miocardic
sau
de
atac
vascular
ischemic.
LDL colesterolul este produs natural in ficat sau in alte celule umane. Unii oameni
produc cantitati prea mari datorita genelor mostenite de la parinti sau bunici. Aportul
alimentar de grasimi saturate ( de exemplu: porc, unt) creste nivelul de LDL colesterol..
FACTORI CARE AFECTEAZA NIVELUL DE COLESTEROL:
Dieta. Grasimile saturate, grasimile trans si colesterolul din alimentele pe care le
mananci duc la o crestere a nivelului de colesterol. Reducerea cantitatii de grasimi
saturate, de grasimi trans si reducerea alimentelor care contin colesterol din dieta ajuta
la scaderea nivelului de colesterol din sange. O alimentatie cu prea mult zahar si prea
multi carbohidrati simpli va creste nivelul de colesterol, de asemenea.
Greutate. In afara faptului ca este un factor de risc pentru bolile de inima, excesul de
greutate poate creste, de asemenea, nivelul colesterolului. Pierderea in greutate poate
ajuta la scaderea LDL -ul, nivelul colesterolului total si trigliceridelor, precum si la
cresterea HDL -ul.
Exercitiile fizice. Exercitiile regulate pot reduce colesterolul LDL si cresterea HDLului. Ar trebui sa incercati sa fie activi fizic timp de 30 de minute zilnic.
Varsta si sexul. Pe masura ce inaintam in varsta, nivelul de colesterol creste. Inainte de
menopauza, femeile tind sa aiba niveluri de colesterol total mai mic decat barbatii de
4

aceeasi varsta. Insa, dupa menopauza, nivelurile de LDL tinde sa creasca in randul
femeilor.
Ereditatea. Genele determina partial cat de mult colesterol face corpul. Colesterolul
ridicat poate fi mostenit.
Organismul poate controla cantitatea de colesterol din sange, producand mai mult
atunci cand dieta nu furnizeaza o cantitate suficienta si invers.
Aproape toate celulele organismului pot produce colesterol, dar ficatul este
organul ce produce cantitatea cea mai mare si astfel suplimenteaza cantitatea produsa de
celule.Organismul are nevoie de alimente pentru a produce colesterol dar acestea nu
trebuie sa il si contina.