Franz Schubert

nascut pe 31 ianuarie 1797, in Himmelpfortgrund, astzi n compunerea districtului

(germ. Gemeindebezirk) Alsergrund, Viena
decedat pe 19 noiembrie 1828, in Viena; a fost un compozitor romantic austriac,
traind 31 de ani.

Studii. Drumurile vietii.

Studiile primare le face la Seminarul Imperial Regal
in anul 1080, devine sopran in corul Capelei curtii.
Ca elev s-a remarcat ca un bun pianist si violonist, dar mai ales ca un compozitor
prolific.
Isi pierde vocea, insa continua studiile pentru a deveni profesor (la 11 ani). Schubert
era profesorul familiei Esterhazy.
Intre 1814 si 1818 scrie fara incetare cantec dupa cantec, simfonii, muzica de
camera, mise.

Creaii

Peste 700 de lieduri, pe versuri de Mller, Goethe, Schiller, Heine, Mayrhofer i

Rellstab, dintre care se disting dou cicluri: Frumoasa morri i Cltorie de
iarn;

9 simfonii (ntre care celebra Simfonie nr.8 - Neterminat)

Serenada i Ave Maria

22 de cvartete, un octet i celebrul cvintet Pstrvul;

22 de sonate pentru pian;

8 impromptu-uri;

50 de duete pentru pian (miniaturi);

40 de lucrri religioase (ntre care dou misse);

80 de piese corale;

18 lucrri pentru teatru muzical.

Lucrari reprezentative

Datorit nclinrii sale pentru pian i vocea uman, numele lui Franz Schubert
este asociat cu precdere cu liedul.

compozitorul prefera s scrie pentru prietenii apropiai, care participau la serile

de muzic organizate de acesta, seri care mai erau numite i schuberiade.

Dar chiar i aa, dintre piese se remarc mai ales Marele duet i Fantezia n fa minor.

Sute de lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale i lucrri pentru
teatru muzical, toate se regsesc n creaia acestui muzician.

El este i creatorul impromptu-ului, un gen improvizatoric. Schubert a compus opt astfel

de piese.

Pastravul si serenade

Auditie
In Pastravul si serenada vad cum un pescar este langa un rau si prinde un pestisor de
aur. Cand il prinde, pestisorul se agita, tulburand apa.Cand pescarul il scoate, pestisorul
il roaga sa-i dea drumul. Pescarul refuza, dar il vede pe peste zbatandu-se. Inainte de
ultima rasuflare, pescarului I se facu mila si ii da drumul pestisorului in apa, dar nu se
misca, crede ca e mort. Apoi pastravul incepe sad ea din coada si pleaca incet incet mai
departe.

Johann Sebastian Bach

nascut pe 31 martie 1685, in Eisenach
decedat 28 iulie 1750, in Leipzig
a fost un compozitor german i organist din perioada baroc, considerat n mod
unanim ca unul din cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate
pentru profunzimea intelectual, stpnirea mijloacelor tehnice i expresive, pentru
frumuseea artistic.

Studii. Drumurile vietii.

S-a nscut dintr-o familie de muzicieni profesioniti. Tatl su,Johann Ambrosius
Bach, era muzician de curte, iar mama sa, Elisabeth Lmmerhirt, a murit de timpuriu,
urmat curnd dup aceea de tatl su, cnd Johann Sebastian avea numai 9 ani.
Rmas orfan la zece ani, il ia fratele mai mare J. Christoph, organist la Ohrdurf.
Il ia la el i-l instruiete n domeniul muzicii, al clavecinului i al compoziiei.
Elev al lui Johann Pachelbel, unul dintre renumiii organiti germani ai vremii, J.

Christoph i-a asigurat o sever educaie, ce contravenea nzuinelor copilului, cci n

el mocnea deja flacra artistului.
Se mut la Liceul din oraul Lneburg, unde devine i corist la biserica Sfntul
Mihail.
n 1703 obine primul post de organist n orelul Arnstadt; datorit virtuozitii sale
deja evidente, a fost angajat ntr-o poziie mai bun ca organist n Mhlhausen.
n 1708, Bach obine postul de organist de curte i maestru de concerte la curtea
ducelui de Weimar. n aceast funcie avea obligaia de a compune nu numai
muzic pentru org, dar i compoziii pentru ansambluri orchestrale.
Johann Sebastian Bach s-a cstorit n 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7
copii, din care numai 4 au supravieuit bolilor copilriei. Dup moartea primei sale
soii, Bach s-a recstorit n 1721 cu Anna Magdalena Wilcke, o tnr sopran, cu
care. mpreun au avut 13 copii.

Creaii
A avut foarte mute creatii, dintre care:

Preludiu si Fuga n do major

Fantasia (Concertul)
Preludiu n la minor
Preludiu n do major (ndoielnice, eventual de ctre Johann Ludwig Krebs)
Toccata
Toccata si Fuga
Toccata, Adagio si Fuga n do major

Fantasia n B minor (Fantasia i Imitatio)

Fantasia si Fuga n do minor (fug neterminat)
Fantasia si Fuga n la minor (false, eventual de ctre Johann Christian Kittel )
Opt Preludii pe scurt i fug: Preludiu si Fuga
Preludiu si Fuga n E-bemol major "Sf. Ana" (publicat n Clavier-bung III)
Preludiu, Fuga i Fuga n sol minor
Fantasia si Fuga "Mare", n G minor
Preludiu si Fuga n Sol major
Toccata i Fuga n Fa major
Fuga n re minor etc.

Lucrari reprezentative

1722-1744: Sonata:Clavecinul bine temperat

1729: Patimile dupa Matei
1723: Patimile dupa Ioan
1733-1738: Mesa in B minor

Auditii
In Concertele Brandemsburgice (concerte grossi) imi imaginez cum vine imparatul, toti
se dau la o parte ca el sa treaca. Cand trece toata lumea I se inchina. Cand ajunge la
tron se intoarce si o priveste pe frumoasa lui sotie cum vine. Ii saruta mana, apoi se
aseaza privind un spectacol.

Antonio Vivaldi
Nascut pe 4 martie 1678, Veneia
Decedat pe 28 iulie 1741, Viena

Studii. Drumurile vietii.

Antonio Vivaldi a fost supranumit i Il Prete Rosso (Preotul Rou), datorit culorii prului
su (motenit de la tatl su)

Adolescentul Antonio a primit tonsura la 15 ani i a fost hirotonit preot la vrsta 25 ani.
Se presupune ca avea astm

E numit professor de vioara la Ospedale della Piet

A cantat in fata papei.

Creatii

Violoncel (27 de concerte)

Fagotul (39 opere), fr a uita oboiul i nici flautul

Mandolina, trompeta

Lucrari representative
Primavara
Iarna
Anotimpurile
Noaptea

Auditii
In opera Primavara(prima parte), eu vad cum e intuneric si deodata apare soarele
luminand padurea. Florile se deschid iar animalele se trezesc. Vad cum doua pasari canta
minunatul cantec al primaverii. Apoi ies animalele si se intalnesc toate langa lac,
intampinand cu totii primavera.

Georg Friedrich Hndel

Nascut pe 23 februarie 1685, Halle/Saale
Decedat 14 aprilie 1759, Londra. fiind nmormntat cu deosebite onoruri n "Colul
Poeilor" din Westminster Abbey.
A fost un compozitor germano-englez.
A trit cea mai mare parte a vieii n Anglia.
mpreun cu contemporanul su Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai
importani reprezentani n muzic ai stilului baroc din perioada trzie

Studii. Drumurile vietii

primele lecii de muzic au fost de la Friedrich Wilhelm Zachow
la vrsta de 17 ani, n 1702, este deja organist n Halle
un an mai trziu este angajat ca violonist i "Maestro al Cembalo" n orchestra
Operei din Hamburg, unde realizeaza prima sa oper, "Almira"
in 1710, rmne definitiv n Anglia n calitate de compozitor i muzician al curii
regale.

Creatii

In 1736 compune concerte pentru org i orchestr

Cele 12 Concerti grossiopus 6 (in 1739)
Haendel compune bucata "Foc de artificii" care, mpreun cu "Muzica apelor"
compus mai nainte (1717) cu ocazia urcrii pe tron a regelui George I, a cptat
o mare popularitate.

Lucrari representative
Concert pentru orga si orchestra
Concerti grossi

Auditii
In opera Hndel - Concerto Grosso Op. 6, No. 1, eu vad cum vine trasura cu frumoasa
printesa a regatului si se opreste la palat. Acolo il gaseste pe printul e ice o asteapta.
Cand intra toti I se inchina iar printul o invita la dans, ea acceptand. Se face loc in
toata sala iar cei doi incep sa danseze.

Wolfgang Amadeus Mozart

 Nascut pe 27 ianuarie 1756, Salzburg

decedat pe 5 decembrie 1791, Viena
a fost un compozitor german i austriac, unul din cei mai prodigioi i talentai
creatori n domeniul muzicii clasice.

Studii. Drumurile vietii.

Inc de mic copil, Wolfgang d dovada geniului su muzical.
La vrsta de 5 ani, nainte de a ti s scrie, compune cteva piese pentru pian.
Wolfgang execut muzic la clavecin n faa prinului elector de Bavaria, tnrul
Wolfgang concertnd n faa familiei imperiale la Viena.
La 16 ani este angajat ca maestru de concert
La 4 august 1782 se cstorete cu Constanze Weber.

Creatii

Wolfgang Amadeus Mozart a compus un numr enorm de opere muzicale, cele mai
multe neegalate n frumusee sau profunzime.Mozart a fost autorul a 41 de
simfonii..Ultima sa creaie, Requiem-ul, are numrul 626.

A compus 27 concerte pentru pian i orchestr

7 concerte pentru vioar i orchestr,

concerte pentru clarinet, pentru harp i flaut, pentru corn i orchestr,

2 simfonii concertante, divertismente, serenade.

6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn,

sonate pentru pian,

sonate pentru vioar i pian,

trios pentru vioar, violoncel i pian,

cvartete pentru instrumente de suflat,

sextetul O glum muzical etc.

Lucrari representative
Pasionat de oper, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute sunt: Rpirea
din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat.
A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru sopran i orchestr, oratoriul "Die
Schuldigkeit des ersten Gebots" i, n fine, "Requiem-ul n re minor.

Ludwig van Beethoven

 nascut pe 16 decembrie 1770, Bonn

decedat pe 26 martie 1827, Viena
fiu al lui Johann van Beethoven de origine flamand i al Magdalenei Keverich van
Beethoven
A fost un compositor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori
din istoria muzicii.
Este considerat un compozitor de tranziie ntre perioadele clasic i romantic ale
muzicii.
Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd.

Studii. Drumurile vietii.

Beethoven a nceput s ia lecii de muzic, n jurul vrstei de 10 ani
Ia probabil cteva lecii cu Mozart, dar trebuie s se ntoarc dup scurt timp la Bonn,
din cauza nbolnvirii i morii mamei sale.
Lucreaz cu capela curii i cu orchestra teatrului din Bonn
n martie 1795 apare pentru prima dat n faa publicului vienez executnd primul su
concert pentru pian i orchestr.

Creatii

9 simfonii
7 concerte(5 pentru pian)
16 cvartete de coarde
32 de sonate pentru pian
10 sonate pentru vioara si pian
5 sonate pentru Violoncel si pian
o opera
2 messe
cateva uverturi si numeroase variatiuni pentru pian

Lucrari reprezentative

Simfonia Eroica
Concertul pentru pian nr.5(Imparatul, 1809)
Simfonia nr.5(1808)
Sonata pentru pian op.57(Appassionata ,1805)
Imperialul