Sunteți pe pagina 1din 2

ELECTROLIZA

APEI
de produsi ct mai puri si pentru a optimiza conditiile de desfasurare a
proceselor pentru fiecare electrod n parte. Separarea spatiului catodic de cel
anodic aduce nsa si dezavantajul cresterii tensiunii la borne, datorita rezistentei
ohmice a separatorului interpolar.
Deoarece n conditiile unui electrolit alcalin, singurele procese de
electrod sunt degajarea de hidrogen si respectiv de oxigen, randamentul de
curent este practic de 100 %. n aceasta situatie, calea pentru a scadea consumul
specific energetic consta n diminuarea tensiuni la borne EB, care depinde de
componentele exprimate n relatia:

unde: Ee este tensiunea de echilibru (egala cu FEM);


si

suprapotentialul anodic, respectiv catodic;


- caderea ohmica de tensiune, prin electrolit;
- caderea de tensiune datorata separatorului interpolar.

Suprapotentialele

si

sunt determinate, n principal, de proprietatile

electrocataliticeale celor doi electrozi si de densitatea de curent,

depinde de

structura si proprietatile separatorului interpolar, iar


este determinat de
proprietatile ionic conductoare ale solutiei apoase de KOH.
Per total, este rearanjat continutul in minerale al apei, in functie de
potentialul electric al acestora. Cand apa filtrata intra in camera electrolitica,
catodul atrage mineralele cu incarcatura ( valenta ) pozitiva ( alcaline ), pe cand
anodul atrage mineralele cu incarcatura ( valenta ) negativa ( acide ). Pe de alta
parte, apa in sine, supusa procesului electrolizei, se descompune, la catod avand
loc reductia ( rezultand OH si H ) iar la anod, oxidarea ( rezultand O si H ) In
camera de electroliza, apa este supusa trecerii unui curent de joasa tensiune,
proces care desparte apa intrata in doua fluxuri: alcalin si acid.
Tot procesul este controlat foarte atent de un creier care determina
exact voltajul necesar fiecarei trepte de alcalinitate setate de consumator. De
asemenea, hidrogenul activ creste potentialul de combatere a radicalilor
liberi,iar oxigenul stabilizat da corpului un surplus de energie.
Aceast form a obinerii hidrogenului din ap a fost pentru prima dat
evideniat de chimistii germani Johann Wilhelm Ritter si William Nicholson n
jurul anului 1800, i se pare c pe termen lung este singurul procedeu raional,
deoarece n cursul procesului nu se emite CO2. Ca exemplu se poate aminti
electroliza n mediu bazic, care datorit preurilor mici este utilizat adeseori n
combinaie cu centrale hidroelectrice n Norvegia i Islanda.
Procedeul reprezinta o metoda industriala de obtinere atat a hidrogenului,
cat si a oxigenului si este economic, atata timp cat exista curent electric ieftin
(centrale hidroelectrice) si oxigenul rezultat concomitent poate fi utilizat.
Oxigenul rezultat se poate utiliza eficient n alte procese tehnologice, nefiind
lsat liber n atmosfer. Altfel, se prefera obtinerea hidrogenului ca produs
secundar la electroliza unei solutii de clorura de sodiu pentru fabricarea sodei
caustice.