Sunteți pe pagina 1din 99

L

MIHAI KOGALNICEANU

AUTOBIOGRAHE

ti

DESROBIREA TIGANICOR

TERGEREA PRIVILEGIILOR BOIEREVI


EMANCIPAREA TARANILOR
CU 0 NOTITX INTRODUCTIVX GE

PETRE V. HANE
Profesor secundar

=IM

ern
for
swami
WAGIMI

II

:-741.

DO Illihlihil 11 111111.1.

1111111111 1 lw 111101E1 111E1

11 111111

111111111 11,111I11111UWITTDERiligUldigfigiW

4.741:k.

ajl.Z.1..:

1.

Edilura Libeariei LEON FILO/ALI:1Y


BUCURETTI CALEA VICTORIEI NO

37
p.

www.dacoromanica.ro
Pretul
r<3...

30 bani

BIBLIOTECA PENTRU TOTI


- publicatie de popularizare -

apare In fiecare sap1Amana cite un volum nou.

30 HAM NUMARUL

Ultimele numere aphrute


311. Conan Doyle.
Holmes.

Aventurile lui Sherlok-

312. Ch. Dickens -0 noapte de Crfieiun.


313. Victor Hugo.- Ultima zi a unui condamnat.

314. Guy de Mauppassant.- Nuvele alese


315. Camille Flammarion.- Ce e viafa ?
316. Vlahuta R.- Din durerile lumei.
317. Gogol. 0 noapte de Maiu.

318. R. Wagner. TannhAuser, Drama muzicala.

it?

319. R. Vlahuta.- Nuvele.


320 -321. Goethe.- Faust, Tragedie.

1 322-323. V. Alexandri.-Despot V odil, legend&

324-325. Dr. Istrati.- Bueuresti-Cairo, Nett


de calatorie.

326-327. Duillu Zamtirescu.-In rtizboiu.


328-329. Schiller.- Wilhelm Tell, Tragedip
330. Gr. Ventura.-Copila din flori, Comedie.
331. M. Gorki.-Nuvele.
332. Turgeniett. Duelistul, Nuveli.
333. Gr. Ventura.= Cureanii, Mesa national.
334-335. Schiller.-Don Carlos, tragedie.

336. Negruzzi Const.-Poezii.


-Pros&
337-338.

339. Cicerone.- Despre biltrnefe.


-60, Fteridve.-Darwiniathul.
".

341-342. Negruzzi Const.-Serisori


344. Carmen
Povestile Pelesuldi
845. Aposionn e.-Domnul najan.
.

343,
-

,348. Amicis Edm. - Cuvntliri Pentru copii.


347-348. Lamartine. Grazziella.
349. Palmarini.-Pztviilia morfii.
350. Andriew L.-- Spionul.
351-352. Densitslanu.- Din Popor.
353-354. Gane.-Novele, Volumul U.
365-356.

'Volumul

111.

37-359. Plammarion 0.-Ce e Cerul?


360.www.dacoromanica.ro
Conan Doyle. - Alte aventuri ale lui
Sherlok Holmes.
r--

EIBLIOTECA PENTRU TOTT

14.12211tlin412.M.Mt2.1.A.1

Nihai Xogalniceanu

AUTOBIOGRAFIE
DESROBIREA TIGANILOR
STERGEREA PRIVILEGIILOR BOIEFsE$T1

EMANCIPAREA TARANILOR

-.-

Cu o notit introductivii
Jo

PETRE V. IIANE:.,2
Prolesor mound.'

E4D=4.44x

BUCIINEVI
Editura Libritriei LEON ALCALAV
No. 37Ca lea ViclorieiNo. 37

www.dacoromanica.ro

14kithicIlikikakif141114134144441441

VIEATA NOWA"

REVISTA LITERARA

sub conducerea D-lui Ovid DensuOmni, profesor universitar.


-r

Colaliorafori principali :

C. Radulescu-Motru, Pompiliu

Eliade, I. A. Candrea, J. B. Htrat,

1. Bentoiu, Ion F. Buricescu, C. Damianovici, Al. Gherghel, P. V. Hang,

D. Mazilu, V. Vara, etc.

,1111.

ABONAMENTUL

7.

Pe un an in tare"
)

in sireineitate.

9.

0.30

Numiirul

lei

b.

Colectiuni din anii 1-iu, al II-lea i al ILI-lea


elite 9 161;
Redaclia

Administralla : Calea Victorlel No. 184.

IITT1111471111TIITIVIITT1117
www.dacoromanica.ro

Cu No. de rata Biblioteca pentru toti


incepe sd publice # din discursurile celebre
ale literaturii romdneli. Unul din ele este

cel rostit de Kogalniceanu in odinta so-

lemnd a Academiei Romcine dela i Aprilie


1891
data la care savantul Corp implinia
25 de ani dela infiintare. I-am pus ca tillu
Autobiografie, pentrucet nu contine deceit

date din vieata marelui scriitor, orator #


om politic, dar care sunt in acelff timp #
date din istoria poporului nostru.
Impreuna cu celdlalt No. al Bibliotecii,
consacr at tot lui Kogalniceanu (c Acte, scrieri

din tineretd, discursuri), el are de scop set


popularizezt cel putin o parte din vieata #
faptele unui mare om1).
P. V. H.

1) Ca o intregire a cunWintelor despre tinereta lui Kogalniceanu, se pot city articolele ce


i-am consacrat in Vieata Nowt, an. I.

www.dacoromanica.ro

Sire !

Prea gratioasa Doamna' i Regina !


/Meta Regal` !
Doamnelor i Domnilor !

Colegii mei mi-au incredintat misiunea


de a lua 1 eu cuvantul in aceasta mare i
frumoasa zi, in care serbam jubileul de 25
de ani al fundarii Academiei Romane. Acea-.
stg. onoaro o datoresc varstei mele inaintate.

In adevar, cu exceptiunea venerabililor

notri colegi d-nii N. Kretzulescu i G. Ba-

ritiu, eu sunt, dintre toti ceilalti academiciani, cel mai in varstg. i, daca ar fi exact
anul naterii mele ce mi-1 dau nu numai
biografii straini, dar i literatorii romani,

cari au binevoit a se ocupa cu scrierea

vietii mele, eu a fi mai inaintat in batranete deck -chiar Nestorii mai sus numiti
ai Academiei Romane. Dupa Lexiconul de
conversatiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexikon) eu a fi nascut la 18o6 ;

www.dacoromanica.ro

N. KOGALNICEANU

si nu mai de mult deck sunt cateva sap-

Omani, Romania literara mi-a dat aceasta


varsta ; astfel asi numara 85 de toamne,
n'am pretentiunea de a zice primaveri. Sarni fie permis a rectifica aceasta data. Eu
sunt nascut in Iasi la 6 Septembrie 1817,
dupa cum rezulta din insemnarea originala
scrisa de tatal meu in Ceaslovul nagerilor
$i mortilor familiei Kogalniceanu, o carte
care, sunt Inca cativa ani, ca un adevarat
registru al starii civile, se obinui a se
pastra din tata in fiu mai in toate familiile
noastre.

Tatal meu a fost Vornicul Ilie Kogalni-

ceanu, maica mea Catinca, nascuta. Stavilla,

era coboritoare dintr'o familie genoveza,


stabilita de secole in vechea colonie genoveza Cetatea-Alba (Akerman), de unde apoi
s'a fost raspandit n toata Basarabia, unde

astazi sunt multi proprietari purtand

numele de Stavilla.

Exprimandu-mi-se dorinta ca, cu ocaziunea acestei zile ceremoniale, s citez

cateva fapte din istoria contemporana, petrecute sub ochii mei, ori savarsite cu micul
meu concurs, Maiestatile Voastre sa bine-

voiasca gratios a-mi invol de a preceda

lucrarea mea cu cateva cuvinte cari se rapoarta la zilele tineretelor mele.


www.dacoromanica.ro

C1JVANTARE

7
!.*

Batranii iubesc a povesti despre cele intamplate in junetea lor ; i eu nu pot ra.mane strain de aceasta slabiciune a varstei
mele.

Naul meu, adica acela care m'a luminat


cu sfantul botez, intrebuintez stilul batratranesc, a fost Domnita Marghioala Calimach7sotia logofatului Grigorie Sturdza,
tatal repauzatului Mihail Sturdza, fostul
Domn al Moldovei. Domnita Marghioala
iubi foarte mult pe maica-mea, care, copill tanara, a fost ramasa orfana de tata
i de mama i incredintata epitropiei logofatului Grigorie Sturdza, -- bunul meu despre mama, medelnicerul Stavilla avand
moid sa vecina cu moiile din Basarabia
ale familiei Sturdzeti, astazi proprietati ale

Principelui Dimitrie Mihail Sturdza, fiul


fostului Domn al Moldovei. Domnita Maria
Calimach vorbea numai grecete ; ea ma

iubia mult de mic copil, i cand ma lu in


brate, ea imi exprima dragostea intr'a ma
desmierda cu bataie de palmite pana cand
leinam de plans, i intovaraite aceste cu
toate numirile desmierdatoare greceti ce
se intrebuinteaza la copii.
La savarirea ei din vieata, Domnita
Marghioala ma recomanda iubirii i ingrijirii fiului sau Michail Sturdza, carele deja
www.dacoromanica.ro

.1

M. 1:0GILNICEANU

in tinerete luase primul loc intre cei mai

invkati si talentati boeri tineri ai Moldovei.


Acestei misiuni lsate cu limba de moarte
Michail Sturdza a fost credincios acestei
misiuni datoresc c Michail Sturdza, ajuns
Domn al Moldovei in 1834, in acela an,
impreun cu fiii sAi Dimitrie si Grigorie,
m'a trimes la invatatura in Franta si anume
la Lunville, unde furam incredintati ingrijirii abatelui Lhomm, preot catolic, carele,

din cauza marii revolutiuni franceze, ca

multi alti emigrati francezi, se refugiase in


Principatele romane. Abatele Lhomm,
retras in Iasi, a fost dirijat educatiunea
si instructiunea tanarului Michail Sturdza,

1 dar acesta ajuns Domn nu putea sa

incredinteze cresterea si ingrijirea copiilor


sai i a mea deck aceluia care fAcuse din
el cel mai invatat boer de pe timpurile lui.

Noi gasiram pe abatele Lhomm, desi

octogenar, Inca in plina vigoare si profesor

de retorica, de limba i literatura latina

la colegiul din Lunville, colegiu comunal


care se hucur de o mare reputatiune prin
capacitatea profesorilor i care a produs

mai multi barbati insemnati ai Frantei.


In casa parinteasca n'am fi putut fi mai

bine tratati deck in sanul familiei Lhomm,

sub privegherea- activa a abatelui. Erarn


cei intai din clasele noastre. Dar dui:4 un
www.dacoromanica.ro

4.
CUVINTARE

an politica se amesteca i in afacerea colegianilor romani din Lunville.


Consulii rui, pe atuncea prea puternici
in Bucureti i in Iasi, facura Domnului
Michail Sturdza respectuoase observari pen-

tru trimeterea in Franta a fiilor si i a


altor cativa fii de boeri, caci afard de
mine mai erau trimesi i doi fii ai logofatului Lupu Bal i un altul Nicu Cassu.

Educatiunea franceza se pared marelui


nostru protector, Imparatului Nicolae I,
prea revolutionara ; furam dar luati din

Lunville i condui la Berlin la sfaritul


anului 1835.

Berlinul de pe atuncea isi dobandise


numele de Atena Germaniei ; 1 prin patriotismul, inteligenta i marea micare natio-

nala ce domnia in toate clasele nobile i


burgheze ale capitalei Prusiei, de pe atuncea

se prevedea rolul cel mare ce 35 de ani


in urma Prusia avea sa joace in istoria
omenirii, ajungand apoi la egemonia intregii Germanie, la reinvierea imperiului lui
Barbarossa.

Noi tinerii romani furam aezati intr'o


familie privata si anume in casa pastorului
Souchon parochul biserioii coloniei franceze, reflugiata in Berlin dupa revocatiunea
edictului de Nantes, multumita protectiunii
luminate a marelui Elector de Brandenburg,
www.dacoromanica.ro

10

M. ICOGXLNICEANU

Frederic Wilhelm (164o-1688), bunul lui


Frederic cel Mare. Aceasta colonie a pastrat pang astAzi libertatile ce i s'au dat
de acest mare Principe ; ea are Biserica sa,
spitalul sau, gimnaziul sau, biblioteca sa ;
in toate aceste limba francezA este predominana i astazi. Membrii sAi actuali sunt
toti deveniti buni germani, i multi din ei,
pgstrand numele lor de familie franceza,
reprezintg oameni insemnati cari si-au facut

in istoria Germaniei un nume cunoscut in


stiinte, in arte, in armata, in diplomatie ;
dar niciodaa n'au uitat originea lor. Ei

odaa pe an se adung intr'un banchet


fratesc in care reinoesc aducerile lor aminte

de Franta, de prigonirile acute religiunii


lor de Regele Ludovic XIV si de batrana
de Maintenon, prigoniri cari au silit pe
pgrintii lor de a-si pgrgsi patria. Tot atunci,

1 cu pahare pline, ei cu inimile ardente,

realtg nesfarite toaste in memoria Marelui

Elector, care le-a dat un generos refugiu,


libertatea cultului lor i o noul patrie.
Tank- de optsprezece ani, am luat parte
la aceste agape si inima mea s'a infierbantat .
in fata acestor barbati de bine cari trimeteau

o netears1 aducere aminte vechii lor


patrii, dar totdeodatg aveau constiinta de
ce datoriau patriei noua.
Pupa un an, am fost strgrnutati in casa
www.dacoromanica.ro

CUVANTARE

11

i sub privegherea unui alt om distins,

pastorul Ionas, discipolul favorit al marelui


teolog Schleiermacher i editorul operelor
acestui spirit inalt al bisericii protestante.

Pastorul Ionas era un bArbat distins ; el


avea "deja un nyme bine vAzut i era incuscrit cu familia lui Huffeland, autorul
Macrobioticei sau arta de a trai mult, i
cu familia comitelui Schwerin, urma al
marelui , Feldmareal al lui Frederic cel
Mare. In casa sa se "aduna societatea cea
mai aleasA i din nobleta i din burghezime,

care de pe atuncea luase un loc insemnat


in Germania, puindu-se in fruntea ideilor
nationale i a reformelor sociale cari se
raspandise in toatA Germania. Steagul lor
era inainte de toate Unirea patriei germane.

Consilierul de stat Alexandru Sturdza,


coleg al lui Capodistria, cu carele lucrase

mult la Petersburg pentru emanciparea

Eladei, rud1 a lui Mihail Sturdza, i dupA


a cAruia recomandatiune noi furAm lucredintati pastorului Ionas, in timpul petrecerii sale in Berlin, i aceasta era mai neintrerupta.
era unul din vizitatorii cei
mai dei ai casei pAstorului. El priveghea
de aproape studiile noastre, ba devenia chiar
profesorul nostru de religiune. Sub ,dictarea lui am scris in limba francezA (Etudes
historiques, chretiennes et morales, pe cari
www.dacoromanica.ro

12

M. KOGXLNCTEANt1

le-am tiparit apoi In Iai i s'au tradus 1


in limbile romand, greaca i rush.
Acestei societati datoresc desvoltarea
micei mele inteligente i amorul pentru tot
ce este frumos i mare in vieata omului.
_

Intrat apoi student la universitate, am


avut de mari dascali pe Gans, profesor de

dreptul natural, care era de o eloquenta


atat de mare, de un liberalism in idei atat
de larg, flick din toate partile Germaniei

i chiar din alte taxi, alergau cu miile studentii ca sf-i asculte vorbirea i eloquenta
sa dulce ca o melodie ; astfel incat au trebuit a se abate paretii la cloud sli pentru
a lrgi sala unde el predica tiinta tinerei
generatiuni germane.
Am avut de dascal pe Leopold de Ranke
(1795-1886), marele istoric, caruia, cu ocaziunea jubileului sau de 6o de ani de profesorat, ajuns la adanci batranete, am avut
i eu onoarea a-i adresa acum cativa ani,
20 Februarie 1877, felicitarile mele, felicitrile intaiului sau student roman dela Universitatea din Berlin.

Am avut fericirea de a avea de dascal


pe marele Savigny, celebrul profesor de
dreptul roman, celebru ministru de justitie
i- unul din. fiii cei mai distini ai coloniei
franceze din Berlin.
www.dacoromanica.ro

CUVANTARE

'

13

In saloanele D-lui de Savigny am fost

prezentat i lui Alexandru Humboldt (1769-

1859), care imi arAta in general un deosebit interes pentru tArile romane, atat de.
necunoscute pe atunci, incat nici numele
de Romani nu se tia. De aceasta in adevAr nu trebue sA ne 'mirAm, cand insu in
Moldova i in Muntenia numele de Roman
nu era intrebuintat, inlocuit fiind prin numele provincial de Moldovean i Muntean.
BAtranul Asachi toatA vieata lui n'a putut
gAsi potrivita terminatiune francezA la cuvantul Roman, vorbind i scriind les Rou-

-mounis. SA-mi fie permis a-mi face un


merit, afirmand cl eu cel dintaiu am intrebuintat in limba francezA cuvintele de
Roumain i de Roumanie. La Berlin pe
timpul petrecerii mele i chiar in saloanele culte, mai tot aa de putin cunoscut
era i numele de Moldauer sau Wallache.
Mie mi se zicea der schwarze Grieche, pen-

truca aveam pArul negru, i pe atuncea


Berlinul era IncA un ora cu totul i exclusiv al Germaniei de Nord, unde predominau mai cu deosebire figurile blonde.
Alexandru Humboldt, spirit eminamente
cercetAtor, imi arAtA o deosebitA dorintA
de a cunoate in ce constA literatura noastrA, i in deosebi m'a intrebat despre soarta

i caracteristica Tiganilor notri. Spre a-i


www.dacoromanica.ro

14

M. KOGALNICEANU

satisface curiozitatea, eu am scris in limba

germana o scurta privire asupra micei


noastre literaturi de pe atuncea, pe care

am publicat-o in Lehmann's Magazin fiir


die Litteratur des Auslandes. Tot pentru
Humboldt am publicat apoi o broura in
limba franceza, Esquisse sur Phistoire, les
meurs et la lancrue des Cigains. (Berlin,
Behr, 1837), in prefata careia chemam luarea

aminte a filantropilor asupra acestui neno-

rocit popor, sclav in tara mea in sanul


Europei civilizate, i tractat ca lucru prin
insasi legile tarii noastre.
Vacantele le petreceam ordinar in Pome-

rania la Schwienemunde, pe atuncea un


mic orael pe tarmurile marii, sau la Hehringsdorf, sat mic tot pe tarmul marii i
recomandat mai intai de Wilibald Alexis
(1798-1871), celebrul romancier, i care,
de1 eu nu aveam dealt douazeci de ani,
ma lug. in stransa amicitie. Hehringsdorf
astazi este devenit oraul balnear mare i
cel mai frecuentat al Germaniei de Nord.

Cu Wilibald Alexis am vizitat pe jos insula


Rtigen, castelul Putbus al familiei princiare
Malte-Putbus, padurile misterioase ale ve-

cetatea de
pamant Arkona, punctul cel mai septentrional al Germaniei, care seamana mult
cu cetatile noastre de pamant, movila Ra- baei, Cetatea dela Adjud i atatea altele.
chii zeitati vende Hertha i

www.dacoromanica.ro

CUVANTARE

15

Wilibald Alexis, in plimbarile noastre,


ma initia la marea lucrare ce se opera pe
atunci in Germania, atat in privinta unitatii politice, cat i in privinta aspiratilor

i sfortarilor burghezimei de a intra in

vieata politica, care pana atunci apartinea


mai cu deosebire nobilimei. El mai intai
imi da amanuntimi asupra marii reforme
care'se facuse in Prusia, adica emanciparea
i improprietarirea taranilor prusieni, operata in timpul Regelui Frederic Wilhelm
III (1797-1840) de catre marii sai minitrii
Stein (1757-1831) i Hardenberg (1750
1822), reforma care a insufletit i a imbarbatit natiunea prusiana spre a scutura ju-

gul francez, care dupa batalia dela Iena


(1806) apasa grumazii poporului german.

Pastorul Ionas completa invatatura mea


in privinta marii reforme ; el puse in ma-

nile mele insei actele marilor legiuiri, proclamatiilor i reformelor lui Frederic Wilhelm al III-lea i cu deosebire edictul din 14

Septemvrie 1811, care s'a aplicat pe toata


suprafata statului Prusiei, desfiin rand claca
i orice alte servicii catre stapanii de moii
i prefacand in proprietate absoluta in mana
taranilor ogoarele taraneti, cu despagubire
in bani odata rlispuni, sau prin renta perpetug., ori prin inapoiarea unei parti de pamant.
Pastorul Ionas ma facil cunoscut i cu me-

www.dacoromanica.ro

16

M. 1:011XINICEANU

moriul compus de Principe le Hardenberg


la Riga in 1812. Prin acest act important
marele ministru arata. Regelui necesitatea
prefacerii chiar din temelie a organizatiei
de atuncia a Statului prusian, pentru a-i da

o nou vieata prin inlaturarea a tot ce


era slab in el i prin deteptarea de puteri
noua.

Iata cum intelege el aceasta reforma :


cStatul care s'ar noroci a intelege adeVaratul spirit al timpului i, prin intelepciunea guvernului sAu, ar lua parte la acel
plan universal, fara s aiba nevoe de co-

motiuni violente, ar avea neaparat mari


preferinte, 1 membrii si ar trebui sa bine-

cuvinteze ingrijirea care ar lucra pentru

danii intr'un chip atat de binefacator. Fara

putere au fost toate acele pedici cari s'au


opus torentului revolutiunii, pentruca slbiciunea, interesul egoist i ideile neintemeiate le-au dirijat fr nici o chibzuiala.
Gandirea nebuneasca ca chipul cel mai bun

de a combate revolutiunea ar fi de a se
tine de cele vechi i de a prigoni cu toata
asprimea principiile i ideile isvorite din

ea, n'a avut alt rezultat cleat c a des-

voltat revolutiunea i i-a dat o intindere din

ce in ce mai mare. 0 revolutune in bunul


simt, o revolutiune care ar 'avea de scop
,

mareq civilisare a omenirii? facuta prin inwww.dacoromanica.ro

CUVANTARE

17

telepciunea guvernului i nu prin impulsiuni violente, cu atdt mai mult ar trebui


s -fie privit ca tint i ca principii povdtuitoare. Principii democratice intr'un gu.

vern monarchic se par a fi pentru Prusia formele cele mai potrivite.

Mai jos Hardenberg recomandd pentru


organizatiunea dinduntru cea mai mare libertate i egalitate de drepturi intre membrii Statului, regulate dup principiul in-

telept ale unui Stat monarhic, i fiecare


post in stat, tarS exceptiune, sl nu se mai
pdstreze cutdrii sau cutArii clase, ci sd se
deschizd numai meritului din orce clasd.
Mai apoi sfaxete :

cClasa cea mai numeroasd, cea mai importantd, acea care pang acum s'a neglijat
i s'a impilat mai mult, ar trebui cu preferintd sd fie un obiect al neadormitei ingri-

jiri a ocarmuirii, i a se desfiint prin o

lege scurtd, bung. i grabnica, toatA servitudinea.,


$i ca solutiune se propune :
Concesiunea i statornicia pdmanturilor
tardneti ca liberd proprietate a taranilor,

cu despdgubirea sapanilor de moii,

ad a se ajunge la desfiintarea legAmintelor

intre stdpanii de mosii i intre Omni !,


In una din vacantele de yard. comitele
Schwerin, imi dada ospitalitatea In Schwewww.dacoromanica.ro

18

M. KOGXLNICEANU

rinsburg, vechiul castel al strAmoului sgu

Feldmarealul lui Frederic cel Mare, comitele Schverin. Acolo subt ochii mei vgzui
aplicarea legii de , emancipatiune fAcutd. cu

25 de ani inainte. Am vdzut pdmanturile


emancipate, unele rgmase in stapanirea ve-

chilor proprietari de moii, altele trecute


vechilor servi deveniti proprietari. Am vdzut satul vechiu al fotilor clIcai, AltSchverin, i satul nou clAdit dupg emancipare, Neu-Schwerin.

Straniu lucru! Legea proprietAtii din


Prusia aved mare asemAnare cu conditiunile proprietatii rurale din Wile romne.
Principiul ce se &este vechea noastrd
legislatiune, pentru a se d tgranului spre
cultivare pand la doug treimi din intinderea
moiilor, iar o treime se rezerva in seama
stdpanului existd, i in Prusia.

Aici am de adgugit cg acest comite

Schwerin, care imi dAduse ospitalitatea in

castelul sgu, deveni mai tarziu i in mai


multe rAnduri un membru important in
partidul liberal i chiar i ministru de
mai multe ori, in anii de mare luptA pentru
Germania, intre 1848-1862.

Tot in timpul petrecerii mele in Berlin,


prin camaradul meu de studii, fiul cunoscutului. istoric Kohlrausch, am fost prezentat duce* de Cumberland, sora i Egeria
www.dacoromanica.ro

CUVINTARE

19

Regelui Frederic Wilhelm al III-lea, i curand

ajunsei in intimitatea Principelui Gheorghe,

fiul Ducelui de Cumberland, carele, dupa


suirea pe tron a batranului Duce de Cumberland, deveni Principe regal, mai tarziu

insui rege de Hanovra sub numele de


Gheorghe V i in fiine detronat de catre
insui varul sau Wilhelm I (1866). -

Multumita contactului mew cu atatia

barbati insemnati ai Germaniei i primit


in cercurile politice din Berlin, am avut
fericita ocaziune i putinta de a-mi imbogati mintea cu idei reformatrice ce atunci
inspirau inaltele inteligente ale Germaniei.
Da, Universitatii din Berlin, a doua mea

muma, Universitatii Frederica Wilhelmina ;


da, exemplului ce mi-a dat amorul -pentru

patria germana i pe care l'am gasit in

toate paturile societatii germane, fie nobilime, fie burgheza, datoresc eu amorul pen-

tru patria romana i spiritul liberal care


m'a insufietit in toate actele vietii mele.
In lungile mele lupte i luerari, in prigonirile inverunate, cari nu odata -s'au
incercat de a ma sdrobi, pururea am avut
inaintea ochilor mei acele frumoase cu-

vinte pe cari, in memoriul sAu catre rege,


le arata Principele Hardenberg ca puternicul mijloc de a realta caracterul i barbatia
www.dacoromanica.ro

20 0

M. ICOG X LNICEANU

poporului german pentru desrobirea sa de

jugul strain, pentru ridicarea si marirea

Germaniei : (Principii demOcratice intr'un


guvern monarchic !,.

Binevoitorii mei ascultatori nu creada

cum ca. aceste cuvinte cari le zic sunt corn-

plimente de curtezan adresate unui Hohenzollern, astazi Rege al Romaniei.

Toga vieata mea, si tartar si in varsta

coapta, am marturisit in mai multe randuri,

ca culturii germane, ca Universitatii din


Berlin, ca societatii germane, barbatilor
i marilor patrioti can au operat realtarea
i unitatea Germaniei, datoresc in mare
parte tot ce am devenit in era mea, si ca
la focul patriotismului german s'a aprins

Melia patriotismului men roman !

In anul 1864, cand toti Romanii erau


departe Inca de a gandi la chemarea ta-

narului Principe german Carol de Hohen-

zollern pe tronul Romaniei, in mijlocul

luptelor noastre pentru reformele politice


i sociale ce se operau atunci, cand Romania era framantata prin greaua cestiune

rurala,in sedinta Camerei din

i Iunie

1864 eu am reprodus o parte din cele mai


sus expuse privitoare la reformele agrare
operate in Prusia in anii 18o7--1812 ; pe
aceste date m'am intemeiat spre a raspunde
www.dacoromanica.ro

,
.

CUVINTARE

21

primului ministru al Romniei-Unite, carele

combtei cu un talent demn de o cauza


mai dreapta, proiectul liberalilor pentru
emanciparea i .improprietarirea taranilor.
Aducandu-mi pururea aminte cuvintele
Principelui Hardenberg gmonarchia intemeiata pe iristitutiuni democratice, m'am
reintors in tara la 1838 cu angajamentul,
i l'am tinut cu intreaga mea generatiune,

de a face din tara mea o monarchie intemeiata pe baze democratice, lucrand la

desfiintarea robiei Tiganilor, la proclamarea


egalitatii de drepturi 1 indatoriri pentru

toate clasele intregii natiuni romane, la


emanciparea clacailor i la deplina lor
.

improprietarire pe pamanturile stapanite


de tarani in seculi intregi, stropite cu sudoarea i sangele bor. i Dumnezeu bun
i milostiv mi-a prelungit vieata mea in

destul ca sa pot or asista, or impreuna

lucrh la savarsirea acestor trei mari reforme,


1 astazi a ma bucurh la batranete de rodul

samantei depuse de noi in tineretele noastre in manosul parnant al mumei patrie !

Rog pe Majestatile Voastre, rog pe as-

cultatori sa-mi ierte aceste prolegomena,

aceasta digresiune ce am facut-o inainte


de a intrh in materie. Batrnii iubesc, o
mai zic, a spune fapte din tineretea lor !
www.dacoromanica.ro

22

M. KodItamEANu

Intrnd in.materie, voiu desaur trei


date man din istoria contemporan a renasterii Romniei, trei reforme radicale
savarite sub ochii notri et quorum pars
parva fui.
Acestea sunt :

I. Desrobirea 7iganilor ;

Oborirea pronomiilor i privilegiilor


de na#ere # de castl # proclamarea egalitdtii politice i civile pentru totifiuiRomaniei;
Emaniciparea taranilor.

www.dacoromanica.ro

1.

Desrobirea Tiganilor.
Contemporanii mei ii adud aminte, i
aci am ca martor pe mai junele meu contemporan, pe colegul meu Alexandru Papadopol-Calimach, ii aduc aminte ce erau
Tiganii sunt acum 50 de ani, chiar atunci
cand razele civilizatiunii moderne imblanzise moravurile in toate societAtile Europei
i cand sclavia nu mai aveh domiciliu cleat
in Rusia i din nenorocire i in Romania.

Legea torii tracth pe Tigani- de lucru,


vandut i cumpArat ca lucru, desi prin

derisiune numhrul sau individul se califich

de suflet : Am atatea suflete de Tigani,


7 am vandut i am cumpArat atatea suflete
de Tigani; in realitate, i mai ales stApanii
cari aveau putini Tigani, Ii tratau mai rhu
chiar decal prescriptiunile legii.
Chiar pe ulitele oraului Iasi, in tineretele mele? am vAzut fiinte omeneti purtand
www.dacoromanica.ro

24

IV. KOGAINICEANIT

lanturi la mani sau la picioare, ba unii


chiar coarne de fier aninate de frunte 1

legate prin colane imprejurul gatului. BAtai

crude, osandiri la foame i la fum, inchidere in inchisori particulare, aruncati goi


in zapada sau in rauri inghetate ; iata
soarta nenorocitilor Tigani ! Apoi dispretul pentru sfintenia 1 legaturile de familie.
Femeia luata dela barbat, fata Apia dela
parinti, copiii rupti dela sanul nascatorilor
lor i rAsleti, 1 despartiti unii de altii, i
vanduti ca Vitele la deosebiti cumpArAtori

in cele patru colturi ale Romaniei. Nici


umanitatea, nici religiunea, nici legea civila
nu aveau ocrotire pentru aceste nenorocite

fiinte ; era un spectacol grozav, strigator


la cer. De aceea, povAtuiti de spiritul secolului,

de legile- omenirii, un numar de

boieri batrani i tineri au intreprins de a


spala patria lor de rusinea sclaviei.
Inainte ca .cestiunea desrobirii Tiganilor

sa fie intrat in consiliile, in planurile de

reformA ale ocarmuitorilor, ea a inceput a


se agita prin Insi initiativa partiala a sta.panilor de Tigani. Multi din acetia, si numArul lor din zi in zi sporea, ori in vieata

4ri mai ales la moarte, ii desrobiau, ii


iertau Tiganii. Intrebuintez cuvantul de
iertare, pe care il gasim in toate actele de
desrobire ; dar reforma era prea grea, ea
www.dacoromanica.ro

DES1101IIREA TIGANILOR

26

jicni prea multe interese ca sa se poata


opera cu inlesnire.
Erau Tiganii dornnegi i foarte multi ;
acetia constituiau un venit mare in budgetul Statului ; erau Tiganii mandstirefti
i ai aezamintelor publice ale carora servicii intrau in trebuintele zilnice ale acestor
comunitati ; erau, in fine, Tiganii particulari, Tiganii boereti, can constituiau personalul de servitori in curtile boereti, bucatari vizitii, randai, feciori in casa, slujnice, bucatarese, cusatorite. Boierii cei bo-

gati aveau chiar capele de muzici sau

tarafe de lautari. Toate aceste functiuni se


exercitau de Tigani ; desrobirea lor era dar
combatuta de trebuintele zilnice i casnice
ale vietii familiilor ; de aceea emanciparea
nu s'a putut face decat treptat i sub doul
domnii, atat in Moldova cat i in Muntenia.
Intaia lovire care s'a dat sclaviei a fost
legea emanciparii Tiganilor Statului i a
manastirilor. Desrobirea s'a facut mai intai
in Moldova de catre Domnul Mihail Sturdza

prin doua legi din 31 Ianuarie 1844, iar


in Tara Romaneasca de catre Domnul Alexandru Ghica prin o lege din 1845.
Aceasta emancipare, de1 partiala, era
hotaritoare i pentru emanciparea Tiganilor particulari ramai Inca in sclavie. Toate
www.dacoromanica.ro

'26

M. KOGILNICEANt1

mintile prevazatoare au Intel& ca ora stergerii sclaviei de pe paniantul romanesc sosise sit c desrobifca Tiganilor particulari

nu mai era cleat o cestiune de timp. Un


strigat de bucurie a isbucnit in inima tuturor oamenilor luminati. Ochii atat ai
emancipatilor cat si ai acelora retinuti Inca
in fiarele sclaviei; dar insufletiti de o dreapta

speranta, au varsat siroaie de lacrimi, Si


numele emancipatorilor Mihail Sturdza si
Alexandru Ghia, multi ani au rasunat sub
bolta cereasca. Noi tinerii din Moldova,
vorbesc numai de acei cu cari impreuna
uitarAm in acea zi lupta inam lucrat,
versunata ce faceam guvernului lui Mihail

Sturdza, pentru abuzurile sale, pentru lipsa


mai ales de orice juatitie in tara ; ne-am
adunat plini de entuziasm hotarind si hotoriti de a arath Domnului ca in fata unui

act mare, junimea romana tia gandi si


lucra inalt si bine ! 0 deputatiune de tineri, intre cari se aflau Costache Negri,

Vasile Alecsandri, Costache Rola, D. Rallet,

P. Mavrogheni si alti atati si a carei orator


fusei ales eu, se prezenta Domnului spre
a-i exprima recunostinta tinerei generatiuni.
Mihail Sturdza in acea zi i-a adus aminte

ca si el a fost Mar si cl era omul cel

mai luminat al tarii ; el ne exprima recu-

nostiinta sa, declarand a in noi vedea


www.dacoromanica.ro

DESROBIREA TIGANILQR

27

viitorul Orli, cl noug apartinea de a face


din Moldova i Valachia o tara civilizatA
i o societate europeang, i a stgruintele
lui erau de a ne preggti acest viitor. Foaia
i literard, redactatA de mine,
tiintific
tipAri un numAr extraordinar din 6 Februa-

rie 1844, in coloare verde, coloarea sperantei, in care in prozA i in versuri se


calla marea reformg.
Tiganii particulari, cu toatl lovirea data
sclaviei, au mai urmat a-i purta lanturile,
de1 mult uurate prin ideile noui 1 prin
imblanzirea moravurilor, pang la caderea
Domnilor reglementari in 1848. In Bucureti, prin marea proclamatiune revolutionarl din II Iunie 1848, Tiganii auzirg cuvantul armonios al libertatii, ei deveniau
cetAteni liberi ; iatA ce se zicea in acea
proclamatiune : ,Poporul roman leapAdA
de pe sine neomenia i ruinea de a tinea
robi, i declarA libertatea tiganilor particulari. Cei ce au suferit panA acum ruinea

pacatului de a ave robi, sunt iertati de


poporul roman ; iar Patria, ca o mumg bung,

din vistieria sa va despAgubi pe oricine


va reclama cA, a avut pagubl din aceastA
fapta cretineascA".

Dar curand revolutiunea, mgreata revolutiune, toate marile reforme, furl cAlcate
www.dacoromanica.ro

28

M. KOGAINICEANU

i sdrobite prin potcoavele cailor armatelor cotropitoare, 1 nenorocitii emanci-

pati fura din nou lantuiti ; dar samanta


era aruncata i curand ea trebui sa-i
poarte roadele sale. Tangra generatiune
a Moldovei nu inc-eta a cere desrobirea
robilor particulari, atat in tail cat i prin
felurite brouri ce le puublica in straina-

tate ; a de exemplu, intre altii, Alexandru Papadopol Calimach scria, la 1855,


pentru emanciparea Tiganilor articolele
sale, publicate in Iai in Foiletonul Zimbrului din Februarie 1856 : cUn popor care
pastreaza robia, scrie el, merita sa fie aezat in randul popoarelor osandite !,
Domnul Grigorie Ghica al Moldovei, innairite de a depune franele guvernului, dupa

dispozitiunile tractatului dela Paris, vrol


incoroneze domnia prin acte mari.
Intre acestea figura i ultima lovire data
sclaviei, desrobirea Tiganilor particulari,
Consilierii tronului, minitrii, erau luati
dintre tineri, din pleiada acelora cari din
sA-i

Unire i democratizarea tarilor romane facusera. programa vietii lor. Ministru de


finante era Petru Mavrogheni; el i eu fu-

ram insarcinati de Domn cu redactiunea


proectului de lege ; el RI votat, putern zice,

in unanimitate i cu entusiasm de catre


Divanul ad-hoc, care pe atunci, in urma
www.dacoromanica.ro

29

DESROBIREA TIGANILOR

tractatului nefast dela Balta-Liman, devenise simulacrul Adunarilor legiuitoare desfiintate in 1848.
Entuziasmul Divanului ad-hoc era numai

inainte-mergatorul entusiasmului general


ce pe atunci insufla toata. Romania pentru
viitoarea sa renastere. Dovada sutele de
proprietari cari au respins orice despagubire acordata lor de legiuirea emancipatoare. Numele acestora au fost publicate
i apartine iubitului nostru coleg, zelosul
nostru cercetator i colectionator, D-nu
Dimitrie Sturdza, 0, ne improspteze mernoriei i istoriei contimporane numele
acelora cari, prin o generoasa renuntare,
au expiat pacatele lor i ale parintilor lor

de a fi fost ani lungi stdpani pe sufletb

de Tigani.
Cu o mica mandrie de moldovean, sa-mi
fie permis de a spune ca atat legea privitoare la emaniciparea Tiganilor mantisti-

reti i ai Statului cat i acea privitoare


la emaniciparea Tiganilor particulari s'a

votat mai intaiu in Moldova ; i anume cea

dintaiu in Iai in 31 Ianuarie 1844, iar in


Bucureti in 1847 ; cea de a doua in Iai
la 10 Decembrie 1855, i in Bucureti la
8 Februarie 1856.

Reforma emanicipatrice a avut in curand


efectele sale salutare : Mara. de Tiganii
www.dacoromanica.ro

30

M. KOGXLNICEANU

laiei, cari Inca traiesc in parte sub atra,

i gall de ursari, cari fac Inca meseria

de a domestici fiarele salbatice, dar totui


se dau lucrului parnantului, mai toti astazi
din celelalte clase de Tigani s'au contopit
in massa natiunii i ei nu se mai cunosc

deck prin fata lor smolita i aziatica i

prin vivacitatea imaginatiunii lor ; altmintrelea noi ii gasim in toate clasele scietatii noastre.
Dei dela proclamarea emanicipatiunii
nu sunt Inca indepliniti 50 de ani, Tiganii
ne-au dat industriai, artiti, ofiteri distini,
buni administratori, medici .i chiar oratori
parlamentari.
Ma opresc ad.
Sunt sigur ca pArintii notri, daca s'ar
scuba din mormant, vazand progresele ce
au facut sufletele tiganeti emanicipate de

danii, nu s'ar di de reforma umanitara


proclamata de ei.

www.dacoromanica.ro
Ads

Oborirea pronomiilor i privilegiilor

de nastere si de casta si proclamarea


egalitatii politice i civile pentru tati
fiii Romaniei.

Sclavia neagra s'a desfiintat este acum


aproape de jumatate de secol, sclavia alba
- insa a mai durat Inca zecimi de ani ; ea

nu a luat sfarsit deck la 1864.

Dar inainte de a desveli contemporanilor


mei luptele 8i impotrivirile la cari a luat

parte generatiunea mea, pana ce prin taierea nodului gordian am putut, in fine,

intemeia si in Romania brate libere i proprietate liberet, sa-mi fie iertat de a ma


ocupa de o alta data nu mai .putin memorabila, de o reforma nu mai putin insemnata in istoria civilizatiunii Romaniei ; voesc

a va vorbi de ziva din 29 Octomvrie; cand

de asemenea cu ziva de 4 August 1789,


zi memorabila in istoria Frantei, am prowww.dacoromanica.ro

82

1W. kcidLACEANtt

clamat in Romania desfiintarea privilegiilor


de natere i de c4sta, desfiintarea prono-

rniilor boerefti. i inlocuirea lor prin egalitate politica


nilor.

civila a tuturor Roma-

Suntem prea aproape de epoca marei


reforme, pentru ca chiar anal-a generatiune de astazi sa nu cunoasca cel putin

in trasaturi generale constitutiunea de privilegiuri i deosebirea de clase care functiona in Romania inaintea anului 1857.

Dup legea veche a tarn in adevr fiecare Roman putea deveni boer, dar incet
incet se cred in Wile romane un patriciat,
o aristocratic sui generis, care isi calla
din ce in ce mai mult asimilarea cu nobilimea din Wile vecine, Ungaria i Polonia. Ocarmuirea Orli se incredinta, pot
zice, numai unui numar restrans de familii
boereti, cari, or se trageau din persoane
ce purta rangurile de protipendadd, or Inii era investiti cu aceste ranguri
Sub numele de Protipendadd se intelegeau
cele intai cinci ranguri din Archondologia
boereasca, adica : Marele Ban, Marele Lo-

goat, Marele Vornic, Marele Vistiar i


Marele Spatar in Muntenia ; Marele Logoat, Marele Vornic, Marele Vistiar, Marele Hatman i Marele Postelnic, in Mo/www.dacoromanica.ro

StERCEREA PAMLEMILtirt ttOIEREPI

88

dova. Acetia constituiau consiliul ocarmuitor ; ei aveau apoi fiecare departamentul

sau, deosebit mai compunea apoi i divanul judecator in ultima instanta. Celelalte
trepte boereti compuneau boerii de starea
a doua ; acetia ocupau serviciile de a doua
mama, dar rareori puteau s ajunga la treapta

de consilieri ai Domnului sau de judeca-

tori divaniti.
Regulamentul Organic desfiintase de jure

aceasta deosebire, insa de fapt ea tot se


mention, i mai ales in Moldova.

Boierii mari i mici erau apoi scutiti de


plata tuturor darilor, atat pentru persoana
lor cat i pentru imobilele lor ; mai aveau
dreptul de a scuti de darile publice un numar de contribuabili, acetia sub nume de
scutelnici- , cpos1unici, chrisovoliti ,
etc. Privilegiile lor nu se opreau aci : multi
din ei aveau dreptul de a primi dela ocnele
Statului cantitati mari de sare, altii avdau
drepturi de a scuti de plata vamii obiectele ce aduceau din strainatate pentru trebuinta lor. M'a intinde prea departe daca
a enumera cu deamanuntul toate privilegiile, favorurile, scutirile, de cari se bucurau clasele boereti.

Rareori un plebeian putea sa strabata

zidurile cetatii in care sta inchisa boerimea


www.dacoromanica.ro

g4

M. iCOGILNICEANt.1

Moldovei vi a tarii Romaneti. In Muntenia

o singura data un Vilara, fiu de simplu

negustor, a putut strabate incinta de fer a


aristocratiei i a ajunge Vistiar Mare ; in

Moldova cu greu am putea gdsi un al

doilea caz ; caci in fapt mai mult deck in-

drept puterea boerimii era mai mare in

Moldova. Un om din popor, un negustori


orcat de bogat ar fi fost, cu greu s'ar fi
putut pune in fata Unui boer, chiar cu ocaziunea in licitatie a veniturilor Statului sau
a bunurilor manAstireti.

In Domnia lui Mihail Sturdza, in tineretele mele, am vazut la mai multe licitatiuni cum boierii impartiti pe judete luau,
.

fr concurenta, moiile manastireti i apoi

cu preturi indoite le subarendau la acei

c'ari din agricultura ii faceau meseria vietii

lor. Mi se pare a i in Tara Romaneasca


lucrurile se petreceau cam tot aa. ; cel
putin i astazi se citeazd numele catorva
.

boeri, Cari,_ chiar pe timpul Domnilor Ale-

xandru Ghica i Bibescu, ii asigurasera


monopolul luarii in arena. a moiilor Statului i a manstirilor. Aceasta era banda
neagra boereascg, care, cand privilegiile
boereti au fost oborite, a fost inlocuita
prin banda neagra plebeiand, fara concursul

careia mai pana in zilele noastre la licita-

tiile publice nu se putea lua o singura


movie in arenda.
www.dacoromanica.ro

VERGEREA. PRIVILEGIILOR BOlEREpq


,

35

Dupa ce tinerimea romna incep a se


adaph de ideile egalitare i civilizatrice
ale marei revolutiuni franceze, aceasta

stare de lucruri nu mai put dura. and

in Bucureti revolutiunea dela 1848 puse


sfttrit domniei lui G. Bibescu, unul din

articolii manifestului guvernului provizoriu


declara. : cEgalitatea drepturilor politice i

contributiunea generala la darile i sarccinile Statului,, precum tot acest mare

act declara emanciparea clacailor, facuti


prdpri2tari prin despagubire, i desrobirea
Tiganilor iari prin despagubire. Dar marea
rePorma fu indbuita odata cu inabuirea
revolutiunii, i regimul de privilegii, de
scutiri, de favoruri redeveni o stare legala
in Principate odata cu ornduirea Domnilor
timpurari, numiti de Poarta i de Rusia, in
conformitate cu conventiunea dela BaltaLiman.

Insa acest arbor secular al privilegiilor


ii permise o lovitura de moarte dupa care
nu se mai putu indrepth. Arborele desra.

dacinat trebui sa cada, i el cave prin


votul dat de Adunarea-muma in ziva de
29 Octornvrie 1857, care apoi fu ratificat
de Europa intreaga prin art. 46 al Conventiunii dela Paris. Notul din 29 Octomvrie 1857 are o prea mare importanta in
istoria civilizatiunii moderne a Romniei,
www.dacoromanica.ro

aalr'

36

M. KOG XLNICEANU

ziva in care g'a dat acest vot ocupA un


loc prea mare in vieata batranei genera.

tiuni care a aternut bazele renaterii Romaniei,


pentru ca O. nu am de placuta
datorie de a improspgta tinerei generatiuni
memorabilul vot dat in uftanirnitate i cuprinzand pe Inii reprezentantii regimului
privilegiilor, vot care a dernocratizat deapururea societatea romand.
$i aicea cateva cuvinte spre a explica
cum acest vot s'a dat de Adunarea-murng.
din Iai i nu de acea din Bucureti.
Congresul din Paris, Puterile, dupd propunerile Lordului Clarendon, a hotarit ca
populatiunile din Principatele Romane vor
fi consultate asupra viitoarei organizatiuni
a patriei lor, Un volum intreg n'ar ajunge
spre a descrie toate imprejurArile, greutatile i conflictele prin cari am trecut, pentru ca s ajungem a alegerea i convocarea
AdunArilor-mume din Iasi.

din Bucureti.

Nu voi indeplini aceastg. sarcinA astAzi ;


ea n'ar infr in marginile strimte ale unei
conferinte ; voi noth numai ca Adunarile-

mume de abia intrunite, au dat o directiune cu totul opus a. activitatii lor.


Adunarea din Bucureti s'a mArginit nu-

mai a se rosti in privinta organizatiunii


politice a tarilor romane, zicand ca principiu, i poate ca avea cuvant, c de vreme
www.dacoromanica.ro

TERGEREA PRIVILEGIILOR BOIERETI

37

ce Europa deja recunoscuse tarilor romane


deplina autonomie, apoi. Europa nu avea

misiune de a interveni in organizatiunea

dinauntru a statelor romane. Adunarea din


Bucureti proclama numai bazele organizatiunii politice, adica cunoscutele pe atunci
patru sau cinci puncte :
a) Autonomia Principatelor,
b) Unirea lor,
c) Un Principe strain in capul noului Stat,
d) Neutralitatea tarii i
e) Un guvern reprezentativ constitutional.
Aceste puncte, odata recunoscute de Europa, apartinea natiunei romane, din nou
convocata, a se rosti asupra tuturor chestiunilor privitoare la organizatiunea dinnauntru.
Adunarea-muma din Iai n'a urmat tot
aa. Noi, reprezentantii moldoveni, in privinta dorintelor noastre pentru organizatiunea politica a statului roman, am urmat
pe fratii notri reprezentantii Munteniei :
i noi am cerut recunoaterea autonomiei

tarii, unirea lor sub un Principe strain,


neutralitatea i regimul constitutional parlamentar ; dar n'am voit a ne opri ad. Fa-

cand rezervele noastre in privinta dreptului ce voia Europa asi insui, adica de
a interveni in organizatiunea dinauntru a
unei tari, a carei autonomie nu se pune in
www.dacoromanica.ro

38

M. KOGILNiCEANU

indoiala de nici o putere europeana, totui


am crezut c era bine i astazi recunosc
ca bine am facut s exprimam Europei
i chipul nostru de vedere in privinta reformelor dinauntru, adic cum intelegem

noi s facem din patria noastra un Stat

european, o societate europeana i democratica.

Dela intaiele noastre edinte, Adunarea


din Iai a facut un program despre deosebitele chestiuni asupra carora intelegeam

a ne rosti. Acest program coprinde un

plan intreg de reforme : organizatiunea politica, administrativa, financiara, drepturile


i indatoririle cetatenilor, reforma clerului,
desfiintarea clacii i erhanciparea proprie-

tatii i toate celelalte reforme cari bateau


la ua..

Noi ne ziceam, cu drept cuvant, a a


arata Europei dorintele noastre de a ne

europeniz patria, era a atrage simpatiile


i sprijinul marilor puteri i a insai opiniei publice din strainatate. Credeam c'am
nemerit urmand acest drum.
Comisiunea internationala compusa din
reprezentantii marilor Puteri, i intrunita
in Bucureti, i-a insuit mai toate dorintele exprimate de adunarea ad-hoc a Moldovei, i pe acestea i-a intemelat raportul
salt catre Congres. Pe dorintele Moldovei
www.dacoromanica.ro

FERGEREA PRIVILEGIILOR BOIEREFf

39

s'a intemeiat si Europa in elaborarea i


incheierea Conventiunii dela Paris, care,
coprinzand solutiunile rostite de noi Mol-

dovenii, ne-a fost octroiata i a si fost


primita de noi ca-o adevgratA Constitutiune

pand la inlocuirea ei prin Statutul din 2

Maiu 1864 i prin Constitutiunea noastrA


nationalg din 1866.

In adunarea noastrA ad-hoc, punctele


principale ale reformelor furl incredintate
spre studiare la deosebite comisiuni randuite din sanul Adungrii. Statornicirea
drepturilor politice ale Romanilor fu incredintat g. unei comisiuni compusg din Mihai
Kogglniceanu Vasile Malinescu, Costache
Rola, D. Miciescu, I. Fotea, D. Cozadini qi
I. Chrisanti. Raportor era numit repauzatul
Vasile Malinescu.
In ziva de 29 OctomVrie 1857, Vasile
MAlinescu ceti raportul sau asupra punctului al vn-lea, atingator de egalitatea inaintea
legii, accesibilitatea tuturor Romanilor la
toate functiunile Statului, aezarea dreapta
1 generala a contributiunilor, supunerea
tuturor la conscriptiunea militarg..

Proiectul de incheiere a fost modificat


prin cateva amendamente in considerante
propuse de Dimitrie Rallet ; apoi Adunarea,

prin sculare i edere, a adoptat in unaniwww.dacoromanica.ro

40

M. KOGALNICEANU

mitate i cu aclamatie desfiintarea privilegiilor de clase.


Vice-Preediritele Constantin Negri, felicitand adunarea pentru votul ei, a adlogat
cd abnegatia vechilor clase privilegiate arata'
patriotismul care insufld adunarea, caci era

un act ce avea a fi pretuit nu numai de

natie, dar i de Europa i de istorie.


Actul votat, care abate un arbore secular, este prea important spre a nu-1 reproduce impreuna cu subscrierile cetatenilor cari au dat tarn organizatiunea democratica de azi. II reproduc aci intreg,
precum el este publicat in No. 7 al Buretinului fedintelor, Adandrii ad-hoc a Moldovei :

AstAzi, anul una mie opt sute cincizeci


i apte luna Octomvrie in douazeci i
noua zife ;

tLuand aminte cd legile unui Stat sunt


sufletul sau, ca dela principiile care pre-

domnesc la alcatuirea legilor atarn vieata,


puterea i propafrea natiilor ;

(Luand aminte c. singurul mijloc de a

vindeca ranile de care patimete astazi tara

este aezarea unor legiuiri intelepte, imbinand datinele vechi, trebuintele de laid
i cererile veacului ;
Luand aminte ca respectul catre legi
este cea intai condi tie a trainiciei lor.
www.dacoromanica.ro

FERGEREA PHI VILEGII LOR. BOIEREFI

.41

Ca o lege atunci poate fi mai respectata, cand ieita din sanul natiei va avea
deopotriva pentru toti aceea masura ;

(Ca dreptatea cere dar ca toti s

fie

egali dinaintea legii ;


tLuand aminte ca cea mai sfanta datorie
a fiecarui este de a contribui la sustinerea
statului,
(Ca dupa datinele vechi nimeni nu era
scutit dela nici o indatorire catre stat,
CA boierimea abia la 1737, prin chrisovul Domnului Mavrocordat, pentru intaia

oara s'a scutit de dajdie i de alte dari


catre visterie,
iCa, in urma, sprijinind sarcinile statului

mai mult numai asupra unor clase, s'au

facut impovaratoare pentru ele ;


tLuand aminte ca dela dreapta cumpanita aezare i repartitie a contributiilor

atarna nu numai prosperitatea materiala


a unei .tari, dar in parte chiar i propairea ei morala i intelectuala,
(Ca cu dreptul este, ca in masura cum
garanteaza statul la toti deopotriva toate
foloasele i indemnarile, de asemenea cu

toti sa se supuie darilor in proportia averii


lor fara deosebire ;

tLuand aminte ca darea oamenilor la


oaste este o indatorire pentru paza tarii,
i siguranta fiecaruia cetatean,

www.dacoromanica.ro

42

M. KOGXLNiCEANU

(Ca', precum oastea este menit a apara


patria comuna, datori sunt cu toti deopotriva i fr deosebire, sa se supuie la
conscriptia militara ;

(Luand aminte iari ca eficacitatea legilor atarna dela stricta lor punere in .
lucrare,

(Ca meritul singur fr nici un fel de


alta consideratie sau distinctie, trebue in
viitor sa fie un titlu indestulator pentru a
putea ajunge la toate functiunile statului,
cCa aceast putinta trebue a se recu-

noate fiecaruia,
(anumai prin legiuiri intelepte i drepte,

natia romana poate inainta pe calea propa,i ri i ;

(Luand in privire, in sfarsit, c privelegiile de clase trebue a fi desfiintate ;


(Adunarea ad-hoc a Moldovei dorete
a se adopt& la viitoarea reorganizatie ca
principii fundamentale :
ci. Privilegiile de clase vor fi desfiintate
in Romania,
(II. Egalitatea tuturor Romanilor inaintea
legii,

cIII. Aezarea dreapta i generala a


contributiilor in proportie cu averea fie-

caruia fara deosebire,

(IV. Supunerea tuturor la conscriptia

militara,

www.dacoromanica.ro

TERGEREA PRIVILEMILOR BOIEREFI

43

V. Accesibilitatea pentru toti Romnii


la functiunile Statului.
VoteazA pentru saptezeci i trei membri,
-i anume D-nii : P. Sf. Sa Episcopul Nectarie Hermeziu, P. Sf. Sa Episcopul Filaret
Scriban, P. Sf. Sa Episcopul Calinic Miclescu, Precuviosia Sa Archimandritul Neofit Scriban, Preacuviosia Sa Archimandritul
Melchisedec, Sf. Sa Economul Dimitrie
Matcas, Dimitrie Miclescu, Constantin BA-

dark., MmHg. Balan, Dr. A. FAtu, Dimi-

trie Cozadin, Vasile MAlinescu, Mihai KogAlniceanu, Iancu Docan, Gheorghie Masian, Dr. C. Varnav, Dimitrie Savin, Ni-

culae CananAu, *tefan Cahn, Simion Stanciu, Sebastian Canarth, Alecu Jianu, Cons-

tantin Mortun, Gheorghe Varlan, Teodor.

sin Pavel, Dimitrie Grigoriu, Grigorie Bals,


Michail Jora, Constantin Ostahi, Dimitrie
Gheorghiadi, Gheorghe Sturdza, Constantin
Sturdza, Gregorie Varnav, lancu Levarda,

Constantin Roset, Dimitrie Krakte, Ion a


Babei, Petru Braescu Ion Roata, Vasile
Sturdza, Alecu Teriachiu, Ionita Hrisanti,
Vasile Balais, Constantin Iacovaki, Lascar
Catargiu, Iancu Fotea, RAducanu Sava,
Alecu Cuza, Grigorie Sutu, Manolaki Costaki, Vasile Stan, Dr. Costin, Niculae Carp
Constantin Sturdza (Vaslui),. Ion Olariu,

Dimitrie Ghidionescu, N. Catargiu,Nicolae,.

www.dacoromanica.ro

44

M. KOGILNICEANU

Bosie, Pandelachi Croitoriu, Nicolae Iamandi, Lazar Galiardi, Iancu Cantacuzin,


Grigorie Costaki, Constantin tiun, Ion
Roca, Timofti Sacalov, Dimitrie Ralet,
Constantin Hurmuzaki, Petru Mavrogheni,
Anastasie Panu, Constantin Rola i Constantin Negre.
.

dar contra nu a fost nimenea. S'a abtinut de a vot D. Dimitrie Romov. N'au
fost fatg la votare Ina It Preasfintia Sa Mitropolitul i D-nii Iordachi Pruncu Vasiliu
Nicolau.

(Conform 79 din Regulamentul Adunrii, D. vice-prezidentul declard a Adunarea a incuviintab.


Sancitiunea acestui vot a dat-o Europa
mai cu deosebire prin articolul 46 al Conventiunii din Paris.
Natiunea intreagg a acceptat marea re.

forma, i fiecare, foti Domni, boieri mari,

boieri mici, trepte privilegiate, au primit


reforma egalitarg, lepdgnd chiar fart legi
speciale tot ce deriv din vechiul regim,
tot ce semIn chiar cu vechiul regim. AO,
fart chiar lege specialg, boierii s'au desbracat de titlurile bizantine, cari formau
Archondologia rornng i s'au supus la darile generale cgtre Stat.

Pentru istorie voi aminti cg numai doi

boieri, foti privilegiati, s'au al-Mat impotri-

www.dacoromanica.ro

rERGEREA PRIVILEGIILOR ROTERqTI

45

vitor marei reforme : in Moldova repausatul Vornic Iordache Beldiman s'a refuzat
de a plAti contributiunea personald, lg.sand

de a i se implini aciula pentru acoperirea


acestei dAri ; in Tara Romneascl singur
repauzatul loan Manu a urmat a subscrie
pan la moartea sa loan Manu, Mare
Vornic,.

www.dacoromanica.ro

IIL

Em a ni cip area taranilor.

Vin acum la ultima 1 marea reforma

operata de generatiunea mea : Desfiintarea


clacii, emaniciparea bratelor 1 deplina
improprietarire a taranilor pe pamanturile
muncite de ei.
A face istoricul chestiunii rurale in Virile romane este a scrie insgi istoria a

trei secole de impilari facute poporului


roman. Tomuri intregi ar trebui spre a

arata cum Domnii rornni veniti din Maramure i din Fagara spre a fonda statele romane, Moldova i Muntenia, au
gasit aceste tari nu pustiuri, ci locuite de
populatiuni sdravene, rnonae i libere ;
cum acestea in cursul veacurilor i sub
Domnii cei mai valoroi, drept rasplata a
lungilor lupte ce au sustinut pentru apgrarea i marirea marii moii, Patria, au fost
p,refacuti in robi, lipiti pitman tului sub nume

www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TX.RANILOR

47

de rumani i de vecini. Ca Omni blnzi


si rabdatori, acestia au rabdat munca si
iobagia, dar pururea, la ivirea oricarei inimi

de Domn mai bune, necontenit au sperat


si au cerut dreptate.
Eruditul nostru coleg, bunul meu arnic
Alexandru Papadopol-Calimach, a descris
dou zile din istoria secolului din urma,

cari, in bolta neagra a tiraniei si a cruzimei,


strllucesc ca singure dou stele, ca singure

doua puncte luminoase, zilele din 3 August 1746 si 6 Aprilie 1749 cand in Bucuresti si in Iasi, sub un Domn fanariot,
aduriarile cu sobor au desfiintat rumania
i vecinatatea.

Desrobirea de jure a taranilor romani


sa proclamat prin aceste doua acte memorabile. Insa rumdnii i vecinii au conti-

nuat de a mai fi priviti ca Tiganii, de a


mai fi vandiiti ca Tiganii, tatal la unul, mama

la altul, fiul la un al treilea i fiica la un


al patrulea cumparator ; dar taranii, desi
decretati slobozi tot au ramas lipiti pa.

mantului, continuand a munci tot anul fara


mill i crutare mosiile boieresti si mamastiresti.

In tot secolul al xvm-lea Statul, luand


in privire ca numai taranimea plata dad,
c numai taranimea purta toate sarcinele
publice ; vazand saracia i apoi chiar fuwww.dacoromanica.ro

48

M. KOG X LNICEA NU

girea peste hotare a populatiunii rurale,

se incearc a regula aceastA muncg, a pune

cap nesatului proprietarilor de mosii.


0 literaturg intreagg formeazg urbariile,
ponturile i asezAtranturile pentru determinarea muncii, dar vreo prefacere mare
nu se opera cu toata protectiunea Domnilor i ingrijirea visternicilor de a imbunttI soarta materiei impozabile, singura
care era chematg a umplea lada vistieriei.

Porta lucrurilor era mai puternicg deck


chiar legiuirile domnesti.

Taranul era singurul factor, singurul

venit al boierului ; si nu trebue s ne miram de aceasta, dacg chiar dupg promulgarea art. 46 din Conventiunea dela Paris,

care rostia a se va proceda fgr intarziere la reviziunea legii care reguleazg

relatiile dintre proprietarii de mosii si cultivatorii de pgmant, in vedere de a imbungati soarta acestor din urmg, in anul
-1862, in plin parlament, intgiul Prim-Ministru al Romniei-Unite proclama tristul
si durerosul adevAr c bratele tgranului
constituiau capitalul proprietarilor.

Ce reformg, ce usurare se putea face


and Domnii aveau dinaintea lor pilda

mortii silnice a bgtrnului Grigorie Ghica


Moldoveanul, azut victimg, nu atat a Trotestului sgu patriotic contra lugrii Bucowww.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TX.RANILOR

49

vinei, cat a plangerilor i intrigilor boierilor catre Poarth, pentruca Domnul patriot uurase conditiunea muncitorilor de
pAmant, reguland i marginind munca lor
la 12 zile in cursul unui an.
Ins este cu neputinta de a ma intinde
asupra chestiunii rurale in trecut ; voi atinge

numai faptele petrecute in timpurile generatiunii mele, acele fapte la cari am asistat
sau ca spectator sau ca impreuna. faptuitor.
Ideile de emanciparea taranilor romani
nu le-am avut numai eu, culese in timpul
vietii mele de student la Universitatea din
Berlin ; le-au avut toti junii mei contemporani, fie ca. ei s'au adaptat la sorgintea
civilizatiunii germane, fie ca ei s'au nutrit
de civilizatiunea franceza. Toti cati ne-am

intors in tard din colile straine, ne-am


dat de misiune : desrobirea taranilor de
lanturile iobagiei, a pontului i a clacei ;
constituirea proprietatii mari i mici ca

proprietate liberA i absoluta, ca proprietatea occidentala. De aceea oricand in tara


sau in straintate junimea romana in adu:ladle sale, a fost chernata a se rosti despre reformele cari trebuiau- a se introduce
in Romania, intaia reformA, care prima
pe toate celelalte, era emanciparea taxani lor.

La 1840 tinerii romni din Paris tinura


www.dacoromanica.ro

50

M. KOGXLN10EANU

o intrunire in care Costache Negri pro.

clama necesitatea improprietririi taranilor,


ca o reforma de care atarna insusi viitorul
Statului Roman. In 1846 Nicolae Balcescu
a publicat in Magazinul istoric) lucrarea
sa asupra starii sociale a muncitorului plugar in statele romane, in care fiecare fraza

este un strigat la cer in favoarea nenorocitilor asupriti. Astazi Inca aceasta lucrare
este pledoierul cel mai elocuent si cel mai
veridic in favoarea marei reforme, care de
abia s'a putut savarsi in 1864. Cuvintele
lui Balcescu in curand aveau s puna ches-

tiunea la ordinea zilei. Toate spiritele luminate, toate inimile fierbinti Ii insusira
solutiunea chestiunii ca un tel nobil al activitatii vietii lor.
Doi ani in urma, in 1848, revolutiunea
din Bucuresti, prin proclamatia sa, adresa
urmatoarele frumoase cuvinte in favoarea
taranimii romane :
cPoporul ioman imparte dreptatea deopotriva la toti, i dreptatea o da pentru

toti si mai vartos pentru cei saraci. Sa-

racii, satenii, plugarii, hrnitorii oraselor,


fiii patriei cei adevarati, ce au fost defaimati atat in delung cu numele glorios de
Rumdn, ce au purtat toate greutatile tarii
.

prin munca lor de atatea veacuri, au lucrat moiile i le-au imbunatatit, au lirawww.dacoromanica.ro

EMANcIPAITEA TXRAN1L0R

51

nit pe strgrrioii proprietarilor, pe moii


lor, pe parintii lor, pe aceti proprietari
'MOO, ci au drept inaintea generozitatii
proprietarilor, inaintea dreptatii patriei,

Ii cer o particica de pamant indestula

pentru hrana familiei i vitelor sale, particica- rascumparata de atatea veacuri cu


sudorile lor. Ei o cer i Patria le-o da,
i Patria iara ca o mama buna ci dreapta
va despagubi pe fiecare proprietar de mica

particica ce o va d saracului ce nu are


pamantul sau, dupa strigarea dreptatii,

dupa. glasul Evangheliei, dupa inima cea

frumoasa a Romanilor, in care au aflat

parte strainii in totdeauna necum fratii lor,


hranitorii lor, taria lor cea adevarata. Claca
dar i acea infanta iobagie se desfiinteaza ;
steanul farg pdmant se face proprietar i
tarie neinvinsa celor mai avuti in folosul
tuturor i in paguba nimului ; visteria va
.despagubi pe toti !)

In Moldova junimea refugiata la Cer-

nauti, formula i ea programul sau politic,


economic i social sub titlul de (Dorintele
partidului national din Moldova). Redactiunea mi-a fost incredintata mie, carele am
ki publicat acest act intr'o brosura tiparita
in Cernauti. Iata punctull priv;tor la chestiunea taraneasca, cum se zicea pe atunci :
(Art. V. -- A se obori boierescul i a se face
www.dacoromanica.ro

52

M. KOGXLDIICEANU

proprietari pe toti gospodarii sateni, dandu-se insa o dreapta despagubire vechilor


stapani ai pamantului ; aceasta despagubire
i modul ei se vor hotari de cea intaia
obteasca adunare
Pe urma urmeaza,
dupd acest punct, o lunga expunere a mo-

tivelor legale i ale necesitatifor economice


cari reclamau aceasta reforma. Aceasta re-

forma a ramas numai ca o profesiune de


credinta a viitorului pentru partidul national ; realizarea reformei a fost insa statornic urmarita de propuitorii ei in toate

ocaziunile i in curs de 16 ani, pand la 1864.

Nu a fost tot aa in Tara Romaneasca.

Inda dupa proclamarea guvernului provizoriu, s'a oranduit o comisiune compusa


de reprezentanti "ai proprietarilor mari i
de deputati sateni ca sa aesbata amanuntele reformei i despagubirea cuvenita proprietarilor ; vice-preedinte acestei comi-

siuni era batranul loan Ionescu, fratele

iubitului nostru coleg Nicolae Ionescu, i


care astazi ii petrece adancile sale batranete la proprietatea sa Bradul din judetul
Roman.
Desbaterile acestei comisiuni publicate in

cPruncul Roman', sunt foarte instructive;


i sunt dator a recunoate c partea frumoas i serioasa a desbaterilor nu au facut-o proprietarii reprezentati prin d-nii
www.dacoromanica.ro

.,

EMANCIPAREA TX RANILOR

53

Lens, Robescu si Lahovari (nu li se spun


prenumele in protocoale). Preotul Neagu,

deputatii sateni Bada, Ene Cojocaru i


Scurtulescu, se deosebesc din contra prin
seriozitatea cuvantului, temeinicia argumentelor i chiar elocinta cu care au aparat

cauza taraneasca. Un singur cuvant n'a

fost rostit propuind luarea pamanturilor lucrate de tarani fara o deplina despagubire.
La intrebarea facuta de reprezentantii
proprietarilor : cu ce taranii, saraci cum
sunt, vor puteh despagubi pe proprietari ?
.

Deputatii tarani, ridicand bratele lor inegrite de arita soarelui i pline de ranile
muncii silnice, le-au raspuns : Cu aceste
brate robite, noi am muncit veacuri i am
purtat toate cheltuelele stapanilor de moii ;

libere, bratele noastre vor munci indoit i


fiti siguri ca nu va vom lash pagubai de
ce dreptatea tarii va hotari sa va platens.
Acest limbagiu in gura taranilor, in loc de
a liniti, intarita reactiunea. Strigatele lor

din zi in zi se ridicau mai tare, ele ii

gasira un vinovat rasunet in tabara dumanilor micarii nationale, incurajati i

prin tirea a armatele turceasca i ru-

seasca se apropie de hotarele Romaniei.


Locotenenta Domneasca slabi inaintea
acestei reactiuni, si prin decretul sau purtand numele lui Tell, Eliad i N. Golescu,
www.dacoromanica.ro

54

M. KOGILNICEANU

cu data de 19 August 1848, ea suspenda


edintele comisiunii sau, mai drept vorbind,
desfiinta inAi comisiunea. Locotenenta

merse mai departe : ea ordonl chiar pe


cale executivl indatorirea sAtenilor de a
face arlturile de toamnl !

Negreit c aceastl mAsurA era de naturd


a agita populatiunile rurale i a le face a-i
pierde increderea in hotAririle Locotenentei

Domneti, hotAriri cari purtau titlul de

Dreptate -i Fratie i erau acute In numele


poporului roman. Locotenentii princiari se

silirl a liniti spiritele prin o noul proclamatiune ce o am sub ochi. Ea este datatA
din 6 Septemvrie 1848 i se silete a gAsi
o scuzA a mAsurilor silnice decretate mai

inainte in contra proclamatiunii din I


Iunie, luand ca pretext el cele mai multe

moii din Tara Romaneascl fiind date cu


arena., conctraciii ar incerca pagube i ar
alerga la pretentii neprecurmate. Acestea
fiind euvintele, zice decretul, ce au silit pe
guvern la luarea mAsurilor poruncite pand
astAzi, Locotenenta socotete ing de netAgAduitA datorie a sa de a da in cunotinta tarii, el incl. dela ii Iunie articolul
13 al proclamatiei este consfintit 1 clAcaii

vor fi scutiti i liberi de clacl, de ioblgie,


de ziva de plug i de carul de lemne, fAr
a mai putea nici o sill a-i mai intoarce la
aceste indatoriri asupritoare.
www.dacoromanica.ro

ENANCIPAREA TARANILOR

55

Dumnezeu s. aleaga din aceste decrete


contrazicatoare !
Guvernul provizoriu din Bucureti recule)

dinaintea invaziunii armatelor turceti i

ruseti.
Revolutiunea a fost inabuitri, i cu dansa
inAbuite au fost toate reformele proiectate.

Nufnai generosul sange al pompierilor eroi

varsat in dealul Spirei, a salvat onoarea


Patriei in doliu. Dupa aceea jugul secular
s'a reintemeiat mai tare i mai crud asupra
grumazilor bietilor tarani i aceasta sub
protectiunea baionetelor straine.
Se subscrise Conventiunea dela BaltaLiman. AdunArile legiuitoare se suspendarA i, in locul Domnilor alei de tail i
pe vie*, se numira in Constantinopol,
cu aprobatiunea Rusiei, doi Domni numai
pe apte ani Barbu Stirbei in Bucureti
i Grigorie Ghica in Iai. In acele zile de
restrite, Provedinta dada insa taranilor o
mangaiere prin calitatile Domnilor noi
numiti. Barbu Stirbei era un bun i intelept administrator i Grigorie Ghica era un
bun patriot, o inima generoasa aprinsa de
iubrrea poporului sAu.

DupA, dispozitiunile luate de Curtile su.

I) dete indarat.

www.dacoromanica.ro

56

M. ICOGXLNICEAN13

zerane i protectrice, precum se zicea pe

atunci, Domnii numira doul comisiuni in-

sarcinate de a elabora noul proiecte de

reformare a relatiunilor dintre proprietarii


de moii 1 dintre cultivatorii de pamant.
Aceste proiecte, odat acute, ele furl in-

tarite printr'un hatierif al Sultanului i


publicate apoi de catre Domni in ambele
Principate.

Nouile legiuiri se resimtira de agitatiunea taraneasca.


rn Tara Romaneasca autorii micarii nationale proclamasera emanciparea taranilor
prin desfiintarea clacii i improprietarirea
lor ; aceast proclamatie devenise pentru

taranii munteni o evanghelie, o legenda.


Proprietarii, de alta parte, tagaduiau taranilor orice drept asupra moiilor. Voda
Stirbei, mare proprietar, introduse dar in
legiuirea sa acest din urm ordin de idei :
tagada taranului a orice drept asupra pamantului, chiar a acelor drepturi cari le
erau recunoscute de secoli, recunoscute,
in cele din urrna, chiar de Codul Caragea.
Taranii furA clasificati in noua legiuire
de simpli chiriafi. La fiecare apte ani

stapanii aveau drept de a izgoni de pe

movie prisosul populatiunii fara despagubire Chiar pentru casele i sadirile lor ;
mai rau decat in Turcia, decat in Dobrogea,
.

www.dacoromanica.ro
er;

57

EMANCIPAREA TARANILOR

unde, la intrarea lor, Romanii au gasit legea


otomana recunoscand ca proprietate millk,
adic proprietate absolutI, casa j sdirile
tAranilor, fie musulmani, fie crestini.
Insl aplicarea acestei levi .a gAsit o impotrivire hotAria, absoluti' din partea taranilor in toata Muntenia. Oameni de ordine
ca totdeauna, nerevoltandu-se nicgierea,
precum veacuri au Meat i parintii lor, tg-

arnii rezignati, dar spernd timpuri mai


bune drept singura impotrivire au stat cu
bratele incrucisate in loc de a le pune la
munca.

Aceastg atitudine feria. a dat de On-

dire si Domnului Vodg tirbei, bun administrator si mare gospodar, el intelese


toata gravitatea situatiunii, el Ms dar sA

se realizeze aceea-ce Insi legiuirea sa


zice, cg legiuirea avea de scop numai ajungerea la savarsire de alcatuire sau tocmeli

agricole de bunavoie sgvArsite intre proprietarii de mosii i intre cultivatorii de


pgmnt. i as se si intamplg : mai nicgeri
noua legiuire nu fu pusa in lucrare ; proprietarii se multumirg s li se de de catre
rani dijma din semanaturile acute de ei,
sg li se lucreze cateva pogoane ca rusfet
si s li se de cgte una sau dou podvezi;
iar mosia intreagg ramase in folosul Oranilor.

www.dacoromanica.ro

68

M. KOGALNICEANU

Aceasta reforma- era departe de principiul crearii micei proprietati, proprietatii


absolute i individuale urmarite de generatiunea progresista. Legea lui Voda $tirbei

crea un fel de comunism, care a ingreuiat


mult aplicarea legei rurale din 1864.
-

N'a fost tot aa cu noua legiuire din


Moldova.

Grigorie Ghica, .deabia instalat Domn,

ii forma noul sau minister din barbati


luati din partidul national sau partizani

ai nouelor reforme, i anume : Alexandru


Sturdza, preedinte de consiliu i mi-

nistru de interne, barbat carele, in calitate de vistier, sub Domnia lui Michail
Sturdza, s'a aratat pururea cu mare ingrijire pentru tarani ca materie impozabila ;
el lua de director pe Costache Rolla ;
Printul Gheorghe *utu h departamentul
de finance, avand ca director pe Joan Silion ; Alexandru Costache Sturdza, repauzatul nostru consul general la Salonic,

a fost numit postelnic, secretar de Stat ;


la departamentul justitiei, Petru RossetBalanescu, parintele lui Neculae RossetBalanescu, ministrul de externe sub Cuza-

Voda i care m'a ajutat mult la inlatu-

rarea piedicilor i intrigilor in contra decretarii i aplicarii legii rurale din 1864 ;
www.dacoromanica.ro
".

EMANCIPAREA TXRANILOR

59

Director al ministerulUi Justitiei a fost numit Dimitrie Rallet, acela carele in 1848 a

scris o intreaga literatura in contra regimului lui Mihail Sturdza i in deosebi


cPlutarchul Moldovei),; la hatmanie sau
ministerul de rasboiu a fost numit Teodor
Bal, zis tandrul i viitorul caimacan, dupa
retragerea din domnie a lui Grigorie Ghica,
la inceputul rasboiului turco-rusesc din

1854 ;la vornicia bisericeasca i epitropia


invtaturii publice, intr'alte cuvinte la ministerul cultelor i instructiunii publice, a
fost chemat Nicu Ghica Comneteanu,
var al Domnului, patriot inflacarat, spirit
inalt, partizan infocat al reformelor sociale,
i care intrunia in el toate calitatile bune,
Ora un singur defect, ale Ghiculetilor ;
ef politiei capitalei a fost numit Petru
Mavrogheni, viitorul i cel mai capabil
barbat de finante al Romaniei.

Cu un asemenea Domn ca Grigorie

Ghica Voda i cu aa minitri, noua lege

rurala nu putea sa fie deck o lege de

progres, deck o lege blanda parinteasca

pentru tarani. Noua legiuire consfinti drepturile seculare ale taranilor, hotari ca ogoarele taraneti O. fie alese i stalpite, taranii

sa nu poata fi stramutati din ele ; se desfiinta dijma i toate angariile lor. Munca
datorita catre stpanii de moii era bine
_

www.dacoromanica.ro
net,

60

M. KOGILNICEANU

determinata. Aceasta lege era inainte mergatoare i pregatitoare legii rurale din 1864.
Dac ea n'a produs efectele salutare cari
se ateptau de bunul Domnitor, cauza trebue autata in atotputernicia proprietarilor,
in slbiciunea guvernului, care, prin insai

instituirea sa, era provizoriu i, prin ur-

mare, fara. putere.


Iata in ce stare se gasia ajunsI chestiunea

ruralA, cand Tractatul de Paris decreta ca


populatiunile din Wile romane vor fi consultate, i cand in AdunArile-mume, taranii,

pontaii, clAcaii, iobagii, venira de luara


loz alaturea cu fotii Domni, cu boierii

stApani de moii, cu Episcopii i cu egumenii dela manastiri (i acetia erau sta.pani de moii 1 adesea mai impilatori pen-

tru tarani decal chiar boierii insarcinati cu


datorii i cu numeroasa. familie).
In adunarea din Iasi, cu deosebire de
cea din Bucureti, cum am aratat mai sus,
intre alte reforme de organizatie dinauntru,
a venit la ordinea zilei i chestia legii rurale.
Deputatii tarani, in numar de 14, au
venit in mijlocul nostru slabi, purtand pe
fruntea lor stigmatele muncii silite, si pot
zice chiar goi. De pudoare pentru straini

i pentru Adunarea in care ei intrau ca

reprezentanti a mai mult de un milion de


www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TARANILOR

61

impilati, Unionistii s'au grAbit a le inlesni


cumpArarea de haine noun.
TAranii moldoveni, in desbaterile Camerii

ca si fiii lor in cmpiile Bulgariei, au dovedit ca in vinele lor curge Inca sangele

Romani lot, cuc.eritorii lumii. Respectuosi,

dar fara injosire catre nobilii lor colegi i


stapani, insa 1inititi i fermi ei s'au aratat pururea demni chiar cand in fata li se
*tagaduiau drepturile, chiar cand li se imputa
lenea ca cauz a sArAciei lor ; ei in curand,

prin atitudinea lor, au ajuns a impune

stima chiar asupritorilor lor. Cu drept cu-

vant dar Ii s'a aplicat numirea de talpa

casei, numire care eu am scris-o sub fotografia reprezentand pe deputatii pont* i


pe care am trimis'o lui C. A. Rosetti. (Un
exemplar din aceasta fotografie se afla
Inc astazi expus A. in sala de conferinte a

Camerei noastre de deputati).


In marea lupta pentru Unirel deputatii
tarani au rezistat la toate incercarile de
coruptiune i prorhisiunile separatistilor ;
ei au stat credinciosi alAturea cu unionistii.
$i cand, in ziva de 7 Octomvrie 1857, in
a sapteq edinta, Adunarea ad-hoc a vo-

tat, afara de dou voturi, al logofatului


Alecu Bale si al locotiitorului Episcopului
de Roman Hermeziu, [propunerea pentru
Uniunea Principatelor prezentatA de mine
www.dacoromanica.ro

62

M. KOGX1NICEANU

i and votul s'a proclamat de Preedinte,


Joan Roatg, deputatul tgranilor din judetul

Putna, a exclamat in gura mare in numele celorlaiti deputati clg.cai : poi nu

ftim a uret, dar Dumnezeu gie a se inducer.

In ziva de 9 Noemvrie 1857, in a 16-a


edintg, a Adungrii, repauzatul Anastasie
Panu, a dat citire propunerii locuitorilor
pontasi exprimand dorintele tgranimii. Aceasta, propunere este una din pledoariile
cele mai elocinte in favoarea tgranilor ;
ea descrie cu litere de foc suferintele seculare ale mnncitorilor ; altmintrelea nu
contest nici un drept, nu cere nimic gratuit dela proprietari decat liberarea bratelor
prin rascumpgrarea boierescului (clgcei), i

prin urmare a ramanea in mama lor ca


proprietate absolutg plmantul cultivat de
ei in puterea legilor de pe atunci.
Acest act, o adevaratg, plangere a unui
intreg popor, ar trebui s fie citit i reprodus in intregimea lui ; totusi, in vederea scurtului limp ce-mi este dat, mg voiu
mgrgini a citi concluziunea lui ; iat-o :
Suspinul, durerea noastr de toate zilele, dorinta cea mai mare pentru care ne
rugam zi i noapte la Dumnezeu sg se indure, este aderea boierescului ; de aceea
vroim sg rgscumpArgm i toate acele cu
care suntem impovgrati care boierii de
www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TIBAMLOrt

63

moii. Vroim sa scapam, vroim s ne rascumparam de robia in care suntern; vroim

sa ne rascumparam sa nu mai fim ai nimnui, sa fim numai ai tarii i sa avem

i noi o tara ; am ingenuchiat, am imbrancit cu totii; cum suntem, nu o mai putem

duce indelung; nu voim sa jicnim drepturile nimanui, dar nici al nostru sa nu

se intunece.
Din buni i strabuni, noi am avut dreptul de a ne lucra parnantul trebuitor pentru hrana noastr i a vitelor noastre, fart
sa ne poata nimeni alunga de pe dansul...
cSa fie deci o adunare obteasca unde
sa avem i noi oarnenii notri ; sa se cearna
i sa se desbata drepturile boierilor i drepturile noastre, i ceea-ce o tara va gasi ca

suntem datori, cu sudorile noastre vom


plati. Omul, ca sa scape de robie i sa fie
stapan la casa, vatra i ogorul sau, cu tragere de inima va lucra i se va rascum-

Ora

Aceste cuvinte, nimenea azi in Romania


nu le va gdsi revolutionare i comuniste,
pentruca faptele au dovedit c realizarea
cererilor taranilor facuta in 1864 nu a scazut valoarea proprietatilor, ci din contra
a inzecit-o, nici a facut din taranii despoitori comuniti ai moiilor straine. Aceste
cuvinte, repet, au starnit in 1857 o furtuna
www.dacoromanica.ro

134

M. KOGALNICEANt1

in toatd Romania, bine inteles din partea


stpanilor de rnosii ; cdci taranii, avand
incredere si in dreptatea cauzei lor si in
curajul i sprijinul energic al aparatorilor
lor, sperand mai ales in dreptatea Europei,
care-si plecase auzul la strigatele de du-

rere ale unui intreg popor, se tinura

li-

nistiti. Deputatii lor Ii sfarsira plangerea

lor prin aceste frumoase si uimitoare cuvinte

Mantuirea noastrd, dupd Dumnezeu, dela sfatul Puterilor o asteptdm ; ele


au luat si tin sortii Romaniei in puternica
lor 'nand ; numai ele pot implini mareata
faptd de a scoate un popor din mormantul
in care a zdcut pand acum. Biruintele cele
mari castigate se vor sterge de pe stalpii
cei inalti pe care sunt scrise ; pietrele se
a

vor preface iarasi in nisip, dar invierea

Romaniei, sdpatd adanc in inimile tuturor


Romanilor, trecand din stranepoti in stranepoti vor binecuvanta timpurilor viitoare
numele intemeetorilor unui popor,.
In toate judetele proprietarii se adunard,
formulard protesturi, jalbe, memorii, in

vedere de a sprijini proprietatea si de a


arab ca false afirmrile taranilor. Furl

unele publicate prin ziare, altele comunicate reprezentantilor Puterilor 8h-dine.


. Propunerea tr-ailor a fost trimeasa in
www.dacoromanica.ro

tMANdPAREA TIRAMLOA

dr)

cercetarea comitetelor proprietarilor mari


i proprietarilor mici ; ea a dat loe la discutiuni infocate, la invinovatiri teribile in
contra taranilor ; i ce este mai trist i

mai dureros este ca acuzarile cele mai

cg. refuzurile cele mai absolute


de orice reforma in favoarea taranilor n?au
pornit din sanul comitetului proprietarilor
mari cat din sanul comitetului proprietarilor
mici, acei cari aveau pe partile lor de moie
gate 5, to, mult 15 clcai. Acetia tipau
mai tare decal acei.cari aveau mii de falci
1 sute de pont* ; precum in fapta cei din-

violente,

tai, in saracia lor, tractau pe eras* mai

rau (si intocmai ca pe Tigani) decat boierii

bogati, in inima carora la multi se aflau


simteminte compatimitoare pentru soarta

clacailor i dintre cari multi erau in capul


reformei emancipatrice. De aceea raporturile 1 al comitetului proprietarilor mari i
al proprietarilor mici, i majoritatea i mi- .
noritatea, nu cuprind nici o solutiune ; deslegarea chestiei, nodului gordian, se lash
unei viitoare Adunari legislative, adica unui
viitor necunoscut.
Cand, in ziva de 18 Decemvrie, raporturile comitetelor venira in discutiunea intregei Adunari-mume ad-hoc, marea sala a
edintelor adunarii fu incianjurata de mii
de proprietari alergati din toate unghiurile
www.dacoromanica.ro

66

M. 1OGALN10EANU

Moldovei 1 chiar din judetele invecinate


ale Munteniei. Deputatii cari erau pentru
o solutiune favorabila cererii taranilor, furl
mai ales asediati i amenintati de alegatorii
lor. Eu eram in Adunarea din 1857 reprezentant al proprietarilor mari din Dorohoi.
Trei zile am fost, pot zice, rastignit de
catre mosnasii din acel judet, adusi anume
ca sa-mi Inchiza gura de a vorbi i sa-mi
lege mama de a scrie. Mi se punea inainte
c mandatul ce-mi dase nu era ca sa desbat chestiunea taraneasca, ca sa dau Oranilor moiile lor, ci ca sa intaresc si sa

unesc mosia cea mare, Romania. Cu lam-Anil dar am trebuit sa ma supun si s


ma abtin de orice solutiune radicals ; m'am

marginit a ma uni cu propunerea prezentata. de Dimitrie Rallet i sustinuta de Vasile Sturdza, Petru Mavrogheni i alti partizani ai ernanciparii taranilor, care se marginia a proclama in principiu desfiinfarea

rsfildtirii prin lucru a parneintului ce se

d locuitorilor chip asezetmintele de astei zi


i rezervarea Adunarii legiuitoare viitoare

de a vota o lege careia sa fie supusi

si

locuitorii i proprietarii, i care, desvalind


acele principii, sa hotarasca aceasta chestie

atat de importanta i demnitara pentru

Principatele-Unite.
Aceasta. socotinta, pe langa supscriitorii

www.dacoromanica.ro

67

EMXNCIPAREA TX RANILAR

de mai sus mai cuprinde i subscrierile lui


Dimitrie Miclescu, Mihail Jora i Alecu
Teriachiu Inca in vieatd, si a lui Neculae
Cananau, Manolache Costache, Iancu Fotea
si Costache Rolla, trecuti in cealaltd lume.
Adunarea ad-hoc -,pot zice asediata
a votat nu mai putin decal zece propuneri ;
nici una din ele n'a obtinut majoritate, trimitandu-se definitiva hotarire la viitoarea
Adunare legislativa.
Rezultatul dar a fost negativ ; un rezultat
insd s'a &bandit : despartirea partidelor pe
taramul chestiei rurale s'a efectuat, formandu-se pentru intaia data atunci in mod de-

finitiv partidul liberal si partidul conservator, and mai inainte lumea politica din
Moldova era impartita numai pe taram
politic, adica partidul unionist i partidul
separatist.

Chestiunea rurala a mai venit apoi in

sanul Comisiunii centrale dela Focani ; ea

a dat loc la lungi i furtunoase discutiuni


intre liberali i conservatori ; majoritatea
conservatoare a redactat, in fine, un proiect
prin care taranilor se liberau bratele, dar Ii
se smulgea bucatica de pamant muncit de

ei sute de ani, lasandu-li-se drept singurd


mangaiere locuintele i cateva prajini de
tslaz (ima). Negresit c acea solutiune nu
www.dacoromanica.ro

68

M. KOGXLNieEANU

era ceea-ce astepth tArAnimea dupa atatia


ani amari de rAbdare, negresit cA nu corespundea la prescriptiunile articolului 46

al Conventiunii din Paris. Taranii

InsA,

desi frAmantati de durere, rAmaserA totus


linistiti, dar de linistea care precede furtuna,
si furtuna o intetia insi Comisia CentralA,
'care, fArA tirea si aprobarea puterii executive, puse de se tipAri i se imparti prin
sate in mii de exemplare, proiectul nefast
votat de ea.

IndatA dupA. sAvarsirea Unirei, in luna


Iunie 1862, rimuI ministru al Romniei,
Barbu Catargiu, apArAtorul infocat al pro-

prietatii absolute in posesiunea exclusiva


a marilor proprietari, infAti$ proiectul de
lege votat de'Comisiunea CentralA. Discutiunea asupra acestei legi, afar de tim-pul
ce s'a intrebuintat in sectiuni, n'a reclamat
mai putin deck apte lungi sedinte, dela
25 Maiu panA la 6 Iunie, i sedinta din II
Iunie, and s'a dat votul definitiv. Nu voi infra in amAnuntimile acestor
lungi discutiuni, pentrucA unii, i din cei
mai principali, sprijinitori sau impotrivitori

ai proiectului de lege elaborat de Comisiunea Central, sunt in vieata ; 1, cu toatA


rezerva i delicateta ce a intrebuinta-o,
m'as teme sa nu intru in personalitati,

www.dacoromanica.ro

EMANCIpAREA TX RAN1LOR

69

Imi va fi insa permis a spune, si a ma


mandri de aceasta, c in doua lungi sedinte, i anume in zilele de 25 Main si
Iunie 1862, am combatut proiectul infatisat

prin doul lungi discursuri, cari, fiecare in

deosebi, n'au tinut mai putin dela patru


pana la cinci ore. Am avut de adversar
puternic, i prin marele sail talent si prin
autoritatea sa de prim ministru, pe Barbu
Catargiu, cel mai mare si mai convins

orator al conservatorilor. In vehementa sa


el califici discursul meu de chimera, o chi-

mera ciudata, paradoxala, o chimera cu

capul de porumbita fagaduind mult blan-

dete, cu trunchiul de aspic plin de venin

cu coada de soparl maglisitoare ; invinuindu-ma. 'ca am stigmatizat proprietatea


cu cele mai degradatoare calomnii, cu un
cuvnt am sanctificat principiile lui Proudhon care zice c proprietatea este o hotie ;
i

ca, in fine, am incheiat cernd cu multa


umilinta a se da taranului, ca un fel de
milostenie, pamantul

ce-1

cultiva astazi.

Cand asemenea cuvinte se rostesc de


catre un primministru ca Barbu Catargiu
si intr'o adunare ca cea din 1862, in care
-

erau concentrate toate fortele conservatorilor intruniti din amandoul tarile, rezultatul nu putea sa fie cleat acel prevazut.
In i i Iunie, aniversarea revolutiunii din

www.dacoromanica.ro

70

M. icoGILNICEANu

1848, i cloud zile numai dupa moartea fu-

nesta a lui Barbu Catargiu, ucis la uile

Parlamentului prin o mama criminala, din


nenorocire rAmas necunoscuta pan as-

tazi,majoritatea adunarii, speriata i indignata de o crima fr exemplu Inca in


analele tarilor romane, nu mai asculta
glasul dreptatii, ci, impinsa de ura i de
rasbunare catre tarani, intru nimip solidari

cu un asasinat, nici dorit, nici pregatit,


nici savarit de ei,a votat tergerea tuturor drepturilor taranilor, luarea din ma-

nile lor a ogoarelor muncite de ei, dandu-le ins drept mangaere ca pamant comunal trei pogoane la moii de camp, doul

pogoane la moii de mijloc-i un pogon


i jumatate la moiile de munte, i aceasta
Inca nu ca proprietate absoluta, ci numai

ca pamant arendat cu o chirie perpetua


care urma mai tarziu a se hotari de care
consiliul judetean.

Iata tristul rezultat dobandit intr'un timp


care n'a tinut mai putin cleat 14 ani, dela
1848 i pang. la 1862.

Discutata a fost chestiunea in mod contradictoriu intre proprietari i intre tarani,


in sanul Comisiunii Mixte din Bucureti
la 1848 ; discutata a fost chestiunea in sanul
Adunarii-mume ad-hoc din Iai din 1857 ;

www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TARANILOR

71

discutata a fost chestiunea in sanul Comisiunii Centrale legislative din Focani ; discutata a fost chestiunea in prima sesiune a
intaiului parlament al Romaniei-Unite ; i

masura emancipatrice, desi inteleasa de


chiar adversarii ei, desi studiata, coapt
prin atatea 1 atatea lungi 1 variate discutiuni, tot se amana din comisiune in comisiune, din Camera in Camera ; i taranul
roman tot a ramas neclintit in perantele
sale, tot a ramas supus legilor in fiinta 5,:i

a urniat a fi model ordinei i legalitatii.


Ca legea votata de Camera in ziva de
ii Iunie, ca batjocura a aniversarii zilei

de ii Iunie 1848, cand micarea nationala


din Bucureti a decretat marile principii
politice i sociale reclamate de poporul
roman ; c acea lege, zic, n putea avea
fiinta, nu pute fi aplicata ; ca era prin urmare moarta in insasi ziva naterii sale ;
au inteles-o inii minitrii cari au ufmat
ministerului lui Barbu Catargiu. Insui batranul Arsachi, colegul i coreligionarul

repauzatului ministru i urmaul sau in


scaunul prezidential, n'a cutezat s'o supue
sanctiunii domneti. Tot a a facut i mi-

nisterul Kretzulescu, care a succedat la


putere ministerul Arsachi.

Cand, la ii Octomvrie 1863, am fost


chemat in capul noului minister, am gasit
www.dacoromanica.ro

72

M. KOGXLNICEANU

proiectul in starea in care el a fost trimes


de atre preedintele Camerii prezidentiei
Consiliului de minitri.

Negreit c nu a fi cerut sanctiunea


domneasa la un proiect ale cdrui temelii

eu i cu toti liberalii de orice nuante le-am


comMtut cu toatA energia intr'un ir de
16 ani ,neintrerupti.
,

Dupd ce In sesiunea Camerii din 1863


i 1864 am prezentat proiectele de lege
comunale i judetene, secularizarea mAnls-

tirilor inchinate i neinchinate i trecerea


cAtre Stat a tuturor moiilor ma.nAsti-

reti, reprezentand a patra parte din te-

ritoriul Romniei,
i am obtinut votarea lor, pot zice, in unanimitate (adedi

i de cltre conservatori i de cltre

li-

berali), i aite legi de reforme liberale ;


in Aprilie 1864 am infAtiat, in fine, i
proiectul de lege ruralA, astfel precum
partidul liberal 1-a fost prezentat in 1862

in opozitiune cu proiectul de lege elaborat


de Comisiunea Centrala ; dar de ad lucrurile s'au incurcat intr'un nod gordian.

Numai pentrucl proiectul de lege a fost


prezentat i cl Monitorul a publicat in
aceea zi cuprinderea lui am primit un
vot de blam. Publicatiunile insl erau necesare pentru a liniti populatiunile rurale
www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TXBANILOR

73

agitate de publicitatea data proiectului de


lege al Comisiunii Centrale.
Ministerul i-a dat demisia. Domnul nu
a primit-o i camera a fost prorogata pentru

ziva de 2 Mai. In aceasta zi de adunare,


din momentul suirii la tribuna a biuroului
sau, a declarat c nu voete a tracta cu
mine nici chestiunea rurala, nici reforma
legii electorale octroiata de straini prin
conventiunea din Paris.
MA opresc ad.

Descrierea cauzelor cari au provocat

lovirea de Stat din 2 Maiu precum i consecintele acestui act afara din lege nu pot
form obiectul unii simple conferinte. Si
apoi descrierea evenimentelor din 1864 ar

constitui Inca o istorie de actualitate, i


nu cred c a face bine daca m'a insarcina, cel putin acum, cu facerea acestei
istorii.

Ma voi margini numai a cita ca simple


fapte infatiarea acestui proiect in desbaterea Consiliului de Stat i promulgarea
sa in ziva de 14 August 1864.
Desbaterea acestei legi a tinut mai multe
zile in consiliul de Stat, prezidat de insuiDomnul. Si aci simt o datorie de a exprima
i astazi recunotinta mea vice-preedinte-

lui acel corp investit atunci . cu puterile


legiuitoare, Costache Bozianu, i membrilor

www.dacoromanica.ro

'i4

M. ,KOGXL.NIC.EANI1

sAi A. Cretulescu, G. Vernescu, A. Papadopol-Calimach, P. OrbeScu, D. Bolintineanu, G. Apostoleanu i catorv altor


spirite luminate, cari m'au ajutat in greaua
intreprindere.
Proiectul meu s'a modificat, in bine, dar
am gAsit o impotrivire la propunerea mea
de a se aplic legea de indatA, adicl dela
viitorul 23 Aprilie 1865.
Majoritatea Consiliului de Stat, cu care

s'a unit .i Domnul, n'a primit imediata


aplicare, ci a amanat-o dupl trei ani. 0
asemenea legiuire, o legiuire sociall, arna.-

natA in aplicarea ei dupa trei ani, atunci


and tara intreagA, proprietari, arendasi

si mai ales tAranii, toti in picoare, asteptau


cu nerabdare o solutiune definitivA i imedials ; o asemenea amanare, zic, insemn
insli condamnarea i sflramarea legii.
Imediat dupl. votul Consiliului de Stat,

eu am depus dimisiunea mea in manile

Domnitorului, declarand el; in calitate de


Ministru de interne, eu nu puteam rAspunde
de ordinea publicA, el nu aveam indestule

mijloace de executiune pentru ca, odatA


ce se va lAti Buna-Vestire a desfiintArii

cacii, a liberArii bratelor si a emanicipArii


ogoarelor lor de orice sarcinA i angarie
catre stApanii de mosii, sA pot indatora. pe
.

www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TARANILOR

75

tarani trei veri de-a rndul a mai face


claca sau boierescul.

chi dosul fiecarui claca mi-ar trebui


ate un jandarm zisei Domnului ; i daca
Maria Ta ai ave,h atati jandarmi cati sunt
taranii, i Inca nu Te-a sfatui s faci de
ei o asemenea intrebuintare, i nici ca ordinele Mariei Tale ar fi ascultate, pentru cd i

jandarmii (pe atunci se zice ccAlarailor)


dorobanti) sunt clacai sau fii de clacai).
Vorba Francezului (la nuit porte conseil,
s'a indeplinit spre fericirea tarii, spre gloria
Domnului.

Cuza-Voda, mai bine avizat i dupa o


matura sfatuire cu el insui, a cumpanit
temeiurile importante ale aplicarii imediate

a marei reforme. Mi-a inapoiat dar demisiunea, i m'a imputernicit sA pledez ina-

intea Consiliul de Stat necesitatea de a

reveni la imediata aplicare a acestei legi.


Consiliul de Stat i Ministerul au convenit ca legea O. se puie in lucrare dela 23
Aprilie 1865, imputernicit fiind insa Guvernul de a inainta pana atunci lucrarile
pregatitoare de constatare i de marcare
prevazute prin noul aezamnt.
Primeasca aci recunotinta mea, fostul
meu coleg la acel minister i actualul meu
coleg in Academie, D. N. Kretzulescu ; nu
mai putin datoresc aceasta recupotinta
www.dacoromanica.ro

76

M. KOOKLN10EANU

onorabilului D-lui G. Vernescu i colegului

meu in Academie, D. Alexandru Papa-

dopol-Calimach supsavietuitori, cu D. Or-

bescu din acel luminat Consiliu de Stat,

care, puindu-se mai. pe sus de toate consi-_


deratiunile i dificultatile politice de pe
atunci, au impreuna lucrat i puternic cotri-

buit la saveir&ea unei rreforme care a

schimbat fata economicd a &mantel.


Legea s'a promulgat i publicat in ziva
de 14 August, i pana in ziva de 15 ea a

fost impratiata mai in toate satele Romaniei, i in sunetul clopotelor citit i


-

binecuvantata in bisericile lor.


Legea a fost precedata de o proclamatiune a Domnului Cdtre locuitorii sate#i.
Aceast proclamatie este testamentul politic al lui Cuza-Voda.
Mari greeli el a facut, dar aceasta. pro-

clamatie nu va pieri nici din inima taxanilor, nici din istoria Romaniei.
Sa-mi fie permis a da citire proclamatiunii :
eSettenilor !

cIndelungata voastra ateptare, marea


fagaduint data voila de Inaltele Puteri
ale Europei prin art. 46 al Conventiunii,
interesul, Patriei, asigurarea proprietatii

'

www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TARANILOR

77

fonciare i dorinta Mea cea mai vie s'a


implinit.
Cloaca (boierescul) este desfiintata pen-

tru d'a pururea, i de astAzi voi sunteti


proprietari liberi pe locurile supuse sap.nirii voastre, in intinderea hotarita prin
legile in fiintA.

Mergeti dar, mai inainte de toate, la

poalele Altarului, i cu genunchile plecate,


multumiti Atotputernicului Dumnezeu, pentrued, prin ajutorul slu, in sfarit ati ajuns

a vedea aceastA zi frumoasA pentru voi,


scumpa inirnii Mele i mare pentru viitorul Romaniei !
De astAzi voi sunteti stApani pe bratele

voastre ; voi aveti o particica de pamant,

proprietate i moie a voastra. ; de astAzi


voi aveti o Patrie de iubit i de apArat.

Si acum, dupa ce cu bratul Celui de


sus, am putut savari o asemenea mare
faptA, Ma intorc catre voi, spre a va cla
un sfat de Domn i de PArinte, spre a va
arAta calea pe care trebue sa o urmati,
de voiti sA ajungeti la adevArata imbunatatire a soartei voastre i a copiilor votri.

Claca i toate celelalte legaturi silite


intre voi i intre stapanii votri de moii,
sunt desfiintate prin plata unei drepte despAgtibiri.

De acum inainte, voi nu yeti mai fi cu'


www.dacoromanica.ro

78

M. KOGXLNICEANU

danoi in alte legaturi 'deck acelea ce vor


isvori din interesul i buna primire a unora

i altora. Aceste legAturi insl vor fi pururea neapArate pentru ambele parti. Faceti dar ca ele sA fie intemeiate pe iubire
i incredere. Multi i foarte multi din proprietari au dorit imbunatatirea soartei voastre. Multi din ei au lucrat cu toata inima
ca sl ajungeti la aceastA frumoasa zi, pe
care voi astAzi o serbati. Parintii votri i
voi ati vAzut dela multi stapani de moii
ajutor la nevoile i trebuintele voastre.
Uitati dar zilele negre prin cari ati trecut ;
uitati toat ura i toata vrajba ; fiti surzi

la glasul acelora cari va vor intdrIta in

confra stapanilor de moii, i in legaturile

de buna voe ce yeti mai avea de aci incolo cu proprietarii, nu vedeti in ei deck
pe vechii votri sprijinitori i pe viitorii

votri amici i buni vecini. Au nu sunteti


toti fii ai aceleiai tdri ? Au pamantul Romaniei nu este munca care vA lirdnete

pe toti ?
(StApani liberi pe bratele i pe ogoarele

voastre, nu uitati mai inainte de toate, ca


sunteti plugari, ca sunteti muncitori de
pdmant. Nu parasiti aceasta frumoasa meserie, care face bogatia tdrii, i dovediti
si in Romania, ca pretutiadenea, ca munca
liberA produce indoit deck munca silitd..

...
47

www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA TA

79

Departe de a va decla trandaviei, sporiti


Inca harnicia voastr 1 ogoarele voastre

indoit sa fie mai bine lucrate, caci de acum


aceste ogoare sunt averea voastra i moia
copiilor votri.
(Ingrijiti-vg asemenea de vetrele satelor
voastre, cari de astazi devin comune neatarnate i locauri statornicite ale voastre,

din cari nimeni nu va mai poate izgoni.


Si
dar a le imbogati i a le infru-

museta ; faceti-va .case bune i indestulatoare ; inconjurati-le cu gradini i cu pomi


roditori. Inzestrati-va satele cu aezgrninte
folositoare voug i urma9ilor votri. Statorniciti mai ales i pretutindenea coale,unde copiii votri sa dobandeasca cunotintele trebuitoare pentru a fi buni plugari
i buni cetateni.

Actul din 2 Mai v'a dat la toti drep-

turi ; invatati dar pe copiii votri a le pretui i a le bine intrebuinta.

($i mai pre sus de toate, fiti i in vii-

tor ceea-ce ati fost i pang. acum, i chiar


in timpurile cele mai rele, fiti barbati -de
pace i de bung. randuiala ; aveti incre-

dere in Domnul vostru, care va dorete


tot binele ; dati, ca i pang acum, pilda
supunerii catre legile tarii voastre, la a
carora facere aveti i voi de acum a lua
parte ; i in toata intamplarea, iubiti Ro.

www.dacoromanica.ro
t

80

N, ICOGXLNICEANU

mania, care, de astazi, este dreapta pentru


toti fiii sai.
. c$i acum, iubitilor. mei sateni, bucurati-va 1 paiti la munca de bunavoie, care
inalta i imbogatete ; i Dumnezeul Orin-

tilor notri sa binecuvinteze samanta ce


yeti arunca pe cea intai brazda libera a
ogoarelor voastre,.
Cateva cuvinte i voi sfax1.

Aplicarea legii rurale a dat loc pe alocurea, i mai ales in Tara Romaneasca, la
dureroase strambatati.
In Moldova ogoarele taraneti fiind alese
Inca prin legea lui Grigorie Ghica din 185o,
stramutarea posesiunii nu s'a facut in genere, decat in urma necesitatilor de cornmassare.
Nu a fost tot- aa. in Muntenia. Ad mai
toate moiile erau lucrate numai de tarani,
i pe toata intinderea, schimbandu-se ogoarele mai anual dupe necesitatile agriculturii ;

a trebuit mai intai dar a se aplich

legea lui Stirbei-Voda, adica a se determine

pe pamant intinderea ogoarelor cuvenite


taranilor, i de ad multe nedreptati. Si cu
toate aceste, in toata intinderea Romaniei,
o singura strigare de nemultumire n'a izbucnit din gura taranilor, un singur brat nu
s'a ridicat pentru silnice fapte sau rasbunari,
www.dacoromanica.ro

El1iANCIPAIkEA TXRAML011

81

In Austria, in Rusia, aplicarea legii rurale a dat loc la mii de acte de crude represalii, mii de case ale proprietarilor au
fost date prada flAcArilor, i sute de pro-

prietari au azut victime sub topoarele


taranilor, transformati in fiare sAlbatece.
In Romania o linite perfecta ; inteo
sArbAtorire generald, aplicarea legei emancipatrice s'a fAcut fall a se 'preface in cenue, o singurA casA din ale fotilor std.pani
ca sA se .smulgA un singur fir
de PAr din ale marilor proprietari.
-

Cand, 14 ani in urmA, la apelul vitea-

zului lor Domn i CApitan, tAranul roman,

soldat de linie, sau dorobant ori cAlAra,

dupd cloud sute de ani de umilinta, in

campiile Bulgariei i in fata tAriilor.Plevnei,


a dat piept dumanului, tAranut roman,

zic, prin vitejia sa, prin infruntarea mortii,


a dovedit cd astAdatA el. avea o patrie de
iubit i de apArat i cd in spatele lui,
dincoace de DunAre, el avea pentru dansul
i pentru familia sa, o pArticicA de pAmant,
proprietate i moie a lui is.a copiilor sli.
Sire,

In timpul lui Voda-Cuza s'a desfiintat

claca i s'au improprietrit sAte4ii.,Aceasta

www.dacoromanica.ro
ect

82

M. KOGALNICEANU

a fost o mare imbunatatire a stArii lor


materiale.

In timpul Domniei MaiestAtei Tale s'a


fAcut mai mult. Opera inceputa s'a continuat.

InsurAteii din 1864 au cApAtat Omanturile ce li se acordau de lege i alti slteni au fost improprietariti 1). Dar ceea-ce s'a

fAcut mai mult a fost ca i s'a dat taranului,

pe langl plmant i sat* pusca, ca sA-si


apere tara. Atunci am vazut cu toti cum
panicul Wan a devenit ostean voinic,
otean viteaz, care se uita la moarte cu
dispret i care a reinviat, pe campul de
Mahe, gloria strAmoilor notri.
Aceasta e mult, foarte mult, dar nu e
.

destul. Trebue sa mergem inainte. Trebue


sa facem ca la viitorul jubileu, sA vedem
pe tAranul roman ajuns, In pozitiunea in
care gloriosii membrii ai casei de Hohen-

zollern au adus pe tAranii din Prusia.

Trebue ca prin culturA sl ridicAm pe tAranul nostru, ca el sA. aibl constiinta profunda i energica de drepturile i de datoriile lui, ca el sl InteleagA pe deplin ca
trebue sA-si punA vieata pentru a-i apAra
tara i neamul.
1) prin proiectul de lege al D-lui Petre Carp.

www.dacoromanica.ro

EMANCIPAREA rkEtANII.OR

83

Doamml,

Maiestatea Voastra ati citit o frumoasa

poezie prin care ati incantat pe toti cati


am avut fericirea a asista la aceast ser-

bare. Dumnezeu V'a incununat cu cununa

neperitoare a poeziei, incat purtati doul

coroane glorioase : una a Regatului i alta


a Poeziei.
Poezia ce ati citit o cunoatem acum
toti. SA-mi fie permis trig a destainui o poezie inc necunoscuta a Maiestatii Voastre.
In anul trecut sta. la Mirceti multimea

plina de intristare i in doliu imprejurul


trupului neinsufletit al iubitului nostru poet
Vasile Alecsandri. De odata se vede inaintand in rand ostasesc un mic corp de zece

oameni, intristati, dar mandri. Erau cei


(noug. din Vaslui i cu sergentul zece),

cari veniau s pazeasca sicriul celui care


i-a cantat cu atata rAsunet. Dupg ultima
binecuvantare a bisericii ,se auzi comanda
militard : (Noug. din Vaslui i cu sergentut
zece 1 Inainte ridicati, ! Atunci cei zece
au plecat steagul cel sdrentuit de glonturi
pe sicriul marelui barbat care a cantat cu
putere vitejia ostailor romani, i ridicandu-1,

1-au coborit cu manile lor in ingustul mor-

mant. Aceasta inspiratiune poeticl venia


dela Maiestatea Voastra i este una dir.
www.dacoromanica.ro

84

M. KOGXLNICEANU

cele mai frumoase i mai patriotice poeme.

Era ultima salutare ce trimetea tara, armata i Maiestatea Voastra celui iubit i
plans de toti.
Sire,

Ati condus tara in grele timpuri la iz-

banda ; i-ati faurit independenta, i din

cele doul tarioare ati format tanrul Regat


Roman, glorios i respectat. Aceasta nu s'a

putut dobandi deck prin mare staruinta


i mare intelepciune. Ele apartin Maiestatii

Voastre care ati fost in capul natiunii.


SA traiti Maiestatea Voastra lungi ani
Inca, ca cu aceea intelepciune sa conduceti tara ; iar motenitorul Vostru sa ia
insvatatura, ca sa urmeze i el cu aceea
staruinta i intelepciune lucrarea cea mare
a redeteptarii i a inaltarii Neamului Romanesc !
'

www.dacoromanica.ro

EDITURA
Lihrariei LEON ALCALAY
.

- OPERE ALES

37,

BUCURESTI

Ca lea Victoriei,

ASTORII MARI
ROMANI

STRAINI

Biblioteca pentru Toll


-

Toate tgrile civilizate au biblioteci de


popularizare, i avntul pe care l'a luat
Biblioteca pentru toti in tall la noi, dovedete cg am ajuns la un grad de culturg
pe care multe taxi pot O. ni-1 invidieze.
Au crescut extra-ordinar massele cititorilor

la noi, i de aceea aparitiunea unei publicatiuni ieftine, admirabila prin continutul


operilor pe cari le publia, cum e Biblio-

teca pentru toti a rAspuns unei nevoi:


simtite i a stArnit lauda i entuziasin pretutindeni.

Desigur s'au ggsit i cati-va cari s se


ridice in contra4,--fie el vedeau cu ochi
rgi progresele i strglucirea <BibliOtecei

pentru toti, fie cg doreau sg nu yard strecurndu-se .nici cele mai mici greeli in
ea, lucru ce nu intrA in puterile oamenilor;
www.dacoromanica.ro

86

13IBLIOTECA PENT RU TOTI

Oricum, criticile au amutit curand i toata


lumea e unanima a recunoate ca (Biblioteca pentru toti, a devenit un factor principal de cultura la noi, ca e cea mai buna,
cea mai complecta i mai raspandita publicatie din tara.

Intr'un timp foarte scurt ea a ajuns la

al 383-lea volum, coprinzand cele mai insemnate scrieri ale autorilor notri mai de
frunte, precum i capodoperile literaturilor
straine. Versuri, teatru, povestiri, romane,
tiinta filozofie, etc. tot ce e frumos, sau
instructiv, tot ce deschide orizonturi noui
i largi gandiri atatea opere celebre in
lumea intreaga, imbogatesc catalogul (Bibliotecei pentru toti, i formeaza o comoara care ocupa, de drept, locul cel mai
de cinste in biblioteca fiecarut cititor roman.
Multumita staruintelor d-lui Leon Alcalay,
editorul acestei publicatiuni,
i .colabo-

rarii unor scriitori fruntani, cari dau tot


concursul,--tBiblioteca pentru toti, realizeaza zilnic noui progrese 1 da la lumina
opore din ce in ce mai alese i multe din
traducerile pe cari la publica i iscalite de
nume ca: G. Cosbuc, Haralamb G. Lecca,
Em. Grigorovitzd, Ludovic Daus, St. 0.

Iosif, Edg. Aslan, Bdrsan, etc. sunt un

model de traduceri admirabil facute i trebuesc considerate ca atare.


_,

Direcciunea.

www.dacoromanica.ro

4.

Catalogul Bibliotecei pentru toll"


aranjat in ordine alfabetid, dela No. 1-387
Fiecare numar costa 30 BANI
Adamescu Gh. Mode le de discursuri rom. No. 43-44.
Idem Modele de discursuri streine, No. 4849.
Din biografiile scriitorilor romini, No. 85.
Alexandri, 0 vidiu, drama in 5 acte in versuri 180-181.
Doine cu o prefat5, de d. Bianu, 182.

Lacramioare, Poeziiidem 183. Suvenire, Poeziiidem, 184.


Margaritarele, Poeziiidem, 185-186.
Pasteluri, Poeziiidem, 187.
Varia, Poeziiidem, 188.

Altele, Poezii,idem, 189-190.

Ostasii notri, Poezii eroice, 191.

Dumbrava rosie, poem istoiic,-192.


Legonde, idem,-193-194.
Teatru, vol. I., 199.
II., 200.
Fatitana Blanduziei, piesa in 3 acts, 283.
Despot-Veda, leg. ist. in vers., 322-323.
Alexandrescu Gr. M., Prozi i versuri, 15.

Poesii epistole, satire, cu note de Girleanu,

295-298.

Andersen, Povesti alese, trad. de D. Stancescu, No. 1.

Carte do chipuri Uri chipuri, 100.


d'Annunzio, Pficlia sub obroc. Tragedie tradusa de
Al. Dorna, 248.

Angier & Bandeau, Ginerile lui Poirier, teatru, 78.


Apostolin C., Domnul" Traian, pov. din trecut, 345.
Amicis Edm., Pentru copii (cuvantari), 346.
Andriew L. Spionul, viziuni, traduceri.
Bachelin Leo, Castelul Peles, schita istoric si
descriptiva, 9.

Buna Cuviinta, Cum sa se poarte omul in toate


ocaziile vietei, 385-887.

www.dacoromanica.ro

CAT %LOOM

88

Balades'Cu; Poesii vol. I., cu o cuv. de Suchianu, 126.


If

r IL/

'0

19

127.

71

Biniteann P., Din vieata me,-eriaqilor, 23 24.


Bianu loan, Momente culturale, cu o !iota biograf.

de Chendi, 217.
Bolintineann D., Legende istorice (Poesii), 20.
- - Manoil, Roman (cu o prefata introductiva),
202-203.

Elena, Roman, original do datine, 243-245.


Bonrde, Patriotul, traduceri de D. Stancescu, 54.

Bnzoiann G. T., Egiptul, cuget. asupra pop. vechi, 72.


Erberii-Hesperidele
87.
95.
Cartagena-Cyrpna
Biograti lite oamenilor celebri, cu gravuri, 26.
Block, Biografiile mamelor celebre, 123.

71

7,

71

1,

Banville, Sfirutarea, trad. in versuri de H. Lecca.


Bassarabescu, Norocul, schite i nuvele, 300.
Call igari D., Dictionar englez-roman, cu pronuntarea figurata, 204-215.

Caragiale I. L., Schite usoare. Un pedagog de

Carmen Sylva, De prin veacuri, nuvele, partea I. 7.


- De prin veacuri, nuvele partea If, ultima, 40.
- Ullranda, dram* traducere in versuri, 275:
scoala none', etc., 58.
Notite i Fragmente literare, 121-122.

Robia Pelesului,.trad. din limba germanA, 119.


0 rugileiune, traducere de Al. Dorna, 223.

-`

Povestile Pelesului, 343-344.


Cazaban Al., Departe de oras, nuvele qi schite, 254.
Cervantes, Don Quijote, povestire comicA, 218.
Cicerone, Despre prietenio, trad. (de Amicitia), 107.
Despre Bfitrfinete, trad. din latineste, 339.
Colomb D-na, lstorioare pentru copii, traducere do

Stancescu, 17.

Cope ,Francois, Prietene, roman, trad. D. StAn-

Costin, Spre primAvara, versuri, cu o


.

cescu, 52.
Poveste tristA, roman, trad. Stancescu, 103-104.
coiibuc? 64,

www.dacoromanica.ro

prefata de

'

BIBLIOTECEI
PENTRU TOT1
_

ar

Creanga, Opere complecte, cu portretul autorului,


vol. I, 28.

Mos Nichifor Cotcarul i alto povesti, vOl. II, 29.


Povestea lui Stan Patitu, vol. III, 30. ,

Povestea lui Harap Alb, Clod phini, vol. IV, 31.

Amintiri din copilarie, vol. V si VI, 32-33.

Conan Doyle, Aventurile liii Scherlok Holihes, 311.

Alte aventuri ale lui Sherlock HOlines,'360:


Cosbnc G., Antologia Sanscrita, trad. in versuri, 285.

Demetrescu Traidn; Iubita, roman cu portralirl


autorului,

263.

Cum iubim, Lache Buturuga, 290-291,

Demetrescu M.; NuVele, 12.


Deparateanu, Doruri i amoruri, poezii, vol. I, 42.
Doruri si amoruri, poezii, vol. II, 45.
Dulfu P., Legenda Tiganilor, poem comic, 70.
Dumas A. flul, Denisa, drama, 88:89.
Dama cu Camelii, roman en ilustratii, 280-282.
Daniel Foe, Robinson Crusoe, (calatorie)
.
tire peutru tinerime, 262.

Dickens Gh., 0 noapte de Craciun, 312.


Densusiann i Candrea, Din pOpor, cum graeste
taranul roman, 351-352.

Doinarn, Aventurile unui voluin do pOezii." .


Eminescu Mih., Poezii cu o notita criticit, 195-196.
Povesti si nuvele, 278-279.

Euripide, Ecuba tragedie, trad, in versuri, 302. '


Facca, Frantuzitele, comedie, farsa in 2 acte si in
versuri, 240.

Flammarion Camille, 0 calatorie in.cer, trad. Ins.


Nadejde, 266.

Ce e viata ? studii stiintifice populare, 315.


Fenomenele Spiritizmului,. 269.
Ce e corul? astronomie poptilara, 357-359.
Sfarsitul Lumei, 379.
Filimon, Ciocoii vechi i noui, roman, part. I, 80-81.

Ciocoii vochi si noui, roman, part. II, 82-83.


Ciocoii vechi si noui, roman, part. III, si Ultima, 84.

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL

90

Ferrire, Darwinismul, tiin

popularizata, 340.
Gastineau, Genii le stiintei i industriei, 91.
Genevraye, Ombra, roman trad. D. Staricescu, 21.
Ghica loan, Scrisori catre V. Alexandri, v. 1, 224-225.
Idem vol. II, 226-227.
Idem vol. III, 228-229.
Idem vol. IV, 230-231.

Goethe, Suferintele taniirului Werther, 38.


Faust, tragedie, trad. Ios. Nadejde 320-321.
Gloriile muzicei, biografii cu portrete, 110.

Grillpartzer, Hero fp Leandro, traducere de Haralamb Lecca, 270.


Guy de Maupassant, Nuvele alese, trad:Ion Adam.
No. 314.

Gane N., Nuvele alese, Domnita Ruxandra, etc.


No. 305-306.

ldem, volumul II, Petru Harm Duduca Balms., etc., 353-354.

Idem, volumul III, Sgarcitul Ion Udrila, etc.,


No. 355-356.

Gorki M., Azilul de Noapte, piesi in 4 acte, 277.

Nuvele, Celcaq, Macarie Ciudra, etc., trad. de


L. Harsu, 331.
Goga Oct., Poezii premiate de Acad. Rom., 286-287.

Garleanu Em , Odata! amintiri schite, 292.

Gogol, 0 noapte de Mai I nuveleArad. Caraivan, 317.


Hamangiu, Codul civil adnotal, 128-137.
Procedura civila adnotata, 139-148.

Hebbell Fried, Iudita i Holofern, tragedie, trad.


Fagure, 197.

Hugo Victor, Ernani, drama, trad. in versuri de


H. Lecca, 232-233.
Regele petrece, drama, trad. L. Dauv, 264-265.

Ultima zi a unui Condamnat. 313.


Huxley, Notiuni asupra stiintelor, Natura gi Olintele Obiectele materiale, etc., 41.

Humboldt ilex. von Privelisti din natura, 384.


Ibsen, Stalpii Societatii, drama in 4 acte, 253.
Un duman al poporului, teatru, 288.

www.dacoromanica.ro

RIBLIOTECEI PENTIIU TOTI

91

Ionescn Gion Istorice, Caterina II, Colonizare in


.

tara Romaneascb.., etc., 34.


Iorga N., Oameni si fapte din trecutul rominesc, 220.
Istrati Dr., Bucure3ti-Cairo, note de &Mat., 324-325.

Lecca G. Haralamb, Cinci Poeme, 90.

- Casta-Diva, drama in 4 acte, 236-237.


- Jucatorii de carti, drama in 4 acte, 238-239.
- Suprema forta, Teatru 4 acte, 246-247.
- Cainii, drama, 257.
- Din vieata lui Napoleon, parti schitato, 374.

Lnbboc, Intrebuintarea vietei, trad. D. Stancescu, 124.

Legouv E., Medea, trag., traducere in versuri de

Edg. Asian.
Lamartine, Graziella, 347-348.
Madan G., Suspine, poezii pop. din Basarabia, 138'
Marian, Pasarile noastre i legendele lor, 2.
Maiorescn T., Nuvele si schite, traduceri, 10.
Mahaffy, Antichitatea greaca, cu 20 fignri, 27.
Maistre Xavier de, Calatorie imprej. odAii mele, 22.
Michelet, Romania, Roma, Piza, etc., 8.
.
Moliere, Bolnavul inchipuit, comedie, 251-252.

- Doctoral fara voe, comedie, 255.

Morand, Introduceri la studiul stiint. fisice, 112-113.


Maller, Animale celebre, trad. D. Stancescu, 108.

Musset Alfred, La ce viseaza fetele, comedie, 19.


Minnnile Universnlni, vol. I , cu ilustratiuni, 67.
- Istoria naturala, vol. II., 68.
- Omul si organele sale, vol. III, 69. '

Mic Atlas de zologie, I. Omul cu 12 tab. col. 367-369.

- Idem, II. Mamiferele cu 12 tab. color. 370-372.


Nora A., Clipe traite, nuvele, 256.
Negruzzi C. Poezii partea 1, din Pacatele Tinere-

telor". 336.
- Proza, p. II, din Pacatele Tineretelor", 337-338.

- Scrisori, partea III

341-342.

Nicolae Gogol. Oameni vechi, trad. Em. Grigorovita, 378.


Olanesen D. C. (Ascanio). Satire. Pe malul &lei,
comedie, 63.

www.dacoromanica.ro
-

'

CATALOGIT L

92

Ovid, Metamorfozele. Bucati alese din primele 4


carti, 101-102.

Oscar Wilde.Salomea (drama) trad. Z. Daman, 261.

Onciul Dim. Din Istoria Romaniei, dela inceput


liana in zilele noastre, 361-362.

Olivier Goldsmith. Vicarul din Wakefield, trad.


de Willy Ghal. 375-376.

Penn Anton. Povestea vorbei, vol. I 16.


Idem

'

- Idem

JI, 25.

III ult., 39.


Nastratin Hogea, 79.
-- Povestea
lui Mos Albu, partea 1, 93.

II, 94.

Idem

Apostol, trail. in versuri de Iosif, 99.


Peewit i Baude. Convorbiri despre arta, 1, 50.
Idem
part. II, 56.
Pierre B. de St. Paul si Virginia, Roman trad. D.
Stncescu, 96-97
Pitarn Hristache. Povestea Mavrogheneasca, 125.

Ploetz-Leist. Mic vocabular francez-roman, 157-158.


Popp Vasile. Fleacuri, Schite, Amintiri duioase, 118.
Ocna Vietei, nuvele umoristice, 293.

-Prevost
- Abatele, Manon Lescaut, roman, v. I, 60.

- Manon Lescaut, roman, vol. II, 65.


- Man( n Lescaut, vol. III, fine, 66.
Putlitz, Ce povesteste padurea, povesti 86.
Povesti de Craciun, Iarna vine, S'a nascut copilul
slant, etc., 36.
Palmarini, Pravalia mortii, 346.
Ranetti G., Fabule si diferite. poezii, 303.
Radulesen Motru, Stiin
i energie, 242.
Rosetti D. R., (Max), Trotuarul Bucurestului, 61.
- Teatru, vol. I, Mostenire dela raposata. 109.
- Vol. II, Un leu si un Zlot, comedie, un act, 120

-- Povete catre sateni, 160-161.


Rosetti Radii D., Din inimit, 55.

- Sincere, poezii, 92.


Rostand Edm., Princesa indepartata, teatru, trad.
in versuri, 304.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECEI PENTRU TOTE

93

Racine, Athalia trad. in versuri de H. Lecca, 276.


Raduleseu Niger, La gura Vei, nuvele, 301.
Sadoveanu Mih., Povestiri de sitrbiltori, 234-235.

\ Seneca, Li nistea sufleteasc5, trad. de Gr. Goilar. 114.


Shakespeare, Hamlet, tragedie, 221-222.
leemeea ind5r5tnicA, teatru, 284.
Romeo si Julieta, tragedie 294.
Othello, pies in 5 acte, 382-383.
Schopenhauer, Vieata, Amorul i Moartea, 249-250.
Sienkiewicz H, Bartok inving5torul, 258.
Quo Vadis, roman istoric, 307-310.
Sihleanu A., Armonii iutime, poesii, 75.
.

Spencer Herbert, Despre educatie, traducere de


D. StAncescu, 4-5.
Progres, Legea i Cauza, 267-268.
Sperantia Th. D., Anecdote impiinate, 201.
Stancescu Const., Ce este frumusetea.- Cum se judeck operile de arta, 71.
Stances. Dum., La gura sobei, snoave si basme, 35.

Stavri Artur, De demult, poezii, 98.

Pe acelas drum, poezii, 179.


Stoenescu Th. M., Poezii, 111.
Swifft, Guliver in tara pitioilor 198. Povestire pentru
tinerime.
Szavlowsky, Cronologie, calendare, 159.
Sophocle, Oedip Rege, tragedie 289, trad. in versuri, Edg. Asian.
Schiller, Wilhelm Tell, tragedie, 328-329.

Don Carlos, tragedie, 334335, trad. din 1.


Germanti.

Sndermann, Moara pArAsit5, trad. de Haralamb G.


Lecca, 377.

Schiller, Hotii, tragedie in 5 acte traducere de


Willy Ghfill,

380-381.

Teleor Dumitru, Schite umoristice, 18.


Alto schite umoristice, 115.

Tennyson, Enoch Arden, (poen*, No. 62 trad. de


H. Lecca.

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL

94

Theuriet Andr. Din tinerete, nuvele, etc., 11.

Urechia Dr. Dusmanii nostri, 46.


- Cronicile Doctorului. Schite glumete asupra
francez-romin, 166-178.
- CeDictionar
naste din pisica, 216.
Nestor. Cart*. Postei. Cum calatoreau straTurghenieff. Duelistul, nuvela, trad. Lud. Dane, 332.
Cea dintaiu iubire, roman, trad. de Dascovici 363.
Tolstoi. Sonata Kreuzer, trad. de M. Gheorghiu, 364.
medicinei, 166.

mosii nostri, 271.


Vildembruch. Doui trandafiri. Povestiri, 53.

Virgin% Georgicele, trad. in versuri de Cosbuc, 242.


Vlahuta A. Icoane sterse, nuvele, 6.
Din goana vietei, partea I, 51.

III, ult., 59.


,
- Dan, roman,
partea I, 73-74.
,
, II si ultima, 76-77.
--- Din Durerile Lumei, nuvela, 316.
Ventura Gr. Curcanii, piesa nationala, 333.
- Copila din flori, comedie 330:
Virgil Caraivan, Povesti : Ursul, led i rasul, etc.
Idem
Idem

II, 57.*

Idem
Iubire poezii, 116-117.

Romania Pitoreascii, descrieri cu figuri, 272-274.


Nuvele, 319.

Wilkins, Antichitatea romana, Obiceiuri, origina


societiltii, 14.

Wagner R,, Tannhauser, drama inuzicala, trad

---

in vers. de Iosif, 318.

&mare.= Duiliu, Nuvele romane, 13.


Vieata la tara, 162-165.

Titmice Scatiul, roman, 259-260.


In Razboi, 326-327.

Zainflresen Mihail, Poezii, cantece si plangeri, 3.


Idem Poezii, partea II, 17.
ftsr2e

www.dacoromanica.ro

CATALOGUL

BIBLIOTECEI pentru TOTI


PUBLICATIE DE POPULARIZARE
30 bani nnmarn1

Editura Librariei ALCALAY


BUCUREligI

Calea Victoriei No. 37.


Aceasta biblioteca este o enciclopedie de lucrari
literare, de pedagogie, de educatie, de stiinta popu-

larizata, ale scriitorilor de capetenie, romani si


streini i, prin eftinatatea volumelor poate fi la
indemana tuturor.
Scopul acestei publicatiuni fiind numai pentru

raspandirea gustului de citit, se recomanda in


special D-lor Studenti, Militari, Institutori, Invatatori, Cercurilor culturale, Bibliotecilor populare
si mai ales parintilor cari voesc sa de in mainile
copiilor carti de citit si cultura pe cale usoara.
Fiecare numar costa 30 bani. Pentru volumele
continand mai multe numere se socoteste de atatea

ori 30 bani ate numere sunt.

www.dacoromanica.ro

IIIBLIOTECA PENT RU TOTI


Editat de libriria ALCALAY

Bun Cuviint
Sall

Cum trebue sa se poarte omul in toate


ocaziile viefei
un prea frumos volum de peste 300 pg.
continind toate regulele de Mina cuvi iota.
Aceast-d scriere e necdsarg tuturor, fiind
O indrumare complect/ si un statuitor pentru ea re1aii1e dintre oameni si nu sufere
nici 0 jignire.

Luerarea e Moult dupa" cei mai buni

autori si conform obiceiurilor tArei.


No. 385-387

Pretul unui volum 90 bani, sau

legat In panel. flexibil 1,50.


C. 2778.Tip. Prof...., D. C. lonescu, str. Selari, 10.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA pentru TOTI

SfarOul Lumei
(MINTA POPULARIZATA)
DE

CAMILLE FLAMMARION
TRADUCERE DE

VICTOR ANESTIN
PretuI 30 Bani
No. 339

T II
9

TRAGEDIE IN CINCI ACTE


,

DE

"

SCHILLER

TRADUCERE DUPX ORIGINAL DE Willy Ghffl

No. 380.381

Pretul 60 Bani

www.dacoromanica.ro

Volume noi
in

BIBLIOTECA pentru TOTI

Din viata lui Napoleon


,

SCENE SI FAPTE EXTRASE


DE

12

LAMB C. LECCII
Pretul 30 bani

No. 378

OAMENI VECHI
nuvela de Gogol, celebrul scriitor
rus, autorul lui Tams Bulba" i al
,/ Sufletelor

moarte",

traducere do

d-1 profesor Em. Grigorovitz.


No. 374
A

Pretul 30 bani

se cere catalogul complect al Biblio-

tecei pentru toti" la LibrAria Editoare Leon

Alcalay Bucuresti.

www.dacoromanica.ro