Sunteți pe pagina 1din 397

.-0.rt7.1 )-

,

143,-

,

33°

4

t

"'

.33

,

.;

.

AfiA11AS CARP

lr

'

40'

.

LLt-

'Or

1,"",,

o

1.0

CARTEA

6

.

to

EAGRA

S

I. EAPTE $1

DOCUMENTE

0

:

SUFERINTELE EVREILOR

DIN ROMANIA

,

,

.

Al

.I.1-,

,i!.,;.

;t

;?4 1 i

*.+;

.34 ''.i

:,

1940

-

1944

.

/

r

t:',

6

P -

30

,

,,4,4:, r19

,,*-1. , ,

',':::°'

',1

'

,

'',

'd

/"?

0

.-Eg

, 1;

,

,

.

P

.-

''I'

44

1I

.

,

4

a

.

P'.4!

'

';

11 1

"f °,

;

.9.

-,:r'-

.i.

".;'.

'

.1.xr.

"'.

'-'':/- ".

r.,-

.

.

'

.

'''',.'

° tt . ---.

.

o

1 9. 4 6

:

c:-.0

'''

.

`;

,,,*

,. ::

--',/

,

3

;

."47'

p

.

'

y

'

>1".

°1.°.

Iraq

,,!,

.'

.,

.

-,

1-

.

''

'

0

'''' .

"

C

www.dacoromanica.ro

°'

3

.

''.

V, '

r

r .: -i.

=

.

"

,,5--'

°-.:11;

il

-: '

,

';

.Z,s,i,,-9',°::L

-

-

-',,1-4,-

,

.,

u,,

.

:I

.

,

l

4.

r ,ty,_

i';4'.

i' ,

-,./ t

'

,,:.

,, Lt

Z. ,

. s

.

.

".

,

I, ,

: -4: - ,.

.,

,

,

,",

.

IL.

,

I

.

'

'`'Agi.

4,

,r,

.

. =.,

t

.

:'

,

-e-,

"

'

ff".

,

:,',:,

: t

,

.

/

,

.

`

r.'

,',

7',,L.,

, r"3-

,,

,

; ,,,

$*.r

,:

7:

.9,751

MATATIAS CARP

CARTER NEAGRA

SUFERINTELE

EVREILOR DIN ROMANIA

1940

1944

CU 0 PREFATA

DE

Dr. ALEXANDRU SAFRAN

$ef rabin al Cultului Mozaic din Romania

Vol. I

LEGIONARII SI REBELIUNEA

ATELIERELE GRAFICE

SOCEC & Co., S. A. R.

E I T J C U R E S T I

19 4 6

www.dacoromanica.ro

Copyright by Matatias Carp, Bucharest 1946

www.dacoromanica.ro

. Vol fi mulfwnit deed istoria mea Ent fi socotita

Jolostioare, de care cei ce doresc sd oada

ertenimentele sFa cum s'au produs in adeoar

.si ass cunt, potrivit firei omului, s'ar pates

,,reproduce tn pator,daca nu sub aceasi forma, cel putin sub forme asemanatoare.

Thucydide. Istorie.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Rolul memoriei in viola omului nu este mic. Potrivit aratarii

unui psiholog din secolul at XVII-lea, insemnatatea ei ar fi aka de

mare, inceit acolo unde lipse§te, Coate celelalte insueri ale noastre

ar deveni, in bunt- parte, inutile".

Rolul memoriei in viaca colectivitatii nu este nici el mai mic.

Nu izbutim poate, indeajuns, set transpunem Coate regulele legate de

memoria individuals, pe planul psihologiei colective.

Reu§im

inset, cu

prisosinea, set observilm ca funceiunea aducerii aminte

sazica mull mai mutt deceit memoria statica

ceeace vra-

trebuie set fie deter-

minate la o colectivitate nu numai de resorturi psihice, ci Si de un

mobil etic. Exercitarea aptitudinilor memoriei la o colectivitate,

trebue set alba in vedere un stop moral. Aceasta o

qi

deosebeoe de

vremelnicia memoriei individuale. Cfind un popor, de pilda, sau mow-

nitatea chiar, aceioneaza cu foreele memoriei pe campul istoriei, se

cuvine ca set urmareasca un obiectiv moral. Judaismul, care cede

lstoria strilbatuta de duhul Dumnezeirii, ce se manifesto prin legi

etice inexpugnabile, atribuie funceiunii de aducere aminte o impor-

tanfei primordial& Regulele vieeii etice evree,iti purced dela coman-

damentul aducerii aminte. Ca indivizi se cuvine set tinem mereu minte

momente fi fapte din existent(' noastra; acestea nu ;lima inset instan-

tanee isolate, ci se asociaza in reprezentatiuni vii ce

in treaza con-

Olivier: noastris morale: §i ne chicana catre indatoriri morale. Ca popor,

Biblia ne-a invaeat dela inceput set finem minte, set nu uitam: Adu-ei

aminte de zilele cele de demult, cugeta la anii neamurilor trecute"! Ni se atrage luarea aminte, cu staruinea, ca nu cumva sir uitam, de

pilda, necazurile pe care ni le-au pricinuit in vechime

Arnalecifii:

Adu-ei aminte cum s'a purtat cu tine Amalec pe drum, c find veneaci

nu uita .aceasta"!. Noi, gandindu-ne la episodul arna-

voi din Egipt

keit, avem set tragem invaeaminte. Vorbind oamenilor, noroadelor,

lumii despre acest episod, Biblia supune pe fiecare in parte 0 pe toti

laolalta unui proces moral, le mince inaintea privirilor moth, de

judecata, de socoteala, de revizuire a constiineei.

7

www.dacoromanica.ro

Facultatea aducerii aminte face inteadevar parte din fesatura

f Tinted

noastre evree§ti. Nu e o intamplare ca un fiziolog evreu, Richard

Semon, a incercat sa dovedeasca ca faculta file memoriei sunt, nu

numai de natura psihica, ci ele pot fi gasite Si in materia vie. Semon numeqte, pentru prima tiara, Mneme (care in grecefte inseamna me-

morie), insufirea protoplasmei, a celulei vii, de a inregisira, de a

'Astra §i de a reda impresiile

Nu numai din punct de vedere psihologic, ci chiar fiziologic,

putem afirma ca impresiile" culese de noi printre noroade, dea-

lungul veacurilor de suferinfa, s'au inerestat calcine in fiinfa noastra.

Ele §i -aid emit adeseori grai in zguduitoare Car* de Aduceri-aminte,

pline de folositoare invaganinte pentru

Oil.

noi

i aspra morals pentru

La finele razboiului 'recut, in 1919, cugetatorul evreu Nathan Birnbaum, impreuna cu Hugo Hermann, a scos o carte ce cuprinde

relatari klespre ingrozitoarele suferinfe indurate de evrei in timpul

cruciadelor. Pe prima paging" a culegerii, autorii au a§ezat sugestiv

un verset din pro fetul lefaiahu, care graeqte:

Si

un mare macel

fost-a in lam Edom"

precum §i o chemare a piosului psalmist:

Doamne, adu-ti aminte de fiii lui Edom"!.

Aduli aminte!" este, inteadevar, motivul ce ravine necontenit

in istoria noastra, care este o istorie a spiritualitafii, a martiriului

pentru inarile comandamente etice pe care noi le-am revelat pentru prima oars umanitcifii §i le-am sus final neincelat, cu dtirzenia cre-

dinfei noastre.

Pentru a imprumuta o culoare puternica descrierii chinurilor

i

suportate de evrei in timpul razboiului trecut, Nathan Birnbaum

Hugo Hermann le infafiraztz prin caleidoscopul evului mediu, socotit

a fi cel mai infiorator.

Martiriul poporului evreu din timpul ultimului razboi face sa

paleasca intru totul suferinfele lui Israel in trecut. S'a adeverit pre-

viziunea talmudica despre perioada premesianica, cfind suferinfele

din urma vor face sa fie uitate suferinfele

dintai"

E deajuns sa ras f oim volumul scriitorului evreu sovietic Ilya

Ehrenburg, ce poarta titlul atat de autentic evreesc: Tine minte"

gd ne vom convinge ca, crfimpeiele privitoare la mucenicia evreeasca,

pun in umbra focurile rugurilor medievale.

Este necesar sa cercetam prezenta opera a d-lui Matatias Carp,

pentruca sa ne dam seama de proporfiile, cu drept curoant premesia-

nice, ale sulerincei evreefti. Zamislita cu sfinge §i lacrimi", pa'strata

cu precut celor mai mari primejdii, zidita cu o competenfii impresio-

nanta, Cartea neagret a suferincelor evreilor din Romania", (deg-

tuiege un impunator monument pe care Secretarul general perma-

8

www.dacoromanica.ro

nent al durerilor evree§ti din Romania", it ridica cu pietate martirilor

lui Israel. 1:1-1 Matatias Carp a trait, clips cu dips, cutremuratoarea

desfez§urare a cruntelor realitati, ce dureaza aceasta opera.

Noi ii datoram recunovinta.

Rostul etic pe care autorul §i

l-a

propus, alcamind aceasta va-

loroasa lucrare, va fi §i prin aceasta atins, daca ea va contribui la

respectarea comandamentului simplu, sinaic: Sa nu ucizi!

ce este aceasta

Carp

Caci

se intreaba stegarul luptei pentru dreptate, Horia

deceit primul pas spre recunowerea libertatii individului?

Ce este alta decal aspiratia spre libertate, porunca pe care am prim it -o

pe Sinai"

De pe colinele Sionului, pe care le-a cantat, din Cetatea lui David

unde odihneve, Horia Carp, iluminatul aparator al libertatii, se va

declara multumit §tiind ca osardia Mina de devotiune a fiului sau va

ajuta ca oamenii sa is aminte cu puterile for launtrice, morale, la

comandameniul sinaic: Sa nu ucizi"!.

Pentruca la evrei, o repet

a lost: Sa nu ucizi! !!".

zice Horia Carp

legea cea mare

sa se deprinda intai oamenii sa pretuiascii viata semenului;

i

apoi vor putea urea spre inaltimile scaldate de lumina mesianica a

iubirii aproapelui

DR. ALEXANDRU 5AFRAN

Sef rabinul Cultului

Mozaic din Romania.

Bueure,ti, 21 Ianuarie 1946.

9

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE

Cel de al doilea razboi mondial e terminal. Pergamentele si

peticele de hartie" a0eaptrz Inca s5 fie parafale, sigilate

mantate cu protocolarele solemnitati. Dar armele au amutit.

oi

inmor-

Ambitia orgolioas5 §i criminalii, care atata creme a aruncat

sfidare §i dispret tuturor fortelor morale 0 spirituale ale ornenirii,

zace acum sugrumatii qi inc5tuata". Pacea isi reclamil garantiile,

popoarele

I. i

cer

libert5tile

si

dreptul

pretinde

reparafii.

Via(a I i urmeaza cursul, evenimente not se desfasoara in riteza

si cele vechi sunt repede uitate. De-a-lungul ultimului deceniu s'au

produs insa prea multe cari merits a fi mereu amintite, cari nici-

odatii nu trebuesc uitate.

Dintre acestea, agile mai dureroase afecteaza sectorul eoreesc eturopean. Daces facem abstractie de popoarele Uniunii Sovietice,

cari in acest razboi au dat istoriei cea mai zguduitoare pada a

puterii de sacrificiu al sangelui,

svarlit cu nepasare, cu in-

suf letire, cu entuziasm, in slujba patriei

oi

morale, nu glisinz nicio alts natiune in lume

nim in manunchiu lode Nafiunile Unite

a inaltelor concepte

chiar dadi intru-

care sii fi deschis

states morminte fiilor sai, cafe a deschis poporul evreu, in aceea0

lupta pentru o patrie, pentru dreptate, libertate fl umanitate.

i totufi inch' nu a venit nzomentul de a se scrie o istorie com-

pieta a suferintelor evree0i din e\poca 1933-1944. Cerceliiri, an-

tudii s'au intreprins in toata lumea (Comitetttl Antifascist

chete,

din Moscova, Cornitetul Cartii Negre din America, Congresul Mon-

dial Eoreesc, etc.). Nimeni nu s'a incumetat insa sa publice, atat

de repede, vreo lucrare care sa merile in adev5r calificare

rica.

www.dacoromanica.ro

do,

isto-

11

0 privire fugitiva prin arhivele sau fioierele vreuneia din

fie chiar cea a Congresului Mondial Evreesc,

aceste organizatiuni

Sectiunea pentru Romania, a carei Comisie de Studii, sub imboldul

preoedintelui ei ay. Kiva Ornotein, a realizat a opera remarca-

incercarea intocmirii

bila

ar dovedi cat de premature apare

unei lucrari

I iint ifice, care sä imbratioeze ansamblul acestei pe-

suferinta. Numai echipe de istorici calif icati,

rioade de prigoana

pi

lucrand sub directivele unor fruntaoi ai spiritului omenesc, cum

sunt Ilya Ehrenburg,

Vasilii

Grossmann, Michoels

(Cornitetul

Antifascist din Moscova), Prof. Albert Ein§tein, $alom Asch (Co-

mitetul Mondial at Garth Negre), vor putea, dupe

multi

ani de stra-

danie fi munca, sa ofere omenirii Istoria suferintelar evreeoti din

timpul hegemoniei fasciste.

,Stiinta e ineeata. Dar not care am trail aceasta epoca cu toate

toate suferintele ei, avem ne-

zguduirile, cu toate framantarile

pi

voie set' cunoaotem ce s'a petrecut, pentru a ne forma a idee, data nu

riguros cornplecta, cel putin in deajuns de limpede oi

aproape de adevar.

cat mai

De aceea, inca din Dremea tend vedeanz

gi

simteam cum cauza

noastra face parte integranta din marile evenifrnente mondiale

destinata sa invinga dace victoria se a.oeza intr'una din balan(e

sau sa sucombe data ar fi atarnat in cealalta

intocmesc aceasta lucrare.

am hotarii sa

Am scris cu sange oi cu lacrimi aceasta carte de sang& oi de

lacrimi, pentru ca fratii mei sa gaseasca in amintirea suferin-

felor strabatute, not iinpulsuri fi teluri de viata, in imagines

lo-

viturilor primate, sa

pentru ca in revolta

gaseasca mijloacele de a se apara in viitor fi scarba ce parte pricinui povestea acestor

Dre'rnuni,

cieilalti

sa. Dada cat au pacatuit, cat datoreaza obotei noa-

sire pentru a-i marzgaia durerile si cat de mutt au de facut pentru

a descarca conotiinta ,Si: raspunderea in fata istoriei. M'am ferit de a plamadi o opera literara. Zadarnic se vor cauza

in aceasta lucrare figuri de stil, metafore, descrieri epice sau efecte

patetice. Am ocolit pang ,si adjectivele.

Tot asa m'ain ferit sa laud, sa critic, sa apar un punct de

Dedere in dauna altuia, sa ridic In slava vreo virtute, sau sa blestem

Dreun pleat. Nu fostul secretar general al Federatiei Uniunilor de

Comunitati Evreeoli

inca mai putin eel al Uniunii Evreilor Ro-

mani, ci arhivarul oi registratorul durerilor evreeoti din Romania,

infatioeaza aceasta lucrare, pentru cei ce Inca nu pot, sau nu vor

sa creada

si

i pentru cei cari uita prea repede.

12

www.dacoromanica.ro

Nu ma urmarqte niciun fel de gand de razbunare. Fac parte

din poporul cartii fi al culturii §i ma miindresc ca civilizatia pe

care noi am dat-o omenirii, cipilizatie in care fi-a u gasit leagan

Moise, Profetii, Cristos, Spinoza, Ein#ein. §i atatia altii, a alungat din noi multe sentimente josnice §i in special pe cel al razbunarii.

Nu vreau deci razbunare impotriva nimanui, nici pentru chi-

nubile indurate pe trupul mleu, nici pentru maltratarile can

l-au

alungat in departari pe fatal meu, pe care nu-1 voiu mai vedea

vreodata, nici pentru masacrarea pe malul Bugului a parintilor

celor doi copii din, Transnistria, can astazi sent copii mei

dadi

nu trap din trupul meu, in orice caz suflet din sufletul meu

nici pentru suferintele fratilor mei cei multi, de pretutindeni.

Dar vreau justitie. Pe sfanta dreptate care izvoraste din bu-

nul simt, din cugetul

si

sentimentul omului civilizat, sa fie pedepsit

oricine a chinuit, a jefuit sau a ucis nevinovati.

Vreau sti scot durerea evreeasca, din bagatela in care a fost

infundata Omit acum. Vreau sa se cunoasca de toata lumea ade-

varul, nuinai adevarul

i intreg adevarul.

De aceea, voiu ridica pentru o clips giulgiul ce acopera mai

mult de patrusute de mil de cadavre §i voi da deoparte valul

care ascunde talharii ce intrec un miliard de dolari.

Toate afirrnatiunile cuprinse in aceasta lucrare sunt con-

trolate, verificarte fi se sprijina pe dovezi, dintre cari cele mai

multe surd de neirilaturat: declaratii, marturii, comunicari of iaiale

ale Comunitatilor §i Uniunilor de Comunitati Evreqii, adrese ofi-

ciale, ordine oficiale

copii textuale sau fotocopii, semnate de

toata ierarhia administration dela Mar4al pang in ultimul plu-

tonier sau pf de birou

fotografii fi tot felul de alte documente

(ordonante, publica(iuni, telegrame, acte de vanzare, declaratiki de

sinucidere, sentinte judecatorefti etc.), rapoarte de ancheta (Bu-

niioara: Jafurile

legionare, au fost anchetate aproape

in toata tarn, Inca inainte de prabuOrea regimului, de doi avocati creftini, impusi in contenciosul Federatiei Uniunilor de Comuni-

tali, de ciiire Ajutorul Legionar". De asemenea jafurile fi tica-

/oviile din timpul rebeliunii, au fost constatate deg o comisiun,e corn-

pusa din vreo 30 avocafi eurei, carora tot Federafia Uniunilor de

pi

tieilogiile

Comunitafi le-a dat aceasta sarcina).

0 parte din inaterialul pe care se sprijina aceasta lucrare

in

special) primul volum

prooine din arhioa Federatiei Uniunilor de

Comunitati Evreqti, din a carei comoara documentara, nu a mai

ramas decal ceea ce am ft/rat eu inainte de instalarea Centralei

13,

www.dacoromanica.ro

Evreilor din Romania. Restul a fost asvarlit Intr'un colt de piv-

nita, uncle dupa 23 August, nu am mai gasit decat un vraf de hartie

mucegaita.

Unele indicatiuni au fost verificate fi completate cu ajutorul

rezultatelor anchetei intreprinsa de Comisiunea de Studii a Con-

gresului Mondial Evreesc, Sectiunea pentru Romania, cu al carei

sprijin s'a putut pa.si la publicarea acestei lucrari.

Mi-am propus sa impart matelqa Int 4 volume

Vol. I:

Legionarii §i rebeliunea.

i anume:

Vol. 11: Guvernul Antonescu §i fazboiul.

Vol. III: Tragedia Transnistrianii.

Vol. /V: Ardealul de Nord.

Gandul initial a fost ca lucrarea sa,' cuprinda vi intregul ma-

terial docuinentar pe care se sprijina. Pentru aceasta ar fi nevoie de

spatiul a 10-1'2 volume, ceea ce nu poate fi realizat in momentul de fats. Va ramane poate aceasta o sarcina a vtiitorului.

Cartea neagra a suferintelor Evreilor din Romania, apare

ca o opera exclusiv personals fi raspunderea pentru to ceea ce cu-

prinde, apasa numai asupra mea.

am inceput-o In primavara

Materialul a inceput a fi; adunat

Inca din lunie 1940, iar sistematizarea

1943, ajutat de o singura colaboraee: sotia

mea, cu care am

impartit munca, sbuciumul f i pericolele in vremurile de prigoana.

Ianuarie 1941.

www.dacoromanica.ro

MATATIAS CARP

PRIVIRE GENERALA

asupra desfasurarii prigoanei

antisemite in Romania 1940-1944

www.dacoromanica.ro

Prigoana §i teroarea fascists exercitata asupra populatiei evre-

e§ti dintre granitele Romaniei, au fost tot atat de violente .i

distrugatoare, ca in toate celelalte taxi de influents sau dominatie

nazista. Deosebirea iutre cele

petrecute in Romania

si

ceeace

s'a desfa'§urat in Virile in earl prigoana nazista a avut manifesearile

cele mai oribile (Ucraina, Bielorusia,

Ionia, Ungaria §i Germa-

nia), con.sta numai in unele detalii de metoda si in diferen.te in

i procentuale, ale evreilor ucisi. Romania nu a

stiintifica, a masacrului. Nu an fost

avut o organizare tehnica

cifrele absolute

si

aici camere de gaze, nici crematoria de cadavre. Nu s'a industria-

lizat parul, dintii sau grasimile victimelor. Dar in afara de me-

todele clasice de ticidere, cunoscute de tend s'a inventat streangul

si

praful de pu§ca, fascismul roman a avut metodele sale originale

de exterminare a evreilor. Aici an fost oameni batuti pans la

i expiere, sufocati in vagoane cu rasuflatorile astupate,

vanduti din, mijlocul convoaielor pentru a fi apoi omoriti si a li

istovire

se comercializa imbracamintea, taiati in bueati pentru ca, cu san-

gele lor, sa se unga osiile carutelor q. a. m. d.

Aici s'au faptuit jafurile sub formele cele mai oribile ee le

poate infatisa istoria talharillor, la toate neamurile si in toate tim-

purile.

Averea evreeasca, devenita un fel de res nullius, a stat toata

vremea la indemana oricui ar fi jinduit dupe dansa, incepand

cu Statul Roman insusi §i termingnd cu ultimul borfas. Aici an

jefuit talharii

raufacatorii .i nu s'au sfiit sa jefuiasca binevoitorii; evreii an fost

jefuiti, numai pentru a li se face rau si la fel an fost jefuiti ca sa

nu li se faca rau.; an fast ucisi evrei ca sa fie jefuiti, au fost ucisi

evrei pentruca au fost jefuiti, an fost jefuiti evrei pentruca erau

i

cu alte metode

au jefuit mini§frii; au jefuit

deacum ucisi si asa mai departe.

cate,

]iota.

in copii

314t6 - 2

Mate documentele citate in paginile ce urmeazil, vor fi publi- fotografice, ca anexe ale capitolelor la can se ref era.

17

www.dacoromanica.ro

Rezultatul prigoan.ei din Romania, se oglinde§te in dou'ii cifre:

1. Din populatia evreeasca a Romaniei, care in anul 1940 era

de cca. 760.000 suflete, au fost omoriti cca. 400.000 oameni. Din.

acegia cca. 265.000 victime incarca raspunderea guvernului roman,

iar restul

ungar.

locuitori in Ardealul de Nord

pe cea a guvernului

2. Pagubele suferite de populatia evreeasca a Romaniei, intrec

suma de UTI, miliard dollari.

CATEVA DATE STATISTICE

Romania Mare inainte de

Rec. 29. XII.

1930')

Rec. 6. IV.

19412)

Rec. 20. V.

19422)

1939

756.930

Teritoriul de sub autori-

tatea guvernului roman, intre

1941 - 1944, cuprinzand Vechiul

Regat, Ardealul de Slid, Bucovina

fi Basarabia.

607.790

441.293

292.149

Teritoriul afectat de depor-

tk"ri masive: Basarabia, Bucovina

fi Jud. Dorohoi

314.933

156.121

19.576

Basarabia

206.958

72.625

227

Bucovina

93.101

71.950

17.033

Jud. Dorohoi

14.874

11.546

2.316

Rec. roman

Reg. nngar

Reintorsi din

Ardealul de Nord .

.

291E1.1930

.

.

148.294

3111941

151.125

lagare 4)

29.405

Djai cifrele de mai sus rezulti ca dela venirea la conducerea

Romaniei a regimului de dictatula fascists (6 Septembrie 1940),

pan'ii. la 20 Mai 1942, data recensiim'antului locuitorilor de sange

evreesc, populatia evreeasca dintre granifele Romaniei de atunci

?.) Ultimul recensamant oficial inainte de 1039. Cifrele acestui recensa-

mant, nu au suferit modificari sensibile pentru populatia evreeasca in urma-

torii 10 ani, pant). la Iunie 1940.

vina, provincii cedate U.

2) Recensamant oficial, efectuat sub guvernul Antonescu, cu o sectiune

specials pentru locuitorii de original etnica evreeasca. In .Basarabia si Buco-

R. S. S. in Iunie 1940 si cotroptte in vara anului

a in lagarele

de evrei, can inca nu s'au intors.

numaratoare

oficiala, efectuatti de autoritatile civile gi militare romane la 1 Septemvrie 1941.

1941, nu a avut loc un, recensamant propriu zis, ci numai o

3) Recensamant special al locuitorilor de sange evreesc. 4) Situatia cunoscuta la 1 Septembrie 1945. 1Se presupune

mu

germane se mai anti. in viata cateva

18

www.dacoromanica.ro

s'a imputinat cu 315.641 suflete. Este

drept ca la acea. data (20.V.1942), mai erau in viata in Transnistria,

cateva zeci de mii de evrei dintre cei deportati in toamna anului

1941 §i in prima jumatate a anului 1942. Nu s'a facut niciodata

faira Ardealul de Nord

vreo numaratoare oficiala a acestora, dar dintr'un referat al Mi-

nisterului de Interne din Noembrie 1943 1), rezulta ca. la 1 Septem-

brie 1943, numarul celor in, viata acolo era de 50.741. Dintre ace-

§tia au mai murit sau an fost omorati Inca cateva mii dupa acea-

sta data, astfel ca la reocuparea Transnistriei de catre Armata

Ro§ie, im Martie 1944, nu mai traiau acolo

mative neoficiale

dupa, cifre aproxi-

deent 40-45.000 deportati evrei. Luandu-se

insa ca valabila cifra oficiala a Ministerului de Interne de 50.741

supraviefuitori ai deportarilor, rezulta ca lipsesc din populatia

evreeasca a Romaniet

adica 43% din totalul populafiei evree.,ti de atunci

fare Ardealul de Nord

264.900 suflete,

2).

1) Ref eratul se &este in arhiva secrets Transnistria", pe anul 1943, a

Ministerului de Interne. Nu poarta nici semnatura, nici data. Este intocmit

de fostul Subsecrctar de Stat General C. Z. Vasiliu. Dupe continut, se pare

destinat Presedintiei Clonsiliului de

In cadrul mtisurilor de purificare a Basarabiei si Bucovinei, in toamna

1941, dupa reocuparea acestor provincii de armata romans, s'a dispus

,,si executarea prin unitatile de politic ale armatei, transplantarea elementului

ca dateaza din Noemvrie 1943 si este

Intre altele se spune textual:

anului

evreesc in Transnistria. 0 statistics a numarului celor adusi, nu s'a putut

"face deck dupa' asezarea for

neascil, pe masnra ce a fost predate de trupele germane.

9f

dupti cc a luat fiinta administratia roma-

Din datele ce avem, numarul for ar fi fest :

1. Evacuati din Basarabia si Bucovina 1941.

Basarabia

55.867

Bucovina

43.798

2. Din orasul yi judetul Dorohoi

10.368

 

Total

110.033

In decursul anilor 1941-1942, din cauza epidemiilor ce s'au ivit si a

profilaxie, in regiuni peste cari trecuse

imposibilitatii de asistenta medicala

razboiul, o parte au murit,

si

dupa o statistica faced la 1 Septemvrie 1943,

ar fi ramas un numar de 50.741 evrei, cari sunt asezati in judetele Moghilev,

Tulcin gi Golta, in masse mai compacte si in restul judetelor, in numar mai

redus.

Oifrele can indica numarul evreilor deportati, an par a fi exacte. Ele

sunt contrazise, de unele documente, intocmite chiar in perioada deportarilor.

Intre altele Sintera informative intocmitii de Inspectoratul General al Jan-

darmeriei pe timpul 15 Dec. 1941 15 Ian. 1942, cuprinde la rubrics. Problems

Evreeasca` urmatoarele:

Pena in prezent an fost adusi de peste Nistru pentru plasare pe Bug, un

evrei, trecuti prin. punctele

Iampol

(35276)

Moghilev

numar de 118.847

(55.913), Tiraspol (872), Rabnita (2457), Iasca (2216).

De subliniat ca aceasta sinteza", dateaza din Ianuarie 1942, deci inainte de deportarile din acest an cari an cuprins alte peste 12.000 suflete.

6 S'ar putea obiecta ca aceste cifre nu oglindesc realitatea, d,oarece nu

tin seama de numArul evreilor, refugiati la inceputul razbotului. Obiectiunea,

chiar dae5. este intemeiata, an schimba cu nimic tragical cifrelor. Dar obiec-

tiunea nu este intemeiata. Informapunile verificate arata ca numarul celor

19

www.dacoromanica.ro

Dim cifrele de mai sus rezulta de asemenea ca.' mai mutt de

jumatate din victime

166.497 suflete

au pierit inainte de

1 Septembrie 1941, sau mai exact intre 22 Iunie 1941, inceputul

razboiului si 1 Septembrie 1941, cand ocuparea teritoriilor ce fu-

sesera retrocedate in 1940 in Est, era terminate

0 cand s'a pro-

cedat la o n-umaratoare oficiala a evreilor ce mai erau in viatii.

Restul de cca. 100.000 evrei au murit: prin asasinatele legionare;

in macelul dela Iasi dela 29-30 Iunie 1941; de-a-lungul drumu-

rilor de deportare si in ghettourile din Transnistria, de mizerie,

frig, foame

mana.

i boala sau ucisi de

salbaticia

facista

romiino-ger-

In slarsit, cifrele de mai sus arata ca din. Ardealul de Nord

an pierit 121.270 suflete evreesti. Se presupune insa ca aceasta cifra nu oglindeste realitatea, deoarece la ambele recensaminte

eel roman din 1930 si cel ungar din 1941

se pare ca au ramas

multe mii de evrei nerecenzafi, in care caz numarul victimelor ar

fi mai mare.

ce au incercat

salveze via* prin refugiu, a fost foarte redus. Cateva sute

din Cerniiuti, cateva mu din regiunea Chisingu si cam tot atilt din sudul Ba-

sarabiei, prin Cetatea Alba. Nici nu se putea altfel, feta de surpriza si rapi-

ditatea atacului roman- Berman. In adeviir, pe frontul Prututut, ofensiva a

inceput la 3 Iu lie cand a fost ocupat orastl Storojinet. La 5 Julie erau ocupate

se-si

Cernauti, Vijnita, Herta, Noua WW1 si Edineti, la 6 Julie Hofin, la 9 Iu lie

Bi ilti si la 17 Julie Chisinam Dupe ctiteva zile tot malul drept al Nistrului

era atins.

Convoaiele de refugiali au fost ajunse din llama de motorizatele ger-

mano-romilne. Numeroase documente certifidi realitatea acestei afirmatiuni. Intre allele, raportul No. 1108 din 10 August 1941 al pretoralui armatei III-a Lt. col. Jean Poitevin) adresat Marelui Pretor, cuprinde urmatoarele:

Am onoare a reports di in ziva de 0 August

a.

c.,

la

Rascov, la

eapul podului Vadu Rascu, spre Ucraina, a sosit un grup de aproximativ

2000 evrei, dintre acei fugiti °data cu armatele sovietice. Acesti evrei an fost

striinsi din zone de armatele romane si dirijati de serviciile pretorale la ctimi-

nurile lor. Convoiul, care este in complefti mizerie, a fost oprit pe malul slang

al Nistrului.

Am trimis un ofiter cu 20 jandarmi pentru a-i impinge indiiriit, cat

mai in interiorul Ucrainei.

Am dat ordin serviciilor pretorale ca evreii sa fie impinsi inainte, nu

inapoi.

De asemenea, raportul telegrafic No. 602 din 17 Aug. 1941 al Inspec-

In dimineata zilei de 17 August au fost trecuti de germani dela lampol

Cosauti 12.500 evrei, probabil dintre acei fugitif cu armatele rosii; evreii au

se-si

anume cei can au luat drumul Moscovei

.si

torului de Jandarmi Ia$i, ciitre Serviciul Marelui Pretor, aratii :

4.1a

§i premilitari.

Din aceste cauze, dintre cei ce au incercat

4i

fast dusi Intel) poiada Tanga Cosruti, uncle sunt paziti de jandarmi, graniceri

salveze viata prin refu-

giu, nu an reusit deciit foarte putini

apoi mai

gi cei can au fost evacuati pe mare, dela Cetatea Alba la Odesa

departe.

20

www.dacoromanica.ro

CATEVA CIFRE REPREZENTAND VALOR! JEFUITE DIN

AVUTUL EVREESC, PRIN LEGI SAU MASURI DE FAPT,

COLECTIV SAU INDIVIDUAL.

Expropieri

Prim efectul legilor de expropriere, populatia evreeasca a Ro-

raaniei

torul avut:

tOrg. Ardealul de Nord

a fost deposedatii de urmrt-

42.320 Hectare paim&nt arabil

68.644

,

p'aduri

2.062

vii

78

,

blati

265 mori

115 industrii forestiere

81 alte industrii

152 vase .plutitoare

40.758 imobile.

Intre acestea din urma.', se aflau: 330 temple, sinagogi, case

de rugkiuni; 92 §coli.; 17 spitale; 2 sanatorii pentru oolonii §c,olare;

2 dispensary; 26 aziluri de biltrani; 6 orfelinate; 68 cimitire: 53 bai

rituale; 31 locuinte parohiale; 10 fabrici rituale de azime; 27 aba-

toare rituale de paiari; 7 sedii de comunitbiti; 3 terenuri foste

temple sau sinagogi; 1 cantina.; 1 remizit pentru car funebru.

In cifrele de mai sus nu sunt cuprinse bunurile evreesti ex-

propriate in Basarabia si Bucovina de Nord unde, in. afarii de ca-

tegoriile de bunuri specificate, au mai fost expropriate si toate

intreprinderile comerciale

i industriale.

Valoarea bunurilor expropriate dela evrei, nu a fost esti-

matil 1), dar poste fi presupusa daca se examineazit veniturile pe

cari aceste bunuri le-au produs.

') 0 stational neoficiallk publicaa de revista Comert si Industrie" in

Odomvrie 1943, cuprinde urmfitoarele cifre:

Bunuri agricole

Pilduri .

 

5.663364.350

2.585.890.760

Fabrici de cherestea

790.618.438

Material Lemnos

77.690.833

Bunuri industriale legate de economia itirtmeasa

1.851.341.950

Vase plutitoare

1.318.849.900

Imobile

59.000.603.573

 

Total .

.

70.687.849.734

21

www.dacoromanica.ro

Pe cele trei exercitii bugetare dela incepu.tul razboiului, ve-

niturile bunurilor expropriate Bela evrei, au fost pre-vazute in bu-

getul general al Statului,, precum urmeaza:

Ex. 1941-42 (pe 9 luni, dela 1/7/1941

Lei

2.940.000.000

31/3/1942)

Ex. 1942-43

,

4.800.000.000

Ex. 1943 44

,

2.728.500.000 ')

Contributii excepfionale

Imprumutul reintregirii (Imprunaut for-

fat impus evreilor in proportie de 4 on mai

mare decat celorlalti locuitori). Pana la 20 Mai

1942 s'au subscris §i platit

Echipamente sanitare pentru spitalele de

raniti, prin rechizifii forfate, neplatite

contributie impusa

evreilor prin Centrala Evreilor do Romania,

pentru construirea unui institut de sprijin al

invalizilor de razboi

Palatul

inualizilor,

Lei

77

1.994.209.141 2)

500.000.000 8)

" 100.000.000 4)

13.062.709.141

Trebue subliniat ca cifrele de mai sus stint derizorii, deoarece admi-

nistrarea bunurilor expropiate dela evrei, a fost ifrauduloasti

si

oneroasti.

2) Dupil 20 Mai 1942, Imprumutul a fost transformat in impozit, dar

sumele pRitite de evrei nu au fost totalizate.

3) Cifra este aproximativii si cuprinde numai valoarea obiectelor adu.

nate sau cumptirate la Bucuresti de Uniunea Comunifatilor Evreesti in Sep-

temvrie 1941, in executarea ordinului No. 50524 din 3 Septemvrie al Coman- damentului II 'Teritorial, care avea urmiitorul cuprins :

Din ordinul d-lui Marelal Antonescu, transmis de M. A. N. cu No.

.3450/1941 cu onoare vii rugam a lua urgente miisuri ca in legtiturti cu Cercul

de Recrutare, Bucuresti, sit rechizifionafi dela evrei, urmiitorul cazarmament necesar spitalelor din zon5.: 4000 raturi, 4000 saltele, 8000 cearceafuri, 8000

fete de pernii, 4000 perne, 4000 paturi de fier usoare, 1200 paturi complete

',pent= spitalele din Z. I. Bucuresti.

Operatiunea fiind urgent reclamatii, sa se termine in termen de 24 ore

dela primirea acestui ordin.

,Xuati legiiturrt cu Cercul de Recrutare Bucuresti.

Comandantul Comandamentului II Teritorial

(ss) General Alex. Gheorghies. 4) Jumatate din aceastrt sums a fost estorcata prin santai,amenintandu-se

cu deportarea evreilor din orasele de pe granifa roman-maghiarti: Timi-

poara, Arad, Beius, Turda, Sighisoara.

22

www.dacoromanica.ro

Lei 13.062.709.141

Efecte de imbreicaminte, con.tributie im-

pusii evreilor prim cateva legi, sub sanctiuni

penale. Fiecare evreu major, biirbat sau fe-

meie, au fost obligati sa depuna cafe un nu-

mar de asortimente complete de imbra'c5.-

minte, incaltilminte si lingerie, compus din ea-

masi, ismene, ciorapi, batiste, prosoape, flanele,

costume barlikesti, bocanci sau ghete, palarii

sau caciuli, paturi, saltele, dosuri de perng., fete

de perna

i cearceafuri. Numiirul asortimente-

lor varia in report cu venitul impozabil al fie-

ckuia 1).

Cei ce nu posedau efectele pretinse de

lege, puteau depune valoarea in numerar.

Valoarea efectelor depuse si a sumelor de

ban plkite a fost de

.

,,

1.800.135.600

Unii evrei nu au putut implini obligatiu-

 

nea depunerii efectelor si au fost condamnati la pedepse variind iaatre 5-10 ani inchisoare.

Amnestierea for a fost cumpiirata dela gu-

vernul roman 2) cu suma de

,,

100.000.000

Taxe de scutire de muncii de folos ob#esc,

contributie impusa evreilor socotiti necesari e- conomiei nationale, ca un echivalent al muncii

extenuante i distrugatoare, denumila munch'

obligatorie". Stabilite

i incasate printr'un si-

stem arbitrar

i prin santaj desgustkor, aceste

taxe au produs dela 1 Aprilie 1943-23 Au-

gust

1944

Lei

3.034.148.141 3)

17.996.992.882

1)

Potrivit baremului hotarit de lege si a preturilor fixate tot de lege,

evreul cu un venit anual de 101.000 lei, trebuia sa depuna, din unele obiecte

cate 4 randuri, din altele cate 2 randuri, in valoare totals de 79.400 lei; evreul cu

un venit anual de 501.000 lei trebuia sa depuna din unele

obiecte

elite

36

randuri si din altele cate 12 randuri, in valoare iota% de 461.400 lei.

2)

Decizia a fost luata in sedinta Consiliului Interministerial din 19

lanuarie 1943, suma a fost platila integral pang. la 15 Mai 1943 si decretul de

amnistie purtand numarul 2125, a aparut in Monitorul Oficial No. 177 din

31 Iu lie 1943.

3) Suma a fost incasata prin Centre la Evreilor din Romania si pus&

Ministrii

care

a

cheltuit,0

farce

la dispozifia Presedintiei Consiliului de

nici o socoteala.

Pentru obtinerea carnetelor de scutire de munca,au fost cheltuite in

afara de taxe, same enorme pentru onorarii §i sperturi

23

www.dacoromanica.ro

Lei 17.996.992.882

Taxe de scutire de munca la zapada, con-

tributie impusa unor categorii restranse de e-

vrei

in special intelectualii

pentru a fi

scutiti de obligafiunea de a matura zapada de

pe strazi. Aceste taxe au produs in iernile

1942-1943 ,i 1943-1944

Contributia exceptionala de 4 miliarde

lei, a fost impusa intregii populaiuni evreesti,

din ordinul personal al lui Ion Antonescu, in

Aprilie 1943. Prin presiuni

sti

santaj

alter-

nativa fiind plata sau deportarea in Transni-

s'au incasat in contul acestei contri-

stria

bufii

jafurile legionare. De-a-lungul celor a-

proape 5 luni, cat a durat guvernarea legio-

narg, s'a desfasurat o vasty actiune de jaf a

averilor comerciale, industriale

gi

imobiliare

evreesti,

sprijinita

intreprinsa.' de Miscarea Legionary,

condusa de intregul aparat de stat,

gi

in frunte cu vice-presedintele Consiliului de

,Prin maltratari saIbatice, uncle mer-

gaud pan5. la asasinat, prin amenintiiri cu

rnoartea

in fata ciomegelor, revolverelor

si pistoalelor intinse

evreii s'au vazut silifi

sa cedeze intreprinderile comerciale si indu-

striale cu toate instalafiile

fora a primi nimic in schimb Au fost jefuite

aproape toate intreprinderile din Ardealul de

gi

toate marfurile,

toate intreprin-

derile din Craiova

orasele importante (Constanta, Calarasi, Tar-

goviste, Giurgiu etc.) si foarte multe intreprin-

Sud

afara. de Timisoara

toate intreprinderile din

deri din Bucuresti, Ploesti

loarea acestora nu a putut fi estimata, dar se

alte orase. Va-

gi

presupune ca trece cu mull peste

.

.

.

.

.

.

144.024.375

,,

734.156.308

2.000.000.000

Rebeliunea. Tm. cele trei zile de rebeliune

cari an terminat guvernarea legionary (21-24

Ianuarie 1941), s'a de,sfasurat la Bucuresti o actiune pogromistil de o violenta neintalnita

24

www.dacoromanica.ro

Lei 20.p5.173.565

Lei 20.875.173.565

pang atunci. Au fost incendiate, distruse,

da-

ramate

i jefuite institufiuni evreesti (temple,

scoli,

sediile comunitatilor) si cartiere intre,gi

de intreprinderi

i gospodarii evreesti. 0 an-

cheta samara, efectuata atunci, a stabilit la

1274 cazuri cercetate, pagube de

382.900.000

Lei 21.258.073.565

Cifrele de mai sus nu stint decal exemple dintre pufinele cari

an putut fi stabilite, unele cu preciziune, allele cu aproximatie.

Ele nu cuprind imensele sume pagubite prin lichidarile fortate sau

asa numitele roma'nizari" a intreprin.derilor; nici pagubele pri-

cinuite de parasirea gospodariilor de zecile de mii de evacuafi si

deportafi; nici cele cauzate prin schimbul fortat, la cursuri arbi-

trare, a numerarului, devizelor, aurului si bijuteriilor; nici cele

produse de taxele militare cari mareau impozitele directe cu 40%

in uncle cazuri, cu 400%; nici cele indurate de intreaga populafie

sa pia-

evreeasca

in special cea nevoiase

care a fost obligate

teasca painea cu un pref mai mare decat dublul celui platit de

ceilalfi locuitori; nici cele suferite de zecile de mii de evrei exclu.si

din dreptul la munca. tie reprezinta o marunta parte a pagubelor suportate de evrei.

Tatusi, totalul de peste 21 milinrcle lei, la valoarea oficiala de atunci

a dolarului, este egal cu mai mull de 100 milioane dolari, iar la

valoarea medic de bursa a dolarului in acea vreme, repreziatta

aproape 70 milioane dolari.

SINTEZA. A SUFERINTELOR POPULAj'IEI EVREESTI DIN

ROMANIA DELA 6 SEPTEMBRIE 1940

23 AUGUST 1944.

I. Asasinate

91

masacre.

In timpul guvernlirii legionare (6 Septembrie 1944-24 Ia-

nuarie 1941), an foal onioriti: 4 evrei /a Bucure§ti in cursul lunei

Nooravrie; 11 evrei la Ploefti, in noaptea de 27-28 Noembrie;

1 evreu la Mirfova (Constanfa), la 17 Ianuarie 1941 si 120 evrei

la Bucurefti, intre 21-24 Ianuarie 1941, in zilele

beliunii.

si

noptile

re-

In. zilele de 29 si 30 Iunie 1941, au fost omorif la Iasi, la

chestura de politic, pe strazi ,i in case, de dare

politisti si

www.dacoromanica.ro

soldati,

25

romani §i germani, cateva mii de evrei. 1). Dintre barbatii salvati

din acest macel, au fost expediati 4400 2), in doua trenuri, spre

un lagar de concentrare din Muntenia. Din cauza sufocarii, fiind

cu ori-

ficiile de aerisire astupate; din cauza emanatiunilor otravitoare ale

unor rama§ite de carbid pastrate in unele vagoane; din cauza lipsei

de ape §i din cauza rezistenfei organice diminuate a victimelor,

sari cu o zi inainte fusesera violent maltratate, au murit pe drum

aproape doua treimi din evacuafi §i anume;

Din primul tren au fost coborite, la Podul Iloaiei, dupa 20

inghesuiti cate 150-180 oameni, in vagoane plumbuite

$i

km.,

parcur§i in 12 ceasuri, 1194 cadavre 3).

Din cel de al doilea tren au fost coborate la Tg. Frumos (40

km.) 650 cadavre 3) la Mirce§ti (85 km.) 327 cadavre 4), la Sabaoani

(95 km.) 172 cadavre 5), la Roman (110 km.) 53 cadavre, la Imo-

te§ti (370 km.) 40 cadavre 6), §i in sfar§it la gara de destinafie Ca- lara1 Ialomita (563 km.) 25 cadavre, 69 muribunzi §i 1011 oameni

vii 7). Dintre ace§tia din urma au mai murit in lagarul Calara§i,

128 oameni.

De-a-lungul drumurilor de inaintare ale trupelor romane

germane in Bucovina §i Basarabia, a fost exterminate intre 22 Tunie

§i 30 Julie 1941, aproape intreaga populafie evreeasca din mediul

rural. Astfel: la Noua Su/ita 800 uci§i, la Herta, 100 ostateci im-

purati §i ingropati in 3 gropi comune, la Ciudei, intreaga populafie

evreeasca in numar de cca. 500 suflete, la Vijnita 21 evrei, la Ro-

stochi 140, la Edineti 500, la Vascauti 20, la H &bona toti cei 10 lo-

cuitori evrei, la Banda pe Siret numai cativa evrei uci§i, dar ta-

iati in bucafi, pentru ca cu slingele for sei se unga osiile caruteilor,

la Hlinita §i Drosnita, 90% din populafia evreeasca, la Parliti,

10 evrei uoiqi in condifiuni cari an starnit revolta chiar a armatei

9 Cifra exacta nu a fost stabilita. Din declaratiile unui miuistru din

(I. Hudita), prima care a vizitat

guvernul roman de dupa 23 August 1944

Iasii dupa armistifiu, rezulta ca pogromul dela Iasi si din trenurile

au produs peste 12.000 victime.

mortis,

2) Raport No. 4457 din 6 Iulie 1941 al Inspectoratului de Jandarmi

Jandarmeriei.

Biroul III Polilie, catre Inspectoratul General all

Iasi

3) Idem.

4) Idem.

Raportul No. 1324 din 4 Iulie 1941 al Legiunei de Jandarmi Roman,

Jandarmeriei.

catre Inspectoratul General al

6) Raportul No. 10952 din 6 Iulie 1941 al Legiunei de Jandarmi Prahova,

catre Inspectoratul General al Jandarmeriei.

7) Procesul verbal intocmit la 6 Iulie 1941 la Calarasi, de dare Sublt.

Triandaf Aurel, conducatorul trenului si autoritatile civile si militare locale.

26

www.dacoromanica.ro

germane, care a adresat un protest Marelui Stat Major Roman 1),

la Briceni §i Lipcani, cifia ned.eterminata, la Teura Noug 50 evrei

(42 adult.i. §i 8 copii), ucisi de asemeni in conditiuni cari au adus

un nou protest al armatei germane 2), la Cofmani, 10 evrei in frunte

cu rabinul, la Lipciiuti 40, la Cep/auti, intreaga populatie evre-

easca de 180 suflete, Ia Zoniachie 139, la Riipujinef 37, la Mar-

cu/efti intairu. 18 evrei in. frunte cu rabinul, iar dupri. 2 zile alti 600.

La ora§e, masacrele au fost masive §i executate cu deosebita

salbaticie. La Storojinet, in ziva ocuparii (3 Iu lie), au fost ucisi

300 evrei §i dup'a 2 zile, alti 15; la Cernauti au fost 1.160, pe strazi

§i in case, peste 2000 evrei in ziva ocuparii (5 Iu lie) §i alfi 300

in frunte cu seful rabin, au fost impurati dupa 2 zile; Ia Hotin,

in prima zi de ocupatie (7 Julie), au fost ucisi aproape toti evreii

locuind la periferia ormului (eca. 2000). Masacrul a continual insa

in ora§ trei zile de-a-randul.

La Chifinau, au fost omoriti in ziva de 17 Iu lie, de-a-lungul celor doua" drumuri de patrundere in ora§ a armatelor romane §i

germane, mai mutt de 10.000 evrei. La Bati, ocupat la 9 Iu lie, Gestapoul a impu§cat la 11 Julie,

10 ostatecii evrei; la 15 Iu lie al ti 56, intre cari intregul comitet al

Comunifatii §i la 16 Iu lie, alfi 20 ostateci evrei.

Cifrele de mai sus sent numai exemple din localitatile unde

s'au putut intreprinde cercetari. Proportiile masacrului au fost mull

mai mari. Un singur exempla da o imagine apropiata de realitate.

In judetul Ba lti traiau, potrivit statisticei oficiale, 31.916 evrei.

Dupe ocuparea intregului judet de catre trupele romane §i ger-

mane, marele pretor al armatei raporta Marelui Cartier General

.1) Protestul poarta data de 11 Iulie 1941. Este semnat de $eful de Stat

Major al Armatei XI-a germane si a fost transmis Marelui Pretor (General

Ion Topor), de catre Mare le Cartier General Roman, cu ordinul No. 1411 B din

17 Iu lie 1941. Protestul este insofit de copiile unor constatari la fata locului

gi

un proces verbal de sedinta al politiei secrete germane de campanie.

2) Protestul poarta data de 14 Iu lie 1941, este semnat de seful de Stat

Major a4 Armatei XI-a germane si a fost transmis Marelni Pretor, cu ordinul

No. 1665 B, din 19 Iu lie 1941, al Marelui Cartier General Roman.

Protestul, insofit de un raport al martoridor oculari

gi

un altul al po-

Niel secrete germane de campanie, cuprinde si urmatorul pasaj:

Atitudinea (comportarea) aratata in raport, a unor reprezentanti ai tru-

pelor romane, serveste numai pentru a scadea prestigiul armatei romane

"§i in acelasi limp al armatei germane, in fata opiniei publice mondiale.

Cu toate acestea, afacerea a fost clasata, deoarece concluziile anchetei

cuprinde in raporttil No. 258 din 14 -August 1941 al Legiunei de

nu indicau nicio

intreprinse

Jandarmi Balti catre Inspectoratul Jandarmeriei Chisinau,

vincrvatie sau raspundere.

27

www.dacoromanica.ro

la 17 Iu lie 1941 I), ca, pe cuprinsul judetului nu se mai aflau decat

8481 evrei, inchi§i in trei lagare. Dupii cam s'a ariltat mai sus

po-

trivit cifrelor cuprinse in recensaminte §i numsaigtori oficiale

au pierit in Basarabia §i Bucovina pita'. la 1 Septembrie 1941,

166.497 evrei, b'arbati femei biltrani §i copii.

Dupii terminarea operatiunilor militare, de§i a fost stabling

oarecare ordine, uciderile §i masacrele de evrei au continuat.

La 1 August 1941, un locotenent german insotit de 3 soldati,

au ridicat din ghettoul ChiOngu, 411 intelectuali evrei, can au fost

impu§cati la 2 km. afar

din ora§2).

La 7-8 August 1941, alti 525 evrei an fost ridicafi din ghettoul

condu§i in gara Ghidighici. Dintre ei s'au intors numai

Chisinau

§i,

200, can au povestit cum au fost

ucisf ceilali 9),

La 6 August 1941, jandarmii din compania de politie Chi§i-

&au, au executat 200 evrei, pe can i-au aruncat in apa Nistrului 4).

La 9 August 1941, jandarmii din Legiunea. Chilia, au impu§cat

451 evrei din laggrul nitarafti 5).

Din convoaiele de evrei ce peregrinau din ordinul autorithifilor

in nordul Basarabiei, au murit de foame, de epuizare, prin impu§-

care §i innec, multe mii de evrei. Dintr'un singur convoiu de 25.000

suflete, trecut peste Nistru ins Ucraina i reintors apoii in Basarabia,

an murit 4000 de oameni, in trei

ITn grup de 300 evrei, condus de un caporal §i 2 jandarmi ro-

mani, a fost aexterminat la Voicing, la trecerea Nistrului, prin im-

pu§care §i innec 6).

9 Raport No. 223 din 17 Iu lie 1941.

2)

Raport de anchetri No. 2 al Comisiunei instituita pentru cercetarea nere-

D-nti

:

gulilor dela ghettoul din Chisinau. Comisiunea a fost compusa din

General C. Niculescu. General Magistrat St.

Apel, L. Preotescu, Procuror General Traian Niculescu. Inspector General al

Stroe, Presedinte al Curtii de

Bancei Nationale L. Paunescu si Lt. col. Magistrat A. Madarjac.

3) Idem.

4) Report telefonic No. 80 din 13 August 1941 al 'Inspectorului de Jan-

darmi Chisinau (Col. T. Meculescu), &titre Marele Pretor al Armatei.

3) Idem precum si procesul 'verbal incheiat la 9 August 1941 de ciltre SS

Untersturmfiihrer subloc. Heinrich Frohlich si capitan Vetu Gheorghe Ioan

din Legiunea de Jandarmi Chilia Nona, din care se

constata

ca primul a

transmis celui de al doilea ordinul de execulie in numele Generalului An-

tonescu, iar acesta a executat. Cripitanul Vetu a fost trimis mai tarziu in

judecatri, dar nu pentruca a masacrat atatia oameni nevinovati, ci pentru.cii

cu acest prilej a savarsit unele gainiirii, furand cateva ceasornice

9 Cu raportul No. 121239 din 17 Septemvrie

1944 al

(It.

5i

inele.

Pretorului

Ar-

matei III-a

tatul cercetilrilor intreprinse de Legiunea de Jandarmi Soroca, cu privire la

col. Jean Poitevin) calre Marele Pretor, se inainteaza reza-

1941. Chestiunea prive.te impuscarea celor 200 evrei

si

elasat la dosar. ss incles-

acest masacru. Pe acest raport se anti urmatoarea mentiune :

22 Septemvrie

la Nistru, care s'a cercetat de d-1 General Topor

cif rabil.

28

www.dacoromanica.ro

In lagarele din Basarabia, in care au fost adunati evrei ina-

inte de deportare (Secureni, Edineti, Vertujeni, Marcule§ti), mu-

reau cateva sute in fiecare zi1).

De-a-lungul drumurilor de deportare (Septembrie 1941 pentru

evreii din lagarele din Basarabia §i Octombrie, Noembrie pentru

evreii din Bucovina, jud. Dorohoi §i ghettoul Chi§inau), mii de

evrei au murit de istovire, boala, foame §i frig. Dint/una din co-

loanele pornite din Edine(i, au murit inghetati in noaptea de 15

Octombrie,

inn

copii in brate.

satul Corbu 860 evrei, dintre cari multe femei cu

Alta an fast omorifi de catre jandarmii ce pazeau convoaiele.

Ordinele autoritatilor militare romane, prevedeau impu§carea tu-

turor celor ram* in urma convoaielor2). Unii evrei, au fost van -

dufi satenilor §i apoi impu§cati, pentru ca cumparatorii sa pri-

measca imbracamintea victimelor.

')

Cateva marturii extrase din actul de acuzare intocmit de Tribunalul

Poporului (dos. No. 23/945, cab. VII, impotriva criminalilor de razboi, fosti

comandanti ai lagarelor de evrei Vartujeni

si

Marculesti :

Din declaratia. col. Alexandru Constantinescu :

Evreii in numar de 21-23.000, adusi din Bucovina si Basarabia de

catre Legiunile de Jandarmi, ntt puteau fi incartiruiti toti in micul tar-

gusor Vartujeni, astfel ca ei constituiau o ingramadire nepermisti de fiinte

omenestt, neputandu-se garanta nici local de odilina pentru fiecare. Totul

intro promiscuitate de nedescris, femei, copii,

navi, oameni in agonie, femei lehuze

"Consecinta, o mortalitate dint ce in ce mai mare. Din declaratia Lt. Dr. Epurescu Alexandru :

fete,

barbati,

oameni

bol-

si,

in plus, faro putinta de a se hriini.

Oamenii acestia au fost adusi dintrun alt lagar amenajat intr'o pa-

si

nealimentati. Mortalitatea

de

deportati,

pivniti,

cari

santuri,

dure, intr'o stare deplorabila, cu hainele rupte

creptea.

Din declaratia martorului Stefan Dragomirescu :

Child am sosit la Miirculesti, am gasit acolo

mii

Widen intr'un hal de mizerie indescriptibila. Peste tot, prin

curti, ziiceau cadavrele deporta(ilor.

2) Raportul de ancheta at Comisiunei instituita pentru a cerceta nere-

g-ulile din ghettoul Chisinau, citat mai sus (pag. 27 No. 2), cuprinde in aceasta

privinta, urmatorul pasaj :

"Acest consemn special, i-a fost comunicat de catre oomandantul Le-

giunei Hotin, Maiorul Dragulescu, care i-a spus ca din ordinal Marelui Car-

tier General, evreii cari nu se vor putea tine de convoaie, fie din neputinta.

fie din boats, sa fie executa(i. In acest stop, i-a ordonat sa trimita, cu dourt zile inainte de plecarea fiecarui ccm.voiu, cate un reangajat pe traseu, care

cu ajutorul posturilor de jandarmi din localitatile pe unde nrmau sa treaca

evreii sa faca din zece in zece km. cate o groapa pentru cca. 100 persoane,

unde vor fi adunati acei ramasi de coloane, impuscati si inhumati. La facerea

gropilor

si

inhumarea celor impuscafi, trebuiau sa ajute

si

premilitarii din

satele aflate pe traseul de evacuare.

Secureni-Cosauti

Locotenentul Rocca a executat in tocmai dispozitiunile date, cari au

avut drept rezultat impuscarea a 500 evrei, dintre cei evacuati pe traseul

Acelas sistem a fost intrebuintat

si

pentru

convoaiele

din

traseul

Edinet-Cosauti, unde executarea evacuarilor a avut-o locotenentul Popovici din aceeasi unitate de sub ordinele l000tenentului Rocca Augustin.

29

www.dacoromanica.ro

In prima lama de trai in. Transnistria, se presupune ca au

murit, dintre deportafii evrei din Romania, peste 50.000 de oameni,

de frig, foame, istovire

tematic, dezinterie, etc.). Multi dintre deportati au fost insa ucisi. Cateva exemple:

La Grozdooca, in. luna Octombrie 1941, zed, de evrei deportati

erau impuscati zilnic, la intamplare, de soldati romani.

La 19 Decembrie 1941, pretorul raicaului Sargorod-Moghilev

intalnind 6 tineri evrei pe sosea, a ordonat sa fie impuscati, ceea

i boli epidemice (febra tifoida, tifos exan-

ce s'a executat iinediat in cimitirul satului. A doua zi, din ordinul

aceluiasi pretor au fest impuseati alti 2 evrei, ucaul pentru ca. ar fi

furat 2 kgr. de zahar, iar celalalt pentru ca ar fi vandut carne

clandestin.

La 9 Martie 1942, soldati germani din comunele Mostovoi

§i

Zavadovca au ridicat din lagarul Cihrin (jud. Berezorvca), un nu-

mar de 772 evrei, cari au fost impu.scati la marginea comunei1).

La 16 Martie 1942, un grup de 16 soldafi germani apartinand

formatiunilor SS. din comma Nova-Candelli (jud. Berezorvca), au

ridicat din lagarul din comuna Catousca 120 evrei, pe cari i-au ucis

prin impuseare in marginea comunei2).

La 4 Aprilie 1942, la Rabnita, an fost im.puscati 48 deportati

evrei, din ordinul comandantului Legiunii de jandarmi, pentru ca

au iesit din ghetto.

Intre 27-30 Mai 1942, an fos uci§i in colhozul Suha-Verba

(jud. Berezovca), 1200 evrei de dare politia germane SS. din co-

Ionia Lichtenfeld 3).

La 29 Septembrie 1942, au fost impuscati la Rastadt (jud. Be-

rezovca), de titre un grup SS. sub conducprea un-ui ofiter, 598

evrei deportati din Bucuresti; pentru a rotunji cifra, au fost ridi-

cati si 400 evrei localnici, cari deasemenea au fost omoriti 4).

t)

Nota informativii. Nr. 185 din 25 Martie 1942, a lnspectoratului de jan-

darmi Transnistria (Col. E. Brosteanu), titre Inspectoratul General al Jan-

darmeriei.

2) Nota informativil Nr. 187 din 24 Martie

1942

a

Insp.

Transni-

stria (Col. E. Brosteanu), ciltre Insp. General al Jandarmeriei.

stria, dare Inspectoratul General al Jandarmeriei.

4) Se pare ca din acesti 598 deportati evrei, 16 au reusit

kriata.

2) Nota informativtt Nr. 189 din 16 Iunie 1942, a Insp. Jand. Transni-

sd-$i

salveze

In tabloul nominal al acestei categorii de evreii, trimis Ministerului

Afacerilor Interne, de dare Inspectoratul General al Jandarmeriei, cu raportul

No. 42411 din 16 Iunie 1943, acesti 16 evrei sunt m.entionati ca fiind In viatii.

in Transnistria", in timp ce ceilaiti 582 sunt aratati cal dispZiruti".

30

www.dacoromanica.ro

La 10 Octombrie 1942, soldati din formatiuni SS., au ales din

lagarul aricov, 80 copii si 40 femei

intio padure i impuscati.

9i

batrani, cari au fost condusi

In aceeasi zi au fost impuscati in

lagarul Krasnopolsk 80

La 14 Octombrie 1942, au fost impuscati 230 evrei, femei ba-

evrei, femei, batrani

trani

La 16 Octombrie 1942, un oberfeldwebel, insofit de cat' iva

soldati germani, au ridicat din lagarul Peciora, 150 fete evreice,

copii.

i kopii din lagarul Geisen.

cari dupa ce au fost maltratate

0i

unele batjocorite, au fost conduse

intr'o padure intre Bar si Vinifa, unde an fost impurate.

La 6 Noembrie 1942, au fost ucisi 1000 deportati evrei din

lagarul Geisen.

In aceeasi zi un masacru a lichidat aproape toata populatia

evreeasca deportata la Brailov. S'au salvat prin fuga 250 de evrei,

cari an fost insa prinsi peste o luna

La 27 Ianuarie 1943 au fost impurati, pe motiv ca au fugit

din ghetto, 72 evrei, deportati la lampol.

La 16 Mar-tie 1944, an fost masacrafi in inchisoarea din Rab- nita 68 evrei, dintre deportatii comunisti.

Masacrele insirate mai sus sunt numai exemple din numiirul

imens de omoruri faptuite de armatele germane Si roman, in Buco-

vina, Basarabia si Transnistria.

i impuscati la 5 Djecernbrie.

II. Baal, maltratari, chinuri.

In timpul gu.verrarii legionare, mii de evrei din toata Para, au

i torturafi de polifia legionarii, gar-

fost batufi, chinuiti, terorizati

zile legionare, Corpul Muncitoresc Legionar, etc.

Maltratarile au fost atat de salbatice, incat unele victime au

murit in mijlocul batailor, altii an sParsit chinu.rile prin sinucidere;

unii au zacut luni de zile im spitale, altii au ramas infirmi pe toata

viata. Metodele de tortura au fost cele mai oribile din cate se

cunosc din evul mediu pana in timpurile moderne, la cari s'au adau.-

gat cele insusite dela teroarea hitlerista

ri

cea fascists

italiana.

Alu fost oameni batuti cu ciomege, cu ra.ngi de fier, vine de bou

i instrumente speciale de tortura; intini _pe dusumea sau pe mese

in pielea goala i batuti cu frangii ude de catre 4 bestii, cari alter-

nau loviturne ca fierarii cari bat fierul la patru ciocane; oameni

batufi cu stick cari se spargeau pe trupul for i silifi apoi sa linga sangele, de pe rnainile calailor sau de pe podea; oameni carora li

31

www.dacoromanica.ro

se dad.ea sa manance sa'pun

i data, rezistau, h se impinges saptund

pe gat cu vana de bou; oameni inchi§i in etuva pans ce aburii ii

opareau sau u asfixiau; oameni siliti sa inghita doze masive de

purgative (100 gr. sulfat de sodiu in amestec de oft §i benzins)

§i apoi tinuii sub paza 70 de ore cu c,onsemnul de aqau fi lasati sa

iasa afara, pentru ca sa innate in propria for murdarie; oameni

tintuiti in piefele publice la stalpul infamiei" inconjurati, de copii,

sari svarleau cu pietre §i le smulgeau parul din cap

s. a. m. d.

Mai tarziu multi evrei an fost batuti §i chinuiti in deta§amen-

tele de munca de folos ob§tesc, bataia fiind prevazuta chiar prin

ordinele Marelui Stat Major 1).

De asernenea au fost batuti §i maltratafi evreii in lagarul de

i ghettourile din Basarabia

concenirare dela Tg.- Jiu, in lagarele

i Bucovina, in trenurile §i coaivoaiele de evacuare sau. depor-

tare.

In special au fost grele suferintele in trenurile de evacuare in

cari, inghesuiti sate 150 de evrei in fiecarp vagon plumbuit, an

calatorit 6 zile in caldura de Julie, Mid' a avea voie sa priraeasca

un strop de apa. Uneori se deschideau u§ile vagoanelor §i se aduceau

pang sub ochii insetafilor, .caldari de apa, cari erau varsate peste

§ine 2).

III. Jafuri.

Din primele zile ale guvernarii fascists §i pang in ultima clips

inainte de prabuOrea regimului, populafia evreeasca din Romania a fost obiectul jafului continuu, de propor(ii neinchipuite, cond.us

i executat de indivizi §i autoritati, dela cele mai marunte pans la

cele mai inalte.

) Extras din Instructmnile Generale No. 55500 din 27 Iume 1942 ale

Marelui Stat Major Secfia I, prin care se reglementa munca obligatorie" §

,,D. 8 f. Pentru abaterile de mica importanta (intarziere la apel, delasare,

atitudine nedisciplinata etc.), efectuate in cadrul detasamentelor de lucru, co-

mandantii respectivi vor aplica pedeapsa corporals ".

Major Secfia I, cuprinzand lamuriri

rale No. 55500.

si

Extras din ordinul No. 98.500 din 12 Septemvrie 1942 al Marelui Stat

completari" la Instrucfiunile Gene-

Dorinta d-lui Maresal este ca munca aceasta sa nu fie trivializata, ci

pedepse severe :

efectuata cu toata seriozitatea. De aceea s'au prevkzut bataia aplicata regulamentar gi trimiterea in Transnistria.

2) Certificatul No. 22088 din 25 Iunie 1941,

al

si

Chesturii Municipiului

Bacau oonfirma ca organele politiei an trebuit sa coboare din tren o evreica

din Darabani care in timpul calatoriei spre lager, a inebunit.

32.

www.dacoromanica.ro

1. Paul legionar.

Legionarii an desfasurat o actiune vasty de jaf brutal, jaf de

talhari, executat de indivizi izolati sau de bande organizate, din

indemnul, cu sprijinul si participarea tuturor organelor cari in-

tun Oat civilizat an in sarcina paza avutului si vietii cetate-

nilor. Printre cele mai importante dintre jafurile legionare, sunt ur-

matoarele:

a) Ajutorul legionar.

Institulie cu caracter filantropic interlegionar, a jefuit dela

evrei prin teroare si chinuri, zeci

sau poate sute

de milioane,

in numerar si marfuri, in special la Piatra Neamt, Buhusi, Tg.

Neamt, Iasi, Bucuresti (in special Primaria S. III Albastru),

Targoviste, etc.

putut atinge

usor obiectivul, deoarece evreii timorafi si sleifi, au cedat repede

in fa(a ciomegelor amenintatoare si a revolverelor intinse. Din avere evreeasca au fals'arit toate institufiunile legionare cu caracter social:

cooperative legionare, cantine legionare, magazine legionare, etc.

Infiintata atunci cand teroarea Mien in plin,

si-a

b) Confiscari de intreprinderi

gi

magazineL

0 actiune ce a fost condusa de insusi Vice-Presedintele Gansi-

liului de Ministri si a carei supraveghere a avut-o Ministrul Aface- rilor interne, a inceput in Luna Octombrie 1940 si pans in Ianuarie

1941, a cuprins intreaga Para, tinzand la jefuirea tuturor evreilor de avutul comercial, industrial si imobiliar 1). Prin mijloace sal-

batice de terorizare si chinuire, s'a reusit a se acapara, pe pre' de

5-10% din valoare

care in 90% din cazuri nu s'a platit .

aproape intregul comerf evreesc din Ardeal (afara de Timisoara),

totalitatea comerfului evreesc din Oltenia (afara de 2 intreprin-

deri din Craiova), intregul comerf evreesc din unele orase izolate

(Turnu Magurele, Constanta, Giurgiu, Slatina, Gaesti, Urziceni, Ca-

larasi, etc.) si foarte multe intreprinderi conierciale si industriale

din Bucuresti si restul Orli. Valoarea jafului nu va putea fi nici-

odata stability, dar este de presupus ca intrece cu mult 2 miliarde lei. 0 parte, pufin insemnata, din averea jefuita, s'a intors in pose- sia proprietarilor, dupa prabusirea regimului legionar.

c) Jefuirea gospodririilor.

0 alts actiune de proporlii mai mici, s'a desfasurat in aceeasi

vreme impotriva averii casnice evreesti. Cu aceleasi mijloace de te-

1)

actiune

Ministrul Afacerilor Interne, Genera lid

batatia

eumptirtirei pruvaliilor

Petrovicescu numea aceastil

jitrduesti"

Cf.

adresa

si imobilelor

din 18/XII/1940 etitre M. St. M., eitatti mai departe in acest volum (Anexa).

31446 - 3

33

www.dacoromanica.ro

roare

gi

chinuire, gospodarii intregi au foist jefuite papa' la ultimul

scaun, ultima camasal si ultima perna, fare a mai pomeni de va-

loarea imensa a numerarului, bijuteriilor, obiectelor de arta si a

bibliotecilor furate. d) Rebeliunea.

In cele trei zile de rebeliune au fost jefuite, incendiate sau

devastate in Bucuresti: sinagogi, institufiuni evreesti, intreprin-

deH si gospodarii, producandu-se pagube de aproape 400 milioane.

Refacerea comerfului distrus si opera de ajutorare a vaduvelor

orfanilor, au incarcat mult sarcinile asistentei sociale obstesti.

2. Jefuirea evacuatilor,

gi

Populafia evreeascal din tail a fost jefuita si mai ta_'rziu cu

prilejul evacuarilor din targuri si sate, executate odata cu des15.11- fuirea razboiului.

Convoaiele de evacuafi erau oprite fie la ieiirea din loca-

litatea de original, fie inainte de orasul de destinafie, iar jandarmii

si carutasii jefuiau tot ce era de valoare, in boccelele pe cari ne-

norocifii. le-au putut lua in pribegie. In multe localitati opera de

jefuire a fost completata de populafie, cu ingaduinta autoritafilor.

Case le evreesti au fost deschise dupil plecarea evreilor

tot confinutul, 'Anal la giurgiuvelele ferestrelor

perisurilor. In unele localitati s'au furat 'Anal

si

jefuite de

tinicheaua aco-

si

i pietrele de mar-

minte din cimitirele evreesti, pentru a fi asezate ca trepte la usile

de intrare ale locuinfelor.

Mai tarzfu, o lege a atasat chiar Statul la aceasQ opera, dis-

punand vanzarea prin licitafie publics a averilor evacuafilor, consi-

derate ca parasite.

3. Jefuirea deportatilor.

Mull mai grave i cu consecinte mai distrugatoare, a fost opera

de jaf a deportafllor, savarsital cu dusmanie sallbatica.

nesaturata, de catre autoritafile insasi (Centrul Wational de Roma-

si

lacomie

nizare, Banca Nationala a Romaniei, Prefecturi,

functionarii insarcinati cu executarea deportafilor si paza con-

voaielor (ofiteri, comisari de politic, jandarmi, gardieni, etc.) si de

populafia arianal localnica

Evreii an fost jefuifi la intrarea trupelor de ocupafie, apoi eu

Primarii,

etc.),

prilejul strangerii for in lagare

i ghettouri, dupes aceea in timpul

peregrinarilor lungilor

i tristelor convoaie, pe urma la trecerea

Nistrului

i, in sfarsit, in ghettourile

i lagarele din Transnistria.

34

www.dacoromanica.ro

a) Jaful gospociiiriilor.

Avutul casnic al deportatilor a fost jefuit aproape total, ea

§i eel al evacuatilor, pans la ultimul scaun si ultimo. perna. Ceiea

ce a scapat de a fi pradat de trupele de ocupatie, a fost confiscat

de autoritati, deoarece evreii nu aveau voie a duce in ghettouri sau

in deportare deck eel mult ceea ce puteau purta fiecare in spinare

§i in multe cazuri, nici macar atata. Ordonanfe severe opreau, sub

pedeapsa morfii, pe localnicii arieni sa cumpere ceva din avutul

evreilor deportati 1).

Ceea ce a scapat din acest jaf al Statului, a fost pradat la acele

cateva vsami pe unde evreii deportati au trecut in -tam calvarului nesfarsit. Cei mai multi au ajuns acolo cu ce a fost pe ei" 2).

b) Jaful. numerarului, aurului fi bijuterillor. 0 dispozitie luata de Banca Nationale a Romaniei, de acord

cu autoritatile superioare, a obligat pe toti evreii supusi deportarii,

sa depuna la ghiseele bancii tot numerarul (lei si devize straine),

aurul si bijuteriile, primind in schimb ruble sovietise sau marci

germane R. K. K. S. (Reichskreditkassenschein), monedal farce nici o

acoperire, valabila numai in teriforiile ocupate 3).

9 De exemplu: Ordonanta Nr. 38 din 11 Octomvrie 1941 semnata de

informative cu privire in jaful practicat la punctul de trecere

Gen. Corneliu Calotescu, guvernatorul Bucovinei.

2) 0 not

piaci, poarth Nr. 116 din 31 Octomvrie 1941 (Fara semnatura si fruit indicarea

autoritatii dela care emanh). A fost primit

2 Noemvrie 1941

de Mare le Pretor al Armatei la

s'a

ridicat our dela

i cuprinde intre altele, urmhtoarele:

"Din informatii primite dela jandarmii localnici,

evrei cu kilogramele, precum si dolari sau alte obiecte de valoare. Dupes tre-

cerea Nistrului la Moghilev, la evrei li s'a luat $i baloturile cu efecte ce mai ,,aveau si le-au depozitat intr'o remiza mare, asa ca ei au plecat numai cu ce

a fost pe ei si MITI bani".

Pe marginea notei informative, Gen. Ion Topor, Mare Pretor al Armatei

a notat: Cred ca cele denuntate pot fi adefarate" $'i a ordonat o ancheth, care

nu a dus ins

la niciun rezultat.

3)

Avutul in numerar al evreilor din teritoriile afectate de deport ri

masive a suferit in curs de un an $i cateva luni, urmhtoarele transforma'ri :

lulie 1940. Administratia sovietich obliges intreaga populatie a schimba numerarul lei in ruble, la cursul de 44) lei ruble.

Julie

1941. Administratia

romaneasch

obliges

intreaga

schimba numerarul ruble in lei, la cursul 1 rublh=1 leu.

populatie,

a

Octomvrie 1941. Banca Nationald a Romaniei obliges populatia evreeasch

a schimba numerarul lei in ruble, la cursul de 40 lei= 1 /tibia.

Mai tarziu, in Transnistria, rublele au fost preschimbate in marci ger-

mane (Reichskassenschein), la cursul de 60 ruble= 1 march.

In felul acesta evreul, care la 1 Julie 1940 a avut o agontseala de 1.000.000

in Julie 1941, i s'au plata

lei, a primit in schimb 25.000 ruble, pentru can

25.000 lei, tar in Octomvrie 1941

i s'au preschimbat in 600

ruble,

can

mai

tarziu au fost preschimbate in 10 marci R. K. K. S., adich valoarea de atunci

a unei paini.

35

www.dacoromanica.ro

Estimatiunea obiectelor de pret a fost arbitrary si dusmanoa.sii

si schimbul a fost facut la valori derizorii.

c) Jefuirea ajutoarelor trimise pentru deportati.

Vreme indelungata, autoritatile

dim

ordinul lui Ion Anto-

nescu

au refuzat sa ingaduie trimiterea de ajutoare, individuale

sau colective, cari sa usureze ceva din suferinta deportafilor. Cu

toate pericolele, s'au facut nenumarate incercari trirnitandu-se clan-

destin alimente, irnbracaminte, bani etc. Nici a suta parte din ace-

stea nu a ajuns la destinatie, pe de o parte din rautatea bine-

voitorilor cari s'au oferit sa clued coletele si si-au insusit continutul,

pe de alts parte din cauza organelor de paza cari urmareau en

deosebitil vigilenta acest trafic si confiscau tot ce descopereau.

Mai tarziu, cand in sfarsit s'a acordat hatarul de a se auto-

riza trimiterile de ajutoare 1), acestea au fost ingaduite numai prin

intermediul Bancii Nationale care

in mod arbitrar

socotea

o mama R. K. K. S. la valoarea de 60 lei, in limp ce cursul in

bursa .era de 12-15 lei.

4. Bacsisurile si sperturile.

Un mi Poe

folosit pe scar6 intinsa

pentru insusirea unei

parti din avutul evreesc, 1-au constituit bacsisurile si sperturile.

Oricine definea o cat de mica particica a autoritatii publice in le-

gatura cu prigoana contra averilor, putea sa o exploateze in bene-

ficiul sau. Evreii au trebuit sa plateasca sume maxi si mici, cari

totalizate ajung la miliarde, uneori pentru a li se face servicii, dar

in cele mai multe cazuri pentru a impiedeca, a micsora sau

tura o suferinta. Au luat bani dela evrei ministrii, secretari gene-

rali, prefecfi, ofiferi superiori si inferiori, magistrati si functio- nari din toata scara administrativa. Tarifele sperturilor incasate

dela evrei, erau nerusinate. Pentru o scutire de munch' de cateva

zile se platea pang la 50.000 lei; pentru o autorizatie de calatorie

dintr'u'n oral in altul, pana la 200.000 lei; pentru o autorizare de

inta-

1)

Desi deportarile din Basarabia an inceput in lima Septemvrie, iar

cele din Bucovina la inceputul lunei Octombrie, aprobatea prineipiala a tri-

miterilor de ajutoare s'a dat abia la 10 Deoemvrie (adresa Presedintiei Consi-

liului de Ministrii No. 259 C. B. B. T. catre Federatia Uniunilor de Comunita(i)

iar realizarea mtisurilor de ajutorare a fost posibila abia dupes 10 Februarie

1942, cand s'a primit la Centrala Evreilor din Romania adresa No. 04687 din

5. II. 1942 a Guvernamantului Transnistriei, prin care s'au dat primele indi-

catiuni concrete cu privire la procedura trimiterii de ajutoare. La aceasta

data, insa muriserti deja in Transnistria, apreape 50.000 deportati

frig, foame, boala $i mizerie.

rei de

36

www.dacoromanica.ro

evacuare it timpul bombardamentelor, pans la 1.000.000 lei; pentru

un carnet de scutire de munca obligatorie, pans la 500.000 lei;

pentru readucerea din deportare din Transnistria, a unei familii

evree§ti, pans la 5.000.000 lei.

In foarte multe cazuri s'au estorcat banii, fara a se face ser-

viciul promis.

5. Jafuri macabre.

Cadavrele evreilor uci§i in prima noapte a rebeliunii, cele oo-

borite din trenurile de evacuati dela Ia§i, cele presarate pe drumul

pribegiei transnistriene 1), au fost jefuite dela imbracaminte, pang.

la dintii de our din gura.

S'a intamplat uneori ca din convoaiele de deportati, sa fie des-

pringi

evrei cari erau vanduti satenilor, pe pre de 2-3.000 lei,

pentru a fi omorati §i jefuili de ceea ce se mai afla pe ei.

IV. Exproprieri.

Prin legile de expropriere, au fost trecute in patrimonial Sta-

tului, flea a se plati nicio despagubire, urmatoarele:

a) Proprietatile rurale, adica terenuri arabile, fanete, islazuri,

terenuri reproductive, balti, iazuri, vii, canacuri, parcuri, livezi

de pomi fructiferi, pepiniere, crescatorii de animale

pasari, stu-

5i

Orli, gradini de zarzavat, gradini de flori, impreuna cu intregul

inventar viu

i mort

aceste proprietati2).

at

stocurile de cereale §i nutreturi, aflate pe

b) Paidurile impreuna cu toate constructiunile, instalatiile

uneltele, liniile ferate etc.; morile de orice fel, situate chiar in

ora§e; pivele §i teascurile tarane§ti de ulei; pivele taraneti de po- stay impreuna cu terenul, inventarul viu §i mort §i toate stocurile

de produse §i materii prime; fabricile de spirt situate chiar in

ora§e, cu terenuri, constructiani, instalatiuni, inventarul viu

si

mort

1) Raportul de ancheth al Comisiunii, instituith pentru a cerceta nere-

.Din cauza procedurei urinate pentru facerea gropilor si executarea inhu-

diferite ascunzisuri, faptud executiirilor, pentru a se arunca asupra cada-

guilile din Ghettoul Chisinhu, citat mai sus (pag. 27 No. 2), cuprinde in aceasth

privinth, urmlitorul pasaj:

,,nardor, au luat cunostiinth de evenimentele cari wrmau sh se intample, taranii

,,din satele depe traseu cari asteptau pe la margine de drumuri, prm porumburi

si

vrelor spre a le jefui. Din declaratia verbalh a locotenentului Rosca Augu-

stin, reiese ca operatiunea de preghtire si mai ales executarea ordinelor date,

au inregistrat momente asa de dramatice luck cei ce au luat parte, vor

,,purta multh vreme impresiunile retinute in acele imprejurdri.

2) Decret-lege Nr. 3347, publicat in M. 0. Nr. 233 din 5 Octomvrie 1940.

37

www.dacoromanica.ro

i toate stocurile de produse

i materii prime; industriile forestiere

cu toate constructiunile, teren, instalafii etc. 1).

c)

Vase le sau plutitoarele maritime sau fluviale 2).

d)

Imobilele urbane §i drepturile de superficie 3).

e)

Studiourile ,i laboratoarele cinematografice 4).

f) Fermele, brutariile, instalafiile de prelucrat paste fainoase;

orice industrii anexe ale morilor; fabricile industriale de spirt, spirt

de yin, rafineriile de alcool §i distileriile de

categoria

I-a

§i

a II-a; cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiului §i

fuicei; fabricile de produse §i substanfe medicamentoase; dreptu-

rile asupra subsolului, data solul aparfinea unui evreu; materialele

lemnoase apartinand proprietarului sau exploatatorului de paduri

sau de industrii forestiere, indiferent data se aflau in padure, in

depozit, sau in curs de transport; inventarul vin §i mort, unelte,

instalatiuni, linii de cai ferate, etc., ale tuturor celor de mai sus 5).

g) Actiunile evreilor in societati de voiai §i turism 6).

h) Creanfele ipotecare §i privilegiate asupra imobilelor apar-

tinand evreilor 7).

i) Bunurile apartinand Comunitalilor Evree§ti, inclusiv multe

temple, sinagogi §i cimitire 8).

j) Intreprinderile comerciale §i industriale apartinand evreilor

din Basarabia §i Bucovina 9).

Nu se cunoa§te valoarea exacta a averilor evree§ti expropriate.

V. Confisciiri.

Au fost confiscate prin legi sau masuri administrative:

Instalafiile medicale din spitale §i cabinetele medicilor, in spe-

cial ale decnti§tilor

i radiologilor.

1) Decret-lege Nr. 3810, publicat in M. 0. Nr. 271 din 17 Noemvrie 1940. Decret-lege Nr. 3968, publicat in M. 0. Nr. 286 din 4 Decembrie 1940.

2)

0 decizie a Ministerului Apiiriirii Nationale, publicatil

in M. 0.

Nr.

inscrierea in parcul ivaselor N. F. R. (Navigafia Fluviala

143/1941, ordonri

Romani), a 100 vase §i plutitoare, expropriate dela evrei §i anume:

6 remorchere cu putere totath. de 2410 H. P.

3 elevatoare cu putere de 50 H. P. fiecare

80 §lepuri cu un tonaj de 100.000 tone

8 ceanuri cu un tonaj de 6562 tone

3 tancuri cu un tonaj de 2758 tone

Totalul vaselor §i plutitoaredor expropriate, a fost de 152. 0 parte din ele

au lost _puse la dispozifia navigafiei germane, prin Soc. D. D. S. G. Erste

Donau Dampfschiffahrtgesellschaft".

3) Legea Nr. 254 publicafd in M. 0. Nr. 74 din 28 Martie 1941.

') Legea Nr. 326 publicatii. in M. 0. Nr. 82 din 5 Aprilie 1941.

5) Legea Nr. 391 publicaed in M. 0. Nr. 102 din 3 Mai 1941.

6) Legea Nr. 843 publicatii. in M. 0. Nr. 228 din 26 Noemvrie 1941.

') Legea Nr. 902 publicatd in M. 0. Nr. 240 din 10 Octomvrie 1941.

8) Legea Nr. 499 publicatal in Mo. 0. Nr. 152 din 3 Julie 1942. 8) Decret-lege Nr. 791 publicat in M. 0. Nr. 209 din 4 Noemvrie 1941.

38

www.dacoromanica.ro

Aparatele de radio 1).

Bicicletele 2).

Schiurile 3).

Lanternele, binoclurile, aparatele fotografice (numai in unele

localitati).

Intreprinderile cornerciale sau industriale, condamnate in pro-

cesele de camuflaj al proprietatii4).

Drapelele nationale, precum §i cele germane §i italiene, con-

fectionate §i arborate din ordin, de titre comerciantii §i proprietarii

de imobile evrei in ziva de 10 Mai 1941, au fost confiscate de catre

ofiteri de politic cari, prevazuti cu camioane rechizifionate, au

colindat strazile Bucure§tilor in acest stop 5).

VI. Rechizifii.

Incepand Inc a din vremea legionarilor, s'au rechizifionat fare

a se plati mimic:

Aproape toate §colile evree§ti din toata tara;

Aproape toate spitalele evree§ti din toata tara;

Aproape toate azilurile de batrani §i orfelinatele;

Foarte multe sinagogi au fost rechizifionate §i transformate

in depozite, sali de gimnastica, etc.

Toate autovehiculele apar(infind evreilor.

VII. Isgoniri.

Concomitent cu jafurile §i violent-ale legionare in multe la-

calitati din lath

in special in Oltenia §i Muntenia

autori-

tatile sau indivizi izolati, au procedat la isgonirea evreilor. Si-

tuatia create de legionari, s'a mentinut §i dupe prabu§irea re-

gimului. Acolo unde violenta legionary a fost mai pronuntata (Tar-

govi§te, Giurgiu, Turnu Magurele, Caracal), n'a mai ramas nici

20% din populafia evreeasca existents inainte de 6 Septembrie

1940. De asemenea au fost isgonifi evreii du Panciu, cu prilejul

cutremurului care a distrus ora§ul la 10 Noembrie 1940.

Isgoniri masive s'au mai facia in timpul legionarilor §i de

catre jandarmi, in special din satele judefelor Bihor §i Suceava.

1) Legea Nr. 409 publicata in M. 0 Nr. 106 din 7 Mai 1041. Ordonanta a Prefecturei Politiei Capita lei din 18 August 1942.

2)

Ordin No. 213903 din 29 Noembrie

1941 al

Marelui

Slat Major

Armatei.

al

4) Legea Nr. 106 publicata in M. 0. Nr. 65 din 14 Martie 1942.

5) Se spune ca aceste drapele au fost pastrate si aw insotit trupele de

invazie in Basarabia §i Bucovina, unde au servit la pavoazarea oraselor cucerite.

39

www.dacoromanica.ro

VIII. Evacuari.

°data cu declararea razboiului si in primele doua saptamani

urmatoare, toata populatia evreeasca rurala si toti locuitorii evrei

din aproape toate targurile au fost evacuati, din ordinal Condu-

catorului Statului '). Peste 40.000 suflete au luat drumul pribegiei.

Aproape o jumatate din ei, au fost transportafi

in conditiuni ori-

bile

la sute de kilometri distanta, uncle au dus vreme de peste

cloua luni, o viata mizerabila. De-a-lungul anilor de razboi, situatia

nu s'a imbunatatit, n.eingaduindu-se decal sporadic, reintoarcerea

evacuatilor in localitatile de origins.

IX. Internari, ostateci.

incepute inca din timpul legionarilor, prim trimiteri indivi-

duale de evrei in lagarul dela Tg. Jiu, internarile au fost continuate

in proporfii mull naarite, dupa declararea razboiului. Au fost in- ternate populatiuni intregi (Constanta, Siret, Darabani), toti bar-

bath valizi (Galati, Ploesti, Husi, Dorohoi), o mare parte din barbati

(Piatra Neamf, Focsani, Falticeni, Buzau etc.).

In toata Moldova si intio buns parte din restul tarii, an fost

internati sute de evrei cu titlu de ostateci, raspunzatori cu viata

de fapele coreligionarilor for 2). Internarile de ostateci au durat

dela 30 Iunie 1941, pans la 23 Ianuarie 1942.

X. Ghettouri.

Indata dupa terminarea ocuparii Basarabiei si Bucovinei, pe

la Inceputul lunei August, au fost adunate resturile omenesti ra-

mase in viata din populatia evreeasca din aceste provincii, concen-

trandu-le in 5 centre. La 1 Septembrie 1941, situatia era urmatoarea:

Ghetto Secureni si Edinefi (Hotin)

Ghetto Marculesti (Soroca)

Ghetto Vartujeni (Soroca)

Ghetto Chisinau

Orasul Cernauti

20909

10737 s)

24000

10096

49497 ')

1) Ordin circular Nr. 4147 din 21 Iunie 1941 al Ministerului Afacerilor

Interne semnat de Ministrul Subsecretar de Stat Gen. I. Popescu.

') Ordin circular No. 4599 din 30 Iunie 11941 al Ministerului Afacerilor

Interne.

8) Aceste cifre extrase din datele inventarierii populatiei din Basarabia

§i Bucovina, efectuatii In 1 Sept. 1941, nu a fost confirmate oficial. Ele ex-

40

,

www.dacoromanica.ro

XI. Deportliri.

Entre Septembrie 1941 si Octombrie 1942, a fost deportata

peste Nistru, a treia parte din populatia evreeasca, rarnasii in viata

intre granitele tarii. Averea deportatilor a fost confiscate, jefuita

sau distrusts. Conditiunile de deportare au fost de asemenea natures

ca o mare parte din cei deportati au murit pe drum, iar o juma-

tate din cei ajuni in lagarele sau ghettourile Transnistriei, au

murit in prima iarna. Supravietuitorii au dus timp de aproape trei

ani viata cea mai mizerabila ce se poate imagina, inconiurati de

boala, foame §i lipsuri de tot felul, terorizati de prigoana neconte-

nita

i ingroziti la tot pasul de amenintarea mortii.

XII. Excluderi din dreptul la muncii.

Inca inainte de instituirea regimului legionar, s'a pregatit prin

statutul juridic al evreilor, excluderea evreilor din cat mai muhe

domenii de activitate.

a) Profesii

libere.

Cu foarte patine exceptii, s'a luat dreptul de exercitarea pro-

fesiei tuturor avocatilor, inginerilor, arhitectilor, ziari§tilor, exper-

prima ins5. Mrri indoialg realitatea si aceasta se constata usor, daces sunt COM-

parate cu cele cuprinse in diverse ordine si rapoarte oficiale diri acea vreme.

Astfel :

Raportul No. 7151 din 1 Sept. 1941 al Inspectoratului de Jandarmi

Cern Anti catre Mare le Pretor, arata urm'iitoarea situafiune pentrui lagarele din

jud. Hotin:

Num'arritoarea

jandarmilor

NunArritoarea autori-

taltilor comunale

Ligairul Edinita

Laggrul Secureni .

.

.

.

.

.

.

12.248

10.201

11.224

8.302

Total .

.

22.449

19.526

Rapotul Nr. 1140 din 30 Aug. 1941 al Inspectoratului de Jandarmi

Basarabia, titre Marele Pretor, arata. ca la acea data se &eau in Lagrirul

Vertujeni 22969,

Situatia prezentatg de catre Marele Pretor

al

Armatei,

Gen.

Ion

Topor, ca urmare a ordinului Nr. 5023 B. din 4 Sept. 1941 al Marelui Cartier

General, pi-istreazil aceeasi cifrii de 22969 pentiu lagrirtd Vertujeni, dar arata

10356 evrei inchisi la Secureni 11762 la Edinita si 10400 la Chisinriu. Pe baza

acestei situatiuni s'au dat ordinele de deportare in Transnistria. Totusi in

Instructiunile relative la deportarea evreilor din- lagarul Vertujeni, comuni-

cate la 11 Sept. 1941 de eatre Inspectoratul de jandarmi Chisindu (Col. T. Me-

culescu), se vorbeste numai de 22150 evrei aflafi, in acest lagar.

4) Evreii din Cernriuti au fost inchisi in {,lietto la 11 Oct. 1941, in urma

ordinului Nr. 37 din 10 Oct., al Gen. Corneliu Calotescu, Guvernatorul Bu-

covinei.

41

www.dacoromanica.ro

filor si farmacistilor evrei. Prin legea medicilor s'a redus mult

campul de activitate al medicilor evrei. b) Salariati publici psi particulari.

Prim legea legionary de romanizare a personalului din intre-

prinderi, s'a pornit o actiune viguroasa, care a dus la concedierea

majoritatii funotionarilor evrei din intreprinderi particulare 1).

Statutul juridic al evreilor realizase anterior punerea in dispo-

nibilitate a tuturor functionarilor publici evrei.

c) Meseriafi.

Prin legi draconice si decizii

dintre cari multe ilegale

ale Minsterului Muncii, s'au anulat brevetele de mesteri, carnetele de lucratori si contractele de ucenicie ale meseriasilor evrei.

Desi prin ingaduinti individuale, o parte din acestia au pastrat

utilizarii,

dreptul de lucru, totusi acesta a ramas iluzoriu, din cauza

aproape unanime si permanente, la munca de folos obstesc a mese-

riasilor evrei.

d) Comert

,si

industrie.

Prin Statutul juridic al evreilor si printr'un sistem de legi ulte-

rioare, s'a comprimat din ce in ce domeniul de activitate econo-

mica a evreilor. Au fost exclusi din consiliile de administratie ale

societatilor anonime, din comertul rural, din eel de bauturi alcoolice

si monopoluri, din eel de imprimate romanesti, din comertul de

pielarie, de fier, de cereale. de turism si voiaj, de cinematograf etc.

Prin legea , de inscriere a firmelor, s'a lasat posibilitatea de a nu

se mai inscrie nici o noua firma evreeasca, ceea ce s'a si realizat.

Prin masuri administrative de contingentare, de radiere din

lista importatorilor si exportatorilor, de acordare sau neacordare de

d,evize, prin interzicerea deplasarilor dintr'un oral in altul, etc., s'a

in

facu.t imposibila viefuirea mai departe a multor intreprinderi

special din provincie

cari s'au vazut nevoite sy licliideze, sy

vanda sau sa romanizeze" industriile sau comertul lor.

1) Un raport al Ministrului Muncii Dr. C. Drinulescu. din Martie 1943 arata urmatoarele etape in acfiunea de excludere a salariafilor evrei :

La 16 Noembrie 1941 existau 8126 intreprinderi care utilizau 28225 salariati evrei

"

.

1 August

13 Dee.

1 Martie

1941

1941

1943

.

,,

8003

7647

4301

,.

,.

.

,,

,.

"

,.

,,

23137

16292

6506

x SI

9

,.

.

Pe acest raport Ion Antonescu a notat urm'atoarea rezolutie :

Foarte bine. SA se continue acfunea. Oricare ar fi greulatile circum-

gilsind

rnodalitatea

cea

mai

stantelor actuale, srt se mearga pang la romanizarea total& Terminarea ritz-

boiullui trebue s'ii ne eiseascti cu opera infaptuia. Ministerul Muncii trebue

sli faces toate eforturile in aceast5 privinta,

.,eficace. Are tota latitudinea in eisirea modalitatii.

42

www.dacoromanica.ro

XI1I. Munea de folds obstesc.

Ineepufai Inca din toamna 1940, prin abuzuri ale prefectilor

i primarilor, munca de folds obstesc a evreilor (intitulata mai tar-

ziu, prin lege specials, munca obligatorie"), a fost instituita ca

obligatie legala in. Decembrie 1940 si organizata

in cadru mili-

dela 1 August 1941 1). Trei ani, aproape fara intrerupere (o

singura pauza apreciabila in iarna 1941-1942), peste 150.000 evrei,

tar

barbati

tenuante (sosele, drumuri de fier, cariere de piatra, maturatul stra-

zilor, curatitul zapezii, scoaterea cadavrelor sau ranitilor de sub

daramaturile bombardamentelor, degajarea bombelor neexplodate

etc.). Desi prin legi, varsta celor obligati la munca a fost limitata

intre 18-50 ani, prin abuzuri administrative, ea a fost extinsa in

i femei, an fost siliti sa execute munci grele, uneori ex-

sus si in jos, ingloband copii de 16 ani

si

batrani de peste 70 ani.

Dispozitiile legale si administrative pentru plata muncii

si

ajutorarea familiilor muncitorilor, au ramas liters moarta.

Regimul la care erau supusi evreii din detasamentele de

munch, era dintre cele mai severe, conditiunde de trai erau mize-

rabile, iar serviciile higienice si medicale indispensabile erau ine-

xistente, ceea ce a sdruncinat adanc sanatatea muncitorilor. Multi

s'au imbolnavit de tuberculoid'

i alte boli sociale.

Din cauza lipsei de organizare, de control si de raspundere,

s'au intamplat

i accidente grave cari au produs moartea unora

si infirrnitatea altora, dintre cei ce prestau munca obligatorie.

Sanctiuni severe, merga'nd dela pedeapsa corporals

si

d,e-

portarea cu familia in Transnistria, pang la pedeapsa cu moartea,

amenintau permanent pe evreii supusi obligatiunilor de munca2).

1)

Primul ordin in aceast6 privinta eman5. dela Ion Antonescu.

El

a

fost transmis sub semnatura Subsecretarului de Stat de pe langa Ministerul

Afacerilor Interne, Ceneralul I. Popescu (Jack)

inainte de a-si

ispasi

urmatorut cuprins :

piicatele

pe care moartea I-a ajuns

cu ordinul Nr. 5811 din 18 Iu lie 1941, in

dispozitii

prizonieri, sal he

Domnul General Antoncscu, Conducatorul Sfatului, a dat

gi

formale ca toli evreii ce se gasesc in lagiirele de munca.'

pt4i

la munca grea.

Mica fug, se impusca unul din zece.

Data nu muncesc cum trebue, nu li se da de mancare, nici nu sunt

15sati.

sal primeased sau s5. cumpere.

Luati masuri de executare".

Ministru Subsecretar de Stat

General de Divizie (ss)

I. Popescu

2) Instructiunile generale pentru reglementarea muncii presfate de evrei,

comunicate de Mare le Stat Major, sub Nr. 55500 din 27 lunie 1942, ordonau

urmatoarele sanctiuni, cuprinse in § D. 8.:

f. Pentru abaterile de mica importantii (intarziere la apel, atitudine

43

www.dacoromanica.ro

XIV. Contributii exeeptionale.

Populatia evreeasck, exclusk in bunk parte dela dreptul la

munca., skrkcita prin. cascada de impovArkri

§i

suferinte expose

mai sus, a fost obligati toatk vremea la uriase sacrificii financiare,

dintre cari unele sunt metationte in prima parte a acestui capitol.

XV. Diverse.

De- a- lungul celor 4 ani, s'au hotkrat

prin l,egi sau pe tale

administrativa

o serie de mksuri, cari, se intreceau intre ele

pentru a mkri apksarea

si

suferinta populatiei evreesti si cari au

contribuit la pauperizarea acestei popula.tii.

Legionarii, au organizat boicotul intreprinderilor evreesti, fie

prin placardarea inscriptiilor rnagazin iidovesc" s. a., fie prin

postarea legionarilor inarmati in fata intreprinderilor si inter-

zicerea intrkrii.

Guvernul legionar a inchis porfile scolilor de Stat si ale Uni-

versitktilor, tuturor elevilor

i studenfilor evrei. Au trebuit orga-

nizate scoli noui de toate gradele

povarktor, cu cat au fost rechizifionate aproape toate localurile de scoli evreesti, iar profesorii au fost mai -koala vremea hartuiti de obligafiile de munck de folos obstesc. Prin lege s'a retras valabbli- tatea certificatelor eliberate de scolile evreesti.

si

aceasta a fost cu atat mai im-

interzis evreilor de a mai poseda aparate de radio 1) a se

folosi de servitori crestini 2), a se aproviziona in piefe inainte de

S'a

nedisciplinatii etc.), efectuate in cadrul detasamentelor de lucru, comandantii

respectivi vor aplica evreilor pedeapsa corporalii, conform regulamentului.

g. Vor fi sanctinoati cu trimiterea in Transnistria la munca grea sau

(taut'', mania, sotia

si

copiii),

toti

.,in ghettouri, impreunii cu familiile for

evreii cari comit urmiitoarele infractiuni:

Repeat abaterile aril-tate in punctul f. de mai sus.

Nu executes constiincios serviciul la munca sau se sustrag dela lucru

interventie, neprezentare

la

cherdarile

Nu anuntii Cercului de Recrutare, schimbarea domiciliului,

fiicute

fie in

prin inselliciune cumptiraie,

pentru munca obligatorie, paralsire fares vole a lucrului etc.

oral, fie dintr'un oral in altul, chiari dad. au aprobarea Ministerwlui Aface-

rilor Interne.

Vor avea relatiuni intime cu romancele.

In cazul tend barbatii infractori nu se prezintil de bunk voie sau nu

sunt descoperiti de ciltre organele politienesti, vor fi trimise in Transnistria

familiile for ".

4.) Legea Nr. 409, publicata in M. O. Nr. 106 din 7 Mai 1941.

2) Ordin personal al lui Ion Antonescu din 19 Septemvrie 1942.

44

www.dacoromanica.ro

anumite ore 1), a circula intre anumite ore sau in anumite cartiere

(in unele ora§e2), a frecventa bade, strandurile 3) §i uncle localuri

publico, a calatori dintr'un oral in altul, a se aproviziona direct