Sunteți pe pagina 1din 79

-

.

(9

.

64*".90.-

I

)

1

.

->'"

AIS,1)

v4,1

.

IS

:.< ,

,

>13

.

.

,

r,

0

A

A

a

A

y.

(0

,--17e3

7,3

CESTIUNEA

1

1

.

DUNARII

t

'

1

,,.: . . , . . , . - D E , M. KOGALNICEANU. -
,,.:
.
.
,
.
.
,
.
-
D E
,
M. KOGALNICEANU.
-
.
,
.
.
.
PARTEA I.
.
-
.
.
.,,
,,,,,
.t

, }q.

i, -

BUCUIESCI

. 1, . 44 . , . v , . v . , t ,
.
1,
.
44
.
,
.
v
,
.
v .
,
t
,
.,
.

.

TIPOGRAFIA ACADEMIEti ROMANE, (LABORATORIT ROMANI)

:-*

26. Strada Academia

1882

26.

.

. 0

.

R"

K

Wa-IME-->:----.=----->5-56)-t--3"G)0

4

RI

k

www.dacoromanica.ro

CESTIUNEA

DUNARII

DE

M. KOGALNICEANU.

I PA1VEA I.

BUCUIESCI

TIPOGRAFIA ACADEMIE! ROMANE, (LABORATORI!

2E;

Strada Academia

1880

26.

ROMANI)

www.dacoromanica.ro

Nu atata spre a respunde la indelungatele

i vio-

lentele provocari Ce mi

trent]) si de la tribuna

Senatulul si dela acea a Cameral deputatiloth, cat

Spre a'rnI implini o datoria catre tell, public() acesta

s'at

scriere privitOre la cestiunea

Dundrii.

Partea inteia cu care imi incept lucrarea, cu-

prinde dont memoril, ce fiind la Paris amt scrist

cestiuni. IntêIul a fosta adresatti

asupra acestel

ministrulul de esterne alü Romaniei ; alU douilea,

ambasadorulul unel marl puteri acreditatil la Paris.

Ambele acte trateza starea legalti a cestiuni, 0 le

public(' fara nici unit comentariti.

Partea a doua a lucraril mele care va aparea in

cate-va 4ile, cuprinde istoricul neintelegeril ce in

cualitate d

ministru aI

Romaniel la Paris, mil

www.dacoromanica.ro

avutü cu guvernul d-lui I. C. Bratianu in privinta

modului de a apära ac .stb mare interest) nationaltl,

politic6,

comerciala si eConomicti alü Romaniel ce

pOrta numele de libertalea Thcarii.

30 Ianuarie, 1882.

M. Kogalnieeanu.

www.dacoromanica.ro

C.

1.

MINISTRULITI AFACER1LOR STRAINE

MINISTRUI, ROMANIEI DIN PARIS.

Domnule Ministru,

Paris,,10 Augusta, 1880.

.

Me ocupamil a desvolta depesele telegrafice ce

amü avail onOre a ye adresa in urma notei dom-

niel-vOstre No. 10549 din 23 Mail 1880 atingtOre

de pretentiunea cabinetului din Viena de a face din

Austro-Ungaria unix stall riverang in valea DunArii

dintre Porti1e-de-ferti

in

comisiunea statelora riverane, and amü priimittl de-

i Ga1atj, si de a'si asicura

presedinta permanentA, cu vota preponderant('

.

pesa domniei-vOstre No. 11623 din 21 IuIiU 1880.

Coprinsul acestei. ut time depesi,

permiteti'rni,

d-le ministru, a v'o !lice cu franchetA, m'a pusti

intr'o mare nedumerire. Numai buna-voinca dom-

niei-v6stre de a 'mi trämite instrucciuni ulteribre

si

lamurite me va putea scOte din ea.

Eta' causa acestei nedumerirl :

Domnia-vOstra, prin anteia nota imi (peel), a co-

www.dacoromanica.ro

misarul nostru din comisiunea european4 a bu-

nAriT v'a trAmistl dou6 memorie asupra una ces-

tiuni de unit interest; reala pentru noi, (regulamen-

tarea navigatiuniI Dunarii dintre Portile-de-fera si

GalaV) si care, adaogitl .domnia-vOstea, ari fi. de

doritil se se pail resolve in sensul pr(pus

sarul nostru.

MaT apol durnnia-vOstrit me' invitatt ca, inspirdn-

du-me de idele coprinse in acele memorie, sC cautil,

avea, se su,sinii ideile din a-

in convorbirile ce voii

ceste memorie, sail Se suggerii aceste idei, cdnd ele nu

se yard produce spontaneg. Mai adaogitl crt, se inle-

de comi

lege, di anal fi de prisosli a provoca p

acele cari

a.21

sci de mai inainte cii nu a2 se fie acceptate. Cu modul acesta, urmézit nota domnieT-vOstre, conic putea sci,

.

dad la timpul oportumil, vomii avea perspectiva de a

avea majoritatea in favorea lorii, in sénul comisiunii.

sfirsitl prin o bine-voitOre invitatiune ce 'ml fa-

cetI, de a ve comunica impresiunile Ingle

gi

resultatul

practica ce gradualti (le putea obtine.

In arms

notel domnieT-vOstre, m'amir pusa

a studia cu deamanuntul memoriele colonelulul

Pencovici alaturate pe Fang acesta nota.

Din cetirea acdsta arniA *luta, cii cestiunea re-

i Ga-

.14 este la ordinea 4ilel, si ca Austro-Ungaria, so-

cotind momentul oportumil, s'a hotarita din noir

inainta pretentiunea de dominatiune asupra

a'sT

Dunarii de jostl, pretentiune pe care a formulat-o

gulamentaril Dunarii dintre Portile-de-fera

www.dacoromanica.ro

3

Mal anteit inaintea Europei in Congresul de la

Paris, pretentiune care, de si tot-d'auna respinsa

de puterile cele marl, cabinetul din Viena nu lip-

sesce de a o pune pe tapeta, ori de cafe on i se pare

a aril avea sanse de reusita.

Me void ocupa putinil de anteiul memoria alu

colonelului Pencovici, aceld. din 8/20 Iunia, spre a

ajunge mai de graba la cell) alu duoilea care tra-

téza cestiunea ce ne ocupa.

In privinta celui d'anteiti voit fi fOrte scurta. 'Ml-ati facutil oncirea de a 'mi cere si opiniunea

.

mea in privinta acestei marl cestiuni. Cu francheta

din care ama Malta legea vietei mele politice,

i cu

tOte neajunsurile ce adesea acésta francheta 'mi-a

causatil, fi pole imi va causa Inca, ye voit spune,

d-le ministru, cä nu gasesca fericita. idela d-lul Pen-

covici, de a cere c, o data ce Romania face parte

. din Comisiunea Europeana, a Dunarii, ca putere te- ritoriala alaturea cu marele puteri subscriitOre trac-

tatelora de Paris si Berlin, ea ca statti riveranU se mai

alba Inca unil delegatil alaturea cu delegatil Serbie

si Bulgariet

i asa find creda ca acesta cerere

n'are nici o probabilitate de a fi priimita de Eu-

ropa ; si, dupa. mine, nici interesele nOstre n'ara

castiga nimica dad chiar artY fi priimita. Prin ur-

mare, cererea acésta nici n'ama formulat-o, nici

n'ama sprijinit-o, usand de libertatea ce 'ml-ati

data de a nu provoca idel, can a1 sci de mal ina-

inte ca nu ail se fie priimite.

.

www.dacoromanica.ro

4

Villa la ala duoilea mernoria, acela din 11/23 Iunia

care tratéza in fund(' cestiunea ce ne preocupa.

Eu n'ama de cat a adresa colonelului Pencovici

felicitarile mete cele mai vii pentru chipul

lucida,

franca, logica. si .eminamente patriotica cu care pri-

vesce

i

con-Fit4li

pretentille

de hegernonia ale

Austriei asupra Dunarii mistre.

Nu voia intra a ye desvolta kite amanuntele a-

cestul memoria importanta. Domnia-vOstra

calla,

16-ati

aprobata

si

'mi-ati

recomandatti de al

sustine conclusiunile. Din acesta memoria reese cal :

I. Dupa art. 55 din tractatul de Berlin, Comisi-

unea Europeana a Dunarii, asistata de delegatil Sta-

teora riverarie, este in drepta si in datoria de a

elabora regulamentele de navigatiune, de politia flu-

viala si de supraveghiare a Dunarii de la Portile-de-

fera pina la Galati, si ca aceste regularnente volt fi

puse in armonia cu regulamentele, cari sunta saü

volt fi facute pentru percursul de la Galati pina

la gurele Dunarii.

II. Ca Comisiunea Europeana, a Decembre tre- mild, a decisa in unanimitate, ca until comiteta a- lesa din sênul sea se pregatesca una ant_proiectu,

care se se comunice in anteiele (tile ale lui Martie

tutulorti guvernelora precum si Statelora riverane,

spre a fi esaminata de fie-care tera. III. Ca dupa propunerea delegatului trancesii s'a

desemnata sarcina data acestui comiteta, aceea a-

4

www.dacoromanica.ro

5

deca de a face lucrarea sa conform(' tractatului de

. la Paris, care consfintesce libertatea navigatiuniI pe

Dunare.

VI. Ca inainte de a se alege acesta comitetti, de-

legatul MareI-BritaniI a propusti, cd acestd comi-

tetil sè fie compusti numal din delegatil State lord neriverane ale acesteI parti a fluviuluI (Portile-de-

i alesti ca

membriI al comitetulul deleg ttii Austro-Ungariel,

felt GalatI). Pe acestil temeiti s'ati

GermanieT

i Italiel.

Aid este de notath cà baronul de Haan, dele-

gatul Austro-Ungariei, a votatil acesta propunere,

si (1611 a recunoscutil ca Austro-Ungaria nu era

statü riverand pe intinderea Dundril de la Portile-de-

felt pina la Ga1at1;

i asa, ca de1egatt alü until

stat

neriveranti, a si intratil

i lucratil in comite-

tul insarcinatti cu pregatirea unui anteproiectil

privitorti la navigatiunea acesteI parti. a Dundril.

Si tot aid este de intrebattl, cum trebue a se

cualifica purtarea unuI delegatti, care accepta a

.

comitettt ca represintante alU unuI

stab) neriveranil, si care, o-data intratil in lucrare,

transformä acestil stab) in putere riverand, ba Inca

reclama pentru clausal presedinta permanenta

intra

Intr'unti

volt'

preponderanta.

V. Ca acestil anteproiectO, fiindti supusti Comi-

siunii Europene in sedinta din 4 luniti 1880, dele-

gatiI Franciei, Angliel, RomanieI, Husiel

i TurcieI,

s'ati refusatti de

a'10

priimi ca bash a viitOriI lucrarl,

www.dacoromanica.ro

6

pentra motivul ca proiectul nu coprindea un

.ar-

special(' care se consfintésca libertatea Du-

duoilea din causa pretentiunil Austro-

Ungariel de a face parte impreuna cu statele rive-

heal('

nâriT,

i alU

rane din Comisiunea de supraveghiare, ave'nd tot-

o-data. presedinta

i Arca propenderantti, pe cand

ea nu face parte din statele riverane de la Galati

pina la Portile-de

fern.

' VI. Ca in aceeasi sedinta din 4 LIMA, delegatii

Franciel ,

Mari-Britaniel, Romaniei, Turciel si Ru-

siel, ati declaratu ca anteproiectul nu este con- forma nici cu tractatul de la Berlin, nici cu cele

indicate in protocolul comisiunil 349, si ca dirt

-

acésth. lucrare favorisa pe Austro-Ungaria in detri-

mentul libertatil Dunaril. Era in sedinta din 7 Iuniti

acestil ante-proiectil s'a respinsn prin adoptarea in

unanimitate a propuneril delegatului rust', ca se' se

invite delegatii statelorti riverane a veni in sesiunea

viitOre a Comisiunii Europene, spre a lucra im-

preuna la regulamentele de cari vorbesce articu-

lul 55 din tractatul de la Berlin.

Dupa ce memorial espune cele de mai sus,

cornisarul nostru conchide ca :

a) Austro-Ungaria este in contra libertatil corn

plecte a navigatiunii pe Dunare.

 

,

13) Ca in acelasT limpS, Austro Ungaria oiesce a

'face parte si a avea 'presedinta permanenta

i volt

p roponderanta in comisiunea, ce va fi insarcinata

.

cu privegherea

i politia navigatiunil intre Galati si

,

www.dacoromanica.ro

7

Portile-de-ferti, si ca impotrivirea la libertatea Du-

narii, cat si tutela sub care voiesce a ne pune

Austro-Ungaria, suntil in contra intereselorti nOstre

atat economice cat si politice.

cSuntemti

statil

suverana,qice cu o voce patriotica comisarul

nostru,

si nu trebue perdutti din vedere, ca

una din causele pentru cari statele occidentall iaU

interesil la esistenta nostra politica, este aceea ca

suntemi1 si trebue së r6manema Stapani pe acésta.

mare artera, care serva de drumii lumil asiatice

spre a intra in Europa, de la gurele el pina la Por-

tile-de-fertl.»

Si

apol colonelul Pencovici conchide ca este

neaparatti : 1) a se aplica si inscrie in regulamen-

tul de navigatiune ce este a se face pentru Du-

llama de la Galact pina la Portile-de-feru: libertatea

complecta a navigatiunii,

acésta find conform:1

intereselorti

nOstre, conformii tractatelorti de la

Viena si Paris, conformii principielorti de progrest

de can amti datil dovadd, inchiaiand conventiunea

Prutului, cea mai liberala astacji in Europa; 2) si c.

comisiunea de supraveghiare a regulamentulul ce

este a se face nu peite se fie compusa de cat din

statele riverane ale partii ce se regulamenteza, adeca

fiind-ca riul ace

parte integranta de teritoriul pe care ilil uda, si

déra tiumal aceste state ati dreptil a regulamenta

Romania, Serbia si

Bulgaria,

si a priveghia.

«Aceste done conditiunI,

sfirsesce a dice co-

www.dacoromanica.ro

8

lonelul Pencovici,

pentru nol, si eyeing convictiunea cA. Europa le va

sunk" de tint interest yitalt

qi)

aproba, avend pentru dansele mai acelasl

rest.>

inte-

Aceste doue conditiuni le sprijinitl

i domnia-

vOsträ, domnule ministru, prin nota domniel-vOs-

tre No. 10549, cand cjiceçl ca art fi de doritt ca

cestiunea DunariI se se pita resolve in sensul pro-

pilot de comisarul românfl, andt imi recoman-

datl ca, tinspirftndu-me de ideile coprinse in memo-

rib, se mitt a sustine aceste idel, sat chiar se le

suggert, cand ele nu se volt produce spontanet.» Acesta amü si facutt : acesre idel de libertatea

navigatiunil Dunaril, de respingerea tutelei Austriel

de interesul ce avant ca

de-asupra DunariI

numai Europa intrega,

clusiva., se se part amesteca in regulamentarea ma-

relul nostru fluviti, aceste idel le-amt aparatt duph

putinta.

i nici de cum_ o putere es-

Prindepesele mete telegrafice v'amt data sérna de,

demarsele ce amt facutil, de convorbirile ce aMt

avutt cu ministrul afacerilort straine, cu uniI din

ambasadori al puterilort retort marl

Permiteti 'ml a resuma in scrist aceste depesi

telegrafice :

. a) Austria de mai multi] timpt lucreza pe langa cabinetele europeene, spre a face a se adopta pre-

tentiunea sa de a avea in valea Dunäril,, dip jos de

Portile-cie-ferti, o positiune esceptionala

i prepon-

www.dacoromanica.ro

---- 9

deranta, sub cuventil ca in acea parte ea are inte-

rese vitall comerciall, si in deosebi societatea sa de

navigatiune,

i ca n'arti putea se' le lase in disposi-

tiunea esclusiva a unorti state mid, cari anca nu

suntii in stare a intelege si favorisa marele interese

de comerciu si de navigatiune.

b). Austria tinde a dobindi ac6stä adhesiune de

pe acum, pentru ca la tOmnà cand se va intruni

Comisiunea europeana, s6 nu mal fie alt-ceva de

facutii de cat de a se indeplini formalitatea inscri-

eriI in protocola a uneI hotarirl deja data de Eu-

ropa.

c) Cabinetul din Viena se incerca a atrage in

favOrea pretentiunilorti séle pe Serbia, denuncian-

du-ne pe noT Romanil c. n'ama voi a admite pe de-

legatul el in senul ComiSiuniT statelorti riverane,.

órA pe Bulgaria prornitendul c

resedinta Comisi-

unit riverane si a inspectatorului generala cu nu-

merosul s6i1 personalti va fi statornicita in Rus-

cluk, care

importantti

ast-fel va ajunge a deveni unit orai

i impoporatti.

d)Germania, care, ca regatO alU Prusiel in 1858,

a fostil cea mat energica intru a respinge pretenti-

, unile de suprematia ale Austro-Ungariei asupra Du-

narit pare a sustine acum cererile cabinetului din

Viena.

e) Nu este tot asa cu Anglia, Francia si Rusia.

Aceste puteri eti credil ca volt combate cu energia

pretentiunile Austro-Ungariet Turcia a instil pina

www.dacoromanica.ro

10

--

acum alaturea cu aceste puteri. Arti fi de doritn ca

domnul Dimitrie Bratianu se lucreze din timpti la

Constantinopole spre a ne conserve bunele dispo-

Turciei, fiind-ca 'mi-e tema, ca guver-

sitiuni ale

nul din Constantinopole se nu sacrifice Austriei

putinele interese ce Turcia mai are pe Dunare, pen-

tru a'siatrage sprijinul CabinetuluT din Viena in

importanta cestiune pentru Imperiul Otomanti, a-

ceea a fruntarielorti Turco-hellene.

Despre Italia nu ainu nici o putinta spre a me

rosti de pe acum asupra atitudinei ce ea va pazi la

tOmna in cestiunea Dunaril. On-can arn fi dispositiunile cleosebiteloril ptiteri

Europeene, dreptul este alü nostru . Argumentul

ca Romania poseda 3/4 din intinderea Dunaril su-

pusa regulamentarii, va f inaintea Europel until cu-

.ventil put ernicii in favOrea nOstra. Insa acestil cu-

rostima sus si tare, si pretutin-

denea totti asa de lamurith, atat la Petersburg cat

si la Viena, atat la Paris cat si la Berlin si Londra.

yenta trebue se'lli

In adeverti, domnule Ministru, nu trebue se ye

ascundil; din contra credo ca este datoria postului

ocupti de a areta guvernului terei mele dart&

ci esp1icitz, ca aceea ce face grea positiunea repre-

sintantilorti Romaniei in strainatate,

si credit ca

celti

unii din colegil mei

v'att

si

spus-o inaintea mea,

este ideia eronata, insa in generalti stabilita, cà gu- vernulti romanO are deja ingagemente luate, ca de multe ori noT ne facerral ca sustinemii o cestiune,

www.dacoromanica.ro

,

11

.

.

.

rand acea cestiune este de multti deja resolvata

Si

in simtiti opusti reSolutiunii ce afectamti a spijini.

Ni -se mai imputa, negreSitti pe nedrepta, ca alt-

i lucrama pe linga Unele puterl stra-

fel -vorbimti

ine,

i

alt-fel pe lingä. altele. De aceea ni se obi-

ecta, ba chiar .ni . se reclama imperiosa, ck deed

voindi seriosii sit frau. asculta

ceri, se spunemii franca ce voimi

i ajutaii, sit findi sin-

i inainte de a cere

sprijinul altora, se ne sprijinindt noi mai dntéiii inte-

resele

i drepturile.

.

Acésta ama .facut-a, conformanduqnè cu totul

:

instrUctiunilorti clomniel-vOstre, cari

'mi

recomanda

cea mai mare prudenta, care nu compromite nicI-o solutiune si care laSa viitorului tata libertatea sa.

Prin una din anteiele depese ale mele amti mai

avuta onOrea a v6. arata convic(iuned mea, ca Au-

stria, cu tate staruintele séle, nu Va isbuti in planu-

rile séle,

i ca o asemenea cestiune, dupa mine

multa mai importanta pentru Romania

i

chiar

.

pentru Europa de cat cestiunea Arab-Tablei

i in-i

susi aceea

a Besarabiel, nu s'arti putea otari Prin./

sirnpla.majoritate. Aril trebui unanirnitatea puteri-

lora subscriitOre tractatulul din Berlin; si acsta u-

lianimitatenici-o-data pretentiunile Austriel nu o

volt dobindi-o.

In urma depeselortr .mele cari ye aduceatr la cu-

de-

.noscinta cele

mai sus aretate, ama '

priimittl

pesa domniel-vOstre telegrafica din 21 Tuna sub NO. 14-023 care, v'o mai repeth, m'a pusa in cea

www.dacoromanica.ro

,

12

-----

mai mare nedumerire. Acésta depesti pin& la noul

si positive instrucuni ale dornniei-vOstre, teman-

du-me de a nu gresi, m'a silitü a conteni ort-ce

demarsh" pe rang guvernul francesa.

Permite'mi acum, domnule Ministru, de a ye

areta pentru ce me credo in nedumerire.

Acésta. ultima. depesA mi se pare, ca este cu totul

in contraqicere cu opiniunea sustinuta de Comisarul

romAnt in senul Comisiunii Europene, cu ideile

espuse de dinsul in memoriele sale, cu aprobarea

ce domnia-vOstrA dap acestorti ideT prin nota dorn-

niel-yOstre primitivd, cu recomandatiunea ce dom-

nia-vOsträ imi facep de a apara aceste ideT pe

g. guvernul francesa.-

un-

Domnia-vOstrà, prin ultima depesä, imi cheep tes-

tualti

ca

:

atragep atentiunea mea asupra cestiunii

cabotagiului care este cea mai important& pentru

noi,»

dee& va fi ca Cornisiunea European& a Dunaril se re-

dige regulamentele de navigatiune pinä la PorVle-

i apoi me intrebap, «de nu me ternil ca,

de-ferti, ea se nu pastreze acestil

dreptil (cabo-

tagiul) pentru tOte natiunile, spre'paguba statelora

riverane?»

Eti nu potil crede, domnule Ministru, ca guver-

nul nostru a si luatti o ottirire conform& cu acésta

. intrebare ; cad dna acésta va fi, atuncea de mai

inainte trebue se scimil ca avemil a fi singurl de a-

alaturea cu

cesta idea, bine intelegendu-se

no! pre Austro-Ungaria. Ba aril fi

avnd

i mai multü :

1.

www.dacoromanica.ro

r

13

ne-amti pune in revolta chiara in contra art. 55 ala

tractatului din Berlin ! La ultima intrebare ce domnia-vcistra imi faceti,

_

adeca daca nu me temil ca, daca Comisiunea Euro-

péna va avea misiunea de a elabora regulamentele

de navigatiune pina la

Portile-de-ferti, ea se nu

pastreze cabotagiul pentru bite natiunile, imi per-

mitt' a respunde ca, ori se me temil, ori se nu me

este datu Comisiunii Euro-

tema,

acestil dreptil

peene. Testul art. 55 din tractatul de Berlin este

positiva intru acOsta.

Eta '11.1 :

«Regulamentele de navigatiune, de politia fluviala

si de supraveghiare de la Portile-de-fera pina la Ga-

lati volt fi elaborate de care Comisiunea europea-

nä, asistata de delegatii stateloril riverane, si se

volt pune in armonia cu acele ce aü fostil sOU care

vor fi edictate pentru percursul in jos de Galati. , Asa clerk Comisiunea europeana are dreptul si datoria de a regulamenta navigatiunea pe Dunare

de la Portile-de-fera pina la Galati! Stateld 'riverane

aU numai dreptul de a asista in acesta lucrare pe

Comisiunea europeana.

Din acésta'si ultima depesa a domniei-vOstre

ara

resulta cä domnia-vOstra cugetati a se 'Astra cabo- tagiul pe aceeasi intindere a Dunaril, numal pentru

statele riverane, adaogand ea cestiunea cabotagi-

ulul este cea mal importanta pentru nol.

Permiteti'mi, domnule Ministru, a ye obiecta, cC

www.dacoromanica.ro

14

daca domnia-vOstra deja sunteci ()tarn a reclama

pastrarea cabotagiului numal pentru statele rive-

rane, adeca pentru Austria in detrimental paviliO-

neloril statelorti neriverane, si in special( ale An-

gliei, Franciei, Germaniei, Greciei; Italiei si Turciei,

cart acestea aü intemeiatil prosperitatea Dunarii de

jos, si prin urmare a porturilora nOstre, in aseme-

nea casti

noi nu mai suntema in conflict('

cu

Austro-Ungaria, noi suntema in conflictil cu Eu-

ropa. Da, domnule Ministru, cu o asemenea theoria

noi devenimil strinsii a1iai ai Austro-Ungariei, care -

de la 1856 se incérca, de si pururea respinsa de

Europa, de a pastra pentru dinsa tóta rniscarea na-

vigatiunii pe Dunarea -de jos, dupa ce deja ea o are intréga si neContestata de la Passau pint,. la

Portile-de-fer U.

Déra atuncea, o mai repetil, nol vomii avea de

adversari intréga Europa, care nici o-data n'a

ad-

mist'

ca, sub pretesta de cabotagib, libertatea de

.

navigatiune a Dunarii, garantata tutulorii paviliOne-

lora lumiT, sé fie restrinsa in favOrea Austro-Un-

gariei singure, sati aprOpe singura.

Acésta, d-le ministru, este marele conflicta, ce de

la 1856 esista intre Europa si Austria, conflictil

care mai multi' de douHeci de aril se parea aban-

donatil uitarii, si care astacli iar revine pe tapeta.

Ea,

o mai repetil, nu potil crede ca guvernul

Wel a si luau o otarire in acésta cestiune; diet

daca domnia-vOstra v'ati decisti a sustine cabota-

www.dacoromanica.ro

giul mime pentru statele riverane, in asemenea

cast'

altul ara fi fosta limbagiul cornisarului ro-

m'ana in senul Comisiunil europene, alte arü fi

fosta voturile séle, si alte aril fi fosta ideile séle in

idei aprobate de

memoriele ce

tramisa,

domnia-vOstra, idei cualificate de domnia-vastra ca

i recomandate de domnia-va-

stra spre a fi sustinute pe ling a". cabinetele straine.

dorite de a se implini,

nedumerirea provine nurnaI

din causà, ea' depesa telegrafica n'a pututa repro-

Cregend deal c

duce in intregul

sati

chipul dornniei-vastre

de

privire,

i usand cu recunoscinta de dreptul ce

'rni-ati data de a ye spune

i opiniunile mele,

i fo-

losindu-me mai ales de recomandatiunea ce 'aft

faceti de a nu considera din cestiunea Dun Arii nu-

mai o singura fata, ci de a o cerceta in tate fetele

ei, imi voia permite a trata acesta cestiune in Wtä

a ei importanta, si sub tate privirile séle.

Cu chipul acesta, vett putea indrepta vederile

mele cele gresite si a 'm1 da instruct,iuni clare si

positive, cum trebue se vorbesca si se lucrezti aid.

,

.

Derà aid cera tatA indulge* domniei-vastre,

clack spre elucidarea cestiunil, voia fi cam lung'

in desvoltarea faselora, prin cari cestiunea Dun Aril

a trecuta in ultimil 25 de ant, adec5.- de la resbe-

lul Crimeei si tractatul de la Paris ce

urmata

'16-a

si

pin5.

astacji.

Domnia-vOstra, d-le ministru, scitl mat bine de

cat mine, ca una din marele imputari europeene,

www.dacoromanica.ro

-------

ce Inca inaintea resbelului din 1854 se adresa Ru-

siei, era ca ea, Prin tractatul de Adrianopole de-

venita stapana gurelora Dunaril, lucra spre a in-

chide acesta mare artera comerciului lumii, chiar

prin stavile materiall.

,

De aceea, atat la conferinta din Viena din 1856

cat .si la congresul din Paris din acelasi anti, pa.

ocupata cu tot dinadinsul spre

a face din Dunare una fluvia europeana, spre a'i

Altai le

aliate

s'ati

pune libertatea de navigatiune sub garantia Eu-

rope!!

Asa ,prin art. 20 si 21 din tractatul de Paris

s'aa luata din stapanirea Rusiei gurele Dunarii

s'aa data vechiului lora posesora, Moldovel, im- preuna cu tOta partea din jos a Besarabiei luata.

dice testuala tractatul

a consfinti mai bine libertatea

de la Paris, espre

de navigatiune a Dunarii.

Din nenorocire, pe acela timpa, Moldova avea in

si

de Rusia in 1812, acesta,

capul guvernului sal pe N. Vogoridi,

nistru de externe <ejusdem farinae.D

Guvernul vitrega ala Moldovei nu a luata de indata in stapanire pamentul cedata noe cu gu-

rele Dunarii ; era cand Turcia a reclamata a i se

da el Delta Dunaril ca putend-o mai bine pastra si

apara in folosul Europe! de cat slaba Moldova,

Caimacamul din Iasi

i until mi-

i cu po'stelnicul sea ati ple-

cata capul!

www.dacoromanica.ro

17

Tot prin tractatul de la Paris (art. 15) se pre-

scrie Ca :

«Actul Congresului din Viena stabilind principiele

destinate a regula navigatiunea pe fluviele ce des-

partil sag percurgü mal multe state, puterile con-

tractante stipuleet intre dinsele ca pe viitorg ace-

ste principie së fie de o potriva aplicate si Dundrii

gurelorg 0 ;

i declard cà acéstA dispositiune va

face de acum inainte parte din Dreptul publicg

europeanü, luand-o subt a -lora garantia.»

«Navigatiunea pe Dunare nu va putea fi supusa

la nicI o pIedica sag dare ce n'arg fi inadinsg pre-

valuta in stipulatiunile din articulil urmatorl. In

consecint6. nu se va percepe nici o ptata intemeiata

numal pe faptul navigatiunil fluViului precum nici

ung dreptu de pe ma'rfurile aflate in bastimente.

Regulamentele de politia si de carantind ce se vorg

infiinta pentru sicuranta statelorg separate sail per-

curse de acestg fluvig, vorg fi concepute asa cum se

pOUt favorisa, precat va fi cu putinta, circulatiu-

nea bastimentelorg. In afara de aceste regulamente

nu se va putea aduce nici ung obstaculg, oil care

arg fi elg, liberel navigatiunt »

Articulul 16 alU tractatulul a statornicith o co-

misiune europeanä insarcinatti de a arèta si a face a

se esecuta lucrarile necesare spre a se dagagIa gu-

rele Dunarii precurn

i partile invecinate ale mann

de potmolurile de nisipil si de alte stavile cari le

2

www.dacoromanica.ro

------- 18

astupa, spre a pune acestä parte a fluviulul in cele

mai bune conditiunl de navigabilitate.

Art. 17 statornici c. o comisiune compusA de

statele riverane va elabora regulamentele de navi-

gatiune si de politia fluviala

i va face se dispara

pledicile de ori-ce natura ele arü fi, cari se opunt

Inca la aplicarea pentru Danare a dispositiunilorri

tractatulul de la Viena,

va ordona

pe tot percursul fluviulul, etc.

i ca tot acesta comisiune

i va face a se esecuta lucrarile necesare

Este de notatu cà aceste principle

i dispositinni

in favOrea libertatil Dunaril pe tot percursul el

i inscrie in tractatul de Pa-

ris, de cat duph lungi- si energice improtivirl ale

Austro-Ungariel, care in tot timpul Congresulul

a luptata spre a impledica ca principiul de liberta-

tea navigatiunii se fie aplicata Dunaril in tot per-

cursul el.

nu s'ail pututa adopta

La finitil plenipotentiarii Austro-Ungariel aü fostil

siliti a ceda, inst cu reserva

in petto) de a reveni

.

cu pretentiunile lora la timpurl mai favorabile.

Acesta lupta mare intre principiul de libertate

i intre pre-

tentiunile de a 'Astra navigatiunea fluviala (adeca

cabotagiul) numal pentru statele riverane, se gAse-

sce pe larga desvoltatti in protocolele Congresulul

No. 5, 6, 8-, 10

a navigatiunii pentru tOte pavilionele,

i 16.

Me volt' margini a resuma discutiunea urmatä in

senul Congresulul- in chipul cclii mai restransa ;

www.dacoromanica.ro

19

nu o potil inset cu totul trece sub tacere, fiind-ca

este neaperata ca ea se fie cunoscuta, cad asa se

va vedea origina pretentiunilort Austro-Ungariel de

a fi singur

i absoluta stapana a navigatiuniI Du-

/Axil in tot percursul statelorti sale, adeca de la Passau ping. la Portile-de-fera si tot o-data de a

avea si o positiune de privilegii si de suprematiä in

valea Dunaril de la Portile-de-feril pina la Galatl ! Inceputul acestorg pretentiuni 'flu gAsimt for- mulatti inaintea Europel in protocolul Conferintel

tinut6, la Viena la 1 Fevruaria 1856, cu scopti de

a se statornici preliminariele pace]. dintre Rusia

dintre Turcia

si

i aliatil

sel.

Punctul alü duoilea din acestii proiecta de preli-

minarie dicea :

«Libertatea Dunaril, si a gurelora sale va fi asi-

curatä cu eficacitate prin institutiunik europene

in cari volt fi de o potriva represintate puterile

contractante, afar& de positiunile particulari ale ri-

veranilora ce se volt regula pe principiele statornicite

de actul Congresalai din Viena in materiel de navigaii-

une

fluviala.,

V6 rogü, domnule ministru, s bine-voiti a ye opri

unit momenta atentiunea asupra cuvintelora subli-

niate «in materia de navigatiune fluvialä,» cad

prin inscrierea acestel frase in testul

preliminari-

elora,

plenipotentiarul austriacti a creduta a putea

salvegarda privilegiül esclusivil de navigatiune flu-

viala pentru statele riverane, adecA cabotagiul.

www.dacoromanica.ro

20

-

I

Congresul find curend intrunitil la Paris, ar-

ticulul

II alit preliminarielortl Conferintel de la

Viena, a venial' in discutiune in sedinta din 6 Mar- tie 1856, (Protocolul No. 5).

gi

In vederea necesitatii europene de a se statornici asicura navigatiunea Du Axil, contele Walewski

a propusa de a se infiinta o comisiune europeanä

M

care nu va putea fi desfiintata de cat prin o co-

muna intelegere. Acésta comisiune avea misiunea

de a determina intinderea lucrarilora de esecutatil

si de a elabora basele unul regulamenta de naviga-

tiune si de politia

maritima ; tot acesta

fluvial&

si

Comisiune avea misiunea de a face instructiunile

destinate a servi de povata unei cornisiuni ese- .

cutive.

In conformitate cu stipulatiunile tractatului de

Viena, acesta comisiune (compusa din represintan-

til stateloril riverane) avea a fi permanenta. In cast

de neintelegere privitOre la interpretarea regula-

mentelorti statornicite, ea era datOra a refera pute-

rilora contractante.

Indata ce acésta redactiune s'a cititil de presedin-

. tele Congresului i prim-plenipotentiarü al Franciel,

primul plenipotentlarti

alti

Austriei, contele de

Buol-Schauenstein, a obiectatti ca :

: «Regulamentul a clout esecutare urméza a fi

supraveghlata de catre Comisiunea acésta, nu pOte

fi privitorti de cat la interesele navigatiunil pe Du-

narea,Gle4o.sii; Ca navigatiunea pe Dunarea de sus

Zrit

www.dacoromanica.ro

5,

21

-

n'a radicatri nici una conflicta intre cel interesati,

si ca n'ara esista nici una cuvênta de a da autoritatil

Comisiunil o intindere pe care nimicii nu o aria jus-

tifica.z

Primul plenipotentiara alti Franciel a rèspunsu

indata :

«Gongresul este sesisatii de o cestiune gene-

ral& ce intereséza navigatiunea fluviulul ; ea a fostil

pus& ast-fel in documentul ce servä de basa la

negociare. Testul articulelor propuse nu da loct

vre unei ambiguitäti,

i indicA de ajuns natura

atributiunilort acestel Comisiuni.

In fata acestel deosebiri de vederI, Congresul a-

mnã discutiunea pink la sedinta din 12 Martie

1856 (Protocolul 8).

Aid ambele theoril ati venita fata 'n fata. Cea

d'anteit, adicä a dreptulul esclusivti de navigatiune

fluvialä, reservatti numal statelora riverane, a fostil

, sprijinit& cu multa c&ldurä de care contele Buol,

dérh a fostil combatuth. cu nu mai putin& energia de

plenipotentiaril Angliei

i Franciel.

Pentru elucidarea cestiunii care ne ocup& si a-

staqi, credu neapèratii, domnule ministru, a repro-

duce insusi testul discutiunii, precum

tocolul Congresului.

mi-lu

da pro-

Comitele de Buol espune c

principiele stabilite

de Congresul din Viena

i destinate a regula na-

vigatiunea fluvieloril ce treat prin mai multe state,

pune ca

regula

principal&

ca numal puterile

www.dacoromanica.ro

-

22

riverane vorti fi chiamate a se concerta asupra regu-

lamentelorti de politia fluvial& si a le supraveghla

esecutarea ; ca Comisiunea europeana despre care se face mentiune in redactiunea inserata in proto-

colul 5 va coprinde, osebitil de delegatiT puterilorti

riverane ale Dunaril,

verane ; c. Comisiunea permanent& ce i se va sub-

stitui, va fi insarcinata cu esecutarea hotaririlorü

luate de dinsa ; ca, de aci, si pentru a remanea

in spiritul ea si in terminiI actulul Congresulul

din Viena, atat una cat si cel-alta Comisiune vorti

i delegatl al puterilorti neri-

trebui a'sI margini lucrarile la Dunarea-de-jos

si

la gurele

eL»

Contele Walewsky

i lordul Clarendon, in nu-

mele Franciel

i alg Angliel, Waft priimitg acestil

chipu de vedere restrictiva alü libertatii navigatiunil

DunariI, ci aü staruitti a sprijini ca dispositiunile

regulamentulul, ce avea a se face, trebula sè pri-

vesca Dunarea intrega. Eta cuvintele contelul Wa-

lewsky :

«Basele navigatiunil acceptate de tOte puterile contractante hotarëscd ca libertatea Dunaril si ale

gureloril el, sè fie chiezasuita cu eficacitate ; a fostil

dera intelesU ca se va ingriji pentru libera naviga-

tiune a acestul

fluvifl.

Contele Clarendon a fostil

i mal esplicitü adao-

gend ca : «de aril

fi

alt-fel, Austria, rernanend

singura in

ticipand

de sus si par-

i la navigatiunea WO de jos a flu-

posesiunea

Dunaril

.

www.dacoromanica.ro

,

23

.

viulul, art castiga avantage particulare

.

.

i esclusive

pe cari Congresul n'artt putea se le priimesca.l.

Cum vedemil, de la 1856 pina la 1880, pretenti-

unile cabinetului din Viena in loch de a scadea at

sporitt : asta-41 Austria pretinde a fi stapana esclu-

siva a Dunarii pina la Portile-de-fert; era de la

Portile-de-fert pina la GaIal, consimte a admite si

alte paviliOne, de si in modti implicitt le margi-

i apol re-

ginesce la paviliOnele statelort riverane.

clama, prin presedinta sa, puterea esecutiva pe tOtà

acesta intindere.

.

Totusi, la cuvintele caracteristice ale lul lora.

s

Clarendon, plenipotentiarii Austriel n'ati crequtt ca

trebulat a sta inapoI, ci afl urmatt a intempina :

ca bite silintele guvernulul lor, precurn

i tendintele

in materia comerciala, aft drepttinta de a stabili

si

propaga in toll intinderea imperiului principiele

unel complecte libertatI, si ca libera navigatiune a

Dunaril face firesce si ea parte in limitele ameliorari-

dera ca in acesta privinta se

gasesce in fata unor indatoriri anteriOre de drep-

loft ce se propunt ;

turI castigate de cari este stag s

tina semi ; ca

intentiunile see respund deci dorintei esprimate

prin preliminariele pacel, dera cä totusl nu volt putea

recumisce Cornisiunilor ce suntt a se institui o au-

toritate ce nu le

sus.*

.

Vote apartine pe Dunarea de

-

Cum vedeti, domnule Ministru, d'inaintea refusu-

lul Congresului de a admite theoriele restrictive ale

www.dacoromanica.ro

.

-

24

plenipotentiarilorti Austriel, acestia aü fostti nevo-

iti a protesta

i el in faveirea principieloru liberel

navigatiunii a Dunaril, insa cu obiectiunea, ca déca

voiescil a mentine Ore-cari restricpuni la aplicarea

acestul principia, acésta provenea din causa cä se

gaseati in fata a Ore-carorti ingagemente luate mal

inainte, in fata a Ore-carortl drepturi castigate de

cari trebuia se se tinA sema. Prin aceste drepturi castigate credil ca se intelegea privilegiul primel ,

societap c. r. de navigatiune pe Dunare.

Primul plenipotenparti alü Franciei n'a priimitü

'

nici acesta incercare de intarcliere a aplicaril prin-

cipiulul de intrega libertate a navigatiuniI pe Du-

i déra a intempinattl gicend : «ca in adeverti

este locul a deosebi intre doue resolutiuni de o po-

i alta

triva admise in principia, avend insa

rate un obiectil cu totul distinct(' ; ca pe de o parte

Congresult e datord a ingriji pentru libera navigati-

une a Dunaril, in tot percursul ei, dupa basele sta-

bilite de catre Congresul din Viena, era pe de alta

parte a avisa la mijlOcele de a face se dispara ob-

staculele ce impedecä miscarea comerciala, in par-

tea de jos a fluviulul si a gurelor lul; ca numal

acésta din urma insarcinare va fi data comisarilortit

ce se propuna a infiinta, déra ca nu este mal putin

esential d'a se intelege asupra desvoltarii principiu-

lul generala intr'un modd cum se se peita complecta

opera ce aU avoid in vedere puterile contractante stipuland, de precum este gist' in preliminarie, ca

nare,

i una

www.dacoromanica.ro

--- 26

navigatiunea Dunarii si a gurelor el va fi asicurat6

cu eficacitate, reservand riveranilorti positiunl parti-

culare ce se volt regula potrivith principielor stabi-

lite prin actul Congresulul din Viena in materia de

navigatiune fluvialä.»

-

Dupa aceste esplicatiuni s'aq Iàsatü plenipotenti-

arilord Austriel dreptul se presinte in sedintele

viitOre amendamentele lora la redactarea propusa

de contele Walewsky

lul No. 5.

i

coprinsa

in

protoco-

.

In

sedinta din 18 Martie (Protocolul No. 10),

plenipotentiarii Austriei vedend ca nu pott face a

se admite pretentiunile lora restrictive, ati fosta ne-

voiti a le retrage,

i prin o declaratiune formal& ail

priimitU aplicatiunea principieloru stabilite de ac-

tul Congresului din Viena, pentru «tOta. intinderea

Dunaril.

Acesta declaratiune este prea important& spre

a nu

eca-o :

Comitele de Buol anuntä c& a primit instructiunI

de la Curtea sa asupra punctulul alU duoilea, privi-

tora la Dunare; elü declara ca Austria adherä la corn-

plecta aplicare a principielorb stabilite prin actul Con-

gresulul din Viena, atat pentru partea de sus cat si

cea de jos a Dunaril, cu simpla conditiune ca me-

sura acesta se fie combinatä cu indatoririle anteri-

öre luate «bona fide, de dire statele riverane. In

fi

coprinsa

aid

in

tOtA intregimea sa;

www.dacoromanica.ro

-

26

.

.

;

consecintà, eld propune u6. nuo 6. redactiune care se

alba, de obiectt a correspunde cu deplinatate prin-

cipiulul liberel navigatiunl preverbal& in prelimina-

rie, tinendu-se sernä de aceste ingagiamente pen-

tru unt termini] determinatt.)

Congresul otarand ca se se anecseze la proto-

colul sedintel.copia de pe acesta declaratiune im-

portanta, discutiunea el a fosta amanatä pentru o

sedinta. viitOre.

.*

Acesta sedinta a fosta aceea din 27 Martiü. (Pro-

tocolul No. 16.)

In cursul acestel sedinte, contele Walewsky a

datu cetire testulul elaborata privitoril la Dunare.

Acesta testa, adoptatti in unanimitate de Congresti,

s'a

i Inscrisü iri insusl tractatul de Paris. Prin a-

cesta redactiune s'a priirnitti principiul

libertatil

navigatiunil Dunaril pe tOt A. intinderea sa,

statornicitg principiul cä in numele Europel Corni-

siunea riveranä : «va face se dispara pledecile, fie

ele de orl-ce natura, cari se mal opunt inch aplica-

rilla Dunare a dispositiunilorti tractatulul din Viena,

si va ordona si va face a se esecuta lucrarile tre-

buit6re pe tot percursul fluviului.»

Precum vedetl, domnule Ministru, pretentiunile

Austriel de a 'Astra pentru statele riverane sau, mal

bine slicend, pentru sine navigatiunea fluviala a

Dunaril, a fosth respinsa de intregul Congresti, ba

mai multi], must's' plenipotentiaril Austriel, dupe or-

i

s'a

,

www.dacoromanica.ro

,

.

.

,.

27

dinele guvernuluI lora, all trebuita a- le retrage

,

;

din desbaterile acestui Congresti, neultata pentru Romania, a esita principiul libertatiI navigatiunil

Dunarii pe tót4 intinderea fluvial& ca unti interesa

europeana, ca Wend\ parte din dreptul publica

europeana

ropel.

si pus sub garantia colectiva a Eu-

.

Insa. (si acésta face onare barbatilora de state' Austriel), cabinetul din Viena prin acesta retrager .

aY

.0"

n'a renuntatti in moda generala

una la vechia sa politica de a ajunge la marea Ne;.

gra prin dominatiunea economica, fie pe uscata fie

i pentru tota-d'a-

pe apa. Der Drang nach Osten» este si asta-qi arti-

culul celti danteia ala catechismului politica

conomica alü Austriel.

i e-

La Congresul din Paris, plenipotentiaril Austriel

dab inapol numal ca la o ocasiune buna sè

pasi mal sicura inainte.

pbta.

Acesta ocasiune Cabinetul din Viena a crecluta

a o gasi in grabnica intrunire a Comisiunil riverane

preveguta de tractatul de Paris.

In adevèrti, Inca nu se redigiase organisarea

principatelora ; in capul lora nu era

statornicita

autoritatea domnesca, precum acésta se otarise de

i Comisiunea riverana era deja convo-

Congresa,

cata in Viena.

Principatele nastre find

i ele invitate de a-s1

tramite delegatil, tura. numitl domnul Nicu Roseti

(Inca in vieta) delegata ala CaImacamieI din Bucu

.

www.dacoromanica.ro

. 28

resci,

i repausatul Ludovic Steege delegata ala

Calmacamiel din Ias1(1).

In tota timpul duratel acestel Comisiunil, comi-

saril Austriel lucrara de a castiga la opiniunile lora

pe delegatil Romani. Magulind aspiratiunile prin-

cipatelora de la Dunarea de jos de a avea

i

ele

pe apele lora corabil cu pavilionul national, are-

tandu-le miragiul unel navigatiunl privilegIate care

i aril face

ara favorisa desvoltarea comerciulul

prosperitatea porturilora lora, el isbutira de a do-

bindi ca Comisiunea riverana se rosti in unanimi-

tate in favOrea cabotagiulul reservata numal state-

lora termurene!

;

Steege era unit barbata invatata, initiatil la bite

. problemele economice, partisana ala ideelora ade-

vèrata liberall, si in politica si in cestiuni de inte-

rest!

materiala ;

insa ela era pus subt ordinele

caimacanuluI din Ias1 Vogoridi si ala ministrulul

sea de esterne, care nul ordona de cat ceea ce

ordona acestora din urma consulul austriaca. Ela

avu slabiciunea de a pune semnatura sa subt actul

de navigatiune inchiaiata la Viena, si care, sub pre-

testa de a asicura paviliOnelora romanescl o posi-

tiune privilegIata, nu facea alt-ceva de cat de a

da tOtä miscarea de pe Dunarea romana pavilionu-

(1) Inaintea DomnuluI L. Steege, fusese numitd D. Panaite Donici.

Acesta, nemultumita en instructiunile nepatriotice ale Calmacamiel

din IasT,

i combätend cu energi a. pretentiunile cabinetulul din Viena,

fu in curend rechIlmata i Inlocuita. K.

www.dacoromanica.ro

lul

29

austro-ungara, si in fata Europel era negatiunea

flagranta a principielora de libertate proclamate

pentru intréga Dunare de catre Congresul de Pa-

ris, principie la cari, cum at1 veduta, domnule Mi-

nistru, insusi plenipotentiarii Austriel finira de a a-

dhera in sedinta din 18 Marti(' 1856 !

Europa intréga protesta in contra actuluI de na-

vigatiune inchiaiata de statele riverane, care cu cu-

ventul de mare si mica cabotagia inchidea Duna-

rea tutulora paviliOnelora neriverane.

Acesta protesta fu

deathS

separata ; ela fu apol

colectiva,

si anume in sênul ConferinteI de la

Paris intrunita spre a asterne basele organisatiunii

Principatelora romane in urma intrunirilora Adu-

narilora mume din 1857.

In

sedinta din 9 Augusta 1858 (Protbcolul Con-

ferintei No. 14), plenipotentiariI Austriel

tura invitatI de a depune inaintea Conferintel regu-

i Turciel

lamentul

navigatiunii ala Donald) prelucrata de

Comisiunea riverana. Cererea se implini,

i Confe-

rinta i1 otari discutiunea in una din sedintele vii-

tOre.

Acesta regulamenta este prototypul anteprojec-

total presintata Comisiunii europene in Decembre

anul trecutt.

Se'mI fie permisa déra de a me intinde asupra

discutiuniI ce urmâ asupra-I in sênul Conferintel.

Cunoscinta acestei discutiuni ne este neaparata

,

cad in ea vomit gasi argumente puternice spre a

www.dacoromanica.ro

30

combate pretentiunile de suprematia ale Cabinetu-

lul din Viena asuPra Dunarit nOstre; cad, o mai

repetil, anteprojectul din Decombrie 1879 nu este de cat copia regulamentulul elaborata la Viena de

catre desfiintata Comisiune riverana din 1858.

Discutiunea a inceputa in senul conferintel in

16 Augusta 1858 (Protocolul No. 18). Celii d'an-

teitl care a Mall cuventul a fosta plenipotentia-

rul Marel Britanil. Eca propriele sele cuvinte :

«MaI inainte de bite, plenipotentiarul

cat& se

_

observe ca in articulul regulamentelora pentru li-

bera navigatiune a fluvielorti inseratil in tractatul

de Viena, tractata.ce urmeza a servi de basa regu-

lamentelorti privitOre la-Dunare, se afla urmatorea

frasa

:

«Navigatiunea va fi

libera cu

desevir-

«sire, si, sub raportul comerciulul, nu va putea

«fi interclisa nimenul,. Aceste cuvinte inse nu

se afla in regulamentele pentru Dunare elabo-

rate la Viena. Mal multi) anca, actul Congresulul

din Viena declara ca regulamentele pentru naviga-

tiunea pe Rhin volt fi hotarite

«inform& pentru

totl

si

tot

«intr'unü

modil u-

atat

de favorabile

«precat va fi cu putinta comerciulul tutuloril na-

«tiunilorti*.

.

«Cuvintele acestea suntil de asemenea ornise in

actul din 1857, conceputa intr'ung spiritü mai es-

clusivti si

mai favorabile statelora riverane.,

.

Intrand apol in cercetarea amanunta a tutulora

articuleloril acestul regulamenta, contele Cowley

www.dacoromanica.ro

.

,

31

plenipotentiarul Marei Britanii reclama mai ant6iil

de a se admite ca riurile afluente ale DUnaril s6

beneficieze de principiele de libertate garant ate flu-

viultit; apoi ataca art. 8 din lucrarea Co misiuniI :

«Asupra art. 8, comitele Cowley declara c. dis-

positiunea acesta nu e in acorda cu preliminariele

pacel anecsate la primul protocolt1 alü Congresu-

lul de Paris care hotarasce ca -4-libertatea Dunaril

«Si a gureloril eI sè fie garantata cu eficacitate

«prin institutiunI europene in cari volt fi de o

«potriva représintate puterile contractante,. Ace-

easl dispositiune, dupa dinsul, este opusa art. 15

si 16 din tractatul de Paris carele nu numal de-

clara inteunil malt] generalii ca navigatiunea Du-

näril se va regula dupa principiele actului Congre-

sulul de Viena, déra care mai stipuleza in deosebl

ca «afara de regulamentele acestea de politia si de

«carantina, nu se va putea aduce nici until obsta- «culg, orl care aril fi elü, liberei navigatiuni a a-

«cestiii fluviip. Este Inca adaogatU (art. 16) ca sub

tOte raporturile, paviliOnele tutuloril natiunilorti volt

fi tractate pe unU piclorti de perfecta egalitate.

«Aceste douè pasage nu se potu concilia cu in-

tentiunea manifestata prin actul din 1857 de a o-

pri cornerciul fluviului tutuloril paviliOneloth, afara

de ale statelorti riverane.-

,

«Acesta art 8 nu este asemenea in arrnonia,a-

daoga plenipotentiarul Mare!

cu art. 5

din tractatul de Paris de la 1814 (basa a tractatulut

,

www.dacoromanica.ro

32

din Viena de la 1815) care clice ca navigatiunea fluviului europeanti se va regula «in modul celti

«mat egalti si mai favorabile comerciulut.tutulorti

natiunilorti, » nici cu principiele stabilite prin trac-

tatul de Viena din 1815, precum

i cu actele a-

, necsate asupra navigatiuni fluvielort.

«In sfirsitil ii pare a fi in neacordti cu actul celti

mai recent(' de asemenea natura, adeca cu tracta-

tul asupra libere navigatiuni a riulut PO, inchialat

intre Austria cu cele trei state infiintate in 1849, potrivita prevederiloril espuse de Congresul din

Viena.

Privilegiele esclusive acordate prin art. 9 intre-

prin4etorilor6 de navigatiune apartinend uniea din

terile riverane, nu s'arti putea pune in armonia cu

spiritul liberalitiT ce insufletea pe Congresul de

Viena

i de Paris.

« Articulele dela 11 pint( la 18, --clice d-1 plenipoten-

tiara alü Angliet,rediglate in scopul de a ingriji de

sicuranta publica, a1 dreptu scopti de a salvegarda

monopolul creatti prin art. 8. Ela propune ea ele se

fia suprimate ca

i acestu din urma articulti. Aceeasi

observatiune se aplicii siarnbelora din urma paragrafe

ale articulului 35 cari se lega cu art. 14, 16 si 17.

Din acesta ornisiune nu pete resulta nici until incon-

v.enientO, de Ore ce infiintarea de piloti legiuita

autorisati in partite periculdse ale fluviului e preve-

data

prin art. 33. Totusi aril fi de dorita ca dreptu_

www.dacoromanica.ro

1'

!-

33

-

rile de pilotagid se fie supuse aprobaril

comisiunil permanente.

«Cat despre articulele privitOre la carantina, d-lple-

nipotentiarri alü Marei BritanieI face a se observa

i revisuiriI

i e datoril a se

ca coprinsul seil este fOrte yawl,

pronunta contra detinerii bastimentelora «sub ba-

nulala de Ma pestilentiala in Turcia europeana.,

D-sa crede ca faptul esistenteI uneI asemenea mala-

dii in portul din care bastimentul a esitti, mentio-

nandu-se in patenta de sanetate, singurii pOte jus-

.tifica punerea luI in carantina.

«Prin art. 36 puterile riverane I1 reserva drep-

tul de a modifica regulamentele esistente sail de

a infiinta altele. D-1 plenipotentiaril ald MareI Brita-

nil esprima convictiunea cii. asemen ea schimbarI

nu potti a se efectua fara consinatirnentul puterilora

semnatare ale tractatulul de Paris.

«In cele din urn* d-1 plenipotentiaril ald Ma-

rel

Britanil,

crede ca este de trebuinta a adaoga

la art. 45 ce stipuleza ca pentru tot ce nu se afla

regulatti prin actul de fata de navigatiune, trac-

tatele,

conventiunile

si arangementele

esistente

deja intre statele riverane; remand in viguOre, cu-

vintele urmatOre : «numaI intru cat nu se va gasi

«ceva incompatibile cu principiele

liberel navi-

egatiunI stabilite prin tractatul de Viena.» «D-1 plenipotentiaril alti MareI Britanil cere in-

serarea in protocolii a propunerilorti urmatOre :

«A se suprima art. 5, 8 si de la 9 pina la 18 in-

3

www.dacoromanica.ro

34

clusivil; a se substitui articulului 1 redactiunea ce urméza aci : «Navigafiunea pe Dundre de la locul

«de unde acestil fluvin devine navigabilt pina la

«Mama Negra si de la Marea Negra pIna la gisul

«loci], fie scoborand fie ureand fluviul, va fi cu -de-

«sëvirSire libera atat pentru transportul marfurilorti

«cat si pentru acela alU cAldtorilorti, si nu va putea fi

einterclisd nimenuI, bine inteles conformandu-se re-

.

«gulamenteloril ce se vorti hotati pentru politia sa

intr'una modtitiniformil pentru to ti i favoritoth pre-

« cat va fi cii putinta comerciului [Wuhan

naflunilorn.

«Sistemul ce se va 'infiinta pentru navigatiunea «pe Dundre, atat pentru perceerea'drepturilorti cat

Isi pentru mentinerea politiei séle, va fi until si ace-

«las1 pentru tot cursul fluviulul

i se va intinde

osi asupra acelorti afluente cari in cursul lora navi-

«gabile despartil safi percurgti 4ntizA diferite state.»

.

«La art. 7 sé se suprime cuvintele «si 6.»

«La art. 9 sè se suprime cuvintele «apartinênd

uniea din Wile riverane.» «Articolulul 30 a se substitui redactiunea urma- tOre: «Bastimentele ce plutesca pe Dunare nu volt

«putea fi supuse la nici o carantina, afara numai

lin casul esistentel unei maladil pestilentiall in

«portul de unde vinfl, constatata prin patenta de

: sanétate de care vorti fi insotitt»

«La art. 35 a se suprima ambele ultime paragrafe.

«La art. 45, a se adaoga cuvintele urrnatOre :

«Numal sé nu se afle nifnicti care Sé fie incompati-

www.dacoromanica.ro

35

«bile cu principiele liberel navigatiuni stabilite prin

tractatul de Viena.»-

Tot asa s'a esprimatti

,

i plenipotentiarul fran-

cesti adherand la modificarile propuse de lordul

Cowley, adogand

c6,

:

«Dispositiunile continute in lucrarea elaborath. la

Viena nu suntti de acorda nici cu stipulatiunite tra-

, tatului de Paris din 1856, nici cu principiele ac-

tului din Viena de la 1815, nici cu enunciärile tracta-

tului de Paris din 1814,, si apoi sfirsesce c6. : uin

ceea ce privesce afluentele, este datorti a observa ca

guvernul sèri e cu atat mai intem4at d'a cere c6, li-

bertatea navigatiunii s6 fie de o potriva ,aplicata

cursuriloril de apa de natura acésta, ca. este de adus

aminte c'd, cu ocasiunea unei concesiuni facuth. de

care guvernul Moldaviei unel companil francese

pentru esploatarea Siretului,

i asupra reclama-

Ounti formali a Austriei in urrna unel corespondinte

schimbate intre Puterea acésta i cu POrta, guvernul

francesti consimti la anularea privilegiulul acestuia.

D. comite Valewski se crede in dreptil, in numele

guvernului sèti si conforma cu declaratiunile facute

de d-sa mai din nainte, d'a invoca precedentul a-

cesta pentru a cere cu staruinta ca toT afluentii

Dunärii taxa osebire s6 fie deschisi pentru navi-

.

gatiunea tutulora puterilortl»

Aid este de notattl c. plenipotentiarul Prusiel

--S.74

a adheratti ca

i plenipotentiarul Franciei la pro-

.

punerile lordulul Cowley.

www.dacoromanica.ro

7.rk

:: a.:-%

36

Plenipotentiarul Rusiel a adheratti

si

elti

la

propunerile lordului Cowley. Elti facu, afar& de a-

césta «ua. propunere tinclênd capilotçil Minima

nati-

«uniloril

« condi tjunilorti impose pi1oilort statelorti riverane.

se fie admisi pe Dunare, conforrnandu se

»

Printr'un lung' discursti pe care aril fi de prisos

baronul Hilbner

de alit'

reproduce aid testualti,

plenipotentiarti al Austriei se incerca de a apera lu-

crarea Cornisiunil statelor riverane sustinend ca. numal pentru gurele DunArii tractatul de la Paris

a creatti o stare nuoa de lucruri, si ca plenipotentia-

rul Marei-Britanii n'are dreptate de a ataca actul de

navigatiune, pentru cä pastr6za caboiagiul numal

pentru statele riverane. «D-1 plenipotentiar al Marel-

Britanii, dice in cursul discursulul sett baronul de

Habner,obiectéza articulului 8 alti actuluI de na-

vigatiune, pentru ca. elü reserVa cabotagiul stateloril

riverane, d6ra actul Congresulul de la Viena n'a

acordattl acesta dreptil paviliOnelorti stateloril ne-

riverane. »

Combatutti de tot1 plenipotentiari1 puterilorti in_

trunite in Conferinta, gall de acelti alti Turciei,

baronul de Hilbner sfirsi prin a cere amanarea

discutiunii, cjicend ea va transmite la Viena pro-

tocolul, «in care volt fi consemnate bite opiniunile

omise, pentru ca guvernul sëU se le OM lua in

«consideratiune si a face obiectul unel intelegeri cu

«cele-l-alte guverne riverane, spre a putea cauta

«mijlOcele de a tine sana. de dorintele puteri torn MIA

,

www.dacoromanica.ro

37

«a aduce atingere dreptulul de suveranitate al sta-

. t telorti riverane.

Este de notatti di, in acesta sedinta, plenipoten-

tiarul

Austriei se mai incerca a.presinta o nout

cerere care §i acésta fu respinsa. Acesta era : c.

nu comisiunea europeana ci comisiunea riveran& a-

vea dreptul de a face lucrarile pentru curatirea

gurelorti Dunaril !

Baronul Hilbner a mai sustinutti ct actul de

navigatiune inchialata la Viena intra in drepturile

de suveranitate ale stateloril riverane de alti pune

i acesta theoria a fosta res-

puteri si

chiar de acela al

Tot in acea sedinta lora Cowley:a chiamata lu-

area a-minte a Conferintei asupra necesitatil de a se

immediatti in lucrare.

pins& de toti plenipotentiarii

Turciet

celora-l-alte

imbunatati conditiunile de navigatiune la Portile-

de-fera ; la acesta, plenipotentiarul Austriel a res-

guvernul sea pune o constant& ingrijire

punst c

pentru lucrarile cari tinda a imbunatati navigatiu-

nea acestei pArti a Dunarit

In privinta acestei imbunatatiri me voiti margini

a observa cd, cu tOte asicurarile plenipotentiarului

Austriel de la Conferinta de Paris, ail trecut 22 de

ant

i Portile-de-fera aft remasa tot in starea cum

i povatuindu-ne de esperienta

le-a fäcutti natura.

data de trecuttl,

n'amti

fi in drepta de a-ne intreba :

Ore Austro-Ungaria a. dobinditti prin tractatul de

la Berlin dreptul de a face lucrarile trebuitOre Ia

www.dacoromanica.ro

38

Portile-de-feril spre a le sparge, sail in realitate toc-

maT spre a nu

le sparge aliI, cand mai ales

scima cti. in Ungaria esista opiniunea ca Portile-de-

fera sunta puternica cetate a regatului santului Ste-

fana in contra navalirilora ce la-ara ameninta des-

pre Dunarea de jos ?

Faptul positiva ce s'a dobindita pentru Dunare

prin Conferinta de la Paris din 1858 este recunO-

scerea din nuoa a principiului 1iberti1 navigatiunii

Dunaril si a afluentelora sale deschise tutulora pa-

viliOnelora

! Actul de navigatiune inchialatil la

Viena in 1857, respinsti de intrega Europa, a ca-

i chiar cabi-

clutil in parasire in timpt de 22 ani,

,

s

,

netul din Viena nu mai credea ping, in Decembre

trecuta ca. mai putea slit imprOspete memoria.

;.

Nu socotesca de prisosa a ye aminti, domnule

ministru, cä nici Romania, cell) putina o parte din

ea, Moldova, n'a fostti remasa indiferenta la actele

lucrate la Viena cu participarea delegatilorti

Ro-

/

Indata ce ama avuta o tribuna in Bucuresci

si in Iasi, cestiunea Dunaril a venita in cercetarea Adunaril elective din Moldova. Purtarea repausa-

mani.

tuluT Steege a fosta aspru criticata, de si nu facuse

de cat a se conforma stricta instructiunilora ce 'I

venea de la guverna. A trebuita bunul sal re-

cari 'I cuno-

sceaa simtimentele patriotice si sfortarile acestul

barbatil de bine, spre a paralisa cela Mint in parte

condescendintele vinovate ale Caimacamiel pentru

nume si tot sprijinul amicilora sal

www.dacoromanica.ro

:3 9

cererile cabinetului din Viena, aceste tOte ati tre-

buitti spre a sustrage pe delegatul moldoveanti de la until vote osanditorti din partea represintatiunii

nationali !

Ast-felti Dunarea remase libera pentru kite pavi-

liOnele

;

si

numal acestel libertatl Romania dato-

resce desvoltarea comerciului

crescenda prosperitate a porturilora sale.

i agriculturei sale si

Intru cat 'I-a stain prin putinta, Romania lucra

spre a face a se statornici, si de dreptti

i prin prac-

tick acésta libertate nu numal pentru marele flu-

via, dera si pentru afluentele sale.

Ast-fel ama inchiaiatti cu Rusia si cu insa-st

Austria conventiunea Prutulul, care deschide navi-

gatiunea acestul rill tutulorti paviliOnelorti. Nol nu

ne putemti plange de esercitiul acestei libertati, cad II datorimil ca Prutul, care mai inainte era

unti riti mai de tot neesploatattl, astadi transporta

anuala la porturile Dunaril peste dou6-sute mil kile

cereale si a indoitti buna stare a patru judete ale

Moldova

In timpul Congresului din Berlin, Austria credu

momentul oportumti de a sustrage, macar o parte

a Dunaril, de sub regimul de libertate procla-

matt' de Congresul si de Conferinta din Paris

din 1856 si 1858.

Prin cele mai sus aretate, s!a stabilitti in de-

stul ca Europa ii pastrase dreptul de suprave-

ghiare a mentinerit libertatii Dunarii pentru tot

A

www.dacoromanica.ro

40

percursul fluviulul. Cabinetul de Viena voi a re-

strange esercitiul acestul drepta numal pe intin-

derea Dunaril In de gall de otarele sale, adeca de

la Portile-de-feril in jos pina la gurele fluviului !

Ast-fel plenipotentiarii Austro-Ungariel si isbu-

lira a aduce prin tractatul de la Berlin Ore-cari

modificarl la dispositiunile tractatulul din Paris.

Dati-ml voie, domnule ministru, sO ye insemnezil

aci aceste modificari. Tractatul de la Paris prevede

doue Comisiunl : una europeana cu scopil determi-

natO de a curati gurele Dunaril, si care, dupa in-

deplinirea misiunii acestia, avea a fi disolvata prin

o otarire unianima a subscriitorilorti tractatului,

si

o alta comisiune rivefana Si acesta avea aceeasi misiune, insa mai intinsa, adeca de a curati tOte

piedecele de pe fluviU, in tot percursul sea,

i acésta

spre a asicura tutulorti paviliOnelortil libertatea na-

vigatiunii.

Acesta comisiune riverana fiind mOrtä din in-

i flind-ca tOld Europa II osin-

dise lucrarile, nimeni nu se mal incerca de a o re-

susi qiva nascerii,

,

Invia ; ba tractatul din Berlin o si desfiinta in

modil oficialti, de vreme ce drepturile

ei,

cel putin pina la Portile-de-ferü,

i lucrarile

fur& Incre-

dintate tot ComiSiunii europene, ci acésta dupa

chiar propunerea plenipotentiariloril Austro-Unga-

El sperati a sustrage ast-fel Dunarea supe-

riel.

riOra de sub controlul Europel si de sub regimul

de libertate de care se bucura Dunarea de jos.

www.dacoromanica.ro

41

-

-

Rea ce dice articulul 55 din tractatul de la

Berlin :

«Regulamentele de navigatiune, de politia fluvi-

ala si de priveghlare de la Portile-de-fer pina la Ga-

lati, volt fi elaborate de catre Comisiunea europeana,

asistata de delegatii stateloril riverane

i puse in

armonia cu acele ce aü fosta saU volt fi edictate

tru percursul in jos de Galati.»

Permiteti'ml, domnule ministru, se ye pang sub

ochi lucrarile preliminare

i discutiunile ce ai ur-

math' in senul Congresulul, pina cand marele A-

reopagil a venittl la adoptarea testului articululul 55

carele, prin precisiunea sa, ne pOte scapa de tOte pretentiunile de dominatiune ale Austro-Ungariel

asupra Dunarii nOstre.

r

ProtocOlele Congresului suntil forte instructive

pentru noI.

Tractatul de la San-Stefano,

in privinta

Du-

naril nOstre, nu avea de cat ung singurti articulg

(articolul 112) carele, dupa ce rostesce ca fortaretele

Dunaril volt fi rase, si ca in apele principatelor

nu volt putea pluti bastimente de resbela, sarsesce

a (lice ca :

drepturile, indatoririle

i prerogativele

t Comisiunii internationall ale Dunarii de jos, volt fi

mentinute intacte.»

Dupa ce in senul Congresulul, si anume in se

dinta din 2 luliti 1878 (Protocolultt 11), s'a fosta

cititil articulull12 alti tractatului de la San-Stefano,

baronul de Haymerlé, alti duoilea plenipotentiaril

www.dacoromanica.ro

`

"1.

42

alii

Austriel

i actualul ministru alü afaceriloril

strAine, a presintata inalteT AdundrI proiectul alü

unel nuol redactiuni a articolulul 12.

Ecä acesta proieétti de redactiune in tOtä a sa in- tindere :

10. ,Pentru a asicura printr'o noue chidzasuire

libertatea de navigatiune pe Dundre, tOt6. partea

fluviulul de la Portile-de-ferii pind la gurele din Ma-

rea-Négra. este declaratd neutrd. Insulele situate in

percursul acesta

i malurile riulul, sunta coprinse in acesta

precum

i la gurile el (insulele Serpilorii)

neutralitate.

In consecintA fortificdrile ce se afld astdql in

flint.ä volt fi desfiintate, si nu se va mai invoi d'a 're"-

dica altele nuol: T6te vasele de resbela suntt escluse

din sus-cjisa parte a fluviului cu esceptiunea vase-

101'0 uOre, destinate pentru politia fluviald i pentru

serviciul vdmilor. Vasele stationare la gurele Duna-

I. rii sunta men tinute, clerk nu volt putea sui riul mal

sus de Galatt

.

20. (Comisiunea europeand a Mandril de jos, este

mentinuta in functiunile séle pe cari le va eSercita

de la Ga1at1 pind la Mare. Durata eI va trece peste

anul 1883, pind la inchlalarea inlet nuol inte1eger1;

i prerogativele sele vorti fi

drepturile , indatoririle

pästrate intregi ;

immunitatile de cari se bucurd

stabilimentele séle, lucrdrile

i perSonalul seti in vir-

4. tutea tractatelora esistente,

suntO

confirmate.

tIn esercitiul functiunilorti sele, Comisiunea euro-

www.dacoromanica.ro

43

.

peana va fi independintA de autoritatea statulul te7

ritoriulul caruia apartine delta Dunärii ; ea va avea

semnalele

i insigniele séle proprii asupra basti-

mentelor

i stabilimentelorü,

i va numi insäsi pe

functionaril sei. Obligatiunile séle financiare vorti

4,

_

face obiectul unui not regulament,

i statutul orga-

nisäril

séle

va fi supusa unel revisuiri pentru a-lu

. pune in armonia cu nuoile irnprejurAri.

-

tOsebit de statele ce Tail parte la Comisiunea eu-

.

ropeanA in virtutea tractatului de Paris, Romania

va fi represintath printeunti delegatU.

30 i< Regulamentele de navigatiune si de politia

fluvial& din josul Portilor-de-feril, volt fi conforme

cu cele ce ail fostil sag volt fi introduse de catre Co-

misiunea europeana pentru percursul din jos de

Galati.

Unit

cornisaril delegatii de alive Comisiunea

europeana, va priveghia esecutarea acestorti regulamente.

 

.

In percursul intre Portile-de-fer si Galati, comerciul

navigatiunea nu volt fi lovite de nicl o tacs& spe-

si

ciala care aril avea drept6 tint& de a favorisa comer-

ciul si comunicatiunile pe uscatO, in prejudiciul ce-

lora de pe

fluviO.

4°. <In modificarea articulului VI alit tractatulul din Londra de la 13 Martig 1878, esecutarea lucrä-

rilora destinate a face sè dispara obstaculele ce o-

, puna Portile-de-feru

i cataractele navigatiuniT, este

confiata Austro-Ungariei. Statele riverane ale ace-

stel parti a fluviului, volt da tOte inlesnirile ce li se

volt putea cere in interesul

lucrarilort.

www.dacoromanica.ro

AN.

44

-

<Dispositiunile articulului VI ale tractatului pre-

eitatti relative la dreptul de a percepe o tacsa provi-

sori a. destinata a acoperi chieltuelile lucrarilora in

cestiune, sunta rnentinute in

Ungariel.

Cum vedeti, domnule Ministru, "anteia preocupare

a plenipotentiariloril Austro-Ungariel a fosta de a

sustrage Dunarea din sasul Portiloril-de-fera de

sub tutela Europel ; in altele, proiectul Austro-Un- gariel este fOrte liberahl

TOta Dunarea de la Portile de fell pind la gurele

beneficiul Austro-

el, este declarata neutra impreuna cu insulele si

chiar cu insula Serpilorti, precum i inski termurile

fluviulul.

Comisiunea europeana se admite a fi permanenta.

Regulamentele de navigatiune si de politia fluviala pind la Portile-de-fera, aveati se fie conforme cu a-

cele elaborate de Comisiunea europeana pentru per-

cursul in jos de Galati.

Austro-Ungaria singura propunea, ca unü

comisara delegatil de Comisiunea europeana, se pri-

vegheze la esecutarea acestorti regulamente.

Precum vedeti, domnule ministru, Austria sin-

gull, ea statornicea ct nu mai era trebuinta nici de

Comisiune mista, nici de presedinta permanenta

pentru dênsa, pentru a face a se pazi libertatea

Dunaril de la Portile-de-fertl ping, la Marea Negra.

Regulamentele aveati a se elabora de Comisiunea

europeanii, statele riverane avead a le esecuta,

www.dacoromanica.ro

45

unü delegatt alü Comisiunil europene avea sè "pri-

vegheze la esecutarea

lord.

Nimicti mai simplu, mai dreptti, mai conformti

cu interesele europene

nitate ale statelorti. riverane de pe acesta intindere,

devenite prin acelasl tractatti state independinte.

Austro-Ungaria nu reclama nimica pentru sine,

de cat invoirea ca ea, in modti esclusivti, se faca

lucrarile trebuitOre la Portile-de-ferti, negresit spre

a realisa promisiunea data de baronul Hfibner in

sênul conferinteI de la Paris din 1858, adeca de a

i cu drepturile de suvera-

deschide

i Dunarea de sus navigatiuniI lumil.

Cu tote acestea, orl cat de liberala se parea la

anteia vedere, redactiunea presintata de baronul

Haymerle, lordul Salisbury, alü doilea plenipoten-

tiarti alti Marel Britaniei, adherand la principiele

desvoltate in acesta redactiune, a facuttl a se ob-

constitiga ua legislatiune intrëgh

care nu se putea accepta in amanuntele el, la an-

teia cetire. De aceea ceru ca se fie discutata de Con-

serva ca testul

gresti in alta sedinta.

.

Principele Bismarck merse mai departe ,

cli-

cnumerOsele amenunte tintite de propu-

nerea ce fu cetita, suntil in de afara de sarcina Con-

cend ca :

gresului.

Plenipotentiaril suntil adunatl pentru a

accepta, respinge sati inlocui articulele tractatulul

de San-Stefano ; dOra o regulamentare atat de des-

voltata until punctil specialti Ii pare a nu fi in atri-

butiunile inaltel adunarl.»

7

.

www.dacoromanica.ro

46

,

------ -

Conte le Suvalof considera ca si presedintele Con-

gresuluI ca, acdsta. legislatiune, nu putea fi discutata.

.declara ca se

credea datorti de a semnala de indata, ca.' nu intele-

gea ideia principal& din acea redactiune, adica ce

trebue a se intelege prin neutralisatiune, care 1-artil

fi intinderea, si in ce scopa este ea rerun.?

de Congresil in amanuntele eI,

déra.

Lorda Salisbury adaoga ca. :

Rusia find de acurn

inainte riverana DunariI, until nuoil elementil se a- fla introdus in cestiunile ce atingü navigatiunea flu-

viulul. Dispositiuni specialI suntil trebuitOre corner-

ciuluI, si Escelenta sa doresce ca Congresul se. re-

tina. cestiunea amanand cu bite acestea discutiunea.,)

tractatul

de Paris a confirmatil actele tractatulul din Viena a-

Principele Gorciacof aduce aminte c. :

supra libertAtil navigatiunil fluviall,

i ca. dupä de-

claratiunile plenipotentiarilora Rusiei dintr'o sedintä

precedenta, retrocedarea Basarabiel nu aril putea

esercita nicI o influintA asupra libertatil fluviulut

esplica necesitatea

nuoilor dispositiunI in acéstä cestiune.

Principele Bismarck repel& c. Congresul nu a- vea a desvolta cestiunile amanunte asupra ca.rora

puterile interesate sunta in dreptil de a se inte-

lege intre ele, si Orã stairui a gandi c. propunerea

Austro-Ungariel trebula a se tramite sail la Comite-

tul de redactiune, sail la plenipotentiaril Austro-

Ungariel, spre a trage din ea principiele majOre,

Dec1 Alteta sa Serenisirnä

nu'sI

.

.

singurele susceptibile de a fi votate de Congresil.

www.dacoromanica.ro

47

Acestä ultima". opiniune, sprijinita de d. d'Oubril

alü treilea plenipotentiarg alü Rusiel, fu priimita de

Congresti,

i presedintele, reluand cetirea articulu-

111112, Congresul otari ca Imperiul Rust' Se fie a-7

&toga(' in enumerarea stateloril riverane, si tot

atunci recunOscu ca Romania se fie in viitoril re- presintata in senul Comisiunil europene.

in sedinta din 4 Iu

(Protocolul 12), cestiunea

DUnariT

a venial

cipiele principal' erat :

1. Libertatea navigatiuniI DunäriI sub garantia

tutulorti puterilora. 2. Mentinerea Comisiunil europene.

3. Actul publicti din 2 Noembre 1865, relativil

la organisarea acestel Comisiunl, va fi revisuita spre

a fi pus in armoniA cu imprejurarile actual

revenind in discutiune, cOntele Schuvaloff

i elü cu Lint contra-proiectt in care prin-

Lucrarea acesta,

contra-proiectul

sett,

va fi confiata. unel Comisiuni speciall in care se

volt admite ComisarI al tutulorti statelor riverane,

si se va supune la cercetarea

i sauctiunea defini-

tiva a uneI Conferinte de represintantI.»

Principe le Bismarck voi a face a se observa ct

erat putine doesebirl intre propunerea rusesca si in-

tre acea Austro-Unga0. TotusI baronul Haymerle

areta diferentele ce esistail intre ambele teste, si

sfersi clicend ca : «modificatiunI la unix tractatti so-

lemna iI pare Escelentii séle ck nu pont fi hotarite

www.dacoromanica.ro

,

48

-

de catre u Comisiune speciala, si cii. trebuesca a fi

consfintite de care autoritatea Congresului.

Aci me simtu fericitti, domnule Ministru, de a

vedea pe plenipotentiarul Austro-Ungariel sustinend

principiul dreptil si salutaria

ca:

« modificatiuni la un

tradatli solemnelii nu yogi fikotdrite de o comisiune spe-

ciala, déra trebue a fi consfintite prin autoritatea Con-

gresului.

De aceea me

i mazulescil a crede cä baronul

de Haymerle , consecinte cu cele sustinute de Es-

celenta sa in senul congresuluI de Berlin, «nu va

consimti ca cornisiunea speciala de la GalatT se faca

modificatiuni la tractatul de la Berlin sail se intro-

duce inovatiuni neprevegute de acelil traded)

de

I.

exemplu inovatiunea de a se da Austro-UngarieT

dominatiunea esclusivb. a DunäriI intre Portile-de- feria si GaIat

AcelasT protocol') (No. 12) ne aratä ca inalta a-

dunare, dupe propunerea presedintelui, a decisti ca

unti plenipotentiaril Austro-Ungaril

i unü plenipo-

tentiara Rusil se se adune cu unul din colegii lora spre

a gasi o intelegere intre ambele teste.

Pentru acesta all fostii alesI baronul Haymerle,

dl. d'Oubril

i contele St. Valier.

In aceeasI sedinta gãsimll o declaratiune impor-

tanta pe care nu trebue s'o perdema din vedere

fi-

ne va putea servi la limp). La ua, observa-

tiune a lordulul Salisbury despre sistemul ce Mai

ind-ca

rea Britanie are

pentru

cestiunile

www.dacoromanica.ro

navigatiuni-

.

.

.

49

Dunaril de jos, principele Bismarck a respunsil ca

«opiniunea ce represinta Dunarea ca marea arterä

a comerciului_ germanti cu Orientul, se razima pe

germane venind din susul

o fictiune, si vasele

Ratisbonei nu scoborti Dunarea pentru a esporta

marfurile germane in Orientil.,>

Dupa acésta, urma citirea propuneriT austriace

si este de notata ca nu in propunerea austriaca, ci

Id cea rusésca se prevedea o comisiune specialp;

chiamata de a revisa organisarea comisiunii euro-

pene si de a regulamenta cestiunile privitdre la Du-

nare; ca nu Austria ci tot Rusia a facutil objectiunl

in contra propuneriT austriace, care cerea ca sè fie

conformitate in regulamentele de navigatiune si de

politia fluvial& pe tot percursul Dunarii in jos de

Faith le-de-ferk.

La objectiunea celul de alti duoilea plenipoten-

tiara alti Rusiel (contele Schuvaloff), c. acésta pro

punere austriaca prejudeca situatiunea statelor rive- rane, insusT contele Andrassy socoti de cuviinta de a lua cuvêntul, si de a insista asupra cualitettii prac-

tice de a se statornici principiul unitaiz regulaniente-

lora de navigatiune.

La finitul

acestel sedinte, plenipotentiarg Ru-

,

siel, Austriel si Franciel, ati presintatil CongresuluI

modificatiunile propuSe de dinsil in unanimitate, si

din cari cea d'anteea era respingerea comisiunii

speciall si a reservei in favOrea statelorti riverane,

pentru a regulamenta ele cestiunile Dunaril pin&

4

www.dacoromanica.ro

50

la Galati, ceruta acésta de plenipotentiarul rust',

si adoptarea principiului unitatil regulamentelora

pentru WM. intinderea Dunarii de la Portile-de-fera

in jos, si indrituirea comisiunii europene de a face

ea regulamentele,

tiarul Austro-Ungara.

Testul, ast-fel elaborata de plenipotentiarii mai

sus citati, a fostil adoptata in unanimitate de Con-

ceruta acésta de plenipoten-

gresa, i inscrisa, in Vita a sa coprindere, in articulul

56 din tractatul de la Berlin.

'

Din testul acestul tractata si al protocOlelorg

Congresului result& acum cä starea legala a ces-

tiunii Dunaril este cea urmAtOre :

.

I. Libertatea navigatiunil Dunarii este plina

push sub garanti a colectiva a Europei. Drepturile es-

ceptionall pentru staturl riverane (cabotagiul etc

aü fosta respinse de intregul Congresit.

)

II. Austro-Ungaria nu are nicI o positiune es-

ceptionala séü privilegIatà pe Dunare intre cele-l-alte

puteri subscriitOre tractatulul, afara de dreptul ce

i s'a data de a sparge

rea navigatiunii.

III. Comisiunea special& a statelortit riverane nu

mal esista ; ea a fosta chiar combatuta de plenipo-

i Congresul s'a unitU cu

tentiaril Austro-Ungariei,

spre inlesni-

Portile-de-fera,

opiniunea lora.

IV. Regulamentele de navigatiune

i de politia

fluviala, pentru WWI intinderea DunAriI de la Portile-

de-fera panti la Galati, trebue a fi puse in armonia

www.dacoromanica.ro

--- 51

cu cele can suntU sati volt fi fAcute in privinta Du-

naril de, la Galatl pin& la gurele el.

Lucrarea lord este incredintata comisiunil eu-

ropene asistata de delegatil statelorri riverane. Co- misiunea europeana se recunOsce permanenta.

V. Modificatiuni la acesta stare legala, consacrata

printr'unil tractata solemnelii, nu se potil face prin

comisiuni speciali, principil nuoi putendu-se con-

sfinti numal prin autoritatea unul congresti. 0 mai repeta, domnule Ministru, acesta este sta-

rea legala care reguléza navigatiunea Dunaril. Man-

tinerea acestel star legali, apararea el din tOte pu-

terile nOstre, este salvarea 'Astra. In de afara de

ea, nu pota fi de cat pericule marl pentru interesele

nOstre polilice

i economice, pentru suveranitatea

'Astra, pentru sicuranta nOstra, in mijlocul state-

lora puternice ce ne inconjOra.

Amu Matt lungi, domnule Ministru, spre a des- volta deosebitele fase prin cari a trecuta cestiunea

Dunaril,

certe starea legald, care este singura mistra putere in

contra poftelora straine.

. Déca este cine-va care este pedepsita de o aseme-

nea lung desvoltare, acesta suntil eU, carele amü

trebuita s consacr urnultil timpu, spre a aduna ma-

i spre a statornici cu date si cu testuri

t

 

terialul,

spre a studia cestiunea, spre a face redac-

.

tiunea,

i ast-fel sè potil pune cestiunea in stare

subt ochil domniel-vOstre.

.

Sun VI insa resplatitti de ostenelele mele prin

,

1.

con-

.

www.dacoromanica.ro

(7"

52

.

sciinta cA 'ml am facuta datoria, aretandu-vë lupta

constanta, energica, neintrerupta-in cursti de 25 anT

a guvernului A ustro-Ungarti, pentru

intemela do-

minatiunea pe Duna' rea de jos, pentru a face din

marea arterA, una fluviU, deca nu germanu,

vreme ce principele Bismarck a reliudiata acestA

de

denurnire,

gait, ca ast-fel aquila imperialii se'si pOtS infige can-

dérA cel putin una fluviti Austro-Un

gile pe marile debuseuri ale comerciulul si

ale

puterii in Orientii, Salonic

.2i

Salina !

Eu sunta departe de a osindi din punctul de ve-

_

dere ala marilorti conceptiuni politice acesta

trava-

lia

energica ala ministrilora Austro-Ungariel. Ea ad-

mina

lora,

tru a spori puterea i gloria frumósel lora patril! Nu

de astakli ci de multi ani, nu intr'o implt nota ci

de la tribuna Wei mele, ama arètatti profunda mea admiratiune pentru marele WWII) de staff" ala A-

ustro-UngarieT, contele Andrassy, carula Austriacil

pentru a in Linde dominatiunea imperiului, pen-

patriotismul

lora, activitatea lora, tenacitatea

ai

UnguriT sunta datori a1 radica Ina in viétsa sta-

tue pe pietele Vienel

i Pestel, pentru marile folOse

ce prin tractatul de la Berlin a sciutir a dobindi

intinsel sele patril!

Cu durere, déra cu admiratiune, imi amintescil cu-

vintele, cari la mesa verde a Congresulul se adresaa

plenipotentiarilora Bust, oil de cate oft acestia se

impotriveati la vre-o cerere a plenipotentiarilora A-

ustro-Ungari.

Dérä ye (lama Basarabia!» Cu a-

www.dacoromanica.ro

'

53

ceste cuvinte comitele Andrassy a silitü pe Rusia a

renuncia la multe din stipulOunile tractatulul de

San-Stefano; cu aceste cuvinte ela a capatatt Impe-

riuluT Habsburgilora Bosnia si Herzegovina, ela a

respinsfi Serbia de la o pr6 mare apropiere de ota-

rele acestorti dou6 provincii, ela a Mcutü de s'a

recunosculli Austro-Ungariel dreptul de a dispune

singura de Portile-de-feril, nu spre a le sparge, ci

spre a le 'Astra ca cetate formidabila a UngarieI !

Daca as1 fi Austriacti sail Ungurü, as1 lauda pina

la ceru acésta politica a contelul Andrassy, urrnata

astakil de baronul Haymerle cu nu mal pueina ac-

tivitate, inteliginth si patriot sing' austriacti.

Insa eü suntü Românü,

i credti ca Romani): suntti

_

datorl a combate staruintele Austro-Ungariel de a

ne rapi Dunarea, cu aceeasl ardOre

i vigOre cu cari

arab combatutt Rusia candil ne ceru Besarabia.

Domnia-vOstra, domnule Ministru, carele, suntü

i simtit1 ea si mine, iml vett erta

acéstä mica digresiune, tacuta spre a constata : cd

lucrarea mea nu purcede dintr'unü spiritü sistema-

ticti de ostilitate in contra Austro-Ungariei, fiind-ca

noT, natiune mica

i pacinica, nu trebue se avemu

simtimente rele in contra nici unel puterl straine,

déra tot-o-data trebue in contra ort-cul a ne apara

sicurg,

cugetati

drepturile

Vint acum, domnule Ministru, la cererile actuall ale Austro-Ungariel precum ele suntü formulate in

i interesele.

www.dacoromanica.ro

54

anteprojectul presintatil Comisiunei Dunarene in

Decembre anul trecutil.

Acesta anteprojecta este, precum anfa mai spusii,

insu'sl actul sett regulamentul de navigatiune re-

digiatil la Viena in 1857-1858 de comisiunea riverana

creatä prin tractatul de Paris, cu singura deosebire

cd e o nuod edqiune, revklutd, corectata i considerabild

sporitd.

Anteprojectul are aceleasi vitiüri de forma si de

fonda ca si actul comisiunel riverane din 1857 :

a) Ca si acelü acth, anteprojectul omite cu in-

tentiune recunOscerea libertatil de navigatiune a

.

Dunaril, cel putin pe partea care are pretentiu-

néa de a o regulamenta.

b) Nu iorbesce in moth"' esplicitil de dreptul es-

clusivti alU statelora riverane pentru esercitarea ca-

botagiului fluvialü ; ddrd indata ce principiul liber-

040 Dunaril este omisil, drepturite esclusive ale

statelora riverane reesti de la sine.

c) Prin autoritatea esclusiva ce creeaza, prin re

gulamentarea serviciului piIoilorü, prin mai multe

alte restrictiuni, navigatiunea Dunärii române se a- flã push' cu totul in conditiunile restrictiVe coprin-

se in actul din 1857, pe care Europa le-a respinsti

prin Conferinta de la Paris; si can

sitiune cu tractatul de la Berlin.

i suntil in opo-

1nst partea cea mai ingrijitOre din acesta lucrare,

este instituirea unei comisiuni pe care anteprojec-

WI ci

califica de mistd, necuteztind

al

da denu-

www.dacoromanica.ro

55

mirea de riverand,

i in care Austro-Ungaria I1 face

partea leulul, asicurandu's1 presedinta

i votil pre-

ponderantil in cast' de paritate de voturl, ceea ce

prin insusi natura Iucrurilorü va fi toff.' d'a-una.

Voiti spune mai jos pentru ce.

i mai inainte de tOte, permiteti'mI, domnule mi-

nistru, de a combate crearea unel comisiuni rive-

rane specie.% d'anteiti pentru ca ea este contraria

tractatulul de la Berlin, si alü doilea pentru ca nu

suntü elemente indestulatOre spre a crea o asemenea

comisiune.

Me

Tractatul de la Paris intelegea

vigatiunea Dunaril in

tot percursul el se fie

na-

re-

gulamentata prin o Comisiune compusa de t6te

statele riverane. Acestea erati numer6se : Wiirtem-

bergul, Bavaria, Austro-Ungaria, Turcia, Serbia,

Moldova si Valachia. Tractatul de la Berlin intele-

ge a regulamenta navigatiunea Dunaril numal din jos de Portile-de-ferti pina la Galati. Pe acesta in-

tindere esista numal trel

state .riverane : Serbia,

Bulgaria si Romania. Ba Inca, cautand bine, vomit

gasi ca pe acesta intindere esista numal doue state

adeveratti riverane : Bulgaria si Romania. Serbia

este un adeveratti staff' riverana pe Dunarea numal

din susul Portilora-de-ferti. Acolo ea se afla fa

in fata cu Austro-Ungaria; acolo ea are interese

majOre de regulatii cu dinsa sea de aparatü in con-

tra el! In josul Portilorit-de-fera, Serbia n'are de

cat ua mica intindere de termurl, pe acesta intin-

www.dacoromanica.ro

56

--

dere ea n'are de loci"' sag fOrte putine interese de

sprijinitg. Serbia va fi devil indiferenta la tot ceea

ce privesce Dunarea de jos, adeca de la Portile-de-

i prin urmare ea va putea face

ferg pina la Galati,

fOrte usorg concesiuni Austriei in josul

DunariI,

spre a putea scapa de a face concesiuni mai impor-

tante pentru dinsa, adeca mai in sus de Portile-de-

ferg. (1)

Asa dera adeverate state de la Portile-de-ferg in

Bulgaria. Insa ce co-

jos suntg numal Romania si

misiune seriOsa arü putea fi aceea care arg avea nu-

mal doul membri ? Europa nici s'a ganditg- «nici

s'arg putea gandi de a crea sal a recun6sce o ase-

menea comisiune.

Si

Memel din acesta imposibilitate, Austro-Unga-

ria voesce a trage ung argumentg, spre a cere ca

si

ea se fie priimita in senul acestei Comisiuni, nu-

mita ast-fel Comisiune mistd.

i fiind-ca, statg mare

indepedentg, Austro-Ungaria n'arg putea admite

ca delegatul seg se alba de presedinte pe delegatul

Bulgariel, care nu este Inca statg independent), asa

ea reclama pentru sine

votg preponderant). Insa in asemenea cast, chiar

déca arü fi ca Romania si Bulgaria se consimta a

presedinta de dreptg cu

face parte din acésta comisiune, acesta

n'arg

avea

pentru aceste done'

terl altg

resultatt de cat acelg

.

(1) Purtarea delegatuluT SerbieT in sênul ComisiuneT din Galati a

justthcatt prevederele mele.

www.dacoromanica.ro

57

de a recunOsce formal]) vointa Austro-Ungariel

legile el.

si

In adevèrti, precum amü araattl, Comisiunea

find compusa din patru membri, delegatul Austro-

Ungariel va avea pururea ling sine pe delegatul

Serbia Ast-fel chiar in casul cand delegatul Bul-

garie arü fi alaturI cu delegatul RomanieT, totusl

§i

pururea cererile Austriel volt fi precumpanitOre;

cad delegatul Austro-Ungariel find presidenhA cu

vota preponderantti, prin insusl acésta opiniunea

lui va fi legea facuta de comisiune.

Austro-Ungaria va deveni déra putere esecutiva,

putere stapana peste tOta intinderea Dunaril ro-

mane, adeca de la Portile-de-feril pina la Galatl.

In dispositiunea el arbitrara va fi de a