Sunteți pe pagina 1din 275

Biblioteca Socec

_Scriitori Romni11
DIMITRIE CANTEMIR

DESCRIEREA

n O L [) O.V EI
cu o NOTI INTRODUCTIV,

NOTE EXPLICATIVE, UN PORTRET I O CHART


DE

MIRON NICOLESCU
MEMBRU AL SOCIETATE! GEOGRAFICE ROMANE

:::::J r-c=:--

BUCURETI
Editura Librriel SOCEC & Co., Societate Anonim
1 n CI !)

-11

www.dacoromanica.ro
Numr

dublu Lei 1.90

29

na

=:ta

nrt

,04-901 ,11, manga Orr ;mug nrE istfmiltictirVAi ticfc9V

Van

lows

GAHISA

f3A
OTt

c6A

Er4e.

ay:prq, 43140% iclei ic JiatA,r( VCIAM Va ;1+-4 piftAtfIVErb,


X010/111 hit:MAC:6Di fle iltrenti C;1,g A Cmgfia IDA iliosfrfs7.;
pit arm C4..1 nravicivh.Ja-ArseseW 4,4engrr irrfls C q.NE r
illia.hba Lilt; Tix:h1n nia.; ifitAiAA (AVOWS' C%Aglailaiihr.jf

Stampa ee se afl Iii editia tipitritil Ia Miniistirea Neamtului, 1825.

Bib . 10-11

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR

1673 1723.

13111. 10.-11

www.dacoromanica.ro

NOTITA BIOGRAFICA SI BIBLIOGRAFICA

Una din scrierile cele mai de valoare a veacurilor trecute este Para' Indoial i Descrierea
Moldovei", fAcut6 de 'invMatul Domn al Moldo vei. Dimitrie Cantemir.

Descrierea Moldovei" este o lucrare ce nu


poate lesne A se rA,splIteasc6 de &Are geografi,
cIci ea lumineaza, admirabil istoriea, obiceiurile
vechi, Impreun i toat5, inchipuirea tgrei.
DupA, o scurt introducere despre. vechile ti-

nuturi ale Daciei, ei arath, situatia de atunci a


i hidrografia. Ne
face cunoscut imfartirea administrativa, dupl
vremile acele preeLm i argurile mai de seamg,
ale ei. VorbWe despre campiile i Odurile Moldovei. Aratg, fruniusetea muntilor i bog60a lor
in metaluri. Asemenea arath, fiarele cele Alba-

Moldovei, clima, orografia

tice qi dobitoacele cele domestice ale Moldovei.

Acestea sunt coprinse in partea intaia a cgalei


sale, zisg, partea geografica,, cci Descrierea Moldovei, coprinde trei

A doua parte numitd. politic, ne arath.. marmuirea sapanirei moldoveneti din acea vreme,
modul cum se alegeau domnitori precum qi obiwww.dacoromanica.ro

ceiurile vechi

i noi la punerea lor in scaun.

Vorbeste de felul in care se mazileau domnii.


Ne face A cunoastem boeriile moldovenesti
stgrile lor. Trece pe dinaintea privirei noastre
oastea mo1doveneasc6 precum i obiceiurile
terimoniile curtii domnesti. Nu uit6 a vorbi nici
de modal cum se ingropau Domnii care mureau

find in scaun.
Vorbind despre v"anatul Domnilor, spune c'acestia 11 iubese numai pentru aducerea aminte
ea le-a dat prilej de s'au aflat patria lor s'au
luat-o iarsi in stapAnire i)".
Arat'a legile Moldovei, divanul de judecath, al
Domnilor i boierilor.

Despre veniturile cele vechi si cele din timpul ecin, despre birul i darurile ce da Moldova
Portei Otomane, aratl de asemenea si spune cfi
se inmulOse lipsa si tic6losia.
Ne face cunoscute familiile boeresti din acea
vreme, vorbind totdeodat' i despre eei1a1i lo-

cuitori ai Moldovei, arttid n'aravurile lor.


Descopersa pe scurt obiceiurile ce le au pe la
i pe la nunO, precum i modul ingrop6ciunei la Moldoveni.
In partea treia pe care o numeste eclisiasticrt
si literaea se ocup6 de religia Moldovenilor.
Descrie stgpanirea bisericeasc
i m6n6stiri1e
Moldovei si terminA arAtand graiul si literile

logodne

Moldovenilor.

Descrierea Moldovei, a fost acutl de catre


1) Cap. IX.

www.dacoromanica.ro

Cantemir pe la 171El o facU dupa indemnul amicilor sai dela Academia de stiinte din
Berlin. Cand scria la aceasta, Carol al XII-lea
al Suediei murise
Descrierea Moldovei, a fost scrisa mai intai
iii limba latinA,, la 1716 cum am ar6tat, Chro-

nicul pe la 17172), iar la 1718 le traduse in


limba romana.

Dimitrie Cantemir moare la 1723, August


21, in etate de 4.0 ani.
La 1732 flul sat' Anti* in etate de 23 ani,
fU numit ambasador al Rusiei la Londra. Plecand la postul sau 1u cu sine, intre allele si
manuscrisul Descriptio Moldaviae"

i trecand

prin Olanda la Haga, insarcina pe un librar


d'acolo cu tiparirea hit"). Cartea insa nu se vede
a fi esit la 1umin0).
Cam in acelas timp episcopul Innocentiu Klein

procura in Viena manuscrisul roman al Chronicului5).

Consilierul G. F., Muller din Petresburg in


prefata ce facit la o editie a acestei carti la
1) Cantemir, Chronicum Iasi 1835. tom. I. 219. Voltaire, Histoire de Charles XII.
2) Beer p. 313, zice e chronicul este scris la Petersburg la
inceputul lui 1717. Aceasta se potriveste en cele zise de insusi
Cantemir la locul citat
3) Beer p. 377.
5) Willer in Kantemirs Beschreibung der Molclan p. 29, zice
cg. nu s'a tipkit nimic in Olanda, contra lui Beer care la p.
314 pretinde cg s'ar fi tipgrit In Olanda. (Papin Ilarian ,Descr.
Mold". ed. Academiei).

5) Papin Ilarian. Viata lui *ineai P. 9. Engel, Literatur

,der Wol. und Mold. www.dacoromanica.ro


Gesch. p. 26.

17641) scrie, ca el cuno0ea de vre-o 40 de


ani aceasta scriere a lui Cantemir, adica dela
1724. Pe atunci studia Antioh la Academia
qtiintelor din Petresburg. Milner crede ca Dumitru Cantemir ar fi scris aceasta descriere intai
Ill romanete i ca Ilinski secretarul lui Antioh,
o ar fi tradus in limba latina. Dar e o eroare,
precurn se vede atAt din locul mai sus citat
al chronicului, cat i. din Ms. Cantimirian,

despre care vom vorbi indata. Tot Muller asigura, precurn arataram mai sus, ca, Descriptio
Moldaviae" in Olanda nu s'a tiparit.
Antioh Cantemir murind ca ambasador la
Paris la 1744 2), averea-i ramasa se vandu prin
licitatie. Comitele Thomson, ginerele lui Boerhave, afiandu-se atunci in Paris, cumpara precum ne spune Muller, manuscriptele batranului
Cantemir.

Dupa moartea lui Thomson vaduva lui contesa le darui varului sat' Avram R. Boerhave
profesor la academia tiinielor din Petresburg.
Dela acesta trecura prin motenire la consilierul
i medicul imperial Kruse., Dela Kruse primi
manuscrisul Descriptio Moklaviae" Muller, cu
voia de a-1 intrebuinta cum va gasi cu cale3).
In fine, Muller comunica manuscriptul, lui
Busching care 11 dete lui Joan Lud. Reds lob,
profesor la corpul Cadetilor din Berlin, de'l
1) Kantemirs Beschreibung der Moldau-Vorrede p. 29.
1) Beer, p. 348. A. Cantemir Satyres. Vie d'Antioehus Cantimir p. CXX
8) Kantimirs Besehreibung der Moldau Vorrede p. 29, 30.

www.dacoromanica.ro

traduse in limba, germana. Bilsching revazand


traducerea, o publica la 1769-70: in Magazin
far die neue Historie und Geographie, partea
III si IV impreuna cu harta geografica a Moldovei ce se afla pe langa acel manuscris.
La 1771 se scoase in' Franefurt i Lipsca o
a doua editiune germana, mai coreka,.IMpreuna
en portretul i vi4a lui Dimitrie Cantermr. Urn
oarecare V. mai adause la aceasta editame si
cateva note de puOna importan01).
Afara de Micul, incai i Major, putini Romani eunosteau aceasta, traducere gerinana papa
la 1806, cand neuitatul mitropolit Veniamin
facii a se traduce in limba romana;
insa .neputandu-se tiprl atunei, se si uitase, ba nici
,

se mai gasea traducerea roma* cand mitropolitul de atunci din Bucuresti, Gregoriu care
o pastrase, o trirnese parintelui Veniamin la
Iasi, care apoi ordona A, se tipareasea la manastirea Neamtu la 1825 2).
Ierornonachul Gerontie are 'o scurta preenvantare in fruntea acestei traduceri, iar la text
1) Titlul ektei este: Demetrii Katemirs chemalingen Fiirsten
in der Moldan, historiseh-geographisch-und politisehe Beschrei-

bung der Moldau, nehst dem Leben des Verfassers und einer
Landkarte. Frankfurt und Leipzig 1771. 8-2 341 pag.
'19 Iac4 titlul acesti traduceri romne: Scrisoarea Moldovei, de Dirnitrie Cantemir Domnul ei, care acum intai s'a tipArit
in zilele binecreclinciosului gi de Chr. inbitorului Domnului nostril

loan Sandu Sturza Voevod. Cu blagoslovenia Pres sfintitului arhiepiscop si mitropolit Kyrio Kyrio Veniamin al Moldovei, Pe
vremea prea euviosuhil etaret al sfintelor mfinAstiri Neamtului
Secului, Kyr. Domitian. In santa minKstire Neamtul la anul
1825. August 19 in 40, 344 pag. eu litere cirilice biserice0i.

www.dacoromanica.ro

nu adause decgt o singurg notg, cAluggreascg,


despre introducerea literilor cirilice la Rom Ani.
In Archiva Romaneascg de Cogglniceanu1)
afigm c aceastg traducere este fgcutg de banul
Vasile VArnav.

La 1851, C. Negruzzi scoase o a doua edi'tiune, la Ia0, in tipografia franceso-romang.


In fine la 1868, D. Boldur Lgtescu publicg
a treia editiune a traducerei romgne dela Neamtu.

Textul original Latin nu era cunoscut pang


1869 publicului literat.

In vara anului 1869, prea sgntia sa Orintele episcop Melchisedec fgcii mai intE atentg
societatea academicg romng, cg in biblioteca
academiei de teologie din Moscova, se afig Ms.
in limba lating al operei lui Cantemir, sub titlul Descriptio Moldaviae".
Delegatiunea societAtei acadernice, prin adresa

sa din 24 Septembre_1869, rugg pe ministrul


nostru al afacerilor strgine, ca sg interving prin
guvernul rusesc pentru imprumutarea acestui,
precum 0 a altor manuscripte. Ministerul pe
l'angg adresa sa din 4 Aprilie 1870, face cunoscut delegatiunei coprinsul adresei consulului

general rusese din Bucure0i, c'a primit dela


preedintele academiei de 0iinte din Rusia doug

manuscripte ale lui Cantemir, cari stau la dispozitiunea delegatiiunei in cancelaria consulatului.

In vara anului 1870 se scoase o copie, cl,t


tom. 2, p. 208 in nog.
') Edit. 2,www.dacoromanica.ro

s'a putut mai exactd, sub privigherea profesorului Maxim si a lui Papiu Ilarian.
La 14 Iunie acelas an, delegatiunea a adus
multumiri formale eonsului si academiei ruse.
Manuscriptele sunt doud : unul in 4 cu tithil : Demetrii Cantemirii, principis Moldoviae,
Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae,
descripto ex apographo, quod ejus filius mecum
communicavit. Petropoli 1727. Pe scoaIa acestui
manuscris sta insemnat No. 28, No. 55 ; apoi-.
ex Museo Asiatico Academiae imp. scient. Pe-

trop. Are 293 pagine i alte 3 pagine scara.


Acest manuscris este complect, dar are erori,
omisiuni, anume cuvintele grecesti sunt omise.
Al doilea manuscris e in folio. Pe scoartd
strt insemnat No. 27, 54 ; apoi ex Museo Asiatico, Academiae imp. scient, Metropol. Titlul
este : Demetrii Cantimiri Principis Moldaviae
Descriptio Moldaviae. Autographum auctoris pas-

sim in margine.

In loc de Deseriptio, era scris, dar e sters


Historia. Acest mar tiscris are 184 pagine. Inceputul lipseste pAnd la Capul I. Lipseste apoi
cele 6 capuri din urmd, se termind adicd ma-

nuserisul cu Capul XVIII, al cdrui eel din


urmd cuvdnt este accedit. Charta geograficrt
lipsete ri acest manuscript. Se Osete ins6 in
editia BiischingiatA l)
Comparand aceste editiuni intre dnsele ve-

dem ca, nu sunt deosebiri marl.


1) Pp. 7, 16, 26.
www.dacoromanica.ro

10

Aceastg, editiune am redat-o dupg, ediOunea


romneasca, tipgritg la 1825 in MAngstirea Neam-

tului. Am dat-o sub titlul de Descrierea Moldovei" cgci asa a intitulat-o chiar Cantemir.
Am alipit la aceasta i harta care se &este
la traducerea academiei.

Dupg cum am artat Descrierea Moldovei"


a fost aleatuita, pe la 1716 si inceputul re-

dactiei se poate fixa atre toamna acestui an,


imediat dupg, terminarea Istoriei imperiului
Otoman". Intre Descriere" si Hronie" sunt
oareeare nepotriviri.
Cercetarea lucrgrei intgreste aceastg pgrere cgpgtatg pe altg cale. Astfel Hotinul ') e argtat in mai

multe locuri, ea ggsindu-se in mgma Turcilor


i ocupMia nu se inatiseazg ea un eveniment
de ieri, de alaltgeri. Acestei ocupatii Ii dg Cantemir data gresitg, de 1712,_ dar e cunoscut eh

ea s'a fgcut in vara anului 1713. Pe urmrt


ni-se spune cg Domn in Moldova era Mihai
Racovi
i acesta inlocul la Iasi pe Nicolae
Mavrocordat, strgmutat in Tara Romaneaseg Ta
17162). In sfarsit, Ioan Comnen, mort in 1719
trgeste ineg si e arhiepiscop de Silistra 3), unde
fu numit dupg 1710 '). E de insemnat i aceia

ca, se intrebui*azg Introducerea la (Jronici a


lui Niculae Costin 5).
1) Pp. 7, 16, 26.
2) P. 4,7.

3) NeoeU. tot1., p. 397: Le Quien, Oriens christianus, I, C.


1228-30; cf. An. Ac. Rom. XX, p. 204.
4) V. Descriptio" la fine.

5) P. 15 nota 3; pp. 22-3.

www.dacoromanica.ro

11

'Izvoarele intrebuintate sunt natural, in prima


linie amintirile autorului, care-si cunostea taxa
din timpul celei d'inthi tinereti mai ales. Apoi
el citeaza, pentru partea po1itic, cronicile moldovenesti :

annales patrii" i chiar documente :

principium diplomata", scrinia pub1ic61)", din


care culege, d. ex., numele de tefan Tomsevici
al lui Stefan Tomsa al II-lea 2); precum 0 notite despre cerimonial 3) Dintre strAini, intrebuinteaza' cronicari poloni : Sarnicki, Orzechowski,
pe Leunclavius i Bonfiniu. i aici Cantemir
dtt dovad6 de un spirit stiintific deosebit
tiind in seam pregatirea ce primise,
lectiile

unui doftor cretan alugg,rit, de mirare chiar.


Prin geografie el nu intelege nu,mai descrierea
solului, ci si a locuitorilor i aceasta din toate

punctele de vedere, din punctul de vedere al


etnografiei, al vietei culturale, al vietei politice,
al desvolthrei istorice. Pretutindeni afirmatiunile
sunt intov5fasite de Ithnuriri, luminate de precedente sau de ipoteze.
Ni se da, o parte intM pur geografic6 am
zice de geografie fizic i o a doua care trateaz6 geografia politic5, a principatului. (N.
Iorga, Istoria Literaturei romAne in secolul al
XVIII-lea", Epoca lui Dimitrie Cantemir).
Tot d-1 N. Iorga in Istoria literaturei ronane
in secolul al XVIII-lea 4)", spune urm6toarele:
1) Pp. 106, 107.
2) P. 44.
3) Ex iis quae nobis suppetunt monurnentis" ; p. 70.
4) P. 407.

www.dacoromanica.ro

12

tirile lui Cantemir sunt totdeauna imbelsu-

gate, de cele mai multe ori sigure. Ceiace nj


impiedica amestecul si in aceasta lucrare a elementului fals si naiv. Chiar in partea WM,

unde ocazii de a gresi erau mai plutine, find


vorba de lucruri vazute sau auzite, si nu de
lucruri cetite chiar in aceasta parte mai buna
Cantemir ne face uneori s zambim. Asa Falciul perpetueaza in numele sau pe acel al Taifalilor 1); ni se asigura c in unele parti muntoase ale taxei se culege unt de pe plante grase,
udate de o roua miraeuloas6,2); ca, la Cotnari,
al carui yin verziu 11 declara, principele, un
desgustator emerit, superior vinului de Tokay

si in stare sa rapuie pe un tolerantissimum


caput", pe un veteran al bautului din trei pahare ; e

la Cotnari e Dumbrava RosiLea

munca prinsilor Poloni a daf Moldovei aceste


vii minunate. La sfarsit chiar asistam cu admiratie la vanatoarea gainelor salbatice surde
si proaste", care se lasa luate la tiara una dupa
alta, fara a auzi si a intelege, fara, a se misch
de pe copacul pe care le-a prins vAnatorul.
In partea politica, autorul trebuia sa, se ocupe
de o materie
cea istorica
pe care n'o studiase Inca suficient. Greseli sunt deci multe la
inceput. Despot domneste, dupa Cantemir, de
doua ori; Alexandru Lapusneanu fuge in 1561
la Poloni; fiul san Bogdan moare in scaun;
1) P. 14.

9 P. 25.

www.dacoromanica.ro

13

Ioan Voda cel Cumplit primete educatia lui


Iacob Heraclide i scrie scrisoarea din Crusius,
pe care a scris-o acesta; Iancu Sasul e ucis de
boieri ; Petru Schiopul, fugind in 1591, se stabileste

in Transilvania; Gaspar Gratiani e un Italian;


Radu cel Mare se traduce prin . . Procerus".
Cateva informatii noul se dau insa catre sfarOt, unde Cantemir presinta geneza Domniei lui
Dumitraqcu Cantacuzino sau explica scoaterea
din scaun a lui Nicolae Mavrocordat, in 1710,

prin faptul ca aceasta greceasca persoana,


alusii la Greci, la straini" cari au adus deckderea patriei se gasesc

era mai bun diac

decat ostw scriba melior quam miles indicabetur". Sfaritul insa al acestei p6ro, care e o
constatare, formeaza una din cele mai interesante parti ale opusculului. Aflam totuO, pe
Maga inexactitati asupra rostului Domniilor lui
Aron Yod i Miron Barnowski in evolutia relatiilor noastre cu Poarta qi aceia ea marele poliglot, archeologul, istoricul, geograful, filosoful,
membrul Academiei din Berlin credea in farmece.

Nu da data descalicarei Moldovei de Dragoq1).

La p. 20 nota 2 se inseamna, aditii de facut


in privinta localitatilor antice dela Nistru in jos.
La P. 39, se inseamna un capitol adaos despre

sterna tarii. La p. 92 se anunta o schema grafieg, de alai un iconismus" care lipseqte.


In Descriptie", Cantemir admite intr'un loc
1) La p. 37 quidem alienigenae".

www.dacoromanica.ro

14

eh

Dacii au fost parte stinsi, parte imprls-

tiati'), in altul c neamul Dacilor a fost

starpit2)", intr'un al treilea ea' Romanii colo


nisti au putut avea robi i femei dace 3)
pe

cand in Hronic" el sustine en putere pgrerea


cg in Angele nostru de Romani nu s'a amestecat nici o picUurA, din sangele inferior al poporului invins. In Descriptie", el admite et
Romanii s'au retras in Marainures, unde au

stat chteva secole", lashnd in tot acest timp


Moldova pustie {),

pe and in Hronie" atac6

cu vio1ent6 pe cronicarii partizani ai descblicrii lui Dragos in pustiu. In Descriptie" el


crede in van6toarea de zimbru a fiului lui Bogdan,

nepotul lui Ioni, crede in adoptarea zimbrului


ca herb al tsarii dupl fiara vanat6 de regalul
vangtor, crede in intemeierea romAneascA, a Romanului, pe cand Hronicul" afirm c sterna

vine dela Caput Bubali si nu dela inchipuita


van6toare i ca' Romanul e cu adevArat Forum
Romanorum. In Descriptie". declarg, fArl sfia1 6
c'am fost totd'auna un popor 1ene i alte rele,

pe cand in Hronic" spune c'am fost poporul


cel mai bray i demn, apa,rand cu b6rb4ie occiden tul de n6vg1iri1e barbarilor.
Descriptia" cerea o prefacere totalq in spirit.

El a avut intentia de a o revedea si a o pune


in concordantg cu Hronicul".
1) P. 1.
2) P. 100.
3) P. 151.
4) Pp. 1, 6.
6) Pp. 2, 11, 23. 32, 35, 40.

www.dacoromanica.ro

16

Rednd aceastg, importantl scriere, socotim


cg, inlesnim cunoasterea mai de aproape a trecutului nostru. Descrierea Moldovei", desi in
unele Orti cuprinde cateva date si cunostinte
ce nu corespund realit64ei i adevIrului istoric,
este si va rAmane una din lucrgrile cele mai de
valoare ale secolului al XVIII-lea; ea este, putern zice, prima geografie complect/ a Moldovei,
care poate fi i azi consultat en folos de 6-are
cei care vor a cunoaste tara si trecutul ei geografic.
Miron Nicolescu
Membru al Soc. Geogralice Flomane.

www.dacoromanica.ro

AVIS
AceastA, carte minunath o am scos eu lutaimi-dat6 la luming de pe o serisoare Latineasa
eu mana, pentru care sfalit, mi-a Ihsat-o Domnul Miler sfetnicul de Colegie. Iarg, chipul cu
care a dat el de &Ansa, se poate vedeh la Prefata lui. Serisoarea aceia este Latinease6, iar

eu am socotit a fi de folos ea s o dau sl se


tA1m6cease6 in limba nemOaseA, ca s6 poat5, fi
de trebuint i acelora carii nu Viu limba La-

tinease6. Deci D. Than Ludovig Reds lov iscu-

situl Profesor a corpului Cadetilor de ake, au


s6varsit aceasth, tAlmacire i alkurnd-o cu amaruntul cu izvodul eel Latinesc, sant r6spunz6tor
pentru adev6rul ei.
Berlin 1769.

www.dacoromanica.ro

Bi Ong.

PREFATA
Dimitrie Cantemir o dinioarl Domn sau Gospodariul Moldaviei este indestul de cunoscut din
Istoria care o a f6cut el pentru impAra,tiea turceascl si din scrisoarea vieii lui care este adaog
la acea istorie.
Inv6Vitura lui cea mare si stiinta limbilor

celor multe, covarseste pre toate acele ce este


de a se cere dela un Beizade carele n'au in-

vMat aiurea nieiri, decat numai la Tarigrad


dela Grecii cei de acolo.
Ins6 trebue s arM6m cg, Dimitrie d6 cu totul
o alt/ idee despre vredniciile Grecilor acelora,
cleat obisnueste a se gAndi pentru dansii1) unul
dintr'acestia, Atanasie (nu Anastasie) Conduida,
din ostrovul Corfus, pentru care pomeneste Dimitrie la acel loc c ia invMat pre copii sli,
mai pe urm'a cu adev6rat s'au cunoscut in Rusia
om foarte invItat; i Petru cel mare l'au f6cut
Inthi Egumen la MIng,stirea Tolscoi nu departe
de Iaroslav i m6du1ariu Sinodului. Dup6 aceia
1) Vezi in istoria lui cea turceaseX la viata lui Mohamet II,
fata 143 i 144.
22833

www.dacoromanica.ro

18

s'a fa,cut Arhirnandrit la manastirea Spascoi la


Iaroslav, apoi Arhiepiscop la Vologda q'r pe unna,

Arhiepiscop la Suzdal unde a i murit la Octombrie in 10, anul 1737.


Dimitrie dupa, ce gi-a scApat Domnia i a fost

ditruit de Imp6ratul Petru cu moii bune in


Ucraina i prin prejurul Moscovei, i-a petrecut
vremea mai mult cu invalatura, ispra,vind acolo

multe scrieri pe care le-a fost inceput la Tar-grad i o scrisoare pentru religia turceasca, a
scris-o din nou, avand la aceasta porunca, dela
Implratul, care s'a tipaxit in limba Ruseasca,'
in Petersburg la 1722, cu titlul Sistemul sau
starea religiei Turceti, coal1 in dou, in 379
fete4). Vrednich" este de a se ta,1ma,c1 in fiete
care limba", ca,ci cuprinde in sine atatea lucruri
nou i necunoscute, in cat nu se gaseqte aseminea nici un istoric care a saris despre aceasta.

Din scrisoarea vietii sale, aflam ca, el a alc6tuit o carte moralA in dialog sub titlul : Lumea
ci

Sufletul, in limba Moldoveneasca,.

Iarg pentru oarecare manuscripte care s'a se


fi pierdut in marea Caspic l sfaxamarea copoate sa, fie indoeall; insa, aceasta o vom
la,sh nehotarla. Intre celelalte gcrieri care au

ramas de ansul la moartea sa, se vede a nu

acea pentru cantaxile turceti,


pentruca, insu0 Dimitrie d pentru &Ansa o n-fi adeva,rata,,

dejde prea cu 'ndoiala, la viata lui Selim

1,

Nota 0 din istoria impa,r4iei turceti.


1

Vezi adunarea Istoriilor rusekni, eartea a III-a, fats, 256.

www.dacoromanica.ro

19

Scrisoarea vieii lui pomeneste, c'ar fi fost


mA'Aulariu a Academiei Inv6tatilor din Berlin,
Trig la istoria acestii academii este netrecut. Si
fiindca lexiconul cel de inv`atatura, a lui Jexer

Ii arata a fi el Director a academiei din Peterburg, zicand c'ar fi multe adogiri ale lui in
izvoadele acestei academii, aceasta este o rata"cire vederata, caci cand s'a facut academia Pe-

terburgului, era mort Domnul Cantimir. larA


aceia ce se &este de dansul la izvoadele acestii
academii, se cuprinde numai intr'acea scrisoare
a lui, pentru zidul cel vestit dela Derbent, care
a fost de trebuinta eaposatului profesor Baer,
la descrierea muntelui Caucazul, in cartea cea
dintai a lucrarilor academiei.
Baer ar ft tiparit i istoria imp6ratiei turcesti a Domnului Cantimir, daca nu l'ar fi impedicat ducerea la tara Englezeased a lui Antioh

fiului celui mai tanAr a lui Dimitrie c6ci Antioh a luat-o cu sine, ca s o dea in tipar
acolo, ins6 in loc de latineste a tipArit-o englizeste,

de pe care s'a dat mai la urmg, si'n

tipar frantez i nemtesc.


Si macar c`a, 'ntru aceste talm6ciri nu s'a pomenit nimic de aceia a profesorului Baer, ins'a
tot se vad intru dansele ad6ogirile lui pe la
margini osebite de celelalte prin stelisoare; si
scrisoarea vietii inch'

se vede mai mult a fi

alcatuita de dansul.
Talmacirile acelea pot sl fie prea bune, insa
tot se poate sq, fie intrat intru dansele niscaiva
gresale i pentru aceia a dor} ca sapanitorul
www.dacoromanica.ro

20

ast de acum al scrierii cei vechi latinesti, sa

voiascd a o cid in tipariu, macar de o vor socotl cineva a fi de prisos, pentru celelalte thdmciri ce s'au facut. Lea' cei iubitori de istorii,
idea de indoeall vor fi intr'un gdnd cu mine.
Acum s pomenese si de scrierea aceia a Domnului Cantemir care ne-a indemnat spre aceasta,
prefatd, adecd Descrierea Moldovei, un lucru care
nu poate lesne sd se rdsplteascd de cdtre geografi, cdci ea lumineazd prea frumos istoria,
obiceiurile vechi, Impreun i toatd inchipuirea
t

Eu cunosc scrierea aceasta aproape de 40 ani,


cdci Beizade Antioh invdta pe atuncea la Academia imOraidor de aicea i Ivan Ilinschii odineoar6 Logofat al Domnului Dimitrie, a fost
unul din falmdcitorii ei i mie mi se pare c'arn
auzit atuncea, cum cd izvodul l'ar fi fost alca,tuit Dimitrie in limba Mo1dovineasc
i apoi
acel Ilinschii l'ar fi prefAcut in limba Latineascd.
Beizade Antioh a luat Descrierea Moldaviei, ca
istoria turceasc i o a adus cu sinesi la anul

1732 la Englitera si de .acolo la Francia.


Dupd ce a murit Beizade Antioh i rdmasele
sale s'au vndut, aflandu-se atuncea la Paris
Graf Tomson, un ginere a lui Berhave celui
mare, a cumpdrat scrierile bdtranului Cantemir,
pricinuind prin aceia de a rdmas Rusiei. Pentru

cd, dupd moartea lui le-a ddruit sotia sa unchiului ei Avram Raab Berhave, carele a fost
odinioard Profesor la Academia invdtqilor de
aici si dela acesta le-a luat prin mostenire domwww.dacoromanica.ro

21

nul Cruze sfetnicul de politie 1 medic al Impiratului.


Un om adev6rat invAtat, este mult6mit s6 se
arate &Mei cu slujb6 prin o indeletnicire de
acest fel.
Deci eu acest chip i domnul Cruze mi-a dlruit mie Descrierea Moldovei, andu-mi volnicie
nehotArAt5,, ea sa, lucrez cu &Ansa dupre cum
voiu socoti.
Si s'ar fi c6zut ea sd, impodobesc acest lucru
qi cu oarecare adAogire dela istorici Leti, Ungureti qi Turceqti, ine6 i din istoria cea tur.

ceasc'd a Domnului nostru Dimirie, dar imi


lipsete vremea trebuincioas6 la aceasta.
G. F. Miler.
Petersburg 1764.

www.dacoromanica.ro

Preseurtare din via% Principe lui Dimitrie Cantemir

Printul Dimitrie Cantemir s'a nAscut la anul


1673 Octomvrie 26, ctind 0,01 sa'n Constantin

era, numai Serdar la Orhei. La 1684 numindu-se Constantin Cantemir Domn Moldaviei,
urrnand a trimite zAlog pre unul din flu s6i la
Poarta Otoman'a' (dup6 cum se obisnuia atunci),

el a trimis pre Antioh fiul sa'a cel mai mare


irnpreung cu alti sase tineri fii de boeri. Dup6
trei ani l'a schimbat fratele salt Dimitrie rgmaind la Constantinopoli pan6 la 1691 cand
iari l'a schimbat Antioh.

In cursul vremii ct s'a aflat acolo,

el

s'a

ocupat cu limba i mai ales cu muzica turcease6, pre care a adus-o la o deplinire de care
era, cu totul lipsit, ca,ci el fii cel dintal ce a
regnlat notele turcesti.

In anul urrn6tor a intovArsit cu tat6,1 s6u


pre Seraschierul Deldabon in campania dela
Soroca.

La 14 Martie 1693, murind tatql sau, boierii


care f6gAduiseA, murindului pArinte c vor alege
Domn pre Dimitrie, n'a putut izbuti, cAci Poarta

nurni pre un altul, iar Dimitrie fa chemat la


www.dacoromanica.ro

23

Constantinopoli. La 1700, s'a insurat cu Casandra fata lui erban Cantacuzin care fusese
Domn in tam romaneasca, si din ca's6toria aceasta

i s'a nbcut o fiicg,.


Curand mazilindu-se Antioh, s'a inturnat si
Dimitrie cu dansul la Tarigrad, unde s'a facut
parinte a patru feciori si a patru fete.
Aici a ra'mas p'ana la anul 1710, cand Petru I

al Rusiei a declarat razboi Turciei. La asemenea imprejurare, Poarta gas1 de cuviinta a numi
pre Dimitrie domn Moldaviei, cAci domnal ce
erh Nicolai Mavrocordat, desi om inv6tat si in

favor la Turci, nu avea experienta ce se cere


la vreme de rgzboi.
Cantemir primi domnia mai mult prin indemnul lui Deb let Girei hanul Thtarilor prietenul
s6u, c'astigAnd fAgAduinta marelui vizir Baltagi-

Mohamet cg, nu i se vor cere dgrile acele mari


ce se obisnuiau la numirea Domnilor. Fggg,duinta insg, nu se Olin, cAci abia sosise el in
capitala sa en cea mai mare grabg,, eand
primi porunc s trimitg indat6, banii pentru
domnie

i s facg, pod peste Dung,re pentru tre-

cerea ostilor turcesti.


Acestea II supararg, InteatAta, incat indatg, a

si intrat in trat4e cu un doctor grec nutnit

Policala pre. care-1 trimisese Petru si au incheiat


un tratat care incuviintandu-1 i inarindu-1 acest
monarh la Lircc in Po Ionia in 13 Aprilie 1711,
i s'au
i trimis cu Ufl inadins.

In urma acestei conventii, Cantemir tntiin

pre Petru de toate cele ce se urmau, prelunwww.dacoromanica.ro

24

gind pre cAt pu tea facerea podului i indemrand pre Tarul a veni cat mai eurand. Am6git
ins6 de Brancoveanul, domnul Valahiei i dusmanul Cantemirestilor, Petru sosi prea tarziu,
cnd nu mai putii opri treeerea Turcilor.
()stile rusesti t6b6eara, pe Prut, iar imparatul
vizit Iasii in luna lui Iunie, unde boierii si tot
norodul ii primirg cu consideratia i respeetul
ce se euvenea unui asa mare monarh. Tarul se
z6bovi in Iasi douI zile i apoi se inturnarl in
tabgra sa.
Campania dela Prut e prea cunoseuta, pentru
ea s5, o mai spunem aici, indestul cg, Petru eel
mare silit a incheia pace, refuz6 hotarAtor de
a da Turcilor, ce-1 ceria, pe domnul Moldaviei
ce era in 1ag6ru1 s6u.
Canternir impreun6 cu vreo mie Moldoveni,
ce voir5, a se destera pentru ansul, intov6rsi

pre Imp6ratu1 in Rusia. Petru se ar5;t6 recunoseltor i generos. Prin un uric cu data din
1 August dela Movil6 numi pre Dimitrie i
urmasii si Cnezi Rusesti cu titlul de Prea InMtati i Prea 1uminai, Ii ha,r6z1 o insemn6toare
pensie i Ii dgrui cu mari mosii in Ucraina si
cu mari privilegii, cci, lueru nepilduit Inca,
ii 1686 dreptul de via
i moarte asupra Moldovenilor ce-1 urmaserA. In aeelas an, ei se si
asezar6 cu totii in Harcov.

Aiei petrecu Cantemir Ora la 1713, oeupandu-se de literatur6, cAmd se duse la Moscova, unde bo1n6vindu-se so0a sa Casandra, se

si ANL* din viata la 12 Mai neavnd inea


www.dacoromanica.ro

25

treizeci ani. Ea fi inmormantatA intr'o metna'stire greceaseg, din Moscova, la care sotul ei
contribul mult spre zidirea unei biserici frumoase.

La 1714 ehiemat fiind la Petersburg, Tarul


primi in gvardiea sa pre erban al treilea fiu
al lui Cantemir. Aici z6bovi Oa, la 1715 cand
Petru intreprMse o cglatorie in Europa, iar el
se inturng la mosiile sale unde slarsi istoria
imp6Atiei Otomane, pre care a fost inceput6
la Tarigrad.
La 1718 intov6r4ind pre Tarul la Petersburg, se insur6 de al doilea eu ftica Cneazului
Trubetcoi, cAnd Ii schimba, i portul, luand
costumul frantez. La serbarea eununiei lui, au
asistat Imp6ratul, Imp6rgteasa i toat6, nobilimea curtii i la aceastg, ocazie fii numit sfetnic
de taink d6ruindu-i Petru i o sabie de mare pret.

In anul urm6tor 'a dus la Petersburg si


copii, afara, de fiica sa Smaragda care Bind bol-

nav6 de oftigk a si murit la 4 Iulie in al

seaptesprezecelea an al v'arstei sale. Noua sa


sotie insA, a indeplinit acea 1ips6 nAscand la 8

Noemvrie o aka fatk c6riia a fost cum6trI


Imp6ratul i ImOrateasa, numind-o tot Smaragda.

La 1720 priml porune6 s intorleaseasa pre


Tarul la Persia, impreun6 en G-raful Tolstoi si
amiralul Apraxin. In campania aceasta, Apraxin
avea grija ostilor, iar Cantemir si Tolstoi a trebilor politice, a1c6tuindu-se din acesti trei sfatul
de tainA al ImOratului.
www.dacoromanica.ro

26

Mergand cu Imparatul pana la Colomna ce


este la gura apei Moscova uncle se varsa in
Oca, de acolo au intrat in corabie si au mers

la Astrahan unde au sosit la 4 Julie 1721.

Dela Colomna lug a inceput a simti o durere


la ra'runchi impreung cu niste friguri ascunse
care-1 aducea uneori intr'atata slabiciune, incat
era silit sa nu se scoale din pat cate trei, patru

zile. La August simtindu-se mai bine s'a dus


dela Astrahan dupa Tarul la Persia intr'o fregata cu douazeci tunuri ; si toata oastea trecand

peste aid cu Imparatul, au ajuns in putine

zile la locul unde s'a zidit apoi cetatea St. Cruci.

Cantemir mergand de acolo cu Petru pe uscat


pana la Derbent, -au trhnis fregata inainte cu
oamenii i luerurile sale.

0 grozava furtung ins/ arunca corabia intr'un scruntar unde, afara, de oameni, se perdura toate alte lucruri, intre care i multe scrieri
ale sale. Slabiciunea sa insa mergea sporind i

boala sa se vazit ca era o curgere de ud, la


care nu puteau medicii, sl-i faca nici o usurinta. Atunci el isi facit testamentul si 11 incredinta Imparatului, pre care il numi Epitrop
copiilor sai.
Inturnandu-se la Astrahan i simtindu-se ceva

mai in putere, ii cerit voe dela Tarul ca sa


se dud, la moiile sale, unde ajungand in luna
lui Martie, isi petrecea vremea cu trebile casnice si cu zidirea unei biserici pre care a inchinat-o St. Dimitrie, dar reapucandu-1 boala
www.dacoromanica.ro

27

se ssavArsi din viatl in 21 August 1723, fiind


in vArstg, de 40 ani, 7 luni si 5 zile.
El avii cu sotia dinthi ease feciori t i doug
fete, iar cu cea a doua, numai o fatg. Una din
fete si doi feciori murirg, incg trgind el; si
asa-i rgmaserg doug fete Maria si"Smaragda
patru feciori Matei, Constantin, ,,erban si Antioh. Accst din uring fiind triinis ambasador
al Impkgtesei Elisabetei laugh' regele George,
a luat cu dAnsul i istoria Lating a tatglui sgu
despre Impgrtia Otomang, care s'a tradus gi
s'a tipgrit mai intai Englezeste i apoi frantuzeste si nemteste.

Dimitrie era la stat de mijloc, mai mult slab


deck gras; pururea vesel, vorba sa era foarte

blnd i plgcutg. Se scula dimineata si se ocupa


de literaturg pang la amiazki cAnd pranzia ;
pe urmg dupg obiceiul meridional dorma putin
dupg mas i apoi iar se apuca de cetit si scris.
A trebuit insg. sg-si mai schimbe felul traiului

dupg ce s'a fgeut sfetnicul lui Petru eel mare


0, s-a mat o satie tngrg. Grgia turceste, persieneste, arabeste, greceste, latineste, italieneste,
ruseste i romhneste; i intelegea foarte bine
limba elenieg, s1avon i frantezg. Se indelet-

nicia mai mult de istorie desi iubia filosofia si


matematicile. Arhitectura Ii plkea mult si bisericile fcute in trei sate ale sale dovedesc
gustul sgu in aceastg, artg, cgei ele fiind de
croiala sa sunt de un stil gratios si original.
Cele mai multe din scrierile sale sunt cunos-

cute si pretuite in lumea InvAtatg; si arg, nici


www.dacoromanica.ro

28

o indoiala, el poate lua loc intre cei tntai lirati ce au existat pe la sfArsitul secolului XVII
si ineeputul celui al XVIII. Pentru Moldavi
insa el trebul sa, fie indoit scump i ca domnitor i ca istoric. Devi domnia lui fn scurta
viforoas, tutus a aratat indestula intelepciune
chibzuire in carmuirea trebilor tarn. Ca autor
el RI eel intAi ee a dat idei lamurite istorice si
statistice asupra Moldaviei.
Oh iar cnd sosi vestea mortii lui la Petersburg, rezidentul Imparatului Nemtesc de acolo

primise diploma prin care Cantemir se numia


Print de Imperia Romana.
1851 Ianuarie 1.

www.dacoromanica.ro

C. Negruzzi.

PARTEA GEOGRAFICA
CAP. I

Despre numirile vechi i cea de astazi a


Moldovei.

Toat5. -ara pe care o numim astzi Moldovei,


impreung cu tinuturile inveeinate de cltre apus,
au fost dintr'un inceput sthpanite de cuceritorii
celor trei p/rti ale lumei, Sciii, dar fa'fa sq.
aibe locui* statornice, ci stedmutandu-se, dupA,
datina lor, dintr'un loc intr'altul. Dupg mai
multe numiri cc deter acestor OA, hoardele lor
care urmau unele dup'a altele, Grecii chiemarA,
pe locuitorii rii, and Geti,'eand Daci; in fine,
sub stapnirea Romanilor, le ziserl Daci peste
tot. Iar dupg ce Decebal regele cestora, fu in-

vins prin vitejia lui Nerva Traian, Dacii fiind


toti, parte stinO, parte rAspAnditi in toate partile,

toatl Ora lor fi prefAcut6 in provincie

romang, clatl cetgienilor romani si impArtit6 in

trei pri, numite: Ripense, Mediterana i Alwww.dacoromanica.ro

30

pestre. Decea dintE 0.116, o parte a tgrei unrei romAnWi, Transilvania se numeh
Mediterana qi in fine, partea cea mai mare a
Moldovei noastre dintre Dungre i Prut, impreung cu marginile invecinate tgrii romanesti,
gureti i

Alpestre. Iar dupg ce mai la urmg incepit s6


scadg domnia Romanilor, Moldova fu adesea
calcatg de barbari, de Sarmaci, Huni i Goti qi
coloniile romane se vgzurg nevoite a se trage la
munti i
cguta, scgparea in contra furiei
barbarilor in partea muntoasg, in Maramure.

Apgra0 aci prin greutatea locurilor in curs de


cAteva secole, trgind sub legile i domnii lor, in
fine, v Wald c'at creseuse numgrul locuitorilor,

Dragos, fiul lui Bogdan, ki propuse s treacg


munii spre rgsgrit sub chip de vAngtoare, insotit de vreo 300 oameni. In aceastg eglgtorie
dete din intamplare peste un bou sglbatic, csruia Moldovenii Ii zic bour, i 1uAndu-1 la goang,

descinse la poalele muntilor. Iar o tngrg calea


de vthiat ce avea, pe care o iubea foarte mult
si-i zic6, Mo lda repezindu-se asupra flarei, aceasta

se aruncg in valurile unei ape curggtoare, unde


vngtorii o uciserg cu sggetile lor, iar egteaua
ce o urmgrea .cu fuga i 'n apg, se 'necg in
repedele ei unde. In memoria acestei intamplgri,
Drago numi rAul Moldova; locul unde se intAmplase aceasta. dete numele gintei sale Roman;
iar capul bourului voi s rgmang semn al noului
sgu principat.
Cereet'and apoi locurile cele mai apropiate al

descoperind acolo eAmpuri mgnoase, cu rAuri


www.dacoromanica.ro

31

adgpate, orae, ceati intgrite, dar lipsite de locuitori, spune toate acestea compatriotilor sgi
sbi invitg sg ocupe un pgmant atat de fertil.
Nu fgrg multg voie bung urmeazg tinerimea
romang pe Domnul sgu, trece mimtii in cete
numeroase, se avazg in aceste locuri aflate en
acest chip minunat i se 'nching lui Drago
aflgtorul lor, ca celni dintai Domn al acestor
locuri.

Astfel, aceastg targ, intrand iargi In stgpanirea vechilor ei posesori, pierzand domnia Romei,

perdu i numele roman i dacic qi dela ran'


Moldova se numi Moldova, atat de strgini ca,
i de indigeni. Dar numirea aceasta Inca' nu rgmase pretutindeni. CAci Turcii, intrand adeseaori
in Moldova pentru tgrile vecine ce ocuparg in
Europa, pe Moldoveni Ii numirg la inceput Ak
Mach 1).

Iar dupg, ce Bogdan, inching tara conform u1;,

timei vointi a pgrintelui sgu, tefan-cel-Mare,


Otomanii, dupg datina ce au de a da tgrilor numele domnitorilor sgi, numirg pe Moldoveni
Bogdan li, iar vechea numire ramase pang azi
in limba Tgtarilor. De alta parte, vecinii Poloni i Rui numesc pe Moldoveni Valachi,
adicg Italieni, iar pe Romani, Munteni, adieg
oameni de peste munte.

') Adia Romani albi, in opozitiune cu Kara Itlak (Vlach)


Romani negri care aunt locuitorii

rii romitne0i.

www.dacoromanica.ro

32

CAP. II

Despre situatiunea Moldovei marginele ei cele


cele de astAzi despre clima ei.
vechi
Moldova se 'ntinde in lat dela gradul 440, 54',

Ong la 48 0 51'.
Lungimea ei nu este determinatg, dar cei mai

multi partea ei occidentala care atinge Transilvania, o aleaza la 450, 39', iar cealalth, extremitate, care formeazg un unghiu ascutit lng
Alba Iulia sau Cetatea Alba', cum o numesc
locuitorii, la 530, 22', precum se poate vedea
din charta. Dealtmintrea, fiindea o parte a ta,rei,
cea despre Transilvania, e muntoasa, iar eeeace
se intinde spre Ucraina Poloniei, spre Basarabia

qi spre Dunke, e qes, clima nu pretutindeni


este aceea0. In partea muntelui sufla vantul
mai rece, dar 0 mai s6n6tos, iar in partea cam-

pului, mai cald, dar mai putin princios skat6tii. Cu toate acestea ins6 Moldova nu cunomte
multe boale, zie aceasta in asemkiare cu alte

OH mai ealduroase; cate oda* dar rar, e cercetath, de pest6 i de friguri rele. Experienta a

arkat c pesta nu ce nmte din vitierea aerului,


ci observa'm ca ea pkrunde 'n tkile noastre,
uneori din Polonia, unde mai aspru domne0e,
alte ori prin rasele egiptene qi constantinopolitane care debare6 in portul Galati. Frigurile
rele d'aici sunt de altA, natura ea in celelalte
parti ale Europei. In genere sunt foarte tan i
aproape pestilentiale, aa inck cei prin0 de
www.dacoromanica.ro

33

friguri mai to0 mor a treia zi, ran care o due


eapte zile qi prea putini se reinsanatoesc. Si
atat este de lipicioasa aceasta boath,, bleat locuitorii mai mult se tem de &Ansa decat de
eiuma 0 se ferese qi de amicii cei mai intimi
prinqi de aceasta boal& Dac locuitorii nu ajung

adanci batranete, cauza nu poate fi alta, deck


ori repezile schimbari ale tem peraturii ori traiul
vietii, ori vreo slabiciune fireasca a puterilor.

Prea rare on vei gasi om de eaptezeci de ani,


d'abia vreunul de optzeci. Dar via0 qi-o pe'tree mai mult cu sanatate, qi astfel scurtimea
vietei le este compensat

c, atat cat au de

trait, traesc multurniti qi nesuparati de boalele


care rapesc cea mai mare parte a fericirii omeneti. Mara de aceasta, taranii ajung la o etate
mai inaintata, cleat nobilii qi cei citscuti in
desfatari i 'n moliciune.
Cutremurile de pamant, care turbura placerile mai tutulor Va'xilor calduroase, se simt arare

ori, 0 nici ca s'a auzit vreodata, ca vreun ora


sau munte sa se fi risipit sau cufundat din cauza
cutremurului.
Moldova n'a avut totdeauna ace1ea0 margini,
ci cand mai Intinse, cand mai strimte, dupa
cmn i Ora creqtea sau scadea. In fine, tefanYoda numit cel Mare, a pus Orii marginile pe
care le pastreaza ?Ana astzi. Spre miaza-zi

totdeauna s'a 'ntins Ora la Dunre, cea mai


mare apa a Europei 0 mai departe pang, la
gura ei, aproapc de Chilia se varsa in Marea
Neagra. Spre rasarit, marginea cea veche a arei
22833

www.dacoromanica.ro

34

era marea Neagra, dar in timpii din urma dupa


ce Turcii luara cu armele Basarabia i Benderul,

taxa fu imputinat6 de

aceasta, parte. AstAzi

marginea Moldovei o formeaza, Prutul dela gura

sa pAn'a la satul lui Traian, iar de aci, valul


lui Traian, care e dus prin apa Botnei i 'n
linie dreaptA pAna' la gura Bacului, unde se
varg in Nistru, precum se vede clar in &arta.
Spre miaz5-noapte i ragrit, raul Nistru (Tyras),
caruia Turcii Ii zic Tur la, desparte Moldova de
Po Ionia 0 de Tatarii de Ociacov. Mai inainte

tArmul Nistrului numai pana la Hotin era al .


Moldovenilor i de acolo o linie dreapta trasa'
prin Axtrile : Prut i Cirimiu forma marginea
'Wei in acea parte; dar in urma provincia ce
zace despre Podolia pAna la gurile rAului Serafineti,42fil supusa Moldovei prin brbatia lui
Stefan-cel-Mare i astfel aceste ape unite intre
sine, adica Nistrul, Serafineqti, Colacinul i Cirimuul inchid Moldova despre miaza'-noapte,
uncle este Campulung rutean 1). Despre apus
Moldova astzi e cu mult mai intinsl decat era

Pentruca inainte de timpurile lui


Stefan-cel-Mare, toti muntii de care e incinsa,

odinioarA.

erau ai Transilvaniei i Ora era ingusta despre


aceasth, parte. Dar prin puterea acestui Domn,
care batuse in cAteva randuri pe regele Matiaq
al Ungariei, Transilvanii respin0 se vazura nevoiti a-si cAuta prin invoeli scaparea de loviri
1) Se ehearng rutean, pentrua oclinioarl a fost al Rutenilor
upui ai regatului Poloniei.

www.dacoromanica.ro

35

mai grele. Dup"a aceste invoeli tot sirul muntilor cari despart aceste douit tthi s'au dat sub
puterea Moldovei, adia toath, partea de loc care
zace intre vi1e apelor care curg in Moldova.
Se trase deci o linie dela sorgintea apei Cirimusului prin sorgintea raurilor Suceavei, Bistritei si a Trotosului pan la riul Milcov Si
aceastA, linie s'a decis a fi marginea despArtitoare a acestor douA, tari.
Mai inainte Siretul i Trotusul desprteh Mol-

dova de tara roma,neasc, dar apoi prin tarbtia lui Stcfan-cel-Mare, judetul Putnei se
aduase Moldovei, ash 'Meat astzi riuletul Milcov
Siret despart aceste doug, taxi.

La partea despre miazAzi sta margine Du-

nrea.

Inguntrul acestor margini Moldova coprinde

o cale de 237 ore sau 711 milliarie italiene,


calcul ce oricine usor poate face consuland a16-

turata cbarth, geograficg. Jar mai inainte, Sat


a nu B. Basarabia ocupatA de ostire turceasea
ta'arascA, coprinderea Moldovei erh de 247
ore si 822 mil.
Despre aceste lupte iatti cum vorbegte un scriitor polon derail
de credintk Aeegti Moldoveni prin natura, datinele i limba lor
nu difer6 mult de Italieni, sunt oameni feroci, dar de o mare
virtute, nici este vr'un alt neam, care aviinel o ar ma de micA,,
al' se lupte pentru gloria resbelului en atka blirbktie, cu atati
inimiei deodati, ori c4' acegtia Ii fac resbel, ori cl se apg,r1
contra lor". Mai adaogit apoi ziand: Ei sunt aga de viteji, in
e51 cu toate aceste neanauri cu care se mkginesc, in acelagi timp
facii resbel neincetat i marl invingkori, pentruc4 tefan care pe
timpul pkintilor nogtri domnia in Dacia, bi.ti i invinse inteun
mare resbel, mai In aceiagi var, pe Baiazet Tureul, pe Matia
Ungurul i pe Ion Albert Polonul. (Ovichoviu, annol 5 an. 1552).

www.dacoromanica.ro

36

Moldova se 'nvecinete la apus cu Transilvanii ti cu Romanii, la miaza-noapte cu Polonii,

la miazhzi cu Turcii.
Cu toti acetia aveau a se lupth ager Moldovenii, pe and Ii aphrau inch libertatea.
Dar mai in urm dupa ce taxa Moldovei
chza sub puterea Turcilor, nu mai fa cercath,
de alte rezbele, afara de acelea indreptate in
contra Turcilor, avand cu acetia aceiai amici
aceimi inimici. Numai Tatarii Nogai, chrora
Turcii le dedeserh Basarabia spre locuire, devastarl Moldova prin desele lor incursiuni i'n mijlocul Ocei, aducnd-o in mizeria in care se aflii
astazi.

CAP. III

Despre apele Moldovei

De abih vei gsi in vreo alta Ora atat de


mdrginith, precum este Moldova, atatea ape impodobite cu atatea jocuri ale naturei ea acestea.
Moldova numard patru ape mai man i navigabile: Dunhrea, Nistrul, Prutul i Siretul.

Dunarea de0 spalh numai o mica parte a


thrii supus5, asthzi domnului Moldovei, dar tot
aduce tarii cele mai mare foloase. Chci afarh,
de aceea eh' vasele negutatoreti a mai multor
neamuri pot sh, vinh pe Dunhre i sh debarce
la Galati aduce Moldovenilor indemanarea de
trimete rnarfa pe Prut la Constantinopol
mai eu seama: sare, miere, nut, cear i mult lemn,
care se transport's', nu numai la Constantinopol, dar pAnN, 5 'rt
Egipt gi'n Africa Turcilor, pentru a construl ravi gi case.

www.dacoromanica.ro

37

0 la

alte cetgti de pe lAngI Mama Neagrg,

de unde nu scot putin profit. Despre undele si


bunurile ei cele ascunse, trecem intr'adins, fiindcg.

an vorbit pe larg despre acestea aceia ce au


descris Germania 0 Ungaria mai nainte de noi.
In Dunare se varsg, 1Prutu1, odinioarg, Hierasus I), el vine din muIii Transilvaniei, Carpatii celor vechi, cari despart aceastg tara' de
Polonia i taie toatg Moldova prin mijlocul ei.
Apa Prutului este cea mai sg,ng,toasg din ate
cunomtem, insg cam turbure din cauza mlului

ce poartg cu sine; iar puind-o intr'un vas de


stic16, mftlul se aeazg, la fund i apa rgmne
limpede i curatg,. (Jhild eram in Moldova, am
fcut insumi incercare 0 am aflat c o mgsurg.
de 100 drame apg, de aceastg,, este cu 30 drame
mai uoarl decat o cantitate egall de apg luatg
din alte rauri.

Siretul, raul propriu al Moldovei, se nate


din cele mai depg.rtate margini ale tgrei despre
Polonia, curgand spre miazgzi, se vars6 in
Dunare prin doug, guri. Mau destul de lat i
profund, dar find pretutindenea inconjurat de

pgduri i de munti, iar in unele locuri impedicat de vaduri, incg, nu e pretutindeni navigabil 2).

Spre miazg,zi mare parte a Moldovei este


1) La Ptolomeu Gerasus, sau Ammiann Porota, la Grecii veelai
Pyretus.

2) Curge printr'o vale largg ce variazsg Intre 2 0. 17 km. Are


o lungime de 535 km. In cnrsul sh'u primete numeroi afluenti.

www.dacoromanica.ro

38

adapata de Nistru 1) ru asa de cunoscut, incat


gasesc de prisos a mai vorbi de ansul. Cauta
lush a se aduce aminte ca Turcii pe acest ru
transporta, toata proviziunea i cele pentru resbel din Constantinopol prin Marea Neagra la
Bender, odinioara si la Camenitia, astazi la Hotin.

Apa Nistrului e limpede, dar grea i sanatatei


foarte vatamatoare. La Cetatea Alba,' se varsa
in Marea Neagra.
Pe lAnga, acestea mai sunt i alte ape mai
mici care adapa Moldova : Barladul care curge

in tinutul Tecucilor, despre eas'arit spre apus


i se uneste cu Siretul la satul erbaneti. N 'am

putut afia vechiul nume al acestui rau. Suceava care dete nume Suceavei, oclinioara, capitala a trei. Moldova, al carui nume 1-am
aratat de unde vine. Bistrita curge din Alpii
Transilvaniei i este atat de repede, inat cele
mai marl pietre le surpa, din munte si le duce
cu sine. Trotosul, cu apa tot atAt de repede;

sorgintea lui nu e departe de a Bistritei. In

Prut se varsa Cirimusul, care formeaza' mar-

ginea intre Moldova si Polonia. Mai jos de


acesta se varsa, Jijia. Iar in Nistru se varsa rul
Reutul, care langa, Orchei formeaza o prea fru-

moasa insula, si Botna, care pe jumatate este


a tatarilor de Budjac.
Raraie Moldova are nenumarate. Vom insemnh,

ad numai cele mai insemnate, al caror mime


1-am putut afla.
1) Ordinioarrt. Tyres, Grecii moderni It zic Dinastrie, Tureii
Turla.

www.dacoromanica.ro

39

Se varsq. in Siret, Bni1a, Molnita, Somuiul


cel mare i cel 'rile, Valea neagr6, Faraon,
Rkg,t6,u, Gerul Sahului, Milcovul i Putna, cari
aceste doug din urmA unindu-se poarta numele

de Sir* lul.
Pe Suceava o mgrese Sucevita, So lea 0 Solonet u.

In Moldova se vars6 : Homorul, Slatina, Risca,


Neamtul, Topologul, Valea alba' i altele.
Cu Bistrita se unete Crc6u1.
In Troto se vars6 Ths16u1 grat i celalt rdslan,
Oituzul, Cainul, Valea seacA i Valea rea.
BArladul se adaugsd cu. Barladetul, Sacovetiul,
Vilna, Rebricea, Vasluiul, Vasluietul, RacOva,

Crasna, Lohanul, Docolina, Hobalna, Horiata,


Smila, Tutova, Berheciu, Zeletinul, Corodul.
Cirimuul se nate din Cirimuul alb 0 negru

0 din Putila.
In Jijia se vars6 Siubana, Sitna, Miletinul,
Bahluiul, Bahluietul, SArca.
Prutul duce cu sine, Colacinul, Cosmanul,
Cuciurul, Ciuhurul, Basieul, Corovia, Caminca,
Mldgrua, Jijia, Garla mare, Dele, Valea mare,
Valea Bratuleni, Mojna, Nirnova, CAlm'atui, Lii-

pupa, StrAmba. Sgrata de rdsArit

eea de

apus, Chighieciu, Larga i Slanul.


In Nistru se varsh' Serafinetul, a cArui gurA
formeaza, eel din uring unghiu al Moldovei spre
Ciorna Jehielul, Thacovetiul, Isnovetiul
11

Baeul.

In Mut se varg,

Solonetiul, Ciulucul eel

mare 0 mie. Dobruja, Cula i Cogalnieul.


www.dacoromanica.ro

40

Acestea in Moldova.

In Basarabia, Cahulul, Salcea si Ialpuchul


m6rese Dunsgrea; Cogalnicul, Nistru.
Din acestea numai Ialpuchul curge neconte-

nit, iar celelalte dou'a sunt ape mai mult stItAtoare deck curgkoare; de asemenea i Cogalnicul nu are sorginti, ci numai atunci se poate
numi parau Cand se umple de ploile de toamnA,
iar peste varg, este sec i uscat si ea un sant
la vedere, pentru aceia vitele Vatarilor din Budjac
atlesea pier din. cauza lipsei de apa',.
Precum rA,uri, de asemenea nu lipsesc lacuri
(balti) in Moldova.

Dintre mai multe lacuri parte naturale, parte


artificiale, merita a fi insemnate mai cu seaml
urmMoarele cinci.

Lacul Bratesu 1), intre Prut i Siret, lang6


Galati; l'atimea lui este de un miiliariu i jum6tate italian, lungimea de cloud milliarie. Nu
are sorginti, ci numai o ga,r1A, micA, si nu prea
ad'ana,, numit6 Prutetu, care atunci cAnd Prutu

creste prin ploi, se adap5, dintr'insul. Alt6dat/


gArla ramane useat i aduce lacului putrejune.
Iar prim'avara cnd Dunlrea creste prin topirea
orntului, nu numai impinge Prutul inapoi,

ci umple i lacul cu ap6 proaspt i cu peste,


pe care locuitorii Ii prind Mea osteneal6, dupI
ce apa scade.
Lacul Orcheiului, JANA orasul Oreheiu, se
formeaz`a din apele Rgutu i Cula, sease mU1) Pare a se trage din ireehiul nume Brythologi. (Bonfinin).

www.dacoromanica.ro

41

liarie de lung si clod, de lat. Lungimea si thtimea lui o mg,reste un iez, fAcut de Vasile
voevod Albanit cu scop de a opri ape si a face
mori, cari aduc mari venituri. In mijlocul lacului este o insulg,, nu prea mare, dar care odinioarg,' era impodobitg cu vii frumoase s,i alte
deosebite fructe.

Lacul Dorohoiului, numit astfel dela urbea


vecinsa cu acelas nume, nu departe de sorgintea
Jijiei, demn de memorat pen tru multimea pestilor ce are.
Lacul Colacinul, la marginea Poloniei, demn

de a fi insemnat mai cu seamg, pentru aceea,


cg din laturea lui borea1 i cea australg, curg
dou runi, Colacinul i SerafineOul, care formeazg, marginele Moldovei i Poloniei intre Nistru,
si

intre Prut.
Cel din urm6 si eel mai celebru este lacul

lui Ovidiu, numit de locuitori Lacul Ovidiului 1)


aproape de Acherman, odinioarg Alba Julia, in

Basarabia, ilustrat cu acest nume, pentrucg, in


apropierea lui se zice a fi fost exilat cunoscutul
poet roman Ovidiu 2)
1) Nu numai Moldovenii, tin a acest lac se numegte aga dela
poetul Ovidiu. dar i vecinii Poloni sunt de aceastA, pitrere
anume Saroniciu in deserierea Poloniei, zice c, Lacul lui Ovidiu este infra Hypanu i Nistru, aproape de gurile acestuia. Acolo
se vede un zid legat cu plumb, care se intinde 1)1116, la mare,

cale de o jumgtate mil. (Vezi Cap. IV).


2)

C11111 cg, Ovidiu a fost exilat in Sarmatia i urbea Tomi;

spune el insugi dad. zice: Ne mea Sarinaticum contegat ossa


solum".

Astki este bine doveclit c Ovidiu a fost exilat la Tomis


care nu este alt lee dec5.t Constants, de azi.

www.dacoromanica.ro

42

El se varsg, in Nistru, nu departe de gura


acestuia, pe o garlg strama, dar impresurath,

de atatea i atat de intinse mlastini, In cat peste

doug milliarie italiene in lat nu pati trece cu.


piciorul.

Are un pod peste &um, de o con-

strucOe foarte veche, precum aratg indestul atat


aria lucrului, cat si mgrimea pietrelor din care
e facut.
Toate aceste pang aci descrise ape curgatoare
satgloare sunt pline de pesti frumosi si mai

ales paraiele ce curg din muni, au pgstrAvii


cei mai cu gust, lostoatie i lipeni. Acest peste
la zilele de post se aduce totd'auna viu pe cai,
pentru masa domneascg.
Rai are acide si minerale, Moldova n'are, ori
nu le-a descoperit incg, poate pentru ca crede
ct apa Prutului este destulg doftorie contra tutulor boalelor.
CAP. IV

Despre tinuturile i targurile cele de acum


ale Moldovei
Odinioarg Moldova se impgrtea in trei parti:
in Ora de jos, Ora de sus si Basarabia, in care
se numarau peste tot 23 inuturi mai mici. Iar

dupg ce a cgzut Basarabia prin trdarea lui


Aron Vodg, au rgmas Domnilor Moldovei numai 19 tinuturi i nici acestea intregi.

Tara de jos cuprinde 12 tinuturi mai mici.


www.dacoromanica.ro

43

In mijloc este:
1. Tinutul Iailor. Aici este urbea Iai, langa
apa Bahluiul, cu patru. milliarie mai sus de
varsarea lui in Prut. Aici e scaunul Orli pe
care l'a mutat tefan Voevod din Suceava, pentru
ca s poata apara Ora mai bine din mijlocul
ei contra navalirii Turcilor i Tatarilor, observand ca-i veneh mai cu greu a face aceasta din
Suceava, atat de departe de marginele barba-

rilor. Mai hainte de aceasta era un sat prost,


in care abia se asezasera vre-o trei sau patru
tra.ni; avea s,i so, moara, in care era un morar
batram, numit Ion, caruia Ii zicea i Iassi. Numele acestui om a voit Domnul s pastreze urbea

ce a facut dansul, in care a zidit mai intai o


biserica', care astki e catedrala, inchinata Sfantului Nicolae i dupa aceia i alte palate pentru

sine si pentru boerii sai. Iar Radu Voda a inconjurat Iaii en ziduri, altii 1-au infrumusetat
cu alte ornamente T i edificii publice, ash in cat
si

astazi numara mai mult de 40 de biserici,

atat de peatrA cA,t i de lemn, cea mai mare


parte prea frumos lucrate. Mai nainte cu 50 de

ani numarandu-se, s'au gasit 12 mii case private, iar apoi, arzand de mai multe ori si pustiindu-se prin navalirile Tatarilor i Polonilor,
de abia a ramas a treia parte nernistuit. Osebit
de curtea domneasca, care trage la sine veniturile din toata tara, sade acolo i mitropolitul
tarii, macar ca, nu are numele de mitropolit al
ci al Sucevei, vechiul scaun al tarii,
www.dacoromanica.ro

44

iar in Iai nu e in adevAr cleat protopopia,


precum mai jos se va argta mai pre larg.
Cu acest tinut se mairginete la miazki.
2. Tinutul Ccirligaturei, in care nu e nimic
de insemnat, afafa' de Targul-Frumos, opt ore
dela Ia0 spre Suceava, tot lAnga. apa Bab luiului. In acest targ se afl o cas'a domneascg,
peste care e pus un pArchlab.
Mai incolo spre apus se intinde :
3. Tinutul Romanului, cel dintai in care s'au
aezat cetele Romanilor carii s'au intors din
Transilvania in urma nrtvalirilor lui Bathie,
dndu7i numele lor cel vecbiu. Aci e Romanul,
Bonfiniu ii numqte Forum Romanorum, targ
si scaun archiepiscopal, la confiuenta Moldovei
qi Siretului. Doi parc6labi se randuese dela

domnie asupra acestui targ. Multi sustin c`a aiei


s'au asezat mai Inti panAntenii notri reintori.

Dar nu toti sunt de aceastA p6rere, pentru ca


nu departe de acolo se vede alt loc, pe malul
r6s'aritean al Siretului, numit de locuitori Smedorova, i aci cred unii c'ar fi fost intemeiatI
cea dintE i mai mare urbe. Adev6rul este, cA,
aceasta a fost inoith, Mai tarziu de tefan cel
Mare i pus d. iarsi in vechea ei splendoare, dar

dupa ckeva decenii de ani Petru Vod'a' Rare,


nu se tie din ce cauz'A, a risipit-o iarki qi pe
locuitori i-a strgmutat la Roman.
Cu aceasta se m'arginete spre rgsgrit sub ti-

nutul Iailor i al CA,rliggturei.


4. Tinutul Vasluiului. In acest tinut este
Vasluiul, 12 ore dela Iai, pe drumul Durarei,
www.dacoromanica.ro

45

la gura apei Vasluiu, unde se varsa in Barlad; era cate odata scaun domnese, uncle si
acum sunt casele de fata. Dupa, ce domnia s'a

alezat la Iasi, la V aslui se randul un parcalab.

Spre miazazi se intinde de-a lungul:


5. Tinutul Tutovei, numit ala dela apa Tutova, care curge prin mijlocul lui. Scaunul tinutului este Barladul langa apa cu acela nume.

Barladul era odata mare iar acum e cazut si


lipsit de toate frumusetile. Acesta este scaunul
vornicului tarii de jos, dar fiind el pururea pe
langa curte, se randuese in locu-i doi alti vornici mai mici.
Tin milliariu de loc mai jos la acelaqi mal
se vad ramaitele unei cetati foarte vechi, ce se
zice astazi Cetate de pamant. Dar nu s'a allat

nici o temelie de casa, nici vre un alt monument, din care sa se poata cunoaste bine de
eine sa, fi fost zidit, ca nu este alta decat un
zid de pamant, de unde poate nu fat% cuvant
eredem, c'acele zidiri vor fi fost facute in timpurile vechi de catre locuitorii rii, spre a respinge invaziunile Tatarilor.
6. Tinutul Tecuciului, se margineste despre

apus cu Barladul; tinut mare, dar n'are alt


nimic insemnat, decat micul targ Tecuciu, lang
apa Barladulul, opt ore dela Bar lad pe drumul
Galati lor.
calabi.

Nu are ziduri; aid sed doi par-

In malul Siretului spre apus este:


7. Tinutul Putnei, se vede ca-si are numele
www.dacoromanica.ro

46

dela apa Putnei 1) Aici este Foqanii, tArguvr


langa raul Milcov la marginile tgrii romAneti.
Starostele de aici administrh tinutul. Adjudul,
targusor putin insemnat pe Siret in sus. La pi-

ciorul muntelui Vrancei, nu departe de Mira,


mAnastire intemeiath, de principele Constantin
Cantemir, se v'ad ruinele unei cett'l foarte vechi,

dar nu s'a putut aflh vre-o urm6, nici de timpul zidirei nici al ziditorului. Locul se chiamg,
astzi Ceaciuna. La cel'lalt mal al Siretului,
la mijloc intre Siret, Dun'are qi Prut, este:
8. Tinutul (Jovurluiului, care se chiama a0,
dela antul Covurluiu, care de0 se 'ntinde pe
un spatiu de opt ore, e mai mult uscat deck
cu ap6. Aci merit6 atentiune tAxgul Galati, care

de0 e de o structurl qi m6rime putin insemnath, dar e piata cea mai eelebr pe toath. Dun'area. Aci debarc6 de dou'a qi de trei on pe
fiecare an, vase, nu numai din locurile vecine
ale M'arei Negre; din Crimeea, Trapezunt, Sinope, Constantinopole, dar i din Egipt 0 din
insu0 Barbaria 0 se 'ntorc IncArcate cu lemne
din Moldova, stejar, corn, brad, cum qi cu miere,
cear6, unt i bucate, din care nu putin folos
scot toti locuitorii Moldovei. Nu departe de Ga-

lati, la gura Siretului despre ra'srit se vede


ruinele unei cet'ati vechi, care astdzi locuitorii o
numesc Ghierghina 2)
1) Se vede urmele unui vechiu Cirg cu acest nume, tot In
partea uncle se pune Poloda Dacei antice.
2) Cum c'aceastl eetate a fost Intemeiat6 pe timpul lui Traian,
ne ineredinteng monetele descoperite aeolo In timpul nostru, dar

www.dacoromanica.ro

47

Deasupra acestuia pe Prut este:


9. Tinutul Falciului in care e Fgleiu, targ frumos langa Prut. Cum cg aici a ezut odinioarg
Tailalli, mg incredinteazg urmele unei cetati
vechi, ce am descoperit eu insumi nu departe
d'acolo; cgci cetind eu odata intr'o scrisoare eu

mana din istoria lui Erodot, cum cg neathul


acel rgzboinic al Taifalilor ar fi locuit pe Prut
eale de trei zile dela Dungre, i ar fi zidit
o cetate fgarte mare ; i neputand eu a ggsi
nici intr'un tinut famglitele ei, am trirnis vreo
ctiva oameni cari ta bine palile locurilor, ca
s6, caute in .0duri1e cele de pe lng
Prut,
doar vor puteh afl niscaiva semne din care sg
se poatg vedeg luminat, pentru starea cea mai
adevgratg a cetatei aceia. i viind ei inapoi au
povestit, c In pldurile cele mai dese despre
apus In cuprinsul de cinci mile italieneti dealungul apei, ar fi ggsit temelii de ziduri i tur-

nuri zidite cu pietre arse, care mgcar c

pe

cAmpul acel dinprejur de acolo, nu se mai gg-

sese alte rging0te, dar tot au semn de vreo


ocolire mare.. Osebit de aceasta se mai intgrete
chibzuirea mea i cu numirea aceasta de acum
a tinutului acestuia, cgei asemgnarea adevereazg

sg se fi izvodit Falciei din Taifalica.


.Mai sus inguntrul tinutului este Huu, un
tArguvr mic, dar scaun episcopal, insemnat
qi o marmurg, c'urmittoare inscriptiune: Imp. Caesari. Div. Filio.
Nervae. Traiano. Augusto. Germ. Dacico. Pont. Max. F11. B. Dit.
XIV. Imp. VI. Cons. VII. P. P. Cul. Purnio. Publio. Marco.
C. Aurelio. Rufo.

www.dacoromanica.ro

48

numai prin resbelul in care Petru eel mare, autocratul Rusiei, cu o mica ostire a sustiuut si
respins cu tarie patru zile dearndul, mai ades
repefitele atacuri ale Turcilor, in maul 1711.
Nu 'departe de acest loc se vede o movila, mare
facuta de mama de om, care o numesc Tatarii
Chan Tepesi, iar locuitorii movila Rabii. Incal
pentru origina ei sunt deosebite pareri. TJnii zic
ea Moldovenii ar ft ucis aci pe un oarecare
Chan al Tatarilor cu toat ostirea sa i ca intru
aducerea aminte s'ar fi ridicat aceasta movila;
altii spun ca o regina a Scifilor, anume Raba la,
sculandu-se contra Scifilor ce locuiau atunei in
Moldova si ajungAnd cu oastea Oat aci, ar fi
perit, si aei ar ft ingropat-o ai sai. Care este
adevarul, nu pot spune intr'o istorie atat de
intunecata.
Cu acest -finut se margineste la miazanoapte.
10. Tinutul Lttpunei. De acesta se tineh,

odinioara Tighina, Turcii Ii zic Benderu, care


mai inainte Inca erh, foarte intarita, iar Turcii

o intaria acum

mai mult la Nistru;

in timpurile noastre a fost loc de scapare al


regelui Suediei in fuga sa dupa, batalia dela
Pultava. Turcii phna a nu li se supune, adesea
dar in desert batura aceasta cetate, dar ceeace
nu putura, cu forta cAstigara in urma prin
frauda i perfidia lui Aron Voda, caruia Moldovenii, ii ziser i tiranul, pentruca fiind scos
din Ora pentru cruzimea si tirania cu care se
porth, a fugit la imparatul turcesc si-i promise
ea' de-I va readuce In domnie, Ii va da Tighina
www.dacoromanica.ro

49

cea de atatea ofi cerutg impreun6 cu 12 sate


i-o ya da pentru totdeauna. Pl`dcand sultanului acest dar, pe Aron il puse iarasi in domnie, iar pentru pretul ostenelei sale WI cea dintai
cetate .a Orli 0 mai mare intAritur6 a ei. contra

Polonilor si a ntarilor.
Astfel astzi Ilpu0la este locul cel mai de
frunte al tinutului, la raul cu acelas nume. Doi
pdrealabi randuiti de domn ingfijese de trebile
tinutului. Apoi Chisineul, laugh' apa Bacu, targulet de Rifting important6. Nu departe de aci
se vede un sir de petre foarte marl, asezate in
linie dreapta,, ea si cum ar fi puse intr'adins
de nran,' de om. Ins6 atat mIrimea pietrelor,
cat i lungimea sirului, nu ne las a crede aceasta.

Pentruesa unele dintr'ansele sunt in patru coli irul


lor se intinde peste Nistru pada in Crimeea. In
limba tthii se chearia Chieile Bacului Si prostimea crede ed este o luerare a celor necurati,
caH i-ar fi conjurati s'a," astupe apa Baeului.
Cu .adev6rat este ciij, mai multi domni an cercat
s. astupe albia acestei ape, care curge o bun6
bucatA printre munti, vrand a preface in balt6
locurile de acolo, cari nu sunt bune deck pentru
fanete, dar acest lucru niciodata', nu s'a putut

OH de ate trei i patru coti de man

implini.

Din sus de Acesta pe Nistru zace :


11. Tinutul Orcheiului. Poart6 acest nume
dela targul Orchei, lang6, apa R6utu1, tang nu
mare, dar frurnos qi avnd cu indestulare toate
cele necesare vietei omeneti. Nutriment deajuns
4

22833

www.dacoromanica.ro

50

Ii da lacul Orcheiului, nu departe de targ spre


rdsarit i frumoasa insul ce a format intr'insul
i despre care vorbiram mai pe larg mai sus la
Cap. III ').
Tinutul cel mai de pe urma ce este pe canalul Nistrului, o bucatk bunk, de eale, e :
12. Tinutul Sorocei. Scaunul lui este Soroca,
odinioara Alchionia, langa Nistru, sub deal pe
nil es. Soroea e mica, dar dupa timpul in care
a fost zidit, foarte tare. Are .un zid cu patru
unghiuri, foarte tare i aparat de turnuri foarte
inalte, zidit cu bicasie, de cari sunt plinA dealurile dimprejur. Partea de sus a acestui tinut nu

se poate cultiva pentru lipsa de lemne i apa


i acesta este unicul, dar nu atat de mare deert al. Moldovei. In chartele geografice cele

bune e i insemnata aceasta parte de loe ea deert. Dupa perderea Tighinei, aceasta cetate nefiind de putina importanta in contra Polonilor,
domnul aeza acolo doi prefeeti militari.
Tara de sus coprinde eapte tinuturi mai mici :

1. Tinutul Hotinului, care se intinde pe din


sus de al Sorocei, pe MAIO Nistru, spre miaza-

noapte. Aici este Hotinul, cetate pe Nistru de


catre Camenitia, ce se numara intre cele mai
mari cetati ale Moldovei. Aceasta era mai 'nainte

intarita despre apus eu ziduri inalte i anturi


adnci, iar despre rasarit natura inski o luta1) Pe malul apusan al lacului se va'd In mijlocul pMurilor
celor clese urmele unei vechi cetKti, pe care loeuitorii o numese
Orchii. Judecand. dupg pozitiunea locului ea corespunde cu Petrodava veehei Dacii.

www.dacoromanica.ro

51

rise prin rapa cea repede a Nistrului

i prin
stncile ei, dar in cel din iii ma' resbel ce avurA

Rusii cu Turcii, land acestia cetatea la 1712,


arAmath zidurilor de partea dincoace, iar de
cealalth, parte atat o intgrird Cu noui 1ucr6ri
dup6 datina de acurn, l'argindu-o mai mult de
jumMate, luck ast'azi merit'a a se numi cea mai
frumoas6 si mai tare intre cetaAile Moldovei.

Cand era sub ascultarea domnilor Moldovei,


paza ei era incredintat6 unui comandant deosebit, iar de eand au luat-o Turcii, o guverna
un pale turcesc contra incredinOrilor de pace
ce legaser cu Polonii, c niciodata, sa' nu se
aseze in cetAile Moldovei ostire turceasa
Spre apus urmeaz6:

2. Tinutul Dorohoiului, in care este Dorohoiul, tArg putin insemnat, nu departe de sorgintile Jijiei. Aici e scaunul Vornicului din
ara de sus, care fiind pururea ocupat la curte,
e inlocuit prin doi Vornici mai mici.
tefa'nesti, taxgusor langd Prut, in care Turcii,

cur4ind raul, se zice c6, ar fi facut un stabiliment naval i o magazie pentru ostirea din Hotin.
Mai in jos :
3 Tinutul Hdrlului. Aici e Icrarlul, tar-

gusor mic, pe care 11 administra un deosebit


parcglab. Targul Cotnarii este renumit pentru
viile sale care intrec pe celelalte toate. A dministraciunea lui e incredirqata" marelui paharnic.

Locuitorii catolici au aici o bisericrt de peatr6


prea frumos zidita.
Targul Botosani, ale c6rui venituri si ale pa,rwww.dacoromanica.ro

52

tilor lui dimprejur le tra,geh doamna, iar pentru


strAngerea lor e randuit un deosebit camaraq.
Aceste tinuturi le incinge ea o coroana :

4. Tinutul Cernautilor, care se intinde dealungul marginelor Poloniei. rargul cel mai insemnat e Cernauti, pe malul de rniazanoapte al
Prutului, administratiunea lui e incredintata marelui spatar. Aproape de satul Cozmin, langa,
apa Cuciurul, nu departe de varsarea ei in Prut,
se vad ruinele unei cetati foarte vechi, dar cu

toate cercetarile ce am facut, n'am putut afl


vreo urm'a de intemeietorii ei.
Pe malul Siretului spre apus urmeaza :

5 Tinutul Suceavei, in care insemnat este


Suceava, odinioar6 capitala Moldovei, scaunul
domniei si al mitropolitului, iar astazi mai toata
zace in ruine. Ea e situata langa apa Suceava,
dela care si orasul s'a numit as,a, pe un deal
neted, impresurata cu ziduri inalte i anturi 1)
Suceava avea pe valea dealului o suburbie foarte
intins6. Afar6 de curtea dornneasc
i casele
boierilor, se numarau aici patruzeci de biserici
de piatra, mai multe de lemn, 14 mii case private, cari toate au cazut dupa stramutarea scaunului domnese. Astazi sta sub ingrijirea Hatmanului.

Nu departe de Suceava, liig apele Suceava


si Siretul, in cotul Siretului, unde acesta se in') DupX pozitiunea lacului i oarecare aseiMimare a numelui,
se crede a fi Sandava vechei Dacii.

www.dacoromanica.ro

53

toaree spre miazki, este Rduii, t'arg i seaun


episcopesc.

.Aproape din jos este:


6. Tinutul Neamfului, care se intinde o bucatg, bung, intre apele Moldova si Bistrita. Aci
este Neamtul, cetate pe un deal inalt 1ng apa

cu acest nume, care din fire este asa de tare,


incat poate s'a infrunte cu mandrie orice atac
ostil. Ea a fost impresuratg, de mai multe ori,
dar luatg, numai de doug," ori, odat'a de Turci
sub imperiul lui Suleiman si odatg, in timpurile
noastre de Joan Sobiesky, regele Poloniei i nici
atunci n'ar fi luat-o daeg putinii Moldoveni ce
erau intr'insa, dupg, o impresurare de mai multe
zile n'ar fi fost siliti sg, se inehine Polonilor.
Mai nainte era irnprejurath" cu doug,' ziduri

avea numai o pbara, iar dupg, aceia Turcii


stricand zidul eel pe din afar, a earnas aeum
Moldovenilor numai cel din na'untru. NIA, a
nu fi Moldova supusg, Turcilor, la vreo inam-

plane de resbel, Domnii Ii trimtea copii i visteria acolo ea intr'o cetate nebiruitg,. Jnc i
acum este pentru locuitori la on i ce timp de
resmerita, un loc foarte sigur de sapare. Pentru

i Domnii mai nainte au zidit intr'insa


i acum se pot vedea, dar nu
au purtarea de grije ce li se cade. Drept dinaceia

case marl. can

colo de apa Bistritei este targul Piatra.


In fine:
7. Tinutul Bacaului, peste care este un vornic, cu scaunul la Bach'u, ttlrg situat intr'o insulg, a rgului Bistrita, vestit pentru abondenta
www.dacoromanica.ro

54

merelor

i altor fructc. Are 0 un episcop ca-

tolic, care se numete de Bacau, pentruca in


tinuturile de pe langa munte sunt multi supu0
Moldoveni, numiti catolici dupa, nationalitatea
i religiunea Mr, pe cari i-a asezat acolo Stefan
Aroda, dupa ce a biruit pe Matiaq regele ungurese i i-a impartit pe la boierii sai. Este de
insernnat satul Cantemiretii din tinutul Roman,

numit Faraoni, ai earui locuitori mai bine de


200 familii sunt toti catolici 0 au o, biserica
de piatt6 foarte veche. Ocna i Trotoul langa
apa Troto0u targuri renumite pentru salinele
excelente ce se Osese imprejurul lor. Pe aici
e intrarea cea mai larga din Moldova in Transilvania.
Basarabia. Basarabia era odata a treia parte
a Moldovei. Tot pamantul ei este es, n'are dealuri, nici codri, se adapa numai cu Ialpugul, care
eurge necontenit; neavand rauri nici fntani,
ea s scape de lipsa de apa, locuitorii sunt ne-

voiti a sapa puturi foarte adanci i in Me de


lemne se folosesc cn balega vitelor, cu aceasta
dupa ce o usuca la soare Ii incalzesc colibele.
Aeeasta parte de ar f subjugata de Turci
inainte de a li se supune toata Moldova. Astazi nu mai sta sub domnia Moldovei, en toate

el oralele i satele de pe land Dunare pang,

in ziva de astazi sunt pline de Moldoveni care


urmeaza legea cretin i rabda tirania Turcilor
qi Tatarilor. Ceilalti locuitori sunt parte Tatari,
parte Turci, supu0 ascultarei Serascherului. Basarabia se imparte astazi in patru tinuturi: al
www.dacoromanica.ro

55

Budjacului, Achermanului, al Chiliei i Ismailului.

In mijlocul acestei pgrti de pgmant este:


1. Bucljacun care s'a dat spre locuint6 T6tarilor de Nogaia, carii se zic unii de Budjac,
alcii de Belgrad, pentru ca pe la anul 1568
dela nasterea Domnului, chanul Crirneei cercamd,
din ordinul lui Selim II, sq, impreuneze Donul

cu Volga, mai bine de treizeci de mii familii


de 'Mari Nogai, din cei ce erau supusi
rusese, se desfilcurA, de Rusi si se retrasera, in Crimeea. Dar fiindc6 in aceast/ penin-

suI6 nu inapeau, li se dete alt loc de asezare


in -inntul Budjacului 2). In curgerea timpului,
mai venind apoi i alte mai multe familii din

Nogaia, asa se inmultirg acesti 11tari, incat


astAzi mai c6 nu sunt mai puOni la numAr decAt celealte oarde scitice. Se impart in doug :
Bugeacul ziee Bising este un loc prost lngg Nistru, intrn
a egruia pgrti a fost odinioarg Tiras, sau Ofiuza: Pentru most
loc mai aratg, si Hans in Harta sa, puindu-1 intru dnsa lng
Nistru aproape de Acherman, iar Cantimir stg, in potrivg la
amindoug povestirile acestea, argtand pe acest loc a fi in mijlocul pArtei acestii de targ.
2) Bugeac se intelege in limba Turceascg unghi, si se nu-

meste, asa, pentrueg primAntul intre Nistru i intro Dimgre asapra Mgrii Negre se intinde dealungul si face un unghin ascutit;
si se vede cg, aceastg numirr ar fi asernenea eu numele eel vechiu
Besis, care nume 1-au pus acestui tinut. Istoricii si Geografii cei
vechi, i poate c dintru aceasta s'a i izvodit numele Basara-

bia, dupg, cum se vede dela Ovidiu carele ziee cu glas trist;

Trgesc eu ticgIosie in pgrtile Besoskai. i Plalomen scrie zicand:


Din sus de Dacia locuesc Peucinii si Bastarnii. Cum cl Bastarnii sant una cu Besis, ziee intre altii i Matei Pretorul zicand: Sunt

o sumg earl cred eg Bastarnii ar

fi

tot aceleasi popoare, cari

odinioarg se chema Besis, i acurn se zie Basarabieni.

www.dacoromanica.ro

56

patreaza geneoOrak-ugli i Orumbet-ugli


logiile cu ingrijire. Dupa datina lor parinteasca,
viata i-o petrece pe cAmpu liber : targuri n'au,
afara' de Causiani langa raul Botna, care atinge

prea putin acest pamant. Dar cum ca aceasta,


provincie se bucura odinioara de orase destul
de frumoase, se vede lamurit din ruinele vechilor zidiri ce se gasesc pe ici i pe colea, intre
alte ruinele unei prea vechi cetati la malul Nistrului, care se chiama astki Tartarpunar, adica
tinutul Tatarilor. Aceste ruine se afia, deasupra
pe o stanca foarte inalta, din al carui picior
curge o sorginte foarte limpede. Dar nici o iiiscripiune nici alta urma de eine ar fi intemeiata nu s'a putut descoperl. Nu departe de gura
Ialpugului insa se gsesc urme unei cetati mai
vechi, care de comun se chiarna Tint. tef an
cel Mare o ridicase din ruine, iar dupa, aceia
Turcii o asemanara panAntului, incAt astazi de
abia i se poate arata locul unde a fost. Din
ruinele ei se ridica un alt targ in dreptul celui
vechi, care infloreste i astki si se chiama Tobacu, lava Marea Neagra, poate in local unde
era vechiul Aepoliu.
2. Tinutul Achennanului. Aici e Achermanul,
locuitorii Ii zic Cetatea Alba, Romanii Ii zicea
Alba-Iulia, Grecii Moncastron, Polonii Bielo-

grad, pe tarmul Marei Negre, cetate destul de


mare si foarte intarita. Cand tinea de Moldova,
o guverna marele logofat, astki o guverna un
Aga de laniceri. In timpul din urma s'a renumit prin Sfantul Ion cel nou, care a suferit
www.dacoromanica.ro

57

moarte i martiru sub tirania turceasca. RIm6-

itele acestuia facatoare de minuni impreuna cu


alte odoare druite din 'indurarea Domnilor, le-a
luat i le-a dus in Moldova Joan Sobiesky, regele Poloniei, pe cand se lama, ca el se ostia
pentru biserica,' i pentru Crist, dandu-i ajutoare
banesti papa dela Roma.

Mai jos pe tarmul Dunarei se Intinde.


3. Tinutul Chiliei. Aici e cetatea cea de
frunte (ihilia 1), odinioara Lycostomon, la gura
septentrionala a Dunarei, numita tot astfel de
corabieri greci, pentru ea', se pare ca-si varsa

apa ca dintr'o gura de lup. Ea nu este asa


de mare, dar e o piata celebra, cercetata, nu
numai de vasele cetatilor maritime de prin
prejnr, dar si de altele mai departate, dela Egipt,
Venetia si Ragusa cari se incarca de aci cu

cu pei crude de boi.


Locuitorii sunt nu numai Turci, ci i Evrei,
Crestini, Armeni si altii de alte natiuni pe cari
toti Ii administra un Nasir. Pe timpul imparatiei lui Suleiman Moldovenii o an prefacut in
ceara', i

cenuse si de atunci na mai putut ajunge la


stralucirea ei de mai nainte.
Pelarmu Dunarei din launtru este:
4. Tinutul Ismailului. Aci merita a insemna:

Ismailul, caruia Moldovenii ii ziceh odinioara

Smilu, cetate care nu e de desprquit, cu oaste


turceasca comandata de un Mutecveli.
9 Moldovenii i Turcii zic Chilia, Grecii de astazi Lycostomon.

Bonfiniu cu unii vrea s'o cheme Achillea.

www.dacoromanica.ro

58

Carta lu, la Dunare, unde se varsa Ialpugul,


in dreptul Isaccei, intaritura nu prea insemnata.
La 1711, cand avura Turcii rezbel cu Rugii,

aci facura un pod peste Dunare spre a trece


ostirea in Moldova. Pentru paza cetatii e randuit un comandant numit Dijdar.
Reni, cum ii zicea Moldovenii, iar Turcii Ii
zic Timarova, cetate de aceia0 ordine, nu de-

parte de gura Prutului in Dunare. Desi sth


sub puterea turceascg, nu se afl. ad nici un
turc; ostasii toti sunt 'crestini, toti Moldoveni,
prefectul lor, tot crestin, numit Besliagasi, st
sub pasa dela Silistra, care totd'auna e seraschieriu.

Acestea erau mai toate cetatile i orasele Mol-

daviei, care infloria pe cand erau libere 0.apoi


an ca'zut prin tirania cea nedreapt i inimica
inflorirei lucrului public. Despre intemeietorii
lor, tac istoricii vechi i noi, inscriptiuni i monumente insa nu se descopere. Nici o urma din
care sa se poata vedea timpul sau poporul ce
le-au intemeiat, nici o inscriptiune pe ziduri,
afara numai cand vre-un principe le-a restaurat.
Numai Suceava are in zidurile ei o peatra mare,
in care sunt spate sapte turnuri, acoperite c'o
coroana imperiala, pe care o tin doi lei. A fara
de aceasta, se mai vede in temelia turnurilor o
peatra, in care stau doi pesti solzosi, cu capetele in jos si cu coadele in sus, si sub dan0i,
capul unui bour, iar in coarnele acestuia o stea
cu sease raze. Fiind ins ca capul de bour s'a
asezat ca stema a tarii numai dupa a doua yewww.dacoromanica.ro

59

nire a Romanilor in Moldavia, precum arataram

la Cap. I, se intelege cI acea peatra, Inc/ arata


mai mult innoirea zidurilor, decat intemeiarea
lor. Apoi toti istoricii nostri sunt intr'un cuvant, cum ca Moldovenii, cand se intoarsera din

Maramures in vechia lor patrie, au gasit orase


si cetati desarte de locuitori, de uncle se vede
eg intemeierea dateaza din timpuri mai dep/rtate. Aceasta se mai probeaza i prin modul
structurii zidurilor in cele mai multe cetati, cari
nu seamana cleat a architectura romana, afar/

de prea putine de care aratarm mai sus ca

sunt acute mai in urma spre aparare in contra


incursiunilor tatare. Dar partea cea mai de frunte

sunt marturiile celor mai buni istorici romani

din earl se vede c, imparatul Traian a adus


in Dacia man l. colonii romane i urmatorul sat."

Adrian, cedancl barbarilor mai multe provincii


orientale, a fost oprit de-a pails). Dacia numai
de frica s'a nu fie nimicite de barbari acele colonii. Adauge apoi monumentul sempitern al
acestui lucru adica Valul imparatului Traian,

care pan/ 'n ziva de astazi pastreaza numele


intemeietorului sau, despre care ma mir cum
de nu memoreaza nici unul din vechii sau marii

istorici. Aceasta, dupa cum l'am vazut eu insumi, incepe cu doll/ santuri dela Petrovaradinu in Ungaria si de aci 'Ana la muntii Demarcapu, adica pana la Poarta de fer, se intinde apoi ca un simplu sant prin toata Romania

si Moldova, taia prin Prut la satul lui Traian,


prin Botna la targul Causiani i trecand prin
www.dacoromanica.ro

60

toafil, Tataria se termina la apa Donului. Pan6


astzi are o adancime de 12 coti, de uncle nu
fara, cuvant putem culege, c spatiul valului

cand s'a facui, va fi fost Inca pe atat de lat

si profund. Care ash fiind, nu se poate admite


de loc aceia ce voira" unii s afirme ea' orasele Moldovei ar fi fost intemeiate de Genuesi.
Pentruc6, ostirea romantl, care de-a pururea se
afla acolo asediatA in mare numar, n'ar fi putut
st a. fr orase i f6,r6 acoperAmnt si nici se
poate crede c Genuesii, cari numai pentru negot

vena de se aqua la mare, ar fi patruns in interiorul Moldovei si e an fi 1ntemeiat orase in


locuri ce servesc mai mult pentru agricultuA,
decal pentru comert. Iar daca ar sustine cineva
ca ele ar fi intemeiate de Dacii cei vechi, pe
cand lucrurile lor infloriau pe timpul domniei
lui Decebal i c dupa aceea le-au ocupat Romanii i au asezat intr'insele colonii, noi unii
n'am cutezh s contrazicem.
C AP. V

Despre muntii i minerele Moldovei

Despre apus, unde Transilvania se mgrgineste cu Romania, Moldova mai peste tot e
1) Bielski, p. 239 zice, c Pacinatii i Comanii ar fi Litvani,

cari dupil ce au esit din pIrtile Bosforului Cimmerianu mai

Intgi 1egaril, amieitie cu Genuesii cari tinea 13osforul si c'S," acestia,

impreunI eu Moldovenii i Bassarabenii arfi zidit eetAtile: Mancob, Krimu, Azov. Caffa, Chilia, Moncastru i Thrgovistea, s. c.

www.dacoromanica.ro

61

impresurata, cu munii inalti, de unde Rornanii


o numia si Dacia muntoash; iar cealalth parte
a ei despre rshrit, are chmpii foarte produch-

toare. Muntii sunt invescui din fire cu arbori


fructiferi i pomi, care pe aiurea cauth a-i produce prin arth. Printre mun0 curg phraek cele
mai limpezi, care se varsh din sus en sunet des-

Mat i aseamhnh aceste phr0 de loc cu cele


mai frumoase grdini. Chmpiile dau cu indes-

tulare semhnhturi pe care aerul rece al muntelui nu le lash a creste.


Muntele cel mai inalt este Ciahlhul, care de
erh cunoscut celor vechi, nii erh sh fie mai putin

celebru in fabulele lor, decht Olimpul, Pindul


sau Pelia. El se ailh in -(inutul Neamolui, nu
departe de sorgintea Thslhuhii; mijlocul lui totd'auna e acoperit de zhpadh, iar vhrful lui nici
odath, pentruch pare a fi mai inalt decht norii
cei de zhpadh.
Din piscul lui, care se 'Malta foarte in forma

uuui turn, se vhrsh un phrhu foarte limpede si


cu mare sunet se repede peste sthnci in Ths
In mijlocul muntelui se vede o statuh de peatrh,
foarte veche, de cinci coti Innalth, care reprezinta o baba, Inconjurath, de 20 oi; dintru a
chreia parte fireasch curge necontenit un izvor

de ap

en greu poate cineva s '*leagh,


dach natura 0-a arhtat in acest monument joi

curile sale, sau dach s'a lucrat astfel prin mAna


vreunui maestru iscusit. Pentruch aceasth statug

n'are o bazh pe care sh, fie asezata., ci e 'rnpreunh crescuth cu restul stancei, iar pantecele
www.dacoromanica.ro

62

spatele Ii sunt libere, i macar de s'ar admite a crapaturile s'ar fi uns eu oarecare var
artificios, precum insine nu negam c asemeni
descoperiri ale celor vechi se vor fi perdut in
cursul timpului, dar totul nu poate lesne sa, se
inteleagA, in ce chip acel canal s'a adus prin
i.

picior in partea naturei, pentruca prinprejur nica'eri nu se vad urme de lantana sau vre-o albie
de apa. Se poate cu adevarat s fi servit paganilor pentru- cultul idolilor, ai ca'rui inchiatori erau obisnuiti ori prin mijloace fireti, ori

prin farmece a face lucruri care sa adua minuni i cugetari de dumnezeire pentru prostimea
cea lesne credincioas'a.

Innaltimea cea mare a muntelui se poate cunoaste din aceea, a el tocmai dela Acherman,
care cetate este de 60 de ceasuri departate de
dansul la vreme limpede. la apunerea soarelui,

se poate vedea tot si ash de curat ea and ar


fi aproape, care lueru cu greu se poate zice
pentru a1i munti, pn i pentru cele mai vestite piscuri, dupa' cum socotese eu.
Pre dealurile de prinprejur, se gasesc prabusite in petre, urme de cai, de caini si de paseri, asemenea ea and ar fi trecut pe acolo
vreodata, o calarime mare. Locuitorii povestesc
pentru acest Jucru multe basme, ins'a ceratorii
naturii cei poftitori de tiinta, s ispiteasa adev6ru1 acestui lucru.
Mai este ina si alta intinsoare de munte, ce
se numete de locuitori Ercul, spre miaz6noapte

la apa Cirimupl, in cotul unde se impreunA


www.dacoromanica.ro

68

cu al drii Lesesti si al Ardealului, carele pentru inndlOme nu este de a


se asemAna cu cethialt. lard pentru alt osebit
hotarul 1VIoldovei

fenomen firesc, care pre aiurea nu s'a mai vdzut,

este iarasi de a se socoti.


Adecd : locuitorii culeg roua care cade pre frun-

zele buruenilor, mai nainte de a 'Agri soarele


puind-o intr'un vas, gdsesc pe deasupra apei
plutind cel mai frumos unt, care nici la miros,
nici la fioare, nici la gust, nu are osebire de
untul cethialt, dar nu este preste tot anul, ci
numai trei luni, Martie, Aprilie si Mai. Untul
aeesta are in sine atata putere de hrand, In cat
cand suie oile la munte, intru acea vreme se
'ndduse de multa grdsime. Pentru aceia pdstorii
caH stin, Ii opresc turmele lor in lunile acelea,
numai la poalele muntelui.

Munii nostri nu au lipsd' nici de acele daruH, care aduc rnunii, adecd metaluri. IDA, mai

inainte n'au ingaduit sdparea lor, atata Indestularea domnilor, cat i lipsa de beasi. lard
spre vremile noastre, au impedicat-o stiuta ldcomie a Turcilor, i frica, cd de vor umbla sdpand vor perde impreund cu Ora incd osteneala, si rodul ei. Dar cum ea, muntii nu sunt
sdraci de acest fel de comori, ne adevereazd
parade care curg din transii. Pentrucd acelea
fiind inguste i umplandu-se de multe oH cu apd
de ploae, sau cu topirea omdtului, se varsd din

garla lor i dupd ce scad iari, remane apoi


pre locul acela unde au vdrsat, niste nisip, in
care se gdsese multime de grdunte de cel mai
www.dacoromanica.ro

64

curat aur. Pre care le strang tiganii i curatindu-le, scot aata aur dintr'insele, incat pot
sal aduca Domniei in tot anul in loc de bir,
eke 1600 dramuril). Pe malul Nistrului in timaul Hotinului, nu departe de cetate, se gasesc

gurile de fief insusi din fire facute, care sunt


asa de rotunde, incat fara, de a le rnai lucth
poate cineva sa impuste cu dansele. Insa materia lor este aata de proast6, 'hack la nimic
nu poate sq, slujeasca, pang, a nu se topi in foc;

si mai inainte Vaud a nu se Iua Hotinul,

le

eath cu gramadire la Camenita. Iara in vremea


de acum githdesc c cu greu vor lash Turcii,
ea spre stricaciunea lor sa, le stranga Lesii si
sa le aiba cu indestulare la razboi.
In tinutul Baeaului nu departe de targul
Trotusul, sunt ocne foarte bogate de sare, care
n'au trebuinta, de nici un mestesug pentru curata, caci sapand pamantul de un cot sau doi
de adnc, se gaseste sare prea curatrt, care se

prevede ca cristalul si nu este amestecata cu


pamnt nici cAt de putin; si aceste ocne nici
odinioara, nu i-au starsit, macar desi lucreaza
intrInsele multe sute de oameni, pentruca in
tot locul unde se tae drobii cei de sare, las
intr'un loc i in-tr'altul, stMpii de acest cristal
de sare, ca sa sprijineasca pamantul boltiturilor
1) Asemenea fac tiganii 0. la Arcleal ; e dupit arltarea lui
Getinger ce face pentru lucrurile de InvItl'turg. Cap. 30, anul
1770; hrAme0e qi apa Avanioc, 900 gospoclari tigani, cari-i culeg
aurul dintr'insa.

www.dacoromanica.ro

65
i
i

sa aiba, loc de a se lati vinele acele noui;


aa, apoi boltele acestea, atata se umplu de

sare pang, in dougzeci de ani; inat nici se cunose ca au fost deqertate vre odat; 0 se gasesc intr'insele uneori peti impreuna crescuti,
cari n'au deosebire de petii cei fireti cari se
afl prin parade de prin prejur.
intr'alte locuri se mai gasesc multe ocne
de acestea, insa domnii au oprit sa nu se destupe, pentruca nu fiind prea multa sane sa-i
scaza pretul, fiindca, acele ce se lucreaza ajung
in destul pentru. trebuinta.
Inca 0 dealuri intregi sunt in Moldova, care
se vad a fi pline de sare, luandu-se fata pamAntului deasupra lor.

Dela aceasta sare nu numai Domnica, ci i


toata tara are mare folos; osebit de locuitori,
yin 0 dela Bugeag i dela Grim, 'Inca i dintre
alte tari mai depa'rtate i o cara in toti anii
cu corabiile.

Silitra o fac mai in tot locul, pentruca pamantul Moldovei este negru i silitricios.
Pre Tazlaul sarat nu departe de satul Moinesti, in tinutul Bacaului, curge dintr'un izvor
pacura cu apa amestecata, cu care se slujesc
taranii pentru unsul carelor i zic, ca de s'ar

putea scurge bine de apa, an fi cu mult mai


buna pentru trebuinta casei decat dohotul.

2MS

www.dacoromanica.ro

66

CAP. VI

Despre cdmpiile i pdurile Moldovei

Campii Moldovei cari sunt 1udai pentru


rodirea Mr, atat de istorici cei vechi, cat si de
cei noi, intrec cu mult bunatAile munWor pentru care am vorbit mai sus; caci aceia cari
sunt in mijlocul celor mai multe tinuturi, ce
sunt despArtite cu dealurile

apele Moldovei,

macar de nu-i mai grijeste nimenea, dar tot ii


dau rodirea br la WO. Sernanhturile care nu
se pot sem'ana la munte pentru raceala, cresc
atata de frumos pre campii acesti netezi, Meat
graul in anii cei bine roditori, Ii d samarrta
sa locuitorilor cu douazeci i patru de pqrti mai
mult, secara cu treizeci de parti, orzul cu sasezeci de pa'rti, iar malaiul de nu va vedeh cineva
cu greu va crede, c6ci asemenea ii (la
s'amanta sa cu trei sute de Orti mai mult decat
sem'anMura.

Pentru ovaz nu este Moldova asa roditoare,


ca pentru celelalte seman6turi i nici este obiciunit pana la atata, pentruea, caii se heanesc cu
orz in Mc de ov6z. MJaiu1 creste atata de fru-

mos in taxa de jos, cat este cu putinta, pentru


aceea au si ranhi acest proverb : Ca malaiul

in Ora de jos si merile in Ora de sus, n'au


coaja". Pre acesta rnacinandu-1 ei, 11 framanta
si-1 fac paine si-1 m'ananc6 mai vartos cu mit,
cand este cald.
www.dacoromanica.ro

67

Nu livezi se ggsese pe campii acestia ci chiar


pgduri intregi cu copaci roditori. Acestea cresc

din fire la munte, iarg la camp se hultuesc si


pentru aceia sunt si mai cu gust; si indestularea poamelor este asa de mare, luck Lesii
cand avea, in vremile vechi sg meargg cu oaste
la Moldova, credeh c n'au trebuintg de altg
zaharea, zicand: c poamele care sunt cu in-

destulare in Ora, le-ar fi deajuns pentru toatg


oastea. Insa ei prin asa mare lgcomie ce aveau
la acestea, Ii pricinuiau de multe ori boale Ion,
prin care mai tare au egzut, decat de armele
vrgjmasilor i apoi s'au si invgtat a se pgzi
mai bine de dansele. 'Ville cele de frunte, ce
sunt o bucatg, bung de loc, intro Cotnari i
intre Dungre, intrec pe toate celelalte bungtati
ale tgrii; cgei ele atata sunt de bogate, ineat
numai un pogon d ale patru i cinci sute
vedre de vim
Si vinul eel mai bun, se face la Cotnari, un

targ in tinutul Harlgului, iarg afarg din targ


nu este cunoscut, cgci ctae il scot din targ, 0-1
due pe apg, sau pe uscat si n'au vasele purtare

bung de grip, apoi Ii perde puterea sa. Iar eu


farg, de aceea indrgsnesc al socoti a fi cel mai

bun deal toate

celelalte vinuri ale Europei,


Inca i insusi decat eel de Toeaia; c iindu-1
cineva trei ani in pivnitg adaneg si boltitg,
dupg, cum este obiceiul la noi In targ, apoi

intru al patrulea an, dobandeste acel fel de pu-

tere, ineat arde ea rachiul, si eel mai mare


betiv, abia este vrednic se bea trei pahare sg'
www.dacoromanica.ro

68

nu se imbete; Inca nu aduce durere de cap si


floarea lui este osebita de ale altor vinuri, caci
este verde si de ce se invecheste, se si mai inverzeste.

De acolo spre miaemoapte, nu mai sunt alte

vii care sa poata face yin mai bun, caci in


partea muntelui Cotnarii despre miazanoapte
Inca nici un strugur rnacar nu se come, despre
cum de multe ori s'au ispitit; si se vede ca
firea indaraptand celorlalte tinuturi rodirea vinului, s'a aratat puterile sale numai la acest
loc. Dupa vinul acesta, se socoteste a fi mai
bun, acela care se face la Husi, in -(inutul Falciului; al treilea, cel dela Odobesti in tinutul
Putnei spre Milcov ; al patrulea al Nicorestilor
In Onutul Tecuciului pe Siret; al cincelea cel
dela Greceni in inutul Tutovei pe Berheciu; si
ad saselea acel din \Tulle dela Costesti tot dintr'un

acest cinut; osebit de alte locuri cu vii mai


proaste, pe care le tree acum cu vederea.
Aceste podgorii nu slujesc numai pentru trebuinta locuitorilor, ci Inca pretul cel mic al
vinului, trage la sine si pre negu0.'torii Rusesti,
Lesesti, Caetcesti i Ardelenesti; La Inca si pre
cei Unguresti; si due pre tot anul in tarile lor
inuttime de yin, macar desi nu intrece cu bunatatea pre al bor. Basarabia mai inainte pana
cand era a Moldovenilor, Inca nu avea vii slabe,
iara dupa ce au inceput a o stapani Turcii,

hulitorii de yin, au cazut i acelea si acum


numai cat Ii in crestinii cari locuese in inutul
Chiliei si al Ismailului vreo cateva vii, din care
www.dacoromanica.ro

69

de abia scot ath,ta vin, cat le este pentru trebuinta lor.


Cu codrii *Inca este Moldova foarte imbogatita, al carora lemn nu este numai pentru cherestea i pentrn foc, ci i copaci aducalori de
roada indestula.
Lucratorii de corabii, cauta, mai vartos stejari Moldoveneqti gi ii lauda a fi mai buni
pentru corabii, cleat tot celalalt lemn, 0 mai

tare impotriva cariului. Inca ei au inteles la


acest lemn, ca de nu curata bine coaja lui cea
alba ce este pre dedesupt i se intampla de
ramane cat de putina. apoi in scurta vreme
pricinuete tot lemnului, borte de cari; iara, curatindu-i bine .pelita aceasta, acest lemn nici
peste o suta, de ani, nu-1 vatama nici vremile,
nici aerul, nici apa.
Doi codrii an fost la Moldoveni mai vestiti
decat toti cei1a1i, adica al Cotnariului si al
Tigheciului.

Al Cotnariului este aproape de thrgul acestuia0 nume 0 nu s'au facut din fire, ci insu0
sarguinta locuitorilor l'au cladit; caci pe vremile lui 1.tefan Voevod celui mare, era acolo
numai un camp mare gol, iara dupa aceea,
Lesii cu o oaste mare asezandu-se cu tabara
pre campul acela i stramtorandu-i -t-e-fan Yoevod i-au batut 0 le-au robit tabara i luandu-i
pe fuga, pre_cei mai nJul i-a oborat i preste
douazeci de mii a prins robi, dintru care cei
mai multi era boieri. i apoi pentru rescumpararea lor indemnandu-1 Craiul Leqesc cu 0
www.dacoromanica.ro

70

surn1 de bani, n'au primit-o el, pentrucg nu


era iubitor de argint, ci a voit mai vArtos sg-si

fac6 asa un semn de biruint6, care

sd-i yes-

teasc6 vitejiile sale si in veacurile cele viitoare.


pentru acest sfarsit, a injugat el pre toti

Lesii la plug si a poruncit de a arat tot campul acela, pre care s'a intamplat razboiul, care
este de doua mile de lung si de o mith de lat
si a semanat pre dansul ghinda care 'era gAtita
pentru acea trebuint6, din care au crescut acum
paduri in destul de largi si de fruumoase, care
se numese Dumbravile Roii, pentruc6 sau udat
cu sangile Lesilor; iar Lesii le numese Bucovina si niciodath, nu pomenesc farl de lacrmi
pentru acest loc1).
Alt codru dincolo de Prut, la hotarul Basarabiei, ce se chiam6 Tigheciu, cuprinde in
launtru mai la treizeci de mile Italienesti si este
pentru Moldoveni apararea cea mai tare in potriva Scitilor, caH de multeori l'a napadit dar
nici odath, nu l'a avut. i m5,car cg, copacii
intru dansul sunt foarte Ina1i, dar stau foarte
desi unul de altul, incat nici pedestrasi nu poate
Aicea inteadevgr este hicrul cel mai cif grqaM al isvo-

dului lui Cantemir, pentru care pomenete B4ing la inOlintarea


sa cea scura. Autorul nurneite pe acest codru, al Cotnariului,
pentrua, ar fi aproape de Cotnari qi adaogii zicAnd : el Lesii ii
numese Bucovina. S,i sub acest nume este i titit, a fi un *codru
aproape de Nistru i harta incA 11 arat6 a fi acolo. Deci Cotnarul este cu treizeci ceasuri cel putin depratat de Bucovina spre
miazAzi; pentru aceea se vede cit Cantemir a voit sl arate pentru
doi codri qi i-a amestecat pre amandoi unul cu altul, sau e'a
greqit tAlmAcitoriul cel latinesc, pentru care pomenete d-1 Muller
la inainte cuvntarea sa, poate neintelogancl bine isvodul cel
Moldovenesc al Domnului Cantemir.

www.dacoromanica.ro

71

sg strgbatg printr'insul, afarg numai pe poteci,

care sunt stiute numai de locuitori.


Mai inainte se numgr pre acolea preste 12
mii .de locuitori, cad era ostasii cei mai viteji
in toatg Moldova ; iarg acum dupg rgzboaele
i cgderile cele multe de abia au rgmas doug'
mii. Acesti oameni au cu TAtarii megiesi dela
Bugeag, o invoealg, ea pre tot anul sg le dee
o suing de grinzi, pentrucg in Basarabia mai
totdeauna este lipsg de lemn; i aceastg, Invoial o pgzesc i pang in ziva de astgzi foarte.
Insg cand voesc Tgtari s calce preste tocmealg
sg' iee lemn mai mult, care de multe ori s
i

intamplg, atuncea acesti locuitori de pre acolo,

se apgrg cu mana inarrnatg, izbutind de multe


ori biruintg.
CAP. VII

Despre fiarele cele silbatice i dobitoacele


cele domestice
Despre fiarele care sunt in Moldova asemenea

ca si in celelalte tgri de prin prejur, nu este


treaba noastrg ca sg facem o descriere asa lungg,

pentru c noi, nu ne-am apucat ca sg argtgm


turmele cele ce umblg prin codrii adieg; cerbii,
ciute, cgpioare, vulpi, rasi i lupi ; ei numai
ca s povestim pentru dnsele ce am aflat eu

i asa imi
aduc aminte, cg la noi sunt trei soiuri de oi,
osebire la aceste flare Moldovenesti.

acele de munte, de 'Soroca i cele slbatice; dar


www.dacoromanica.ro

72

nu se stie bine,_ eke si de man turme de oi


se alb, la munte; pentru eg toate pgrtile Moldovei despre apus, care nu sunt asa bune pentru
seingngturi, slujesc pentru pa'sunea oilor, cu

care se tin mai vartos locuitorii de pre acolo.


Pentru aceea Beiliccii dau la Tarigrad pre tot
anul oi de acestea, ce se numese in limba turceaseg, Chivirdoc, mai mult de sasezeci mii,
pentru cuhnea Sultanului; pentru c carnea lor
se socoteste de Turei mai mult deck toath, altg,

came, atk pentru gustul

ei cel bun,

cat si

pentru usurinta mistuitului. In trei locuri se


glseste deosebit bung pkune: in Cmpu-lung
Rusese spre Putila, in Campu-lung Moldovenese pre Moldova si pe muntele Vrancea in tinutul Putnei.

La camp sunt oile en mult mai mari, Ins


mai putine deck la munte; i dintre acestea
sunt de a se socotl deosebit, acelea ce sunt in

tinutul Sorocei c toate au eke 0 coastg mai


mult deck celelalte i cat trgese ele, nu o pierd.
Iarg' trecandu-le intr'alt inut, fatg miei la al
treilea an numai cu acelea eoaste, obisnuite, ci
asemenea i alte ori de pre aiurea, aducandu-le
intr'acest -put, fatg miei cate cu o coastg mai
mult.

Deck acestea sunt mai cu mult deosebite


oile cele sglbatice, care en greu se vor ggsi ci
pre la alte locuri. Buza lor cea deasupra spanzurg in jos de dourt degete mari, pentru aceea
sunt nevoite ca S paseg mergand indgrgt; si
grumazul lor este tapgn fgrg de incheetura,
www.dacoromanica.ro

73

pentru aceea nu pot sg-si intoared capul nici


in dreapta, nici in stnga, i picioarele lor sunt
scurte, insg atata de grabnice, incat nici cinii
cand le gonesc mai nu pot sg le ajungg' ; i
adulmecarea lor este atata de asprg, incAt de
o mild nemteascg' departe ad ulmeca pre yang,-

toriu, sau pre fiara care vine cu vAntul asupra bor. Iarg dud yin asupra lor impotriva
vAntului, nu pot s-d-i adulmece pang cand le
prind.

Oamenii locuitori de pre lAngg, munte, an


boi mici, iarg cei din partea ampului, au cirezi mari de boi prea frumosi, pre can ii dan
pnin tara Leseasca, la Dantig pre tot anul mai

mult de patruzeci de mii, si de acolo ii vAnd


prin trile de prin prejur, in loc de boi Lesesti
si in Moldova se cumpgrg perechea de boi cate
Cu 5 si iarna inca i chte cu 3 taleri nemtesti,

iarg in Dantig ii valid si cu ate 40-50 taleri, i boii cei mai grasi si mai buni se 0sese pre paraul Sgrat in tinutul FlIciului,

pre pArAul Bascul in tinutul Cerngutului pentru


c'acolo este eampul foarte sgrat i iarba foarte
bung si ingrgOtoare. i atata sunt de multi
acolo, inegt nu numai c sunt cu indestulare

pentru chivernisirea locuitorilor; ci Inca ii pot


plgti cu dnii i birul i &rile cele grele, care
le iau Turcii dela dansii.
Pe amAndoug" malurile Nistrului se ivesc eke

odatg bivoli, dar se vede cg, nu sunt de loc,


ci sunt trecuti din Podolia si din Ora Tgtgreasca, preste Nistru cAnd ingheatg, din pricina
www.dacoromanica.ro

74

vAnturilor despre miazanoapte ce bat iarna in


partile acelea.

Pre muntii despre apus se afl o fiara, care


mai ea a-cti adeverl ea este a Moldovei si se
numeste de locuitori Zimbru. La marime se
asearnana cu boul domestic, Insa capul lui este
mai mic grumajul lungaret, pantecile vitoan qi
mai inalt la ciolane, coarnele supOri crescute
drepte in sus si varfuri le lor eele foarte ascu-

tite sunt puOn intoarse in afara. 0 fiara salbatica i grabnic

i asemenea ea si caprioarele

se poate urch pre stancele cele oable; pentru


aceea cu greu se poate prinde cu alt chip, fara
numai en pusca. i aceasta este fiara a cariea
cap l'au luat stem/ tarei Dragos Voevod Domnul
eel dintai al Moldovei 1)
RAmatorii in Onutul Orheiului la satul To-

hatin, intre apele Ichilul si Rautul, nu sunt


cu copitele despieate, ei intregi i mai ea si la
cai i rAmatoarele care le aduc acolo din alte
WO, al treilea an Inca fata prasila asemenea
en copitele intregi si aceasta nu se intarnpla
numai celor domestici, ci i celor salbatici cari
se plodesc rnultime prin stuhurile ce sunt pre
lAnga Nistru.
Caii Moldovenesti in partea muntelui sunt

mici, si la faptura asemenea eelor Rusesti, insa


foarte vartosi c i trainici la munca si la copite
1) Aceasa fiarg de care pomenete autorul nu se mai ga'sqte
i povestea c numele i sterna Virei este dela eltteaua
lui Drago i Zimbrul o respinge ehiar el in alte serieri a sale.
aeurn,

www.dacoromanica.ro

75

asa de tari inegt n'au trebuintg de a fi poteo-

viti, macar de an a merge ori 0 la ce dru-

muri grele.
Jar In partea campului sunt eaii mai mari
si mai frumosi la fgpturg, potriviti la ciolane,

mai grabnici 0 mai trainici si nu stint iubiti


numai de Le0 0 de Ungari, ci si de Turci,
earl au si proverb ; Agern dilberi, bordam bargiri meshurdir, adieg: un tangr persese i un
cal Moklovinesc, sunt mai slgviti deeat toti
ceilalti.

Imprejurul hotarelor Moldovei se mai ggsese

i herghelii mail de cai slbatiei, cari nu


sunt cu nimic alt osebiti de eel domestici, ci
numai e stint mai mici i copitele de o paling
de late, vArtoase si rotunde. Pe acestia Ii cumpgrg Tgtarii de Bugeag i ii tin ofi pentru osInc

pete, ori pentru slujba casii. Cgei despre toamng


cAnd este vre-o parte de aeelea adgpate en ploi
necontenite, preacAndu-se ea o m1atin, atuncea

hotargse ei o zi ti locul uncle sl se adune


toate cAmpiile eele de pnin prejur le umplu de
ehiote i de zberete. Deci caii eand and ehio-

tele care rasung din toate *tile de pe elmpii,


fug imprgstiati intr'o parte si intr'alta si nu
ggsese nici un loc sg fie fgrg de vuet; i apoi
cu acest chip li mng in mijlocul vre unui vs
de aeelea mlgstinoase, pe care Ii numesc Ghioler,

de unde ei pentru copitele ion cele late nu pot


sg mai fug* ei rgnign acolo inglodati; si aa
ii ueid apoi Tharii cu sAgetile qi cu sulitele
www.dacoromanica.ro

76

prind pe o searn i vii


intre dansii dupa placerea lor.
i ii

i Ii

impartesc

Pentru alte flare de care sunt plini codrii


nostri, nu voiu zice acum nimic, adeca: pentru
rki i pentru sderi i pentru vulpi, a carora
blane slujesc foarte mult impotriva frigului.
Tar pentru albine voin zice macar cat de putin,

caci aceia ce am inteles pentru economia lor,


nu este neplacut i nici este la toti cunoscut.
Locuitorii au dela dansele mare dobanda, pentru
ea, toate campiile in toate loeurile sunt pline de
cele mai frumoase si mai desfatate flori; i padurile Inca le dau neincetat materie pentru ceara
pentru miere; si ar avea si mat mare do-

Wanda, cand ar cuteza sa tie pe toti roli care


roiesc ele in toti anii, insa in legea tArii este
oprit ea orisicine sa nu tie mai multi stupi
decat sufere locul sh'u, ca nu cumva mulfimea
lor s zahaeasca pe megiesi. Osebit de fagurii

cei obisnuiti de miere si de ceath mai fac albinele moldovenesti Inca i alt soiu de cear cam

neagra prea mirositoare, dar nu pun miere In


tr'ansa, ci o as,eaza nvmai impotrivh lucirii soarelui; pentru aceia prisacarii, ean.d prind cate

un roiu Cu matca lui, apoi fae in vasul in care


il pun o borta si in multe locuri crestaturi, i
ele mai nainte de a 'ncepe s lucreze altceva,
astupa bortile i crestatnrile cu ceara, d'aceasta
neagra, pentruca ele nu pot sa' lucreze, fara
numai la intuneric i apoi dupa aceia incep a
lucrh. Pe aceasta ceara o scot prisacarii la vreme
cu mierea si o valid mai scump, pentruca miwww.dacoromanica.ro

77

roase mai ea si ambra si st a. impotriva razelor


soarelui.

S'au inceles a roii can sunt aproape de altii,

cand se intalnesc unul cu altul prin vazduh


incep razboi cumplit si nu inceteaza pana cand
partea cea biruita este nevoita a seaph en fuga,
si de acolo inainte partea cea biruitoare, nu-si
mai strange miere de pe flori, ci merge in toate
zilele la stiubeiul celei biruite si Ii ia mierea
cea gatita, pentruca ea nu se poate aparh. 'apoi
vazand prisacariul e albinele lui luereaza en
sarguin

i spor, nu fac nimic, atuncea el pe

toate albinele care le gaseste in stiubeiul acela

le stropeste cu crida muiata in apa si a doua


zi merge la megiesnl sau pe ale caruia albine
are presus si Ii arata petele cele albe si Ii sileste sa-i implineasea paguba.

Se mai gaseste Inca in Moldova si pe hotarul


PocuOei, o pasere ce se numeste de locuitori,
Ierunca, si de Lesi, Glusea, adeca surda, si este

asemenea eueosului de gotea, 'MA mai ink si


de fire ntang i surda; si daca gaseste vr'un
vanator i o suta intr'un copae, pe toate le
poate impuseh pe rand si celelalte privesc cum
cade una dupg alta. Carnea lor este foarte gingase i alb i 'ntreee cu gustul ei cel bun pe
potarniehe, Inca

pe( fasan.

www.dacoromanica.ro

PARTEA POLITICA
CAP. I
.

Despre ocarmuirea stApAnirii Moldoveneti


Cela ce voes,te s fac o descriere politica
pentru Moldova, trebue dupa cum gandesc, intai
s. cerceteze chipul si mijlocirea cu care se ocAr-

mueW, pentruca afiam, c Inc i oamenii cei


mai invatati au greqit in descrierea ei.
Marturiile cele lurninate ale istoricilor celor
vechi, nici de cum nu ne lag g fim la indoiala cum ca toata Dacia, cAnd erh Inca' a Romanilor, nu numai ca s'a ocArmuit de stapanitorii Romaneqti, ci Inca i despre legile lor;
iar dupa aiderea Monarhiei, ne mai trimitnd
Romanii intru d'ansa nici oti, nici ocArmuitori;

bejenarii Romaneti ne mai putand suferl


navalirile cele multe a le barbarilor, pentruca
nu aveh nici ostasi, nici ocannuithri, se vede
ca au fost nevoi0 ca sa-0 pue loru'O stapanitorii dintre dnii, dupa pilda vecinilor lor; insa
inchipuirea stapanirii aceOia nu se intelege luminat, pentruca istoria tutulor popoarelor de
www.dacoromanica.ro

79

pe vremile acelea este intunecath,, ci numai


aceasta este stiut, ch' locuitorii Moldoveni, cari
venise dela Italeia Si duph, aceea s'au chutat
schparea lor prin mun0, pentru nhvhlirile Scitilor si a barbarilor, au avut insusi Craii sau
Domnitorii Mr. Dela Crai se trage Ioan cel
Romnesc, carele a fost asa de vestit, precum. arath Nechita Honieat i tathl lui Drago I,
carele a sfhtuit pe strhmosii nostri sh se intoarch
iarasi inapoi in patria lor cea veche, primind
i dreghtoria domniei sale dela cel ce a venit
in Moldova duph dansul.
Ai shi urmhtori au ochrmuit cu athta (Ie
mare socotinth sthpanirea care o dobandea ei
prin alegerea boerilor, incht, macar c pentru
puterea si mhrirea rii nu era asemenea cu cei
mai multi principi crestinesti, dar nici miii

dintr'aceeia nu aveh a porunci nimica asupra


supusilor Ion ').

Pompele imphrtesti en care se slhvese staphnitorii cei mai maxi, nu le lipsia lor nici una
si in arh nu aveh pe nimeni asupra Ion afara,
numai de Dumnezeu si legea i nici la o staphnir strinh nu era, nici inchinati, nici supusi.
RAzboiul, pacea, viaa, moartea i averea tutulor
supusilor lor erh numai la insusi voia lor si la
toate aceste aveh s portmceasch duph, plhcerea
lor, frh, de a aveh ei impotrivire dela cineva,
macar de urma cu dreptate sau cu strmbhtate.
1) Frasa aeeasta este neinteleasl, negre;iit el din grqala tradueltorulni.

www.dacoromanica.ro

80

Inca si imparatul grecese Ioan Paleologul, pe


vremea soborului dela Florentia a daruit lui
Alexandru celui bun coroana Craeasca impreuna

cu numele de Despot. i a pricinuit acestui


domn ridicarea vrajmasului asupra lui, pentru
care find el nevoit sa-si isbandeasca impotriva
vrajmasului aceluia, a poruncit de a apnea tot
neamul arme in maini; i cu acest chip nu
numai c s'a pazit i s'a aparat Moldova numai
singura' de catre napadirea megiesilor ei, ci Inca
i. de catre tulburarea Turcilor, latindu-se Inca,

botarele mull mai inauntru in tarile vrajmasilor ei, adica in vremea stapanirei lui tefan V,
celui mare 1). Insa stapanirea lui a fost o prea
scurtare de vreme pentru Moldova, intru care a
si

stampit de a mai creste; si a inceput cand


cand a sca'dea, pana &and a cazut mai la urma
in starile cele mai sereimane intru care o vedem
acum 2) (Jaci subt Bogdan un fiu al sau, de

odata s'a stins raza cea de frunte a slavei Moldovenesti, voia de a mai face rasboi si a lega
') Pentru acest domn a rd4iturisit Dlugog in Istoria Legeascil
ziend: 0 ce domn vrednic de minune, intocmai de mare ea gi
Voevozii Eroicegti, de care ne minun6m atAta, carele pe vremea

noastrl a fost cel tnti intre stilpanitorii lumii de a lucrat bi-

ruinte aga slgyite impotriva Turcilor. El dupli judecata mea, a


fost eel mai vrednic sI i se B incredintat domnia i stilpitnirea
paste tot pAmintul; si mai vartos dregittoria de Voevocl gi Arhistratig Impotriva Turcilor cu sfatul eel de obgte, eu invoiala
gi en hotArirea cregtinilor.

La alt loc anul 1774, foaea 531, numegte el pe acest Stefan


i domn treaz, mare gi de frunte. Si multe alte laude
sil Osese pentru dnsul la acest scriitor.
Acest Stefan al V a domnit inainte i dup6 anul 1500.
2) Acesta s'a intarnplat la anal 1560, supt Suleiman al II,
impltratul eel puternic al Turcilor.
luptXtor

www.dacoromanica.ro

81

pace, jurand el imparatului turcesc jurgmantul


credintei, faggduindu-i sg, plateascg, pe tot anul
patru mii de galbeni semn de inchinaciune. Iarg
o bucata de vreme tot a rgmas o umbra' a slavei
ei vechi si se pgreh c republica ar fi mai mult

supt paza Turcilor cleat sub supunerea lor ;


poate pentruca Turcii nu voia s tulbere engetele cele ce Inca nu erh de tot plecate a le
supusilor lor celor noi i purth frieg c dei vor
purth ea pe niste robi le vor fi la vedere vrjmasi i rescolnici; iar apoi dupg ce s'a stins
neamul eel vechi al Dragosestilor cu tefan VIII,

fiul lui Petru Voevod Rams, apoi lgcomia de


cinste a celor mai mari cari-f faceh galceavg
pentru stgpanire, a dat prilej Tureilor ca s'a",
mai mgreaseg birul Moldoviei i s o mai prade
Inca si de slobezenia care mai aveh Ong atunci.
i mai dupg, vreme a ridieat de tot si puterea

de a mai alege pe Domn, pe care o mai aveh


boerii, trimitand in seaunul acesta pe ali domni
strgini eari li se Ora Mr, pe can Ii scoteh si
apoi iarasi Ii puneh; amestecand asa, una en alta,

incgt a egzut la urmg subt Otomani puterile


cele mai inalte, care le aveh domnii mai inainte.
Aici nu se poate sa nu zicem, c i o seamg
din cei strgini lacomi de cinste, nu au fost pricing la aceasta stricaciune, cari numai ea sg aibg,

nume de domni, nu socoteh intru nimic a fggadul Turcilor mice si a se lipsi de toate a le
lor i apoi neputand trgi numai din darile cele
obicinuite, se afth si1ii ca s starneascg alte
chipuri de sarcini i sg, le arunce asupra Orli.
22833

www.dacoromanica.ro

82

Si intr'acest chip Moldova care ti luase suprai intai numai un jug singur si nu prea greu,
a fost si1it pe urma sa-1 poarte indoit, atAt de
la Turci, cat si dela domnii cei straini. i ea
oh zie de toate pe scurt; inteleptii imparati ai
Turcilor, s'au oprit pentru dansii in vremile
aceste tulburate toate acele ce au socotit ca ' le
sunt trebuincioase; iar aceia de unde n'avea ei
sh nadajduiasca nici o dobanda, a lsat-o domnilor, ea s multumeasca eta de putin cugetele
cele iubitoare de cinste a le acelor ce voia sa
se faca domni.

Puterea de a incepe razboi si a face pace,


a lega aliantii si a trirnite soli cu trebuinta
republicei pe la stapanirile de prin prejur, s'a
oprit stapnitorilor Moldovei; insa ii s'a ingaduit toata volnicia si mai tot aceiasi putere care
avea ei si mai inainte, a pune legi, a pedepsi
pe supusii lor, a face boeri, sau si a le lua
boeria, a arunca biruri Inca si a pune arhierei
impreuna i altele de acestea.
Puterea lor nu este numai asupra boierimei
i asupra
si a locuitorilor Molduveni, ei mnc
Turcilor negutatori i altii ori si din ce stare
ar fi cnd se afl in tara i viata i moartea
lor este in mainile Domnilor; i judeeand ei pe
cineva spre moarte, spre batae, surgunire sau

spre perderea tutulor moiilor, macar

cu

strambatate i tiranie, apoi aceea carora le pasa

(adica le este mila) pentru acel judecat, numai

ca pot A, se roage pentru ansul en ruga, sau


www.dacoromanica.ro

83

prin scrisoare; iarl de a se impotrivi judecgtei


Domnesti, nimeni nu cuteaza.
Asijderea si cand voeste Domnia s6 sloboadA
pe vreunul carele este judecat la moarte de toat

obstea, nici atuncea nu poate nimeni s6 steie


impotriv6 si luandul Domnia supt aOrarea sa,
nu-1 pot omori cu sila, i toate dreggtoriile cele
ostsesti i politicesti spanzura' numai din singura voia sa; le da celor iubiti ai s6i i le ia
dela aceia can Ii sunt urati; si la imp'artirea
lor nu are sA caute nici du$ un canon ; si
voinci s6, fac
i pe up taran LogoPat mare,
care este boeriea cea mai mare a Moldovei, nimenea nu cuteaza sa, vorbeasc6 de fat6 impotriv6; asa i cAnd voeste s lipseasc6 dintr'una

ca aceasta de unul macar si din neamul cel


mai de frunte, indat a. acela trebue sa, se supue
hotarlrei Domnesti.
Asemenea putere are nu numai asupra celor
mai de jos a Clerului bisericesc, ci Inc i asupra Mitropolitului si a celorlalii Arhierei, Arhimandriti si Egumeni i asupra tutulor ce sunt
de tagma bisericeasc6; si cand fac vreun eau,

sau dau vreo srninteala unui mirean, sau engeM ceva impotriva Donmiei, sau a ocupaOei,
atuncea i fnq' de invoiala Patriarhului din
Tarigrad, neimpedicat poate sd-i scoata din dreg6toria lor, afar5, de a-i lipsi de darul hirotoniei i cernd trelAinta, poate Inc i cu moarte
sd-i pedepseasc.

Partea bisericease Ii alege singurg pe p6storii cei noi, ins6 atuncea cand Ii chiama Domwww.dacoromanica.ro

84

nia la aceasta, la care se cere qi ingaduirea


DomneaseA, adic d celui nou ales, un toiag
Ostoresc, eu insusi maim sa, care putere a
luat-o Papii cu metequg dela Impratii Roma-

neti, i nici unul din printipii cretineti n'o


are mai mult afarsa.' numai singur Impratul
Rusesc.

Acestea sunt puterile Domnilor Moldoveneti

asupra supuOlor lor, cari nu li s'au %sat numai dela poarta Otomaniceasca., ci Inc ii s'au
infarit i prin hrisoavele altor imparati multi,
inea, asupra moiilor locuitorilor nu le-au llsat
nici o volnicie de aceste, cci cnd voete Dom-

nia ca s arunce pe tarl niscai sarcini grele,


macar ca nu poate nimenea A i le abata fara
de primejdia vieii, dar tot este silit de curtea
Turceasca ca s deie sama pentru asupririle
lui; i mai ales atuncea are A atepte i mai
mare pedeapsq., Cand ii parkte cineva la Vizinil pentru varsare de Ange nevinovat (macar
ca nu-1 pot part); i cand se jelute toat6 tara,
pentru sarcinele cele prea marl, apoi atuncea
de multeori, ii pedepsete cu surgunire sau cu
rIpirea tutulor moiilor sale. Lea pedeapsa mortii 'o pricinuesc Domnii numai prin rascoalq,
i prin aparare de a nu plati Impa'ratului birul de preste an. Lisa nici aceast6 incuetoare
nu este indestul de tare de a nu se putea strica,
caci daa, s'a facut el prieten bun primit qi prin
daruri, cu Vizirul, cu. Cihala i cu Tefterdarul
i cu alte obraze de aceste care au indrasneala

catre Imparatul, apoi n'are A se teama nici


www.dacoromanica.ro

85

de Ora boerilor nici Inc i de toatA tara, cxci


un advocat la curtea Turceasc le ia toate asupra sa, s6-1 apere, cand poate ca s ar6te cu
iscusint6 indreptarea pricinii aceia acelui despre
partea lui.

intr'acest chip se apasq, Moldova foarte


greu cu tirania Turceasch, ins6 tot poate Domnia sl s6vareascA mice voete f6.,r6 de fric6 si
nimenea nu cuteaz5, s-i stea impotriv6 fr fl. de
a astepta pedeapg.

Iar6 de a nu tinea in seana poruncile ce-

loralalti mai dinainte Domni, sau de a aduce


iar6si din nou inaintea Divanului, pricinile cele
hot6rAte de ansii, Ii oprete mai mult obiceiul
t6rei, cleat vreo lege careva; pentru aceea,
macar de a 0. fost oarecari Domni in Moldova,

cad au. tras iarsi la camara lor moii1e cele


d6ruite de Domnii cei mai dinainte de ansii,
cu cuvant c'ar fi fost d6ruite la oameni nevrednici, dar de caAre obstie nici odath, nu s'au
tinut in seam6, nici s'a ing6duit si oamenii acei
asupriti, totdeauna au dobAndit dreptate 0 intoarcerea mosiilor dela Domnul cel urm6tor.
CAP. II

Despre alegerea Domnitorilor


Fiinde

am vorbit de puterea Domnilor Mol-

dovinesti, cere oranduiala ca s scriem oaresi


ce mai pe larg i pentru alegerea lor cea veche
i cea de acum. Lenevirea celor ce au fost mai
www.dacoromanica.ro

86

inainte de noi, carora le sta mai mult la inima


sli

faca fapte bune, deck s

scrie, este vino-

vata la aceasta, de nu putern spune nimica en


adeveria(a' pentru vremile cele dintai ale neamului nostru; iara daca se vor tinea, in seama,
prepusurile, atuncea poate ca, nu se zice fara
de cale, cum ca Domnia Moldoveneasca a fost
mostenitoare in vremile vechi si cum ea puterea

alegerei n'a aflat loc fara numai atuncea eand


era stins de tot neamul Domnesc. i osebit de
temeiul acesta, curnea la toate popoarele cele
de frunte ale Europei a fost tot acestasi obicei
,

pe vremile acele, se mai intareste zicerea aceasta

si prin aratarea aceasta care nu este grea adica


catastihul Domnilor celor dintai care arata luminat, ca rar s'a pus in stapanire altul strein,
pana cand mai era vreo stalpare de neamul
celui mai dinainte; si ca sa se poata vedeh
mai bine aceasta, socotese ca nu va fi de prisos ca sa arat aici de rand pe toti Domnii Moldovei, pada pe vremile noastre.
Domnul cel dintai carele dupa navalirea lui
Batie 1), a agonisit iarasi stralucirea cea mai
dinainte a Moldovei a fost :
1. Dragos si macar c bronografiile noastre
nu arata, pentru tiina neamului sau, dar la
1)

Aicea se ingregte din nou aceea co am zis mai sus, ert

Dragog s'a fost steimutat dela Ardeal dup nirtvalirile lui Tatar
Batie adicii dupil anul 1250, ins 5. poate c6,' se unese arnandouti
gandurile acestea, de se vor primi dou'l steamutgri; una tn jumItatea cea de pe urmil a veacului al doisprezecelea gi alta in
jumglatea cea dintai a veacului al treisprezecelea.

www.dacoromanica.ro

87

noi se 'zice necontenit, ea a ost din neamul


eel vechiu al crailor Moldovinesti, si a avut tata'
pe Bogdan fiul lui loan, dela earele toti _Domnii obisnuese a-si pune la iseliturg numele
-roan.

-Si euvantul acesta este mai usor de a se ade-

veri si pentru aceasta, cAci cu greu este de a


se crede, c6 altul din neam mai prost, ar fi
putut en o tov6r6sie asa mare sa' mearg la
vAnat, carele a dat prilej la descoperirea Moldovei i an fi putut indemna, pe cei1a1i patrioti

ai saq, ca ssa vie dupA (Musa Urmtor dup6


ansul la scaunul domnesc a fost fiul s'au :
2. Sas. Dup"a ansul fiul lui.
3. Lascu. Dupa. Lascu:
4. Bogdan I, cu poroclea Musat, fiul lui Lascu.

5. Petru I, u.n fiu al lui Bogdan Musat, si


1)e1t1ue6 a murit hal, de a aveh copii a urmat
fratele taalui s`du :
6. Roman I, fiul lui Lascu si frate cu Musat.
Si dup"a moartea lui, sau pentru nevrsta lui
Alexandru fiul sau, sau in vre-o ra'scoaM a
a ales pe:
7. Stefan I, dupA, earele a urmat:
8. Petru al II-lea, si dupa, dnsul :
9. Stefan al II-lea, fratele lui Petru si fiu al
hil Stefan I.
10. Iuga, care a gonit cu sila din Domnie
pe Stefan II, dar nici el nu a purtat mult st-Onirea sa cea cu nedreptul, eaci Inc Sat a
nu implini anul, l'au impins :
11. Alexandru I, cu poroclea cel bun, fiul
www.dacoromanica.ro

88

lui Roman I, dela locul ce-1 rhpise cu nedreptul.

Si ash prin aceasta iari s'a pus neamul Dragosese la loc, in dreghtoria cea mai dinainte.
Aeesta este, carele a fhcut cunoscut numele Moldovenilor care erh putin cunoscut pre la alte

thri, adech, prin aceasta, eh, a trimis pe Mitropolitul i sol moldovenesc la soborul dela Florentia i prin aphrare statornich a invhtaturii

cei lhmurite s'a invrednicit de a luat dela Joan


Paleologul imphratul rhshritului, nurnele de Despot cinstindu-1 i cu coroana Crheasch. Duph,

dhnsul a urmat fiul shu:


12. Ilie I, si duph, acesta fratele shu;
13. Stefan III, fiul lui Alexandin I. Acesta
a fost cel inthiu carele s'a fheut Domn in urma
fratelui shu spre paguba Beizadelei, care in urmh,

de multe ori s'a inthmplat. La aceasth, pricing


a fost nimic alt vinovat, cleat numai acesta, cl,
find Alexandru dephrtat de scaunul Domniei,

cu alegerea lui Stefan I, nu a putut cu alt

chip sh, ajungh, in dregMorie, fdrh numai prin


alegerea boerilor i apoi de acolea au dobAndit

boerii Moldovei mai mare volnicie la alegerea


Domnilor decht aveau ei mai inainte; insh' en
hothrhre de a nu cutezh st aleagh, pe altul, fhrh
numai din neamul Domnesc, dach mai era cineva. Tot aceasth randuialh, se phzia mai inainte, de aceia i cu alegerea Crailor Lesesti Eli
in vremea de acum cu alegerea Sultanului turcesc si a Hanului de Cram. Duph, acesta a
luat Domnia:
www.dacoromanica.ro

89

14. Roman al II-lea, fiul lui Ilie I, i. dup6


moartea lui, s'a pus:
15. Petru al III-lea, un fiu al lui 1,tefan al
III-lea qi-a avut urnAtor pe fiul s6u :
16. ,tefan al IV-lea, dup6 acesta s'a pus :
17. Alexandru al II-lea, un fiu al lui Ilie I,
si f rate lui Roman al II-lea, dup`d dnsul fiul
s6u :

18. Bogdan al II-lea i dup6 acesta a urmat


fratele s6u:

19. Petru al IV-lea, ce s'a zis Aron, un fiu


al lui Alexandru al II-lea, dup6 moartea acestuia a ajuns in Domnie:
20. itefan aT V-lea, cu poroclea cel Mare,
fiul lui Bogdan al II-lea. Acesta a fost un donm
cu totul vrednic de 1aud6 i ap6r6tor viteaz
patriei sale de c6tre toate n6pdirile vrajmaOlor si, oH din care parte se ridica; dupl dan-

sul a urmat fiul s6u :


21. Bogdan al III-lea, ce se zice Chiorul pentru

o patimg, ce aveh la ochiu. Acesta a inchinat


Moldova Tureilor, pricinuind ei starea cea mai
tic6loas6 in care se aft acum oi dup6 ce a
murit, s'a pus in domnie fiul s6u:
22. tefan al VI-lea, cel t6n6r; 8 i murind
el i neavand copii, a urmat in locul sam :
23. Petru al V-lea, c6ruia ii zicea Rare, sau
Ma,* un fiu afath, de cununie al lui tefan al
V-lea, dintru a cgruia alegere se vede luminat,
cat de cu luare aminte, pkih boerii Moldovei
odinioar6 urmarea motenitoare a Domnilor, c6ci
ivirea acestui Petru eth la WO necunoscut6, ori
www.dacoromanica.ro

90

pentruca tatal sau s'a ruinat cu fiul sau eel


afara de cununie, sau pentruca n'a voit sa dee
pricina, ea dupa moartea sa sa se starneasca
sfad

i galceava. Si insui Petru carele nu tia

nimic de neamul sau eel de frunte atat a fost


saracit, In eat era nevoit ea sa-i agoniseasca'
hrana cu vanzarea de pete, ce se zice la Moldoveni majerie, care i-a i pricinuit lui numele
acesta. i apoi dupa moartea lui Stefan al VIlea, gandind c s'a stins nemul cel slavit al
Dragoetilor, s'a adunat toti boerii ca s faca
alegere noua; atuncia s'a aratat i muma acestui
Petru i a scos un hrisov dela Stefan cel Mare,
in care o arata el pe dansa a fi sloboda, de bir,
pe Petru fiul ei II arata a fi drept fiu al
sau. Si dupa acest hrisov, au fost toti plecati,
&A, de a se mai sfatui ca sa, ridice in scaun
pe Petru, ca pe fiul Domnului lor i a-1 chema
in Domnie dela pascarie 1). Tara' mai pe urma
1-a lipsit din dregatorie Suleiman Imparatul turcesc, vinovatindu-1 c'ar ft aprins Chilia 0 a pus
in locul lui pe :
24. Stefan al VH-lea, earele s'a aratat pe

sine a fi stranepot lui Alexandru al II-lea 0


subt acest nume a ajuns cererea sa i a boerilor Moldovei la Imparatul turcesc.
Insa in scurtg, vreme l'au ucis boerii care se
sfatuesc asupra lui qi au chemat la scaun 2),

iarki pe Petru al V-a Rare qi apoi murind


el a lasat domnia fiului sau:
11)

Citegte peseg.rie".

2) Domnie.

www.dacoromanica.ro

91

25. Ilie al III-lea, i ne avand acesta copii,


i-a urmat fratele
26. Stefan al VIII-a, asemenea fiul lui Petru
al V-a i acestuia Inch' s'a intamplat de nu a
avut copii i murind a facut sfarit neamului
Dragoqesc, atat celui ales, cat qi celui neales a
cgruia apunere s'a fgcut cea mai mare pricing a
toate Intamplarile cele nenorocite, la care a ajuns
Moldova dupg aceia; cad nefiind nici unul sa,
Intreacg pe ceilalti cu vrednicia neamului i sa
poatg supune sub ascultare pre urzitorii neodihuirilor, apoi toatg tara s'a rgsvratit i s'a um-.
plut de rgscolnici.
Iarg Turcii rgbda bucurNi neodihuirile aceste
din lguntru, pentrucg ei au cunoscut c vor
puteg purth mai lesne dupg cheful lor_ pre Moldoveni, dacg vor fi slabi, cleat dacg vor fi uniti
.0 tan "qi aqa In vreme de cateva vreme de vreo

-cateva luni, pe multi ia ales si i-a scos, pang


cand la mug, prin invoiala celor mai intelepti,
s'a ales i s'a pus domn din osebite familii.
27. Petru, stolnicul raposatului tefan, iara
Ia ungere a dobandit numele de Alexandru al
III L'Apupeanu; lug alta parte a adus asupra
lui in scaun pe:
28. Ioan Despot 1), ce se numeqte de istoricii
t) Istoria acestui Domn se povestegte mai pe larg i cu deosebire, lute() scrisoare pe gapte in 80 ce s'a tipArit la Vargava,

la anul 1759, cu acest titlu, adicl a lui Antonie Marin Gratian,


pentru Than Erac lid domnul Moldovei i pentru Iacob Dascalul,
fratele liii Joan, de pe o scrisoare a bibliotecei Zaliscicului.

Deci dupa scrisoarea aceasta, este acest Joan nascut la Candia


gi a fost fecior unui corabier carmaci. El a fost prea bun de cap

www.dacoromanica.ro

92

nostri mai vartos Riter, un om viclean si barfitor, care a scos pe Alexandru cu ajutorul
Turcesc. i apoi fiindcd, cei mai multi cugetau
eu thu asupra lui, ispitindu-se de multe ori sg,-1
si otrAviased, s'a fAcut e ar fi murit i a dat
in loeul lui alt chip asemenuia lui ca sd-1 ingroape; iar el a fugit in tara Leseased, ca sd
cunoased mai cu amdnuntul gandurile lor.
Dupd ducerea lui, au chemat Moldovenii de
al doilea pe Alexandru al III-a Ldpusneanul;
insd aceastd bucurie nu a tinut atata c viind
Despot inapoi din tara Leseascd, 1-a gonit prea
lesne cu ajutorul ostilor sale pe care i le-a intdrit Lesii. i apoi dupd moartea lui, a luat
stdpanirea cu sila:
29.

tefan al IX-a Torus% hatmanul lui

gi shrguinta sa nemgrginitg; pentru aceia a dobAndit prietesug de


aproape cu un Eraclid, dela care au luat Turcii ostroacele Pafos
si Samos, pe vremea Impgratului nemtesc Carl al V-a i clironomi
aceluia au cunoscut pe Joan de fecior fratelui talldui lor gi i-au
scos i hrisov dela Impgratul Carol, in care l'au argtat a fi despot

ti drept Beizadea din casa Eraclizilor. i cu aceasta scrisoare


apgrgtoare InlelaCiunii lui, s'a cglgtorit el prim prejur si mai

ales in tara Leseasd s'a incuibat mai mull, de unde a inteles

pentru starea de atunci a Molclovei i pentru urhciunea locuitorilor ce aveh asupra dommilui lor Alexaudru; i pentrucg doamna
lui Alexandru era din casa Eraclizilor; a -venit el la curtea lui,
unde 1-au primit cu cinste ca pe o rudenie i apoi pAng la atata
a vgnat pe boeri i pe popor, incht nu mult dupg aceia, intrind
el in Moldova cu ostile came le fgcuse In tara Ungureasd ft].
Ardeal, 1-au primit cu bucurie gi au silit pe Alexandru ea sit
prirliseascg tara ; si Cu bani a luat intgrire si dela Turci. Toate
acestea s'au intimplat la anul 1561, precum se vede in Hrono-

graful lui Siegler: Ungaria cartea I si II-a cap. VI, Ind el nu


nurnat d a asuprit pe supusii si cu multe insgrcingri, ci mud
Ortinea i Arianilor fiind gi el insusi unul de credinta lor, prin
care s'i-a pricinuit athta uraciune, hick pitrai a nu plini doi ant,
gi-a perdut i domnia i viata.

www.dacoromanica.ro

93

Despot ; ins6 Moldovenii cari in

scurt6 vreme
se suparasera cu stapanirea lui cea cu nedreptul,
au chemat de a treia oara din tara Leseasca

pe al lor drept domn Alexandru al III-a si biruind cu razboiu pe Stefan, 1-a prins si la pedepsit cu moarte; i dupa, asa multe intAmplari
schimbate, a gustat el la urma" odihna si a murit
in scaun. Mosiile i domnia a lgsat-o clironomului i fiului s6u :
30. Bogdan al IV-a, si ne avand acesta copii,
au ales boerii pe :
31. Ion Armanul '), carele s'a chemat asa pentruca, el in postul sfint. Apostoli a mancat came
dup obiceiul Annenese.
El a fost un om foarte invg,tat in limba greceasc
i latineasc'a si a fost tovara's la scoalg,
eu acel vestit dascal grecesc Ioan Lascar, a a,-

ruia rAvase trimise la dansul stau i acum in


cartea Cruzii, ce se numeste Turcogretia; pentrued el a voit s ias'a de sub stapanirea tur
ceasca, strAduindu-se dup6 slobozenie, pentru
aceia 1-au prins turcii cu viclesug si 1-au rupt
in dou'a bucg,ti cu eamilele si au pus in locul
lui pe:
32. Petru al VI-a Schiopul, fiul lui Mircea
al II-a, domn din tara Romneasa,. Tns boerii
n'au voit sl se lese a fi sta,p'aniti de strlini
au lucrat de 1-au scos Turcii 2), si au pus in
locul lui pe :
9 Numit Eli Ion Voc15, cel Cumplit.

2) Mai jos la cap. XIV, ziee autorul, a Petru mai bueuros


gi-a Asat seaunul deal A vroiasel a da turcilor 12.000 galbeni
bir, dupK cum au cerut ei.

www.dacoromanica.ro

94

33. Iancul, ce a fost nascut din parinti Sas,


acesta nu tiu cu ce meqtaqug a sfatuit pe cei
mai multi, zicAnd c ar fi din neamul Dragoetilor, ins/ apoi pentru curvia .1 strapicia sa,
s'a facut la toti uricios qi 1-au ucis boerii care
s'au sfatuit asupra lui i au pus Turcii in locul
lui de al doilea pe: Petru Schiopul, carele vazAndu-se pe sine in turburari necontenite qi. iu-

bind mai Vartos odihna cleat slava a lepadat


domnia de buna voe qi s'a la Ardeal. Scaunul
cel parsit de dansul 1-a dobAndit prin alegerea
boerilor :

34. Aron, un om strapic i salbatec, pe carele 1-au isgonit Moldovenii pentru tirania lui.
Insa Turcii d'andu-1e el Benderul 1-au pus iaraqi
in scaun i dupa moartea lui a stapnit o bucata de vreme:
35. Stefan al X-a Rasvan, i dupa ansul
au ales boeri pe:
3(5. Eremia Movi1, i dupa moartea lui, fratele sail:
37. Simion Movith

i. dupg moartea lui a


avut Moldova trei domni dintr'o tulpina pe:
38. Mihail I, fiul lui Simion Movi1, pe:
39. Constantin I, si:

40. Bogdan al V-a, frati, fii ai lui Erernia


Movila, Tong apoi incepand ei isnoave i vrand
ca s dea tara Leqilor, i-au isgonit boerii, pen-

truc6 boerii nadajduia prea putina paza dela


I) Un Sas dela Ardeal, i mai jos il numqte autorul Sardanapahil Moldovenese.

www.dacoromanica.ro

95

Lei, i apoi ei pentru credinta aceia, far/ de


osteneala, au dobandit dela Turci, intarirea celui
ales de danii.
41. Stefan XI Tomevit, pentru carele credea

e ar din neamul lui Stefan IX. Dupa acesta


a urmat :
42. Gaspar, naseut Italian, carele a fost mai
nainte Dragoman la Poarta Otomana i l'au
pus Turcii cu sila domn in Moldova i apoi wand
el A anue6 in Moldova legea papistleasea, l'au
isgonit boierii .1 au pus Turcii in locul lui, pe :
43. Radul I, carele fusese mai inainte domn
in tara Romaneasca qi aye/ poreela Lungul i

dupa moartea lui, a urmat :


44. Miron I Barnoschii, leah i pentru slujbele sale cele multe, s'a primit intre boerirnea
Moldovei,

i prin alegerea eelor mai marl, a

ajuns i in stapanirea Domniei. In vremea acestuea

a eazut in maim Turcilor toata volnicia alegerei


Domnilor, care Inca o avel boerii pana atuncea, cu
insui voia ion; cit starnindu-se rasboi intre Lei
i intre Turci, acest Miron a trecut la Lei i a
pricinuit prin aceea o groaznica navalire a Tg-

tarilor in Moldova. Si pentru aceea boerii ea


sit numai patimeascl i alta data vreo intamplare ea aceea, 'au lsat la Turci toata volnicia
alegerii, insa en acest chip : ca sa fie din neam
domnese i supus credintei pravoslavnice; i aa
dupre aezamantul acesta, au trimis turcii domn,
triind pe Barnovsehi, pe :
45. Alexandru al IV Iliea, socotind el ar fi
din neamul lui Stefan VI, i dupa moartea lui, pe :
www.dacoromanica.ro

96

46. Moisi I un fiu al Simion Movill i impotriva obiceiului l'a cinstit cu trei tuiuri; insa
dupa moartea aeestuia, rupandu-se toate legaturile asezamintelor si a obiceiurilor, prea rar
a dat ei dreg6toria aceasta, pe la fiji domnilor
si Inca si mai rar pe la alti pamanteni, ci mai
adeseori au dat-o celor straini i intr'acestas chip,
impotriva voli boierilor, numai singur prin bani

multi a luat domniea dela Turci :


47. Vasile L dela Epir sau Albania, carele
se chema Lupul, insa la ungere a dobandit numele acesta t), jugul lui l'au purtat supusii shi,
cu indestula rAbdare multi ani, insa in urna
totusi l'au gonit si au pus in locul lui pe :
48. Stefan XII Burdujea, dobandind-ei si dela
Turci int6rire la alegerea lui. Si trecand acesta
la Lesi, au pus Turcii pe :
49. Gheorghie Ghica I Albanit, ce a fost
Capuchihaea lui Stefan la Curtea Turcease6 si
dupa aceea numindu-1 domn in tara RomaneascA,

a numit Turcii pe :
50. Stefan al XIII, fiul lui Vasile Albanitul
dupa moartea acestuia au ales boierii pe :
51. Eustatie I. Dabija, dandui i Turcii intarire. Dup6 acesta a urmat :

52. Ilie III, fiul lui Alexandru IV Ilie, cu


voia Turcilor ; iar la urm6 1-au scos iari ei,

si in locul lui s'a pus :


53. Duca I, un Grec carele era din neam
9 Moldovenii au un Cod de legi dela d'ansul, el a domnit
pe la Inceputul seeolului trecut.

www.dacoromanica.ro

97

prost, dar prin vrednicia sa, nu s'a agonisit


numai domnia Moldovei, ci i sotie pe fiica lui
Eustatie Dabija; ins6 dupA stApanirea de sue
luni l'au scos din domnie i in locul lui au pus
Turcii iarAsi pe Ilie III. Acesta a fost eel
dined, pe carele dupg scoaterea din domnie,
iari l'au fAcut Turcii domn, care dup5, aceea
de multe ofi s'a intAmplat; cAci apoi Indath
dupA ansul au pus ei iardsi pe Duca, de a doua
oarA domn in Moldova si apoi pArandul Moldovenii, l'au scos incA, pe drum mergAnd la rAzboiu la CamenitA si in locul lui au ales boerii pe:
54. Stefan XIX dela Petrecaic, pre carele

apoi tocmai cAnd se


lovea ()stile la Hotin a trecut la Lesi. Si a dos,i

Turcii l'au TntArit,

bAndit Domnia :

55. Dumitrasc I. Cantacuzino, pe carele l'a


fost gonit din tara romneasc i fAcea la Tarigrad negutAtorie cu pietre scumpe si a &mit
Sultanului cismea de argint lucratA foarte cu
mestesug; insA, pe urmA l'a scos si au pus
Turcii in locul lui, pe:
56. Antonie I Roset, un boier din Tarigrad,
cd,rele era Capuebehaea Moldoveneascl. Dup5,
dAnsul a urmat iarasi Duca G-recul, pe carele
l'au pus Turcii domn de a treia oarg si robindu-1
Lesii, au pus Turcii de al doilea pre Dumitrasc
Cantacuzino, i urndu-1 boerii pentru tiraniea
lui 1), au dobAndit ei dela Poarta TurceascA, voe
9 Celelalte intamplIri ale lui, le povesteste autorul la Istoria
tureeasel, la aclgogire fats, 489 (B).
22833

www.dacoromanica.ro

98

ca singuri ei sa,'0 aleagg domn i as,a au ales ei

pre taal nostru:


57. Constantin II, Cantimir cel b6trAn 1) 0
dupg, moartea lui care s'a intAmplat la anul
1693, Martie 23 au ales boerii in scaun pe fiul
slu cel mai tAngr :

i s'a i uns in
Ia0 de doi Patriarhi, iarg pentru c n'a putut
ajunge int/rire qi dela Poarta Otomanl a fost
58. Dimitrie II, Cantemir,

nevoit s fac`a loc lui :

59. Constantin III, un fin al lui Duca, pe


carele Turcii cu sila l'au indesat Moldovenilor 2)

prin rugdmintea boerilor iar4i l'au scos, qi


au pus in locul lui, pe:
60. Antioh I, Cantemir, fiul cel mai mare
a lui Constantin II; ing Domnia a fost dato
Sultanul atuncea lui Dimitrie Cantemir 0 el a
i

dlruit-o fratelui sgu. Apoi Constantin Brancoveanu 3) carele prin banii lui cei multi, tiind
cum sA, vaneze pe lacomul Vizir, l'a scos pe

dAnsul dupg ce a domnit cinci ani 0 a adus


in locul lui iard0 pe ginerele s'au :
Constantin III, fiul lui Duca, puindu-s6 de
a doua oarl Domn in Moldova; Ins i acesta
dup6 doi ani i jum6tate, pArandu-1 boierii l'au
scos i-au rAnduit Turcii in locul lui, iari pe
Antioh Cantemir, a c6ruia mazilie o a dobandit Constantin BrAncoveanul, vrajmaul eel de
2) El s'a faeut Doran, la anul 1684, i a Dornnit 8 ani (T).
2) Tot la aceimi Istorie 11 arat l. autorul e'a intrecut mai pe
toti patriotii sei en Invat'atura Elineasea qi en filosofia (B).
2) Domn n tara Romaneasea.

www.dacoromanica.ro

99

moarte al neamului Cantemiresc, tot prin cheltuirea vistieriilor sale, dupre obiceiul sa'u si in

locul lui au trimis pe:


61. Mihail II, RacovitI, ce avea sotie pe
Safta fiica lui (Jonstantin Cantemir i fiind vi-

nov4it de cgtre Seraschierul dela Silistra c'ar


fi nesupus, l'au scos Turcii indath, dup'a aceea
si au pus pe:
62. Nicolae I, Mavrocordat, carele era atuncea
dragoman mare, la curtea Impgra'teasca" urm6-

toriu fiind la acea dreg6torie tathlui s6u celui


vestit Alexandru Mavrocordat. Iar6 apoi striandu-se pacea intre Rusi i Poarta Otomana,
qi socotind u-1 pe dansul a fi mai bun scriitor
decat ostas; l'au scos din domnie si au pus in
locul lui de al doilea pe Dimitrie Cantemir,
earele pentru voea unor lucruri folositoare a
la'sat toatg cinstea si ind'Amanarea i s'a intors
eu oastea sa c'atre partea crestineasc 1) si in
locul lui a venit
:
Nicolae Mavrocordat, pe carele foarte Ii iubia
Turcii, pentru credinta sa si a Mtane-su i prin
aceast6 credint6 invrednicindu-se el apoi si de
Domniea th"rii Romnesti, a pus in Moldova

iari pe Mihail Racovit,g, la anul 1713.

Noi ne-am vkut a fi nevoiti ea s vorbim


asa pe larg intru aceasta materie, fiindcl se
Autorul vorbeste aici pentru sinesi insusi. Pe &Amu1 l'au
pus Domn in Moldova la anul 1710. De abia a ajuns in scaun
l'au i desggit eu multe sareini, incat a socotit de s'a inchinat pe sinesi i Domnia sa, impKratului Petru I, dup l. cum insusi pomeneste la Istoria sa cea turceascl, fata 766 (B).

www.dacoromanica.ro

100

vedea, ca mai pe scurt nu s'ar fi putut lesne


aduce cu intelegere inaintea ochilor celor ple
cati asupra cetirii, schimbarile aceste osebite ale
starii Moldovenilor.

Iara acum de va vol cetitorul s caute deserierea aceasia care am faeut-o pentru Domnii
patriei noastre, va intelege farg, de ostenealg :

1. Ca dela Dragos intemeietorul Moldovei


si pang, la tefan cel mare, cat a fost Moldova sloboda, totdeauna s'a pkit mostenirea in
Domnie.
2 Ca' acest obiceiu s'a pkit si sub stapanirea
turceasca, intocma nesmintit, cat a fost neamul

Dragosese.

3. Ca de cand s'a stins nearnul Dragosesc


si pang pe vremea Movilestilor, au lgsat boierii
toata volniciea alegerii Domnilor.
4. Ca Moldovenii, totdeauna si-au pus Domn

pe unul din fii sau rudetia celui raposat.


5. Ca dupa Ioan Armanul carele a umblat
i dup
sO iasa, de sub stapanirea Turceasc
prodosia lui Aron, au tras Turcii asupra lor
intai numai intarirea, iara apoi i alegerea, insa
asa, cat la altul strein, nu se deschidea lesne
drumul la stapanirea Moldovei, decat numai
celor de neam domnesc.

6. Ca' dupa rascoala lui Miron Barnovschi,


nu numai c'a esit aceastg, lege din obiceiu, ci
Inca, i dregatoria Domniei au vandut-o Turcii
pe la altii streini ca un negot eftin.

Pe toate acestea le vom arath mai pe larg


eand vom afih vreme sa scriem Istoriceste inwww.dacoromanica.ro

101

thmplArile patriei noastre, dela inceput Ong pe


vremile de fath 1).
CAP. III
Despre obiceiurile cele vechi i cele noi,
la punerea Domnilor

Duph ce am arhtat pentru acele care mai


inainte vreme, cum si in vremea de acum se
socotea a fi vrednic pentru sthpanirea Moldovei;
socot ch este de cuviinth s spunem ceva i

pentru terimoniile care se fhcea mai inainte in


vremile vechi la punerea Domnilor.
In vremea celor sase Domni dinthi, Oda' a
nu se ridich urmarea cea mostinitoare la scaun
a sthphnitorilor Moldovei, cu alegerea lui tefan I, care o avea ei pang, atuncea, nu au prea
avut loc obiceiurile cele politice, sau nici cum
n'au inchput; chei mosteanul Domniei carele sO
stia inch panh' ce trhih tathl, sau fratele shu,
nu avea trebuinth de nimica la suirea in scaun,
fhrh numai ce'l vestea la ivealh. Iarh apoi
duph aceea, de child s'a cerut sfatul boierilor
la alegerea Domnilor, s'au introdus mai multe
obiceiuri i erimonii la punerea Mr. CA indath
dupg moartea lui Roman I, Domnul cel al seaselea duph deschlecarea Moldovei, pentru nevrhsta fiului shu Alexandru celui bun, carele
era prea slab de a puteh goni inapoi pe vrhj1) Parte din aceastX fgoOduintl a plinit-o Cantimir, in cartea
sa cea cu titlul: .11ronicul Romano-Vlahilor.
(Ed.)

www.dacoromanica.ro

102

ma0i cari napdise in Moldova din toate partile, pentru acea au socotit boerii a fi mai bine
ca sa'0 aleaga un Domn mai harnic i. o0ean
bun, decat s pue in vasla republicei un copil
pentru nepriceperea lui s ii s intample vreo
mare primejdie.
Aceasta putere care o avea atuncea toti boei

rii, au lasat-o mai la urma (din pricina tulburarilor, care le pricinuia de multe ori multimea
alegatorilor), numai celor apte boeri mari ai
starei dinthi, adeca, : Logofatului mare, amandoror Vornicilor, Hatmanului, Postelnicului, Spa-

tarului mare 0 Paharnicului mare ; pentru ale


carora slujbe vom arath mai jos la capul VI.
Ace0ia indata dupa, ce muria Domnul, obinuia de se aduna in divan i deschidea testamentul Domnalui celui raposat. i daca' nu era
nimenea insemnat intru dansul sa fie Domn, apoi

ei cu sfatul lor ii alegea Domn, insa nu'l vestea la iveala ; iara daca era insemnat vreunul
din fii Domnului in dieta tatalui sau sa fie
Domn, apoi i obrazele cele alegatoare trebuia
sO ramae la acel cuvant, ne mai fiind volnici
sa faca alta alegere. i ispravindu-se aceasta,
purta grija pentru ingroparea mortului i trupul lui, daca facuse vreo biserica' pang, ce a
trait, Ii punea intru dansa; iara' daca nu, apoi
11 punea intealta, biserica mare 0 dupa, ingropare, toti boerii i curtenii impreuna cu slujitorii cei de oaste se intorcea dela biserica inapoi la curte, cu mare Were i cu strae jalnice
0 fete mahnite. i boerii dupa, aceea indata
www.dacoromanica.ro

103

intra in diyanul eel mare 0 se aseaza tot intru


ace1ea0 scaune i locuri, care le avea 'Ana ce
traia Domnul; iara, cetele ostasilor, atata de
mult eat putea se intindea rand in curte, cu
pustele i steagurile intoarse i astepta punerea
Domnului celui nou. La aceasta obisnuia acela
carele era sa fie Domn, daca, era vreunul din
fii celui raposat, de sta la scaunul tatalui sau
cu strae jalnice; iara, daca era ales dintre boieri,
apoi ra'manea nemiscat la locul sau eel mai

i dupa ce era toate acestea asezate,


apoi intai curma Mitropolitul tacere i facea
cuvant de lauda pentru Domnul eel mort si se
jeluia pentru moartea lui In numele republicei.
Dupa aceea citia Logofatul cel mare la adunare en glas testamentul mortului; pentru ed
daca se intampla,, dupa cum se obisnuia de
multeori, sa fie insemnat in diata urrnatoriu la
seaun fratele eel mai mie, inaintea celui mare,
se stie fieste carele, ea nu s'a facut cu voea
celor alegatori, ci s'a facut cu voia mortului.
Tot acelas logeat mare intai dupa, cetire, se
dinainte.

apropia de Domnul eel nou i daca erh din neamul

celui mort, apoi ii arath intai e i lui i-ar fi


impreun tanguire pentru moartea tatalui sau a
fratelui sau ; i apoi Ii arath ea' ar fi el botarit
0 ales prin testamentul raposatului ea sa fie Domn ;
i-1 rugh In numele tuturor breslelor Moldovei, ca

eat a fi cu putinta de ingrab

intre in sta-

panire si pe dansii sa, voiasea ai stapani eu dreptate, ca pe supusii i slugele sale cele credincioase.

www.dacoromanica.ro

104

Dupg aceia, trebuia Domnul cel non A, steh,

cu capul gol si cu putine cuvinte s respunzg


0 A se tangueasca pentru intamplarea aceea
c'a perdut republica pe un Domn asa bun si
sg, arate ca, el macar el nu este destul de vrednic

a purth sarcina tarii; insg, trebne A se plece

atat poruncii tatglui Au, sau a fratelui sau,


cat 0 la voea a toata republica; i pentru aceia
voeste ca sg, ia dregatoria aceea inbieta 0 A
stgpaneascg, pe supusii sgi cu toatg, dreptatea,
dragostea i mila.

Dupg aceea indata se scula toatg, adunarea


dimpreung cu Mitropolitul i cu partea bisericeaseg si-1 petreceh, cu mare alai pang la bise-

rica cea mare si la usa bisericei Ii esia intru


intampinare Mitropolitul, purtandu-i inainte doug
felii si ilcadia si Ii intindea sfanta cruce

Evanghelia de o Aruth 0-0 argta evlavia sa;


dupg aceia intra in biserie i 'ngenuchea la
altar drept usa cea Impgrateascg
razema
capul de santul pristol, iar Mitropolitul Ii punea
omoforul pe cap si-i cetea, cu glas ruglciunea
care obisnueste A se ceteascg' la incoronoarea
ImpgraWor pravoslavnici si apoi 11 ungea pe
frunte cu sfantul mir. Dupg sgvarsirea acestor
Oremonii, se Kula Domnul in picioare i saruth
atat sfntul pristol, cat i sfintele icoane cu
evlavie i esind deacolea in mijlocul bisericei,

Ii pune Mitropolitul pe cap o coroang de aur


impodobitg, cu. multe pietre scumpe ti cantand
cantgre0i Cade-A A te fericim" ; Ii ma Mitropolitul de subtioara dreapt i Postelnicul cel
www.dacoromanica.ro

105

mare de subtioara stngh si-1 ridich intr'un scaun

en trei trepte ce este de-a dreapta in biserich


si la acea vreme se slobozeh toate tunurile chte
erh i muzica ineepea a chnth.
Duph shvarsirea liturghiei, 11 imbrIch in privdorul bisericei cu caftan Domnesc si indath toti
boerii duph lepdarea straelor celor jalnice ce
le aveh panh atuncea. imbrach alte strae vesele
qi

strh'lucitoare; si dupa, aceste inchlech Domnul

iari pe armsar si se intorceh la curte sub


petrecerea atht a Mitropolitului, chrt si a tot

sfatul; si la intrarea in sala cea mare se &Ilia

pe scaunul Domnese. La aceasth teremonie obi-

nuia Hatmanul dea dreapta si Postelnicul eel


mare dea stnga de-i duceh poalele caftanului.
Duph dansul urma Mitropolitul si tot sfatul i
fiete carele duph randueala sa, se aseaza, pe la
seannele bor. i apoi niergea intai Mitropolitul
si-i shruth maim; si'n scurth vorbh, Ii heritisea
poftindu-i noroc la sthpanire i-1 incredinth ch
va fi rughtor chtre Dumnezeu pentru dansul si
sh rugh lui, ca sh' fie si el aphrat impreunh cu
tot clerul bisericesc. Apoi 'se intorcea chtr tot
poporul, ii blagoslovea i-1 sfhtuia, ca sh fie cu
credinth spre Domnul lor.
Duph Mitropolitul urma Arhiereii i cealalth
parte bisericeasch a Moldovei, arhtndu-si
acestia cinstea lor chtrA, Domnul cel nou. Apoi
mergea i Logofhtul cel mare cu cei1a1i boeri
i-i shruth mna.
Duph shvArsirea acestor teremonii, se scuba
Domnul din scaun i cu capul gol multumea
www.dacoromanica.ro

106

la toti pentru cugethrile cele bune ce arlth ehtre


dansul i fggduia patriei mi16, dreptate i aphrare. Si dupg aceste cuvinte, Ii lu Sptarul cel
mare coroana de pe cap, si el duph ce se ducea
toti boerii, intrh in cabinetul sh'u cel din rhuntru.
Tot 'acest fel de teremonii arath jupnesele
boerilor i Doamnei lui Vodl (dach avea), in
sala Doamnei, iar incoronhrii nu era ea phrtasI
duhovniceste. Ea inc6 avea strand in biserich,
insh oarestece mai jos cleat strana Domnului ei
si in sala ei unde toate jupanesele boerilor avea
locuri stiute duph boieriea bhrbatilor lor, purth

si ea coroana tot intr'acelas chip ca si a barbatului ei, care se poate vedea pe la portretele
cele veclii.

Intiacestas chip se urmh odinioara la punerea Domnilor in Moldova.


Iar duph ce a cazut toate in neorAndueala cu
staphnirea cea silnich' a Turcilor, luand dela
boeri i volniciea de a-si alege Domni, de aceea

acum se Ozeste cu totul alta urmare la alegerea unui Domn Moldovenesc, ca indath fachndu-se instiintare Vizirului c'a murit Domnul

Moldovei, sau cand Vizirul a hotart ca sa-I


scoath avand ura asupra lui, sau facand el vreo
gresalh; apoi el cauta pe alt Domn nou dintre
fiii Domnilor, sau alti boeri din Tarigrad si la
vremea de pace fagadueste el Domnia numai
la unii ca aceia can Ii dau lui bani mai multi;
iar la vremea de razboi, numai pe acela ii face
Domn carele este cunoscut a fi mai credincios
si mai viteaz, i dach' se invoeste el cu Domnul
www.dacoromanica.ro

107

acel nou, pentru darurile i pentru alte toemele


ia dela dnsul scrisoarea pentru plAtirea banilor, apoi Ii arat6 socotinta sa Impg,ratului, cu o
scrisoare ce se numeste Talhis, cu aceste cuvinte:

(Cutare) Domn, st6pAnitorul acest de acum


al Moldovei, asupreste prea tare pe supusii impArAtiei tale, in at boerii trii, ea s6 scape din
tiraniea lui sunt siliti sA fugA, prin alte ri de
prin prejur i unii se nevoese a veni i aicea,
ca s ceara' intr'ajutor mila Impargtiei tale de
atre un domn asa strasnic". Iar6 dacg nu poate
814 vinov64easeti, cu aceasta; apoi fie adevArat,
ca' se apar6, a nu plati
birul, sau c ar fi lenes la implinirea porun-

ori neadevrat, zice,

cilor, sau Ii arune6 altg vinii, pentru care este


vrednic de a se scoate din domnie. i mai
adaoga, zicAnd : i fiindeg acesta este cu totul
impotriva impeatiei tale, si a folosului Orli,
pentru aceea daca," va plgcea

eu am socotit a fi

i imOatiei tale,

de folos, ca sa' se scoat


mai sus pomenitul domn gi'n locul lui sa" se
pue (cutare), pe care eu 11 cunosc ci-1 Itiu, cl este

om drept, credincios, bun si vrednic de mila


aeeasta".
dael se invoeste Implratul la pricina
aceasta i dac`a nu st6 impotriva vizirului nici

Chizlar-agasi, nici alt slujitor de curte, atuncea


obicinueste Impamtul a scrie asa insusi cu mana
sa, adeca' :

Munge binge amiel oluna", adea

WA, fie precum scrie mai sus. Dupg ce primeste

vizirul inggduiree aceasta a Impqratului, apoi

chiaml noaptea la curte pe domnul cel nou,


www.dacoromanica.ro

108

daca este ea sg se ispraveasca lucrul pe taina,


0 daca poart fric, c daca va oblici domnul
acel ce este sa se scoata, pentru nenorocirea lui,
sa nu fuga la vreo stapanire crestineasca. Iara

daca nu este de a purth frica pentru unele ca


aceste, apoi 11 chiama ziva la curte si Chihaia
bei al Vizirului 11 primeste cu toata cinstea 0-1

duce in cabinetul sau ce-1 are in curtea Vizirului


pofteeste s eaza ci heretisindu-1 din
partea sa Ii arata pricina pentru care l'a chemat,

care dupa obiceiul curtii asa trebue s se poftoreasca, macar de este 0 stiuta de eel ce este
sa se pue domn si-i zice : O mariea sa Vizirul
pentru vrednicia tatalui sau, sau a sa i pentru
slujbele cele credincioase care a facut Portii, a
aratat Imparatului si 1-a indemnat pentru acestea,

de a poruncit ea sa-1 orandueasca domn in


Moldova si-1 sfatueste ca sa se poarte cu vrednicie in dregatoria aceasta i prin shrjbe ere-

dincioase sa se arate barbat si sa se pazeasca


ca nu eumva prin lenevire, sau necredinta lui,
sa' fie Vizirul rusinat inaintea Imparatului".
Si dupa ce Ii vorbeste toate aceste, ese Chihaea si merge in cabinetul Vizirului si-i spune
cum* ehematul acela carele este s se pue
domn in Moldova, ar fi venit acolea i asteapta
poruncile Mariei sale. Atuncea Vizirul indata,

dael nu are alta treaba, porunceste lui Capigilar Chehai-agasi, sau celui mai dintai dela
perdea, ea sa aduca in launtru pe domnul eel
nou si aducandu-1, asteapta, putin in sala cea
dinainte si nu intra in divan sau Ortagasi,
www.dacoromanica.ro

109

pang,' cand nu sunt toemiti in rand toti slujitorii Vizirului 0i oamenii lui cei dela camara
pe de amandoua partile in sail fiete carele
dupa starea sa; i atuncea merge inlauntru i
saruta mama Vizirului carele sade intre perini dupg,

obiceiul turcesc i Chihaia sta de-a dreapta lui.

dupa ce-i saruta mana paseste putin inapoi


i ramane stand de-a dreapta, iara Vizirul ridicandu-si capul sau i posomorandu-i fata;
Si

11 heretiseste cu politica si-i zice : Hos gheeldi

Bei", adica bine ai venit Domnule. Prea


tatul, prea dreptul i prea milostivul Imparatul
nostru, oblieind cum ca domnul acela carele a
statut pang, acum in Moldova, s'a aratat lene
la implinirea poruncilor sale si a asuprit pe
supuii sai; a poruncit ea sa fie seos din dregatoria sa; i eu l'am rugat ea sg, te pue pe
tine in locul aceluia, fiindeg, te stiu ea esti om
de treaba i cinstit i credincios Portii;. i intru
tot prea puternicul Imparat a ascultat rug-mintea mea i s'a milostivit asupra ta de ti-a
incredintat domnia Moldovei.

Deci acum, datoria ta este, ea sg, te arati


cunoseator prin credinta catre o mila asa, mare
Imparateasea ce i s'a facut. i pe vrajmasi i
pe prieteni
aibi uniti cu noi i pe supu0i
tai
stapaneti cu blandete; .pe cei drepti
sa-i aperi si pe facatorii de rau sg, nu-i treci
cu vederea; cu veniturile domniei cele dupg, lege
i dupg, obiceiu s fii multumit i pe supusii

tai en nimica sg, nu-i asupreti cu sila; iar


birul i darurile care esti indatorit a le da Imwww.dacoromanica.ro

110

paratului sh le trimeti la curte la vremea tiutg


qi de vei urmh tu acestea, apoi cht vei trhi,
vei gusth mila implrliteasch; iarh de vei face
impotrivh, apoi tiut sh-0 fie ch sfaritul thu
intr'alt chip nu va fi, decht nenorocit". Atuncea
domnul dach tie limba turceasch, rhspunde
insui la cuvintele Vizirului; iarh dach nu tie,

apoi rhspunde prin Dragomanul cel mare al


curtii i multumete pentru imphrh'teasca facere
de bine care l'a inthmpinat nefiind el vrednic;
i se fhghduete ch va urma poruncilor trimese
i toath puterea lui incg i viata o va jertif

bucuros la slujba Imphratului; i se roagh ca


sa nu-i intoarch Imphratul mila sa de chtre
dansul.

Iarh Capigilar Chihagasi aduce din porunca


Vizirului un caftan si intai Ii d domnului de
ii saruta i apoi Ii imbracl cu dansul peste
celelalte strae; i duph ce l'a imbrcat se apropie
de Vizirul a doua oarh i-i shruth maim,
i poala straiului i-i aduce inainte pe Capu
Chihagasi a lui ce-1 intovhrete i se roagh
Vizirului ca sh-1 priineasc i pe acela supt
aphrarea sa i dac ii primete Vizirul apoi Ii
rhspunde: Neho : adich prea bine, i apoi Irnbrac i pe acel Capu Chihagasi cu un caftan
mai prost.
Duph slvarirea acestor cerimonii, shruth
domnul de a treia oarh maim Vizirului 1i ese

din divan fhrh de a mai zice vreun cuvant si


merge in cabinetul lui Chihaia i indath dup6
aceea merge i Chihaia dupa dnsul tot acolo
www.dacoromanica.ro

111

0 II heretisete pentru dreghtoria sa cea nouh,


Ii dg, cafea i erbet i vorbete cu dansul
pentru a le Domniei, sau pentru alte lucruri.
panh cAnd qed la vorbh, ghtete Imirahorul sau comitul Vizirului un cal, prea frumos impodobindu-1,

Ba Ceau cu 24 de

Ceaui i cu 4 Ceatiri de ai Vizirului pedetri


si alti Agaleri sau slugi mari de ai Vizirului

de curte i Icigaleri sau slugi de cash, ateapth


i indath ce ie Chihaea tntiintare, cumch toate acestea sunt gatite cu raneirea Domnului.

dniala poruncete de aduc inlhuntru mirodenii

afumh cu dansele pe Domnul, care la Turci


este un semn, c trebue s purceagh ; duph
aceea shruth Domnul mna lui Chihaia i eind
incalich pe cal i ese afarh din curtea Vizirului
mergandu-i inainte patru Alai ceausi cu aceastg
.1

randuialh, adich: inaintea lui merg atatia Ceaui,

cfti cere el, cu Ceauilar Emini; duph aceea


urmeazh Agalerii Vizirului, i Iceagalerii qi
duph aceti urmeazh el inconjurat de patru

Ceatiri, carii merg doi inaintea calului

qi cei

doi pe de amndound phrtile de ii tin picioarele;

in urmh mai aproape de dansul, vine Capuchihaea al sha i dupa aceea boerii din Moldova dad, sunt fata, sau alti G-reci boieri din
Tarigrad, cari sunt rudenii sau prieteni en Domuul aeela; i aa cu acest fel de alai ese din
curtea Vizirului, pe poarta Bacce-Capu ce se
i ese din cetate
afara i merge drept la biserica cea mare a
Patriarhului din Tarigrad i vazandu-1 ori si

ziceh, mai inainte Hricopile

www.dacoromanica.ro

112

eine trecand, fie Ture, sau Crestin trebue sg,


se scoale pe picioare, macar de eade la lucru,
ai pue mainele pe piept crucis una peste alta
si
plece capul in jos. Inca i cand trece
pe la poarta, trebue pe toate strajele inicerilor
s6 le aeze in rand egpitanii lor
heritiseascg,
cand trece, asemenea ca i pe Vizirul, adieg, isi
pleac`a capetele i minile drepte le pun la piept
slobod in jos poalele cele de dinainte ale
straiului. i aceasta mai de pe urmg,, este la
dansii un semn de cinstea cea mai mare, prin
care dau a intelege, ca ei intr'atata ii cinstese
pe dansul, ineat stau inaintea liii cu picioarele
acoperite i nu intealt chip, farg, numai din
porunca lui se vor misca de pe la locurile lor;
i eu aceasta petrecere ajungand el la biserica
Patriarhiei, raman Turcii stand la ulitg,, iarg,
el intra in ograda bisericii i descalica la scarg,,
adicg, o peatrg, care este pug mai vartos pentru
acest lucru si Ceausii striga cuvintele aceste

al

obi nuite

Hac teala Padisahumuze Vebei Efendimuze


cioc ilar umurler virsum devlet ile cioc iasa.
Adicg, dreptul si prea inaltul Dumnezeu sg,
dea Imparatului nostru si Voevodului Domnului
nostru, viata, indelungath i sg, traiasca, multi
ani

La poarta cea dinafarg, despre uii, ii viu


intru intampinare preoti cei de mir ai Patriarhiei i la seara cea de mai sus pomenit, lVlitropolitii si Arhiereii i a1i barbati bisericesti
carii pot sa, fie de fatg, la vremea aceea; iara,
www.dacoromanica.ro

113

mai la urm intampina Patriarhul la usa bisericii pe Domnul i-1 blagosloveste cu semnul

si merge in biserica cantandu-i


cantAretii Patriarhului : Cuvinese cu adev6rat;
si in mijlocul bisericii se insemneazg spre altar
cu semnul crucii i sarutand icoanele sfintilor,
sh' sue in strana aceea care este facut6 pentru
Domnul Moldovei i pasind in dreapta .cea mai
de jos a stranei, ceteste intaiul diacon ecteniea
intru care il pomineste pe dansul i dup`a eetenie intr6 Patriarhul in altar imbra'cat cu sfintitele vestminte, impreun'A cu patru Mitropoliti
sfintei cruci

sau mai multi si Domnul inca merge in altar


dup6 Patriarh i plecandu-si genunchile Ii razema, capul de sfantul pristol i Patriarhul puindu-i omoforul pe cap, ii ceteste ruga'ciunea
care se obisnuia a se ceti odinioara la iheoronarea Imparatilor Greci i ungandu-1 cu sfant
mir se scoalA, pe picioare si merge inapoi la
strana sa, cantandu-i cantaretii Polihronu i apoi
s'a, sue si Patriarhul in strana sa i porunceste
ea s5, fie acere si face Domnului aceluia cuvant de lauda in scurt i 11 sfatueste s'a fie cu
frica lui Dumnezeu i apa,rator bisericii. Dup6
cuvant urmeaz6 Polihronu pentru Patriarhul
atuneea vine Domnul i Patriarhul in mijlocul
bisericii; iara' Patriarhul Ii intaxeste pe dansul
en imp`art6sirea blagosloveniei si el s'arutl mama
Patriarhului; si la esirea din biserica', 11 petrece

Patriarhul 'Ana' la scara sus pomenia ci sirutandu-se unul pe altul, incalica el pe cal si
dinaintea ogra,zii bisericii 11 primese Turcii pe22833

www.dacoromanica.ro

114

treekorii si i de acolo se intoarce inapoi la


palatul eau, tot en aceeasi oranduiath' cu care
a fost venit strigandu-i Ceausii de multe ori.
dacA, ajunge acolo, pofteste la sine numai
pe apitanii petrec5,tori1or si le cla dulee-ci
cafea si le impLleste bacsisul obisnuit; dupa,
aceea heretisindu-1 ei impreunl cu oamenii Mr,
se intor inapoi la eurtea Vizirului.
A doua zi vine Patriarhul en Mitropolitii ci
dupg aceea toath, boerimea care se all6 la Tarigrad i heretisesc pe Domnul eel nou ; si obisnuesc Inc. i solii impa'ratilor i ai republicelor
erestinesti de'l heretisesc Insui ei, sau prin Dragomanii Mr, mai ales, daesa au mai dinainte
cunostinca cu dansul.
In celelalte zile se z'aboveste el e,u pthtirea ba-

nilor cu care este dator pentru luarea Domniei


Si cu baesisurile care le-au pus Otomanii en

nume de piuni adic, dar de bun5, voie, inea


vederat ii asuprese en climsele dupre nesAioasa
br thcomie.
hi dupa' ce pthteste acei bani pe jumatate,
apoi Ii trimit semnele Domniei dou a". tuiuri
un steag, care se chiam in limba Mr sangeac,

mai cu multh, pomp5,, decal la punerea unui


Vizir de aceia cafi se einstese eke en trei tuiuri, pentruca' acestora li se cth, f`ara de nici o

slava', dela Miralem-Aga carele le are sub sta"panirea sa, iar unui Domn de Moldova sau de
Ora Romaneasea,, le trimite cu mare alai prin
toath, cetatea pan6 la curtea sa. C'aci la vremea
cea hotarit5,, ceausii i slugile Vizirului cari au
www.dacoromanica.ro

115

lost petrecut pre Domn la biserica, se aduna'


foarte dimineaca in ziva aceia la Miralem-Aga,
adeca la acela ce pazeste steagurile Imparatesti,
care nu este mica boerie la curtea Imparateasca,
incelegand Domnul c s'au adunat toti aceia
acolo, apoi trimete si el pe Capu chihaielele sale

qi pe boerii cari sunt de fata imbracati foarte


si mai ales cu cai impodol4 frumos i merg
pe la Babihumaiulu sau poarta cea mare care
este in afara la eurtea Imparateasca, si dupa
ce sosesc acolo, Ii prirneste Miralem-Aga cu mare

cinste si indata ce aduce acolo tubulhanaoa sau


muzica Imparateasca, care este oranduita, pentru
Domn i incepand tubulhanaua aceasta a canth tot
felul de cantari care se obisnuesc la Turci; tot
alainl ese en oranduiala sa din eurtea Imparateasca, fachnd inceputul Cia-usii tot doi ate doi;
dupa acestia urmeaza Agalerii Vizirului tot cu
aceleasi strae en care se Imbrac i chnd merg
in divanul Sultanului, dupa acestia vine Capuchihaia a Domnului eu boerii Moldovinesti si
mai pe urma Miralem-Aga c'un steag i doua
tuiuri i cu tubulhanaoa inapoia lui; si cu

aceasta randueala merg prin toata cetatea


toate strajile, fie unde ar fi, Inc i aceia din
curtea Vizirului, trebue sa se tocmeasca in rand
la u1i
i slobozindu-si in jos poalele straelor,
sa-si puie mainele crucis pe piept i intr'acestasi
chip sa, cinsteasca semnele imparatesti.
Si ash sosind la curtea domneasca' iese Domnul cu curtezenii dinaintea palatului sau, intru
intampinarea acelui purtator de steag, si Mirawww.dacoromanica.ro

116

lem-Aga Ii da lui sangeacul i tuiurile cu capul ple-

cat, Impreuna cu aceasta urare : A la teala mubarec eiliie, adeca : Dumnezeu sa-ti dee noroc la
aceasta. Iar el iea sangeacul in mn i 11 saruta
cu cinste, i 11 da Sangectarului sau sau Stegamilli sat', s poarte grija pentru ansul i apoi
poftete la sinei pe Miralem-Aga in sala cea
mare sau divan i dandu-i dulceti, cafea i alto
dupa obiceiul turcese, 11 imbraca cu o blana de
samur i-i da baciul cel obinuit. Atuncea Mira-

lem-Aga cu slugile curtii se intoarce inapoi la


palatul Imparatesc, iar tubulhanaoa ramane la
Domn si cAnth pe toata ziva neubet sau semn
de strap, Cate trei ceasuri inainte de apunerea
soarelui, care vreme se zice la Turcii ichindi,
lug cinstea aceasta o au numai Domnii de Moldova i de tara Rornneasca, iar Paii nici unul
in. vremea care se afia in Tarigrad, nu poate sa
aib5, aceasta muzica ostaeasca.
Si aa, savarsind el toate trebile care are s.
le hotarasca en curtea i platind toti banii cu

carii este dator, arata Vizirului prin Cihaia, cum


eg nimic nu-1 impedica dela intrarea in stapa,nirea Domniei i se roaga ca sa iasa inaintea
Irnparatului i sa' aiba, vole de purees i dupa

ce se hotarate ziva aceia care alta nu obis-

nuete sa fie, decat numai Duminica sau Marta,


caci intru aceste zile se face divan inaintea Sultanului, dupa aezamantul lui Suleiman.
Apoi in ziva aceia foarte de dimineata se
aduna la divan, Vizirul, Mufti i Cadileschiarii,
ceilali Viziri, Ienicer-Agasi, Silahdar-Agasi i
www.dacoromanica.ro

117

alti cari dupa dregatoria lor au intrare sloboda si


judeca pricinile jaluitorilor, la care aseulta
Imp6ratul in dosul unor parcane, sau cafas aurit
ri judeeata aceasta tine patru ceasuri, Ora cand
numai este nimene sa mai jeluiasca.
Dupa' ispravirea divanului se porunceste dom-

nului, ca s stea drept in rand en boierii si


dela usa divanului celui dinafara in Cubea si
'Ana la usa en care se inchide Cubeaoa cea din
la'untru i apoi sculandu-se Vizirul cel mare
dela locul sau merge la Imparatul cu ceilalti
Viziri i cu Cadilischierii

cand tree Ii plead,

domnul capul catre Vizirul eel mare si la ceilalti Viziri i intrand ei la Imparatul, 11 Intiinteaza V izirul pentru pricinile ce s'au judecat in
divan, sau pentru alte trebi ale obstei i dupa
aceea Ii spune e sluga sa domnul Moldovei se
roaga ea s aiba' voie a merge in domnia lui; si
dae ti d Sultanul voie de purees, apoi Ii spune
Capugilar Chihaiasi ceeace a hotarit Sultanul
Muhtur-Agasi porunceste ca sg-i pue pe cap o
Cuca luerata foarte cu mestesug de pene de
struti, insa, Cuca aceasta este mai vArtos o podoaba,' a Enicerilor, iar6 pentru c i domnii se
socotesc intre eetile Enicerilor, pentru aceea li se
d i lor aceasth" podoaba, care nu poate nimenea

altul s Ii o pue pe cap, far6 numai MuhturAga, pe carele atata ii socotese, ea cnd an avea
sub sinesi pe toate cetile Enicerilor, numai pentru

ea este peste straja cea din curtea Vizirului.


intr'acest chip fiind el impodobit, II imbraea si Tefderdar-basa en un caftan, and si
www.dacoromanica.ro

118

boierilor lui 27 caftane mai proaste; si apoi 11 due


in launtru doi Capugi-basa tiindu-1 vartos de supt
subsiori, Irnpreun i pe a1i patru boieri mai de

viind la usa divanului, Ii silesc aeei ce 11 due ca sa-si plece eapul


pang la pamant ; i dupg aceia incg de doua ori
pasind Cate trei pasi ramane stand drept in
mijlocul divanului fiindca nu este prea mare. Iar
Imparatul din scaunul sau arat Vizirului carele
sta deadreapta sa en mainile puse crucisi una
preste alta
zice ca s spue Domnului ceeace
are de spus; iar Vizirul plecandu-se pang' la
pmant inaintea Sultanului, vorbeste catre Domn

frunte ce sunt cu dansul;

aceste cuvinte :

Fiindea credinta i buna cuviinta ta, s'a


fkut cunoscuta Mariei sale Imparatului nostru,
carele este scaparea a toata lumea, pentru aceia
el s'a milostivit asupra ta, i 'ti-a dat domnia
Moldovei, deci tu i de acum inainte s fii credincios slujind cu dreptate si s fii ascultator
poruncilor lui celor sfinte, carora toata lumea
se supune i sa, ramai en aceasta, evlavie eatre
dansul, iar pe supusii lui sa-i aperi si
stapanesti eu bland* si cu sarguinta, sa aibi
purtare de grija a privighih la toate iznoavele
vrajmasilor, trimitand in toata vremea instiintari
sigure pentru unele ca acelea, avand purtare de
grije pentru acestea din toata puterea ta i apoi
prea bine stii ce ai sa astepti, iarg lenevindu-te
la acestea nu te vei pute4 indrepth en disvinovatiri deserte".
.

Atuncea Domnul daert stie limba Turceasca raswww.dacoromanica.ro

119

punde in scurt asa : eu pe capul men ma' fagaduese c voesc a jertfi toata puterea mea la slujbele prea cinstitului i prea nnlostivului Imparatului meu, numai de nu- si va intoarce fata sa cea
milostiva de catre mine, sluga sa cea nevrednica".
Si dup ce zice aceste cuvinte, 11 scot Capigi-

basil iarasi afara din divan tot cu aeeiasi terimonie cu care a intrat, insa cu dosul inainte,
pentruca nu este slobod s arate dosul catre Sultan.

Si in vremea aceea gateste un cal arabese


Buiuc imirahor sau Comisul cel mare al Imparatului, impodobindu-1 en raft de aur bkut cu
pietre scumpe i cu harsa cusuta en aur si en

argint si de a stanga cu o spata, si de a dreapta


cu buzdugan, iara doi Idiccii sau slugi dela
grajdul Imparatesc tin calul in poarta curtii si
pe langa dansul stan doi Chiulahlii en comanace
albe pe capete i doi alergkori cu strae de fir,

cu comanace de argint i poleite cu aur, ce


sunt facute in chip de pahare.
t-,ti asa esind Domnul, incaleca pe cal si asteapta venirea Vizirului si porunceste boierilor
sal ca s stea in rand de a stanga lui i apoi
se inchina la Vizirul eel mare si la eeilalti Viziri en plecarea capului si cu mainile la piept,
multamindu-i i ei eu plecarea eapului i apoi
ducandu-se acestia inapoi pe la palaturile lor,
ese si el din . curte si merge drept la biserica

cea mare, tot en tovarasiea aceia cu care a


venit i en muzica de oaste sub petrecerea

qi

Paicilor si a Chiulahliilor Imparatesti si se primeste de catra Patriarhul si de eatra ceialalti


www.dacoromanica.ro

120

barbati bisericesti, tot cu aceiasi pomp i erimonie precum am saris mai sus, iath Cuca o
ia de pe cap la intrarea in biserica si nu o
pune pana cand nu ese i esind din biseriea,
merge drept la palatul sau, i acolo il due in
divan Agalerii aceia carii l'au petrecut i luaudu-si bacsisurile lor, se intorc inapoi la curte,
iar paicii i Ghiilahlii ran-Ian la dansul si '1
petree STA in Iasi care este scamml i orasul
cel de capetenie al Moldovei.

A doua zi Ii trimete Reiz Efench .au Logofatul cel mare al Imparatului, Hrisovul Domniei scris foarte en mestesug cu litere de aur
O'i hotaraste sa purceada la scaun, en cat se
va putea mai in graba, pentru ea, niciun Domn
dupg ce merge inaintea Imparatului, nu poate sa",
ram'ae la Tarigrad mai mult de o s6pCdmang.
La purcederea lui ii da Imparatul un Schimne-

Agasi, care se intelege acela ce sue pe Domn


in scaun i dregatoriea aceasta se da numai la
slugile cele mai din launtru, adica lui Capigilar
Chihagasi, perdelegiului sau Portarului celui

mare, Imerahorului cehii mare, sau celui de al


doilea, adica Comisari Imparatesti O nu prea
rar i Silahdariului si Ciohadarului, cari sun t
intai intre slugile cele mai din launtru ale curtii : insa acesti doi nici odinioath nu obisnuesc
a petrece insusi pe Domn, pentru trebuintele
ion cele mari ce au la Curte, ce trimit pe altii
in locul lor.
I sa' mai trimete lui i un Capigi-basa, en

patru Capigii mai mici si patru Ciausi, doi


www.dacoromanica.ro

121

Chiulahlii, doi Ciatiri i doi Paici Imparatesti

si o ciata de muzicanti, de care are si Vizirul.


dupa ce se savarsese aceste toate, apoi en
o zi inainte de purceclerea sa din liarigrad, se
roaga Vizirului ea sa-i dee voie s6 mearga sa-si
eie" ziva buna dela dAnsul;

dobandind voe,

merge la curtea Vizirului cu Capu-Chihaea a


lui si cu boierii i sosind el acolo, 11 duce Chihaia in cabinetul Vizirului i Vizirul 11 sfatueste

iarsi ea sa fie cu eredinta si'i aduce aminte


pentru cele ce l'au Invatat mai nainte i altele
pentru care cere trebuinta ea sa'i arate, iara
el Ii r6spunde dupa cum eere trebuinta si-i recomendueste pe Capu Chihaialelile sale si pe
sinesi insusi Si sfarsind vorba Ii saruta mtma
si atuneea 11 slobode Vizirul dela sine cu aceste
cuvinte:

,Eu te voiu vedeh, urmeaza Varbateste i vitejeste i Dumnezeu s6-ti deie noroe i s6nsatate

sa-ti fie la toate intru ajutor".


Dup`a aceia porunceste de '1 irnbraca c'un
Caftan care se chiama ituneaftan, sau caftan
de purcedere i svrindu-s i aceasta, merge
dupa aceia la Chihaia i-i ia zioa buna dela
ansul si la rma incalica pe cal si merge
i

inapoi la palatul sau, sau pre la ceialalti Viziri; ea sa se inchine si acelora, Insa aceasta

obisnueste a fi mai de multeori noaptea cleat zioa, pentru ca sa nu pricinueasea' Vizirului


vreun prepus, a:0 cauta luisi alte ragele sau

ea le si are.

A doua zi ese din cetate foarte incet si merge


www.dacoromanica.ro

122

cu mare pomp i tovarasie sub strigarea Ciausilor, care se obisnueste totdeauna la inealecare

si la desealeeare, precum am zis mai sus si


'nainte merg calarasii de Moldova, daca sunt
atuncea de fata i steagul 11 due inainte; dupa,
acestia urmeaza o muzica crestineasca cu pauce
si cu trAmbete; dup acestia un steag alb, care
este semn de pace i de supunere, intre cele
doua tuiuri care i se dau lui dela Poarta; dupa
aeestea urmeaza Capu-Chihaialele Domnului si
alti boieri de Tarigrad, pe cari Ii impresoara
doug randuri de Ciausi pre de. amandoua partile; dupa acestea yin pohodnicii Domnesti de
care nu poate sa aiba mai multi decat sapte
ea si alti Viziri i sunt impodobiti cu harsele
de mare pre i pre de amandoug partile sunt
impreunati de sase Satiri Domnesti, si dupa dnsii

doi Satiri Imparatesti, dupa cari urmeaza

Domnul imbracat cu turban Domnesc.


Capul calului sau Ii acoper doi paici Imparatesti i scarile le tin doi Iedeclii, putin mai
inapoia lui de a stanga, care este partea cea
mai cinstita, la Turci, merge Schimni-Agasi, i
de a dreapta Sangeac-Agasi, sau acel ce poarta
de grija pentru steaguri, iara denapoia lui sunt
slugile sale dela carnara, i dupa dnii vechilii
lui SIngeac-Agasi cu trei steaguri rosii i steagul
eel din mijloc are in varful lui luna jumatate,
iara celelalte doua numai cate un bumb poleit;
dupa acestea, vine o ceata de Mehteri sau muzieanti Turcesti, eari cu pauce man i cu trambite fac muzica rasunatoare, iara mai pe urma
www.dacoromanica.ro

123

sunt slugile lui Schimne-Agasi si ale lui SangeacAgasi si altii mai prosti care trebue s mearga
de'mpreung.

Si en aceasta orandueala merge alaiul incet


pand la conacul cel dintai, care nu este departe
de zidurile Cetatii cei mari. Tara apoi la drum
de acolo inainte, nu se pot pa' zi asa bine toate
terimoniile acestea, fara numai cand intra' in
vreun tArg, sau oras, atuncea iara0 se bate

meterhaneaoa si se face strigarea cea obisnuita


a Ciausilor ci altele i la drum totdeauna trebue s mearga inainte pana la al doilea conac,
doi Ciausi si o sluga Domneasca, ea sa orn-

dueasca sla ci s fad, gatire pentru bucate,


care toate se fac dupa voia i dupg cerirea
Domnului ; c intr'acea vreme, din porunca Imparatului trebue toti sa, asculte de dansul ea

cand ar fi lususi Vizirul. Si daca se arata vre


un Turc cu necuviinta", sau nu voeste sa, asculte de porunca lui, atuncea Domnul poate
prin Besli-Agasi al sau s-1 pedepseasca dupg
vina lui, sau daca voeste sa fie mai lin cu
dAnsul, apoi Ii da pe mAna stapnului sail ea
sa-1 pedepseasea.

Si'ntr'acest chip ajungand el la Galati, orasul


Moldovei cel dintai despre Tari gra d , ii intampina aeolea toti .boierii de tara de jos, si unii
Inca' si din Ora de sus, eari sunt mai pe aproape,

si'l petrec pana in Iasi

pe drum Inca fiind

el cereeteaza pentru supusii sai, le a'sculta jalobile


si le hotAraste pricinile.

0 mila de loc din Iasi afar Ii ese intru inwww.dacoromanica.ro

124

tampinare Caimacamii, cari sunt pusi de dansul


Inca dela Tarigrad prin serisoare, Impreuna cu
i targoveti, pe care ii
lasa Ide'i saruta mana sau poala, ealare find
el si intra In oras tot cu asemenea pompa si
terimonie, precum au esit din Tarigrad si des-

ceialalti boieri, ostasi

caleca la biserica cea mare a sfantului Nicolae


ci 'n ograda bisericei ii ese intru. intampinare
Mitropolitul, i ceilalti barbati Duhovnicesti cu
smerenie j 11 due in biserica, pazind tot aceleasi obiceiuri bisericesti, precum am aratat mai
sus si clupa savarsirea slujbei Dumnezeesti, esind

din biserica se primeste iarasi de catra, tovarasiea sa cea Turceasea, ce a fost ramas :stand
la ulita, facandu-i obisnuita strigare i muzica ci
cu petreeerea aceia merge la Curtea Domneasca.
i sosind acolo, Indata, 11 ia Schimne-Agasi,

si'l duce In divanul cel mare, si rnnane stand


langa scaunul Domnesc, ce este asezat acolo ci
este cu trei trepte; i dupa ce se aseaza, toti
boierii pe la locurile Mr, se lasa in Divan si
ceilalti dregatori de oaste i negutatorii cii mai
bogati din Iasi i apoi se porunceste sa fie tacere. i Schimni-Agasi scoate porunca Imparateasea care se zice : hiuehim ferman, Si o da sa
o ceteasca seeretarul, acleca Divan Efendesi, un

'rum pe carele 11 tine Domnul cu buna leafa


Iii slujba sa.
Acest ferman obisnueste a se scrie cu aceste
cuvinte: Alesilor i vrednicilor Boieri si Arhierei,
pedestrasi i calarasi i voi toate slugile si supusii mei, sfarsitul vostru sa fie fericit. Sosind
www.dacoromanica.ro

125

la voi puternica porunca prea luminatei noastre

rnriri careia toata lumea este ascultatoare, sa


stiti ca, in anul (N) luna (N), mila noastra, cea
nemarginita a vazut credinta i slujbele cele facute
cu dreptate, ale prea alesului vrednicului Domn,
dintru poporul care crede in Thus, si diii nearnul
Nazareilor i l'am cunoscut a fi destoinic i vrednic

de milostivirea, de mila 0 de ajutorul nostru,


pentru aceea l'am miluit i l'am pus Domn in
Moldova si i-am poruncit pre en inteles, ca s.
poarte grij parinteste pentru boieri, ori si diii
care stare ar fi, pentru mazilii can sunt prin
tinuturi i pentru toti supusii lui, sl-i apere i
sa fie plecat asupra lor i poruncile noastre s.
le plineasca cu bucurie i toate slujbele noastre
sa le savArseasca cu credin
i cu dreptate. Tar
v poruncesc ca sa-i fiti ascultatori In toate
i s v supuneti lui i ceeace va va
porunci el voila' din porunca noastra, s faceti

vou

lucrurile

cu sarguinta fara de zabava. Tar carele se va


arata, cu necuviin
i cu improtrivire, si se va
feri, de la ascultarea poruncilor lui, atunci el
pre unul ca acela, ori din ce stare ar fi, poate
s/-i pedepseasca rautatile lui cu sabia san cu
alte pedepse precum Ii va placea lui. Deci pentru.

aceasta voi, pe acest de sus pomenit, sa-1 ennoasteti you'd, stapam i Domn, carele este pus
i va, paziti a nu
i oranduit voua, dela noi.
gandi intr'alt chip, sau sa urmati improtriva ;
ci v incredeti semnului nostru celui cu totul
prea sfant, (adeca Tura, sau iscalitura Imparawww.dacoromanica.ro

126

teasel) aceasta s VAL Data, in Tarigrad, anul


,(N) luna (N)".
apoi dupa ce se cetaste aceasta de catre DivanEfendisi, 011116,6nd talmaciul fiestecare fras unul

dupa altul: raspund toti boerii c'un cuvant toti


odata: sa, fie voia Imparatului. Atuncea SchimneAgasi imbraca pe Domn, c'un caftan Ce-I aduce
cu sine si-1 ridica in scaun cu mama cea dreapta;
slobozinclu-se tunurile intru acea clipeala si facand Ciausii obisnuita strigare.

intr'acest chip fiind el intarit in scaunul


s'au, porunceste de imbraca pre Schimne-Agasi
c'o blana de samur, iar pe Divan-Efendesi Si
pe Postelnicul cel mare, numai ate c'un caftan
obisnuit.

Dupa, ispravirea obiceiurilor acestora, incepe

intAi Mitropolitul si vorbeasca in scurt, poftindu-i noroc la stapAnire si ii grad mAna, i


blagoslovindu-I, saruta, si el nrana Mitropolitului.
Dupa aceasta yin Arhiereii i a1i boieri de starea

intE ca sl-i sarute mAna si poala. i numele


lor le spune Postelnicul cel mare, cu aceste cuvinte : sluga Mariei tale (N) saruta prea cinstita poala caftanului Mariei tale. Asemenea
slujba face si Postelnicul al doilea, boierilor
celor de starea a doua i Postelnicul al treilea, boierilor

starii a treia. Dupa boieri ur-

meaza dregatorii de oaste fiecare dupre starea


sa, cum si negutitorilor si a1i oraseni cinstiti
din Iasi.
Dupa, aceasta intra Domnul in cabinetul sau
,cel din launtru, iar pe Schimne-Agasi II duce
www.dacoromanica.ro

127

Perdelegiul sau Portarul cel mare en mare alai


la gazda care e gatita.
A douazi se aduna' iarasi boieri la Divan si
asezandu-se pe la locurile lor, iase Domnul mer.gandu-i inainte Postelniceii si merge din sala cea

mare in cea mica adiea in spatarie1). 1 asez'andu-se el acolea in scaun, ehiamg, Postelnicul

pre toti boierii celor trei stari, adeca fiesteeare


Postelnic starea sa. i apropiindu-se de dansul
fiestecare boier dupre starea sa, el sau Ii scoate

pre dansii din slujba, sau iari Ii inoeste, sau


Ii inalta dintr'o boerie mai mica intr'alta mai
mare, iar s scoata pe vre unul dintr'o boerie
mai mare si sa-1 pue intr'alta mai mica, nu ingadueste obiceiul panintului, fara numai atuncea

and primeste cineva de buna voia sa. Insa l .


alte pricini poate s urmeze en dansii dupre
placerea sa, asemenea ea and n'ar avea asupra
lui pre nimenea in lume.
i dupa ce asaza pe toate dupre voia sa
pune in orandueala republica ce i s'a ineredintat,
trimete iarasi inapoi la Tarigracl pre SchimneAgasi si pre celelalte slugi imparatesti, cinstindu-i

cu multe daruri si scotandu-i din oras cu mare


slava, petrecandu-i insusi ea la o mie fle pasi
din oral si de acolo le da un boier ea sa-i petreaca Ora la Galati, iar el se intoarce inapoi
in Iasi.
1) Se numeste a, pentrudi spata Domneascl este totdeauna
pe masa', intim aceea odaie; si nimeni nu intra acolo, fth numai
cei seapte boieri maid.

www.dacoromanica.ro

128

CAP. IV

Despre Intarirea sau inoirea Domnilor

Intr'acest chip precum am aratat mai sus, se


da Domnilor Moldovei stapanirea de la Poarta
Otomang care macar ea se vede a fi prea buna,
insa a-Mtn, este de nestatornica, luck neavand
ei cele mai tali legaturi, nici gandese cand le

cade din maini; clei cu ee chip se arata Otomanii asupra Moldovenilor, au aratat ei indestul
de luminat, Meat en dreptate s zice pentru
dansii acest proverb : ca' ei nu gonese pe epure
cu eainii, ci cu carul; niei pe cal nu eauta sa-1
amageasea cu traista desarta.

Caei ei au socotit a fi mult mai bine ea s


'mblanzasca intai cu magulire pe taurul eel neinduplecat al Moldovei, a caruia salbatacire de
multe ori o c.unoscuse ei spre paguba lor, decat
sit induplece turburarea lui en sila ; pentruca
ei an nadajduit ea dupa vreme isi va lepada
salbaticirea sa, si mai slabind din putere, lesne
Ii vor putea strange in chingi.
Deci cu acest scop n'au scazut ei lui Bogdan
al III-lea, fiul lui tefan cel Mare, nici un obi-

ceiu al slavei, dupa ce a inchinat el taxa sa


Po3Iei Otomane; ce mai vartos i-au intarit legile
Orli politice i bisericesti i i-au lasat toate

semnele acele de marirea Domneasca ale tarii


si au fost mu4emiti sa plateasca ei curtii pe
tot anul patru mii de galbeni, ea Un semn de
inchinaciune i dupa moartea lui Bogdan, alewww.dacoromanica.ro

129

gaud boerii domn pe fiul sau

tefan VI, ca pe

un drept mostenitor al Domniei ce era, l'au


cinstit Otomanii si mai mult : pentru ca Sultand

i-a trimes lui sol pe comisul eel mare si l'a heretisit poftindu-i noroc mult la intrarea in Domnie si iau trimis Tuiuri t), un singeac 2), turban')
si caftan Domnese si un armasar imparatese.

Celorlalti urmatori ai Ai li s'au mai in-

greniat dajdiea, iar din obiceiurile marirei n'au


eutezat Otomanii A, sminteasea nimic, sau sa
nu primeasca alegerea vre unui Domn. MIA, ce
au gasit ei vreme eu prilej in zilele lui Ioan
Armanul, de au mai impu-cinat slobozeniile cele
vechi si au aruncat in Ora alte sarcini noui
nepomenite. Caci acest Ioan apucandu-se sa, faca
oarecare iznoave si dobandindu-1 ei in mainile
lor cu viclesug, l'au pedepsit cu moarte calcand

parola ce au dat; si ash au inceput ei deaicea


sa puie -'arii alte legaturi mai cu tarie, hotarand ca, daca nu isi va cere Domnul intarire
Domniei dela Poarta, apoi sa, se pedepseasca ca
un vrajmas al imparatiei.
Deei intr'acest chip fiind Moldova lipsita din

puterea ei si vazand Turcii ca ea numai poate


sth impotriva insarcinarilor lor, indata dupa
aceea sub stapanirea lui Miron Barnovschi au
inceput sa' faca alte obiceiuri eu care au insareinat pe Domni ea sa mearga ei insusi la curte
A, iee semnele Domniei si la fiecare trei ani,
1) Coada de cal.
2) Drapel, steag.
2) Cuca, cg,ciulA.
2833

www.dacoromanica.ro

120

sa meargl la Ina lta Poartg, sg, se arate inaintea

Implratului.

i pentru ca sl se pkeascl acestea

mai cu amlruntul, pentru aceea de multe ori


au schimbat ei. pe Domni i i-au scos din stlpanire ; prin care atata s'au splimantat Domnii,

in dt nu numai cg, se 'ndeletnicesc bucuro0 ca

sl meargl la curte, dui)/ ce treee un an, sau


doi, ea sl-si cearg inoirea Domniei, ca o mil
implrAteasel; ci ind i de frica llcomiei Vizirului, cer de bung, voie fermanul inoirii; care
lesne se dg,' Domnului, numai dad n'are Vizirul vre un prepus la eredinta lui, sau dad nu
face altul imbiere cu vre o sumg, mare de bath.

Si atuncea' Vizirul d Sultanului un talhi cu


aceste cuvinte:
FiincleA (N.) Domnul acest de acum al Mol-

dovei, s'au arltat aatia ani cu credin0 in stlpanirea sa, i nici de rpunerea vieii sau a
moiilor sale nu s'au ferit in sluj bile Implratului i dajdiea obinuit o au plltit in toti anii
deplin la norocita Poarta, Otomang,. Si osebit
de acestea pre boeri 0 pre ceilalti locuitori ai
Moldovei, i-au stapanit cu atAta bunitate

dreptate, in dt ei prin neeontenite jalbe aratl,


ca, sunt multmii cu stApg,threa lui i s roagl
Mlririi tale, ea sg, binevoWi a-i inoi IDomnia
lui; pentru aceea, eu II socotese pre ansul a
fi vrednic de mila Implrltiei tale 0 Wept porunca cea prea inaltl a Mthirei tale".
Scrisoarea aceasta o duce Talhiriul la Implratul dupg, obiceiul turcesc i dupl ce serie
Impgratul dedesupt cuvintele aceste obinuite:
www.dacoromanica.ro

131

,,Amel oluna" ; adeca: sa fie precum aerie", apoi

o trimite tot cu acel Talhisciu, iari inapoi la


Vizirul. Insa Vizirul macar c'a dobandit voie
dela Sultanul ea s inoeasca pe Domn in stapanirea sa; iara pentru ea sa poata scurge bani
mai multi, se arata ea cAnd n'ar fi ispravit
nimic eu Sultanul despre acea treaba. Insa, si
Chihaea cu tacerea sa. sta intru ajutor lacomiei
Vizirului i chiama la sine pe Capu Chihaelele
cumca prin sopDomnului i zice catra
titurile i zavistiile altar slugi imparatesti, s'au
aratat Sultanul mai putin plecat la aceasta,
decat avea ei nadejde: i cumca Mariea sa Vizirul a facut de vreo cAteva ori aducere aminte
Imparatului pentru pricina aceasta si inca tot
n'au luat raspuns deplin. Atunci Capuchihaielele vazand primejdiea Domnului lor ce le sta
inainte, se arunca la picioarele lui Chihaea si-I

roaga pe dnsul, ca cht ar fi prin putinta in


tot chipul sa stea pentru Domnul lor, fagaduind
la urma- ert'i vor mai marl darurile cele obisunite, ce sunt pentru dhnsul i pentru Vizirul.
Si intr'acest chip joaca pe pielea bietilor Moldoveni lacomia de cinste Si lacomia de argint.
Si tot ash urmeaza, pana cand le indestuleaza
mandriea care ii stap'aneste, impreuna i laeomia
banilor.

Si la urma invoindu-se amandoua partite si


unindu-se la toate i intelegAnd Chihaia cumea
nu mai are nimie sa mai seurga, apoi sloboade
dela sine pe Chihaiele; dandu-le nadejde ca le
va merge bine treaba.
www.dacoromanica.ro

132

a doua zi trimete la danii pe o sluga


Vizirului, care inca nu se intoarce inapoi cu
mana dearta i le da de tire, mimed, Vizirul
au dobandit la urma voie dela Imparatul ea sa
Inoeasca in stapanire pe Domnul lor 0 le po-

runcete sa, vie la curte. i dupa ce yin ei la


curte, merg intai la Chihaea i dupa aceia intra
Ta Vizirul 0 le arat e s'a milostivit Imparatul asupra Domnului lor i dupa aceia ii im-

braca, ate c'un caftan dupa obieeiul lor. Dupa


vreo cateva zile trimete Vizirul la Domn pe
.

Capugilar chihagasi, sau pe alta sluga' din curte,


cu hrisovul eel nou al Domniei i en Hin chim
Ferman, ea sa i le aduca lui l scaun. i hrisovul obinuese sa-1 fad, asemenea ea i acela

pe care il dau Domnilor cand ii pun intai in


seam, numai cat "In locul cuvintelor acestora :
Ca din mila si milostivirea noastra 0.-am dimit Domnica", zice: Ca din mila noastra ti
s'a inoit i ti s'a i intarit Domniea".
Iara porunca aceia sau Hiuchim Ferman, este
inteacesta0 chip: Pre alesule dintre Domni poporului celui ce crede in Isus i prea vrednicule dintre cei mai mad ai neamului Nazari-

nese, -Domnule stapanitor de acum al Moldovei (N.) ajungand la tine acest ferman *al
nostru, s tii c'atat slujbele tale -cele credincioase le-am vazut, cat i pentru credinO, ta
cea tare ce ai catre noi, am inteles cunoscandu-te in tot chipul c eti vrednic de mila i
milostivirea noastra, pentru aceia am dat porunca ca sa-ti inoiasca i sa-0 intareasca Domwww.dacoromanica.ro

133

niea Moldovei, puindu-te in stgpanire i clandu-ti

putere deplin, asupra Moldovenilor supusi insphrh)iei noastre : catre can s te argti cu dragoste ca i pan'acum i pe boieri i pe fiestecarele locuitor ori si de ce stare ar fi, sh-i pgzesti i sg-i aperi ; si ca sa nu te lenevesti a

arath farg de zgbavg Portii noastre cei intru

totul prea luminate, nevoia i greutgtile i toate


asupririle ion si s fii gata a implini poruncile
impargtiei noastre care i se vor trimete, puindu-ti pentru noi toatg virtutea ta cea cu poala
radicat11); i haraciul Moldovei de preste an
sg-1 tnimii deplin la vremea hot`aratl la vistieriea noastrg; i te pgzeste sa nu gandesti sau
sg urmezi intru alt chip si crede iscJiturii noastre
cei sfinte.

Dat la Tarigrad anul (N), luna (N). Intr'acest


ferman mai adaoge i Vizirul o scrisoare, cu
care instiinteazg el pe Domn, zicand cg el prin
ruggmintea i regelgcul sgu,. i-au dobandit la1,
urmg, inoirea Domniei din mila Impgrateasca.
S, i luand Capigi-basa, scrisorile aceste, vine cu
posta pang in Iasi si ajungand la G-alati trimete om inainte ca sa, Intiineze pe Domn pentru.
venirea lui i pentru ziva aceea in care sg intre
in Iasi.
Inteacea zi iese intru intarnpinarea lui Domnul
cu toatg curtea sa, o mie de pasi din oras afarg
i

intalnindu-se amandoi, se inching unul la


Aceasta este o zicere la Turci, care se intelege o Odra

spre a face o slujba.' cuiva.

www.dacoromanica.ro

134

altul de cMare i merg alaturea Capigi-basa de a

dreapta care se intelege la Turci scara cea mai


mica. Intorcandu-se amandoi in oras, inaintea
Domnului merge o sluga de a lui Capigi-basa,
carele duce in mainile sale fermanul Imparatesc invalit intr'o basma alba si caftanul Domnese pe bratile sale : iar inapoi vine o ceata de
Mehteri imparatesti i Ceausii fac cand i dud
obicinuita strigare; i cu aceasta orAnduiala sosind ei la curte i asezandu-se Domnul in scaunul

sau, cu tati boierii in sala cea mare, scoate


Capigi-basa fermanul, i Il da in mainile lui,
iara el il d lui Divan Efendisi ca sa-1 ceteasca,
care aseminea toate se urmeaza ca si la punerea
Domnilor, precum am scris mai sus.

Osebit de inoirea aceasta care se face dupa


fiestecare trei ani si se numeste Mucarerul cel
mare; se mai face Inca si alta Moire pe tot anul,
care se chiama Mucarerul cel mic, la care se

iace cu mult mai putina cheltueala, cleat la

aceea, care vom arata mai jos; insa la aceasta,


nu se inoeste hrisovul Domniei, ci se trirnete

numai ferman nou, c'o sluga de a Vizirului


din starea de mijloc, careia i se d i bacsis
mai putin.
CAP. V

Despre scoaterea sau maziliea Domnilor

Fiindca am vorbit pentru punirea i pentru

inoirea Domnilor Moldovei, cu dreptate poate s.


www.dacoromanica.ro

135

cearg dela noi cetitorul cel poftitor de stiintg,


sg spunern i pentru maziliea lor.
Deci vain rgmne la acea orAnduealg ce am

argtat mai sus 0 din izvoarele care le avem


inaintea ochilor, vom ispiti cu amgruntul, obi-

ceiurile ce se urmh in vremile vechi, cum 0


intr'aceste de acum, la scoaterea Domnilor.

In veacurile cele dinti intru care a inceput


Moldova sg fie Domnie deosebit, nu se scoteh
Domnii nici decum din stgpAnire i nici puteh
niminea
swath, ; pentru c ei stgpiineh fgrg

hotar asupra supusilor si, ca niste Imprati,


fiindcg puterea lor erh mostenitoare, iar nu o
dobAndea prin alegerea boierilor macar cg istoricii aratg, cg unii din stApanitorii Moldoveni
au fost isgoniti din scaun; insa, aceastea s'a fAcut
prin tulburgrile cele din Muntru, iarg nu de altg
sil strging, cgci Moldovenii nu voia a sti nas-

terea cea dintai, care pricinueste pe la stgpAnirile Europei tulburgrile cele mai mari ; i nici
legile pthnantului nu inggdueh s impgrteascg
fratii Domniea Intre sine 0 erh numai in voia
p6rinteascg, ca sa, lase in dieatg urmgtor la
scaun dupti, moartea sa, pe acela din fii si, pe
carele ii voih el. Iar cnd se intampl vreodatg
sg-1 impedice vreo moarte grabnicg hothrirea
aceastg pgrinteascg, sau cand vreo Mcomie nemasuratg a cinstii, a fiilor Domnului celui mort,
starneh gMceavg pentru luarea Domniei, atuncea

intealt chip nu puteh sg, fie, ci trebuih sg se


scoale cu rgzboi i apoi acela luh Domniea, cgruia slujeh norocul de biruih; iar cel biruit dacg
www.dacoromanica.ro

136

putea s scape, fugeh la Ardeal sau in tara Leeascl, cei in thrile acestea aveh Domnii mosii
i atepta acolo panI ce gasea, vreme cu prilej,
de'0 inmulOa puterea 0-0 intlreh oastea. i
dintr'aceasta s'a pricinuit de adevereazh atat
istoricii cei Leleti, cat i cei Ungure0i, indemnandu-se unul dela altul, zicand c Domnii Moldoveneti le-ar fi fost supu0

numind supunere,

aceea care nu erh alta deal oarecare mezImanturi de pace.


Osebit de aceasta s'a mai intamplat cate odatg
la unii din Domni de iau scos boierii din scaun
pentru tiraniea, sau pentru alte nhravuri rele,
pedepsindu-i ate odatl i cu moartea.

Iar afarl de aceste, nu era alt chip cu care


putea sh se lipseasch Domnii de sthpanire; ci
acela carele apuch s dobandeasch Sceptrul in
mani, Ii i ine flea nici-o impotrivire pan6
la sfar0tu1 vietii sale.
AceastA orandueall s'a chleat intai in zilele
lui Petru V Rareq, fiul cel afarti de cununie
al lui ktefan celui mare, izgonindu-1 din scaun
Imphratul Suleiman, zicand c'ar fi aprins el cetatea Chiliea ; qi Inca trhind el, au pus in locul

slu, pe Stefan al III, carele s'a arltat pe sine


ch este strinepotul lui Alexandru I. Si. asemenea
s'a intamplat aceasta i cu Petru VI Schiopul,
el alegandu-1 boierii Domn, dupa, moartea cea
Zice Bignig, c Craii unguregti mai nainte de Turci, au supus
Moldova sub dajclie, care flra, indoialg trebue sg, fie luat g. dela
istoricii cei unguregti ; iar'a" de este cu temei, nu gtiu.
Asemenea acegtiea, se vede i pentru Legi mai jos, Cap. XVI (T).

www.dacoromanica.ro

137

strasniel a lui Ioan Armanul, 1-au seos Turcii


din scaun indat'a dup`a aceia ; insA egindu-se ei
pentru d'ansu1, in scurt dup6 aceea, 1-au pus
iarAsi in sapAnire.
Tar a tAeh capetele Domnilor, obicinuia Turcii

foarte rar si mai ales numai la vreo rAscoalg


de fata ck'nd fileeh vreunul, Ong ce a cazut
puterea alegerei in mainele lor, dup6 fuga lui
Miron Barnovschi, puinci in st6pAnire dupg p16cerea lor pe Ilie III, fiul lui Alexandra IV ;

dei dup6 aceea n'a avut nici unul nenorocirea


aceea ea A, fie ucis n scaun, fd,r6 numai Eustatie Dabij a si tatal nostru Constantin Cantemir.
Cela ce are pofth s cerceteze mai cu am6runtul

pricina aceasta, caute dacg va vol la cap. II,


la eatastihul Domnilor1).
Scoaterea sau maziliea Domnilor Moldovei
se urmeazg mai intr'acestas chip. Mud hotgrIste Vizirul ca s swath, pe Domn din scaun
si dobandind la aceasta voe dela Impgratul prin

Ta1his, atuncea foarte se *este la tainl si nu


spune nimAnui ea A, stie, fgra, numai Domnul
acel nou ca nu cumva, ssa obliceasca, Capu-Chihaielele Domnului celui din scaun Si s6-1 instiinteze ; pentru aceea, porunceste Chihaea al

Vizirului Domnului celui nou, s6 vie la curte


noaptea irnbra'cat in alte strae i viind Ii p01) Mai sus la Cap. II. Despre alegerea Domnilor, nici un cuvant nu se pomenelte pentru uciderea lui Eustatie Dabija i a
lui Constantin Cantemir, Inca gi la Istoriea Imparatiei Otoinane
unde arata in scurt autorul pentru vieata tatalui sau, nu zice
nici un cuvant de vreo moarte cu primejdie a lui, ci mai vartos
zice prea inteles c'a murit la anul 1693 Martie 23 (B).

www.dacoromanica.ro

138

runcete ca sa-0 pue caimacami i sa le poruneeasca, ca s faea aeeea ce este sa se urmeze


din porunca Irnparatului qi isprvindu-se aceasta,

oranduqte Vizirul pe un Capigi-basa ca sa


aduca Dornnului fermanul i sa-1 duca pc dansul
la Tarigrad ; iara Domnul cel nou trimete cu

Capigi-bala pe unul din slugile sale, cu cartile,


si cu poruncile sale catre caimacami c'o serisoare osebita catre toata boerimea. lath lui Capigi-

baqa, i se mai dau i alte doua fermanuri ImparatWi unul catre Domn i altul catre Caimacami acei orAnduiti de Domnul eel nou. Fermanul
acela care este catre Domn, obis,nuete sa, fie

cu aceste cuvinte : Pre alesule dintre Domnii

cei ce cred in Mesia i mai vrednic dintre cei


mai man l. din poporul lui Isus ; (pentru ca, Dom-

nilor celor maziliti li se da tot acelm titlu, ca si


celor stapanitori); carele ai lost mai nainte Domn
al Moldovei, sfar0tul tau sa fie fericit. Ajungand

la tine porunca intru tot prea luminatei ImparatWii noastre mriri, careia toata lumea
este ascultatoare, sa-ti fie stiut; c tu prin trandavirea ta la slujbele noastre i prin lenevirea
la implinirea poruncilor maririi noastre cei Imparateti, te-ai facut vinovat a tot felul de pedepse

i canonisiri. (Cke odata se adaoga i

pedepse de moarte). Insa fiindca indurarea


mila noastra este nemarginita, asupra ta ; pentru
aceea am poruncit ea sa ti se ia domnia i in
locul tau sa se pue pe (N); deci tu MA, a mai
1) Poate la Iaqi i din grqalsa" s'a pus, Tarigrad. (B).

www.dacoromanica.ro

139

z6bovi un ceas, sau o c1ipea1, s te ridici cu


toatg, casa ta, cu slugile i cu averea i sg vii
la pragul Portii Impgrgtiei noastre, ci-i Intru
tot luminate. i te ferete sa," nu gandesti sau
sg urmezi Intr'alt chip. i crede iscgliturei noastre
cei sfiinte. Data, la Tarigrad : anul (N) luna
(N )". Iarg fermanul cel ce este cg'tre caimacami,
este cu aceste cuvinte alcgtuit : Aleilor dintre
boerii poporului Mesiei, sfaritul vostru sg fie

bun; ajungand la voi fermenul acesta al Impgratetei noastre mariri, st titi ea ne-am intiintat, cum ca (N) Domnul vostru acest de
acum, s'a purtat lene la implinirea poruncilor
noastre i slujbele noastre nu le baga in seamg
i n'are purtare de grija pentru popor i pentru
boeri, ne apgrand precum se cade pre supusii
notrii, nefacandu-le lor dreptate, ci mai vartos
ii asuprete i-i scurge in tot chipul. i dintr'aceasta, milostivindu-se asupra, voastra. Mila
noastra cea nemrginitg, am poruncit ca sg-1
scoatg, din stgpanirea Domniei i sg-1 aduca la
prea luminata Poarta Impargtiei noastre. Deci
voi sg ascultati de fermanul acesta al nostru
i prea pomenitul Domn ce l'am scos din sta-

panire, s1-1 dati cu toata casa sa, slugile i


averea In maine1e lui Capigi-baa al nostru,
ce 1-am trimes acolo pentru aceastg pricing. Insg

pzii, sg nu vg aratati catre dnsul nici


unul cu necuviintg sau sa luati cat de putin
v

din averea lui. Osebit de aceasta, sa Impliniti

farg, de aparare, toate acelea care va va porunci voila din porunca noastra, Domnul nostru
www.dacoromanica.ro

14o

p`aziti sh" nu gndii, sau s.


faceti intr'alt chip. i credeti pecetii noastre
cei cu totul prea sfiinte".
Dat6 la Tarigrad, anul (N) luna (N)".
$ dac6 au Turcii frich s6 nu fach' Domnul
vreo rhscoa16, intelegnd pentru maziliea sa,
sau sq, nu fugA, pre la stgpanirile cele crestinesti de prin prejur, atuncea dau poruncg, Seraschierului de Babadag, sau Pasii de Bendir,
ca S dea lui Capigi-basa vreo ctiva ostasi
cu carii s6 poat'a apuch pre Domn i cu bung
strara sg-1 trimith, la Tarigrad.
cest nou (N) i v

IarA, daca, sunt toate 1initite in toate 01.0. 1e


si nu este pricin`h la mijloc, pentru care sh" fael
Domnul; apoi vine la Iasi numai singur Capigibasa cu postA, menzil i cu acele douA fermanuri,
cu atata grbire incht ii este prin putinta, si pre

cale Minueste pricina pentru care este trimis,


mai vartos duph" ce soseste la Galati, care este
orasul cel dinthiu al Moldovei de ca'tr6 Turcia
si pentru ca s apuce pre Domn fhrh de veste
zice ca', este trimes cu alt6 porunch.
ash Isi intocmeste mersul sh'u, in cat potriveste sh soseascg in Iasi mai nainte de amiaz6-zi,

la care vreme toti boerii se alb, adunati la Curte.


ash sosind el. merge drept la curtea Domneascg

intrand in divan heritiseste acolo pe boerii


ce sunt adunati i d fermanul in mainile Calmacamilor, care sunt oranduiti de Domnul cel

qi

nou, pre carii ii arata lui cu degetul o slug6,


a Domnului celui nou, carele este trimis cu ansul,
imbrAcat in strae turcesti i child le d5, el lor
www.dacoromanica.ro

141

fermanul, le zice a$h: Domnul vostru este scos


din stapanire, deci sa ascultati poruncile Dornnului nou".
Si apoi heretisindu-i in numele Domnului

celui nou si acea sluga a sa le d scrisoarea


porunca stapanului say i la urtna adunandu-se toti boerii in 'Spatarie, intra si Capigibasa acolo, viind Domnul pana la use intru
intampinarea lui si inchinandu-se putin unul
altuia porunceste Ddmnului Capigi-basa, ca s
se suie in scaunul sari, fiindca are sa-i yesteasca, o porunca Imparateasca. Iara, Domnul

este ascultator la aceasta, macar desi pricepe


din urmarile acestea, c va
fach mazilie
si se aseazh in scaun ne zicand alt nimic, de
cat numai aceasta : Fie porunca prea milostivului i intru. tot prea luminatului Imparat".
dupa aceia scoate Capigi basa fermanul,
i-1 (IA lui, arra, el aducandu-1 la gura si la
frunte 'dupre obiceiu, 11 dh lui Divan Efendisi
ca sa-1 ceteasca.; si in vrernea cetirei se swab,
Domnul pe picioare i Capigi basa, impreuna
cu toti boerii i dupa cetirea ferrnanului, ia
Capigi-basa pre Dornn de subtioara li-1 coboara
din scann, asezandu-1 langa dnsul intr'alt scaun

mai jos; dupa, aceea se intoarce Domnul catre


Capigi-basa i-i zice ash : Ch el este Irnparatului
dator cu nemarginith, multernire, pentruca n'a

voit sa piarza Oa, in sfarsit pre sluga sa cea


netrebnica; ci voeste sa-1 invete numai prin
i cum ca el toate acelea ce sunt
hotarate pentru dansul, le asteapta plecat i-i
pedeaps

1int.

www.dacoromanica.ro

142

cunoaste vina sa; mush' nu se desnadajdueste cu


totul de mila Impathteasca".
Inca i altele ca acestea, care socoteste el ca
sunt pentru gustul Turcilor i ispravindu-si el
vorba, ii asa Capigi-basa in seama boerilor pe

trei zile si le porunceste, ea in cat ar fi prin


putinta mai curancl s faca gatire pentru trasuri

si pentru alte lucruri ce sunt trebuincioase la


drum si oranduind el acestea, merge d'acolo la
gazda care este gatita pentru dansul de Caimacami, iara Domnul ramane in curtea sa trei
zile. Dupa aceia avand toata puterea domneasca
ca si mai 'nainte, ti dau boerii tot aceias cinste
ea i cand era in scaun, si indraznind cineva

sa se arate eatre dansul cu necuviinta, sau cat


de putin nebagator de seama, poate s zdrobeasca ciolanele aceluia cu topuzul sau buzduganul ce i s'a dat lui de la Sultanul, cand au
intrat in stapanire; 'Inca si en sabiea sa spinticand pre vreim boier, macar si din cei mai
mari (insa numai insusi en mann, sa), nici de
&are Irnparatul nu se socoteste a fi gresala.
Pentru cit Turcii au acest proverb : O piatra

care a fost pusa vreodata in vreo zidire, ramane tot piatra de zidit si poate sa vie o vreme,

intru care va

fi

iarasi de trebuinta la vreo

zidire".

In cuprinderea acestor trei zile, acei ce sunt


orandu4i Caimacami poarta grije pentru cai,
trasuri i alte ce sunt trebuincioase la drum,
pentru radicarea Domnului i trecand zilele acestea

cu vade, purcede Domnul din Iasi catre Tawww.dacoromanica.ro

143

Jigrad, cu toata curtea, familia si averea sa,


dintre care nimenea nu cuteaz'a' dinaintea ochilor lui s ieie macar pret de un ban si iese din
curte pe poarta cea mica ce este de catre amiazazi
si taci boerii i dregatorii de oaste, ii petrec o
mila de loc din ora i descalecAnd de pre cai,
Ii saruta mana cu mare cinste si se despartesc

luandu'si voie de la ansul asemenea ea si and


ar fi ezAnd in scaun. Iara el le multumeSte
pentru cinstea care i-au aratat i. pentru petrecirea

ce au avut en ansii

si-i sfatueste cu politica


dupre obieeiu, ea sa fie ascultatori la poruncile
Irnparatului, i. a Domnului celui nou si dupa
aceia se intorc boerii iarasi inapoi la Iasi, iara
pentru ansul lasa doi petrecatori ea sa-i poarte
grije pentru conac si pentru gatirea mesei.
Intr'aceasta, calatorie, se pazeste Capigi-basa

ca sa nu se intalneasea Domnul cel nou, cu


acest mazilit. bra ineamplAndu-se una ea aceasta,
apoi acela ineunjura pre cestalalt si-i face loc si

dupa ce trece Dunarea dincolo, are voie ca sa


trimeata inainte la Tarigrad pre unii din slugile
sale la Viziriul si pre la alti prieteni buni, daca
are, ca sa induplece pre slugile cele mai marl
dela poarta.
daca stiu ei cum vor satura, lacomia de
bani acelor mai mari ce sunt in vasla. Atuncia
ei preh lesne dobAndesc porunca catra Capigi-basa, ca sa aduca pre Domn la palatul sau.

Tara daca nu pot scoate porunca aceia apoi


ajung"and Capigi-basa la cetate cu Domnul, as-

teapta cu tacere pana eand face instiintare cu


www.dacoromanica.ro

144

unul din slugile sale lui Chiaia, zicand cl a


adus pre Domn pan aeolo si asteapta, porunca
Vizirului cum sl urmeze en dansul.
dae5, este Domnul park cu vreo villa, mai

mare, sau dael voesc Tureii ca s scurga, dela


dansul bani mai multi, atunci se cla, poruncI
lui Capigi-basa ea s6-1 strajuiaseg.

i aceasta

se face numai atuncea cand voesc Turcii .s6


urmeze en dansul mai en milostivire, in casa
lui Capigi-basa sau a lui Basbachieuli, adic6 a
Visternicului. Iara, daca, voeste Impaxatul ea s'a,"
simteasea,' Domnul mania lui, apoi 11 baga,' pre
dansul In cele sapte turnuri, unde nimeni nu
poate s eaza, la prinsoare Para, numai din

insusi porunca Imp6ratului, insl mAcar s1 fie


el oH si unde la oprea16, tot nu poate sa,' fie
lesne intr'alt chip slobal, decal numai prin bani
multi si daruri maH.
Si dael poate scaph la urnA traeste slobod
in curtea sa, panI eand mai g6seste vreme en
prilej ea s ia Domniea.
Si macar sa, se afle seos din Domnie, dar
eand merge la biserica Patriarchiei, sade in
strana cea Domneasca,, intru care nimenia altul

nu poate s

eaz6, ar6 numai cand este la

Tarigrad vreunul din eeilalti Patriarchi t).


Asemenea einste are 0 Doamna lui, avand
1) Lesne se vecle ca cuvfintul Patriarchi, n'are nici o inte-

legere ci poate c va s zica." Domn de Moldova 0 de Tara RoinineascX. Cgci dupX acest fel de urnarbri ale Turcilor. nu poate
sg, fie lipsK la Tarigrad de Domni drepti, sau i mazfiliti ( T).

www.dacoromanica.ro

145

in tinda biserici stranh osebith pentru &Ansa,


care este mai inalth decht celelalte strane.
Osebit de aceasta 0 cas Ii zideste dupre
plcerea sa si o impodobeste precht ii este la
putint. i are petrecerea sa slobodh cu solii
curtilor Europei, adich ai Frantezilor, ai Englezilor si ai Yenetiei i cu altii. Pentru c Turcii

cred, c unul ce se afra trhind in Tarigrad nu


poate s fach nici o lucrare in potriva Portei
Otomane i chnd merge undeva, ia cu sine patru
sau si mai multi din slugile sale, si dach voeste
incalich pe cal impodobit cu cele mai frumoase
tachmuri; i impreunh cu toate slugile sale, poarth
strae ori de care vhpsea dupre cum voeste, iarh
celorlalci crestini este oprit s poarte strae verzi
si ciobote galbene. S:i chnd merge el la curtea
Vizirului, descalech la scarh i i se d titlul
Domnese de chtre Chiaia si de la altii i i se
dh, cafea si altele dupre obiceiul turcesc, clandu-i toath cinstea care obisnuese Turcii a o dh
Domnilor celor sthphnitori 0 mai inainte aveh,
atat Beizadelele Dornnilor, cht si Domnii cei
maziliti, dela vistieria imphrhteasch o leafh, ho-

thrith' pre toath ziva, dela cinci panh la zece


taleri imphrhtesti.

Insh mai la urmh s'a ri-

dicat acest obiceiu. *i de bir este slobod cu

toti oamenii shi phnh'n vremea de acum; si

poate in ivealh sh-si fach yin pentru curtea


sa, iarh se-I vanzh nu este volnic : insh aceasta
nici Domnii nu au cerut nici odinioarh. Pentru
eh la Moldoveni si mai ales la obrazele cele
mari, tot felul de vanzare se socoteste a fi
22833

www.dacoromanica.ro

10

la
necinstita, osebit de vanzarea phinei care fac pe
mosiile bor.

atuncea are un Domn i mai mare norocire,

cand nu se vadeste vina pentru care vor sa-1


maziliasea, ce satura numai lacomia Vizirului.
Pentruca' dupa obiceiul tu mese schimbandu-se
Vizirii foarte des, apoi Vizirul eel nou ca SI
descopere inselaciunea i vielesugurile celuilalt,

face indata cercetare pentru cele ce a luat cu


strambatate i preste suma hotarata, de la Domnul

Moldovei si al prii Romanesti. Si apoi pentru


ca sa mai mareasea el vina celuilalt, de multe
ori iarta pre un Domn cu gresale mai mici
i descopera lacomia celuilalt, numai ea sa dee
intelegere si pentru indestularea lacomiei lui.
CAP. VI

Despre Boieriile Moldovinesti i despre strile lor


Fiinde pn aici am pomenit de multe ori
pentru boierii Moldovei, dupre cum si in capetele
urmatoare avem s vorbim 'Inca si mai de multe
ori, socotim a fi de folos ca s aratam cetitorului celui iubitor de stiinta i pentru boieriile Mr.
Ei se numesc in limba tarii Boieri, care nume

este imprumutat dela slavoni, prin schimbarea


cuvantului celui drept slavonesc, boleariu, eu
care popoarele slavonesti obisnuia in vremile
vechi a numi cu aeest nume pre toti magnatii Mr.
Ivirea boierilor lor este nestiuta i intuneeata,
pentru lenevirea istoricilor Moldovenesti.
www.dacoromanica.ro

147

Numai atata cat adevereaza pildele noroadelor

celor de prin prejur, a Serbilor 0 a Bulgarilor,


cumca sluj bele lor sunt cu mult mai vechi decat
descalecarea Moldovei.

Ins/ stapanitorii acei de mult ai Moldovei, nu


impartia dregatoriile cele mai de frunte ale curtii,

pre la boierii lor ash cum se urmeaza acum gi


sunt alezate de Alexandru I cel bun, dupa ce a
primit el dela Ioan Paleologul, numele de Despot 0
coroana craiasca, voind ca A-0 intocmeasca toata

curtea sa, dupre obiceiurile curtii Imparateti.


Si aceasta o va crede .fietecarele prea lesne,
nurnai de va alatura cu amaruntul boieriile ceste
de acum ale Moldovenilor, en acele ce era mai
nainte la imparatii Greceti, pre care le-a scris
Curopalat i Gheorghe Codin intr'o carte osebit,

caci va afla la amandoua tot un nume 0 tot o


slujba a boierilor celor mari, care atat la Divan
stau langa Domn, cat i prin tinuturi implinesc
poruncile lui qi slujesc curii. Drept aceia ei se impartesc acum in Moldova, ca i odinioara la

Greci, in boieri de sfat 0 in boieri de Divan.


Boierii de sfat, adeca aceia can sunt in trebile tarii sfetnicii cei din launtru ai Domniei,
sunt aceqti seapte. Adeca :

1. Logofatul cel mare este inaintea tuturor


celorlalti i la toate sfaturile este Prezident i
Director, carele intai pune inaintea celorlalti
sfetnici, pricina aceea pentru care este sa faca
sfat din porunca Domneasca. i dupa ce aude
el hotarirea fiestecaruia, in0iinteaza pre Domn
pentru hotarirea ce s'a facut. Iar cand este trewww.dacoromanica.ro

148

buintg, ca sg fie Domnul rugat in numele tuturor boierilor pentru oarecare pricing, apoi numai

singur el poate s facg acea argtare qi pentru


aceea i s'a i dat nume Grecese, Logofetis. El mai
are i trebuinta hotgritului q't desfacerea pricinilor, gat pentru stgpanirea tarinilor, cat i

pentru datoria ce este la munca lor i curtenii


incg sunt sub stgpanirea lui, adecg aceea cari
nu au ajuns in starea boiereascg; i pentru semnul

boieriei lui, poartg la grumazi gherdan cu lant


de aur i in mana sa toiag aura ; i cand era
Moldova incg deplin in floarea sa, era sub aceastg
boierie i oblgduirea cetgtii Moncastron, ce se

zice acum Acherman. Insg dupg ce au luat Turcii

cetatea dela Moldoveni, i s'a dat zgciueala din


tin utul Cerngutului.

2. Vornicul de tara de jos, poartg grijg Ta


curtea Domneascg, pentru toate trebile acetii
provintii i are sub sine0 toate curtile cele dre-

ggtoreti, ce sunt in partea aceasta a tarii

inaintea lui se aduc toate -pricinile lor cele de


judecata politiceascg. El rgspunde la pricinile cele
de osandire i poate s hothased pedeapsa mortii
la talhari, la ucigaqi i Ia prgdgtorii de biserici sji

la alti fgcgtori de rele i fgra' de a intreba pre


Donna. Pentru semnul boieriei lui, poartg toiag
&unit ; i odinioarg egad se tinea Basarabia de
Moldova, era asupra lui obiliduirea cetgtii Chilia,

iarg decand s'a luat Basarabia dela Moldoveni,


i s'a dat Barladul sub stgpanire, insg pentrucg
el trebue sg fie necontenit la curte, dupre slujba
ce are, pune in locul sgu pre alti doi din boieri.
www.dacoromanica.ro

149

3. Vornicul de tara de sus, are asernenea


putere in provintia sa, ca i vornicul de tara
de jos 0 Inca poarta, in maini toiag aura, pentru
cinstea boieriei lui i sub stapanirea sa este tinutul Dorohoiului.
4. Ilatmanul sau arhistratigul a toata, oastea.
Aceasta dregatorie o aveh in vremile imparatilor
Grecqti, ispravnicul cel mare al curtii impaxa-

testi. El este capiteniea tuturor Calara0lor


are sub stpanirea sa toata, oastea cea cu leafa,
atat calarimea cat i pedestrimea. Are oblduirea
asupra tinutului Sucevii i cand merge la curte
poarta in maini toiag aurit.

5. Postelnicul cel mare. El oranduete toate


in curtea domneasca i are sub sine pre toate
slugile cele dinlauntru ale curtii 0 pre calara0i
earl sunt oranduiti pentru pota Tarigradului
0 a Cramului, ce sa numesc Beslii. La sfatul
cel de tail* nu are el nici Joe de Odere, nici
cuvant de raspuns; insa de multe oH este i el
primit, ori cu invoeala celorlalti, sau din porunca
Domneasea i atuncea trebue s-1 socoteasca,'
vechil in locul Domnului 0 are purtare de grija,
ca ceilali sfetnici cat de curand i dupre vointa
Domnului sa hotarasca pricinile cele mai patrunzatoare ale tarii. El are obladuirea Iasului qi

este cel mai ales judecator al locuitorilor lui si


la curte poarta toiag de argint.
6. Spatariul cel mare, este oranduit asupra
celor purtatori de spata Domneasca 0 are sta.panire peste jumatate din tinutul Cernautului
qi la praznicile cele maH ce se zic Despotice,
www.dacoromanica.ro

150

se imbracg in haing de fir qi cu un turban cu


pietre scumpe 0 la vremea in care ascultg Domnul
Dumnezeeasca Liturghie, sau seade la mash,
poarta spata Domneascg.
7. Paharnicul eel mare, la praznieile cele maH,

dg el intai Domnului paharul cu yin 0 are sub


sine0 pre ceilalti paharnici, i toate viile domneqti
sunt in purtarea sa de grijg, silind ca sg, se luereze
cu rndnial i sg se culeagg la vreme, i pentru
aceea toti vierii stau sub stgpanirea lui si nimeni nu
este slobod in toatg, taxa sh-i culeagg viea, pang nu

va lug voie dela dansul prin oarecare dar mic, care


voie sg' dg mai ales la 14 zile ale lunii lui Septembre 0, aceasta Ii aduce lui destul venit ; i osebit de
acestea are 0 stgpanire asupra tinutului Cotnarii.

8. Cu acesti eapte sfetniei se mai socoteqte


Visternicul eel mare. Acesta strange banii
venitului Domnese i plgtete acolo unde i se
poruncete de Domn si are sama cheltuelilor qi
a veniturilor i toti scriitorii visteriei ce se zic
dieaei d visterie, trebue s asculte de poruncile
si

lui i numai pentrucg are la -mania sa, cheile


dela casa sfatului de tail* pentru aceea se socotete i el al optulea intre sfetnici, insh nu are
intre dan0i nici loe de edere nici euvant. Iarg,
cand este la sfat i vre o pricing de-ale visteriei,
atuncea 0 el eade dimpreung, insg nu pentru

ca sg fie 0 el sfgtuitor, ci numai ca sa, asculte


poruncile celorlalti i sg le implineaseg.
Dupg, acqti opt sfetnici, urmeaza, boierii de
Divan, caH se osebesc in trei stgri. Starea inai,
ce se numese boierii maH, sunt acetiea :
www.dacoromanica.ro

151

1.

Stolnicul cel mare. Este oranduit peste


i preste oamenii ei, i orn-

cuhnea domneasc

dueste bucatele pentru masa Domneasck, pre la


skrbatori si la alte veselii ale curtii, si le increde

pre diinsele prin gustare i stk la masa, Sul


la al treilea pahar, i osebit de alte bkuturi, i
se mai d'a dela cuhnea Domneasck, si cele trebuincioase pentru mask.
2. Comisul cel mare, are in purtarea de grij'a
toate grajdurile si tacAmurile cailor, slugile lor,
fierarii i cark,tasii. Si este orAnduit preste Bra-

niste, un ses pentru fanat ce este Una Prut,


s,i poartk grija de se coseste pre dansul anul
pentru grajdiul Domnese si de acolea este hota'eat pentru dansul, un venit stint. Preste aces-

tea, mai are "luck la eke 'trei ani, eke 20 talen, dela fiste care moark cu dubac, de care
sunt pe Prut indestul de multe.
3. Medelnicerul cel mare, la praznicile i veseliile cele mari, da Domnului de spalat inainte
de mas'a', 0 are jumktate din venitul dela Stefitnesti.

4. Clucerul cel mare, carele s'ar putea zice

ispravnic mare al Curtii, este asupra tu-turor camkrilor domnesti, intru care se pkstreaza
legumile, untul, mierea, branza, sarea i altele
ca acestea i poarta grija ca sk se strangl toate
la vremea lor i sa se pkstreze bine si da din
trAnsele cand este de trebuinta si cAnd ti po-

runceste Domul. Domnii i-au randuit lui zeciuelele oilor care le tin locuitorii tkrani de pe
lank munte.
www.dacoromanica.ro

152

5. Sardarul (Kampiducs) ce se intelege general leitenant, dupa obisnuirea limbelor Europei;

este mai mare poruncitor peste ealarimea din


tinutul Lapusnei, a Orheiului si a Sorocii; 0
apara tara care este intre Prut si intru Nistru
intre Basarabia, de navalirile ntarilor de
Kram si de Bugeac.
6. Serdarul eel mare; este asupra casapilor
si are datorie ca s aiba purtare de grija, sl
fie vite de taiat pentru masa Domneasc5, si sO

imparteasca carnea, pre la cei ce au tain din


Curte.

7. Jitnicerul eel mare ; strange graul care


este pentru trebuinta Domneasc i poarta grija

ea sa se pue prin jitnite!


8. Pitarul eel mare; este asupra pitarilor,
poarta grija ea sa fie faina si 0, se faca in
toate zilele paine proaspata, atat pentru masa
Domneasea eat i pentru ceia1ali taintii.
9.

etrarul eel mare; are purtare de grija

pentru eorturile Domnesti si la drum pentru


armele eele man i cele wici, asaza taberile, si
are adica slujba atata ea un Feldtaig-maister,
cat si ea un General cvartir maister.
10. Arrnasul cel mare; este poruncitor celorlalti armasei care sunt ea la vreo 60. Cand este
cineva judecat la moarte atuncea are el datorie,

ea sa poarte grija pentru plinirea hotararei

Domnesti. Preste aeeasta mai are el purtare de


grij
i pentru temnite i pentru tubulhana,
adica muzica Enicerilor.
11. Logofatul al doilea; este in locul Logowww.dacoromanica.ro

153

fatului celui mare : si cand are acela impiedecare de alte trebi mai maH, atuncea orandueste
el pe acesta in Iocul su, ca s hot6rasca, arIturile si mosiile.

12. Userul sau portarul cel mare; este asupra celorlalti useri, i poartl grij6 pentru Capigi-basa si alte Agale, ce se trimit de Vizirul
dela Curtea ImprAteasel.

13. Aga; ia aminte pentru strkjle din Iasi


si este poruncitor peste Segbanii de scutea16,
caH slujesc ktr de leaa, numai pentru ea s1
fie slobozi de bir. El hot`draste pricinile cele
mai mici ale locuitorilor din Iasi si dac6 intalneste el pe ul4e pe vreun om necuvios, sau
beat, il pedepseste pe unu ca acela pe loc, macar s fie oH unde: Peste acestea savarseste el
toate acelea ca i un Enicer Aga la Turci.
14. Postelnicul al doilea; ispraveste slujba
Postelnicului celui mare si ia aminte peste toat6
curtea. Insa slujba lui cea mai aleasa este, ca
sa, dua, in Uuntru la Domn pe boierii cei maH,
cari sunt scosi din slujbe i pe ceialalti dregatori ai rii i cand are vreunul dintre ansii

ca sa se roage pentru ceva la Domn, atuncea


el are datorie ca s. duca in launtru cererea lor,
sq, le aduca raspuns inapoi.
15. Logoatul al treilea, sau Secretarul Domnese; pecetlueste scrisorile Domnesti cu pecetea
cea mica, le scrie si le da' la Domn ca sa le
iscaeasca si este oranduit peste camarI i peste
uricari, adic scriitorii de hrisovuri. Ispraveste
pricinile Manastirilor si duce in launtru la Domn
si

www.dacoromanica.ro

154

pe Mitropolitul, pe Episcopi i pe ceia1a1i barbati bisericesti. i cand yin soli de pe la alte


cur0, atuncea el are purtare de grijg pentru
dansii, ca s ii s faca, teremoniile dupA obiceiul
curtii i poara la sine in lant de aur pecetea,

cu care pecetlueste el anaforalele, sau hoth'rarile cele de judecat6 pe care le iscaleste LogofAtul eel mare en maim sa.
16. CApitanul de Darabani, ocarmueste pe
darabani, care nume este alcqtuit din cuvAntul
cel nenrcesc, taraban ; si se in-telege pedestra0
cari str6juesc la Curtea Domneascg, el cearcI
straj61e ziva i noaptea, le rndueste si le schimb6 ;

cand lipseste Aga din oras, este el deplin Iii


locul lui.

si

To0 boierii acesti de sus pomeniti sunt starea I-a si se numesc. boieri man. Si osebit de
cinstea care le o d'a lor oficia sau dregMoria
lor, mai au inea si aceast putere, ca in toat5,
Moldova pe uncle sunt cu asezarea, s judece
pe supusii lor i s6 le hotrascg pricinile. Insa,
boierii de starea a II-a si de starea a III-a, nu
an puterea aceasta.
Sardarul, Logof6tul al II-lea, si Logofdtul
al III-lea, Postelnicul al II-lea, cum si Capitanul de Darabani, macar el sunt sub ascultarea
altora si au asemenea slujbe ca i boierii cei
mari, cari au tot aceleasi dregatorii i ar fi
mai mult sa se socoteasca in starea a doua ;
insa pentru ca slujbele lor le dau mai multA,
cinste, deck ale acelora din starea a II-a si
pentruca in toate zilele sunt mai mult pe langa
www.dacoromanica.ro

155

Dorian, pentru aceea au ederea lor intre boierii


din starea dintai.

Osebit de acqtia ce am pomenit mai sus, se


mai socotesc intru aceasta, stare qi Vamequl qi
Caminarul, carele strange la sine zaciuiala Dom-

neasca din tara; tug nici unul dintre dan0i


nu au loc tiut in divan, ei trebue s stea la
ace1a0 loc unde le porunce0e lor Domnul, insa
mai sus de Serdarul nu pot incapea.
lath starea a doua a boierilor de divan,
sunt :

1. Spatarul al II-lea, poarta spata Domneasca


In sarbatorile cele mai mici i In lipsa Spatarului celui mare, isprave0e toate slujbele aceluia.
2. Paharnicul al II-lea, asemenea urmeaza in
slujba Paharnicului celui mare, 0 mai ales are
purtare de grija pentru viile Domneti, care
sunt pe Una' Hu0 qi pentru lucrarea i culegerea lor ca sa fie la vrerne.
3. Vistiernicul al II-lea, poarta seama cheltuelelor vistieriei, trei luni dupa Vistiernicul al

III-lea, 0 le supune Vistiernicului cel mare,


care oranduiala asemenea se urmeaza cu -Loci
ceiala4i slujbaqi economi.

4. Stolnicul al II-lea, are purtare de grip,


in toate zilele pentru cuhnea Domneasca, orandue0e bucatele pentru Domn, le aqua pe masa
0 le increde intai prin gustare.
5. Comisul al II-lea, face slujba Comisului
celui mare 0 in toate zilele are privighere pentru
grajdul Domnese i egad voe0e Domnul sa,

mearga undeva Ware, atuncea ii pune el plia


www.dacoromanica.ro

156

pe cal i Ii aduce lui inainte. Leafa lui este a


treia parte din venitul Comisului celui mare.
6. Medelnicerul al II-lea.
7. Clucerul al II-lea.
8. Suldgerul al II-lea.

9. Jitnicerul al II-lea i
10. Pitarul al II-lea, asemenea ca si Yisternicul al 2-lea, trebue sg-si poarte slujba trei
luni, dupg dreggtorii ce sunt en aseminea nume

In starea a 3-a.
11. Armasul al II-lea, are izvod pentru toti
cei ee sed la in chisoare i sunt sl se pedepseascg
i-i aratg in toate Sgmbetele seara la Domn i-1
intreabg pe dnsul ea sg-i porunceaseg ee nil
urmeze cu robii. Si cand este sa, se aducg eineva
inaintea Domnului, pentru vreo gresalg, atuncea

el aduce pe unul ea acela impreung cu vre-o


cativa armgsei.
12. TJerul al II-lea, in lipsa userului celui

mare, poarta, el toatg slujba aeeluia.


Boierii din starea a 3-a, sunt :
1. Postelnicul al III-lea, se Ad zina si noaptea,
in curtea Domneasca, impreung cu ali doi postelnicei i slujba lor este aceasta : child are sg.
spung Domnul cevg Postelnicului celui mare,
atuncea ei aduc porunca aceea la d'ansul, ineg
si pentru alte porunci Domneti care li se spun

lor de cgtre slugile Domnului, au purtare de


grijg ea sa' se piineasc i sg aducg rgspunsul
lor la Donau. Pentru aceea, aceti trei au voie
sloboda ea s intre in eabinetul cel mare, care
la alti boieri nu este slobod.
www.dacoromanica.ro

157

2. Spatarul al III-lea, in toate zilele poartg


spata Domneascg ;

pentru aceea, osebit de

boieria lui, mai are si altg dreggtorie intre slugile Domnesti.

3. Paharnicul al III-lea, este asupra viilor


Domnesti dela Bacgu si dela Trotu i porunceste vierilor ca s culeagg poama de vreme si

sg o cake.
4. Visternicul al III-lea, este sub ascultarea
Visternicului celui mare si este dator ea sg-i
dei samg pentru slujba dreggtoriei sale. Si dupg
ce poartg Visternicul eel mare sama cheltuelilor
Visteriei trei luni, apoi od Visternieului al III-lea
i purth-nd-o el o lung, o ieh dela ansul asupra
sa Visternicul al II-lea. i acesta precum am

zis mai sus, dupg trecerea unui evert de an, o

di iargsi Visternicului al III-lea, si acesta iargsi

dupg 30 de zile, Ii d sama acea incredintatg


lui la Visternicul cel mare. Si intru acest chip,
necontenit se petrece slujba Visteriei prin acesti
trei Visterniei ; ash cat purtandu-o cei doi mai

mari ate trei luni, ajunge apoi la acest mai


mic douh luni. Asemenea orandueal6 se phzeste i
la celelalte dreghtorii, precum vom ara,th inai jos.
1

5. Comisul al III-lea, are asemenea slujbh ca


Comisul al II-lea.
6. Sludgerul al III-lea i
7. Jitnicerul al III-lea, fac slujbele celor mai

mafi cu boieriea a ceasta, ea si Visternieul al III-lea,

ajungandu-i slujba totdeauna a patra lung.


8. CIm'arasul de suldgerie, ImpArteste carnea
dupg, cantar.
www.dacoromanica.ro

158

9. Cgmgraul de jitnitg are saing pentru pinea care este In jitnitele Domneti; i pentru
leafa sa, are 'dela fietecare car cate 30 aspri.
10. Patru Vornici de poartg, sunt cu. ederea
dinafarg de curte i desfac acolo pricinile cele
mai mici, pedepsese pe curve; qi pe femeile
care cu sila se necinstese cu pg,catul curviei,
sau de bung, voie se pleacg a fi tiitoare, le impreuneazg prin cununie cu fAcgtorul pacatului
aceluia, dacg sunt de starea proastg; iarg and
este

vreo parte cu obraz cinstit, atuncea in-

tiineaz.. pe Domn. i egad ade Domnul in

scaunul cel de judecatg, stau i ei deoyarte i


zic poporului sg tacg, i aduc in divai pe jgluitori i cAnd vre unul dintre aceia zgbovete
qi nu vine cu paraul s6u la vadea inaintea
Domnului, atuncea ei pe acela ii insemneazg, in
condica lor, pentru ca cel ce nu se aratg la
vadea, se face prin aceea vinovat neascultgrei
cgtre Domnie i este rgmas din judecatg. i

pentru slujbele acestea li se da, lor ca o leafg,


adetiul din targul Romanul.
Pe toti boierii acetia de mai sus pomeniti,
ii tine tara pentru slujbele Domneti; i pentru
aceea rar poate sg, ajungg cineva la aceste dreggtorii, de nu va fi neam de boier, macar de i
este la voia Domneasca, ca ori i cui, 'Inca i
celor mai proti, sg dea vreo boierie de acestea.
Jupanesele lor au fiecare loc de edere dupg

starea bgrbatilor in sala Doamnei care este in


harem (Ghinekion). Osebit de boierii acetiea
obisnuiti ce am zis mai sus, cari slujesc la curwww.dacoromanica.ro

159

tea Domneasca' mai au Domnii i slugi de cash',


cari se chiama boiernasi, cari nu numai din neamul
boieresc, ci si din birnici 0 din oamenii cei mai de
jos, se primesc intru aceasta stare, prin care asemenea dobandesc putere i volnicie boiereasca.
Acestia sunt :
Gam'arasul cel mare este asupra slugilor ca-

binetului celui mare si asupra vistieriei Dornce este deosebita de cealalta vistierie a
trii; el da porunci pe la curtenii cei dela ca'neti,

mara i pe la boierii cei din starea cea mai


miea. Aseaz`a cumpenele

i masurile negutato-

rilor dupa care trebue sa-si vnza marfa lor


iau aminte ca sa nu Vanza cu alte cumpene
cot viclean si pedepseste dup'a pravila pe calcatori; inca qi negut6torii cazaclii earl aduc in
Moldova negoturi de prin orasele c6za'ceti qi din
i

Rusia, stau sub porunca lui.


Vatavul de aprozi ; este asupra aprozilor de
Divan, si are asernenea slujba ca i un Ceaus-basa

la Poarta Otomada. El implineste datoriile celor

Auitori, cu volniciea judecatii si la toti cei ce sunt


impreuna judecatori la Divan, le arata el locul bor.
pentru semnul dregatoriei lui, poarta in mainile

sale biciu cu manuchiul Invlit cu argint.


Vatavul de stolnicei ; este mai mare peste slugile

i cand due acestia bucatele din cuhnie, la


masa Domneasca', merge el inaintea lor, tiind in
m'ainile sale biciu, insa, nu legat cu argint.
mesh

Vatavul de paharnicei ; este poruncitor peste pa

harnicei, adecl aceia ce dau pe la boieri paharele


cu vinul la masa Domneasca, sau pe la alte ospete.
www.dacoromanica.ro

160

Cuparul, da' Domnului n toate zilele paharul


cu vin child sade la masa si este mai mare peste

pivnita din curte; el da pe la crasmari masura


dreapta, insemnat cu pecetea Domneasca' si
ca,nd gaseste el

pe vre unul vanzand yin cu

masura mai mica decat acea poruncital .atuncea


pe unul ca acela Ii pedepseste el dupa lege.
Ciohodarul; poarta grija de ciubote si de papuci pentru Domn i pentru toata curtea i
Domnului imbraca el ciobotele si are sub sine

pe toti cismarii din Iasi.


Medelnicerii; de acestiea se obisaueste A, fie
trei sau patru si in toate zilele pun masa Domneasca, aduc apa pentru spalat si au sub paza
lor, toate tacamurile mesii cele de argint, blidele, talgirile i paharele, precum si fetele cele de
masa, servetele i celelalte podoabe pentru masa.
Camarasul din launtru; are la maim sa straele,
petrile cele scumpe i alte giuvaeruri Domnesti

si este mai mare peste slugile camarilor celor


de jos.
Vatavul de copii ; este asupra slugilor dela

camara cea cu arme si din divan si venitul lui


curge din slujbele Mr; pentruca acestia se trimit

foarte des pe la boierii ce se afia la tara i


sunt chemati de Domn, si vatavul Mr, are ate
un leu, din sase lei, care le dau br fiestecare
boier chemat dupg, obiceiu.

Camarasul de dulceti; poarta grija ca sa se


aduca seara pe masa Domneasca mancri1e cele
lucrate In zahar i intru alte chipuri si are portelanul sub mna lui.
www.dacoromanica.ro

161

Camarasul de rafturi : are asupra sa, lile


fraile sau rafturile, cele impodobite cu aur
Si cu argint i toate alte podoabe ale cailor.
Pivnicerul, este mai mare peste slujitorii de

pe la pivniti, iara el sta sub ascultarea cuparului qi butnarii i a1i oameni cari lucreaza in
sunt sub mana lui. i pentru leafa sa,
are drojdiile vinului, din care face rachiu.
Logofatul de visterie; este poruncitor celorlalti scriitori de visterie i pastreaza catastivele
gi

sta, sub ascultarea Visternicului celui mare.


Camaraul de catastive; are la sine toate izvoa-

i toate catastivile pentru osebite cheltueli


Domne0i Impreun i condica ostasilor; i cand
se face adunare otilor pentru cercetare, atuncea
ceteqte el numele fiecaruia. i asemenea face 0
dele

cand li se da, leafa, (land dupa aceea fiecaruia


Capitan condica ostasilor din ceata lui, pe care
o scrie el insu0 eu mana lui; i pentru. oste-

neala, are de fiecarele ale un taler nemtese;


adeca doi lei, zece parale.

Camaras,u1 de lumini; are sama birului de


ceara i de sapun ce se nume0e haimen. i Ii
cheltuWe la luminari o opaituri pentru curte.
Vornicul de targ; strange dejma din toata
marfa care se vinde eu masura i cu cumpana,
ei se nume0e la Moldoveni mortasipie i ia
luminari -dela Cknaraul de lumini i le imparteqte pe la slugile din curte; 0 mai are datorie ca sa, poarte grij

i pentru lemnele de foe

ce sunt de trebuinta pentru curte 0 la vreme


22833

www.dacoromanica.ro

11

162

trebuincioasa sa le imparteasca prin odai d


prin cuhne.

Vatavul de aprozi de targ; este asupra slujitorilor divanului, cari strang birul i alte dari
ale oraenilor 0 le adue la Visterie; cafi stau
toti sub Visternicul cel mare, impreuna cu vatavul bor.

Vatavul de paici; are supt sine pe cei opt


paici Domne0i cari sunt incin0 cu brae de argiat, cu sabie i cu lanci cu manunchele i varfurele legate cu argint poleite cu aur, iara pentru
slujba Domnului sunt acetia.

Doi Vorniei, carii sunt 0 mai mari peste tinutul Vasluiului.


Tin comis : carele poartg, grija pentru grajdul
ei, pentru careta i pentru cai.
Doi Cluceri, cari poarta grip, pentru hrand,
de orz 0 de fan, atat pentru slugi, cat i pentru
graj d.

Dupa, acetia sunt slugile cele de neam bole-

rese can slujese la curtea Domneasca, pentru


ea sa iasa mai la inalte trepte de boierie:
Adeca, :

50 Slugi ale divanului, carii stau imprejurul


Domnului cand ede in divan 0 chiama inlauntru
pe boieri.

24 Slugi la camara cea eu. arme.


12 Slugi la cabinetul eel mare.
3 Slugi la cabinetul cel mic.
7 Postelnici mai maH 0
24 Postelnicei mai mici, sau 0 mai multi dupa

cum voe0e Domnul sa aiba.


www.dacoromanica.ro

163

50 Aprozi de divan, cari se asemaneaza, cu


Ceauii Turceti, adeca : au datorie sa aduca la
divan, pe parati; caH nu se arat Ia vadea qi
sa implineasca datoriile de pe la datornicii cei
rai de plata.
24 Paharnicei carii slujesc la mas i dau pe
la boieri paharele cu yin.
24 Stolnicei, carii aduc bucatele dela cuhne,
la masa Domneasca.
60 Armri, cull tin la oprealg, pe talhari
i pe boierii carii umb1 s fuga, sau fac vreo
grclala mai mare.
Uierii, carii duc la gazd i slujesc pe solii
Turcesji ai Pori Otomane i ai Hanului TAtarilor de Cram.
CAP. VII

Despre oastea Moldoveneasa


Fiindca am vorbit pentru boieriile Moldovei pentru dregatoriile slugilor din curtea
Domneasca, urmeaza acum ca sa dam o scurta,
Intiinare i pentru oastea ce tinea Moldova
odinioar i Inca, tot mai One i pang, acum.
Hronicile patriei noastre, povestesc, cum ca,
cand Inca' era Moldova sloboda, avea oaste la
neti

qaptezeci de mu

i de multe ori i pada la o

sutg, de mii de oameni. Si nici va fi necrezut


aceasta, de voin socoti cu ce megiesi puternici
a avut Moldova razboi pe acele vremuri : Adeca
cu Turcii, Leii, Cazacii, cu Ungurii i en
www.dacoromanica.ro

164

i cum c Ii apara slobozenia ei de


catre navalirile lor, Ong, in vremea lui Bogdan
III-lea, ci inc i hotarele si le-au lungit. Ins/
aceasta putere a Moldovenilor dupg, cum a lost
Muntenii :

ajuns va,rful cel mai inalt sub stapanirea lui tefan


cel Mare, asa, a inceput dupg, aceea
cadea incet,
incet ; caci stapAnitorii tarii, carii au fost in
urma lui Bogdan III-lea (care a Inchinat Moldova

la Turci) ne mai avand frica de navalirile vecinilor pentru ca se afa sub paza Turcilor, au
parasit purtarea de grija de razboi, dupre cum
pretutindinea se obisnueste in vreme de pace :
i pentru c ei socotea a nu mai fi de trebuinta
sa tie ata,tea oamem, neavAnd treIluinta, de dansii,

au ingaduit bucurosi de nu numai eg, au cazut


cetele ostasilor din vitejia lor cea veche. ci Inca
au scazut si din numarul lor. Insa, tot povestesc
hronicile Moldovenesti e Ong, In vremile Mo-

vilestilor, nu s'au tinut oameni de oaste mai


putini deck patruzeci de mii. Iara apoi in urma
acestora, atat prin turburarile cele din launtru,
eat i prin sila Turcilor, (carii au luat prilej
din rascoalele Domnilor, de au micsorat puterea

Coronii Moldovenesti): atLa a cazut puterea


Moldovenilor, 'Meat acum de abia sun t vrednici

sit stea impotriva vrajmasilor lor, cu sase san


opt mii de ostasi. i acestia se osebesc intre
sine, In ostasi cn leafa i ostasi de scuteala,
caH slujesc cu cheltueala lor, numai ca sa fie
scutiti de bir. Preste ostasii cei cu leafa sunt
acesti dregatori :

1. Bas bulu-basa : acesta porunceste la zece


www.dacoromanica.ro

165

bulu-basi sau capitani, dintru carii fiestecarele


are supt mama sa mai cate o suta de Simeni,
ce se numese asa turceste si se intelege ostasii

aceia cari slujesc cu buna leafa dintre Sarbi,


Bulgari, Arnauti i Greci i sunt pentru straja
Domneasca din curte, cafi necontenit se schimba

intre sinesi pre rand si au lacasurile lor .pre


lang zidul curtli.
2. Patru capitani nemtesti, cafi aveau, mai
nainte sub porunca lor, preste o mie de oameni;

iar acum de abia au ramas eate 25 de oameni


supt steagurile Mr.

3. Patru capitani cazacesti, Inca avea, mai


nainte asemenea o mie de ostasi, sau si mai
multi supt ocarmuirea lor, lath acum de abia
an ramas cu. 40 sau 50 de oameni patrioti ai
Mr, cari sunt mai ales din Zaporojeni.

4. Doukeci de capitani calareti, povatuesc


ca la o suta de oameni qi fiestecarele are leafa,

pe luna 6 lei 30 parale, sau 3 taleri nemtesti.


5. Unsprezece Vel capitani, adeca, capitani
mari, sunt toti supt ascultarea Hatmanului. Capitanii Tatarilor Lipcani, adeca ai Schitilor
acelora cari au fost locuit in Litvaniea si acum
sunt Mohametani : acesti capitani sunt patru sau
si mai multi dupre vointa domneasca.
6. Besliagasi, are sub ascultarea sa doi eapitani de ai Be1ii1or. Acesti Be1ii sunt 'ratan
sau Turci, pre cari ii tine Domniea pentru impiedecarea rapirilor de catre ostile Turcesti
pentru pedepsirea Turcilor, cand fac vreo necuvinta, pentruca inuftiii zic ca, este mare grewww.dacoromanica.ro

166

qala ca sa bat i sa, pedepseasca necredincio0i (crestinii), pre vre un mohametan; acestia
bunt mai sus decal ostasii cei de scuteala.
7. Bulugbasii de targuri, sunt in fiecare targ
ate patru sau cinci, iara' in las.' sunt zece si

stau sub ascultarea Agai. Opt capitani preste


darabani i asupra lor este vel capitan de d'arabani, carele Inca sta, sub ascultarea Agai.
8. Nougsprezeee capitani de polcuri, intru
care polcuri sunt o mie de oameni de prin cele
19 tinuturi ale Moldovei i fiqtecare pole era
mai nainte c'ate din zece roate, cari se zic la
Moldoveni sutasi; lug acum foarte le-au scazut
num6ru1. Acestia sta mai nainte sub ascultarea
Vornicilor eelor mari, acelui de taxa de jos si
acelui de tara de sus; iara, acum toate cetele
ostasilor s'au dat supt ocarrnuirea Hatmanului.
Aeeia carii se afla dintru acesti capitani pre
Una hotar, pazese strajile muntilor i trecirea

apelor; iara cei ce sunt in mijlocul tarii uncle


nu este frica pentru vrajmasi, strajuese la curtea
Hatmanuiui si se trimet de eatre dansul in
slujbele nii, i cumca ei s fi fost odinioara

Husari, ne arata numele cetelor acelora, care


se numese Hansari. Hansarii de tara de jos si
de tara de sus, sunt ai celor doi vornici mari
a provintiilor acestora; si nu fae slujba' ostaseasca, ci sunt numai pentru lucrarea tarinilor
i pentru aceia le-au si starnit lor Moldovenii
aeest proverb, care zice: dela arme la sapa.
Tot catre aceasta, stare se socotete i ceata
vanatorilor Moldovenesti, care are spre locuire
www.dacoromanica.ro

167

cu vatavul ei, un sat mai mare de o suta' de


case, la munte in tinutul Neamtului, carii au
datorie la vreme de r6zboi, A, fie tot pre 1hng6

Domn in taberi; iara, la vreme de pace se zIbovesc numai en vAnatul .1 aduc la curte tot
felul de flare, cerbi, oi s'albatice i altele care
se afla, prin codri; pre unele vii, pentru desatarea Domnului i pre altele moarte pentru
masa lui i pentru aceea sunt scutip de bir;
iar6 pentru cheltuiala incIrc6turii putilor, au
leafg, osebita'.

9. C6,16raqii de Tarigrad sunt 50, cu vatavul


lor i top vorbesc turcete 0 au datorie sI
mearg6 la Tarigrad cnd este trebuint6, qi pentru

aceea osebit c sunt slobozi de bir, mai au i

dela Visteriea Orli cate 20 de taleri.


10. Cataraii de Galati, incva au vatavul lor
i fac asemenea slujba' ca i caTaraii de Tarigrad,

fiind i la num'ar tot 50; lug cAnd se trimit


undeva, nu li se da' mai mult dela Visterie
decht ate 10 taleri.
11. Umbl'atorii de Hotin sunt 50 i asemenea
atatea umbl'atori de Soroca, i top inteleg limba
J4.easc i Ruseasc'6; i c'and cere trebuinta, se
trimit in tara Leease si in Rusia i amndou6

cetele au ate un vatav osebit.


12. 24 de futai: la vrernea de pace strejuesc la perdelele Doamnei 0 la gvardiea curtii
in care se inchid slugile curtii pentru. greele
mai mici. i cand este s6 se bath, cineva cu
toege din porunca DomneaseA, atuncea ei an
datorie ca SA, isprgveaseg aceast6 s1ujb.
www.dacoromanica.ro

i cAnd

168

ese Domnul din ora cu alai sau la alta' desfAtare, atuncea ei merg pe ftng dansul pe de
amandou5, pa'rtile cu fus,ti lungi in maini.
asemenea slujba fac 0 la ra'zboi 0 au un c6pitan osebit asupra lor care se chiama vatav
de futai.

Aceste sunt otile carele tine tara cu cheltuiala sa pentru Domni.


Iara &and voes,te vreun Domn, s tie mai
multi ostasi cu cheltuiala sa, nu are impiedecare
dela nimenea; ins ei nieiodat mit Indrknesc
sa'si Inmulteascg otile, fara numai atuncea cA,nd

voiesc st fac6 vreo rascoala; caci ei socotese a

fi mai de folos ca sa-i stranga banii in visteriile lor, decAt sa-i impfatie pe la ostai,
neavand trebuinta de d'anii.
CAP. VIII

Despre obiceiurile 1 terimoniile curtii Domneti

Acum credem ea, va fi un lucru placut pentru

cetitorul eel poftitor de tiint'a, ca sfi-i descoperim tmpreun i pompa qi oranduiala cap
se pazete pe la alaiurile cele ra'sfatate i ospetele Domneti, precum 0 la biserica.

On i and ese Domnul afara din ora, ea


sfi

mearg5, la vreo bisericA, sau mAngstire sau

0 la rkboi, atuncea nu se inthmpla mergerea


lui intr'alt chip, decat numai cu cea mai mare
pompa, sub petrecerea a multime de ostai. Inainte

merg vreo ativa povaluitori i indreptatori de


www.dacoromanica.ro

169

drum, care sunt buni pentru aceasta treaba


dintre ostai si dintre alerghtori.
Du ph acetia urmeaza, ehlarimea, inaintea careia

merge steagul

capitanii cetelor,

aa,

in cat

intre fiecare ceath se lasa, loc desert, ea A, se


poata deosebl una de alta; si de amandoush
ph'rtile steagului merg chpitanii cetelor i iau
aminte pentru ostai ea sh mearga WO cn randuiala si in dreapta, linie. Dupa acetia ur'meaza calarasii si umblatorii cu vatavii lor i dupa

dhnii caii domneti, mergindu-le 'inainte doug

tuiuri care se dau Domnului dela Poarta Otoman& Dupa, acetia yin fii Domnului qi cevh
mai dephrtisor de danii urmeazh tathl Mr, drept
in mijlocul liniei, inconjurat de Paid de pe
amandoua partile; pentru a carora imbrachminte
i slujbh am aratat mai sus. Mai departisor de-a
dreapta urmeaza Comisii i vatavii slugilor de

curte, iar de-a sthnga Postelnicul cel mare cu


ceilalti postelnici.

In linia de a treia dupa Domn, merg Eulugbaii patru pe deamandoua partile si adich

cei mai vechi, mai aproape de Domn si mai


pe urma cetei acestii anthiu, sunt Sigmenii sau
ostasii cei cu leafa pe de anahndousa partile. Pentru
care iau aminte Causeii ce se inteleg caprari dupa,
obieeiul Europei, ca s mearga in dreapth lithe

i cu pas potrivit. Iara mai aproape in urma


Domnului este locul Spatarului care duce armele
domnesti. Dupa, acestia urmeaza boerii cei din
launtru dupre eum se numese, adich Vistiernicii, Paharnicii, Ciohodarul, Medelnicerii ; duph
www.dacoromanica.ro

170

acetia vatavul de copii cu slugile, al doilea Paharniceii i al treilea Stolniceii.


DupA ace0ia urmeaza Siugeacul eel mare,
adica steagul cel mare care are in varf luna
jumatate impreuna cu alte doua steaguri ce se
dau Dornnului cand intra in stapanire dela
curtea Impargteasca. Dupg steaguri merge Tu-

bulhanaua sau muzica Enicerilor, dupa' care


merg armasii pe deamandoua partile; dupa'
acetia, in linia dinthiu, sunt boerii cei mai

mari; intr'a doua cei din starea II-a 0 intr'a


treia cei din starea III-a, iara cei Para de slujbe,

merg fiecarele dupa starea i boeria sa unul


dup`a altul.

Sfar0tu1 tuturor cetelor este o gramadire


amestecata de slugi boereti, de oraeni 0 de
negutAtori.

Tara' cand este sa mearga, Domnul la vreun


fazboi, apoi urmeaza, armele eele mafi adica

tunurile, sub purtarea de grije a Sertrarului

celui mare 0 Capitanul de Darabani cu pura0i


sau tunarii i cu toate cele trebuincioase ale unei
tabere i zahereaua; iara daca nu merg la razboi,
apoi urmeaz i acetia cu ceilalti boeri dupa
boeria ion.
en acest fel de oranduiala ajungand Domnul

la vreo biserica, sau manastire, ramane toata


calarimea stand la poarta 0 se inchina la Domn
cand trece, iara pedestrimea eata poate inapea
in ograda, se tocmete in rand in cat este prin
putinta i ajungand Domnul la seara descaleca
de pe cal strigand Oeauii, s traiasca multi
www.dacoromanica.ro

171

ani ! Dupa, aceia ii iese intru intampinare Mitropolitul cu sfanta cruce i en diaconii sal canVaud i sarutand, Evanghelia intra in biserica
can tAnd cant5Mii : Cade-se sa.' te fericim " . i dupl

ce se inchina cu evlavie pe la sfintele icoane,


pe dinaintea analogului pe unde numai preotii
si el pot sa treaca, merge in mijlocul bisericei
si se insemneaza cu semnul crucii i intorcandu-sa catre strana sa se sue intr'insa, 0 heretiseste cu plecarea capului intai pe Mitropolitul
i apoi pe boierii care sunt asezati pe la stranele
bor. 4i fiindca facem aratarea pentru obiceiurile
i terimoniile curii, pentru aceia nu va fi de prisos

sa' aratam oaresce i pentru oranduiala stranelor


din biserici.

La stMpul cel de-a dreapta din biserica este


scaunul sau strana domneasca, cu trei Kari, s-path si poleita i amandoi peretii ei impodobiti
cu sterna Domneasc i deasupra cu o coroana,
poleita, sub care este icoana sfantului aceluia
pe care-I are Domnul pazitor. De cealalta, parte
la stMpul dela stanga, este alta strana, pentru
fii domnilor, asemenea ca 1 cea Domneasca insa,
numai cu doua scari.

De-a dreapta langa Domn sta Spa,tarul cu


spata domneasca, pe umar si cu. topuzul in
mana,; iar de-a stanga Postelnicul cel mare, si
mai un rand de Postelnicei pni la scaunul de-a
stanga, cu toege in maini. Dinapoia acestora
sunt celelalte slugi ale milli, fiecare dupa
starea sa.
De-a dreapta Domnului catre altar este strana
www.dacoromanica.ro

172

Mitropolitului i a unuia din. Episeopi, dupa,

care urmeaza Arhimandritii qi Egumenii manastirilor pana, la strana cantgretilor ; de-a stanga
in dieptul Mitropolitului stau a1i doi Archierei cu

Egumeni cu asemenea randuiala, de-a dreapta


mai intai dupa, barbatii bisericeti este Visternicul eel mare i tine la indemana banii pentru
Leturghie, pe care obinuete Domnul a-i da
la anafora' i pentru aceasta are ederea sa aa
aproape, pentru ea sa,' nu aiba, atuncea pricina
sa-1 cheme mai de departe i prin aeeia s risipeasea evlavia ascultatorilor ; iara dincolo de-a

stanga este secretarul sau logofatul al III-lea,


pentrue6 este purt6torul de grije pentru pricinele mana,stirilor i ale *tel. bisericeti.

In unghiul stranei de-a stanga stau cantaretii Moldoveneti, iar de-a stanga cantaretii Greceti care pe rand Intr'amandou lithbile canta,'
cantarile .bisericeti.

In urma stranei Beizadelelor stau boierii din


starea I-a in rand pana la stalpul eel din tinda
bisericei ; dupa acestia urmeaza, boierii cei fara
de slujbe, i dupa' danii c6pitanii cei mafi i
ceilaTi capitani impreuna' cu toti ceila1i cati
pot Inca' pea in biserica.

Iar in urma stranei Domneti, sunt jupanesele boierilor eelor ce sunt in dregatorie fiecare

In drept eu ba,rbatul sau Sala la stMpul eel


de pe urma, de-a dreapta bisericei.
La acest stalp este strana Doamnei asemenea
cu trei Kari, iara Domnitele stau intre Doamna
i intre jupanesele boierilor. De-a dreapta Doamwww.dacoromanica.ro

173

nei, stau jupanesele cele din curte care sunt in


slujba ei, iar de-a stanga o pgzesc doi Vornici
i o apgra de imbulzirea poporului. In tinda,
bisericei stint jupanesele boierilor celor Para de
dregatorie, fiecare in dreptul barbatului ei.
Si

macar c in toate stranele acestea sunt

scaune, dar nimenea nu cuteaza, sa' qeaza pe


dansele Para' numai la vecernie; i nimenea nu
are voie sg fie cu capul acoperit, fgra numai
singur Domnul i numai la pgrtile cele mai mari

ale sfintei Liturghii Ii ia de pe cap 0 la priciastng merge intai Mitropolitul i saruta icoanele i dupa dansul merge Domnul; i cand se
pogoara, din strana sa se depgrteaza i boierii
puOn de pe la locurile lor, ca s. i se inchine
lui la intoarcere si savarOndu-se Dumnezeiasca

Leturghie da Mitropolitul anaforg Domnului,


Doamnei i Beizadelelor, Domniielor i impreung

i la to0 boierii cei ce sunt in dregatorie; insa


acestora le o lig el ezand in strana sa. Mai pe
urma d'a Logotatul al III-lea prinoasele preo-(ilor ca sg guste dintra dansele.
dupg acestea ies boierii inaintea Domnului
din bisericg qi incglecand pe caii lor dinaintea
bisericei se intocmesc in rand i stau cu capetele goale pang ce trece Domnul i apoi urmeazg

ei dupg dansul la curte, tot cu aceia0 oranduiala precum am zis mai sus. i ajungand
acolo, descaleca la scara cea din afarg, pentru
c. nimenea nu cuteaza s. meargg Ware pang
la scara cea din luntru i se intocmesc rand
pedestru i primesc pe Domn cu cinste la desi

www.dacoromanica.ro

174

i dupa ce sue el scarile se intoarce catre dansii si le multumeste cu capul


gol; i dupa, aceia se duce fiecarele la casa sa.
calecarea sa.

Masa domneasca cand nu este vreo veselie se


pune mai totdeauna la amiazi in sofrageria cea

mica dar de multe oH si In cea mare sau in


sala Doamnei Ghineehion. Si totdeauna se oprese

la masa doi boieri maH i ali doi mai mid si


boieri de oaste daca este Mc si eke odata.
ostasii vechi.

Iara la masa de seal* nu sade nimeni altul


fara numai acela care este rudenie cu Domnul,
sau carele este de catre dansul socotit mai mult
deck ceilalti, sau earele Ii poate zabovi pe dansul cu maguliri i vorbe dulci.
Uneori sade i Doamna cu dansul la masa
de amiazi ; iara alteori se pune pentru &Ansa
masa osebita in Ghinechion sau harem, si are
pentru slujba mesei pe unii din slugi i Medelniceri si pe cupari i fete alese din neam de
boier.

Iara la zile maH de gala, se pune masa in


divanul eel mic. Sunetul dobilor, a paucelor gi
a trambitelor d semn pentru darea bucatelor
pe care le due din euhne la masa' stolniceii; mergandu-le inainte vatavul Mr si Stolnicul al II-lea

si le da Stolnicului celui mare ea sa le aseze


pe masa si viind Domnul, zice Mitropolitul rugaciunea mesei dupa obiceiu i blagosloveste
bucatele; iara Medelnicerul eel mare da apa de
spalat i asezandu-se Domnul la locul sau, se
aseaza si eei1aIi fiecarele dupa boieriea sa; iara
www.dacoromanica.ro

175

boierii cei de starea I-a, stau imprejurul Mr si-si


fac slujbele sale.
Stolnicul cel mare increde IntE bucatele care

sunt puse pe mas'a inaintea Domnului si cand


incepe Domnul a manca, se slobocl tunurile
se bate meterheneaua cea turceasc i cea moldoveneasc6.

Ba' utura cea dintaiu o d Domnului pahar-

nicul cel mare cu un pahar mic, care se zice


credinta" in. limba rii, turnand vinul intr'Insul din alt vas mai mare. Atuncea Mitropolitul si cu ceilalti Archierei (cari au dinaintea

Mr bucate de peste si de lapte

fiindc'a

ei nu

m'anancl came dup5, canoanele santului Vasile)

se scoala' pe picioare tnpreunA, cu toti boierii


si se inchina' la Domn cnd bea, iar5, dup5,
aceia nu se mai scOalA, ing tot se pleacq, uneori

catre clAnsul cand bea, ma'car de si sunt beti.

Boierii cei marl stau la masa pthia' la paharul al 3-lea, iar dupg, aceia Spatarul cel mare
15, spata la Sp'atarul al II-lea, si Paharnicul al
II-lea drege cu paharul impreung, si ceilalti
boieri din starea II-a fac slujbele celor mai mari.
Si mai pe urma' le d'a Domnul si Mr la fiecare

cate un blid cu bucate de pe masa, arkand

semn pentru mila sa i sarutAndu-i mana ii ia


fiecarele
pune in odaia cea mai deaproape,
in care se pune osebia masa pentru dinsii.
Asemenea cinste arat6 el si la ceealalti boieri
mai mici care sunt de fa,-ta; adecl Bulugbasilor
Capitanilor. Si dupa' ce au mAncat cu totii

si au b6ut merg iarasi la masa domneasa pe


www.dacoromanica.ro

176

la scaunele lor i poarta grije ca sa' dea pahar-

yin pe la boieri i stolniceii sa, ridice


bucatele de pe mas a. si sa, le duc
i slugile
niceii

i s pazeasca toate dupa,


oranduiala.
Armasii stau la coada mesei cu buzdugane
strajuesc pe Domn i dupa ce au baut cu

sg schimbe talgirile

totii imprejur de vreo cateva ori, si au inceput


capetele a-ti infierbanta, mai beau cu toti cafe
un pahar mare de yin, multamita pentru darul
mila Durnnezeiasca, al doilea il beau pentru

Imparatul, insa fall de a mai pomeni vre un


nume; pentruca Moldovenilor li se pare a fi
un lucru necurat i urat, a bea pentru s/n6tatea Tureilor, dar penku sanatatea Imparatilor crestinii le este cu primejdie ea sa inchine.
Paharul al 3-lea 11 bea Mitropolitul dupa ce
face putin cuvant pentru s6n6tatea Domnului,
gi eand pomeneste numele lui Indata se scoala
toti boierii de pe la locurile sale si stau in

mijlocul divanului in rand.


dupa savarsirea rugaciunei, face Mitropolitul cruce in fata Domnului si-I blagosloveste,
si

puind Domnul paharul la gura, se slobod

toate tunurile imprejur, si se bat meterhenelele.


Dupa, Domn bea Mitropolitul un pahar ca de

o suta de dramuri, lug nu se departeaza dela


locul sau, i numai cat se scoala; iara boierii
care stau sau sed pe acolo desarta, toti doi eke
doi paharele care li se dau. i dupa aceia sdrutand mana Domnului,

iindu-1 Postelnicul

www.dacoromanica.ro

177

eel mare de subtiori se aseazh iarhsi pe la loeurile lor cele de mai inainte.
.
Duph aceasth bhuturh, se mai desarth, paharele pentru snhtatea Doamnei, a Beizadelelor
si a Domnitelor i pentru altii; pentruch Domnii
nu obisnuesc a se sculh mai nainte dela mash'

panh child nu se aduc lumin.rile, pe care

le

aseazh pe mash Medelnicerul eel mare; i apoi


atuncea se scoalh toti dela mash' si se slobozese
de chtre Domn i child pune si el servetul pe
mash, este semn c s'a sfArsit osphtul. i intelegand de aceasta Postelnicul eel mare, loveste
in phmhnt cu toiagul shu cel de argint pe care
11 poarth in mhini, i duph, aeest semn indath

se swath, toti cari pot sh mai stea pe picioare,


iarh acei cari sunt athta de beti de nu se mai
pot sluji de picioarele lor, ii ridich altii i-i
due de. acolo.
i seulhndu-se Domnul, ii aduce Medelnicerul

aph de sphlat i prosop de sters.


i Mitropolitul shvhrsind rugheiunea, ti face
Domnul trei inchinheiuni, si se intoarce chtre
boieri
dansii;

i cu eapul gol Ii ia seara bunh dela

i intorchndu-se duph aceia cu dosul


ehtrh mash, cu mare grhbire iau slugile curtii
bueatele de pe mash, fiesteearele ce poate apuch;
pentruch ei Ii socotesc loru-ci cinste ca s mh-

nance oares-ce de pe masa Domneasch; lush


pentru ea sh nu lipseasch vre un vas de argint,
le este oprit ea sa, scoath afar/ vre un vas cu

bucate; sau dach sunt ate multi la un loc si


fieearele voeste s
22833

manhnee deosebi, atuncea

www.dacoromanica.ro

12

178

trebue s arate cate vase a luat, la cel ce este


peste camara cea cu arginterii i s i le aduca
iarasi inapoi.
Lea muzica Domneasca petrece pe boieri pan'a

la casele lor; si a doua zi s aduna iarasi cu


to0i in divan si saruta 'Dana Domnului, si-i
multemese pentru cinstea care au avut-o s,i se
roaga pentru ertare la gresalele care le-au Mout
la betie.
CAP. IX

Despre vnatul Domnilor


Dupre cum to-ti Domnii pamantului obisnuesc

a iubl vanatul, asernenea 11 iubesc i Domnii


Moldovei foarte. Nu ca sa se gandeasca, c ei

ca Ull popor ce este cn totul plecat la arme


socotese mai mult vanatul (pentru ca este in
chip de razboiu) cleat toate celelalte deprinderi
trupesti, ci numai pentru aducerea aminte it

le-au dat prilej de s'au aflat patriea lor si au


luat-o iarasi in stapanire.
Tara fiindca Domnii mai in urma, au pasit
peste msur i intru acest lucru i bietilor
tarani carii locuea in campii si in padurele acele

care era in indemanare pentru vanat de abeh


le lash numai atata vreme chta le erh de trebuinta pentru agonisirea hranii lor, i pentru
acea de multeori s'au stArnit rscoale. Si osebit
de aceasta, au mai luat seama oamenii cei tateleNi, cum ca Domnii carii era cu totul plecati vawww.dacoromanica.ro

179

natului, lenevia i trebile Orel lasandu-le cu


totul numai asupra sfetnicilor sai; i vremea'
care era randuita pentru trebile aceste, o chel-

tuea numai la aceste zburdari. Pentru aceia


Domnii cei din urma, au socotit paguba aceasta
si au pus masura si vreme desfatarii acestia
intru acest chip, luck nici .ca.ranul nu este asu-

prit pana intru atata, nici Domnii nu sunt lipsi0 de aceasa desfatare.
Ei au randuit pentru acest lucru, zilele cele
ce stint aproape de posturile cele asezate de biserica rasaritului,. la care vreme se aduna la
acest vanat Dotnnesc, toate breslele, boierii, ostaii, mazilii i negutatorii impreuna si vreo

catevh mii de tarani din satele de prin prejur,


carii intra prin codrii i gonesc fiarele; iara de
catre camp despre toate' partile cuprind marginile padurilor vanatorii, unii cu cainii, iara
altii cu mreji i intru acest chip faira, de osteneala mare, prind fiarele pe care le gonesc taranii cu chiotele bor.

i pentru desteptarea sr-

guinii vanatorilor au randuit Domnii ate un


bacsis stiut pentru fiestecare fiara vanata.
Celui ce vaneaza un iepure i s da 25 de

aspri, pentru o vulpe 60, pentru un ramator


salbatic un taler, pentru un urs, nil galben i
pentru o ciuta 80 de aspri.
Dupa ispravirea vanatului, se aduc fiarele
cele curate, o parte in cuhnea Dornneasc6, iara
cealalta parte se imparteste pe la boieri i pe
la dregatorii ostii, iara pe cele necurate, vulpi,
lupi, ursi, mate salbatice si alte fiare care mai
www.dacoromanica.ro

180

sunt prin codrii Moldovei, le lasa Paicilor, sau


slugilor Domnesti, carii nu ti scot lorusi putin,
folos.

Osebit de aceste patru vremi ale anului ce


sunt rancluite pentru vanat, poate Domnul de
cateori voeste, s

stranga, locuitori

al

i sa,-i pue

opreasca,
la vanat, caci niminea nu poate
sau sa-i steh impotriva, dupre chin am s,i zis
mai sus, Ins Ii pricinueste prin aceia nume
rau si In urma vesnica deffimare i nici nu
poate sa fie el bine incredirrtat ch' nu il vor
pAri boierii la Poarta, pentru niste asupriri ca
aceste.

Iara cand Ii indeamna pe dansul o vreme


frumoasa, sau gustul locului, ca sa-si faca vreo
desfatare ca aceasta, atuncea ti orandueste el
un vanat din adunarea curtenilor si i a ostasilor, carii totdeauna au datorie
asculte;

al

insa nici aceasta nu o fac asa des, hick sa


cheltueasca, vremea la vanat i sa-si leneveascr
trebile tarei.

CAP. X

Despre ingroparea Domnilor cand mor in scaun

Moldovenii nu cinstesc pe Domnii si, numai

&ad sunt in viata; ci Inca si dupa, ce mor;


caci indata dupa ce moare Domnul, daca este
var Ii balsamuesc trupul i pana atuncea ramane ne ingropat in patul gau, pang, cand se
aduna top boierii cei man

cei mici, Arhie-

www.dacoromanica.ro

181

reii, Arhimandritii i Egumenii tutulor Mantistirilor, cum i Monahii carii sunt vestiti pentru

vietuirea cea sfnt

i Preotii cei mai alesi.


In vremea aceasta II imbraea, cu bainele i
juvaerurile Domnesti si boierii cei marl si cei
miei i celelalte slugi stau imprejurul lui, cu
asemenea smerenie, ea si in viata lui si tot poporul umbra in oras cu capetele goale pentru
jelire si in toate zilele pan6 cand 11 ingroap6,
trag toate elopotele ziva i noaptea; i'n ziva
IngropArii, se face alai asemenea ea si acela pe
care il face el in viata sa cand merge undeva.
Partea bisericeaseg merge inainte i cant'a
cantaxile ingroparei dupa, obiceiul bisericii rasgritului; i pe amandoua, p6rti1e merg ostasii

cu pustile si cu steagurile intoarse, aratand cu


totii jelire in fetele i intru imbraeamintea Mr,
en care irnp6rtilsese Inc

i pe caii lor, Ideandu-le

Idcramarea ochilor en must de ceap.


Na,sa,liea o ia pe umere boierii din starea intai

si se schimba" pe rand, de ekr6 tovarsii Mr


eei din stgaile cele mai de jos, araland e stau
spre ascultarea poruncilor Domnului lor atat in
viat6, cat si dupa, moartea lui.
Mai in urma alaiului este muzica ostseasea
amestecat'A cu dobe, care dau un sunet jalnic,
find slAbanogite.

ii cu aceasta, randueala, il due pe dansul la

biserica cea mare si pana, cand se canta," prohodul, il pun jos langa' strana aceea intru care
a sezut el in viat6.
Dup'a aceasta se suie cuvant6retu1 in anvon
www.dacoromanica.ro

182

0 face pentru ansul euv'ant pre larg, povestind faptele i Miravurile lui cele bune i arg,thnd paguba care s'a pricinuit taxii cu moartea
lui ; iara, mfti pe urm6 mAngaie pe ascult6tori

pentru paguba aceea, andu-le n'adejdi c ia1.60 vor afl faptele acele slAvite la fiiul urmg-

torul lui.
Dupsa' s'ava,r0rea cuvantului, se apropie de
n'atsalie toi Arhiereii, Egumenii, boierii cei mari
i cei mai mid i toti aceia carii au fost in slujbile lui i ii sh"rut6 mAna dreapth i crucea care
este in m'ana aceea.
apoi dup`a ce Ii dau lui i aceasth cinste
mai de pe urm`a; dac a'. a hofarat el mai dinainte
sa-1 ingroape in ora, il due la locul cel de

ingropare, tot cu aceemi petrecere cu care l'au


adus la biserica cea mare 0 boerii din starea
intai, II slobod in mormAnt cu nffrmi de ma.tasa i Mitropolitul arune6 intai Vathria peste
secriu; i ispeavindu-se aceasta, se slobod tunurile 0 se bat mehterhenelele, cu care este
amestecat vuetul clopotelor i aa se face un
vuet incurcat, care nu se sfAxete pAn'a", cand
este mormAntul acoperit deplin.
MA daeg a poruncit el ca sa-1 ingroape in
vreo Mana.'stire de0,rtath, de oral, apoi se oran-

duesc numai vreo c4va din boieri cu slugile


curOi i cu mare pomp6 ii due trupul acolo,
aeathndu-i asemenea cinste ca 0 in viatd, cxci
daa, au sa,' treac'a prin vreun oraq, sau thrg,
ii ia din carAth pe umerele lor i aa 11 due
panA ce tree de aeea parte de ora. i dacg,
www.dacoromanica.ro

183

sosese la Manastirea aceea care este thnduita,


pentru ingropare, 11 ingroapa cu aceeasi randueala, precum am zis mai sus, i meaza, sterna

Domneasca in p6rete1e cel mai de aproape al


bisericei.

CAP. XI

Despre legile Orli Moldovei

Ce fel de pravele au fost in Daciea in vremele vechi, este netiut, pentru tacerea Istoricilor.

lug dintru asemanarea obiceiului de pe la


celelalte popoare barbare putem sa prepunem,
cum c'a voea Domnilor 1. dreptul firesc au avut

putere ca i o lege scris6.


Insa, dupa aceia cu biruirea craiului Decebal,
de Imparatul Nerva Traian, s'au gonit popoarele Dace din Daciea i tara s'a facut tinut
Romanesc, umplandu-se cu popoare Romaneti
'au primit i legile Romaneqti dela locuitorii
ei cei noi i au tinut MAO., cat a fost taxa
supt stapAnirea imparatilor Romaneti i Tanigrades,ti.

lath dupa ce a fost ea golia de locuitorii


si prin napadirile barbarilor i imparatii Tarigradului vzndu-s siIii a o parasi purtnd
grije numai pentru danqii; au inceput apoi
legile Romaneti intre Daci pana intr'atata a
se stria i a se schimbh, incat, dupa descalecarea cea norocoasa a lui Drago, mai ca. nu
A

tiea judeciltorii sa, judece drept.


www.dacoromanica.ro

184

pentru aceea Alexandru Despotul eel dintai


al Moldovei, pe carele 1-au numit locuitorii cel
bun, pentru faptele lui cele man ; coind sa

vindece rana aceasta, a primit dela Impa'rAii


Tarigradului, cu coroana Craeasca impreuna,

legile Grecesti; care era cuprinse in callile lui


Balsamon ').

Si din cartile acele prea largi, au scos numai


aceea ce este acum Legea Moldovei.
Insa .obiceiurile cele multe, pe care le-au fost
luat ei de pe la popoarele cele invecinate cat au

umblat ei rataciti prin prejur, nu le-au putut


sminti; precum la mostenirea in scaun, la obiceiul diatilor si la impartirea acaretunlor de
mostenire si a mosiilor, fiecare neam pe pa'mnt
are osebit obicei.
Pentru aeeea si la Moldoveni s'a facut* don/
legi una scrisa, care este intemeeat pe canoanele imparatilor Romanesti i Tarigradesti i pe
canoanele soboarelor bisericesti; iard alta nescrisa
care se poate zice ivirea sau apucare a neamului
caci s i zice in limba noastra obicei, cu euvant slavonesc.
Ins6 pentruca aceste obiceiuri nefiind sense,
de multe ori le calca si le schimonosea judeca,torii
cei strambi, pentru aceea Vasile Albanitul, carele
a fost Domn in Moldova in veacul trecut, a pus
oameni bine incuviintAi i prieeputi la legi, de
au adunat la un loc toate Legile tarei, cele sense
si cele nescrise, fcand dintru dansele o carte
9 earpie numite Basilice.

www.dacoromanica.ro

185

osebita de Legi, can i pana .fn ziva de astAzi


este pentru judecatorii Moldovei ata dreptatii
dupa care judeca drept.
CAP. XII

Despre Divanul de judecat al Domnilor


si al boierilor
Anul deplin, osebit de zilele postului ce sunt

oprite de biserica, se face judecata in Divan


inaintea Domnului, pe toata saptamana de trei
sau patru on. Divanul acesta, care cu cuvant
turcesc se intelege sala cea de judecata, este totdeauna in mijlocul palatului Domnese. Intr'acesta
este la peretele cel dinapoia scaunului Domnese

deasupra lui chipul Domnului Isus Hristos,


carele se arata de fata, la judecath i dinaintea Sfan-

tului Chip arde necontenit o f.c1ie. In partea


dea stanga, care si la Moldoveni se socoteste

partea cea mai cinstita, dupa, obiceiul Turcese,


este sederea Mitropolitului si dupa dansul sunt
boierii cei ce sunt in slujba, fiecarele dupa starea
sa; iara, dincolo dea dreapta la paretele Divanului, este sederea boierilor celor fara, de slujbe.
In mijloc deadreapta mai aproape de Domn, sta'
Spkarul cu Spata Domneasca; i ceva mai departisor tot de aceasta parte, st2a, Postelnicul cel
mare c'un rand lung de postelnicei; iara ceilalti

cari mai sunt de trebuinta la Divan, aprozi


armasi, stau drept dinaintea Domnului.
li facand Domnul putina rugaciune catre
www.dacoromanica.ro

186

judecatorul Hristos, se aseaza in seaun i poruncindu-se fieearele s taca, aduc Aprozii inlauntru dupa' porunca pazitorilor dela perdea,
pe doi trei dintru poporul eel jeluitor, care se
afla, adunati la perdea. i dupa, ispravirea jeluirii i dupa hotarirea ce li se face, se slobozesc iarasi afara pe alta usa a Divanului, daca,
nu este sa-i duca la temnita.
Dupa, acestiea urrneaz alii, pAna, eand nu
este nirnenea altul sa mai jelueasca, iara Wand
ceasul de amiazi, se pune celorlalti jeluitori alta
zi eu vadea, ea sa, vie la Divan.
Aceasta judecata este a-MO, de infricosata si
nefatarnica, inCat insusi Logofatul eel mare parandul macar -un Oran qi auzind ca se pomeneste numele sau, indata trebue sa se scoale de
la locul sau i s stea dea stanga parA,sului sau

Ong cand Ii ispraveste jalova sa.


Pricinile cele mai mari le hotareste insusi
Domnul; iara cele mai mici le lasa, asupra
.

boierilor si acestea le cereeteaza pe la casele lor


si le hotaresc; i daca se inpaca cu judecata lor
amandousa partile, pArasul impreuna cu eel pthAt,

apoi asemenea se tine in seama ea si cand s'ar


fi curmat in Divanul Domnesc. Iara cAnd vreunul dintr'amAndoi gAndeste ea i s'a facut stram-

batate; atuncea poate sa mai cerce la Divanul


Domnese i acolo s eerceteze pricina de al doilea;

dovedindu-se vreun boier c'a facut judecata


fatarnica, luAnd mita, sau facand partinire, sau
neavilnd macar pricepere sa judece, atuncea se
si

pedepseste cumplit; iara de va cunoaste Domnul,


www.dacoromanica.ro

187

acelui carele-a jeluit, i s'a fost theut judeeata


dreaptd., apoi 11 pedepseste pre acela eu batae,
pentru c'a defaimat judecata boierului i pentru
ed

ca n'a tinut in seama porunca stapaneasca, Ii

globeste Doinniea cu ceeace socoate, platind el


indoit si cheltueala celuilalt, pre care l'a tras
el la judecata.
Gaud voeste Domnul s asculte insusi jalovile
i pricinile cele man; atuncea chiama inaintea

sa in Divan pe *As al i pe eel parat i

dd

voe la amandoi ea sa spue toate ee au, parsul

de park si eel pArk, pentru apararea sa ;

si

cercetandu-se pricina, spune intai Mitropolitul


gandul sau cu glas si dupa dansul ceila1i boieri
judecatori, fiestecare precum socoteste macar de
i tin c Domnul are alt gand;. si hotarase pe
cel p'arat san a fi slobod sau Ii judeca a fi vinovat; iara boierii cei MIA' de slujbe nu cuteaza
ad zica nimica, niei sa-si arate gandurile lor,
fara numai atuncea c'and sunt intrebati de Domn.

dupa ce s'au auzit gandurile tutulor, cunoscand pe unul a fi vinovat, intreaba Domnul pe
Lt

Mitropolitul, de ce pedeapsa e acela vrednie dupa,


legile politicesti si .biserieesti, iara Mitropolitul
arata inti hotarirea legilor i dupa aceea, pune
inainte mila Domneasea, careia nu poate judeeata
st-i pue hotar i facand si boierii asemenea, pe

urma arata si Domnul gandul sau si hotareste


pe eel parU on a fi slobod, sau 11 judeca la
moarte, sau la alta pedeapsa. i aceia carii sunt
parati pentru vre-o greseala mare vrednica de
chinuit, se dau pe maim Armasului celui mare,
www.dacoromanica.ro

188

ea sg-i pue la prinsoare; iara aceia cari au fost


adusi la judeeata pentru vre-o datorie, se dan
pe m'ana Vatafului de aprozi.
Ohinurile i pedepsile sunt de multe feluri pe
spanzuth; pe pradatorii de biserici Ii
ard; boierilor care omoara pe cineva le tae capetele; iara pe taranii cari fac vre-o ucidere de

om, ii pun in teapa, avand moarte mai prelungit si mai cumplita; i aeest fel de gresale,
pre rare ori poate s aiba pedeapsa mai Ella,
de catre sapanitori, fara numai atuncea cand
se poate invoi ucigasul cu rudeniile celui ucis,
impacandu-se de fata inaintea Domnului, zicand,
eg,

ei Ii iarta lui gresala si nu cer sa se ras-

plateasca sange pentru sange, sau moarte pentru


i daca poate ucigasul sa dobandeasca
ertarea aceasta dela dansii, atuncea poate el
oaresce sa se nadajdueasca spre mila Domneasca;
moarte.

insa, pentru aceea tot nu poate el sa fie bine


incredintat ca va ramAnea en viata; caei avand
Domnul stiinta pentru purtarile lui cele mai
dinainte, ct nici c'un fel de pedeapsa, nu l'a
putut face sa inceteze dela rautatile sale; sau
fiind macar i alte pricini, pentru care nu voeste
el sa-i darueasca viata; atuncea le da.el raspuns
dupa obicei, zicand: c macar c jaluitorii
rudeniile celui ucis, pot sa-i erte gresala lui,

insa el nu poate suferl ca si traeasca in tara


sa ucigasi de oameni i rapitori de odihna, ca
sa umple cu puroile lor i madularile cele sanatoase ale tarei; i en acest cuvnt hotareste
www.dacoromanica.ro

189

el pe unii ca aceea sh-i pedepseasch eu moarte,


sau sg-i trimith la ocne.
Cand aseunde vreun boier banii Domnesti,
sau face vre-o socotealh primejduitoare impotriva
Domnului shu, care de multe oH s i int'amplh,
dup h. cugetele cele nestatornice ale Moldovenilor;

atuncea pe unii ea aceea poate Domnul sh-i pe

depseaseh cu moarte, ihrh de a se sfhtui cu


ceilalt,i boieri; iarh dach n'are fric c va aveh
pagubh din pricina prelungirii, sau n'are de a
purth grijg, ch vor pune acei sfhtui0 in lucrare
socoteala lor, vhzand nevoea; atuncea el ca sh-si
arate dreptatea judechtei sale, si s insphimanteze
pe

vanului

1i-1

aduce pe acel vinovat inaintea Didovedeste pe clausal din scrisorile

lui pe care le-au prins, (dach are) sau cu alte


temeiuri deale viclesugului lui si ii pedepseste
eu moarte sau en alth pedeaps i dach este
vinovat de moarte, nu poate sh-1 pedepseasch
cu altfel de moarte, fhrh numai cu therea capului; iarh dach este sh-1 pedepseaseh cu bhtae,

atuneea nimeni altul nu poate sh,-1 bath, fhrh


numai insusi Domnul en mAna sa, adech en

topuzul sau buzduganul care mhear eh este


bhtaia cea mai cumplith, (lath cinstea nu este
vh.thmhtoare, sau en toege i cu bice, care este
pedeapsa cea mai de ocarh.

Alte pricini n'au zhbavh la Divan, ci o pHcinh ca aeeea de judeeath ia sfarsit intr'o zi si
mai ales in ziva cea dintaiu, sau daeh este prea
incureath, se hothreste in trei sau patru DivanuH;

i eand nu poate Domnul ea sh vie in


www.dacoromanica.ro

190

Divan, avand impedecare de alte trebi, sau fiind


bolnav ; atunci to-ti boierii se aseazg pe la locurile
lor, sezand asemenea ca i cand ar fi Domnul de
fa
i judec i hoVtrasc pricinele jeluitorilor, trimitand inscris catre Domn judecatile lor, impreuna

cu instiintarea pentru toata, curgerea pricinei.


Osebit de aceasta, mai este slobod fiestecA-

ruia ca s dea jalova sa la Domn, cand merge


el la vreo biserica, sau cand ese la preumblare
si luandu-le Spatarul al III-lea, le pune pe masa

domneasca, cand se intorc la curte inapoi, dupa,


aceia merge Logolatul eel de taina si le citeste
inaintea Domnului i scrie d'asupra lor hotaArea domneasca.
Iara jalovele cele mincinoase, sau care cuprind
vreo cerere fara dreptate, le rumpe; si dupa aceea
le da Spatarul acela iarasi in mainile jeluitorilor,
povatuitorul aprozilor are purtare de glija ea
sa, se plineasca hotarirea domneasca.
Niciodata, nu s'a auzit povestind sa se fi in-

torg prin daruri judecata vreunui Domn sau


sa se fi abatut dela dreptate facand partinire
vreunei parti; macar de este si stiut ea', la boieri s'a

intamplat unele ea acestea cateodata; aceasta ste


oranduiala eu care ajung jalovele eelor asupriti
la judecatorii cei mai inalti ai Moldovei, adiea
la Domnii i cu care se judeca de catre dfinsii.
Deci s'aratam acum oarece i pentru judecatile
cele mici ; aceste sunt de doua feluri, adeca judecati
de obste ale Orli si judediti deosebi ale unui tinut.

Toti sfetnicii domnesti si boierii cei de divan

din starea I-a indata ce se afla afara din Iasi


www.dacoromanica.ro

191

au putere in toata Moldavia sa judece

i sg

hotarasca pricinele cele de judecata; insa Vornicii cei mari au amAndoi mai multa putere in
provinciile lor; caci de judecata lor, nu poate
sa se fereasca nici unul carele este de sub stapanirea Mr; lush' pe cei1ali boeri nu-i primesc
atuncea ca sa le fie judecatori, ci calca judecata lor i se intone la divanul domnesc; dara
qi cu judecata Vornicului neimpacandu-se o
parte sau alta, are voie ca saslea jalova la divanul domnese i apoi acolea nu se mai cerceteaza pricina de al doilea, ci se cauta numai
sg, vaza, de este judecata curmata drept dupa
legea Varei, precum scrie in marturia Vornicului

care se da dupa obiceiu la partea cea invingatoare; asemenea numai atuncia se cerceteaza Si
judecata altui boier, cand nu se multumeste vreo
parte cu &Ansa si d jalova la divan ; iar cand

se afla nedreapta, judecata vreunui boer, care


se obisnueste sa fie prea de multe ori, atuncea
until ca acela trebue sa sufere pedepse grele;
iar aflandu-se la cercetare ca s'a judecat drept
jeluitorul numai pentru gMceava, a vatamat
cu defaimare cinstea boierului, atunci acela se
pedepseste cu batae, platind indoit si clieltuiala
aceluia cu care s'a judecht.
S'a mai ingaduit boerilor din starea I-a ca
si in Iasi sa, judece i sa hotarasca pricinile;
insa daca voesc amandoua partile cele gMcevitoare; pentruca nimeni nu poate sa fie oprit
dela divanul domnesc. Mud a hotarat vreun
boier in divanul domnesc o pricina de judecata
www.dacoromanica.ro

192

care a fost data', in seama lui, atuncea trebue el judecata sa' impreuna, cu temeiurile hotArarei, oh
o dea la Logofaul cel mare, prin liana unui Logo. fAt de divan, si vgzand acesta c s'a faeut judecata
dup6 legea politiceasc si bisericeasc i dupA,

inehipuirea pricinei, atuncia scrie cu mama sa

S'a cercetat". i o d Logof6tu1ui


al HI-lea, ca s o intAreasca' cu pecetea diva-

dedesubt :

nului, fhicAnd-o prin aceia neschimb6toare; iarA


daed cunoaste el ca boerul a fAeut judecata nedreapth,, atuncea rumpe ') scrisoarea i indrepteaz6 pe jeluitorul la divanul domnesc; insg

afarA din curte nu poate Logofatul cel mare,


sa cerceteze judecata altui hoer, sau s o lepede.

tin boier de stare mai mica nici intr'un chip


nu poate s poticneasc6 judecata unui boier mai
mare, iarA pentrucg, boerii cei mari, trebue sa."
fie la curte mai necontenit neputand ch'uth
pentru toile pricinile in toath, Ora ; pentru aceia
in fiecare ora
i tArg, s'au oranduit osebiti
judecglori, ca S judece pe locuitori.
Acestia in vreo cAteva locuri se chiamg Parettlabi, iar intr'altele Vornici i CAm6rasi ; Parettlabii sunt eke doi, la Hotin, la Cern`duti, la

Suceava, la Neam4 si la Soroca; si pentrued


cetAile acestea sunt cele mai alese, pentru aceia
se si zic pe numele dregMoriei acestia ale oblA-

duitorilor lor; si mai sunt cate doi i la Roman, la Botosani (Tg. Doamnei), la Orchei, la
Chisina,u, la L6pusna, la F1eii, la Galati, la
1) Rupe.

www.dacoromanica.ro

193

Tecuciu, la Tutova si la Putna; iar la eelelalte


targuri mai mici, precum este Bacgul, Tg. Frumos, Harlgul si Covurluiul, au numai ate un
Pgrealab; la BArlad sunt doi vornici judecgtori,
in locul Vornicului celui mare de ara de jos si
asemenea sunt doi si la Dorohoi, in locul Vor-

nicului de Ora de sus; doi la C.-Lung si unul


la Vasluiu; asupra .oenelor sunt osebit doi Citmgrasi.

Acestia to-0, mgcar eg au putere sg caute si


s'a cerceteze toate pricinile, insg de a le hotgri,

n'au voie, gra numai pe acele mai mici; iarg


pe cele mari, trebuie sg le trimitg cgtre Vonnieul eel mare al prcei aceia, sau la divan. La
aceasta intamplare, hotgrgse ei celor cu pricina
o zi de vadea, intru care este sg, iasg amAndoi
inaintea Domniei; i aceasta se face intr'acest
chip, adicil Parcalabul scrie o scrisoare intru
care aratg, eg, (N) si (N) avgnd galceavg unul
cu altul pentru aceastg pricing, au dat jalovg

s'au apucat cg se vor afl la divan in cutare zi", asemenea scrisoare se d'a de egtre
dnsii la amandoug, pgrtile; i chnd nu se arat
vre-unul in divan la vadeaoa insemnatg, apoi
acela trebue s plg,teasca gloabg; un Oran 25

galbeni, un mazil 100 si un boier 600; neputAnd s

faeg la aceasta nici o indreptare, ROA

numai atuncea and poate s argte e'a fost impedecat de vreo boalg sau de vreo slujbg domneascg, sau en altg treabg poruncitg de cei
mai marl.
22833

www.dacoromanica.ro

13

194

CAP. XIII

Despre veniturile cele vechi i cele deacum


ale Moldovei.
Cum ca' Moldova, dupg, desealecarea lui Dra-

gos, a fost movie mostenitoare, numai cate la


un Domn singur, aratl destul de luminat atAt
hronografiile noastre, cat si hrisoavele Domnilor
celor vechi; ca'ci locuitorii cei noi ai Moldaviei,

n'au putut sq-ai aleag moiile anume si sh" le


ia in stapanire; ci dupg, vitejia fiecaruia, le-a
dat Domnii boierii, da'ruindu-le si sate 0 mosii;
M adevArul pricinii acestia II intgresc toate hris oavele neamurilor celor vechi din Moldova, care

le au pentru seapanirea satelor si ale mosiilor


lor; dintru care se vede c sunt numai danii,
pentru care au sa multameasca. d6rniciei Domnilor.

pentru ca s se vaz'a mai luminat, iara


c'am ad6ogit a pune aicea i acest hrisov, pe care
l'a dat tefan-Voevod cel mare, lui Teodor-Can-

temir str5mosului nostru, care se cuprinde inteacest chip :

Fiindc6 Teodor Cantemir Parc6labul de la


Chilia 0 de la SntiV), s'a aeatat intru ap'ararea
acestor cetali ca o sluga, credincioasA, i ca un
osta viteaz al crucei lui Hs., impotriva na'vglitorilor turcesti i tatgrAsti; ins'a pe urm'a cu
voia lui D-zeu, pustiind si luand Turcii toate
17

1) Asa se nurnea thainte Ismailul.

www.dacoromanica.ro

195

locurile acestea si el prin puterea lor fiind silit ca sg-si pgraseasca moii1e parintesti, care au
fost dgruite mosului si stramosului sa,u, de
Domnii care au fost mai inainte de noi, pentru sluj-

bele lor cele credincioase; pentru aceia din mila

si din dragostea crestineascg daruirn mai sus


numitului Teodor Cantemir, trei sate in tinutul
Falciilor cu toate ale lor, padure, camp, ape si
pesca'rii; sid facem mai mare preste tot codrul
Tigheciului i Capitan mare preste cglgrimea de

(care era pe atuncea la opt mii de

Tigheciu ;

oameni precum arata istoricii)" .


Asijderea tot asemenea zic i hrisoavele care

sunt date pe la alte familii.


i pentru aceasta nici un neam boeresc nu
este in Moldova, care sa nu'si aibg numele su
imprumutat dupg numele satului, pe care 1-a
facut el intAiu, fiindu-i (Unlit de domnie, precum s'a numit i Cantemir dupg aceia Silistean,
despre satul lui cel cu aseminea nume; Racovitza, de pe Racova; i Ureche depe Urechesti.
Iarg fiindea in vremele aceste mai din urmg,
s'a tmu1it prea tare numgru boerilor, in cat

se pre

aceste danii vor impresura de tot

venitul Domniei ; pentru aceia Domnii au impgr-

Ot in osebita vistierie veniturile cele de trebuintg, pentru (folosul obstei, care era mai inainte
pentru cheltuelile Domnesti, cat i pentru cheltuelile cele trebuincioase ale obstiei ; i pentru
cheltuiala culla lor, s'au oprit toate orasele ci
targurile din Moldova, impreung si 12 sate de
pe aproape, Inc i ocnele, vamile, si zeciuiala
www.dacoromanica.ro

196

sau dajdiea oilor, a rhmhtorilor si a stupilor,


de pe la thrani si dela mazili ; pentruch boierii
tot au 'Alum slobozi panh acum de dhrile aceste.
Iarh, celelalte venituri, pe toate le-au lhsat pentru
trebuintele obstei i pentru boieri ; i au asezat

cu inthrire, ca fiecare cag, Oraneasc6, care se


zice fumhrit, sh deh la vreme de pace, pentru
trebuinta republicei, chte 80 de aspri ; (adech
1 leu), -iarh la vremea deschiderei vreunui rhzboiu sh deh o rublh adich 120 de aspri, si la
nevoe mai mare eke un galben 200 de aspri;
adich 2 lei si 20 de parale, iarh mhrimea sumei care se fhcea dintre acestia, poate cetitorul
s'o cunoasch dintru aceasta, chci era cu ladestulare pentru cheltuialh la 40 de mii de ostasi
Moldoveni si 14 mii de streini Nemti, Cazaci,
Shrbi, Bulgari, Albaniti i Greci.
Iarh veniturile domnesti, era pe an preste
900 de mii de lei si cum ch, dela C. Lung se

aducea eke 24 de mii de oi, zciuia1,

tim

din catasticele cele de socotealh, ce se pot vedeh.


Iarh, acuma, vai ! intru atAta shrheie i tich-

losie s'a acufundat Moldova, incht abia poate


sh iash a seasa parte din veniturile cele mai
dinainte, adich : din v`ami ese ca la 45 mii de
lei, din ocne 15 mii, din orase si din thrguri
pe unde sunt Parchlabi 22 de mii si cinci sute,
din zeciuele 15 mii ; iarh in anul eel dintaiu

la inceputul staphnirei, and dau si boerii zeciuialh, se cuprinde ea la 30 de mii din zeciuiala stupilor si a ramhtorilor, 37 de mii si
cinci sute, de pe la curteni, sau boieri din starea
www.dacoromanica.ro

197

cea mai mica', 22 de mii qi cinci sute; care socotindu-se preste tot, se fac ceva mai mult decat
150 de mii de lei.
Aceste venituri pot Domnii dup6 p16cerea lor
s'a le cheltuiascI pentru dan0i i pentru curtea lor.
Iar veniturile cele pentru obte, nu sunt as,e-

zate dupl putinta locuitorilor, ci dupg mAsura


15.comiei turceti ;

cci aceia ce cer ei, nu se

poate a nu se primi; i Domnul nu este silit


ca sa. dea i el din venitul situ ajutor locuitorilor
pentru uurarea bor.

Purtarea 'de grije pentru venitul de obte,


este asupra celor dintaiu apte boieri de sfat ;
acetia toti au voe ca s intre in vistierie, adie
odaia intru care se face sfatul de obte 0 mai
.ade atuncea intre dan0i i Visternicul cel mare;
pentruc'6 este asupra visteriei i are i cheile
dela eamara vistieriei.
Mad vine vreo poruna, dela curtea turceascl

sau cand este de trebuintg pentru alte pricini


ale obtei, atuncea poruncWe Domnul prin serisoare, ca s6 se adune acolea aceti apte boieri
0 s fac6 sfat asupra pricinei acetia; i adunandu-se ei in vistierie se sfItuesc, i trimit instiintare la Domni cu Visternicul cel mare, dup
cum au socotit ea, cere trebuinta ca sa' se urmeze; qi dac6 este plcut Domnului sfatul lor,
poruncete ca pn intiatatea zile s'a se pue
pricina in lucrare.
Atuncea se trimit prin tinuturi doi, trei sau i
mai multi, dup6 cum cere trebuinta i acetia

adung banii, sau zahereaua sau qi alta care le


www.dacoromanica.ro

198

este lor poruncit i le dau in seama Visternicului, luAnd dela dansul scrisoare de primire.
Tot acestora sapte boieri de sfat, are Visternicul datorie, pe tot cvertul 1) anului s le dea
seama pentru primiri si pentru cheltueli.
La vremile linistite, se Osesc la eamara Visteriei, ate 45 pAn6 si la 60 mii de lei ; iara%

cnd se trimite Domn nou6 dela Poartg sau


acel vechiu cand se inoeste in Domniea sa, cu
vreun ferman de inoire; atuncea trebue sa' se
adune ca vreo 75 mii de lei; care se iau de
pe la bietii locuitori, ori cu ce chip, numai ca
sa' potoleasea negOoasa 16comie de bani a Turcilor.

Pentru aceia, trebue sa' privim inaintea ochilor

apunerea cea mai din afarii, inmultindu-se in


toate zilele lipsa i ticglosia.
CAP. XIV

Despre birul i darurile ce (id Moldova


Portii Otomane.

Din vremele intru care s'au ivit armele turcesti la t'armurile Dun'arei i pand, in zilele lui
tefan Voevod cel mare, si-au apArat Moldovenii tot cu vitejie slobozenia, neplecAndu-si grumajii sub jug strein, f`ar, ca s'a," insele nici pnin
mAguliri nici prin promisiuni maxi, darl nici
prin pilda megiesilor gi a Muntenilor.
1) La fiecare trei luni.

www.dacoromanica.ro

199

Iara cum ca Domnii Moldovei de multeori au

dat bani la Turci, precum arata hronicele Pa-

triei noastre, nici noi nu ne dam In laturi;


pentruca Domnii nostri cei intalepO, cand puteau s-si rascumpere cu bani strimtorarile gi
nevoile lor, mai bucurosi Ii golea punga; deal
sa-si raneasca Ora si pe locuitori ; urmand dupa
pilda Senatului Yenetiei, eel slava pentru "inelepciunea ocAnnuirei. Insa alt bir care sa fi fost
necontenit in toata, vremea, nu a putut

s'arunce lor dela nime, papa dupa vremea lui


Stefan cel mare; caci atuncea fiul sau Bogdan
Chiorul, din porunca tatalui sau dupa cum se zice,

a inchinat -ara sa Turcilor, cu asegmant ca sa le


dea pe an eke 4 mii de galbeni, 40 de cai si 2 1
wimi, Insa nu bir, ci numai ea semn de inchingciune. Si cand v'a merge insusi Imparatul la razboiu, atuncia s trimeata si el la oastea turceasca
4 mii de Moldoveni, ea sa fie pentru deschisul
drumurilor si pentru Intoemirea podurilor; gi
aceasta tocmeala cu aezamnt a tinut mai un
an

I)

pentru ea Turcii fiind mulOmiti ca au

pus numai funia in capul boului Moldovenese


n'au cutezat s'o scurteze pana ce 1-au inblanzit.
bra', mai pe urma' dupg rAscoala lui Ioan
Armeanu fiind scurse de tot puterile Moldovenilor, au facut Turcii inceput ea sh" ceara dela
Petru Voevod Schiopul, urmatorul lui Ioan, ate
1) Aici este iarl o greqara' caci aeest alezilmant s'a pzit
o lungl vreme (Ed.).

www.dacoromanica.ro

200

12 mii de galbeni ea un bir, sau haraciu si


macar c boierii s'au invoit la aeeasta, iarl

Petru nu a

voit s

primiaseg,

pentru ea s

nu-si pricinuiascA in urma, deaimare, c'a pricinuit el intaiu bir Moldovei; ci pAra'sindu-0 scan-

nul, s'a dus la Ardeal la mosiile sale si in locul


lui au pus Turcii pe Iancul Sasul, un om crud
(hain)

i tiran, Sardanapalul Moldovenilor, earele

s'a primit si a invoit Tureilor toate

cele ce

cerea, numai ea sA, dobandeasc6 Domnia, ca",ei el


nu avea frieg ca,'0 va vaTama numele sgu cel

bun; pentruc6 nici 1-a avut vreodatg.


Tara' apoi mai in urma, dupl aceia, ispitindu-se
Domnii de multeori ea sa-si lepede jugul si mai
ales and se intampa i alte tulburari in tarA,
au ga'sit Tureii vreme cu prilej de au mai ma-.

nit birul acela, in cat acei 12 mii de galbeni,


adica 30 de mii de lei') sau suit la 97 de mii
cinci sute de lei, care se platese acurn la
Visteria eurtii turcesti.
pentru ridicarea banilor acestora, cand nu

sunt Tureii ineurcaIi in razboiu cu alte stapaniri din Europa, trimit ei la Moldova pe tot
anul, eate o s1ug de taing de a Impa'ratului,
en nume de Hasne-Agasi. Acesta dupa ce soseste i intra in oras cu mare pompa, numara
banii aeeia ai haraciului
(111 ia.rasi in seama
Domniei ea s'a-i trimeata la Tarigrad; i pentru
aceast6 ostenea16, i se daruese 11.250 lei si o
1) Se intelege, a in. zilele Domnului Dirnitrie Cantemir
cite 2 lei i 20 parale umbla galbenul (T).

www.dacoromanica.ro

201

blang de samur si altele; ori i se dau bani mai


multi, mai ales and se porunceste in scrisoarea
Vizirului, sau and este stiut, c acel HasneAgasi are mare treeere la Impgratul.
i

dupa ce pi:Mese Capuchihaialele Domnului,

banii aceia la visteria imp'grgteaseg; primese


scrisoare la rang, de la Hasne-Agasi i o dau
apoi Jui Meden-Calfasi (mai marele bgilor) si
acesta le mai d i altg serisoare, intru care
zice

Ca' s'a plgtit haraciul pentru tot anul


i dupg aceia aduc ei hartiile aceste

acesta".

doug la Mectubei-Efendi, Logofgtul cel MART

al Vizirului, sau la Logoatul Vizirului cel de


taing; si hand acesta Scrisorile celorlalti le dg
altg scrisoare de la sine, precum c s'au plgtit
banii".
mergand Capuchihaialele la Vizirul cu seri-

soarea aceasta mai de pe urrng, Ii imbracg el

eu ate un caftan si scrie at'at Vizirul, ct

Tefterclarul, o scrisoare atre Domn intr'acest


chip.

(Dupg titlu), banii cari aveti s pltii pe


tot anul s'au adus i s'au platit drept deplin
en trimisul nostru Hasne-Agasi i prin Chihaialele tale, care ne'ncetat slujesc la Poarta Otomang, deci foarte bine; sg fii preste rngsurg, binecuvantat intru toate lucrurile tale si sg-ti fie

cu pace pa'nea intru tot prea lurninatului nostru


Impgrat i Domnului nostru celui sant ; eu te
voiu vedea, urrneazg tot asemenea si de acum
inainte, cheltuindu-ti la slujbele Impgratului
toat puterea cu poala ridicat i sg, te infriwww.dacoromanica.ro

202

cosezi de a face rku sau a te impotrivi poruncilor ce ti se vor trimite, i umblk in credintk
cu picior statornic. Pace tie". Osebit de haraciul acesta de peste an, pentru carele am arktat
acum, mai dk Moldova Tuck si la Baeramul sau
pastele turcesti ea un pesches Irnpkratului 18.750
de lei si douk blane una de samur pret de

3.250 de lei si alta de ras; Validei Sultane


acleck mumei Impkratului 7.500 de lei si o blank

de ras; pentru ceark de fgelii pentru curtea


impkrkteasek 9.000 lei; pentru sen de uns coo biile cele de oaste 18.000 de lei; lui ChizlarAgasi (mai mare peste fameni) 2.500 de lei si
o blank de samur; Vizirului 7.500 de lei si o
blank de mult pret, lui Chihaia 3.750 de lei si

o blank de samur, Tefterdarului 500 lei qi


o blank, de samur, lui Reis-Efendi 750 lei si
o blank de samur. Celelalte daruri cari se impartesc pe la slugile impkratului si ale Vizirului, postavuri, pAnzuri de mktase i blane de
samuri mai proaste cari se zic paicea pentru
ea'

sunt fkcute din picioarele samurilor prea rare

ori se coprind in bani mai putin de 60.000


de lei.
Osebit de acestea child se face vre-un rkz-

boi cu Leii, sau cu Rusii, mai are tara da-

tonie cAnd porunceste Vizirul, sk fack pod peste

Dunkre, sau s dea cai pentru grajdul impkrktese sau pentru trasurile tunurilor si s dea
zaherea, insk cheltuiala acestora se scade din
haraci.
La punerea Domnilor, nu se plk,teste totdeauna
www.dacoromanica.ro

203

suma potrivita, ci se hotaraste plata aceia, dupa


lacomia de bani a V izirului i dupa, ambitia
candidatului adica a celui ce voeste s ia domnia; macar c obiceiul este ea sa dea Imparatului 37.500 de lei, Validei Sultane 5.700, Vi-

zirului 22.500, Ini Chihaia 11.250, Tefterdarului 1.500, lui Reis-Efendi 750 de lei.
Darurile, ce se zic Bairam-peschis, pentru
celelalte slugi ale curtii i boieri se sue la
60.000 de lei. Lui Schimne-Agasi, earele aduce
pe Domn in scam], i se da 10.000 de lei si
prea de multe ori cuprind toate cheltuelile aceste inch' si pang la 300.000 de lei. Numai insa

nu le da Domnul de la camara sa, ci numai


tara are datorie ea sa le plateasca pe toate.
Inca qi inoirea san intarirea Domnilor cere
cheltuelile sale.

Aceasta este, ori cea mica, sau cea mare,


precum am aratat mai sus, cea mica se face
numai cu hiuchim ferman care se plteste nu-

mai en 37.500 lei sau 0 mai pulin, mai ales


cand este Vizirul voitor de bine Domnului aceluia.

Iara, inoirea cea mare, la care se inoeste brisovul Domniei, dupa trei ani ai stapanirii, cere
aseminea cheltuiala, ca 0 la punerea din nou a
unui Domn.
Osebit de aceste cand se trimite catre Domn

en vreo porunca, vreun Capigi-basa sau alta


sluga, Imparateasca, atuncea Did acela nu poate
s r'ama,e ne daruit.
www.dacoromanica.ro

204

CAP. XV

Despre neamul boieresc din Moldova

Cela ce voieste a cereeta pentru ivirea nea-

mului boierese, nu are trebuinta dupa pilda


altor popoare, s creaza iscodirile cele neadevarate i intuneeoase. Caci Istoricii Grecesti si
Latinesti carii de toti invatatii lumii sunt cunoscut't a fi adevarati, ne arata lumina eea mai
curata la pricina aceasta i eu nici nu cred ea,
va tagadui cineva ca n'au fost ostasi i cetateni
Romani popoarele aeelea, pe care le-au rasadit
Traian in Dacia, dupa ce a biruit el pe Craiul
Decebal, risipind tbata Irnparatia Dacilor i cand
ne-ar lipsi i marturiea aceasta, adeca : cum ca
Adrian dupa moartea lui Traian, (land barbarilor multe tari din Asia, numai pentru aceia
s'a oprit pe .sinesi a nu parasi si Daeiea, pentru
eh' se temea s nu surpe athtea mii de Romani,
ce locuia intr'insa ; atuncea cetitoriul eel stiutor
de intamplarile vremilor celor vechi, voind ea

sa se incredi*ze pentru adevarul prieinei acestia, Ii va fi din destul ca sa-si adueg aminte
numai de obiceiul cel necontenit al Romanilor,
dupa care le era lor oprit a nu pritni pe niminea in. vreun legion de nu va ft din politic 1)
si de neam.

Deci socotim ea nu va mai fi de trebuinta


sa, facem vreo adeverinta de marturie impotriva
')

Mice ceatean.

www.dacoromanica.ro

205

lui Enea Silvie, care zice: cg Moldova a lost


numai un loc de ocrotire pentru Romanii cei
isgoniti 1), pentru c nici odinioarg mgrturiea
unui istoric carele a fost pe vremile acelea, nu

poate sl se socoteascg mai putin deck inchipuirile i presupunerile cele de sine ale altuea,

carele a fost cu o mie de ani mai tkziu.


Iara, chipul cu care s'a. sgdit inainte i s'a
tinut in Dacia vita Romang asa multe sute de
ani, de la Traian, pang in vremile noastre; nu
ne este voea ca sg-I descoperim ala pre larg
ci numai singur adevgrul acesta Ii punem impotriva celor ce sunt cu indoealg, adecg: limba
Moldoveneascg care mai mult deck toate alte
limbi se asemeneazg cu limba Romang, ne in-

drepteazg la spita neamului nostru destul de


lurninat, inck nimenea nu poate sg mai stea
impotrivg cu nimic.

Insg noi cu toate acestea, tot nu indfaznim


a zice cu incredintare, cumcg neamurile bolereti cele mai de frunte care sunt acum veztite

in Moldova, a intrecut cu slava pre neamul


acesta 0 mai inainte, supt sta,Snirea Romanilor
a:rid locuia in Daciea; eaci prefacerea Omantului nostru ne este cunoscrag indestul i tim
prea bine, cg Dragoq descglecgtorul Moldovei,

n'a dat boierii mai mafi celor ce avea nume


de neam, ci acelor carii intrecea pe alii cu vitejia i cu credinta, puindu-i in dreggtoriile
cele politice 0 in Cele osta'seti si mai tim In*
1) Isgoniti exilati.

www.dacoromanica.ro

206

ca ei prin satele cele ce era pustiite de ngvg-

lirile Tatarilor, au asezat tgrani goniti de prin


tara Lesaseg; si on c punea numile sale satelor acelora, mai ales care erau fgeute de dansii;

sau dupg, cum se vecle a fi mai adevgrat, li se


6, lor satele ea un semn pentru e s'au boierit.
prea tiut este, eg in vremile cele mai
dincoace, prin puterea turceascg rgsgpindu-sg
crgiea Serbilor i crgiea Bulgarilor, impreung
qi scaunul Grecilor cgzand sub stgpanire streing,

multe neamuri boieresti din cele mai de frunte


ale popoarelor acestora, s'au tras la Moldova
ca la locul cel de obstie pentru seg'pare de pe
vremea aceea si prin purtgrile lor cele cu oredintg, au dobandit slava' si boierie.
Aseminea s'a intamplat si cu vreo chteva
neamuri boieresti de ale Tatarilor, care, sau c'au
cgzut in robie prin rgsboaele cele necontenite
ce avea Schitii cu Moldovenii, sau i pentru
neunirile care cumva se intampla intre dansii,
se pleca de bung-voe Domnilor Moldovei si
crestini fgcandu-se se punea la slujbele tarii,
atat la cele politice cat si la cele de oaste.
Insa, dupg aceea mai ales in veaeul cest trecut,
incepandu-se a se trimete de la Tarigrad Domni

in Moldova i acetia pang cand era Tarigradeni, Ii cumpgra robi Cerchezesti si Avasesti
i dupg ce'i slujea pe dansii robii acetia multg
vreme cu credintg ii punea pe la dregatoriile
curtii Domnesti i dupg aceea inca i in starea
boiereaseg.

ii Domnii au mai primit iii


www.dacoromanica.ro

slujbele boie-

207

resti i vreo cateva neamuri Lesesti, mai ales

care era, plecate asupra rii, dupre cum si din


Moldoveni, multi au primit boerii Lesesti.

Intr'acest chip, inmultindu-se prea tare num6ru1 boierilor, au socotit Domnii si au deosebit boieriile in trei sari. In stare cea dintai
au asezat pe aceia, carii sau ca au fost pusi
insusi de Domni prin dregatoriile cele mai marl
ale tarii, sau ca era nascuti dintiacelasi neam,
ei au asemenea protie 1) inaintea celor mai mici
ca si boierii cei marl in Rusia 2).

In starea a doua, sunt curtenii, sau oamenii


cei din curte, carii au dobandit un sat i altul
prin mostenire.

In starea a treia sunt (Jalarasii, carii pentru


folosul mosiilor ce le sunt lor &mite de Domni
totdeauna merg la fazboi. cu cheltuiala lor.
Cei mai de pe urma sunt rezesii, cari se asemeneaza en odnodvortii Rusesti i n'au vecini,

ci locuesc ate multi in sate si ii lucreaza mosiile lor insusi ei, sau cu slugile ce le au
naimite.

Neamurile boierilor pe cari le araa dintru


i pana
acum toate i este de minune, c nici un neam
inceput istoriea Moldoveneasca, sunt Inc

boieresc din cele vechi, nu s'au stins de tot


fth.g, numai singur nearnul lui Vasilie Albanitul

Domnul Moldovei, carele era mai mult la numa'r decat toate celelalte; iar acum s'au stins
1) Rang.

2) Numiti Boiarski rod.

www.dacoromanica.ro

208

de tot si macar ca, oarecare neamuri au scapatat

la atka saracie inck, din cke cinci mii de


case ce aveh mai fiecare supt stapanire, deabia
an ramas cte cu cinci, insa, tot a ramas macar
neamul.

Deci noi voim ca S arkam aicea neamurile


acestea fiecarele pe numele lor i fiindca toate
sunt deopotriv Trick pentru vrednicie, pentru

aceea le-am pus dupa rnduiala alfabetica,


adeca :

Abazestii
Arburestii

Dariestii
Donicestii

Azanii 1)

Duracestii sau Do-

nestii
Argpesti
Dragosestii
Bantosestii
Jorestii
Basotesti
Balsestii, (doua neamuri) Zorilestii
Isacestii
Bogdnestii
Cantacuzenii 2)
Boulestii
Cantimiresti 3)
Buhusestii
Carabasestii
Burghelestii
Carpestii
Buturenii
V klanestii
Catargiestii
Clucerestii
Ganestii
Cost6chesti, sau GaGhengestii
vrili-cestii
Goenesti
1) Carii se trag de la Azan un frate al lui Ioan carele a fost
Domn In tara RomaneascI pentru carele pomingte Honieat.
2) Greci, ce se trag de la loan Cantacuzino ImpAratul Tarigradului.
3) Tiltari de CrIm.

www.dacoromanica.ro

209

Stkcestii
Costinestii, Serbi
Crupentschestii, Lesi Talpestii
Chiriacestii
Tanschii
Mieletii
Totoestii
Tudurestii, Greci
Miletii
Turculetestii
Mirestii
Mihulestii
Talabestii
Movilestii ')
Tama sestii
Motocestii
Tautulestii
Murgulestii
Urechestii
Fraticestii
Naculestii
Nieuletii, Greci
Hincestii
Paladestii, Grecii
Habasestii
Petralifii, Greci
Hkarestii
Pilatetii,
Hrisorvergi 2)
Pisoschestii Lesi
Tibanestii
Prajestii
Tifestii
Razii, Greci
Cerchezestii, Cerchezi
Racovitestii
Ciogolestii
Ropcenestii
Septelicestii
Rosetestii, Greci,
Sipotenestii
Sturzestii
Soldanestii.
Stavarestii
Moldovenii ayea mai inainte obiceiu care prin

lungimea vremei, s'a fost facut ca i o lege de


nu da boierie oamenilor celor tineri, macar de
era si din neamul cel mai de frunte, pana cand
nu TO arath ei credinta la alte slujbe mai proaste
si se facea iscusiti prin deprinderi, pentru aceea
1) Din neamul acesta au fost cinci Domni.
2) Greci, neam de imp'grat.
22813

www.dacoromanica.ro

If

210

boierii cei mai mici, Ii d pe copii lor indath


duph ce trecea anii copilhriei, de slujea pe la
boierii cei mari; insh nu'i punea la alth slujbh
ara, numai cat slujea la mas i avea privighere
pentru sthphnul lor intr'alth cash mai aproape
si duph ce 'nvhth ei panh 'n trei ani, obiceiurile curtii i nhravuri impodobite, atuncea sthphnul lor Ii punea inaintea Domnului i prin
rughmintea lui Ii asezh intre slugile divanului
celui mare si duph un an li schimbh in divanul cel mic si de acolea in sphthrie i duph
ce da vreunul acolea probe de cugete bune si
de nhravuri cinstite, incht putea sh aibh cineva
vreo dadejde, atuncea s primea intre slugile
chmhrii celei mafi si mai trechnd vreo chtiva ani,
se facea Postelnicel, prin rugamintea altor boieri,

pentru eh' socotea lucru necinstit s

vorbeasch

insusi parintii cu Domnul pentru fii shi. De


acesti Postelnicei sunt 1 2 si toti poarth in maini
inaintea Domnului toege albe suptiri, de masura statului bor.

duph ce Ii arath ei catre Domnul si in


shijba aceasta credinta i iscusinta sa, apoi ii
punea si la alte dregatorii ale curtii, inch si'n
slujbile cele de tail* si ash duph ce ti petrecea
tineretile sale, il ridich mai inthi in. starea III-a

a boieriei si mai pe urma la starea cea clinthi,


iara cand cunostea Domnul la vreunul o minte
prea deosebith i inteleapta, atuncea in putini
ani putea sh-1 ridice la boieriea cea mai mare,
macar de ar fi fost si din starea cea mai
proasta.
www.dacoromanica.ro

211

Ins In vremea de acum adaogandu-se mandriea si saraciea, socotese boierii, c Ii vor neeinsti starea lor, daea, vor sluji pre alti boieri
mai mari ; i fiindca nici lacomia cinstii nu le
dg, voe s traeasca prosteste, ci socotese numai

en ce chipuri ar putea, face prin mijloeirile rude-

niilor sale ca sa intre in randul boierilor celor


dinlauntru ce se zic boiernasi i s iasa deoclata.
pentruca starea aceasta, este ca si o r-sadnita a ocarmuirei, din care obicinueste a sa
plini nurnarul boierilor celor mari, pentru aceia
nici se poate spune ce fel de neoameni ajung
la cele mai inalte trepte ale boieriei, i aceasta
este pricina pentrucare de multe ori se afla
intre boierii cei mari oameni trufasi, sumeti si
maniosi ;

si nu numai fara de nici o stiinta

pentru ocarmuirea trebilor obstiei ei inca, en


totul fara de naravuri bune i &IA' de vietuire
einstita, la carii nimic nu se gaseste vrednic de
lauda, fara numai acel fel de bunatate, ce este
la vreunul daruita din fire, care n'are ajutor
pe dinafara nici c'un fel de crestere.

La aceasta intamplare socotese ca nu va fi


rau ea s povestese, in ce chip dau Domnii
boierii pe la boierii Moldovei. La sfarsitul lui
Decemvrie ce este ziva inaintea praznieului

sfantului Vasile, toti boierii din porunca Spatarului celui mare ii lasa semnele boieriilor sale
in spatarie; sau in postelnicie, a doua zi, adeca
ziva cea dintai a lunei lui Ianuarie, cu trei sau
patru ceasuri mai inainte de ravarsarea zilii se
aduna la curte toti boierii, atat cei ce sunt in slujM.
www.dacoromanica.ro

212

cat i cei fir de slujba i merg eu Domnul la


biserica fara de semnele boieriei asemenea ea

and ar fi scosi de prin dregatorii;

si savar-

sindu-sa utrenea es din biserica si se ,intore la


curte i Domnul se aseaza in seaunul san in
spatarie, iara boierii toi raman stand afara In
divanul eel mic, dupa aceea Domnul prin camrasul cel de taina, chiama la sinesi pe Postelnicul cel mare, daca voeste sa-1 mai lase in
dregatorie; iara daca nu, apoi chiama pe acela
pe carele a socotit sa-1 pue in locul liii i intrand el inlauntru,.ii vorbeste Domnul, facandu-i
aducere aminte pentru slujbile care a faeut
insusi el san parintii lui, aratandu-i pricina
pentru care voeste A-1 pue intr'aceasta dregatorie, sau sa:1 inoeasea intru dansa gi-I sfatueste

sa fie cu credinta, dandu-i bune fagaduinti si


impreuna laudandu-se; i spuindu-i ce are sa
urmeze; Ii d un toeag de argint, pe care luandu-I el, saruta maim, Domnului i poala hainei
lui; i pasind inapoi putin, ii imbraca Camarasul eel mare eu un caftan.
Postelnicul eel mare primeste intai semnele
dregatoriei, nu pentru ca, el se protimiseste doara

inaintea ce1orla1i, caci el este al cincilea dupa

rand, precum am aratat mai sus; ci pentru el


el are datorie s chieme inlauntru pe ceilalti
boieri, pentru aceea fiind el intarit desavarsit,
indata, chiama inlauntru, din porunea Dodinului,
pe acela pe care voeste Domniea sa-1 einsteasca,
cu dregatoriea Logofetiei cei man, acestuea dupa

putina, sfatuire, ii d

Domnul un toeag aurit;

www.dacoromanica.ro

213

iara Postelnicul cel mare ii pune caftan peste


umere i 1uandu-1 cu bhindete de subsiori, 11
apropie catre Domn ca sg-i sarute mAna i
poala, asemenea slujba face Postelnicul cel mare
Si ce1or1a4i sfetnici i boierii de starea 1ntgi.
Iara pe boierii de starea a (-lona, Ii chiama
inlauntru Postelnieul 1I-a i Ii irnbraca cu caftan,
iara pe cei din starea III-a, ii slujeste la aceasta

Postelnicul III-a, ins6 pe acesti de pe.urma nu


Ii imbraca cu caftan; ci din porunca Dornneasca se intarese numai prin dregatoriile lor.
dupa ce se ispraveste aceasta, merg toi
cu Domnul iarasi inapoi la biserick., ea sa,' asculte liturghia 1) i boierii cei noi, se aseaza in
biserica pe la locurile celor scos,i din dregatorie,

iara acestia raman in tinda bisericii, cu ceilalti


boieri.

Dupa savarsirea liturghiei, chiama 'Domnul


la mas6 pe care voeste el; iara mai de catre
seara, trimite dar fiestecaruia sfetnic i boier
de starea I-a, cate doua, pahare de argint cari
cuprind mai doua oca.
lark boierilor celor din starea II-a, fiestecaruia
i apoi tiAi le bea pline
cu via Inaintea Domnului. Cucoanele boierilor

numai dtte nn pahar;

celor marl, Inca' se daruesc de catre Doamna,


cate c'un pahar oaresee mai mic.
A doua zi iarlsi se aduna boierii la carte
i mutcamese Domnului pentru facerea de bine
1) Luminat se arat c in vreinea lui Dimitrie Cantemir flu
numai prin rnAnstiri obisnula a esi din biserica' dupl utrene,
ci si prin bisericile de mir. Apoi intr la liturghie. (T).

www.dacoromanica.ro

214

care i-a intgmpinat, aducAndu-i fiestecarele clar

prin Postelnicul cel mare, eke un cal de muh

pret sau alt lucru frumos ce are, asemenea

cinste arata' si Doamnei, cucoanele boierilor intru

aceiasi zi in sala cea mare linechion) adecg a


harenmlui.
In cealaltg vreme a anului, prea rar obisnuese

Domnii sg facg, schimbare boierilor, macar c.


nimic nu poate st-i impedice, ca oH si in care
vreme dud vor voi sg, schimbe pe boierii cei
vechi

i sg pue pre altii noi. Ins g. pentru ca'

s'au fost obisnuit ca sg, schimbe i sg, preffica'


boieriile numai la inceputul anului, pentru aceia
poate e i ei urmgnd obiceiului celui vechiu,
au ales pentru aceste teremonii vrernea aceia a
anului, care obisnuiau i ceilalti Dornni mai
inainte de dansii, a o socoti bung pentru treaha
aceasta.

CAP. XVI

Despre ceilalti locuitori ai Moldovei

En nu cred cg, mai este altg targ de potriva


Moldovei, intru care sg se afle locuind ash multe
feluri de noroade, cgci osebit de Moldoveni, ai
cgrora mosi s'au intors din Maramures, mai locuesc intru dnsa, i Grecii, Albani0, Sgrbi, Bul-

gari, Lesi, Cazaci, Rusi, Unguri, Nernti, Armeni, Evrei i Tiganii cei plodosi.
Grecii, Albanitii, Shrbii i Bulgarii trgiese
intru &Ansa slobozi si altii se indeletnicese cu
www.dacoromanica.ro

215

negutItoria, iar alii slujese cu leall la DornNemti, Lei si Cazacii sunt putini i unii
sint ostasi, earg altii slujesc in curte, insl din
Lsi s'au ridicat vreo cativa si in starea boieriet Tar Armenii sunt supusi ea si ceilalti negutitori si targoveti i sunt prin orasele Moldovd. i plalese asemenea bir la Domnie si bisericiJe lor sunt ca si ale papistasilor i nici sunt

mai nici nici mai putin impodobite deck ale


pray osiavnicilor si sunt slobozi de a-0 0.,zi legea lor. Evreii incg sunt supusi i pl6tesc pre
an mai mare bir decat eel de obte si cu alt
nu se inieletnicese, deck numai cu neguttoria
i cu cniuma'ritul .1 unde voesc acolo pot sa,-i
fac6 sinagogA Ins numai de lemn, earl de piatra,

n'au voe. Rusi i Ungurii totdeauna au fost tlrani boieresti ai Moldovei. Tiganii sunt impra'tieti prin toata' Moldova si nici un boier nu
este carele s nu aib robi vreo cAteva salase

de dansii. Iar1 de unde si cnd a venit acest


neam in Moldova, nici ei singuri nu tiu i nici
in hronicile noastre nu se Osete nimic pentru
dansi, i toti yorbesc un grai amestecat cu multe
cuvinte greeesti i persieneti si nimic alta nu
lucreaza" deck meteugul zlMriei si al fer'ariei i asemenea sunt inehipuiti ca i ceilalti
tigani de prin alte rari, au asemenea n'aravuri
ea si aeeia; i faptele lor eele mai mari si semnele cele pentru deosebire, le este trAnd6virea si
furtisagul.

Se mai z'abovese pentru negut6torie i Turci

multi in Iasi i prin alte targuri, ins6 nu le


www.dacoromanica.ro

216

este slobod

cumpere mosii nici intr'un loc,

cu cat mai putin macar sa-si faca cas la tarp


sau la vreun sat, sau sa-ti zideasca moschee adeat

casa de rugaciune, sau sa-si faca la vedere ragaciunile qi inehinaciunile. Macar e nici Poarta
n'a silit ca sa li se dea voe nici la unile de
aceStea

i macar de ar da Dumnezeu, ct sa

aiba pentru acest lucru tacere deapurnrea.


Cei ce sunt adevarati Moldoveni, osebit de
starile boieresti, pentru care am pomenit nai sus,
unii sunt thrgoveti, eara aIii tarani; Urgovetii

sunt aceia, carii se al,' en locuinta pin orase


si prin tkguri, iara Oranii sunt aceia cari locuesc prin sate; cei de pe la Urguri, nu sunt
supusi nimarui fara numai Domniei la care Ii
platesc dajdiile lor si se indeletnicese l toate lu-

crurile, iara negutatorii sunt prea plAini din


Moldoveni; pentruca Moldovariului din fire este
nascuta mandriea, sau sa zie mai bine lenea, caci

ei ori ce negutatorie, socotesc ca este lucru de


rusine, osebit numai de negutatoria, cu painea
care o fac ei pe moii1e bor. i eu socotesc, ca
aceasta este pricina cea mai mare, de se gasese
prea putini din Moldoveni thrgoveti bogati qi
caci este in tara necontenit lipsa de bani, macar
de si se tree preste hotar afara mai multe lucruri,

deck cele ce se aduc in Muntru, caci neguOtorii, cei streini, Turci, Jidovi, Armeni i Greci,
carii se zic teleni, an apucat in maini toata neguOtoria Moldovei, din pricina lenevirei patriotilor nostri i turme intregi de dobitoace mici
si

mari, pre care le cumpara din Moldova cu


www.dacoromanica.ro

217

putin pret, le due pe la Stambul i pre la alte


cetati i acolo le vand cu prat indoit i intreit.
Insg fiindcg acestia sunt cei mai bogati. nu au
voie sa fie cu mosii qi cu case statorniciti in
Moldova, pentru aceasta banii cei mai multi se
petrec afara' din targ, iarg preste .Dungre inapoi

yin prea putini si de abia sunt cu indestulare


pentru plgtirea birului si ale altor cheltueli
Turcesti.
Taranii nici nu sunt drepti Moldoveni, ci aceia

cari se afig tgrani, se trag sau din Rusi, sau


din Ardeleni ca'rora le zic Moldovenii Ungureni
adevgrat ea' in veacul cel dintai dupg descalecarea Moldovei, cu totul a impartit Dragos

celor ce venise cu ansul, toatg, tara cea noug,


care a lost gasitg golitg, de locuitori. Iarg mai
pre uring vgzAnd ei ca' nu este bine ca s lucreze si 5
ed

munceaseg boieri la boieri, pentru

toti care era din neamul Romanilor se so-

coteau cg sunt boieri si pentrucg neamul acesta


fiind deprins numai cu armele, se sOcotea a fi
mai vrednie, decat a se pune toema s lucreze
pamantul; pentru aceia unngtorii lui Dragos,
au fost siliti sa-si caute cu invoeala Domnilor,

prin alte tgri de prin prejur si sa-si aducg oamenii carii era deprinsi cu munca i sa-i aseze
pre la mosiile bor.
Adevgrul la pricina aceasta 11 intgreste singur numele xanului, care se zice la Moldoveni
vecin, pentru adeverintg, precuin c aceia au

lost Inthi tgranii, earii an fost siliti la aceastg


muncg de armele cele en noroe ale Moldoveniwww.dacoromanica.ro

218

lor.

i pentru aceia in tara de sus, unde a in-

ceput Dragosesti a locul, sunt mai muhe sate


taranesti, iara, in tara de jos, -uncle au locuit

ei mai in urrna, nu stint alti t`drani, lath numai aceia, pre carii iau eumparat cu bani boierii

dela cei din tara de sus si ian pus pe la mosiile Mr, sau aceia pre carii iau cumparat ei
dintre razesii aceia, carii pentru saracie s'au
vAndut mosiile lor cele parintesti i iau silit cu
strambatate ca s primeasca jugul supunerei.
Pentru aceea cand trage un boier pre vre
unul ca sa-1 supue en judecata, lesne se poate
veadea din ce stare este, caci daca poate jaluitorul sa adevereze, cum ea, neamul sau ar
fi stapanit vreo mosie, (maear de au si pierdut-o apoi din prieina saraciei, sau a vremilor
celor turburate), sau c ar fi fost in ciata &Marasilor, sau a curtenilor, sau a aprozilor, atuncea
indata Ii hotarste judecata a fi slobod. Pentruca
la slujbele acestea, nimenea nu poate sa incapa,
fara nurnai oamenii cei slobozi. Tara dad', n'are
cu ce sa adevereze aceasta, apoi unul ca heela
ramAne subt stapanirea.boierului.
Cei ce au fost adust din tara Leseasca, si au
lost asezati in mijlocul IVIoldovei, s'au uitat limba

lor, pentru indelungarea vremii i an deprins pe


aceasta Moldoveneasca. Iath TJngurii, pentru c'au
ramas nesmintiti in legea Mr cea papistaseasca',

1i tin impreuna si limba Mr, maear e

i pre

aceasta Moldoveneasca toti o intdeg.


Acesti tarani toti ori si din ce limba ar fi,

sunt foarte aspru asupriti, cu munea stapaniwww.dacoromanica.ro

219

lor lor. Nei lucrul nu le este kr asezat cu hotrgre, ci numai singur in voia sthpanului stg,
ate zile sg-i luereze ei. Iarg banii sau dobitoacele

lor, nu poate el sg, le ieie cu sila si agomsindui tgranul cg,t de multg boggtie, stalAnul sgu
nu poate sg, ieie nici o parte dintr'insa; iarg
luand-o el cu sila, atuncea judecata ii sileste ea
sa, i-o dea inapoi. Insa voind el sg-i faca strain-

bgtate, il bate athta de mult, Ong cAnd Oranul de bung, voia sa Ii d ceeaee cere el, iarg
ea s'l omoare, Ii opreste legea si intamplAndu-se eu vre un chip ca sg-1 omoare, atuncea nu
numai c stApAnul acela sg judecg la moarte,
ci Inc i femeia i copii celui ucis se slobod
cu pace. Pentrucl nici nu are putere asupra

vietii sau a mortii unui Moldovean, Mfg numai singurg, Domnia. Iarg' sg vanz vreun boier

pre tgranul sgu, are voie, insg nu afarg din


satul Intru care s'a ngseut i daeg voeste sg-si
vanzg, toatg, mosia impreung cu tgranii, i s
dli voie.

Mgrimea birului lor este la voia Domniei ci


n'are nici nume, nici vreme hotgrata, si intr'adevgr zic, ct eu asi socoti pre tgranii Moldovenesti. cg, sunt cei mai bicisnici cleat toti locuitorii de sub soare, daeg impotriva vointei
lor, nu i-ar scoate din sg'xIcie rodirea pgmantului i sgeerisurile cele bogate. Cci ei sunt foarte
lenesi i trAnclavi pentru lucru, arg, putin, sa-

mgng putin i totusi secerg mult si nu se nevoesc ca sg-si agoniseaseg eu .munca, aeeea ce

ar putea ei s aibg, si se multmnesc ca s awww.dacoromanica.ro

220

dune in j6tnitele lor, numai atata cat socotesc


c le va Ii deajuns intr'un an pentru hrana
lor, sau 0116 la painea cea nou1, dupre cum
obisnuesc s i zied. Pentru aceea cand se intamplq, vreun an neroditor, sau cand Ii impedic6 dela seceris vre-o nap`Odire a protivnicilor, sunt in prirneidie s moarg, de foame, si
daca% au vreo vac5, sou doug,, socotesc ca'. le
este destul pentru hrana lor si a copiilor, pentru

unele dintre dansele dau pe zi eke 40 sau


cel mai putin 24 oca') de lapte i dacA, are
unul 20 de stupi prea lesne poate din venitul
lor sg-si plateascg birul pe tot anul. Ca'ci cand
cit

este si timpul dupre pofta prisa'carilor, atuncea


fieste care stup d'a pre an (tate seapte roi. Apoi
socoteste, c'a, la retezat din toti se scoate cate
douq, sau si mai multe oca de miere si ocaua

se vinde ate o rub16.


Cei ce locuese la rn unte, au oi, miere i poame
cu indestulare i cei dela camp au paine, boi

cai. MA, la cei ce sunt megiesi cu Tatarii,


le merge mai r6u decat la toti. Ca'ci Tqtarii
nu numai c fura, dela (latish toate cele ce pot
sit apuce, ci cn chip c5, merg cu rAzboiu asupra Lesilor, fazbat in Moldova si fac pr6zile
cele mai marl, prind pre toti loeuitorii de prin
sate si ducandu-i cu (latish, ti vand la Tanigrad cu chip c6 sunt Rusi, mIcar c acest fel
i

de n6pqdire de mult s'a oprit de multe ori prin


poruncile IinprtetL insA, la aceasta eine poate
') Poate ea litre ziee, c oca este peste masura (T).

www.dacoromanica.ro

221

sd se phzeased asa bine, de seretlieurile Thtai pre cei ce ii duce intamplarea la Tarigrad sunt mai noroeiti; cdci acolo dacd ghrilor?

sese Capuchihaielile Domniei, pre vreun Moldovan


robit, unde Ii ghsese de acolo Ii iau fdrh' de
pIat i II slobozese Cu pace.
Cele ce am pomenit mai sus pentru tdranii

Moldovei, numai cu loeuitorii din trei timituri


nu se urmeazd, asemenea. Cdci ei mdcar cd, nu
sunt din starea boiereasch, insh nu sunt supusi
nici la un boier si sunt de sine ca o republied,
adecd eel dinthiu este: Campul lung in tinutul
Sucevei si este ocolit cu cele mai inalte vhrfuri
de munti i sunt intr'insul ca vreo eincisprezece
sate si fiestecare au obiceiuri i judeedti ale lor
deosebite.

Uneori primese si dela Domnie doi Vornici,


insh de multe on Ii i gonesc afard din tinut, chnd
intarth cugetele locuitorilor asupra lor si se lash

In nildejdea cethtilor ce an facute din fire. Ei


nu pricep luerul pdrnantului, pentru ch thei
au tarini prin muntii lor, ci tot lucrul lor este
nunlai phstoriea oilor si impreunh platesc i ei

bir pre tot anul, insh nu athta cht li se cere


ion dela Domnie, ci numai cat fdgdduesc ei
Domnilor la intrarea in scaun si asezhmantul
acesta totdeauna II inoesc ei prin trimiii lor,
cand se pune sth'pnitor nou in Moldova si chnd
voeste vre un Domn s urmeze mai aspru cu
&NH 0 sh le arunce alte sarcini noui, atuncea
ei flu start indelung la tocmeala., ci eu totii nu

voesc sh le primeased si fug prin phrtile cele


www.dacoromanica.ro

222

nergsbgtute ale muntilor. Pentru aceasta i Dom-

nii, nici odata n'au cerut dela danii mai mult,


farg numai atata cat s'au fndatorit sa' dee.
Uneori prin indemnarile unor capete rascolnice, au esit ei de supt stapanirea Domnilor si
s'au dat supt paza Lesilor, care imtamplare a
si dat pricing unora din istoricii Lesesti, de au
zis, ca Moldova a plgtit dajdie la Lesi.
Insa aceasta este tiut de fieste carele : ca
Moldova mai inainte pang a nu cgdeh supt stapanirea turcealcA, avea asezgmant de pace cu
Lesii, dupg cum mgrturisestc Insui vlgdica Piamacar cdi stg impotriva Dlugos Sarnitius i Oricovius. Iarg dupg aceea incepand a
plgti haraciu la Turci, nici n'au avut Lesii ga,nd
ca sa o sileasca sg fie supt ascultarea lor, ci
mai ales unii din Craii lor urnbla sh' le deh ajutor, ca sa se pue iarilsi in slobozenia ce avea
mai inainte.
Al doilea republicg mai mica, este Vrancea
in tinutul Putnei, la hotarul tgrei Romnesti
din toate prixtile incunjurat cu munti strasnici

si sunt intru clansul 12 sate cu doug mii de

case si nici locuitorii acetia n'au stiintg pentru


pluggrit. Pentru ct i ei se indeletnicesc cu
pgstoriea oilor, ca si Campulungenii, si platesc
pre an la Domnie o dajdie stiuta si hotgritg si se
tin cu legile sau obiceiurile lor iara, porunci si
judecatori dela Domnie nu prirnesc.
Al treilea, este Tigheciul, in tinutul Flleiilor
adica un codru ce este despre hotarul Tatarilor
de Bugeag si este pieptul Moldovei cel mai tare
www.dacoromanica.ro

223

intre Prut i intre Basarabia. Locuitorii platesc


la Domnie pre tot anul o dajdie rnic i sunt
top caareti si mai nainte era ei la inumax opt
mii de oameni, iath acum deabia sunt clod, mii
pentru oaste i intrec cu vitejiea pre top ceilalti Moldoveni, inck se obisnueste a se zice

pentru dnii acest

proverb

Cinci Tatari de

Cram, platese mai mult deck zece de Bugeag


cinci Moldoveni, biruesc pre zeee Tatari de
Cram. lath cinci Codreni adec, Tigheceni, bat
pre zece Moldoveni". Pentru dAnsii am vorbit
mai mult la partea intftea.
CAP. XVII

Despre ndravurile Moldovenilor


Fiindca' ne-am apucat sa, aeat'am n6ravurile
Moldovenilor, pentru care lucru nici unii din
cei straini, sau prea putini au stiinta,' adev6rat5,,
dragostea ce avem asupra patriei noastre,
neamul dintru care suntem na'seu0, ne indeamna,'
ca sg, Mudam i sa' inchinam pre locuitorii
dirora avem sa' le multa'mim pentru iubirea
noastth, ne stsa ins'a si dragostea adevarului in
cale, ca sa. 16,udthn aoeia, care cu dreptate ar
fi sa,' se huleasca. Ctici mai de mntuire le va
fi Mr, cnd li se vor asterne slobode inaintea
ochilor gresalele care le fac, deck sa, fie inselati i amagiti cu vreo magulire m'gmgaioasa

apathre iscusit i prin aceia sa, creada, ca


urmeaza bine intru gresalele acele, pentru care
Ti

www.dacoromanica.ro

224

toatg lumea cea en nhravuri bune Ii huleste.


Peel noi din pricina aceasta voim s zicem curat, a noi la nhravurile Moldovenilor nu putem sh Ohm nirnic lesne ca sg putem lhudh,
osebit de credinta cea adevrat i primire de
oaspeti.

Din toate gresalele care sunt obisnuite si pre


la alti oarneni, au si Moldovenii de nu prea
multe, inch nu prea putine.
Naravuri bune sunt rani la dnii, pentru ca,
nu au nici crestere cum se euvine, nici deprindere la nhravurile cele bune i pentru aceia cu
greu se va ghsi vreunul mai impodobit en ngravuri bune deat altii, de nu va avea vreo
fire bung spre ajutor.
DArziea i semetiea este maica i sora lor, chci
dach are vreunul cal bun si arme bune, atuncea
gandeste c nici an om nu poate sh-1 intreach

si nu s'ar feri, de ar

fi

cu putinth Insui cu

Durnnezeu sh se lupte. i toti de obste sunt


indrAzneti si semeti, foarte intinati de a incepe
gMceavh, tns prea lesne s linistesc si se Impac iari. Lupth au sabia ate doi numai,
nu obisnuesc ; i th'eanimea 1ne6 prea rar se

intoarce la arme, numai din vorbe, ci cu bete,


cu ciomege i cu pumnii astuph gura cea fhrh
de omenire a protivnieului lor i asemenea fac
qi ostasii, rar shr cu sabia unul la altul numai
din sfada qi and se intampla aceasta vreodath,
trebue aciea sh sufere pedepsele cele mai cumplite. Ei cu tatii sunt segalnici i veseli i inima
nu le este departe de gurh; insh dupre cum
www.dacoromanica.ro

225

uith .degrab mania, asemenea si prietesugul nu


tin indelung si de Muturh n'au greath prea mare,
Ins i prea tare plecati asupra ei inch nu sunt.
Desfhtarea lor cea mai mare este uneori a petrece in ospete dela 12 ceasuri phn la 9 duph

i OM, la revhrsarea
zilei si beau Vara ce varsh. Dar aceasta inch
miazhnoapte

alteori

nu se obisnueste in toate zilele, ci numai pe la


shrbhtori marl i earna cnd este vreme rea, si
sileste frigul pre oameni ca s eazh pre la casele lor i sh-si inchlzeasch mhdulhrile cu yin.
Rachiu nimenea nu iubeste, fhra numai ostasii,
iarh ceialalti beau numai chte un pahar inainte
de mash,. Cei ce locuese in tara de jos si pe
laugh, hotarul threi romanesti, iubesc vinul mai
mult deck ceilalti.
Odineoar sau apucat pre rhmas un Moldovean cu Un Muntean, sh vazh carii sunt mai
betivi, Moldovenii sau Muntenii s'au mers pe
podul din Focsani, care este hotar intre Moldova
si intre -tam Romneasc i athta sau ghleevit
amandoi cu paharele, parish and a chzut Munteanul de multh bhuturh de yin. Tar pre Mol-

dovean pentru invingere, 1-au dhruit Domnia


en boerie.
Arcul '11

intind ei foarte bine, si se prieep a

purth i su1ia. lar cu sabia totdeauna fac ei


mai multh izbandh, iar puste poarta numai va-

nhtorii, pentru eh, zic ch este lucru en rusine,


sh se lupte la oaste cu acest fel de arme, cu
care nu poate sh se cunoasch nici mestesugul
rhzboiului nici vitejia.
22833

www.dacoromanica.ro

15

226

Ei la inceputul rsdzboiului totdeauna sunt


foarte vitezi si de al doilea mai slabi de inim6.
Iar dacg ii infrang protivnicii inapoi, atuncea
prea rar an barbAtie sa' inceapa' de a treia oarl,
ins6 au inv6tat dela TA,tari de se intorc iaeasi
inapoi din fug i prin aceasta' apucare cu mestesug, au smuls biruinta de multeori din mainile
protivnicilor.

Ctre cei robiti se arat a. acurn cu bland*


aeum cu tiranie, dupa' cugetul lor cel nestatornic i s ucig d. pre vreun Turc, sau vreun
T'atar, socotesc drept datorie crestineasca" si pre
si

cel ce se arat6 cu blandete c6tre aceste neamuri, 11 socotese cl nu este crestin bun; si
aceastA, urmare au adeverit-o ei prea cu indestulare Ia pustiirea aceasta mai de pre urma', a
Bugeagului, cand a nA,va'lit Petriceicu asupra
Basarabiei, dupa, rlzboiul Austriecesc.
Ei nu au rthIsuri in eugetile lor, cand le
merge bine sunt semeti, iar de le merge fau
pqrlsesc ba,rb6tiea si la vederea dintaiu nimic

nu li se pare cu greu. Iar dacg li se intamplA


la aceia eat de putin'a sminteakt impotrivitoare,

atuncea cad in uimire si nu stie ce s faca, qi


la urml dacg vdd c ostenelile lor sunt zldarnice, se ca'esc C s'au apucat inea prea tarziu.
Deci dar nu putem zice alt nimic, Mil numai c6 din prea osebit i nem6rginit6 provedint6 a lui Dumnezeu, o impa'r6tie aa, mare si
infricosath, a Otomanilor, biruind cu armele sale

pre toat'a puterea romanilor in Asia si o bucat6 nu prea mic6 in Europa si pre Unguri,
www.dacoromanica.ro

227

Bulgari si alte stap'aniri nenumarate,

aducand cu sila sub stapanirea sa si pre Greci


noroclul cel mai intelept. Tar pre un norod aa
prost i fara, de putere, n'a fost vrednica ea
s1-1 sileasca cu razboi, ea sa i se piece sub

staOnire si mai pre urma umbland de atatea


ori sit lepede jugul eel primit de buna'voe, totusi a ramas neatins c i nesmintit, at'at la obiceiurile lui cele politicesti cat si la oranduelile
cele bisericesti.

De alta, nu numai ct Moldovenii nu sant


iubitori de stiinti, ci mai la toti le sunt i urate.
l ma, nici numele stiintelor si ale mestesugurilor frumoase nu le sunt Mr cunoscute; i zic,
Ca oamenii cei invatati Ii perd mintea i eand

voesc sa laude Invatatura cuiva zic ca este


nebun de stiinta cea multa i cel mai ,de ocara
lucru este pentru e zic, c numai preotilor se
cuvine sa, invete, iar pentru mireni este destul
sa citeasca si s scrie i sa-si iscaleasca numele
0 A. stie cum Ii vor pune la isbod boii, caii,
oile, stupii c i altele de acestea; iar celealte toate
sunt netrebuitoare.

Femeile lor macar ca nu le ascund de barbati asa en bagare de seama ea Turcii, insa
totusi obisnuesc prea rar a se departa de pe
la casele lor, daca sunt macar de putina ceva
stare.

Cucoanele boierilor sunt bine inchipuite, iar


pentru frumusete cu mult mai in. urma celor
proaste. Oki acestea sunt cu chip mai frumos,
iar cele mai multe sunt desfranate unele beau
www.dacoromanica.ro

228

pe acasa, yin mult, iar la adunare prea rar se


araa vreuna beata,. Pentruc5, un obraz femeesc
se socoteste a fi mai cinstit cu cat mananca, si
bea mai putin pe la ospete, i pentru aceia prea
rar poate cineva, s o vaz5, adualnd cate o buca,tica la gura, sau sl-i deschizil buzele pang
intru atata, ca sa" i se vaz dinii, ci asa, de
thinuit vara bucatele in gura,, cu cat ii este
prin putinta,, i nimic nu socotesc mai de rusine, decat a se vedea, pArul capului la vreo
femet cu barbat sau va.duva," si este cea mai
mare gresala,, a descoperi la vedere capul vreunei femei. Ins5, fecioarele socotesc rusine s-si

acopere capul macar cu cat de subtire panza,


pentruca goliciunea capului, o inteleg semn de
feciorie.

Celelalte obiceiuri atata sunt deosebite, ca si

aerul in cele mai multe pari ale t'arii. Locuitorii din tara de jos, care sunt obisnuiti de
mult sa traiasca, in rasboiu cu Tatarii, sunt ostasi mai buni si oameni mai salbatici decat ceialalti si mai mult sunt rescolnici si nestatornici
daca', n'au niciun protivnic strain sa bath, razboiu, atuncea de trandavire prea lesne se am'a,-

i sarnese zurba asupra mai marilor sli,


insa i insusi asupra Domniei. Pentru Dumnezeiasca slujba au putina stiinta, si multi dintre
gesc

dansii, mai ales oamenii cei prosti, cu totii zic:


el fiestecaruea om este hotarata dela Dumnezeu
ziva mortii sale si mai inainte de ziva aceea nu
poate nimenea s moar6, nici s piara la ra.zwww.dacoromanica.ro

229

boiu'l,

aceasta le dg lor atAt de mare bgr-

bAtie, Meat, uneori orbeste se slobod asupra

protivnicilor lor. A ucide, sau a prga, pre Turci,

pre Mari si pre Evrei, nu socotese cg

este

pgcat nici ucidere i cei ce locuesc aproape de


Mari, furg i ucig cu sirguin i cnd fac
vreo pradg in Ora' Thtgraseg, zic c n'au pea-

dat, ci s'au intors numai al lor inapoi, pentru

el zic c Tgtarii n'ar fi avAnd acum alt nimie,


farg numai aceia ce au apucat cu sila dela
strgmosii bor. Prea curviea este rarg la dAnsii.
Iarg cei tineri nu numai c socotesc a nu fi
pgeat, ci Inca' le este cinste ca sg iubeaseg pre
aseuns curviea pAng ce sunt holtei, asemenea ea

cand ar fi slobozi de toate legile. Pentru aceia


de multeori se aude la dnsii vorba aceasta :
Fgtul meu! fereste-te de furtisag si de ucidere,
el eu nu te voi putea scAph de spanzurgtoare,
iarg pentru c te vei culea cu cineva, n'ai sg"
porti frier' de peire, numai sit plgtesti banii pezevenchiului".

Primirea lor de oaspezi, care o aratg catre


cei nemernici si drumeti este foarte vrednicg

de laudg, exci mgcar c sunt prea sgraci din


pricing eg se afig megiesi cu Tgtarii, insg niciodata nu este sg nu dee oaspetului s1a i mancare, tiindu-1 in dar trei zile impreung cu dobitocul sgu si pre eel nemernic '11 primesc cu
fete vesele, ea cand ar fi frate, san altg rudenie

a lor i unii asteaptg cu masg Ong' la 7 eea') Fatalismul exist

i pn astizi intre Remani (Ed.).

www.dacoromanica.ro

230

suri din zi i ea sa nu manAnce singuri trirnit


pre slugi pe la cai, ca sa theme la masa pe
ckti drurneti ii vor intAmpina. Numai singuri
Vasluenii n'au lauda aceasta, c ei nu numai
el isi inchid casele si camarile de eatre oaspeti
si cnd zaresc pre vreunul c vine atuncea se
thinuesc, irnbraca haine sparte, i vin inapoi in
chip de calici, i cer milostenie insusi dela cei
straini.

Locuitorii de tara de sus, au mai puOna' pricepere la razboiu si nici stint deprinsi asa bine

en arrnele, caci ei mai bueurosi Ii agonisese


painea iii sudoarea fetelor sale s'o manarica cu
liniste si in odihna.
Asupra religiei sunt pleeati mai IAEA la Eres
si nu numai in tinutul Sucevei sunt vreo 60
de biserici de piatra si in toata Ora de sus

mai mult de 200 manastiri mall, de piatra, ci


i muntii sunt plini de monalii si de sahastri, earii acolo in liniste Ii jertfese lui DamInc

nezeu viata cea cuvioas i singurateca.


Furtisag este intre dansii prea putin, sau nici
ca cum si totdeauna s'au ailat buni credinciosi
Dornniei si macar de s'a i intAmplat intre ansii
vreo turburare, Ins i aceea a fost numai din

pricina boierilor de tara de jos si mai inainte


de a se easatori sunt curati si sunt oameni prea
incuviintati. en cari prea rar se afla asemenea
vreunul din tara de jos.
In slujbele -Orli sunt mai harnici cleat ceilalti i trebile gospodariei le fac foarte bine si
poruneile le plinesc en cea mai mare ra,vna si
www.dacoromanica.ro

231

la primirea oaspetilor, se indeletnicesc mai mult


decat ceilalti locuitori din tara de jos.
Jocurile Moldovenilor au en totul alta inchipuire, decat pre la alte popoare, caci ei nu
-joaca doi cu doi, sau patru cu patru, ca

Frantezii, sau ca Leii, ci joaca mai multe obraze deodata, imprejur sau in rand si altadata
nu joaca bucurosi, fara numai la nunte, cand
se tin toti de mi i joaca imprejur cu pas
potrivit dupa, cantare, mergand despre dreapta
spre stanga, atuncea se chiama hora, iara cand

stau in rand si se tin de mana, insa fruntea


si

coada sloboda, atuncea se chiama dant cu

cuvant Lesesc.

La nunte sunt obisnuiti s joace mai inainte


de cununie in ograda, sau si in drum si adeca
cu. doua randuri, unul de barbati i altul de
femei si la amandoua, randurile pun cate un
povatuitor, om batran si cinstit, carele poarta
in maini toiag de lemn poleit i legat la capat
cu naframa, cusuta si unul dintre dansii trage
dupa sinesi pre ceilalti din randul sau, despre
dreapta spre stanga i iarasi despre stanga,
ash incat s steh fata, in fat. Dupa aceia indarapt spate la spate si apoi se intoarce fiestecare

rand cu incordare atata de incet ea A, nu se


incurce, incat abia se poate earl vreo miscare
intru amandoua randurile ii alege loc fiestecarele dupa cinstea sa. Cocoanele i fecioarele
boierilor, Ii iau loc dupre starea barbatului, sau
si

a tatalui lor, insa locul cel din* este pentru


povatuitor, al doilea, pentru Nun si al treilea
www.dacoromanica.ro

232

peutru Mire. Asemenea 0 in rhndul fQmeilor


este intai povhtuitorul; apoi nuna, duph &Ansa
mireasa, mhcar de sunt si de stare mai proasth
decht ceilalti iar la urnid se amestech amndouh
rhndurile i joach ocol imprejur, avhndu-si fieste-

carele femeia sa din dreapta, iar holteii ate o


fath de stares, lor si uneori obisnueste hora sal

se Intoarch in trei phrti sau patru, sau si inr'unul, dupre voia i iscusinta povhtuitonilui.
Osebit de jocurile acestea ce se obicinuese
)re la veselii, mai sunt i alte jocuri cu eres,
alchtuite cu numhr nepotrivit adich 7, 9, 11
i juchusii se chiamh chluseri si se adunh odath
inteun an, se imbrach in haine ferneesti si pun
pe cap cununh de pelin ImpIetit i impodobith cu alte flori, vorbesc cu glas femeese si
ca sh nu se cunoasch, ti invelesc fata cu phnzh
albh si in mhini poarth sabie goalh, ca sh taie
cu &Ansa ori si pre eine ar cutezh sh le descopere" fata, chci puterea aceasta le-au dat-o lor
un obiceiu vechi, ash incilt nimenea nu-i poate

trage la judecath child fac vreo ucidere intru


acel chip.

Povaluitorul cetei se chiamh Stareth si cel


de al doilea Primicer si are datorie s intrebe
ce fel de joc pofteste Stareta i apoi sh spue
celorlalti in tainh, ca sh nu auzA norodul nurnele
jocului, phnh child nu-I va vedeh cu ochii,

pentruch ei au mai mult de o suth de shrituri


gi unele ash de potrivite, luck aceia cari joach
se pare ch nu se ating de phmhnt ci se poarth
in vhzduh si cii acest fel de urmhri, cu jocuri
www.dacoromanica.ro

233

si en saltari, prin toate tArgurile

i satele se
petrec acele zece zile, ce sunt intre praznicul inalOrei, si a coborirei Sfantului Duh, i intr'aceasta
vreme nu se culca ei nicaeri, arg numai sub strasinile bisericilor si zic : ca de se vor culch la alt
loc, ar fi cazniti de strigoaiee i child se int61-.

nese pre drum doua cete de calusari, bat razboi


una cu alta i ceata cea biruita face loc celeilalte i dupa ce fac invoiala de pace, apoi ceata
cea biruita este supusa celeilalte noua ani ci
intamplandu-se sa, se omoare vreunul la acest
fel de batalie, atuncea nu se incape judecata
nici judecatorul nu intreaba pre cel ce a facut
ucidere si cel ce intra in vreo ceaM de acestea,

trebue noua ani in tot anul sa se afie adunat


dimpreuna, iar intAmplandu-se sa nu se arate
vreodata, atuncea zie eeila1i ca este caznit de
duhuri rele si de strigoaiee i prostimea cea ere-

tica crede, cum ca ei au putere s goneasca


acel fel de boale. Caci ei fae vindecare intr'acest
chip, adeca : astern la p6mnt pre acel bolnav
gi incep a sh"ri i la o nota anume a chntarii
Ii calca fiestecarele dela cap Ong la calcAie
mai pre urrn Ii zic Ia urechi niste cuvinte alcatuite de ansii intr'adins i poruncese betesugului sa se departeze i dupa ce the ei aceasta
de trei ori in trei zile, apoi urmeaza lucrarea
care o nadajdueh ei ; i ash intr'acest chip cu
prea putina osteneala se pot vindech boalele
cele mai grele caH se impotrivese mestesugului
doftorese. Asemenea lucrare are nadajduirea si
in farmece.
www.dacoromanica.ro

234

CAP. XVIII

Despre obiceiurile logodnelor i a nuntelor In


Moldova

Fiindca am ara,tat pentru purtarile i naravurile Moldovenilor, socotesc c cititorul cel iubitor de stiinta nu va 11 nemultumitor ca sa-i
descoperim in scurt i obiceiurile ce au ei pe

la logodne si pe la nunti.
Ei castorese pre copiii lor la vArsta care
este hotarata de biserica si este rusine ea sa-si
ceara, fecioara barbat, caci obiceiul tarii este
ca sa-si aleaga, holteii loru-si neveste, iara. flu
parintii fecioarelor sa-si caute gineri. Drept

aceia plcand unui holtei o fecioara, trimite la


parintii aceia starosti, cari se chiama petitori, Cu
cuvAnt Latinesc, care este stricat din cuvantul
petitores si acestia ispitesc pre departe cugetele

parintilor fecioarei, ca sa nu le fie atuncea rusine, cAnd n'ar vol parintii t i cunoscand ea,' le
este lor voia ca s o deie, apoi merg starostii
in casa fecioarei en toate rudeniile mirelui
cel mai de frunte dintre starosti incepe sa% aduca

cuvant, pre care l'am pus si noi aice, pentrucA


mai in tot local obisnueste, sti se faca,' cu aceste
cuvinte, adeca :
Mosii i stramosii parintilor nostri celor mai
dinainte umbland la vAnat prin codrii, au aflat

aceasta Ora, intru care ne afiam si noi acum


si ne hranim i ne desmierda'm cu mierea i cu
laptele dintr'insa. Deci prin pilda aceasta fiind
www.dacoromanica.ro

235

indemnat i slavitul boer (N), a mers la vAnat


prin campi, prin cod ru i prin mu nti si a dat preste

o fiara, care fiind rusinoasa si cinstita, nu a

data fata cu d'ansul, ci a fugit si s'a ascuns


si viind noi pe urma ei, ne-a adus intr'aceastg
casa. Deei, D-voastra' trebue sa" ne-o dati sau
sii ne artati unde a fugit fiara aceasta pre care
noi en atata osteneaI i sudoare am gonit-o din
pustie". i mai adaoga inc ci zice i alte alegorii i metafore dupg cum se pricepe.

Iara prinlii zie dinti, cumca acest fel de


fiara n'a venit in casa lor, ci poate c ei i-au
ratacit urma si ea se vn fi ascuns aiurea, la
vre-un megies. Insa daca' silesc starostii ea numai decAt s le-o arate, atuncea scot parintii
inaintea lor, o fara ur'ata, i batrana, irnbeacata,
en strae sdrenturoase, i intreab6 ei pe starosti

de este aceasta fiara aceia pe care o cauta ei.


Atuncea starostii zic, ea nu este aceia. C`aci
fiara lor este cu parul galben ea aurul, cu ochii
ea de soim, dintii si stau ca margeaua, en buzele rosii ca ciresile, la trup ea o leoaica si Ia
piept ea o &ea, cu grumajii ea de lebda,
degetele mai gingase decAt ceara, i fata mai
stralucitoare decft soarele i luna". Si daca, taOduese parintii dealdoilea precumea nu au v6zut

de acel fel de fiara, atuncea starostii dan r6spuns, zicand : Ca eainii lor atAta aunt de adulmecatori incat niciodata nu i-au inselat i aeum
le-an dat semnele cele mai adev6rate, cumeg
fiara aceia pe care o cautCt ei ar fi aseunsg,
acolea". Dupa aceea laudAnduli-se i cu arme si
www.dacoromanica.ro

236

cu sila scot apoi parintii pre fiica lor, impodobita


dupre putinta i averea lor si vazand-o starostii
zic, c aceasta este liara pre care o cauta ei i

atuncea chiama pre un preot, sau daca acesta


este impedicat cu alte trebi, apoi chiama pre
cei mai batrani din megiesi si inaintea acestora
Ii schirnba miHi inektle i dupa aceea indata iar/i tainuesc parintii pre fiica lor i aseaza masa
si in vreme cand sed la masa, hotarasc ziva aceia

intru care va sa fie nunta.


Iara daca sunt miHi feciori de boieri, atuncea

fara, de invoeala Domniei si fara de marturia


arhiereului nu poate sa, fie nici logodna nici cu-

nunia, caci eu pecetluitul sau marturia arhiereului se ia aminte ca sa. nu se faca vreo nunta,
in potriva asezamanturilor bisericei, i en invoiala
si stirea Domniei, pentru ca sa nu se uneasca
mai deaproape prin legatura aceasta multe neamuri

boieresti fara de voia Domniei.


dupa, ce se hotaraste ziva intru care va ad
fie nunta, atuncea in Lunea cea dinainte merg
rudeniile dimpreuna atat la casa mirelui cat si la
casa miresei i aduc muzicanti, cari ran pot sa fie
altii de cat numai tiganii si se ospeteaz6 unii cu
altii i dupa ce se radica masa, apoi fetele i
alte femei cern faina earl este ca sa fie pentru
nunta, pentru aceia s ti zice, ziva cernutului, si

daca sunt tot in'trun tang sau intru'un sat, sau

macar daca nu sunt tocma cale de 2 sau 3


zile departate una de alta, apoi atuncea se

incepe veselia nuntei de Joi, la amandoua partile si tine pana Duminica. iara Duminica se
www.dacoromanica.ro

237

gates& toti prietenii i rudeniile mirelui ca sit


aducg mireasa, i trimit inainte congcarii sg spue

de venirea mirelui si cei ce sunt adunati la mireasg, strajuese la drum si cauta sl-i prinzg
pang a nu sosi ei la casa miresei i ei pentru

ca sg nu li se intample aceasta ti cautg cai

foarte ageri, iarg de se intamplg sg se prinzg,


apoi Ia oamenii cei prosti ii leagg,' pre dansii
foarte vartos i ii pun indgrgpt pre eai, iarg la
cei mai de frunte, numai cat ii incunjiura rudeniile miresei, i luandu-i intre dansii Ii duc la
casa ei ea cand i-ar fi robit i dupg, ce sosesc acolo,
Ii intreabg pre dansii ce cautg ? Iarg ei dau raspuns cg ar fi trimesi s vesteascg, rgzboi si oastea
incg indatg va sosi, ca s ia cetatea. i dupg
ce zic ei euvintele acestea Ii poftesc inlauntru si

Ii silesc de bea vreo ckeva pahare de vin

dupg aceia Ii trimet eardsi inapoi cu vreo cativa din oaspetii miresei i dupg ce vgd oamenii
miresbi, cg se apropie mirele, dau drumul concarilor cu ocgri i degrab s intorc iarg'si
inapoi i dacg pot petrecgtorii mirelui ca sa.-i
ajung6 pre dansii, apoi asemenea Ii 1eag i ei
di iau impreung cu sine si dupg aceia adunanduse amandoug pgrtile de oaspeti la casa miresei, fac intrecere cu alergarea cailor, dandu-se
bacsis celui ce se aratg mai cu vitejie. Adieg
la cei mai prosti o nsafrarra, iarg la cei mai
cinstiti postav de bun pret, sau vreo panzg de
matasg, i dupg ce se trimet oamenii inainte ca
sg, puie semne unde sg alerge i and unul prin
chiot semn ca sg alerge, atuncea cei ce socowww.dacoromanica.ro

238

tesc cg au cai mai buni dau pinteni

i cela

ce ajunge intai ia acel bacs,is singur din mana


miresei i calului sau i se pune cunung de liori
impodobitg.

Seara dupg vecernie rnerg mirii la biserica, cu


toatg slava cat g. le este Ion pPm putint i primese cununia. In mijlocul bisericei se asterne

Un covor, pe care stg mirele deadreapta si mireasa deastanga si sub diansul pun galbeni, atat
sub picioarele mirelui cAt si sub ale miresei,
iarg la oameni cei mai pros,ti pun taleri, un
semn care se intelege cg ei nu caut la lume,
ci toatg mgrirea sa o calc In picioare. Ungg,
ansii stau nunii cu doug faclii potrivite i asa le
citeste preotul slujba cununiei si le schimbg inelele ate de trei ori si impodobindu-i pre amandoi cu cununi Ii poartg pre la icoane ca un dant,
car-Wand cantaretii obisnuita cntare.

In vremea aceasta aruncg rudeniile pre la cei


ce stau imprejur arginti mrunti (parale), nuci
i hamei uscat, ca sg arate cg cer de la Dumnezeu dg,tgtorul de viata' numai timpurile cele roditoare de nuci si de hamei, iarit cealaltg boggtie i. insumutare a lurnei aeestia, pre toatg
trebue s o lepede. Pre urm d preotul la amAndoi tinerii Oine luting in miere si gust de trei
ori ea un semn de iubire si de unire nedespartitg.
pentru casg, dea preotul pricing privitorilor s rilzg

la aceastg prznuire de veselie, Ii amggeste de


trei ori cu aceastg, imbuclturg, i luAnd sfarsit
si obiceiurile acestea sa intorc apoi eu totii iarasi
la casa miresei cu aceiasi oranduiala cu care au
www.dacoromanica.ro

239

venit inhobothnd fata miresei cu o panza prea


subtire de matase rosie, priponind-o cu doua sa-

geti pe care apoi le bat in perete Ia capul tinerilor, fratii sau rudeniile miresei atuncea eAnd
este sa se aduca mireasa la carnara.
apoi mangnal i bea alte ori 'Ana' la noua
eeasuri dimineata si dupa al noulea ceas sa aduce pre masa un Cocos fript cu pene cu tot,
iara unul dintre oaspeti intra sub masa si canthud ea coeosul vesteste revarsarea zilei si dupa
aceia &Ind toti oaspetii cate un bacsis buca-

tarului, sa ridica de la masa, iara mirele cu


mireasa, tiindu-se de m'ana stau in mijlocul cai un scriitor citeste cu glas izvodul cel de
zestre si apoi zestrea aceasta care era mai inainte
sei

pusa intr'o casa deosebit ea sa 0 vaza toti oamenii, se incarca toata intr'un car si se aduce
la casa mirelui.
Dupa aceia povatuitorul sau vataselul miresei cere in numele ei ertaciune dela parintii sei,
adica : face pomenire pentru nasterea, pentru cresterea i pentru alte faceri de bine care a avut

ea de la dansii si le multumeste pentru dansele


si ti cere blagoslovenie de la dInsii i aeeasta
blagoslovenie i se da ei sau insusi prin gura
parintilor si sau i prin altii in numele parintilor
si pentru amandoi rugand pe Dumnezeu si pe
ingerul lor eel pazitor ea sa-i pzeasc i sa le
dee dragoste deplin si pat nespurcat si apoi
le dau la arnandoi s bea eke un pabar de yin,
care se chiama bautura eii cei intelepte; i asa

Ii slobod dela sine si cand voiesc sa iasa pe


www.dacoromanica.ro

240

usa casei, atuncea le stau inainte la usa cu sabia scoasa, fratii miresei sau daca nu are frati
apoi fratii parintilor ei i Ii propese stand in
usa cu sabia curmezis; iara' mirele se rescum-

Ora pe sine clela dansii cu un cal bun sau


cu alt dar ce are la Indemn i esind sa suie

mireasa numai singura intr'o trasura dimpreuna


cu maica sau o sora a mirelui, pentruca din casa
parinteasca nu poate s ia cu sine nici sluga
nici slujnic i asa merge dupa barbatul sau
carele merge inainte. i dupa ce sosesc la casa
mirelui mai desarta vreo cateva pahare de yin
i dupa, aceia duce nuna pe tineri la camara
iara mirele s ia aminte ca s poata intelege

a doua zi oarece parintii nevestii pentru fiica


lor, caci ei a treia zi dupa nunta yin la &Ansa
cu toate rudeniile lor ca s o vaza, care se chiama
cale prea mare, pentruca intru acea calatorie,

dupre cum sa intampla, sau se Impartasesc parintii de cinste multa sau de rusine multa, caci
daca se afia fiica lor fecioara, atuncea nu numai ca sunt toate bune, ci Inca Ii 1i ospateaza
cu masa frumoasa, la care se aduce dupa aceia
i ca'masa miresei pe un blid cu semnele fecio-

i o arata pe la toti, la care obisnueste sa


arunce fieste carele eke un bacsis mic insa
riei

aceasta se face numai intre oamenii cei prosti,

iara la cei cinstiti sa arata numai la socri.


Tara daca fiica lor 0-a fost stricat fecioria mai
dinnainte, atuncea a doua zi dupa mancare, chiama

mirele la sine pe toate rudeniile sale si le arata


ca nu s'a gasit mireasa fecioara, deci ei cauta
www.dacoromanica.ro

241

carutele cele mai rele i cu curele rupte inhama


pe parinti in Me de cai, dupa ce yin i pe fiiea

br o pun in caruta, iara pe danii Ii silesc cu


batai ca s o traga singuri pana la casa Mr; i

aa o ia inapoi ea pe o curl/ i nimeni nu

poate sa le fad, sminteala la drum. Tara indrs-

nind cineva si sloboaza pe dnii, atuncia unul


ca acela osebit de alte batai se mai pedepsete
i de catre judeeatorul loeului ea un caleator
de legile i de obiceiurile tarii.
Iar zestrea miresei toata o oprete barbatul ei

i toata cheltueiala care a facut-o el la nunta o


plinete cu porunca judecatorilor de la parintii
aceia care nu 0-au pazit pre eopilul lor.
aa urmeaza intre rani en bietii oameni
aceia; iara cei mai de frunte 1i pazese mai de
aproape pe fetele lor, incat nu poate aa lesne
sa se intample unele ea acelea; iara de se i intampla sa nu fie vre una fecioara, atuncea plinese parintii fecioria prin zestre mai mare, cu
sate i cu bani i nemultumindu-se ginerele br
nici cu aceia, apoi parintii iau pe fiica lor ia-

riCandinapoicununai luiDomniea,
II dau voie ea sa ia pe alta.
atuncea se pune masa in

curtea domnease6 i mirelui se da, asemenea


gugiuman ea i eel domnesc, Impreuna i un

cal i la masa ade deadreapta Domnului en


gugiumanul pre cap. i toate slugile eurtei domneti 11 slujesc asemenea ca qi pre Domnul Mr

i cand merge la biserica, sau la casa sa, i se


face alai ca .i eel domnese, cu muzica Moldoveneasca' i Turceasca.
22833

www.dacoromanica.ro

16

242

A treia zi merge impreunA cu mireasa, cu daruri la Domn i la Doamna, i multa'mesc pentru


o cinste ma mare.
CAP. XIX

Despre obiceiurile Ingropfirei In Moldova

Moldovenii ingroapq, pe morti cu ornduiala


aceea care este mezad de biseric6; eaci indath,
dupa' ce moare cineva 11 spa1

cu apA, caldA qi

pan6 a nu amortl trupul mortului Ii imbraca"


cu hainele cele mai noi i mai bune pre care
le-a avut; i dupsa' aceia il pun pre o nh'salie in
mijlocul casei sau a tinzii. Ins nu-1 ingroaprt

indath, in ziva aceia dindi ci ateapd pa'n5, a


treia zi; ca nu cumva s'a' se indmple s ingroape de viu pre vre un bolnav carele numai
a fost leqinat. Dui-A ce aud clopotele se adunA
megieii i se daguese i ei impreun'a cu rudeniile mortului, si in ziva ingropa'rei inea yin cu
totii i petrec pe mort la biserie, mergand preotii
inainte i rudeniile in urm i dup6 ssavarsirea

prohodului, ii ingroa0 in tintirimul bisericei.


Iar 5. cand moare vreun boier de oaste, atuncia
caii lui se imbracq, cu postav negru i deasupra
lor pun hainele cele mai de pret i inaintea
n6s61iei due o su1i, intru care este spanzuratri,

o sabie en manuchiul in jos; i deamandou'a


pIrti le merg vreo cativa ostai inzoati i incoi-

fati; qi in ()dill cailor pun must de ceap6 sau


praf de puqe, ca s;I se arate ca cncl ar plAnge
www.dacoromanica.ro

243

caii asemenea ca oamenii pentru moartea stapanului lor.


Trupul unui boier ii petrece insusi Domnul
inpreuna cu tot alaiul i daca a fost el unul
din cei mai mari, atuncea merg inaintea lui cu
semnul eel de boierie pand la groapa, i dupa
aceia due semnul iarasi inapoi i il pun in spatarie, sau in divan 0 locul boieriei lui ram'ane
desert eel mai putin trei zile.
Jelirea nu este la toti de o potriva, cand moare
vreun taran, trebue feciorii lui s umble sase luni
cu capul gol, macar de este 0 la mijlocul ernei
sa-si lase parul i barba si cat dedeparte sa,
aiba a merge nu cuteaza sa-si inveleasca capul
cu nimica. Asemenea i cei mai de frunte obisnuia
mai inainte sa urmeze patruzed de zile; iara, acum
au parasit acest fel de eres i numai eat imbraea

haine cernite 0-0 lasa parul capului sa, creasea.


Inra, cand moare fratele vreunei fecioare de
Oran atuncea ea dupa, obicei taie din parul capului salt i leaga la crucea care se pune la mormAntul fratine-sau i ia aminte intr'un an ca sa nu
lipseasca de acolo sau sa caza jos, iara, inta,mplndu-se se lipseasca atuncea mai pune iarasi
dealdoilea alta legatura de par.

Ei de obste un an de zile in toate Duminicele merg cu totii la mormanturi i plang pe


mortii kw i cei mai bogati naimese femei care
stiu a eant osebite versuri de jale, in care arata
ele miselia i ticalosia vietei acestia, dupre cum
se poate vedea dintr'un acest vers care mai toate
an inceperi asemenea : Plang si ma, taguesc,
www.dacoromanica.ro

244

pentru viata cea rea a lumii ace0iea ce se rumpe


ca i ata, i celelalte".

Dupa, aceia, ea cand ar fi mortul viu aa il


intreaba, pentru multe lucruri i zic c s'a suparat pe lumea aceasta i nu voe0e sa, le dea,
raspuns : iar mai pe urma zic; c pentru atata
rugaminte a rudeniilor lui, se umi1e0e i incepe
all vorbeasca,

fac

Inv* pre dan0i ceeace au sa

i ceea ce trebue s parseasca i zice ca de

aeum inainte nici va mai vorbi cu dan0i nici


se va mai intoarce Inapoi, pentruca, a inceput
a gusta din desfMarile raiului, care le-a gatit
Dumnezeu slugilor sale celor credincioase i alte

multe de aceste bkfituri femee0i.

www.dacoromanica.ro

PARTEA ECLESIASTICA SI LITERARA


CAP. I

Despre religiea Moldovenilor

Lenevirea celor mai nainte de noi, este singura, pricina, de nu putem s spunem acum, ce
fel de religie au avut locuitorii Moldovei mai
nainte pana, a nu rasari soarele dreptatii in partile
noastre, iar a. de vom voi s credem cmh

Dacii cei vechi, s'au tras din Schiti, dupre cum


zie impreuna qi toti istoricii cei ce ne sunt noua
cunosctAi ; atuncea gandese ca" i prepusul acesta,
va fi adevthut, adeca cumca' i ei s'au inchi-

nat tot la aceiai idoli, de earl marturises hronicile Ruse Oi c s'au inchinat i Schiii, adec6
Ia Perun, zeul tunetului ; Volos, al dobitoacelor;
Pohvist, al va'zduhului; Lado al veseliei ; Cupalo,
al s'aceriplui, i la a10 idoli ea acestia, precum :
Osliado, Corza, Daluba, Striba, Sernargle
Mocoza.

ti se vede e

Romanii, pe can nici un

www.dacoromanica.ro

246

popor flu i-au intrecut cu eresurile, nu numai


el n'au paalsit slujba cea veche a idolilor, ci
Ind, au mai inmultit-o i cu de ai lor. Si aceasta
va crede prea lesne fiestecarele, numai de Ii
va aduce aminte pentru Romani, curncl ei ori
i cand biruia vreo tara', jertfea Mat la idolii
neamului celui biruit, cat si la ai lor, ba Inca'
i cand au biruit ei Egipetul adeca pre Maica
cea roditoare a idolilor, au si luat cu sine multi
idoli de acolo i aducandu-i la Roma au jertfit
trnpreun

i acelora.

La aceasta se mai adaug i aceast6'credinta',


care avea toti cei ce era plecati en totul asupra slujbei idolesti ; incat nu numai fiecare
tar6, ci Inca' si fiecarele made avea idol de
casrt pazitor vietei sale si credea e poarta grije
osebit6 pentru dansii si cela ce nu se inpka cu

dnii nici tara sa nu putea si

i-o stapa-

neascil cu norocire, nici in casa sa nu putea sI


trkasca cu pace.

Insl in vremea in care a secat in Moldova


eresul pganesc i s'a primit legea crestineasca,

nu. arat6 istoricii nici c'o m'arturie lumina* ci


se socoteste cu parere, e intai sub stapanirea
marelui Coustantin s'au inceput in Dacia la vedere deprinderea religiei crestinesti ; pentrua
in vremea lui Constantie fiul marelui Constantin, avea amandoua Daciile arhiereii sal, dupa
cum adevereaza .Tipicul soborului de la Sardiea.
Si se poate ca si in vremea de mai nainte sa vor

fi plecat multi a urma steagului lui Hs.; prin


invaVaturile cele sangerate ale Mucenicilor.
www.dacoromanica.ro

247

Iath acum tot neamul se tine de biserica ra,saritului si nu are cugete streine nici pentru o
inchietuth a credintii si nu paraseste nimic din
cele ce sunt poruncite de biserica si nu face
nimica ce este oprit de &um
Vre mi eres sau vre un erotic nu s'a athtat nici

odinioath In Moldova, cu cat mai putin sa, se


poata, incuiba. Poate di este si din pricina aceasta

pentruca poporul niciodata n'a primit teologie


sholastica i mestesugurile eele amagitoare ale
celor imbolditori ; ci a crezut cit Invatatura Evan-

gheliei si a sfintilor parinti i lath de scoale


este indestul pentru mantuirea sufletelor.
Nici o religie nu este urAta Moldovenilor ca
acea papistaseasca, macar de si tin de biserica
apusului multime de locuitori TJnguri cari au
i

episcop la Bacau.

Ei zic, ca toate celelalte religii eretice sunt


cunoseute si prea lesne se Intelege departarea
lor dela biserica cea pravoslavnica; insa, papistasii ascund chipul lor cel de lup sub cojoc
de oaie, caci ei uneori numese pe pravoslavnici
frati i uneori shismatici i achefalon, adeca, filth

de cap, pentruca nu einstesc pe Papa ca pe un


cap al bisericii ; iara alteori Ii numese eretici si
pentru aceia prosthnea nu poate sa deosebeasea
binele de ram, ca sa se poata pazi de veninul lor.
Deei iata ca, neinduplecarea Moldovenilor l

nici un fel de erez, se vede c'a fost statornica,


ramAind deapururea sub biserica rasaritului, caci
fiecarele ce stie istoria bisericei, prea bine va
fi stiind, cit Ungaria s,i Ardealul unde an fost
www.dacoromanica.ro

248

locuit patriatii nostri mai inainte de descale-

carea lui Dragos, niciodata, n'au fost supuse


scaunului Tarigr6dese i grecesc; ci totdeanna
au fost sub scaunul Romei; drept aceia i locuitorii lor au fost fii ai bisericii apusului, pa,na

a nu razbate intr'insele eresurile lui Luter si


ale lui Calvin; si fiindca, urmatorii lui Dragos
totdeauna si-au tinut religia care au fost avut-o

ei mai inainte acolo, caci nicaieri nu se zice


c'ar fi psarasit ei biserica apusului si s'ar liiipit de biserica rasaritului; pentru aceia este vederat ca, tot aceiasi invatatura, a fost intru acea
vreme si la biserica apusului pe care o are acum
numai biserica rasaritului, pentru aceia se vede eg.
in urma apusului au cazut din credinta cea adevaluta, crestineasca, insa nu rasaritul. Dar sa, 16.sam aceasta i s venim Ia pricina noastra.
Moldovenii tin marturisirea credintei dupre
cum au alcatuit-o sfintii paxiiti, la soborul dela
Niceea i adaogirea papistaseasca o leapada adeed,: i dela fiul" i pentru purcederea sffintului Duh, crea asemenea, precum zice Hs., la
evanghelia dela Ioan; i dupre cum nu primese
purcederea dela fiul, asemenea nu primesc nici

adilogirea lui Pa lama, care zice: Dela Tatal


singur". Au seapte taine si cina cea de tainA
o tin dupre asezarea sfintilor parinti, a lui Vasile
celui mare si a lui Ion Hrisostomului i o i
sa,v"arsesc cu paine dospit si se impartasesc

sub amandoua, formele a pEnii si a vinului.


Icoanele sfintilor le cinstesc, insa nu cioplite
ci numai zugr`avite, dar zic ca, numai lui Dumwww.dacoromanica.ro

249

nezeu singur se cuvine slujba i cred c dreptii


inca n'a ajuns desava,r0t desfatarea raiului, ci o

aqteapta OM, la ziva judecatii impreuna eu


Pavel; 0 au intru sufletele lor nadejde fara de
indoiala, care le pricinnqte lor bucurie nespusa,
hick nu le lipsWe nimic pentru vredniciile bor.
Iara, pentru purgatorium, nu cred, insa adevereaza, c pacatele cele mici se pot erta qi dupa
moarte, prin rugaciunile bisericei i prin milostenii.

Santa scriptura o citesc in biserica dupre


talmacirea celor 70 de dascali; iar Vulgatele
i toate alte talmaciri le leapada.
Osebit de Miercuri i de Vineri, postesc de
doua ori intr'un an, la vremile oranduite i in
postal mare 0 in postul prea curatei fecioarei,

se infraneaza Inca 0 de pete : 0 mai sunt


unii carii din eres mare ce au, nici Lunea nu
mrmanca came qi singuri ei Ii mai fac Inca
i alte posturi, precurn la praznicul sfantului
Atanasie, Grigorie

Dirnitrie; i unele din fe-

mei macar de nu se i imbraca cu haine monahiceti, se hotarase din bunavointa ca sa nu


manance came intru toata viata.
Osebit de acestea, prostimea qi in Moldova ca

intru alte Ori, care Inca n'are tiinta pentru


invataturi, este foarte plecata asupra eresurilor
0 nu este Inca desav5,r0t spalata de tina sa
cea veche; incht i la nunti, la ingropari i la
alte in tamplari tiute de dnsii, cinstese prin
versuri i cantari, nite dumnezeiri necunoscute
i cluhluitoare de idoli. Deci, adeca : Lado i
si

www.dacoromanica.ro

250

Manol),Dzina2), Dragaica3),Doina4), Stahiea5),Dracul din 0115), Ursitele7), Frumoasele8), Si mziellele9),


1) Numele aceste le canta mai ales la nunta i pentru aCCia
se vede ca se inteleg a fi Vertera i Cupiclon.
2) Aleatuirea acestui cuvant, se poate socoti ca este din numele Diana; insa ei obitnuese a'l numl cu numar inmultit, adeca:
Dzinele, 'y iscoclesc zicand ca sunt niscai fecioare frumoase gi
daruesc frumusete.
3) Aceasta se intelege Ceres. cum se vede; caci la acea vreme

a annlui pe cand incep a se coace semanaturile se adunit la un


loc toate fetele titranilor de prin satele, ce sunt pre aproape gi
aleg pe cea mai frumoasit dintre dansele gi-i pun numele Dragaica ti cu mare tovaratie merg cu dansa prin tarini, impoclobind-o eu cununa, impletita de spice i basmale multe gi-i dau
in mainile sale cheile de pe la turile (sau grajdurile) lor;
Dragaica aceasta Inteacest chip impodobita, cu mainlle intinse
ti cu basmalele legate asupra vantului ca cand ar zbura, merge
acasa, dela tarini ti umbla prin toate satele tovarittilor sai, cantand ti silltand impreuna cu toate Mvaratile sale, earl de multe
ori o numese pe &Ansa sort gi stapana i toate fetele titranilor
din Moldova cu mare poftit se stracluesc dupa, cinstea aceasta
macar de ti sunt ele obignuite sa date totdeauna cumca aceia
care se face in chip de Dragaicil, nu poate sit se marite pana
dupa, trei ani.

4) Se vede ca aceasta a fost la Dacia numele lui Mars sau

Be lona, pentruca se puce la inceputul cantarilor celor de zazboi.


5) Zic cit este o femeie cu chip de uriat ti strajuette pe la casele
cele vechi parasite i mai vartos pe la zidurile cola ce sunt in
pamant i pe la comori.
6) Ata nnmese ei pe dulcurile cele ce zic cit locuese in apt.

7) Zie cit sunt doua femei care se alit de fata la natterea


copiilor tile irnpartese darurile sufletetti ti trupetti, precum le
este lor vrerea ti hotarasc mai nainte toata norocirea ti nenorocirea co este sit inttimpine pe copil its toata viata sa.
8) Acest zic el ca sunt neveste de vaalt-ch ti inclragesc de
multe ori pe feciorii oei tineri ti frumoti; ti pentru aecia cancl
lovette de naprazna' pre vre un om tanar, slabanogire sau dambla,
atuncea dau ei vine boalelor acestora nurnai singur frumoaselor

acelora ti sic ca acela schimbandu-gi dragostea in ura,,,iune ti

urnbltind en dansele in pizrnuire, ii rasplatese ele intim acest chip.


) Acesta este nurnolo sfantului loan Botezatorului i zic ei
ca soarele sillteasa in ziva praznicului acestui sfant; ti pentru aceia

toti taranii se scoala mai nainte de lumina zilei i privese la


ivirea soarelui cu ochii sticliti; ti fiindca ochiul nit poate suferi

indelung lutnina aceasta, ci incepe a salta, pentru aceea ei socotese cit saltarea aceea este a soarelui.
i dupit ce fee ispita
aceasta, se due ianiii pe ia casele lor cu bucurie,

www.dacoromanica.ro

251

Joimartele 1), Papaluga 2), Chiraleica 3), Colinda 4),


Turca5), Zbur6torul 8), Miazg,-noapte 7), Striga 8),
1) Aga numesc ei pre niste femei, care zic ca umbla' pe la
toate casele climineata tn joia patimilor, la care vreme pe in
toate easele se face foc ; si zic ca, aceste femei dad], g'asesc atuncea

pe vreo femee din casa dormind, o fac de acilea inainte de este


lenese la tot lucrul presto an.
2) Vara &and este seceta cu primejclie pentru semanaturi atuncea

imbraca titranii cafe o copila mai tanara, de 10 ani, cu camegi


de frunze de copaci i de buruiene gi eu toate celelalte copile
eopii de varsta ei umbra jueand i cantand. gi cum sosesc la
fiecare casa, obignuesc babele sg, le toarne pe cap ap'a rece; iarg,
cuvintele pe care le canta ge sunt mai Intru acestas chip adeca
Papalugo suite la cer i deschide portile sale si ne trimite ploaie
de sus, ea sa creasca graul i pripusoiul, malaiul i altele.
3) Se asemaneaz'a' cu rugaciunea crestinilor chirie eleison; de

unde si este alcatuita, cad fiecare casnic obignueste la botezul


Domnului, de face o cruce de lemn i o impodobeste fiecare
dupg, putinta sa, en panza, alba, sau cu o materie de matase; ii
dupa vecernie o poarta ca o Litanie, prin toate casele in tovgrasie de o multime de eopii, care de multe ori striga cuvantul
acesta Chiraleica.
4) Aceasta se potriveste Cu euvamtul Calencla al Romanilor ii
se obignueste in multe chipuri, la inceputul fiecitruia an nou, atat

la prostirne cat si la cei mari.


8) Este o joaca, care s'a iscodit in vremile cele batrane din
pricina uraciunei ce avea Moldovenii asupra Turcilor; adeca In
ziva de Crilciun, imbracri pe unul c'un sac de panzil la care
leaga un cap de bou si presto acela incalecit altul, insa tocmit
ca cand ar fi ghehos i aga merg pe la toate casele i ulitele, cu
jocuri si cu cantari.
8) Zic i cred, c'ar fi o naluca, de om tanar kti frumos si se
apropie noaptea de fecioare, mai vartos de neveste tinere si toata
noaptea face cu dansele lucru neeuviincios si nu se poate vedea
de cittre cei ce'l pandese. lug noi am auzit, cit oare carii barbati mai en inima au prins zburatori de acestia i aflandu-i cu
trup ca i alte fapturi, i-au pedepsit precum ii s'au cazut.
7) Zic ea este o nal-licit, care umbla pe la raspantille cailor dela
apunerea soareluI si papa, la miazanoapte si se preface in tot chipul.

8) Aceasta este aleatuita din cuvantul grecesc strigli" si la

Molday eni inea are asemenea Intelegere ca, si la Romani, adecg,


sic c'ar fi o baba, Waring, i omoara pe copiii cei de eurand nascuti, cu megtegug diavolesc. Lisa, acest eres stapaneste mai mult

pe Ardeleni; pentruca ei sic, cand incepe a umbla striga, gasese atunci pc copii morti In leagin, Virg, de a fi ei ceva bolnavi i pentru aceia avand ei prepus preo femeie batranit, o
leaga de maini O. de picioare i o arunca in apa; i claca se

www.dacoromanica.ro

252

Tricoliciul 1), Leeatura 2), Des leeatura 3), Farmecul 4) Descantecul 5), Vergelatul 6).
afuncla zic ca este nevinovatl iara daca plutegte pe deasupra apei
apoi sic A este vinovata gi scotancl-o din apa o arcl de vie fttra,

de a mai face cercetare, maear de gi striga ea in zadar pang la.


sfargitul Au, euna ca nu este vinovata.
)) Se intelege asemenea ca gi la Frantezi, lugaru i zic cit cu
vraji se pot preface oamenii in chip de lup gi de alta feara, stricatoare gi pot A le ia firea lor intocma gi cum a dan ngvalire
asupra oamenilor i asupra dobitoacelor i fac vatamare.
2) Aceasta zic ei, cit ar fi un fel de vraja, cu care se poato
Atihni mirele de a se impreuna cu mireasa gi mai zic ca pot A
opreasca cu dansa gi pe lupi i pe alte flare Albatice ea A nu
poata face stricaciuno la oi gi la alte dobitoace.
3) Este -vindecarea de mai sus, care poate A se faca, prin
alte mijlociri de acestea .mai puternice precurn sic ei.
4) Se obignuegte la prostime gi sic cit femeile pot cu aceasta
mijlocire sit fad, pe ai siti iubiti ca sa fie plecati asupra lor;
sau pe cei ce le sunt lor urati, srri faca sit inebuneasca.
5) Acesta este un fel de vraje, en care zic ei, ca se pot viadeca de toate boalele care nu sunt de moarte gi eu voesc despre
aceasta pricing, A povestesc oarece aice, precurn am vazut insumi in patria mea, adica : Camaragul cel mare al tatalui met,
avea un cal foarte scump gi fiind mugeat de un garpe la camp,
atata s'a umfiat in cat se zicea cg, nu este prin putinta, ca A se
poata vindeca ; gi chemancl el pe o femee batrana, Ca sit vaza pe
cal, ia zis lui femeia ca sit caute un izvor gi sit aducg, apa negustata de nimenea cat de ingraba, qi umbland el ea A-gi trimita, ye sluga sa ea sit aduca apg, ia zis lui batrana ca sit meargg,
insugi el, daca voegte sg-i traiasca calul; atuncea a ascultat-o pe
dansa boerul gi ia adus un vas cu apa, pe care a descantat-o ea
eu nigte euvinte vrajegti gi apoi ia dat-o lui ea sa o bea; gi dupg,

ce a bgut-o cam cu greu, pentruca a fost adus prea multa apa,


indata a vazut ca a inceput calul sa-gi vie in fire, carele zacea
la pamant mai mort; iar el a inceput a se umfla gi a dobanclit
dureri nesuferite gi mai descantand baba de al doilea, s'a facut
calul sangtos pang, intr'un sfert de ceas; iar boierul a vgrsat apa
din sine Sea a-i ramanea liii innapoi vreo durere, san vreo buba
din prieina aceia. Si alta baba iarggi, un grajd plin de cal cit
raie, asemenea cu descantec in putine zile ia vindeeat clesavirgit,

macar de au gi fost eaii cale de trei zile departati de clansa gi


numai cat a zis cuvintele acele vrajegti preste par de cal, gi
aceasta Inca o gtiu insumi.
6) Aceasta zie Moldovenii, a este un fel de minune, cu care
pot ei 03-51 eunoasea mai innainte tot norocul qi nenorocul, care
ii va intampina peste an, ea ei in noaptea care este spre ziva
cea dintai a lui Ianuarie, pun vorgi, dupre cun gtiu ei, la care
.

www.dacoromanica.ro

253
.5i

altele de acestea').

CAP. II
Despre stapnirea BisericeascA

Povatuirea cea pre dinafara a Bisericii este


numai a Domniei, care ia aminte cu s'arguinta
si cu purtare de grija, ca urrnarile i invataturile barbatilor bisericesti, sa, fie intocmai dupa
asezamantul crecliWi i ca niei unul dintre dnii
sa nu se abata. din drumul aclevarului si aa

tinuiasca inima de lup sub eojoe de oaie,


nici pastorul s nu fie lenes pentru turma sa,
sau sa-i dee vreo sminteala prin pilda rea. Iara
purtarea de grije cea din launtru pentru sufiete, cum sa le indrepteze pre calea cea cereasca, este ineredhAata Mitropolitului, care ea
un pastor credincios i ca o shiga privighetor
al Domnului, cerceteaza bisericele sale si le aseaza lor Arhierei carii de si nu are vreo Intelegere pentru tiin, insa sunt plini de Dub
sant ; i nimic nu paraseste din cele ce soco-

teste el ca sunt de trebuinta pentru pasiunea


mai au trebuintg gi de linte gi de bob, gi de oale, pe care le
ageazg, Intre o laltg dupg obiceiul lor.

i) Capul acesta a fost vrednic de oareeare adogogire; Insg,


Imi lipsegte vremea cea trebuincioasg la aeeasta. Incg gi eresurile sunt vreclnice de luare aminte a filosofilor gi a eregtinilor;
cgci ele pot sit dea pricing de eugete folositoare i mie Imi pare
rgu cg Domnul Cantemir s'a argtat la capul acesta ca un om ce
nu este slobod de eres; insg 11 desvinovgtegte vremea sa gi eu nu
m'am Indurat ea sg-i schimonosese eartea sa prin miegorarea eapului acestuia. (B).

www.dacoromanica.ro

254

pentru mantuirea oilor sale. Insa, fiindca dupa


ce s'a inmultit la numar locuitorii Moldovei, s'au
prea ingreniat lucrul acesta, Meat un om singur
nu era puternic ca sari. savarseasca, .pentru aceea
spre usurinta sa, sau mai asezat in Moldova Inca
alte trei scaune Arhieresti, adeca : la Roman,
la Radauti si al treilea la Husi, insa celui dela Radauti i celui dela Husi, numai cat li s'a dat
nume de Episcopi, iar eel dela Roman este
Episcop desavarsit si i s'a dat voie ca sa, puie rnitrt
pe cap, insa asupra tovarasilor sai celor doi,

nu are el putere, ci numai protie inaintea lor.


Mitropolitul Moldovei a luat blagoslovenie
sau intarire la hirotonia sa, dela Patriarhul de
Tarigrad, de and s'a asezat in. Moldova scaun
Mitropolesc i pang, pe vremea soborului dela
Florentia; iara atuncea la acest sobor, fiind Mitropolitul acel de atuncea al Moldovei, om prost
ji putin invtat la Santa Scripturd, a iscalit si
el toate asezamanturile cele mincinoase i amagitoare ale soborului, (impotriva solului ce l'a
fost trimis cu dansul Alexandru cel bun, Domnul Moldovei), numai ca s. dobandeasca scan-.

nul al seaptelea ce i s'a fost fagaduit de eatre


Papa, Impreull i alte mariri; insa dupa ce s'a
spart soborul nu a cutezat sa, se intoarca iarasi

inapoi in Moldova. Pentru aceea, Marco Arhiepiscopul dela Efes, a trimis Mitropolit in
Moldova pe Arhidiaconul sau, bulgar de neam,
care a fost foarte vestit pentru euviosia i
pentru credinta cea bun i fiindc i Patriar-

hul de Tarigrad s'a fost plecat in partea eelor


www.dacoromanica.ro

255

en dusmanie, i-a poruncit lui ea sa-si mute


blagoslovenia sa totdeauna la A rhiepiscopul de
la Ohrida 1) si dintr'acea vreme, obisnuia Mitropolitii Moldovei sa-si ceara' blagoslovenia lor
necontenit dela Ohrideanul pAna la inceputul
veacului trecut.

Tara, apoi dupa ce a luat Domnia Vasile


Albanitul 2) i cautAnd el ea s puie iar la intemeiere lucrurile cele ce ajunsese la neorAnduiala,

prin lenevirea Dornnilor celor ce au fost mai


inainte de dansul i prin alte turburari din
launtru; pentru aceea i-a scris lui o carte Par-

tenie, care era pre atuncea Patriarh la Tanigrad "Intr'acest chip :


Facem instiintare Mariei tale, ea sa stii, cum

ct biserica moldoveneasca totdeauna a fost supusil bisericii rasaritului la Maica cea adevrat i voitoare de bine tuturor crestinilor i
Mitropolitli sai ea si toti ceilalti primea blagos-

lor dela scaunul eel de obste al Tarigradului si a fost sub aceasta ascultare vreo
lovenia

cAteva sute de ani, pana pe vremea imparatiei

lui Ioan Paleologului, cand s'a isclit la soborul de la Florentia Mitrofan Patriarhul eel
rau si a adus prin aceia prepus asupra scannului celui de obste si eel mai dintai al Tarigradului, la toti iubitorii de credinta cea adevarata. Insa dupa turburarile acestea, curatindu-se indata din cale uneltele si urzitorii betesugului celui rau si Biserica cea sfanta a lui
I) Aceasta e-te in Macedonia.
9 Vasile Lupul.

www.dacoromanica.ro

9,SA

Dumnezeu mireasa Mielului celui fgrg de prihang,

s'a intemeiat iarki in odihna sa cea mai dinainte


si in cinstea sa cea veehe, rgdicandu-se impreung
i toate prilegiurile de vreun prepus rgu.
Deci se vede a fi lucru necinstit i cu necuviintg, ca Biserica moldoveneasck care totdeauna
a fost mgdularea cea mai aleasg si mai de frunte
a Bisericii cei mari, sg-si caute blagoslovenia

la scaunul cel mai mic si nu la cel mai


mare. Pentru aceia te rugdm pre Mgriea ta,
sa,

smerenia noastrk impreung cu tot sfirrtitul sobor,

ea sa bine voesti a intruph iarki la alt scaun

mai vrednic, mgdularea aceastg einstitg a Bisericii i s poruncesti ca Mitropoliii Moldovlahiei


(a$ h numesc grecii Moldova) sg-si cante blagoslovenie ca si mai nainte la scaunul nostru eel
de obste al Patriarhiei i cu adevgrat va fi spre
cinsta lui Dumnezeu si spre slavg maicii noastre
a Bisericii i noug ne va fi pricing de bucurie
vesnicg."
Deei Domnul Vasilie, inclemnat fiind en aceastg

scrisoare a Patriarhului si a soborului, a poruncit


indatg, ca de acolea inainte, sg nu-si mai caute
Mitropolitul Moldovei blagoslovenie aiurea, fgrg

numai la Patriarhul de Tarigrad.


*i mai pe urnig, tot sub stpanirea acestui
Domn, adunandu-se in Iasi sobor din targ asupra
Iconoclastrilor i alti eretici din vremea aceia,

a intgrit i, aceastg porunca impreung cu invoiala i iseglitura tutulor Patriarhilor Inca si


en a Ohridianului.
Mitropolitul Moldovei are cu totul osebitg
www.dacoromanica.ro

257

cinste la Biserica rgsgritului, care alti Mitropoliti


n'au i macar cg' n'are nume de Patriarh, dar
nu este supus nici la unii, cg'ci macar c6-0
cautg Int-afire i blagoslovenie la Patriarhul de

Tarigrad; insg acelg nici 11 poate scoate pre


dansul din scaun, nici poate sg-1 a1eag i nici

este el indatorit ca ali Mitropolii, sg aqtepte


psiful dela Biserica cea mare a Tarigradului, ci
daca, dobandeste intarire dela Domnie, sitvarese

punerea mainei trei Arhierei din Moldova 0


trimit scrisoare cgtrg Patriarhul, cu ins,tiinOre
cumcg s'a ales (N) prin chemarea Duhului

Sfant, iarg nu din altg pricing omeneascg

este om invgtat i cuvios i temtor de Dumnezeu.".


Asemenea scrie i Domniea cgtrg Patriarhul,

roagg pre dansul, ca


0 en blagosloveniea sa, s intgreascg pre acel
nou hirotonit1). Iarg Patriarhul nu poate cumva
sg nu priimeascg, ci trebue la toate sg' urmeze
altg scrisoare osebitg

1i-1

dupre cererea .Domniei.

El este slobod 0 de dajdiea aceia ce se dg


Patriarhului en nume de liotv6v-rfrog xcd

o7tasEcc;

nicio lege nu-1 indatorqte pre dansul ca sa


intrebe pre Patriarhul, oH i pentru care pricing' ce este sg se facg in Biserica Moldovei,
cgci el are putere asupra Bisericii sale asemene
ca i Ohrideanul. Insg mgcar cg el este as,a,
puternic in dreggtoriea sa, nu poate nici s puie
nici s scoatg pe vreunul din Episcopii si, cgci
gi

I) Greeqte seulu, (Diypoy care Insemneazi' sufragiu; iar aei insernneail ratificare, aprobare.
') Adie'6, de impa'rta'Ore i ajutor.
22533

www.dacoromanica.ro

17

258

numai Domniea are sa cerceteze pentru purtarile 0 pentru inva0tura celor ce se fac Arhierei
si pentru pricinile acele pentru care ar fi sg-i
scoata, avand putere ea sa-i i scoata, pentruca,

aceste toate le-au oprit Domnii asupra sa


Mitropolitilor au lasat numai punerea
dupre asezamantul Apostolicese. Ins

i Domniea

macar c'are stapanire nemarginita asupra supusilor si, fara de voia Mitropolitului nu poate
nimic s schimbe, s adaoge sau s lepede. Dar
si legea aceasta opreste numai pre Domnii cei
cuviosi, iara eand este vreunul caleator de lege,
nu poate sa-1 opreasca nieio lege.

Mai este datoria Mitropolitului, and va hoCAA Domniea pre cineva ea sa-1 pedepseasca cu

moarte atuncea sa' stea inaintea Divanului, sau


sit intareasel judecata Domneasea, sau s o indrepteze, dupre hotartrea legilor. i Domnii Inca
primese aceasta ea niste erestini i iubitori de
dreptate.

Episcopii Inca fara de zatihnire Ii savarsee


datoriea chemarii lor prin eparhiile lor, i aseaza
preati, pe carii aflandu-i cu vreo gresala mare,

si lipsese pre dansii de darul preotiei, far/


de nicio milostivire i nimine nu sta la aceasta
impotriva judecatii lor, lug ca s puie ei sau
sg scoata pe vreun Egumen, sau vreun Arbimandrit, nu li s'a dat acest fel de putere; i
acestia stau numai sub Divanul domnese si
eand fac vreo gresala mai mica, atuncea se pedepseste fiestecarele, cel mai mic de catra cel
ii

mai mare, adica pre Diacon il pedepseste Preotul


www.dacoromanica.ro

259

sau, pre Preot, Protopopul ; pre Ierornonah sau


pre Monah, ii pedepseste Egumenul sau Arhimandritul sau ; pre Protopop, pre Egumen si pre
Arhimandrit, Episcopul ; si pre Episcop, Mitropolitul ; iara pre Mitropolit Ii pedepseste Domniea.
Ins& Domniea se pedepseste numai singura de constiinta sa si de Durnnezeu, carele a pus pre Sultan
ca sa in drepteze i s pedepseasca uneori pre Domni.
Iar la gresalele cele mai mari, care sunt

vrednice de a se pedepsi cu moartea, sau cu


lipsirea darului hirotoniei, stau sub judecata
Episcopilor si, numai Preotii, Ieromonahii i
Monahii ; iara' Egumenii, Arhimandritii i Epis-

copii, se pot pedepsi numai de catre Domnie.


Ins& si datoria Episeopilor este, cand vre unul
dintre acestia face oaresce impotriva canoanelor
bisericesti, sau altele, s ins,tiinteze cu scrisoare pre

Mitropolit si atuncea el arata pricina la Domnie.


Mitropolitul are pe an dela fiesteearele preot

din Eparhiea sa, cate don& sute de aspri i o


piele de vulpe, sau de jder, iara alta flu poate
sa mai ieie nimic. Si dela Episcopi Inca n'are
nicio dajdie, fara numai cele ce Ii daruese ei lui
de bun& voia lor. Asijderea si Episcopii au asemenea venit de prin Eparhiile lor.
CAP. III

Despre Mandstirile din Moldova

Toate m'ana'stirile din Moldova sunt asezate


intocmai si urmeaza canoanelor acelora care sunt

serise pentru Monahi, de sfantul Vasile.


www.dacoromanica.ro

260

M6n6stiri mari cu Arhimandriti, sunt numai


patru, iara" mai mici cu Egurneni, stint mai
mult de doug sute si mai pre atatea i schituri,

pe care le au sub sta'panire mnstinile acestea.


Acestea sunt unele inchinate Si altele slobode.
Ace lea sunt inchinate la Ierusalim, sau la Sinai,
sau la sfantul Munte ').
C'aci, in Moldova s'a fcut obiceiu, cnd cineva
din Domni sau din boieri face .vreo mAngstire,

atuncea Ii impnleste toath, averea sa intocmai


copiilor si i mandstirii, adec'a, pre c6ra parte
la fiestecarele din copii, pre atAta &A el i mgnstirii si dacg: se teme ca nu cumva dupd,
moartea sa sa, se strice i s6 se rasipeasc5, mg-

n6stirea, atuncea o inchinh el la o mndstire


mai mare, la care socoteste el din Ortile ce am
alltat si atuncea Arhimandritii m'Andstirilor acelora, se indatoresc ca s iee asuptA-le purtarea
de grijA pentru m6n4stirea aceia si sI privigheze,
ca s aib monahii purt6ri bune si cinstite, dar
si din venitul mgnastirei numai atata lash' in

urml cAt socotesc cA, este de trebuinta pentru


hrana fratilor, iarA, pre celhialt venit 11 ia pentru
trebuinta man6stirei celei mari i-1 trimit acolo

pre tot anul.


La mgnAstirile cele slobode trebue fratii singuri

sa,-si are si s secere i in ceasurile care sunt


slobode de trebile cele Duhovniceti, trebue sit
munceascA cu mainile la cele ce li se porunceste de attre Egumenul, adeca' la vii, la tarini
1) Acesta este Atos In Macedonia.

www.dacoromanica.ro

261

la gradini

si

sL strnga rodurile acestora

pentru folosul manastirei.


Toate manastirile dau pe an dajdie la Domnie,

dupa marimea rnou1or, ce au sub stapanire,


iara Mitropolitul si Episcopii, nu dau nimic ci
Monahii toti atath sunt de ascultatori la canoa-

Vasile, luck mai bucurosi ar


muri de o suta de ori, decat s bage in gura
lor came macar odat find chiar sfatuiti si de
nele sfntului

vre-un doctor si din mAnastire afara nu ies nici


odinioara, fara numai atuncea cand sunt trimesi

de Egurnenii si, sau en alta trebuinta a sa,

cii blagoslovenie. Economia casii e asupra


celor mai batrAni si mai vechi i primirea oaspetilor care se pazeste pre la toate manastirile
Ins

este foarte de laudat, caci nemernicind orice


strein, crestin, jidov, turc, sau armean, nu numai
ca au datorie sa-I primeasea eu bucurie, ci Inca

un an deplin, daca voeste s eaza, trebue


sa-1 hraneasca dupa putinta mandstirei, cu cinste

qi

fara de crtire, impreuna si pre toti cei ce

sunt cu dnsul si dobitoacele sale.


CAP. IV

Despre limba sau graiul Moldovenilor


Istoricii arata, osebite cugete pentru alcatuirea

lirnbii Moldovenesti, multi dintre ansii zic

oh

este alcatuita cu schimbare din limba latineasca,

fara de a fi imprumutata si dela alte limbi ;


iara altii zie, ea este din cea italieneasca. IDA
www.dacoromanica.ro

262

noi vom arath temeiul despre am'andoua partile,


ca s poata cetitorul s inteleaga, adevarul mai
cu arnaruntul.
Aceia cari zic ca, limba Latineasca este maica
cea adevarata a limbei Moldovenesti, se razima
pe aceste temeiuri ; adeca zic :
I. Ca bejenarii Romanesti, au venit in Dacia

cel mult mai nainte papa a nu se strich limba


Romanilor in Italia, prin navalirile Gotilor si
ale Vandalilor; i cumca nici unii din istorici
nu arata eh' s'ar fi intors ei iarasi inapoi la
Italia in vremea cand stapanea barbarii si pentru

aceia locuitorii din Dacia n'au avut de unde


sa-si schimbe limba lor cea veche.
IL Cumca Moldovenii nici odinioara nu s'au
chemat Italieni, precum s'au chemat alti Romani
In multe locuri dupa aceea, ci totdeauna s'au
tinut numele sau cel vechiu, pe care il avea toti
Romanii, cand era Roma cetatea a toata lumea,
macar c aceasta nu sta impotriva, caci Ungurii
si Lesii Ii numesc pe dansii Vlah ; care nume
obisnuese neamurile acestea sa-1 dea i Italienilor.
Iara eu mai bucuros cred, c neamurile acestea
fiind invecinate si mai cunoscute cu Moldovenii,
intai Moldovenilor au dat acest nume Vlah si

apoi mai pe urma la Italia ; insa nu l'au luat


dela Italia ca sa.-1 dea Moldovenilor.
III. Oa adeverinta cea mai cu temeiu pentru
zisul acesta, sunt cuvintele cele multe curat
Latinesti, care inch tot se obisnuesc in limba
Moldoveneasca, care in cea Italieneasca nici odinioara nu se afla; iara, cuvintele acelea pe care
www.dacoromanica.ro

263

le au adaogit in limba Italieneasca, Goii, Vandalii


Longobarzii, niei cum nu *se afla la Moldoveni.

Si pentru ea sa aratam mai luminat am pus


aicea aceste cuvinte :
Latineste
Incipio
Albus
Civitas
Dominus
Mensa
Verbum
Caput

Italieneste
Comincio
Bianco
Cita
Signore
Tavola

Moldovineste
Incep
Albu
Cetate
Domn
Masa

Parola
Testa

V orba

V enatio

Caccia

Capul
Vanat.

Iara cei ce marturisese cum ca limba Moldoveneasca este alcatuita din cea Italieneasea zic asa :

I. Ca are tot acelemi vorbe ajutatoare am,


ai, are, ca i cea Italieneasca.
II. Ca, articulii ei, sunt asemenea ea si la aceea.

III. Ca oarecare cuvinte sunt cu totul Italienesti, adeca : schiop, italieneste schiopo ; iara
latineste claudus, precum i cerc, italieneste

cerco, iara latineste quaero i fiindea cuvintele


aeestea sunt necunoscute in limba latineasca,
pentru aceea, nu pot sa fie aiurea, &cat din
cea italieneasca.

Lisa cei ce cugeta precum am aratat dintru


zic impotriva asa :
I. Ca Moldovenii au adevarat vorbele acelea
ajutatoare, insa nu italienesti ce insusi ale lor.
II. Ca' asemenea aeeasta este si cu articulile
cuvintelor, caci nici cu 0 parte din graiu, nu se
www.dacoromanica.ro

204

departeaza mai mult limba Moldoveneasca, de


catre cea italieneasca decal cu acestea, pentruca
Italianul pune articulul inaintea cuvantului, iara
Moldoveanul II pune pe urma cuvantului; adeca
italieneste l'uomo, la moglie i moldoveneste,
omul, femeia.
Italianul are numai un articul barbatesc
adeca, singuratic; ii, i irnulit gli sau i i femeesc
singuratic la inmultit le; iara Moldovenii au
doua articule singuratice, ul si le, pe cel dinthi

il pun la cuvintele cele ce se incep cu litera


glasnica, ; iara pe cehuialt, la cuvintele, ce se
incep cu liter neglasnica; adeca, omul, latineste
homo; calul, latineste equus; scaunul, scamnum;
vasul, vaso; sarpele, serpens; canele, canis i altele.

Iara la num'ar inmultit pun articolul ii, pe


urma cuvintelor celor ce insemneaza lucru viu;
precum caii, oamenii, latineste equi, homines;
iara lucrurile cele moarte se sfarsesc en articulele,
precurn ca scaunele; vasele, s. c. 1.
Articule femeesti Inca' au doug, singuratice

adeca, ea si a, precum rnuerea,


gaina; latineste
:
mulier, galina, iara cuvintele care se sfarsesc
cu e, dobandesc la ininuAire articula ile; adeca
gaina,

III. Cumca poate sa se prepue en adeva'rat,


ed cuvintele acelea, care se asemeneaza mai malt

cu limba Italieneasca cleat cu cea veche a Romanilor, sa fie ramas in limba noastra dela
Genovezi, din pricina insotirii cei multe ce avea
Moldovenii cu dnii, cAnd stapamea ei schelile
marii Negre, caci intr'acest chip au imprumutat
www.dacoromanica.ro

265

Moldovenii cuvinte si dela G-reci, dela Turci si

dela Lesi, dupa' ce au inceput a face negutatorie cu dansii, adeca, dela G-reci, pedeapsa,
licaso5Es; chivernisirea K*pv-ficils; snopire Upoxozt ;
azima VAcutiov; drum, Ap6p.og; pizma,

Deci Hind c'am aratat zisele despre amndoua


partite, noi nu putem hotari care dintre arniidou sa fie mai adevarate, pentruca ne este

frica ca nu cumva din dragostea patriei st ni


se intunece ochii i s prisosim oarece i apoi
s cunoasca a10 mai bine; pentru aceia lasam

asupra cititorului, ca sit judece Insui, iara noi


ne indestulam 'ca sa aratam aicea numai zisul
lui Cavatie carele zice, adeca :
Este de minune ca limba Moldoveneasca are
mai multe cuvinte Latinesti cleat Italienesti,
71

macar de si locuiesc acum Italieni, unde au


locuit mai inainte Romanii, insa poate sa nu
fie papa intru atat de mirat, pentruca Italienii
si-au schimbat limba en mult mai in urma dupa
ce a venit neamul Moldovenesc in Dacia.
ii fiindca in limba Moldoveneasca sit afla
oarecare cuvinte, care nu sunt nici latinesti nici
de pe la alte limbi de prin prejur, pentru aceia
se vede ca sunt ramasite de pe la Dacii cei
vechi, caci nirnic nu poate sa ne impedice

pe noi a nu crede cumcg bejenarii Romanesti


dupa ce au venit in Dacia, si-au nimit lorusi
slugi din Daci, sau poate ca ramaind vreunul
fara de fernei, s'a si insurat luandu -s,i femei
dela Daci i en acest chip lesne i-au putut
amestec In limba lor cuvinte streine; precum
www.dacoromanica.ro

266

stejar, padure, hlasteu '), carare, graese, privese,


nemeresc.

De alta i limba Moldoveneascg, are ale sale


raspicari sau rosturi ca i toate alte limbi.
Vorba cea mai impodobita este imprejurul
Iaplui in mijloeul tarii; pentruca oamenii cei
ce sunt in partea aceasta se mai suptieaza,
fiindca sunt aproape de curtea Domneasca.
Cei ce locuese la Nistru, amesteca multe cuvinte leeti; i vasele pentru care au trebuinta
in casa, Ind le numese cu nume Leqeti, incat
de abia pot sa Ine1eag cei1ali Moldoveni.
ceiee locuesc in partea muntelui despre
Ardeal obipuesc adese ori cnvintele Ungurqti.

Iard Falcenii amested limba cu cea Titii cu cea

reasc i Galatienii cu cea Greceasc


Turceasca.

Iara partea-- femeeascd din Moldova are cu


totul alta vorba cleat partea barbateasea; cad
ele schimba silaba bi i vi In ghi i hi adica in
loc de bine, zic ghine ; vie, hie i silaba pi o
schimba in chi ; precum pizma, chisma, piatra
chiatra; inca i un barbat cand se deprinde en
vorba aceasta cu greu poate sa se desvete
se vadete singur pe sine zicand, c'au ezut prea
mult in bratele maicasa; pentru aceia i ocarese
ceilalti pe unii ca aceia, zicandu-le feciori de baba.
Muntenii i Ardelenii, au tot o limba cu

Moldovenii, numai cat le este vorba putin mai


1) Halesteu este corupt din ungureste, halast, cuvnt compus

din hal peste si to lac, adea lac de peste, baltI cu pegte (Nota
Trad. rorn.).

www.dacoromanica.ro

267

groasa, precum giur, Romanul jur, Dumnezeu,


Dumnezau, acum, acuma, acela, ahala 0 mai

au ei si alte cuvinte care nici sunt cunoscute


Moldovenilor, iara la scrisoare nu le obisnuesc
ci urmeaza intocmai dupa ortografia graiului
Moldovenese i cu aceia cunosc ei intr'adevar,
ea vorba Moldoveneasc a. este mai curata decat
a lor, macar de si nu o marturisesc fiind opriti
de antipatiea ce este intre Moldoveni si intre
Munteni.

cu mult mai prost vorbesc Cutovlahii, care


locuesc in Rumele pe hotarul Macedoniei, caci
ei Ii amesteca limba foarte ciudat cu cea greceasca i albaneza, ames.tecand in cuvintele Romanesti uneori cate un vers intreg grecesc ci
alteori ate unul arnautesc, si ei inteleg intre
sine destul de bine limba aceasta incurcata; iara
un Grec, sau Albanit, sau Mohlovean nu este
puternic sa inteleaga nirnic; insa cand ar fi

ate trei acestia la un loc

Si

auzind vre un

Cotovlah vorbind, ar putea sa inteleaga ceeace


zice el. cAnd Isi vor talmaci fiecarele versul
limbei sale unul la altul.
CAP. V

Despre lUerile Moldovenilor

Mai nainte de soborul dela Florentia avea


Moldovenii litere Latinesti, dupa pilda tuturor
celorlalte popoare, a caror limba Inca este akatuita din limba cea Romana, iara apoi dupa aceia
unindu-sa la acest sobor Mitropolitul Moldovei
www.dacoromanica.ro

268

cu Latinii; si diadohul sdu -.1fleoctist Bulgarul,


diaconul lui Marco Efesanul, pentruca se lip-

aluatul Latinilor din biserica moldoveneascd, ca s rddice prilejul sd nu poatd, ceti


amdgiturile lor oamenii cei tineri, au indemnat
pe Domnul Alexandru eel bun, ca nu numai
pe oamenii cei ce avea cm-rete strdine la credinta pravoslavnicd, ci incd si literile latine sa
le lipseascd, din tara sa i s primeascd in locul
lor pe cele slavone i cu ravna aceasta prea
mare i far6, de vrerne, s'a fdcut el urzitoriul
eel dintai al celui dintE al barbariei intru care
seascd,

se afld Moldova acum.


lard fiindcd literile slavonesti n'au fost deajuns
pentru rostul tuturor euvintelor acelora pe care
le-au schimbat neamul Moldovenesc din limba

latina, cat i pentru acelea pe care le-au imprumutat ei de pe la neamurile cele invecinate;
pentru aceia a fost ei nevoiti Ca sd mai afle si
alte litere pricinuind cu aceasta limbii Moldovenesti mai multe litere decal la toate celelalte
limbi din Europa adecd 47 irnpreun en alte
semne prosodicesti i ortograficesti ').

Literile capitale ale Moldovenilor, sunt asemenea ca ale G-recilor si ale Slavonilor i amandoud soiurile obisnuesc ei intocmai.

In rdvase si in catastive se obicinueste seriisoarea Moldoveneascd; iard in cdrtile cele bisericesti si in hrisoavele Domnesti in isvoadele visteriei i alte scrisori ale curtii, de doud sute de
1) Cu Incetul toate aceste adaosuri i iznoave, s'au alungat (Ed.).

www.dacoromanica.ro

269

ani, nu se obisnueste alta scrisoare afara numai


cea Slavona, pentru aceia i feciorii boierilor,

alta limba nu invata fara numai cea Slavona


intru care nu poate s invete alte stiinte si invataturi, ci dupa ce deprinde a ceti, trebuia sa
invete de rost ceaslovul i psaltirea, i dupa
aceea li se talcuea evangheliea faptele apostolilor
gi cele cinci carti ale lui Moisi; iara celelalte scripturi din legea veche prea rar; asemenea aceasta

invata si fetele boierilor, pentru ca mai bine sa

poata a ceti si a scrie in limba sa, iara ca

sti

invete gramatica Slavoneasca, prea rar se afih


eine* pentruca in limba aceia era prea putine

gramatici si mai ales numai aceia pe care a


facut-o Macsim dela Candiea carele s'a sfintit
gi

aceea Inca numai odata s'a tiparit in Moldova.

Insa in veacul ftrecut sub stapanirea Domnului Vasilie Albanitul, intorcndu-se Moldova
iarasi sub ascultarea scaunului Tarigradului,

au inceput ei iarasi sa se destepte i sa vie la


lumina dintru intunericul cel adanc al barbariei,
care se latise asupra Orli, caci intaiasi data
prin economia Domnului acestuea, s'a asezat in
Iasi scoala greceasca si a poruncit ca sa se primeasca Monahi greci pe la toate Monastirile cele

mari, ca sa invete pe feciorii boierilor stiinti i


invataturi in limba greceasca si a randuit ca sa

fie in biserica cea mare o strana de cantareti


grecesti si Liturghiea sa se slujeasca jurnatate
greceste i jumatate slavoneste, dupa cum urmeaza i papa acum intocmai.

i au &cut impreuna si tipografie Greceascca


www.dacoromanica.ro

270

Moldoveneasca, si a poruncit de a tip6rit cArti


bisericesti i legi
de s'a obisnuit

i cu acestea a dat el prilej


a se ceti in limba Moldove-

neascg, intai numai Evanghelia i faptele Apostolilor, iaea mai pre urm itoat liturghiea;
iar pe urmg dup`a vreo zece ani, a urmat acestii
randuele frumoase i *erban Cantacuzino Domnul
tgrii Rom5,nesti si a asezat in taxa sa si el
scoale grecesti, impreun5, si tipografie Greceascg
Romhneaseg.

lath la sfarsitul anului trecut a inceput unii


din Moldoveni s invete i latineste si la acest

lucru vrednie de lama a fAcut intai inceput


piId celorlalti un Miron Logofat si istoric mai
adevarat al Moldovenilor, trimitndu-0 feciorii
si in tara leseaseg, ea s'a invete limba latineascA,
si mestesugurile slobode.

Dupa, aceea a adus in Moldova si Domnul


Duca, pe un Monah Engal i pe un tnr anume
Ioan Papie (care dupg, aceea la Moscova i s'a
dat nume Comnen si a fost pe urmg si Mitropolit la Drista) si iau pus pe dansii dascgli
Beizadelelor sale.
Si mai pe urmq a adus in Moldova si tat5,1
nostru Constantin Cantemir, pe un Monah foarte,
iscusit anume Ieremiea Cacavela nseut la Candiea si a invAtat pe flu lui i pe alti feciori de
boieri; i dintr'acea vreme a inceput multi din
Moldoveni s invete greceste, latineste i italieneste.

SFARSIT.
www.dacoromanica.ro

Ural; 10=4.,6-i

411.

Main. ;

;SY

&Lie:titmice

iThrs

hoer'

Srly at En .1

'449-

L.

gatnneed,
yiestu.,11.

6'rao

01

ealinor

Zablelow`o

Dadrilow-

t
t

o,,topa
0 uhoce,

11.1013110ti"Z%e?/
!qh7 i
9.9

-Of %Rike' e,

tenie

orohoi

o Colcnittzs

Tareeir

naet:Dm

n51.4-1. .1"

caQQ1,_ no.00.

11

Bo

Sat, 0

,le't

a skow

Z telCa

ones

Ste

(er
.Solonte

orthcai.

-o/ AI agzant

jpb,Xe-i*,,..1...

IC:bz

99
GPO

4,01

-0

0 76"&/1;ii
t
0

vt:13ahl

<3&..

aa

or

cpVe:;..wf.iiec

SpeciAlc1

oLe oclaV%

Cot nar

Sucza,,,a

e:e,

ar

Acutort,

qZ,p'

'lL) ri ow

ass]

-4414.

en 4 er

I Kiel R:lcnc.IFi,.)
o

/Ocher& 0
?..Maute,

0-1P.9,y

o ultatted

.11

VI

tt

.0

auszern

Lapu"1 szna

Creel

aeo

eiv

2?V
.4%

HU

()Maas+
L
el arienuurg

.Apiut

.40q

ik_Deinek

Co

'k

Sioakek

Sikoten.v.

a rla

Cronstadt,
VA. LI,A.elt/A

Rgiwid
rrce-

minz,

^1,1;

ecuczii 8

Foesz

GEOGRAPHICA

n.dir 0

. Q."

o/Conxt

TABVLA

s*

U:a

al czi q,

Petricerti,
1-

Pace?:

.114

bak

p co

t.

MADAME

41441,-

ralc,

Bibl. 10ll

Brado

.25(
111,01

744
Obliciza

www.dacoromanica.ro

ca-,TLInvddi

enu scafrthiew r

Dupl ediOa Academiei


.1Iiron Nicolescu,

TABLA DE MATER!!
Pag.

Notitg, biografie'a i bibliografid,


Avis
Prefatg,

Preseurtare din viata Principelui Dimitrie Cantemir .

16
17

22

Partea geografica
Cap. I. Despre numirile vechi i cea de astzi
29

a Moldovei

Cap. II. Despre situatiuuea Moldovei, marginele ei cele vechi i cele de astzi i despre
elima ei
Cap. III. Despre apele Moldovei
Cap. IV. Despre tinuturile i tAxgurile cele
.
. . . . . .
de acum ale Moldovei . .
Cap. V. Despre muntii i minerile Moldovei
Cap. VI. Despre empiiie i pgdurile Moldovei
Cap. VII. Despre fiarele cele Albatice i dobitoacele cele donaestice

32
36

42
60
66
71

Partea politica
Cap. I. Despre ocArmuirea slapAnirii Moldoveneti

Cap. H. Despre alegerea Domuitorilor . . .


8
Cap. III. Despre obiceiurile cele vechi i cele
noi, la punerea Domnilor
101
Cap. IV. Despre infarirea sau innoirea Domnilor 128
Cap. V. Despre scoaterea sau maziliea Domnilor 134
Cap. VI. Despre boeriile moldoveneti i despre
146
sta'rile lor .
163
Cap. VII. Despre oastea MoldoveneascA . .

www.dacoromanica.ro

272
Pag.

Cap. VIII. Despre obiceiurile i terirnoniile


curtii Domneti
Cap. IX. Despre vnatul Domnilor

Cap. X. Despre ingroparea Domnilor cand

mor in scaun . .
. . .
.
Cap. XI. Despre legile farii Moldovei.

168
178

180
183

. ....... .

Cap. XII. Despre Divanul sle judecatA, al Dom-

nilor i al boierilor. .
. 185
Cap. XIII. Despre veniturile cele vechi i cele

.......

de acum ale Moldovei .


. . 194
Cap. XIV. Despre birul i darurile ce (15. Moldova Portii Otomone
198
Cap. XV. Despre neamul boierese din Moldova 204
'Cap. XVI. Despre ceilalti locuitori din Moldova 214
Cap. XVII. Despre n'Oravurile Nroldovenilor

..... .

223

Cap. XVIII. Despre obiceiurile logodnelor i a


nuntelor in Moldova
. . .
. 234

Cap. XIX. Despre obiceiurile ingropsarei in


Moldova.

242

Partea eclesiasticd i literara.


Cap. I. Despre religia Moldovenilor . . . . 244
, II. , stalphnirea bisericeasc . . . . 253
,
III.
m'anh'stirile din. Moldova . . . 259
IV . ,, limbo sou graiul Moldovenilor 261

, literile Moldovenilor

V.

267

ERATA
Pag.
77
17

5 randul 10 se va cid 50 ani in loc de 40


5 nota 1 randul 1 se va eiti Moldau

29 rndul 5 se va citi Moldova in loc de Moldovei


1
boculni
52 nota
Domniea
65 randul 16
91

230

12

neodihnirilor

3 de jos se va citi decal

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA SOCEC
SCRIITORI ROMANI

Biblioteca Socec" Ii propune a publich, intr'o


editie elegana si eftin in ocelot timp, serierile autorilor romAni, vechi i contemporani. Poezia, proza literartt, proza stiintifick studiile istorice i beletristice,
pedagogia i critica, vor fi cultivate in volumele acestei

biblioteci; mai departe: cronicarii, literatura popularA,


serierile autorilOr decedati ca si ale eelor in vieata, etc.,
etc. Nu vom face vreo clasificatie exclusivA de walk
i vom preterit numai talentul, orideunde ar veni.
Au upbeat pAn'a acum din aceastii bibliotecrt:
No. 1. Carmen Sylva, Poveftile Pelesului.
No. 2. Mircea C. A. Rosetti, Nwrele.
No. 3. Poezii populare ale Romanilor (colectia Aleesandri),. partea 1:a Ceintece btrneti.
No. 4. Idem, partea 11-a Doine i Hore.
No. 5. Const. Negruzzi, Peicatele Tineretelor, Amintiri din Jun* i Fragmente istorice.
No. 6. Vasile Alecsandri, Poezii alese.
No. 7. Dimitre Onciul, Din Istoria Rometniei.
No. 8. Ion Ghica. Munca, Creditul, Imprumuturile
Statului, (din Convorbiri Economice").
No. 9. loan Neculce, 0 seamet de euvinte fi Cronica.

Pretul fiecrui num5r. 95 de bani

www.dacoromanica.ro