Sunteți pe pagina 1din 649

YHP4

M.

17.c.g,k1

111
vs'Yi

...414,Ssaw1/
110, all all 411 4111 4/ot

701 1 z

'''

441p.

ISTORIA

POSTELOR ROMANE
ORIGINEA, DESVOLTAREA $1 LEGISLATIUNEA LOR
IIE

CONSTANTIN N. MINESCU
INSPECTORUL REGIUNII III-a
POSTALA, TELEGRAFICA SI TELEFONICA

$.

BUGURESTI

IMPRIMERIA STATULUI
.
1916.
C.

or4 unnana"Ka................,,
ea .411.

:7:a6A)

410.

41p4 4a, .sp.

wt.

4111111.

4110 41 41I

411.

X*);

e;.^46,,,,I^JetWWW4A.JA
NEWIDWINEM1-=

....411...$ 0.4.4,11;,"dr."4
.1. .1.
JJp....A.,

www.dacoromanica.ro

-.47013WWW190401

4.AI

PR ET UTAICLEI.

Yfi
Veg.g

ISTORIA

POSTELOR ROMANE
OR1GLNEA, DESYOLTAHEA $1 LEGISLAMEA OR

DE

CONSTANTIN N. MINESCU
INSPECTORUL REG. III-a
POSTALA, TELEGRAFICA SI TELEFONICA

,Itse-(40'

BUCURESTI

IMPRIMERIA STATULUI
1.916

www.dacoromanica.ro

LUCRARI DE ACELAS AUTOR

1. Studii asupra organizarii serviciului postal, telegrafic i telefonic rural . . 1904


2. Studii comparative asupra organizdrii i exploalarii serviciilor postale in
Germania, Elvelia i Romania, cu propuneri pentru modificari, simplificari i imbunatatiri ce trebuiesc introduse i in 54dministratia postelor
romne

1907

3. Organizarea i functionarea serviciilor de cecuri i virimente prin Xministraliunile de post

1913

www.dacoromanica.ro

PPEFATA
Posta modernd este una din institutiile cele mai democratice i in
aceastd calitate ea servete interese de cel mai innalt ordin, cum ar fi : afacerile de Stat ; interesele marilor comercianti i industriai, ca i pe ale celor
mai umili negustori ; interesele ordenilor, ca i pe ale celor din cel mai neinsemnat sat ; interesele bogatilor, ca i pe ale sdracilor ; i, prin ingenioase
combinatiuni, desvolt i transportd tot felul de manifestatiuni ale activitAtii
omeneti, in intreaga lume, fAcnd sd dispar orice distanta i orice granitA.
Din punct de vedere comercial, industrial i civilizator, posta este auxiliarul cel mai puternic care inlesnete tranarea tuturor afacerilor ; i tot ea
pune la indemana fiecdruia gAndirile filozofilor, descoperirile invatatilor i
toate cuceririle tiintelor, artei i industriei.
Rolul postei este, dar, atAt de mare i de insemnat, incdt cu drept cuvnt
:
s'a zis cd Dacei
am lud comertului, industriei si popoarelor acest serviciu, total
va fi mort i popoarele se vor intoarce prin deceidere la vieata primitivd.
Posta, insA, pentru a ajunge la starea actual, a trecut in fiecare tard prin
multe faze, cari sunt strns legate de vieata popoarelor i ca atare de istoria
lor nationalA, iar cunoaterea i stabilirea acelor faze a dat natere in toate
tarile civilizate la cercetAri i scrieri amanuntite asupra istoricului postelor,
lucrari cari se completeazA din ce in ce prin noi cercetari i scrieri.
Lipsa unei astfel de lucrdri in tara noastrA i neputinta de a gasi tiintele
necesare, ori de cdte ori am avut nevoie in cariera mea, s studiez fazele prin
cari a trecut unele din ramurile de serviciu ale administratiunii postelor, m'a
hotdrit sA rAscolesc trecutul, sA caut In1 lucrArile istoricilor notri vechi i
noi, in dosarele arhivelor Statului, in dosarele Directiunii postelor, in biblioteca Academiei, in scrierile strAinilor ce au vizitat in rAstimp tara noastrA,
in Analele Parlamentare i foile oficiale ale Munteniei i Moldovei, orice tiinte

relative la functionarea serviciilor de postd in tara noastrA, sA reconstitui


vieata acestui serviciu dela origina, s o urmAresc pas cu pas prin toate epocile i transformArile ce a suferit, pAnA la aezdmntul i regimul de astdzi, i
www.dacoromanica.ro

i
sa o redau publicului si functionarilor postali si telegrafici in acest volum, sub
titlul de "Istoria Postelor Romane".
Pentru o intelegere insa mai buna a faptelor si fazelor prin cari a trecut

posta romana i a se ti astfel ce se petrecea la anumite epoci in pile


straine, am precedat lucrarea de un istoric restrans al postelor la popoarele
vechi si asupra postelor moderne la cele mai principale State din Europa,
lucrare extrasa dupa cei mai buni autori, cari s'au ocupat cu astfel de scrieri.
Lucrarea ce dau la lumina, sper ca va folosi tuturor celor ce se ocupa
cu desvoltarea sociala si economica a tarii, tuturor functionarilor telegrafopostali, cari vor fi pusi in masura sa cunoasca istoricul si fazele prin cari
au trecut serviciile Administratiunii in cari functioneaza, si tot prin ea se va
stabili multe puncte istorice, stiut fiind Ca istoria poporului roman nu se va
scri cu adevarat, decal atunci cand se va scri istoricul amanuntit al tuturor
ramurilor de activitate din tarile romane.
CONST. N. MINESCU.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POSTELOR MANE

ORIGINEA, DESVOLTAREA SI LEGISLATIUNEA LOR

PARTEA I
NUMIREA, ORIGINA, ETIMOLOGIA

I DEFINITIUNEA CUVANTULUI nPOSTA.

Institutiunilor la crearea lor li se da Un numb, prin care se cauta, pana la


tui punct, a se defini cat mai clar posibil scopul urmarit prin intflutarea lor. Se
intampl insa adesea Ca institutiunile se transform in cursul timpurilor, uneori
se departeaza dela significarea primitiva i ca atare nu mai corespunde munirfi
dela inceput ; iar eke odath transformarea este atA t de radical, incat nu mai
are nimic comun cu ideea principala.
Numele de npostd., dupa cum vom artita mai jos, a insemnat la inceput o
idee, care corespundea scopului acelei institutii ; in cursul timpului, insa, acea
institutie s'a transtormat in aa mod, incat astazi vom cauta zadarnic cdruia i s'ar
cuveni numele de posta, din multimea serviciilor ce se executa sub acest nume.
Cuvantul postd este o prescurtare din posita, participM1 trecut femenin al.
verbului latin ponere (a pane), cuvnt prin care se irrtelegea releurile aezate
din distanta in distarga pe drumurile pe cari treceau curierii StatuMi.
Cu toate acestea, cuvntul de postd san posita nu il gasim intrebuintat de
autorii tatini, in sensul special ce atribuim derivatului lui. Romanii cuno;teau
serviciul de posta, se serveau de el, dar ii daduse numele de cursus publicus.
Cuvantul postd, in adevdratul lui sens, a inceput a fi intrebuintat pentru
prima data prin evul mediu, pe thnpul lui Alfonso al X-lea, Regele Castiliei
(1232-1284) ;i al Papei Honorius al III-lea (1216-1227), i prin el se arata
un drept de circulatiune, iar mai tarziu 11 gasim in memoriile cronicarului Commines ;;i in o ordonanta a lui Carol al VIII lea, Regele Frantei, pe la anul 1/187.
In acel timp, ciivantul postd, la singular, se in trebuintA pentru a aratA casa
;i grajdul in cari se &eau mai multi cai (releuri), in scopul de a asigurh transportul cat mai repede al curierilor Statului, cari duceau ordinele Administra-

www.dacoromanica.ro

- 6 -tiunii in tog tara: iar la plural, poste, se intrebuhrta pentru a se arata toLalitatea unor asttel de releuri.
Mai tarziu, particularii fura lnguduii de a trimite corespondentele lor
prin serviciul de posta organizat de Stat i, cu timpul, prin desvoltarea relatiunilor sociale, miscarea corespondentelor a lug o astfel de desvoltare, incat,
de undo inainte corespondenta particulard era un accesoriu al postei, astazi a
devenit obiectul principal.

in limba romnd prin cuvantul post se intelege :


1. Administratiunea si casa uncle era instalat un serviciu pentru prezentarea si distribuirea corespondentelor ;
2. Casa facuta din distanta in distauth si uncle se gaseh un numar de cai,

pentru a inlocul pe cei ce aduceau pana acolo car* postei, care transporta
curierii, chlatorii i corespondentele;

3. Masura de drum, echivalenth cu 20 kilometri ;4 care era distanta obisnuit intre releurile postale.
In tara noastr, primele inceputuri ale postei au constat in transportul curierilor dornnesti; mai tarziu, la acest serviciu s'a adaugat transportul particularilor i, treptat, transportul corespondenfelor, gropurilor cu bani, pachetelor, etc.

Ca definitiune a postei de astazi, pute'm zice in general ca: Posta, mai in


toate tarile, este o institufie publica, pusd sub controlul Statului i cdreea legea
ii atribue, ca monopol, dreptul de a asigura transportul i schimbul diferitelor
teluri de corespondente, atat ale autoritatilor de Stat, cat si ale particularilor.
Aceasta definitiune este insa incompleta, pentru c, atat la noi, cat si in
diferite State, posta se mai ocupa i cu alte servicii, unele rezervate exclusiv ei,
iar altele cari se pot face si de catre particulari, sau tine institufiuni, i ea aceste
servicii variaza dela lard la tard, asa ca, in ceeace priveste tara noastra, o definithine completa se va da cand vom truth chestiunea monopolului i intinderea
serviciilor.postale.

www.dacoromanica.ro

POSTA IN ANTICHITATE 1)

Posta a luat fihrt din necesitatile ce an shntit oamenii de a corespunde


intre ei, imediat ce au inceput sa. se grupeze in farnilii, triburi i popoare. cfii
acelor triburi i popoare aveau nevoie de a transmite ordinele lor, in diferite parti,
cat de des i de repede, i, pentru a face acest lucru, aveau trebuinta de cai, re-

lead, oameni, etc., intr'un cuvnt, un inceput de serviciu de post organizatd.


In acela timp, trebuintele i pericolele comune obligar& pe primele popoare
a lega relatiuni intre ele, pentru apararea intereselor lor, pentru a inchei invoieli

de amiciie, sau pentru a se da afacerilor comerciale, inlesniri cari nu s'au putut


face deck printr'un serviciu postal, dela popor la popor.
Cand insa popoarele au supus dominatiunii lor alte popoare, formandu-se
astfel State mai mari, pentru a se stabill o legatura mai repede cu reedinta tarii
pentru ca eful unui asemenea Stat sa poata s transmita cu cea mai mare
uurinta ordinele sale, in toate partile tarii, i s fie tinut in curent de tot ce se
petrece in intinderea Statului salt, negreit ca s'a impus Un serviciu de posta mai
bine organizat deck cel dintAiu.
Cum vedem, dar, inceputul postei, sau mai bine zis al diteritelor sisteme de
posta, se ridica la timpurile cele mai indepartate; noi insa nu ne vom ocupA de
istoricul postelor deck de acolo de unde avem date mai sigure.
Istoricii antichitatii fac mentiune de un serviciu postal organizat in urniatoarele tari, pe cari le dau aci mai jos in ordinea desvoltarii acelui serviciu :

IN EGIPT
Releuri de oameni i cai existau in aceasta tara din epoca cea mai indepartata i istoricii timpurilor vechi arat ca curieri foarte repezi, numiti
Simmaci, faceau transportul scrisorilor i poruncilor regelui.
1) L. Maury, les postes liomaines.
Paul Jaccoltey, legislation et exploitation postale.
A. Belloc, les postes Frangaises.
L'Union postale, 1879, Nr. 9.
A. Thieme, les postes des Ca lifes.
Das Duch von der Weltpost.

www.dacoromanica.ro

--

Pe de al ta parte, Illuneroase canaluri thiate in valea Niliilui, de natura sau de


inana omului, erau intrebuintate pentru indrumarea corespondentelor. Curierii,
culcati pc spate in o imbarcatiune strimtn, yasleau en picioarele.

Iii o descriere asupra serviciului postal, istoricul grec Diodor, din Sicila,
arath urmatoarele : nSculat dis-de dimineatn, primed el (Regele) singur depesile
sosite din toate partile regatului, pentru a li in masurd de a trata si regal afancerile cat de intelepteste posibil, dupd ce lu cunostintd exacta de tot ce se
"petrecea in Statele sale".

IN PERSIA
Urine istorice mai temeinice asupra organizdrii ulna serviciu postal le gasim
in aceasta tarn, i iata cum se exprima asupra acestei chestiuni istoricul si moralistul Xenophon :
nCunoastem inch' o alta descoperire a lui Girus, foarte folositoare, pentru a
nasigura guvernarea intinsului su Regat ; este un mijloc de a ti, frd intarziere,
',tot ce se petrece in partile cele mai departate.
nSocotind distanta, pe care un cal poate sa o strabata in o zi, fdra a Ii obosit,
rel facci sh se construiasca, pe drumuri, grajduri despartite intre ele prin o aceeas

ndistanta. El taezd acolo cai i servitori insarcinati a-i ingriji. Insarcina, in


iiecare din ele, un om destept, pentru a-i primi depesile aduse de un curier, a
nle incredinp altui curier, a avea grip' de voiajori si de caii cari soseau obositi
apt a-i inlocul prin altii.
nAdeseaori, noaptea nu opreste trimiterea ordinelor, i carierului de zi urnmeazd un curier de noapte. Astfel este iuteala lor, eh se zice cd intreeeau sborul
,pashrilor. Dacd ar fi exagerare in aceste vorbe, cel putin se poate spune, ca nu
este in puterea omeneascd un mijloc de a Caldtori mai repede pe primantu.
Ilerodot, celebru istoric grec, mai cid urmatoarele detalii asupra aceleeas
organizdri :
Nimie, ziee el, atat de repede, pentru muritori, ca curierii persani. Pe fie-

',care drum sunt insirati, din distanta in distanta si pentru fiecare zi de drum,
',poste de oameui i cai, instalati in statiuni, special construite in acest scop.
Nici zapada, nici ploaia, nici cildura, nici noaptea, nu impiedica curierii
de a indeplinl insarcinnrile lor, cu cea mai mare iuteald. Primul care soseste
nincredinteazd depesile unui al doilea, acesta unui al treilea, i astfel se urmeazd
'Tana cand mesajul ajunge la destinatiuneu.
Tot Ilerodot mai arata ca Cirus, catre anul 500 inainte de Cristos, in timpul expeditiunii sale contra-Scitilor, infiintase un serviciu de curieri, pentru a fi
cat mai in grabd pus in curentul intamplarilor, cari se produceau in Persia.
Plutarc, istoric grec, arata ed. Darius I-iu, fiul lui llistaspe, inainte de a se sal
pc tronul Persiei, fusese inspector general al releurilor de posta, Acest singur

www.dacoromanica.ro

-9

fapt arata importanta pe care Persii o dadeau acestei institutiuni i influenta de


care se bucura sefii statiunilor postale.
Mai tarziu, Xerxes, fiul lui Darius, a profitat mult de organizarea unui
astfel de serviciu. cad, nvlind in Grecia si fiind biitut de Generalul Atenian
Temistocle, la Salamina, si-a putut asigurh o retragere mai putin dezastroasa,
numai prin faptul ca inainte de inceperea rrtsboiului, din prevedere, umpluse
statiunile marilor drumuri cu cai, si llerodot ne arath c intre Marea Egee si
Capita la Persiei existau 111 releuri, separate unul de altul, prin cale de o zi.
Organizarea unui serviciu regulat de post se impunea in Persia din cauza
marei intinderi a monarhiei, i istoricii timpului arata ca acest serviciu era
rezervat exclusiv transporturilor ordinelor (depesilor) de Stat.
Pentru trim iteri de mai mica importanta existau alergatori numiti imerodroini i, in fine, pentru afaceri speciale i particulare se intrebuintau sclavii.

Institutiunea postelor, astfel organizata, purta numirea de angara, care


in limba pehlvi, sau parsi,' inseamna corvadd, adica obligatiunea impus locuitorilor tarii de a da concursul lor personal, acel al oamenilor lor. al vitelor si al

instrumentelor de munch sau transport, la executarea unui serviciu, care nu


era plata i, desi acea institutiune era de interes general, totus, nesatisfacand interesele directe ale populatiunii, era considerath ca o corvada, de unde i-a rmas
si numele.
Curierii persani se numeau agaroi, iar releurile de posta, atat de curate si
comode, incat se ziceh ch puteau Ii locuite si de regi, purtau numirea de agareion.
Aceasta frumoash organizare a postelor persane s'a mentinut peste 1.000

ani, adica pana catre anul 632 duph Christ, cand a inceput st decadd.

IN GRECIA
Desi Grecia antica a fost in apropierea atat a Egiptului, cat si a Persiei, si
desi a avut relatiuni cu acele State, totus nu a imprumutat organizarea postala
din acele ri, i lucrul se explica, de oarece Grecia nu erh decat un fel de confederatiune de mici republici si orase, avand liecare legile si vieata lor, cu im
teritoriu patin intins.
Dupa scriitorii antici, liecare din statele vechii Grecii avea curierii for
particulari, cari alergau pc jos cu o mare iuteala si suportau fard slAiciune cele
mai mari oboseli.
Curierii greci purtau numele de Anghelos (dela yerbul Anghelo, anunt) ;
cu toate acestea, curierii se mai numeau 5i Himerodromet pentru c durata
serviciului lor nu trecea, obisnuit, de o zi.
Depesile Statului se trimiteau prin curieri speciali si, in aceasta privinth,
Iferodot arath urmiitoarele
Eforii spartani, cari aveau putere mai mare dead regii si Senatul, comunicau

www.dacoromanica.ro

-0cu regii i generalii in campanie prin mijlocul Scytalei, baston inconjurat de


o banda de piele, pe care ei scriau ordinele. Aceasta banda desf4urata nu prezenta decat caractere fara ir, dar regele sau generalul citea ordinul, prin mijlocul unui alt baston la fel si pe care il purta cu sine.
Cat priveste pe particulari, ei incredintau trimiterile lor sclavilor, amicilor
si oaspetilor ce primeau.

IN CHINA
Autorii chinezi arata ca pe timpul dinastiei Khanilor, cu 300 ani inainte
de Christ, in aceasta tard exist un serviciu de posta organizat, ins nu dau
nici un detaliu asupra organizrii.
Epoca artata de scriitorii chinezi corespunde cu epoca in care, in Persia
functiona un serviciu postal, dupd curn am vazut, bine organizat ; este insa putin

probabil ch Chinezii, cu spiritul lor conservator si cu ura ce au aratat in totdeauna pentru inovatiunile straine, s fi adoptat acest serviciu dela Persani.
Mai probabil ins este ca Persanii au imprumutat acest serviciu dela Chinezi, caci, cu mult inainte de era crestina, acestia ii intinsesera domingiunea
peste Tibet si Tartaria, ajungand astfel 'Nina la Marea Caspica i ca atare vecini

cu Persil, cu cari, de sigur, ca au si intrat in relatiuni.


Urme istorice asupra organizarii postelor chineze nu se gdsesc decat prin
secolul al IX-lea duph Christ, lsate de negustorii arabi, earl au fost prin China,
dar cele mai pozitive sunt rmase dela Marco-Polo, celebrul dilator venetian,

care a trait intre anii 1252-1323.


Marco-Polo a facut un voiaj, traversand toga' Asia, prin Mongolia, si a revenit prin Sumatra, dupa ce a stat 17 ani in China, la Curtea lui Koublai-Khan,
un nepot a lui Gingis-Khan, si, in mernoriile voiajului sau, arata, asupra organizarii postelor in acea tara, urmatoarele :
Din Khanbaligh (Pekin) plecau un mare numar de drumuri, cari duceau
in diferite provincii.
Pe aceste drumuri erau dispuse, din 25 in 25 de mile, releuri bogat inzestrate, numite Iamb, sau Yamb, unde curierii impratesti erau gazduiti i gseau

pentru ei un pat prea bogat, cu frumoase perdele de matase, cai totdeauna


inseiati .si gata de a alergA. In locaIitile pustii i lipsite de locuinte, sart hanuri, pe earl trimisii sai trebuiau cate odata s le strabat, Marele Khan Meuse sa

se construiascd, in lungul drumurilor, numeroase palate, in grajdurile carora


animalele de calatorie erau intretinute pentru serviciul postal. Pe deasupra, intre

releuri, se gaseau mici sate compuse cam din cate 40 de case, unde locuiau
oamenii insarcinali de a purtA pe jos depesile irnparatului. Acesti alergatori, cu
pantecile inchingate, cu capul strans in o bendita, aveau un brau iinpodobit de
mici clopotei, al cdror zgomot se auzea de departe. Ei plecau in galop, incredintau

www.dacoromanica.ro

11

depefile tovarttOlor ce ii afteptau, si in asa mod imparatul primea in o zi si o noapte


noutrtti din locuri asezate la zece zile de drum.

Acest mod de comunicatie costa putin pe Koublai-Khan, cci el, nu rasplatea pe curierii sai deck cu scutirea de biruri ; iar caii dela releuri, at caror
numar era de 200.000, locuitorii provinciilor Ii procurau gratuit.
Serviciul postal chinez astfel organizat era reservat pentru transmiterea corespondentelor oficiale, fondurilor Statului i pentru transportul inaltilor functionari, autorizati de guvern.
El oferea avantaje mari de tot din punctul de vedere administrativ si politic,
dar pubhcul era exclus dela foloasele lui i regulamente severe interziceau, chiar
functionarilor, de a intrebuinta acest serviciu pentru schimbul corespondenfelor
particulare.

LA ROMANI
Data infiintarii serviciului postal lit Romani nu se poate stabill cu siguranta,
autorii vechi neprecizand-o ; totus, dupa Titu Liviu, acest serviciu a existat sub

republic, intro anii 510=30 inainte de Christos, sub denumirea de Angaries


(angariae), cuvant, dupa cum am viizut, cunoscut de mai mult si intrebuintat
tot in acelas sens ga si la Persi, de oarece curierii republicii Ii procurau pe calea
rechizitiunilor caii necesari de schimb.

Cand insa Romanii incepurrt sd-si iiitindi stapanirea lor asupra altor popoare si s formeze un vast imperiu, imprejurul bazinului Mrtrii Mediterane,
prin forta lucrurilor, guvernul imperial a fost silit s infiinteze un serviciu de
postii mai regulat, si Sueton, istoric latin, ne arata pe imparatul August (pe la
anul 30 inainte de Christos) ca organizatorul unui astfel de serviciu la Romani,
sub denumirea de cursus publicus.
In aceast privinp, Sueton arata, vorbind de August, crt in scopul de a cunoaste prin mijloacele cele mai repezi aceea ce se petrecea in provincii, el facii
sa se aseze la inceput pe drumurile militare, la scurte distal*, oameni pe jos,
cari transmiteau din mana in mana depesile si le friceau srt ajunga repede din
Virile cele mai departate.

De oarece insa acest sistem de post nu aduse imprtratului serviciile ce


sperA, depesile ajungand incet la destinatie, iar uneori erau rraticite sau pierdute, August inlocul oamenii pe jos Kin curieri Mari sau cu cart*.

Pentru a sb asigura mersul regulat al serviciului postal, Romanii se ingrijira de a face acele renumite drumuri, cari conduceau din mijlocul Romei, dela
templul lui Saturn (de uncle se masurau distantele) in diferite directiuni, catre
www.dacoromanica.ro

- 12

frontierele imperiului si ale caror urme se mai vad i astazi in toate tarile ce au
fost supuse stapanirii Romane.
Aceste drurnuri, construite cu mari cheltueli i muncti, se compuneau din
o parte de mijloc (agger), care era a sosea pavatti cu mari blocuri poligonale de
lava basaltica, asezate pe un pat format de trei paturi diferite si suprapuse.
Patura inferioara era compusa din pietre mici san pietris cu lusip, patura de
mijloc era compusa din sfaramaturi mici de piatra incleiatti cu var si patura superioara, in grosime ca de 15 centimetri, se compunea din un amestec de bu-

cati de cartimida arsti incleiate cu cirnent. Grosimea totala a lucrrii era de


aproape un metru.
Fiecare parte a drumului era marginita de un trotuar ridicat (crepido),
in lungimea caruia se aflau borduri de piatra. Din mila in mila (1.472 metri)
se &eau, pe marginea drumurilor, pietre pe cari se afla indicata distanta, iar
altfel de pietre, asezate in cursul drumului, serveau caltiretilor pentru a incalich
pe cai sau a se repauza.
Pe aceste drumuri admirabile era organizat cursus publicus (pasta romanilor), pentru a transporth poruncile imperiale, banii publici, functionarii Statului in misiune, ambasadorii i chiar pe imparatii Romani.
Cele mai principale retele de drumuri erau in directiunile :
Roma-Capua-Neapoh-Reggio in Sicilia si de acolo prin corabii speciale,
trecand marea Mediterana, la Cartagina si in nordul Africii.
Roma-Capua-Brindisi si de acolo, trecand marea Adriaticti, la Dyrrachium,
prin Macedonia, spre Constantinopole.
Roma, prin Rimini si Aquileia (Iliria Austria*, conducand in Istria, Iliria,
Panonia, Moesia, Dacia, Constantinopole i Asia-Mica.
Roma, prin Centum-Colle (Civita-veche), Pisa, Genua, Marsilia, Narbona
si trecand Pirineii in Spania.
Roma, prin Milano si trecand Alpii, se impartea in un drum cc ducea in Galia
(Franta) i Britania-Mare, iar un altul in Germania.

Pe drumurile pe cari mergeil posta, din distarrta in distanta, se allau statiuni impartite in trei clase i cari purtau, dupa importanta Ion, numele de :
Civitates, Mutationes i Mansiones.

Civitates erau statiuni compuse din un local servind de adapost pentru curieri, o magazie de furaj i un grajd continand 40 cai.
Mutationes erau releuri, unde se gaseau grajduri, carute, hambare cu furaj,
stabilite la mici distante si in apropierea oraselor si satelor. La &care din aceste
releuri se aflau cAte 20 cai.
Dura tara sau topografia locurilor, la fiecare releu se gaseau cai de calarie
sau caruta, boi, magari, catari san camile.
Mansiones eran statiuni de popas mai lung, sau locuri de culcare, cu mult
www.dacoromanica.ro

.13

mai mari si mai incapatoare Ca mutationes i untie, in afara de grajduri speciale, se gaseau ptulele publice i magaziile pen tru pristrarea provizillor necesare armatelor in campanii si gazduirea functionarilor i militarilor trans-

port* cu cheltniala Statului.


In aceste statiuni mai erau locuinte rezervate guvernatorilor in inspectiuni
pentru voiajorii imputerniciti a uz de posta si adeseori langh ele se allau palate in cari descindeau imphratii.
Statiunile de acest fel se &eau la o departare una de alta cale de o zi.
Din punctul de vedere al vitezei, serviciul postal era impartit : in posta repede (cursus celer san velox) si in posta grea de transport (cursus clabularis).

Posta repede intrebuinp cai de calarie, de rassa mai buna, incMicati de


voiajori, sau de curieri, insoii si de vizitii crawl, cari duceau bagajele i inapoiau la statiune caii de transport.
Trsurile, cari se intrebuintau pentru posta repede, purtau in general numole de Carpenta i erau de urmatoarele feluri :
Vera& sau cisium, un fel de gabrioleta usoara, pe douti roate, deschisa
putlind contine dourt persoane ;

Rheda, trsura mare, pe patru roate i cu binci, putAnd inctipea in ea mai


multi oameni si bagajele lor ;
Caruca, trsura pe patru roate, acoperita, la care se inhamau doi sau patru
cai, si care serveh mai ales pentru transportul la tezaur a banilor publici, proveniti din provMcii ;

Birota, trasurri mai mare, pe doua roate, servind la transportul bagajelor,


armelor, etc., si la care se inhmau trei catari ;
Posta grea san de transport se facea cu trasuri grele i mart, intrebnintate
pentru transportul bagajelor, marfurilor i aprovizionruilor militare si la rani
se inhamau, dupd nevoie, cai, catari sau boi.
Personalul releurilor postale se compunea din surugii (veredari, catabulenses), ingrijitori de catari (muliones), randasi de cai (hippocomi), veterinari
(mulomedici) si mesteri de ca'rul,e (carpentarii).
Directiunea i supravegherea releurilor era incredintata unor functionari

(manceps), sub ordinele chrora se gdsea intreg personalul releurilor. Ei erau


numiti in fungiune de prefectul pretoriului pe termen de cinci ani, si se alegeau
dintre locuitorii notabili ai oraselor, obligati a indeplini o asemenea functitine si
din care nu se puteau retrage decal Ta expirarea termenului, cAnd li se decerna
un titlu onorific.
Conducerea serviciului postal din o provincie sau mai multe era incredintata unor functionari, cari se numeau prefecti de trasuri (proefecti vehicularuni),
iar supravegherea releurilor era incredintath unor inspectori (judices curiosi).
In fine, serviciul postal din intregul imperil erA pus sub autoritatea prefectului
www.dacoromanica.ro

14

pretoriului (seful casei militare), care era un personaj foarte influent si aveh o
autoritate foarte mare, in ceeace privea mersul si administratia postelor, exer-

Posta la Romani

citand acea putere in numele imparatului, care era de drept seful suprem al
postelor Romane.
*

De acest serviciu asa de bine organizat nu profith insa i publicul, el flied


pus numai la dispozillunea imparatului, casei sale si Matti lor functionari ai imperiulni; arestia din urma insa nu erau admisi a face uz de post a decat in baza
unei autorizatiuni speciale (diploma sau littaere evertionis).
Diplome le erau de pergament i purtau sigiliul i semnatura imparatului,
sau a prefectului pretorinlui, singurii in drept a libera astfel de permise de circattle cu posta, i in ele se mentiona: numele, demnitatea i misiunea celui
ertruia se acorda, felul postei de care trebui sa uzeze, felul trasurilor la call
avea drept, felul i numarul cailor ce putea cere, durata valabilithi.ii diplomei,
itinerariul de urmat, locul releelor i, in fine, proviziunile ce el puteh sA cearrt la
statiuni (mansiones), cu ardtarea cantitrttilor i calitatilor lor.

Intinderea drepturilor acordate prin diplome varia dnp demnitatea si


gradul titularului, i, in aceasta privint, un comentator al lui Marculf, care
www.dacoromanica.ro

.15

a trait prin secolul VII, ne da o lista de ce putea lua un ambasador pentru el


i suita sa i in care se gdseste mentionata si cantita tea de urmatoarele provizii
paine, yin, slnina, came proaspta, carne de pore, purcei de lapte, berbeci, miei,
gaste, fasani, pui de gaina, oua, untdelemn, saramura, miere, otet, chimion, nuci,
cuisoare, usturoi, scortisoard, sacaz, curmale, fisticuri, lurnandri de ceara,
brnza, sare, zarzavaturi, lemne, fan si ovz.

Un biurou special, pe Mgt prefectul pretoriului, era ocupat cu formarea


oi supravegherea diplomelor, pentru a constata contraventiunile si a le supune
irnparatului. Instrdinarea unei diplome atrgea pedepse foarte aspre atat pentru
titular, cat i pentru cel ce uza de ea, si ele constau in exilarea intr'o insulrt, iar
mai tarziu chiar in pedeapsa capitald.
Pliniu cel tandr, literat roman si amicul intim- al Irnparatului Traian,
pe cand se gase ca prefect in Asia, arata in una din scrierile sale ea s'ar simll
foarte fericit de a obtine iertarea, de oarece se descoperise cd a dat o diploma
a sa personala nevestei sale, pentru a calatori cu posta, ducandu-se la una din
rudele sale gray bolnavd.
Un fapt prin care se caracterizeaza rigorile ordonantelor in aceasta privinta

este descris de Capitolin, care arata ca in timpul Iinparatului Marcu Aurelia


(161-180), se incredintase lui Pertinax guvernamantul unei provincii din
Orient si c noul proconsul intrebuirrta posta pentru a se duce la resedinta sa
oficiala. El insa crezand c functiunea sa era un titlu indestulator, nu gas1 de
trebuirrta de a capt o diploma. Guvernatorul Damascului cerandu-i insa di-.
ploma, Pertinax trebul s rdspunda cd in graba plecdrii uitase sa o ia. Aceasta
scuza nu fit gsit suficienta i cu toate felurile de rugaminti i amenintari,
Pertinax, care in anul 193 a ajuns imparat, a fost nevoit sa-si ispraveascd drumul mergand pe jos.
Transportul curierilor i persoanelor se face relativ cat se poate de repede,

si Cicerone ne arat Ca un curier pe o cariold cu doua roate a strabatut in o


noapte peste 97 kilometri, pentru a duce dela Roma la Americ stirea asasinarii
lui Roscius.

Pliniu arat ca la aflarea tirii despre boala lui Drusus Germanicul, Tiberiu
plech din Lyon inteacolo i ajunse la el in 24 ore, dupti ce strabatuse o distanta
de 295 kilornetri, neschimband deck de trei ori trasura.
Pentru a caracteriza si mai bine iuteala transportului prin posta, un ant or
abia Siria pierduse din ochi pe
arata, vorbind de Diocletian si Maximin,
primul, ea el se gasea in Panonia, ca pe cand se credea ca Maximin se alla in
Galia, el aparea de odata la Roma; si cd in timpul and se socotea ca acesti imWimp erau mai mult ocupati, unul in Orient si altul in Occident, ei apareau de
odata in Italia.
:

Chel tuelile pentru intretinerea personalului, materialelor, localurilor, furawww.dacoromanica.ro

46

jelor, etc., necesare serviciului postal, inch dela in fiintarea liii, erau in sarcina
provinciilor si oraselor, cari le procurau prin mijlocirea functionarilor orhsenesti, $i acestia la rdndul lor le repartizau asupra micilor proprietari (possesores),
iar nobleta, clerul, armata si principalii functionari erau scutiti de asemenca
i m puneri.

Aceasth stare de lucruri durh panh in timpul Imphratului Nerva (96-98),


care, imbunatatind finan tele Statului, Mar ca Italia propriu zish si tie scutith de
cheltueli si obliggiunea corvezilor la cari era supush populatiunea, cu care ocaziune e bhth i o medalie pentru comemorarea faptului, cu inscriptiunea Vehiculatione Italia remisaa (Italia schpath de corvezile de transport).

Mai tarziu, Imphra LH Adrian (117-138) si Septimiu Sever (193-2H)


an intins aceasth scutire si pentru celelalte provincii, usurand astfel populatiunea
oraselor i comunelor de cheltuelile ruinhtoare ce aphsau asupra lor.
Sub ceilalti imphrati se pare ins c cheltuelile pentru intretinerea serviciului an fost'suportate in intregime de comune, prin prestatiuni In natura.

Cursus publicus, (1110 ium am aratat, functiona pe drumurile militare si


cele publice importante ; mai erau lush drumuri de mai mica importanth, cum
erau cele scurte de leghturi $i particulare, pe cari guvernul avea nevoie de transporturi pentru trebuintele Statului, tezaurului, armatei, demnitarilor i ambasadorilor.
In acele locuri, imphratii fhceau sh cad toate sarcinile unor astfel de tran-

sporturi nurnai asupra supusilor Ion si decurionii (membrii senatului municipal inshrcinati cu incasarea i inaintarea impozitelor) erau obligati de a furniza
pe toath intinderea teritoriului lor, prin rechizitiuni, tot ce era necesar pentru
transporturile ce am art tat.
()bligatiunile pentru acest serviciu, atingeau agrirultura, ludnd de prin ferme
vitele necesare i ddeau nastere adesea la violente abuzuri de putere din partea
agentilor publici. Aceste sarcini oneroase, la.cari se adhuga i metatum, un impozit de furaj i gazduire, s'a mentinut pana la caderea imperiului Roman.

Desi serviciul postal, in organizarea ce am artat, era pus numai la indemana Statului si a persoanelor autorizate, totu$ el trehuie sh fi satisfcut $i trebuintele publicului roman, si aceasta reiese din corespondenta celor vechi, prin
care adeverese ch au primit mai multe scrisori dela acelas corespondent, sosite
odath, sau prin cererea unui rhspuns prin expres, din care se deduce ca.' nu toate
corespondentele erau expediate prin acelas serviciu regulat $i Ca nu se expediau
numai prin expresi.
Asa ch, duph toate probabilittile, scrisorile particularilor se expediau prin
www.dacoromanica.ro

- 17 intermediul curierilor Statului $i mimai in lipsa acestora, sau pentru lucruri mai
voluminoase de trimis i pentru voiajori, se recurgezi la alte mijloace.
In aceasth privintd, Sueton, istoricul latin, arata ch hotelurile din acel timp,
adich casele unde publicul era gazduit i nutrit in schimbul unei retrihutiuni,

erau prevazute cu trasuri $i cai de inchiriat, iar jurisconsultul Ulpian, consilierul [mparatului Alexandru Sever (170-228), arati c hichirietorii de cai,
cariole si cdrute, se organizaserd In corporatiuni adesea unite intre ele.
Cetatile aveau adeseaori curierii lor si persoanele cari nu voiau sa uzeze
de ei, sail de corporaiinni, se slujeau de sclavi sau de oameni particulari, dar de
multe ori, dupa cum arata Cicerone, aceste persoane era u despuiate de bauditi.
aceste mijloace publicul Roman isi satisrhrea interesele sale, hineinteles,
I
cu o mai mare intarziere, si Cicerone ne ara0 ch o scrisoare trimish de dnsul
fiului shu, care se gaseA la Atena, i-a sosit dupa M zile, i o alth scrisoare trimis

de Quintus, din Britania-Mare, iratelui shn Cicerone, a ajuns la Roma dupa


90 zile.

Sub imparatii romani, cari succedara lui August, posta romana se executh
bine sau rhu, dup cum acei iMprati erau buni sau rai si duph cum se interesau sau nu de administratia $i buna stare a imperiului lor.
Printre bunii imparall cari s'au ocupat si de imbunhtatirea i organizarea
serviciului postal citam :
Nerva, care a domnit dela anul 96-98 si care a facut, duph cum am aratat,
ca cheltuelile serviciului postal In Italia propriu zish sa se suporte de Stat.
Traian (98-117), invingatorul Partilor i Dacilor, excelent organizator,

deschise noui drumuri pentru posta, intre cari unul dela Pont-Euxin (Marea
Neagra) pand in Galia (Franta), si tot el introduse in acest serviciu mai multe
modifichri de ordin administrativ.

Adrian (1.17-138) si Septimiu Sever (193-211) aduserd imbunhtatiri


serviciului postal si facurh ca toate cheltuelile acestni serviciu sh se faca in regie
$i sh se suporte de Stat.

Dioclitian (28'k-306) ghsi la suirea sa pe tron serviciul postal dezorganizat de predecesorii sal, asa cu fi silit a face o nourt organizare, impartind acest
serviciu astlel :
1. Posta publich sau fiscala, rezervath transporturilor privitoare pe Sta,t si
aprovizionhrilor generale ;
2. Posta militard ;
3. Posta particulard, care functiona pe drumurile vieinale $i de mica im-

porta*.
Tot el fac o primeneala a personalului postei, inlocuind pe cei rai,
acest serviciu deveni si mai important cnd Dioclitian imparti guvernarea im2

www.dacoromanica.ro

- 18

perinlui cu Maximin, Constantin i Galeriu, caci el trebuitA SLI intre[inh unitatea


politica si administrativa a imperiului, 1)unandu-1 Ia adapost de mice pericole.
Sub urmasii lui Dioclitian, servichil postal se executh bine si i se aduse
din ce in ce imbunatatiri ; iar ca fapt mai important de retinut este ca sub Constanpu, la anul 360, posta aduse din Iliria, Italia, Spania si Franta, cu diplome
speciale de parcurs, 100 de episcopi la Conciliul dela Ariminum (Rimini). Toti
acesti ina1i prelati an fost transportati si intretinuti pe cheltuiala fiscului.
Modosiu-cel- Mare (37)-3951 se ocupa de organizarea si imbunatatirea
serviciului postal, stabilind reguli asupra admiterii agentilor postali, controlul
diplomelor, fixarea greutatilor ce puteau 11 duse de cai i car*, transportul
batilor in aur si argint, sau produselor destinate fiscului, prevenirea certurilor
intre voiajori si personalul postei, si se forta s restrangh fiherarea diplomelor,
care devenise nfl abuz sub predecesorii sai.
Dupa moartea lui Teodosiu, imperfid roman se impart1 intre cei doi flu ai
sai, i Arcadius lua imperiul de rsarit, iar Onorius pe cel de apus. Cfrinand insa
imparati din ce in ce mai incapabili, imperiul roman inceph sa decadd pe toate
caile si la aceasta contribui si navalirile barbarilor Ca : 1 Iunii, Visigoth, Vandalii,
Suevii si Alanii, cari pe de o parte devastau tot ce &eau in cale, iar pe de alta
cuprindeau provinciite romane, facand sainceteze in ele orice urme decivilizatie.
In fine, in anal 476, Odoacru, imul din sefii lIerulhor, cuprinse Roma si
se proclama rege al Italiei, distrugiind astfel imperial de Occident.
Poste le fura in nurnrul institutiunilor inghithe sub torentul devastator al
barbarilor, drumurile se stricara sub greutatea transporturilor, casele de posi a

disparura, transporturile de toate felurile devenira rare si neregulate, voiajtirile devenira periculoase din cauza hothlor, Ia cari se dedau atilt barbarii, cat
si populatiunea hastinasa, redusa la cea mai neagrh mizerie.
I )ostit insa nu pieri pentru totdeauna. Ea se ivi imediat ce inceph sh se restabileasch ordinea, i o adoptarh chiar si barbarii, cari o distrusesera. Asa, pe la
anal 300, Teodoric, regele Ostrogotilor, print inteligent si energic, care urmarea

ideea reinfiintarii imperiului roman, prhi unirea acolui popor Cli romanii, sub
impulsiunea consilierului sau Cassiodor. infiina din non serviciul postal, aproape
pe aceleasi prMcipii ca ale romanilor.
Vandalii ruprinzand Africa de Nord si stabilindu-se acolo, dupa ce distrusesora total, intre aiui 429/39, se organizarh intr'un regat, sub Genseric, care,
pentru administrarea acestei foste provincii romane, restaldll serviciul postal, pe
aceleasi haze ca sub romani. Acest serviciu se executa destul de bine 'Ana dare
anul 531, cand Belisarie, curagiosul general al lid Justinian, bah). pe Vandali si puse capat acelui regat.
Francii, la prima invaziune in Galia, gosira urine de un serviciu regulat de
posta, si sub Clovis (181
:1111, cuprinzand aproape inireaga Tara, reorganizara serviciul postal.
www.dacoromanica.ro

19

Urmhtorii acestui rege find insh slabi $i neingrijindu-se de nimic, drumurile


romane se stricarh, casele de posta si releurile disparura si cu ele si serviciul de
postd, ca organizare de Stat.
Peste aproape 300 ani, insa, Carol cel Mare, cuprinzand si pumind sub autoritatea sa Franta, parte din Spania, Italia si Germania, panh in Marea-Nordului,
Elba si Tisa, formh aproape in intregime imperiul roman de apus si.se incoronh
in amd 800, la Roma., ca imphrat roman.
Carol eel Mare, phtruns de ideea ca o buna administratie a intinsului sau
imperiu nu. se puteA face &cat cut un control permanent si cu o bund comunicatiune cu toti reprezentantii shi (missi dominici), puse sh se reconstruiasca ve-

chile drumuri romane, si in anti! 807 stabill un serviciu postal, in leghturh CLI
Spania, Italia si Germania.
Curierii imphratului plecau din Auxerre, prin Autan, Lyon si Muntele
St. Bernard, in Italia ; prin Nevers si Limoges, spre Spania ; si prin Paris si Aix
la Chapelle, spre Germania.

CAM insh Carol cel Mare disphrii, urma$ii sii, slabi $i timizi, nu putura
menline unitatea imperiului, care se fractionh din ce in re in buchti mai mici,
iar servicial postal disphrii in turburhrile produse, de luptele si frhmanthrile
liida1itaii.
In imperiul de rasarit, serviciul postal se mai mentinit chtva timp. Asa,
sub Justinian (527-565), el se mai executh inch, dar numai pe douh drumuri,
unul in Asia-Mica, spre Persia, si altul spre Egipt, dar disphrh si de pe acestea
in curand, chci, pe de o parte, succesorii acestui imphrat, slabi, dedati luxului,
desfraului si luptelor religioase, lasarh imperiul s decadh, iar pe de alta, ea
vrajina$ii ce ii inconjurau de toate phrtile ii reduse cu totul intinderea.
Serviciul postal disparut insa din acest imperiu, ii vedem 4oinviitid, cu
mai multa forth i chiar mai perfectionat, in imperiul arab, sub Calif.

POSTA CALIFILOR ARABI


Mahomet, fondatorul islamismului, dupa ce iinpuse religiunea sa diferitelor
triburi din sudul Arabiei, pe hi anul 630 duph Christ, formh un Stat, care, sub
predecesorii shi, ce purtau numirea de Calif, se intinse in scurt timp i supuse

doiiiinaiunii lor, pe de o parte, popoarele ce locuiau in Arabia, Asia-Mich,


Persia $i Turchestan palm la Indus si Sir-Daria, iar pe de alta, trecand in Africa,
cuprinse Egiptul, Tripolitania, Tunisul, Algeria si Marocul.
Pentru administrarea acestui vast imperin, care se intindea dela Aden (Oreutitti
Indian) panh la Derbent (thrmul Marei Caspice), pe o distanta de 30 grade de latitudine, si dela Indus pana la Tanger, peo intindere cam de 78 grade de longitudine, s'a siil4it necesitatea infiinrii unui serviciu postal, bine organizat, i arabii
au gasit atat la persi, cat si la roman'', normele de urmat in alchtuirea lui.
www.dacoromanica.ro

20

lirteleptul si pnternicul Calif Moavia, care a murit la anul 679, este considerat ca fondatorul postelor arabe; iar pe la anul 705, serviciul postal arab era
astfel organizat, incat cele mai principale orase ale imperiului erau legate intre
ele prin drumuri postale, pe cari se transportau cu cea mai mare usurinta depesile Statului, functionarii in misinne si la anumite ocaziuni $i arrna tele, prin
transporturi succesive de rate 50-100 oameni.
In timpul califulni Motamed (870-892), epoca in care importanta Cali(dor mai scazuse, de oarece uncle provincii isi capatasera independenta lor,
forinisind califate aparte, Bon Khordadbeh, directorul postelor din Irak-Adjeini,
stabili un ghid al drumnrilor postale din acel limp, pentru califatul din Bagdad, iar Kodama, inort in 059, a scris un tratat asupra atributinnilor rffilCUOnarilor din acele timpuri si in care vorbeste i despre functionarii postelor.
Acesti scriitori dan relatiunile de mai jos asupra postelor arabe.
Posta era cunoscuta la arahi sub numele de barid, dela cuvantul persan
burida (taial), de oarece cailor $i catarilor cu cari se servea posta, li se taiau
coadele intr'un chip special, pentru a se deosebi de cei ai particularilor.
Khordadbeh fixeaza la 930 numaral statiunilor postale (Sikka) din imperiu, cari erau 'tripartite pe cele mai mini drumuri postale si a veau ca centru
de plecare orasul Bagdad.
Primul drum condacea dela Bagdad spre Nord-Est, prin Hamadan si Rai (in
apropiere de Teheran), la Nischapur, in provincia Corasan, cu o ramiticatie dela
I lamadan la ISpahan.

Dela Nischapur spre Est, in Corasan si Turkestan, erau releuri stabilite de


guvernatorul acelei provincii, care avea oarecare independenta rata de Califatul
din Bagdad.

Al doilea drum incepea cam dela jumatatea distantei intre Bagdad si Hamadan, mergand spre Nord prin Margha i Berdha, la Tiflis, cu doua ramificatiuni, i anume : Berdha-Derbent, pe malul Marii Caspice, i Berdha-Debil, spre
Armenia.

Al treilea drum conducea spre Sud-Est, dela Bagdad spre Wasit, unde se
imptirtea in dourt, o parte mergand spre Bassora, oras important si populat,
aproape de golful Persic, iar cealalta parte, dela Wasit, prin Farsistan, Istakhar,
la Schiraz.

Al patrulea drum pleca din Bagdad, spre Nord-Vest, pe langh cursul


Tigrului, prin Samara si Mosul, prelungindu-se spre Armenia $i Bizant.
Al cincilea drum urma cursul Eufratului liana la Balis, e unde se indrepta
spre Vest, la Alep, Antiohia si Tars, cu o ramurd dela Alep, prin Damasc, Palestina $i Siria in Egipt, care in epoca lui Khordadbeh era deja Stat independent, cu
dinastia lui proprie.
In fine, al $aselea drum pleca din Bagdad, prin Kura, la Mecca, leaganul
islamismului, en ramitic4ie, spre sudul Arahiei, la Sana si Aden.
www.dacoromanica.ro

- 21 Duph indicatiunile lui Khordadbeh, toate releurile aveau cai, cari erau in-

trebuirrtati pentru curierii ce duceau ordinele Califului. Tn uncle ptri insa,


cum era in Siria si Arabia, se intrebuintau si crniLe, iar in statiunile marl, ca
si la Romani, se gasea tot ce era necesar, la transportul, hrana i locuinta inaltilor functionari i trupelor ce se transportau cu posta.
Asupra iueIii cu care mergea posta araba, Aboulfeda, istoric si om de Stat
arab, care a trait intre anii 1273-1331, arata ch curierul care a adus la Bagdad

stirea mortei Califului Mansur la Mecca in anul 775, a intrebuintat 11 zile


pentru a face acest drum de 220 mile geografice. Unii autori vorbesc insa si de
transporturi de stiri i ordine de o repeziciune cu mult mai mare.
Desi am aratat ch posta arabh era creiata nuinai pentru trebuintele Statului, totus, din oarecari fapte se trage concluzia ca ea ti'ansport i corespondentele particulare, eh aceasta se facea de curierii i efii oficiilor, pe propriul
lor cont i ca autoritatea superioara ingaduia acest lucru pentru au mic-

sora cheltuelile de exploatare, cari pentru intreg imperiul trebuie si fi fost


colosal de mari, tinand cont ch Marvardi ne arata eh pentru provincia Irak se
ridicau la patru milioane de dirham (aproape patru i jumatate milioane de
franci).
Personalul postal se compunea: din cel inferior, ea: oameni de serviciu, ingrijitori, curieri, etc., cari purtau nurnirea de Mowattobum, i din cel superior,
care la rndul sau se compunea din Mowaqqiun,*sau sefii de statiuni, i Far waneqqiun, directorii serviciului din o provincie.
Directorii se ocupau de buna efectuare a serviciului postal, in intinderea ce
depindeh de ei, i, in afara de aceasta, ei mai aveau o misiune foarte importanta.
care consta. in obligatiunea de a observa i raporth despre indeplinirea atribu-

punilor functionarilor financiari, politici, administrativi, ai domeniilor Statului, etc., asupra situatiunii agricole, a baterii monedelor, plata soldelor, starea
trupelor, etc., in un cuvant, de a supravegheh pe toate celelalte autoritati si a raporta orice nereguli.
Rapoartele directorilor de provincii se adresau directorului general al
postelor, care, find unul din cei nai mari demnitari ai impeninlui, lucra direct
cu Califul, caruia ii supunea spre cunostinta i hotarire toate stiintele ce primea
din intreg imperiul ; si importanta postei, ca administratiune de guvernimant in
un Stat, a caracterizat-o destul de bine Califul Mansur, care zicea :
Tronul meu se reazimh pe patru picioare, iar suveranitatea Inca pe patru
oameni, un cadiu (judecator), care sh nu greseasch; un prefect de politie, energic; un ministru de finante, cinstit, i un director de post credincios, care sd ma
nincunoftiinteze in mod drept de tot ce se petrece.
Autoritatea Califfor, insa, nu se puth mentine mult timp, din cauza limptelor intre pretendentii Tronului, asa ch se formara mai multe califate, cum erau

cele din Bagdad, Egipt si Cordova, can itt randul lor se fractionara in prowww.dacoromanica.ro

- 22 vincii mai mici, fiecare cu organizarea lor postala, pe o scara mai redush i care

nu mai prezinta un caracter interesant.


Califatul cel mai important al Bagdadului cazit sub adininistratiunea turcilor, cari dezorganizara serviciul. postal din ce in ce, aja ch mai tArziu, cfmd
Gingis-Khan, pe la sfa.ritul secolului al Xll-lea, cuprinse Persia, nu mai gdsi
nici in serviciu de posth, i, dupa, cum ne arath Makrisi, erudit arab, care a trait
intre anii 1360-1't12, dete porunci sultanilor de a stabill un serviciu regulat
de posta. Cu toate acestea, zice scriitorul arab, menzilurile (releurile) erau rau
organizate i curierii acestui suveran nu fhceau altceva deck de a lu cu forta,
din drumul lor, caii si lucrurile de cari aveau nevoie.
Este insa de notat ca acest cuvnt menziluriu, pc care il arath Makrisi,
o sa '1 gasim in istoricul postelor romne, intrebuintat in acela sens, prin
anul 1775.

www.dacoromanica.ro

PRIMELE INCEPUTURI ALE POSTEI MODERNE 1)

Curierii manstirilor 2)
In urma desmembrarii imperiului lui Carol-cel-Mare a disparut din Europa
orice urma de serviciu postal, ca organizare de Stat, de oarece cluar popoarele,
(qui prezintau un caracter national si unitar, s'au fractionat sub influenta feudalismului, in atatea mici satulete, orase si cetati, astfel incat nu mai era posibila
intretinerea unui serviciu postal pe bazele din trecut.
Cu toate acestea, chiar in cea mai mare confuzinne a evului mediu, gasim
totus eh au existat oarecari urine de romullicatiuni ['acute prin mijlocirea lucratorilor, meseriasilor si negustorilor, pe cari ocupatiunea lor ii silea la drumuri
dese ; cele mai insemnate sunt insa cele facute pnin mijlocirea ordinelor religioase,
cari, avnd asezaminte si bunuri in diferite tari, ca : Italia, Spania, Franta, Germania, Austria si Polonia, trimiteau pentru diferite afaceri si transporturi servitori, calugari ori curieri speciali, cari se insarcMau 5i cu transportul scrisorilor
si a comisioanelor particularilor, pentru localitatile pun cari treceau.
In aceasta privinta, diferiti istorici ai timpului ne arata ca :
Bogata mantistire din Saint Denis, fondata in 637, de Dagobert, inzestrata
succesiv de regii Frantei si de alti piosi legatari, posed& bunuri imense in Franta,
Spania, Englitera si Germania si cit pentru a fi in legatura cu sucursalele si reprezentantii siti, In diferitele titni, intiintase curieri speciali.
Mandstirea Benedictinilor din Cluny, aproape de Macon, fondata in anul
900, ave curieri calari, cari punea in comunicatiune cu alte manastiri, 1-ispandite in Franta, Spania, Italia, Austria si Polonia.
Ordinul Cistercienilor, fondat in 1098 si a carui resedinta se aila la Citeaux,
aproape de Dijon, era in relatiuni directe de corespondenta pnin aceleasi mijloace,
cu miile sale de sucursale, raspzindite in toata Europa.
I) A. Bellue. Les pustes Franeaises.
2) P. Jaccottey. Legislation et Exploitation postales.

www.dacoromanica.ro

- 24 Mesagerii universitari

Una din institutiunile datorite evului media, care a avut cea mai mare influenta civilizatoare asupra popoarelor, a fost infintarea Universitatilor.
Universitatea din Paris, fondata catre anul 1150 $i impartita in patru facultati : medicind, teologie, drept i arte, atrase in scurt timp un numar considerabil de studenti, nu nurnai din toate provinciile ce compuneau Franta, dar
si din alte tari, ca : Englitera, Elvetia, Prusia, Bavaria, Olanda, Polonia, Ungaria,
etc., cari veneau sii capete cunostintele ce se predau in acea scoala de cei mai
mari profesori ai tirnpului.
Studentii insd aveau trebuinta de a intretine relatiuni mai ales cu familiile
lor, si cum nu exista Un serviciu de asemenea natura, Universitatea obtin4 permisiunea de a inflinta mesageri (curieri), pentru a duce la destinatie scrisorile
profesorilor i elevilor, in provinciile Frantei si in tarile straine, si a aduce la
inapoere raspunsurile, bani, efecte de imbracaminte i alte obiecte, pe cari parintii le trimiteau flilor lor.
Mesagerii functionau sub supravegherea Universitatii, se recrutau din oanreni sdraci, dar cinstii, i numarul lor era fixat la unul, pentru fiecare diocesa
(departament bisericesc, pus sub autoritatea unui episcop), atat pentru Franta,
cat i pentru triIe strine, cari aveau studenti la Universitate.
Mesagerii efectuau la inceput cursele lor pe jos, cu un bat special in rnana,
iar mai tarziu se servira de mdgari, cai i carute, facand din ce in ce un serviciu
mai regulat si mai repede.

Cum insa, pe acele timpuri, drumurile parcurse de mesageri erau rele


si putin sigure, mai cu seama in timp de rdsboaie i turburari, si cursele mesageriilor erau adeseaori intrerupte, sau nu se fceau cu regularita tea rerun, si cum
studentii se &eau adesea in lipsk de cele trebuincioase, si nevoiti, ca atare, a se
adresa diferitelor persoane din Paris, pentru a le face inlesniri i avansuri de
bani, s'a sirntit necesitatea de a se infiinta, tot pin ingrijirea Universitatii,
asa ziii mesagerii mari.
Marii mesageri se recrutau dintre persoanele notabile si bine situate din
Paris, cae unul pentru.fecare dioresa din Franta i strainatate, find tinuti de a
avansa banii i cele trebuincioase stadentilor din diocesa respectiva, si a le servl
ca tutori i parinti. In schimb, marii mesageri se bucurau de avantajul de a fi
luati sub protectiunea Universitatii, de a asista la serbdri, de a fi scutiti de darea
ce se platea pentru trecerea drumurilor, de serviciul de gardd si de alte corvezi.
La infiintarea lor, mirii mesageri faceau serviciul postal numai pen tru
profesori si elevi ; in scurt timp insa ei se insarcinara i cu transportul scrisorilor i facerea comisoanelor particularilor. Mai tarziu, ei incepura a transporta
mrfuri, aur, argint, lucruri pretioase, acte de procedurd, a face diferite rercetari, a culege informatiuni $i a transporta persoane, (land astfel nastere unui

www.dacoromanica.ro

- 25 adevrat serviciu postal, cu caracter semi-oficios si pus si hi dispozitiunea publicului.


In acelas timp, Universitatile din Bo Ionia si Salerne (Italia) ajunsera renu-

mite, cea dintaiu pentru cursurile de drept si cea din urma pentru medicina,
atragand o multime de studenti, nu numai din Italia, dar si din Germania,
Austria, Ungaria si Po Ionia, asa c i aci se simti nevoia de a se infiinta mesageri universitari, earl, ea si in Franta, erau inipartiti in man i mici (magni
nuncii, parvi nuncii), cu aceleasi a tributiuni.
Universitatile infiintate in urma se bucurara de aceleasi privilegii. Asa,
pentru eea din Thdusa (Franta de sud), fondata in 1229, Papa Grigore al IX-lea,
printeo hula, cerea a se acorda protectie, justitie si a se apara de ()rice pagube
niesagerii acelei Universitati.
In 1290, Papa Nicolae al IV-lea, printr'o buhi, prin care se acorda privilegii
Universitatii din Lisabona, invit pe Rege s acorde protectie i dreptate mesagerilor Universitari.
De asemenea, Universitatile : din Praga, fondata in 13'03, din Viena (1365),
din Heidelberg (1386), etc., avura mesagerii ion (nuncii jurati), intrebuintali in
acelas scop ea si in Franta si Italia.
Cum vedem, dar, intluentei civilizatoare a Universitatilor se datoreste nasterea serviciului postal, pentru publicul care avea nevoie de el, pe baze cu totul

in afara de organizarea fiscala de Stat, pe care o avusese in trecut ; in schinTh


insI i posta, acest fruct al Universitatilor, a dat i da cel mai puternic sprijin
stiintelor, de a patrunde in cele mai departate locuri si in toate clasele societatii,
completand multora ceeace nu a putut, sau nu mai poate, sh le dea. scoala.

Curierii universitari s'au mentiput inca mutt timp in Europa, pana catre
fittitul veacului de mijloc i au fost cel mai bun mijloc de comunicatie cateva
sate de ani, si adica pana cand au inceput sa se formeze din nou State mai mari,
cari pentru buna lor existenta aveau nevoie de an serviciu postal pus pe noui haze
si care s corespunda, atat cerintelor Statelor moderne, cat si celor ale publicului,
iar modal de organizare it voiu arata aci mai jos, separat, pentru Statele mai insemnate din Europa si in ordinea introducerii lui.

www.dacoromanica.ro

..

POSTELE YODERNE IN PRINCIPAL,ELE STATE DIN EUROPA ')

IN FR ANTA
Prin anul 1464, Ludovic al X1-lea, Regele Frantei, stabill un serviciu postal,

dupa unii autori, in scopul de a cunoaste in fiecare moment fazele boalei prin
cari treceh fiul sat', de care se afla departe. Cei mai in msur autori ai timpului
ne arata insa crt Regele, care se an in lupta cu vasalii si si cu ducele Burgundiei, infiinta acest serviciu in scopul de a Ii exact informat de tot ce se petrecea,
nu numai in Statele sale, dar si in tarile vecine in cari avea agentii sai informatori.
Institutiunea lui Ludovic al Xl-lea, avea aproape caracterul postelor an Lice
si mai cu searna al postelor romane.
Prin o ordonanta, Regele stabill ci pe drumurile mari, la distante de 4
leglie, sa se infiinteze releuri postale, conduse de persoane credincioase, cari depuneau juramant de ficlelitate Regelui. Aceste persoane purtau numirea de maitres coureurs, iar mai tarziu de maitres des postes, si aveau ca atributiuni :
De a intretine patru sau cinci cai de talie usoara, bine inseiati i gata de
a alerga in galop ;
De a incaleca si conduce curierii Regelui, in schimbul unei retributiuni de
10 soli (50 bani) de fiecar'e cal si de distanta, si
De a duce gratis dela un releu la altul depesile expediate de Rege.
Nimeni n'avea dreptul a se servi de caii postei, sub pedeapsa cea mai aspra
afara de cei cari posedau un ordin al Regelui sau imputerni(pierderea
ci tului sau.

Mara de aceasta, Regele infiina functionari speciali (commis) insarcinati


de a controla efectuarea serviciului, avandu-si resedintele in orasele mai insemi) A. Bello& Les postes Francaises ; P. Jaceottey. Legislation et Exploitation postales ; M. Loeper. Precis
hystorique sur les postes Autrichiennes; Organisation des postes des villes dans l'ancien temps ; Un regiment de
1662 poste de Wurtenberg. Le plus ancien ouvrage Allemand de L'hystoire de la poste ; Das Buch von der Weltpost ; I. Brunner. Postwefen in Bayern ; Fr. Weber. Post und telegrafie in Wurtenberg ; M. Vauters, les postes
en Belgique avant la revolution francaise ; A. Polonibi. Notitie storiche sulle posti d'Italie ; L'Union postale
1S82-1883, IIistoire des postes ,d'Espagne, de la Grande-Bretagne, Commencements des postes en Suisse; M.
Staeger. Service postale Suisses pendant la republique helvdtique ; N. Sokolov. Notice hystorique sur Porigine et
le developpement du service des postes Russes ; L'Union postale 1005. Les postes de Russie au XIX sikle.

www.dacoromanica.ro

28

nate si mai cu seamh la frontiere, in punctele de intrare in Franta ; iar cu conducerea


supravegherea intregului serviciu insarcind un alter al Coroanei,
atasat pe langa persoana Regelui si care purta titlul de Grand maitre des coureurs.

Din ordonanta Regelui, se mai vede eh comisii dela frontier aveau obligatiunea de a vegheet ca nici un curier sosit din tAri straine sA nu treach in
Franta pe cM ascunse, de a lua cunostinta de depesile si corespondenta adusti
spre a se convinge ca nu cm-gine nimic in contra Regelui, de a libera pasapoarte
si, in fine, de a primi depesile guvernului, ingrijind de expedierea lor la destinatie.
Serviciul postal, astfel organizat, nu folosi la inceput decal Regelui si color

autorizati de acesta, publicul continuand de a se servi de curierii universitari.


In curand insa, curierii Regelui intrara in conflict cu curierii universitari, din
cauza concurentei ce-si faccau i aceasta lupta s'a continuat mult timp, crescand din ce in ce, caci interesele angajate deveneau i ele mari, prin progresul
si des voltarea corespondentelor publicului.
Asupra repeziciunii cu care mergeau curierii postali in acele timpuri, Ernst

von Beust citeazd Un exemplu cu un trimis al Regelui, care a intrebuintat


numai trei zile pentru a aduce corespondente din Milan la castelul Amboise,
unde se glisea Regele.

Sub domnia Regelui Francisc I-iu, in anul 1525, printr'o ordonant4, se dispuse ca grefierii judecatoriilor, s trimita prin curieri i mesageri, platiti de cei
interesati, actele de indeplinirea procedurilor ; iar prin 1527, printr'o alta ordonar4a, se interzise oricui de a inchiria cai curierilor, stabilindu-se astfel un monopol in favoarea sefilor de releuri.
In anul 1572, sub domnia lui Carol al1X-lea, se citeazh ca exemplu de repeziciune cursa Paris-Madrid, care a fost facutti in trei zile i trei nopti de un

curier spaniol, insarcinat de a duce la Madrid stirea masacrului dela Saint


Barthelemy (21 August 1572).

Un alt curier a parcurs distanta din Paris la Varsovia in 12 zile, pentru a


anuntet pe Henric al HI-lea, care in acel timp era Rege al Poloniei, de moartea fratelui sau Carol al IX-lea si de vacanta survenitii la tronul Frantei.

Sub domnia lui Henric al HI-lea (1574-1589) se stabill zile fixe pentru
plecarea si inapoierea curierilor si mesagerilor si se puse pentru prima data in
mod oficial posta la dispozitiunea publicului, pen tru ca s poata expedia serison si alte Mali, marfuri, aur, argint si ()rice tl de lucruri.
Taxele stabilite in anul 1576 erau:
Pentru transportul pieselor de procedura, in teritoriul fiecarui Parlament
(cum era Toulouse, Grenoble, Bordeaux si Dijon), cate 2 soli tournois1) de fiecare leghe ;
Pentru transportul scrisorilor, de asemenea in teritoriul fiecarui Parlament :
1) Sol, moneda echivalenta cu 12 deniers sau 5 bani.

www.dacoromanica.ro

29

10 deniers tournois de fiecare serisoare, th care se euprindeh si taxa raspunsului ;

1.5 deniers tonrnois pentrn un pachet de 3-4 scrisori ;


20
cAnthrind o unce sau mai mult.
Cht pentru transportul marfurilor, argintulni, aurului, san al tor obieete,
pretul trebui hotarit, prin bur0 invoialrL, intre trimitiitori i mesageri, earl erau
responsabili de obieetele co li se incredintan, afara de caznl de fart prin atae pe
drumurile mari.
Henrie al IV-lea se ocuph en mult interes pentru imbunathtirea serviciului
postal si in 1.597 infiinta relee separate pentru inchirierea cailor de transport
necesari particularilor. Peste putin timp insh le nni si pe acestea en serviehil
postal, ineredint(nd conducerea intregulni serviciu unui controlor-general, care
ineash taxele din scrisori si pachiete si vhrsh Statului pentru acest monopol
7)

97.800 livre.
Ludovic al WE-lea, indemnat de cardinalul Richelieu, se interesa de bunul
mers al serviciulni postal iii dete o organizatiune mai buna, din care a tras

profit atat Statul, eat si publicul.

Conducerea postei M incredintata unui Pierre d'Mmeras, in schimbnl


nnei sume de 353.000 livre, vArsata la tezaur.

Almras in 1622 stabill curieri cari sa piece si s ajungh la ore fixe la :


Paris, Lyon, Toulouse, Bordeaux si Dijon; deschise in acelas timp oficii postale
in aceste orase si puse functionari speciali, insrcinati en primirea i distribuirea
la public a corespondentelor, precum i cu perceperea, taxelor.
Printr'o ordonantregalh din 1629, se puse obligatiune guvernatorilor provinciilor i tuturor persoanelor de distinctiune de a corespunde en curtea numai
prin intermediul postei, i, pentru a se curmh abuzurile, se stabill ca gratuitatea
postahl sh nu fie acordata decat in afaceri privitoare la serviciile regelui, cancelarului, secretarului i subsecretarului finantelor.
In anul 1630 se inmulti numhrul oficiilor; se aranjh plecarea curierilor din
Paris de cloud ori pe sapthmanh, stabilindu-se distantele ce ei trebuiau sh parcurga atilt pe timp bun, cat si ran; se legii prin curieri Franta i Parisul cu
Londra, Bruxelles, Anvers si cu Elvetia si Italia si se infiinta controlorii provinciali, insrcinati cu supravegherea serviciului postal, imphilit pe circumscriptiuni.
In fine, tot sub Domnia acestui Rege, se stabilir in 1632 reguli prin cari
se opreh punerea de valori i obiecte pretioase in scrisori si pachete, aranjAndu-se ca astfel de ohieete sa fie prezentate desehis, spre a fi vazute de functionarii postei i thregistrate in condici, devenind in acest mod eispunztitori de
dansele in cazuri de pierderi.
Sub Ludovic al XIV-lea, posta Mat noui si importante progrese i deveni
1) Masurrt de greutate echivalenta cu 30 grame 59.

www.dacoromanica.ro

- HO

flu nutnai un ajutor pretios pentru particulari, dar $i o sursa de venituri pentru
Slat, $i aceasta mai cu seama datorila geniului administrativ al lui Louvois.
In acest Limp se sporl numarul curierilor can faceau serviciul in interiorul
hnii, cat $i al celor ce faceau legatura en tarile straine, i, pentruch serviciul
se desvolt din ce in ce, se infiinta un personal nou pentru a taxa. $i cantarl serisorile i pachetele, a tine registrele de cele can se expediau, a prim! plangerile
publicului si a face sh se execute regulamentele.
Iii anul 16V3, prin o ordonanta regala, se recluse tunctiunile de curieri
universitari, justificandu-se aceasta masura prin faptul ea venitul rezultat din
taxele scrisorilor $i pachetelor este un monopol al Statulni. Se dispuse insa a
se da Universitatii 40.000 livre, odata pentru totdeauna, $i anual o suma echivalenta cu ceeace incasa Universitatea dela curierii sai.
Astfel disparura, .dupa o existenta de aproape 500 ani, curierii uni versitaxi, can au fost primii pionieri ai serviciului postal pentru public.
In anul 1653, un anume Vlayer, special autorizat de rege, incerch sa indeplineasch o lipsa siniita, adica sa infirateze un serviciu postal in interiorul

Parisului, caci trebuie stiut cn dadi in acea epoca se putea corespunde prin
posth cu interiorul tarii si chiar cu strainatatea, pentru a trimite insa o serisoare in interiorul acelui oras ert nevoie de concursul unui servitor sau comiSiouan

In acest scop, Vlayer infiinta un oficiu postal chiar in curtea palatului 1


dispuse sh se aseze in diferitele strade ale Parisului cutii, in cari publicul sa isi
depunh corespondentele. Cutiile erau golite de trei ori pe zi de functionari speciali, corespondentele se aduceau la oficiu $i tie acolo pnin alti functionari, si
tot de trei ori pe zi, erau duse la locuintele destinatarilor.
.
Acestei institutiuni i se dete numele de nla petite posted', i a fost prima incercare pentru infiintarea serviciului postal in interiorul oraselor.
Pentru siraplificarea lucrului si incasarea taxelor mai cu usurinta, V6layer
imaginh niste bilete mici, imprimate in urmatoarea forma :
Port pay le . . .
jour
de

Pan 165 . .
.
.
.
Aceste midi bilete se gaseau de vanzare la oliciu, costau un sou (3 limn)
1111111 si serveau hi achitarea taxelor ce trebuiau platite pentru corespondenk
ce se expedia in interiorul Parisului, indeplinind acela$ rol ca tiinbrele postale can s'au pus in aplicare cu caracterul de azi, cam peste 187 ani.
Locurile goale din biletul arhtat unnau sh se completeze cu data zilei, numele lunii i anului, dupa care biletul se lipea pe scrisoare, sau se strangea in
formi de sul si se introducea la un cap al plicului, in asa mod incilt sa poata fi
observat si controlat de functionarii postei $i totul se depune a. in cutiile de pe
straile.
i

www.dacoromanica.ro

- 31 Incercarea lui V layer DU M dusa la bun sfarsit, de oarece publicul, din

spirit de rautate, arunca in cutii $oareci, murdarii, etc. ldeea insa prinse si
lii

reluata peste 30 de ani de englezi, cari introdusera acest sistem in Londra.

In anul 1660 se Om) la Paris o conferin[a postal, incheindu-se un tralat


intre Franta, Spania i Tarile-de-Jos (posta Turn ;i Taxis). Prin acest tratat so
regula schimbul corespondentelor intre acele utri, precum i tranzitul intre Spania

$i Tarile-de-Jos, in valize inchise si cari erau transportate pe teritoriul Frantei,


in schimbul unei p1i, prin ingrijirea postelor acelui Stat.
In anul 1672, ministrul Louvois, care, pe. langa celelalte atribiuiiwi, Mdoplinea i functiunea de $ef i intendent general al curierilor postelor $i cailor do
inchiriat din Franta, in scopul Ca Coroana sa ca$tige un beneficiu din o institutie
infiintata si intretinuta de ea, inchirie exploatarea serviciului postal cu contract
in regulii, cu obligatiune ca contracciul sh verse tezaurului din taxele incasate
un milion de livre in numerar la facerea contractului $i 1.700.000 livre po
liecare an, in rate lunare.
Fraudele insa cari se faceau si sumele mari ce se plateau, silira pe antreprenor
sa cearii rezilierea contractului, in caz cand nu se vor Ina msuri pentru starpirea

fraudelor si daca nu se vor modificA, tarifele, lucru ce se obtim), prin facerea


unui regulament de taxe in 1676.
Dupa acel regulament, modul de aplicare al taxelor pentru scrisori $i pachete,

atat pentru interiorul tarii cat si pentru straina tate, varia dupa distanta de
parcurs i greutate, astfel :

Intre Paris-Calais se percepea 5 soli pentru scrisorile simple, 6 pentru


scrisorile cu plic, 7 pentru scrisorile duble, iar pentru pachete vale 15 soli do
.fiecare unce.

lntre Paris-Metz se platea 'b soli pentru scrisorile simple, 5 cu plic '10
duble, iar pentru pachete cate 12 soli de liecare unce.
Intre Paris-Englitera se plateh 10 soli pentru scrisorile simple, 1 pentru
cele cu pile, 19 pentru cele duble, iar pentru pachete Cate 30 soli de fiecare unce.
Intre Calais-Englitera se platea 5 soli pentru scrisorile simple, 6 pentru cele
cu plic, 9 pentru cele duble, iar pentru pachete dile 15 soli de liecare mice.
i

Printeo ordonanta din 1681 se lua msuri $i contra transportului ilicit


al corespondentelor. Prin aceast ordonanta se stabill c nimeni n'are dreptul
de a transporth scrisori sari pachete cu scrisori, precum si de a face distribuirea
br, si ca contravenientii vor fi pedepsiti cu o amenda de 300 livre si cu conliscarea echipajelor i cailor cu cari vor face transporturile. Cu modal acesta monopolul postal a lost mai bine regulamentat.
In urma rasboiului ce izbucnise intre Franta i coalitia compusa din Englitera, Austria si Olanda, in anul 1700, Ludovic al XIV-lea se Wiz') nevoit, din

lipsa de fonduri, a pune in aplicare un non tarif intern, cu taxe mai ridicate.
Noul tarif pentru scrisori, pus in aplicare in anul 1701, fit fixat astfel :
www.dacoromanica.ro

32 Mai putin de 20 leghe


Dela 20

3 sons.

la 40

40 s 60
5
60
s
80
6
80 .100
7,
s
100 s 120 s
8
.
9
120
150 ,
9
150
200
10
Totdeodata, pentrn a se simplific:t opera tiimile de tinerea socotefilor i rain.

bursarea sumelor, se dispuse ea, pent ru coresponden tele adresate altor thri, phil a
taxelor sa se fach la prezentare.
Cu aceasth ocaziune se stabilirh taxe i pe trimiterile de bani si valori,
fixisindu-se la un son de Iivri, san la 5 0/0 din valoarea intreagh.
Sub Ludovic al XV-lea, in anul 1716, se incheie un tratat in tre posta Iran-

cezh si Printul de Turn si Taxis, General al postelor imperiale, prin care se reguhl indrumarea corespondentelor pentru iriIe strhine. Parisul fit legat de
douh ori pe saptamnh en Hamburg si de patru on en Masseick, pe uncle se
faceh tranzitul corespondentelor pentrn Saxonia, Danemarea, Suedia, Prusia,
Polonia i Rusia.

In anul 1719, Regele dadii o ordonanta prin care se acordh universitatii din Paris o desphgubire egahi cu a 20-a parte din venitul rezultat
din inchirierea postelor, in schimbul privilegiilor cc avusese universitatea CU
eurierii shi.
Areasth masurh a lost provocath de universitate, in mina unei phingeri
adresata Regelui, pin care arhth ch, (find deposedath de curieri sai, i s'a adus
paguhe si ci i se euveneh sa i se deh despagubiri bhnesti, in vederea servicinlui ce-1 aduceh cu invhmantul gratuit. Sam ce s'a dat universitatii,

dupa contractul stabilit in urma aeelei ordonante, a lost de 125.528 livre.


Sub domnia.acestui rege, si in baza unei cereri, se aprobh d-lui de Citamousset, consilier la Curtea de conturi, dreptul de a infiint,ft pe socoteala sa un
servicin postal in interiorul Parisului, precum si in imprejurimile in cari nu
se gAseh un oficiu postal. Acest serviciu incepa sti funetioneze la 9 Iunie 1760.
Parisul fit divizat in nouh circumscriptiuni si in fiecare se ghseh elite un
oficiu care distribuih corespondentele in o razh fixath. Numhrul factorilor
distribuitori la inceput a fost de 117 si in urmh s'a mhrit la 200. Pe fiecare zi
erau trei distribuiri si peste o orh factorii se reintorceau pe la destinatarii serisorilor predate pentru a primi raspunsurile.
Factorii distribuitori aveau la ei o mica morisca sfhrhitoare, cu care avertizan publicul de trecerea bor.

Taxele pentru interiorul Parisului erau fixate la 2 soli pentru scrisori,


carti, bilete i pachete ce nit treceau peste o greutate de o unce si 3 soli pentru
www.dacoromanica.ro

:3J

pachete Cu o greutate intre 3 4 uncii. Pen tru imprejurimile Parisului, laxele


de inai sus erau marite cu 1 sol de fiecare trimitere.
Pritnul an de exploatare al acestui serviciu .postal aduse fondatorului un
beneficiu de 50.000 livre, ceeace facit ca Statul sa se intereseze de afacere i si
it deposedeze peste cativa ani, In schimbul unei rente viagere de 25.000 livre,
din care jumatate reversibild, dupd moartea (l-lui de Chamousset, asupra unei
persoane aratata de dansul.
Pe timpul dornniei lui Ludovic al XV-lea, asa zisul cabinet negru, care consta
iii deslacerea scrisorilor adresate unor persoane anuntite, spre a li se aflet continutul in scopuri politice, si care de altfel a existat $i sub predecesorii sai, Ludovic
al X III-lea $i al XIV-lea, lua o intindere si perfectiune foarte mare.

Functionari speciali si bine pldtiti desfdceau en cea mai mare arta $i perfectiune orice scrisoare a persoanelor aratate, luau cunostinta de continut
supuneau partile privitoare celor in drept. Succesorul sau, Ludovic al XVI-lea,
ascultnd insa de sfaturile ministrului sh, integrul si marele Turgot, care in
1775 indeplinea i functiunea de intendent general al postelor, desfiinta acest unit
obiceiu si se citeaza sub domnia sa casarea i anularea unei sentinte condamnatoare data pe baza unor scrisori interceptate.

Ludovic al XVI-lea, in anul 1777, sub impulsiunea ministrului sau de


linante Necker, parasi sistemul de inchiriere al veniturilor postei i stabill regia,
adica administrarea i exploatarea facuta de Stat, la care se adauga i posta
mica din Paris ; iar din un raport al acestui ministru din 1781 se constata ca
produsul postei in acel an a fost cu 4.007.000 livre mai mare decal fusese sub
an treprenor.

Masura high insa nu se mentirth decat pana in 1787, cand postele fura
date iard$ in antrepriza.
In anul 1789 se reunira la Versailles reprezentantii rrobilirnii, clerului i ai
Adunarii nationale, pentru a legifera.$i a lua masuri de indreptare generala, cu care
ocazie se emise, de majoritatea reprezentantilor, intre alte desiderate, i garantarea
secretului corespondentelor postale, iar raportul ce LCL prezentat Adunarii generale,
in ziva de 27 Iulie 1789, de contele Stanislas de Clermont-Tonnerre, mentiona ca :

Adunarea se tidied cu indignatiune in contra violeirii secretului postei, una


din cele mai absurde i infame inventiuni ale despotismului..
Cu toate acestea, principiul enuntat nu RI legiferat decat la 25 Septemvrie
1791, cand Adunarea nationald introduse in codul penal dispozitiuni prin cari
se pedepse sustragerea i violarea secretului corespondentelor, savar$ita atat

de catre particulari, cat si de care functionarii Statului.


Astfel, art. 23 (codul penal) prevedea "On i cine se va dovedi ca de buna,, voie i cu dinadinsul a facut s dispara o scrisoare incredintata postei, sau ca
i-a stricat sigiliul $i violat secretul, va fi pedepsit cu pierderea drepturilor civile.
:

www.dacoromanica.ro

- 31 bach crima va fi comish', fie in puterea unui ordin, isvorit dela puterea
executivd, fie de un agent al serviciului postelor, Ministrul, care ar fi dat, san
contrasemnat ordinul, oni si pine 1-ar fi executat, sau agentul postei care, farh
ordin, ar fi comis sus zisa crima, va fi pedepsit cu doi ani de inchisoare,..
Cu incepere dela Ianuarie 1792, exploatarea general a postei de scrisori,
postei de cai si de mesagerii, in baza unei deciziuni a Adunhrii Constituante, se
facii in regie, prin ingrijirea unui consiliu, compus dintr'un presedinte i patru
adininistratori, interesati in produsul postei printr'o remish, iar duph detronarea
regelui i proclamarea republicii, supravegherea regiei fir data in sarcina unui
consiliu de nouti administratori, alesi de Adunarea legislativh pe un period de
trei ani.
Exploatarea postelor de chtre Stat nu dete la incept rezultate bune ; beneliciile scadeau i cheltuelile se mhreau ; aceasta Irish se datora, pe de o parte,
cheltuelilor acute pentru imbunhthtirea i intinderea serviciului, iar pe de alth
s

parte, turburdrilor politice si economice, petrecute in acea epoch. Cauzele de rnai


sus facur ca posta sh se dea din nou in antreprizh, ins pentru scurt timp, caci
la 1799 se institul din nou regia, sub conducerea a cinci administratori si sub supravegherea unui comisar al guvernului.

In anul 1804, printr'o hothrire a primului consul Bonaparte, se suprima


functiunea de comisar al guvernului, pentru administratia postelor si din acea
administratie se fhcii o directiune generala, pendinte de ministerul de finante.
Directorul general lucra cu ministrul i prezida consiliul de administratie, care
fit redus la trei membri.
Dup proclamarea liri Napoleon ca imparat, Lavalette, directorul general al
postelor, organiza, dupa indicatiunile impratului, un serviciu de stafete, pentru
corespondenta urgenth a Statului, care se punea in ghiosdane inchise, insotite de
Un livret si se transportau din statiune in statiune, de chtre Un curier, care o
preda curierului din alth statiune, insemnandu-se ora de sosire si pornire din
I ierare statiune.

Depesile astfel expatiate, ajungeau pe cat de repede era posibil in acele


timpuri si se puteh da cont de ori si ce intarziere, pe distante ori cat de mari. In
aceasth privinth Lavalette, in memoriile sale, zice :
,Stafetele porneau si soseau in toate zilele din Paris si din punctele cele
mai departate: Milan, Neapoli, Madrid, Lisabona i, prin urmare, Tilsit, Viena,
Presburg si Amsterdam, imparatul primea in a 8-a zi rhspunsuI la scrisorile
trimise la Milan ; in a 15-a zi la cele din Neapoli. Acest serviciu lift foarte folositor. El fa, pot sd afirm, fdrd ingdmfare, tinul din elementele succeselor sale".
In 1806 se voth o lege prin care se modifich tariful scrisorilor, duph cum
urnieaza :

Taxa scrisorilor in intdiorul oraselor

irnprejurimi se ridica dela 10 la

15 centime.
www.dacoromanica.ro

85

Taxele pentru interiorul Virii se stabilird astfel


l'ilWi la
50 kilometri . .
,
Dela
50 la 100
100 ,,
200 ,,

20 con t i me.

,
,

30

,,
200
40
300
30
,
,,
0
,
300 n 400
60
,
,,
400 ,, 500
70
,,
500 ,, 600
80
,
,
600 ,, 800
n
. .
90
. . . .
.
,
800 n 1.000
. . . . 1 franc, 00
1 . 0 0 0 +I 1.200
. . .
1
,,
10
,
Mai mutt de 1.200
o
n
20
. . . . 1
Tendinta acestui tarif fit de a mh.r1 taxele, pentru a se spori veniturile si a se
/7

91

77

)1

stabill in acelas timp si zone mai intinse, de oarece cuceririle iraperiului, ca :


Olanda, Italia de Nord si Sud, trmul Rinului, regatul Vestfaliei, confederatia
Rinului, puse sub protectoratul Frantei, lrgiserh foarte mult cAmpul de activitate al postelor franceze.
Impiiratul Napoleon se servi de posth si in scopul (Ie a transportA trupele
sale djn nu loc in altul cu iutealti si fall a se obosi, dupA cum reiese din ordinul
de mai jos :
Generalului Clark, Comte d'Hunebourg
Ministru de rsboi

Paris, 24 Martie 1809.

T oatd infanteria gardei mele, care soseste din Spania, se va inapoid la Paris

in postd. Ea se compune din trei convoiuri :


1) 1.000 oameni vanatori si grenadiri, cari ti ebuie s fie unline la Poitiers ;

,2) Douh regimente de puseasi i restul grella(lirilor si vnnorilor, cari


trebuie srt fie actualmente la Bayonne ;
3) Trei batalioane din arier-garda de vantori, grenadiri
mAnd 1.200 oameni, cari vor fi in putine zile la Bayonne.

i puscasi, for-

Dati ordine chirurgilor din garda mea de a venl la Paris in posta


Napoleon.

Istoricii timpului araUi c, sub imperiu, Cabinetul negru functiona cu multa


intindere i faptul este confirmat chiar de Napoleon, pe de o parte min corespon-

denta sa cu oatnenii timpului, iar pe .de alta prin declaratiunile verbale ce a


filcut la Sainte-Hlne companionilor sid de captivitate i asupra citruia s'a pronuntat astfel :
o Este o rea institutiime, care face mai mult rau, decAt bine. Se intilmOi
dese ori Suveranulai de a fi in rea dispozitie, obosit, influentat din cauze straine
www.dacoromanica.ro

36

lucrului supus deciziunii sale, si apoi francezii sunt atat de ti*Lirei, atat do
neconsecinti in corespondente ca si in vorbele lor ! Am intrebuiqtat foarte ade*

seaori Cabinetul negru pentru a cunoaste corespondentele intime ale ministrilor,


s;unbelanilor *i marilor inei ofiteri, ale lui Berthier 1) si chiar ale lui Duroc 2).

altfel, urmatoarea istorioara caracterizeaza destul de bine existenta


cabinetului negru sub imperiu si in parte a rnodului lui de operatiune :
1 ie

Printul de Metternich, arnbasadorul Austriei la Paris, avand banueli asupra


indiscretiund postei franceze, insarcina pe un gravor, de a-i face cloud sigilii
speciale i identice, din cari unul 11 oprl la el si celalalt fu trimis ministrului
afacerilor streine din Viena, cerand sa se sigileze corespondentele, ceLi vor II
adresate, cu acel sigiliu.
Printul observa, insa, in curand, cii, cu toate precautiunile luate, cabinetul
francez avea cunastinta de conlinutul scrisorilor sale si, pentru a se convinge
stabill adevarul, cerit sigiliul dela Viena i insarcina pe un gravor, a da rate o
lovitura cu cutitul de gravat identica si in mijlocul arnbelor sigilii.
Functionarii cabinetului negru continuara a deschide corespondenta prin-

tului *i a o sigila cu copia sigiliului ce aveau fabricat, firi sii observe urara
rnodificare suferita de sigiliu.
Printul de Metternich, avand in fine proba, inainta directorului postelor sigiliul cu o scrisoare, in urmatorul cuprins :
Domnule,

. Am onoare de a va face sa observati ca sigiliul meu, din nenorocire, a


primit o lovitura de cutit. Dap dar ordine pentru a se face una asemenea la al
vostru, pentruca sa continui a nu observa nimic i.
t Primiti, etc. ".

Dupa toate probabilitatile, amploiatii in cauza au fost nm pedepsiti pentru

lipsa de prevedere ce au aritat. Faptul insa n'a avut infiuenla de a face sa inceteze operatiunile de asemenea naturi.
Ca fapt istoric i interesant pentru posta, cred nemerit a arita ca dupa chderea lui Napoleon si trimiterea lui la Sainte-Hlne, Lavalette, directorul general
al postelor pe timpul Imperiului i unul din devotalii lui Napoleon, a fost arestat
si condamnat la moarte de catre Ludovic al XVIH-lea, sub motivul ca, in timpul
domniei de 100 de zile, usurpase functiunea de director general al postelor i, cu
toate insistentele, sentinta era sa fie adush la indeplinire, dach nu interveneh fuga
lui, ce a avut loc in urmatoarele conditiuni :
I) Berthier Louis Alexandre, prinl de Wagram i Neuchittel, Maresal al Frantei, Major general al Marii arun mare credit pe lang5 Imparat i ciiruia Napoleon in serisorile ce Si adresa 11 intitula

mate, care se hucura de

varul sau.
2) Duroc, general france; mare maresal al palatului.

www.dacoromanica.ro

- 37 In ajunul executiunii, d-na Lavalette, care, find bolnava, a fost adusit pe


un scaun purthtor, insotith de fiica sa, o guvernanta si un servitor, se prezinta
la inchisoarea Conciergerie, spre a-si lua ultimul ramas bun dela Lavalette.
Femeile sunt introduse in camera prizonierului, i acolo d-na Lavalette
schimbh hainele cu brbatul shu, iar mai tarziu gardianul conduse afard pe
a$a zisa d-nh Lavalette, care Zdrobith de durerile disperhrii, era sustinuta de
celelalte douh femei i plangand sfasietor isi stergea lacramile cu o batista, care ii

acoperea in parte figura.


La oarecare distanth de Conciergerie, prizonierul transformat se cobori din
scaun, asezh in locu-i pe flea sa, iar el dispare spre a se ascunde la un devotat

prieten, de unde, peste opt zile, pled. din Paris, transformat in alter superior
englez, insotit de generalul Sir Robert Wilson.
Peste sase ani, Lavalette fu gratiat, dar,ava. durerea sh nu mai fie reculioscut de nenorocita sa femee, care inebunise in urma intampldrii ce am arhtat.
Sub domnia lui Ludovic al XVIH-lea, in anul 1817, se introduserh in Frank

mandatele postale, cari inlesnir trimiterile de bani in nurnerar, iar in 1819,


printr'o ordonant, se stabill ca trimiterile chzute in rebut, din cauz cii n'aveau
adresa, sau ca o aveau incompleta, ilizibilii, sau erau adresate la persoane necunoscute, sh se trimith la Paris, pentru a fi deschise imediat si reexpediate,
dupa caz, prezentatorilor sau destinatarilor.

In anul 1828, sub Carol al X-lea, se dete extensiune serviciului postal,


aranjandu-se ca toate oficiile postale sh fie legate zilnic prin curieri si se dispuse ca toate obiectele de corespondenth incredintate postei sa fie stampilate,
gat la prezentare cat si la sosire, cu un sigiliu purtand data zilei, pentru ea publicul sh controleze singur executarea serviciului.
Una din reformele cele mai insemnate, facutri sub domnia acestui rege, fu
introducerea, cu incepere dela 1 Aprilie 1830, a serviciului postal rural, legandu-se toate cornunele rurale cari nu dispuneau de un oficiu postal prin factori,
cari distribuiau si prirneau corespondentele odath la cloud zile. Cheltuiala necesitatil de aceasth reforma a fost push in sarcina publicului, adhugandu-se ea te
10 bani.de fiecare scrisoare adresat sau depusa in localitatile rurale.
Importanta acestei reforme, prin care se chemit la o noua vieata, populatiunea ruralh, se vaza imediat, si desvoltarea corespondentelor fu atat de mare, inciit
guvernul lui Louis-Philippe, in 1832, printr'o nouh lege, dispuse ca toate comunele sa primeasch i s. expedieze zilnic corespondentele lor.

Cheltuelile se acoperird tot din suprataxa ce am aritat mai sus, care fu


mentinuta 'Ana in anul 1846.
(

In 1837 se int-lin-lark pnin ingrijirea Statului, linii de vapoare intre Calais


Franta) i Douvres (Englitera) i intre Marsilia-Livorno-Civila veche-Neapoli-

Malta-Sira-Smirna-Constantinopole cu o ramificatie Pireu-Sira-Alexandria (Egipt).


www.dacoromanica.ro

- 38

Vapoarele re faceau aceste curse transportau i posta, iar obiectele de corespondenta, pachete i trimiteri de bani, erau supuse la suprataxe, cari variau,
dupa distantele ce aveau de parcurs.
'Tot prin acel timp s'au creiat in Frank primele drumuri de fier, cari avura
o intluenta cat se poate de mare asupra miscarii i transportului corespondentelor.
Dela Julie 1839 incepe in Franta una din Cele mai importante lupte pentru
modificarea tarifelor postale, urmand in aceasta privinta exemplul Engliterei,
code, dupa propunerea lui Rowland lull, taxele scrisorilor fuseserh scazute la
1 penny (10 centime), pentru o scrisoare simpla de o jumatate unce (cam 15
grame), in intreg teritoriul Marii Britanii.
In Franta,ins, lupta fu si mai lunga si mai vie, caci, cu incepere din 1839,
chestiunea deveni cat se poate de arzatoare si se discuth in Administratia postelor, in cercurile comerciale, in pres si in Corpurile legiuitoare.
En Camera, chestiunea veni regulat la ordinea zilei in anii 1839, 1811, 12,
13, 11, 15, 46 si 47, fie cu ocaziunea votarii bugetelor, fie incidental, ridicata
de deputati. Se discuta In edinte intregi, se numira comisiuni de studii, ministrii de finante prezentara contra-proiecte, in fine, putem zice cii Intreaga activitate a administrallunii postelor si a ministrilor de finante, timp de opt ani,
s'a invartit, fan succes, imprejurul acestei chestiuni.
Duph revolutiunea insa din 1818 si dupa ce Franta se transforma, pentru a
doua ora, in republica, Etienne Arago, .ca director general al administratiunii
postelor, propuse un proiect modificator al taxelor, care se si wad si deveni
lege la 30 August 1818.
Prin acea lege, taxa scrisorilor, pani la 71/2 grame, pentru intreaga Franta,
Corsica si Algeria s'a fixat la 20 centime, iar pentru cele cu o greutate intre
71/2-15 grame, la 40 centime.
Pentru scrisori i trimiteri de hartii de o greutate intre 15 'si 100 granie
taxa s'a fixat la 1 franc, iar pentru trimiteri mai marl de100 grame cate 1 franc
de fiecare 100 grame sau fractiune.
Taxa pentru scrisorile recomandate s'a fixat la indoitul taxei celor
simple.

Totodata, prin acea lege, s'a hotarit i infiintarea timbrelor postale de 20


si 40 centime si de 1. franc pentru francarea trimiterilor. Aceste timbre s'au
pus in aplicare cu incepere dela 1. lanuarie 1819.

Cum vedem, dar, cu toata lupta dusa, spiritul fiscalitalli nu a permis a se


face reduceri radicale de taxe, ca in Englitera si in alte state, si despre cari
voiu vorbl la timp, totus, insa, reducerile facute, co mparativ cu trecutul, insemnau
un mare progres.

Rezultatul reformei fu ca, cu toga cresterea de 500/0, ce se constata in


primul an asupra corespondentelor, veniturile administratiunii postelor schzurd
cu 12.000.000 franci. Micsorarea taxelor a dat insh relatiunilor, comertului si
www.dacoromanica.ro

- 39 industriei noi impulSiuni si desvolthri, call au facut ca tezattrul sa incaseze


aceste pierderi pe alte chi.
Sub Napoleon al HI-lea, ca imphrat, in administratiunea postelor franceze
se mai introduserd urmiaoarele dispozitiuni :
Se acordh vnzhtorilor de timbre postale, in 1853, o remiza de 2 0/0 ;
Se, organiza, si se inmulti, in 1854, numhrul biurourilor postale ainbulante ;
Se dete, in 1857, extensiune serviciului postal maritim, in Marea Mediterana
si in Marea Neagra, cu care ocaziune s'a fheut i legatura intre ConstanlinopoleGalati-Braila si se inflintara noi linii intre Franta si America-de-Nord si Sud ;
Se introduserh, in 1859, scrisorile cu valoarea declarath ;
In 1861 se ridich prima greutate la scrisori dela 71/2 grame la 10 grame,
ihr a doua greutate dela 10 la 20 grame si se stabilirh linii maritime intre SuezAden-Indochina si intre Bordo-Brasilia-La Plata;
Se organiza, in 1864, serviciul de directiuni si control in departamente, si
In 1868 se introduse in serviciu expedierea mandatelor postale prin telegral.
In anul 1870 se declard rhsboiul franco-german, i, cum serviciul postal in

campanie nu erh inch organizat, armata avit sh sufere multe inconveniente;


patriotismul si devotamentul ce au arhtat insh functionarii postali in aceasta
.ocaziune este mai presus de on 0 i ce lauda, mai cu seamd child germanii incon-

Jurar Parisul.
Micfi functionari ai postei se ofereau, desl stiau cii merg la o moarte sigura,
a stribate rAndurile inamice, unde multi si-au gasit moartea, pentru ca si poata
duce stiri i comunicatiuni intre Paris si restul Frantei. Cadrul restrans insa al
unui istoric general al postelor nu-mi permite a cith exemple inalOtoare si pline
de invattimnt.
Duph rasboi, pentru a-$i marl veniturile, Franta adopta iaras un tarif urcat,
pentru toate trimiterile ce se expediau prin posth, cu toath opunerea, destul de
justificata, a multor deputati si financiari. Aceste taxe, ins, nu se mentinurh mult
timp, din cauza congresului postal dela Berna, in 1874, care facit sh se adopte
taxe uniforme i reduse, pentru relatiunile dela Ora la 1,arh.
Acestea sunt, pe scurt, fazele prin cari. au trecut postele franceze pAnd la
187.4, iar de atunci incoace ele sunt strns legate de Uniunea postala universalh,

care, prin o conceptie frumoasa, a format din toate thrile un singur teritoriu, a
suprimat froutierele, a simplificat tarifele si a stabilit norme comune pentru
manipularea diferitelor rainuri de servicii, cu cari se ocuph posta.

IN AUSTRIA
Priniele inceputuri ale serviciului postal in aceasth tard se datoreazh curierilor pe can ii aveh orasul Viena, universithtile din Viena i Praga si Ordinul
Teutonic.
www.dacoromanica.ro

- 40 Date sigure asupra infiintarii curierilor orasului Viena nu exista ; din actele
vechi insa se constata ca, prin anul 1360, la primdria acelui oras se afla rezer-

vata o camera speciald, in care nu putea intra decat curierii, cari transportau
ant coresporrlentele oficiale, cat i pe cele ale publicului i comerciantilor. Tot
din asemenea acte se constata ca mai tarziu acel oras intretinea un numar mai
mare de curieri calari, supusi juramantului, pentru a face transportul coresponderaelor de tot felul intre Viena, Gratz, Olinatz, Krems, Znairn i Praga.
Universitatea din Viena, urrnand exemplul celorlalte universitli, infiintase

si ea mai multi curieri, din cari cate unul pentru Breslau, Praga, Lintz, etc.,
atat pentru trebuintele profesorilor i elevilor sai, cat i pentru a fi in contact
cu celelalte universitti din Austria si Germania.
Ordinul Teutonic, prin anul 1395, de asemenea avea curierii sai, cari circulau intre Viena-Marienburg (oras in Prusia) si intre Viena-Venetia-Boma.
In timpul imparatului Frideric al III-lea (1410 1193), Roger de Taxis organiza un serviciu postal in Tirol si Stiria, facand pe drurnurile principale, din
distanta in distant, releuri cu schimb de cai. Acest serviciu ins era rezervat
numai curtii imparatesti, curierilor sai i inaltilor functionari.
In anul 1493, Maximilian I de Austria, ales si ca imparat al Germaniei,
hotari ca Viena sa fie orasul de resedinta si capitala Varilor sale. Cum insa el
adrninistra si Tarile-de-Jos/ in numele fiului sari minor Filip, aveh nevoie de
un mijloc mai repede de comunicatie intre Bruxelles si Viena pentru a transmite
decretele si ordonantele sale.
In acest scop, el se adresa lui Francisc de Taxis, nepotul lui Roger, pentru
a-i face o legtitur postala cu releuri de cai intre orasele sus ardtate si-1 insarcind totdeodata cu conducerea postelor din Tarile-de-Jos.
In anul 1505, Filip I, care, pe langa stapanirea Burguncliei, Brabantului si
Lorenei (Tarile-de-Jos), mai era si rege al Grenadei, Castiliei i Leonului, incheie
cu Francisc de Taxis o conventiune, prin care acesta se angaja ca, in schimbul
unei plali de 12.000 liv're a nual, s infiinteze i sa intretina un serviciu de
posta intre Tarile-de-Jos (Bruxelles), curtea tatalui SU imparatul Maximilian
(acolo uncle se va an), locul de resedinta al regelui Frantei si curtea Spaniei.

Legatura Tarilor-de-Jos cu imperiul german si cu Spania era facuta in


scopul de a se intratine o corespondent regulata si cat mai repede, iar cu Franta
pentru a usura relatiunile diplomatice.
Cursele postale ce am ardtat s'au pus in aplicare itnediat i numai pentru
trebuintele caselor domnitoare, iar itinerariul curselor spre Austria era : Britxelles-Canstatt-Augsburg-Viena.
Carol Quintul, suindu-se pe tronul tatalui sari Filip I, in 1516, si reunind
sub sceptrul sari i o parte din Italia, compusd din provinciile Neapol, Sicilia si
Sardinia, iar prin anul 1519 ajungand i imparat al Austriei si Germaniei, imbunatati efectuarea serviciului postal ce gasise functionand, prin marirea numdwww.dacoromanica.ro

-4rului releurilor si prin infiintari de noui legaturi, cum a fest cea dela Augsburg
prin Trent (Tirol) spre Verona-Roma si Neapoli.
Pentru serviciul ce Weil Taxis prirneh o remuneralle; aceasta insa nu-i
ajungea sa acopere toate cheltuelile necesare unui serviciu asa de intins i atunci
el recurse in a primi si dela public diferite trirniteri, pentru cari incasa taxe.

In statele ereditare ale Austriei se organiza mai tarziu servicii postale


regionale, dar treptat ele ajunsera in mtma succesorilor familiei Taxis. Asa, sub.
irnpratul Matias, se incredinta aceleeas familii i conducerea postelor din
Ungaria.
Cum insa Taxis avea foarte inult de facut cu conducerea postelor din Tari lede-Jos i cu a celor din imperiul german, si cum dansul nu putea urrna curtea imperiala in calatoriile sale, prin 1612 posta austriach se separa je cea a imperiulth
german si conducerea ei mi incredintata unui anume Charles Magni.
Cu toga, separatiunea insil a existat intre ambele servicii o stransa legatura
si o unitate de vederi, caci impratul Germaniei fiind si suveran al Austriei, negresit c orice se gasea bun de introdus intr'o parte se introducea si in cealalta.
Pe timpul imparatului Ferdinand al II-lea, in anul 1.623, succesorii familiei
Magni cedara drepturile lor asupra postelor din Boemia, Ungaria si din celelalte
ducate ale Austriei baronului Jean Christophe de Paar, care adrninistra postele
din Stiria, pe prof de 15.000 florini si 6 cai de trisuril. Cu modul acesta se stabill o uhitate de conducere si de vederi in ceeace priveste executarea serviciului
postal in toate State le Austriei.
Familia Paar ramase in posesiunea si conducerea postelor austriace, prin
dreptul de mostenire, pana in anal 1772, cand, in puterea unei invoieli, i se lasa
nurnai titlul onorific de Director general al postelor si o plata de 66.000 florini
anual, iar administratia si exploatarea postelor trecii sub autoritatea Statului,
spre a fi cautate in regie ca monopol.
Tot in timpul imparatului Ferdinand al 1I-lea, se Mat o legatura postala
intro Viena si Breslau, prelungindu-se in anul 1662, dupa indemnul electorului
de Brandenburg, 'Ana la Berlin, care la randul salt se afla legat cu IIamburgul si
cu Clives (Prusia Renana). Aceasta curs, efectuAndu-se cu mare iuteath, devenise
un concurent serios al postei lui Taxis.

Serviciul postal in acele timpuri avea ca atributiuni de a transporth :


scrisori, pachete mici, bath in natura, precuni si calitori; in curnd insa inceph
sa se trimita prin posta i jurnale, cari in unele orase erau editate chiar de
functionarii postei.

Pentru scrisorile simple, adica Ora la o greutate cain de 7 1/2 grame, se


platea sase creitari, din cari trei la prezentare i trei la destinatie ; iar pentru
scrisorile cu destinatie in alte taxi se plitea la prezentare opt creitari.
In ce priveste transportul ciuitorilor, scriitorul Zeiller, prin 1.650, and a eh
triisurile intrebuintate in acest scop aveau forma unui pat mare, acoperit si inwww.dacoromanica.ro

- 42 conjurat de perdele, pus pe patru roate, din cari cele dinapoi mai mari i cele
dinainte mai mici, i ca cosul trsurii, in loc de arcuri, era sustinut prin benzi
late de piele sau chiar lanturi, fixate la doi suporti de fier.
Publicul si mai cu seama nobilii se purtau rau cut functionarii postei, ii
inaltratau, le luau caii cu ,sila, san Mearcan trsurile peste aceea ce ()le puteau
suporta, ceeace dete nastere la o multime de plangeri din partea conduchtorilor
postei, i aceasta stare de lucruri a durat paha rand, printr'o ordonanta, se dispuse, pe de o parte, ca personalul postei s raspunda la forta prin foga, iar pe
de alta, se puse obligatiune autoritatilor, sub cea mai aspra pedeapsit, de a da
concursul lor la cererea functionarilor postei.
linpratul Carol al VI-lea, in anul 1711, infiiiith o autoritate superioara :
Di rectoratul postelor, sub ronducerea caruia furii puse toate biurourile postale dill
Austria, si, din ordonantele din acel timp, se vede c aceste biurouri se imparteau
iii : oficii superioare, biurouri principale, biurouri simple si releuri de posta.
Personalul se rompunea. din : administratori, directori superiori, directori de
post, secretari, buralisti, intendenti, of4eri de posta si functionari inferiori,
antreprenori de transporturi, factori, surugii i oameni de serviciu.

Tot acest imparat se ocupd i cu construirea de drumuri bune pentru


posta, citandu-se ca cel mai insemnat si cdruia i s'a facut lucrari de arta, eel
dintre Viena si Carlstadt, in Croatia spre marea Adriatica.
Imparateasa Maria Tereza continua opera tatlui sau, aducand iinbunatatiri drumurilor post"ale i dand intindere curselor, atat pentru transportul corespondentelor, cat si al calatorilor. Sub aceasta imparateasa, serviciul postal lila
un mare avant, mai cu seama din cauza desvoltarii comertului si al traficului.
Controlorul de posta Iosef I lecht, In o scriere a sa relativa la cursele postale,
pubhcata in 1749, ne arata eh Viena era legath, pe drumurile principale, prin
curse postale, transportand si Maori, in urmatoarele directiuni :
Viena prin Cracovia-Varsovia-Petersburg-Moscova ;
Bran-Breslau-Varsovia-Knigsberg ;
f)
Praga-Dresda-Francf art/ Oder-Dantig-Kiinigsberg ;
Dresda-Berlin-Stralsund, spre Stokhohu ;
s Dresda-Leipzig-Magdenburg-llamburg-Copenlytga ;
BrIninsvig-Hanovra-Brema-Emden ;
s Strasburg, spre Paris.
In anul 1749, baronul Lillian aduse in Viena primele diligente postale sistemalice destinate pentru transportul calatorilor i darea lor in circulatie s'a fcut
en mare solemnitate. lath' cum se exprima in acel timp un ziar din Viena, asupra
inau&rarii primei diligente intre Viena si St. Plten :
In ziva de Sf. Florian, intaia mare diligenta imperiald, impodobit cu dras pele si verdeata si insatita de 30 surugii in liaine noi, pleca dela oficial postal
central, trecand pun fala palatului imperial, unde Maiestatile lor, inconjurate
1)

11

www.dacoromanica.ro

- 43 s

de suita de cavaleri

doanme, i-au fticut placerea de a o privl din

balcon.
Inainte, Directorul genera lal postelor, contele Paar, ocupA o trasura le gala,
condush de 10 surugii ealari, sunand din cornuri, si (WO el veneAdiligenk it n-

perialh, trash de patru cai, in interiorul careea se allau cavaleri de ai Curti'.


Limn), apoi o trasura, in care se aflau fatal ionari postali i tui convoiu de surugii
ealitri, sunAnd din cornuri.
Inaintea Castelului imperial, nib de oameni : nobili, burghezi si din popor,
aplaudan si svArleau palariile in aer, seothnd strigate de bucurie.
Cuprinsul acestor rhnduri probeaza cat nacres puma populatiunea orasului
pentru reformele aduse serviciului postal si de earl prolita in primulrAnd marele
public.
In scurt timp, fur inliintate servicii de diligente, intre : Viena-Brun-Praga,
Viona-Linz-Pasatt-Ratisbona, spre Triest si spre Tropati-Breslau, plecand oda tzi
pe saptamanh.
Odath cu ereiarea diligentelor, se incept). si transportul mai regulat al mesageriilor, iar printeo ordonanth din 1750 se stabileA ci aeolo unde administra-

Ounea postelor aveh servicii de dap*, numai ea puteA transportA dela o localitate la alta inesagerii pina la 10 kilograme greutate. Cu cat ins se mareA
numhrul serviciilor de diligente, cu atAt se intindeA si monopolul Statului, asupra
acestui fel de transporturi.
Pentru accelerarea transportului corespondentelor, tot prin 1750, se infiin-

tara curse zilnice de curieri eAIitri, cari transportau numai posta usoarh, intre
orasele mai insemnate ale Austriei; se inmultirh numarul oficiilor postale in localithtile mici, prin creiarea unor biurouri numite depouri de scrisori, iar prin 1751
se adusera modilicari In tariful scrisorilor, percepAndu-se de liecare scrisoare
simplh 6 sau 8 creitari, dupii distanta.

in anul 1772, dupd propunerea unui francez anume l lardy, se inliiirta in


Viena o post locai, careea vienezii ii deterh numele de Klapper-post, de oarece

curierii distribuitori i stranghtori ai corespondentelor strahteau strhzile orasului facAnd sh sune o mica moriscii, pentru a atrage atentiunea publicului.
Orasul Viena fu imphrtit in sapte circumscriptiuni, infiinthndu-se in fiecare
chte un oliciu secundar si unul central in Singer-strasse, iar in mahalale se inflintarh 10 oficii si 11 statiuni. Oliciile secundare i cele din mabalale fura incredintate
negustorilor cu prvlii, iar statiunile cAte unui agent al postei cu cAte un factor.
Fiecare oficiu purtA un numr special, care se reproduceA printr'o stampilh

pe scrisorile depuse, iar taxele ce se percepeau erau de 1, 3, 5 i 17 creitari,


proportional cu distanta la care se ghseh destinatarul. Hardy, neavnd ins destulh experienp, n'a stint sh Led a prosperA serviciul ce creiase si astfel 1)1 nevoit a-I recta unui olandez, Schooten van Bergestraaten. Acosta inrnulI numhrul
factorilor, ii uniform i introduse imbunathtiri, cari placura. publicului.
www.dacoromanica.ro

- 44 Astfel iiitroduse pentru factori carnete, in cari publicul putea s inscrie,


pentru uncle corespondente si pachete, numele i adresa destinatarilor, i pentru
ca destinatarii sa nu tagaduiased primirea se infiintarii si recepise, in cari sa se
seinneze de primire.
Din o mica carte, publican in 1780, de antreprenorul Schooten, se vede ca
factorii distribuitori, pe langa corespondente i pachete, mai puteau fi insarcinati
si cu distribuirea anunturilor i circularilor, cu remiteri de somatiuni, cu direrite cumparaturi i comisioane i cu depuneri sau ridicari de obiecte dela Mantele de Pietate. Afard de aceasta publicul, pentru ori si ce afacere urgenth, putea

sA cear la oficiul central un expres, platind 5 creitari pentru oras, 10 pentru


malialale si dela 24 la 51 creitari pentru imprejurimi.
Cabinetul negru, care, dupd cum am vazut, functiona in Franta pe o scara
intinsh, sub Ludovic XIV $i XV, exista in acelas timp si in Austria. Astfel, Alfred
Michiels arata c directorul politiei austriace cumpdrase pe curierii cabinetului
prusian si ca in drumul dela frontierA la Viena, pe cand caii fugeau in galop, ei
desfAceau cu rea mai mare indemanare corespondentele, luau nota de continut
si resigilandu-le, le faceau sii ajunga in mana ambasadorului Prusiei.
Faptul de mai jos, citat de A. Belloc, arata $i mai bine scara pe care se
practica la Viena acest obiceiu.
Conte le Torre Palma, pe atunci ambasador al Spaniei la Viena, bagase de

seama c corespondenta guvernului sdu nu Ii ajungea in totdeauna intactd.


Banuiala ins se schirnbd in siguranta, in fata unei probe indiscutabile.
Inteuna din zile, ambasadorul "desfacand corespondenta sa, observa GA textnt unei scrisori nu avea nici o semnaturd i, atragand atentiunea secretarului
sau, constatara, pe de o parte, ca scrisul era de o Wand germand, nu spaniola,
iar, pe de alta, ca. acest scris semana cu al unui functionar dela ministerul afacerilor strAine din Viena.
Fara a pierde timp, ambasadorul se duse la ministrul Austriei, faimosul
principe Kaunitz, caruia ii zise : n Principe, poruncili, VA rog, functionarilor vostri
sa-mi restitue originalul scrisorii mele, de pe care ei mi-aa trimis nurnai o copie .

Ah ! d-le ambasador, raspunse printul, fara a pdrea ckus de putin tul', burat, va cer mii de iertaciuni pentru osteneala ce v'ati luat de a veni act ;
n

acesti zapdciti imi fac in toate zilele astfel de lucruri

Printul Kaunitz chem apoi pe unul din functionarii sai, chruia Ii zise :
n Aide, d-le, dh scrisoarea d-lui ambasador, care n'a primit deck copia Si invaii td-te pentru altddat sh inlaturi astfel de incurcaturi
Scrisoarea fa restituita ambasadorului, cdruia printul ii adauga : MA shut
tnnilit, ca prostia lor v-a ocazionat acest deranj si ii conduse foarte politicos
pAna la use, Card a parea ca li alt insemndtate faptului comis de subalternii
www.dacoromanica.ro

45

8ub dornnia imOratului Iosif al II-lea (1780-1790), se continua a se introduce imbunatatiri iii serviciul postal, prin creiarea de drumuri bune, inmultirea
diligentelor si alipirea postei locale din Yiena la administratia postelor imperiale, spre a fi cautate in regie, ca monopol de Stat.
Prin anul 1810, din cauza relei sitirafmni fmanciare a tarii, se modifica
tariful scrisorilor, adoptandu-se taxe mai ridicate si adica : Pentru o scrisoare
simpla de 71/2 grame, land la o distanta de patru poste, 16 creitari; peste aceasta
distanta, 32 creitari. Scrisorile simple adresate in strhinatate, pentru orice distanta, 48 creitari la prezentare si tot aceeas taxti se percepeh pen tru cele ce
soseau din tri straine.
Desvoltarea din ce in ce a transporturilor de calatori sill pe administratiu-

nea postelor sa introduca prin anti! 1823 noi sisterne de diligente, numite
Malles-poste, cari erau, comparativ cu vechile diligente, cu mult mai usoare si
cu un mers mai repede. Cu aceste clinger* se transportau pe langa calatori si
coresponderrta simpla i scrisori cu valoare, ramanand ca obiectele de mesagerii
sh se expedieze tot prin trsurile vechi i grele.
In anul 1829, se unl, in Viena, serviciul de posta usoard cu cel de mesagerii, iar in provincie cel al postelor usoare cu al diligentelor, formandu-se astfel
o singur autoritate, si mai tArziu, prin .legea din 1838, se cauta a se da o redactiune mai deslusith dispozitiunilor legale, precizandu-se exact limitele dreptului i privilegiilor acordate Statului prin monopolul. postal.
Infiintarea drumurilor de fier, si punerea in aplicare a transportului corespondentelor i mesageriilor prin-acest mijloc, mai cu searnd de prin anul 1845,
insemnd noi progrese pentru administratiunea postelor, pe de o parte pentru
cri transporturile se faceau cu mai mare inteala si mai economic, iar pe de alta
parte, pentru c serviciile de clinger* i transporturi din localitatile deservite de
trenuri se desfiintau si se reinfiintau in localitatile liana atunci lipsite de un
astfel de serviciu.
Putini ani dupa reforma taxelor postale, Meath in Englitera de Rowland
Hill, Austria isi modifica si ea tarifele, adoptand taxe mai scazute ca in trecut.
Noul tarif stabill a se percepe : 6 creitari pentru o scrisoare simpla (71/i grame)
p"and la o distank, in linie dreapta, de 10 mile geografice si 12 creitari pentril
.orice alta distanta. Totdeodata se cduta ca in conventiunile incheiate cu diferitele
State straine sa se prevada ca taxa scrisorilor sh fie de 12 creitari, cu dreptul
de a se incarch la destinatie cu o mica suprataxd.
Un fapt insh de o mai mare importanta, si care a avut o influenk covArsitoare in 'Irma, a fost incheierea, in anul 1850, a unei conventiuni postale intre
Austria si Prusia, la care adera imediat Bavaria, celelalte State din Germania
si administratiunea postelor Turn si Taxis, formnd astfel Uniunea postald German& Prin convenpune, se prevaza ea teritoriul tuturor acelor tart sa fie considerat, din punct de vedere postal, ca un singur teritoriu, lard a se tine cont de
www.dacoromanica.ro

46

granite; iar taxele se stabile'. la : 3 creitari, sau echivalentul lor, pentru o serisnare simpl pan la o distanth de 10 mile geografice ; 6 creitari dela 20 la 30
mile si 9 creitari pentru orice distanth.
Tot in acel an, Austria introduse in serviciu timbrele postale pentru franeatul
ropes pondentelor, hi uro uri le postale ambulan te i manipularea iii anda telor postale.

In anul 1866 se introduse in Austria taxa de 5 creitari pentru scrisorile


simple, in toath intinderea imperiului.
Ca fapt important asupra istoriculiii postelor din aceasta -tam, este de notat
eh in anul 1867 serviciul postal, in reeace priveste conducerea i exploatarea, ifi
divizat in douh administratiuni distincte i independente una de alta : cea
austriach propriu zish i cea ungarh.
Administratiunii postelor din Austria ii revine meritul introducerii chrtii
postale in 1869, care treptat fit introdush in toate thrile din lume.

In anul 187, administratiunea postelor din Austria luh. parte activh la


tinerea congresului postal din Berna si la intemeiarea Uniunii generale a postelor.

IN GERMANIA
Intocmirea unui istoric al postelor din teritoriul ce formeazh actualul imperiu German ne-ar cere un spa-1,M foarte mare, de oarece in trecut aceasth tarh
a fost imbuchthtith in o inuttime de state si sttulgte (aproape 2.000 in secolu
al XVI-lea), cu organizarea lor proprie, atat administrativh cat si postalh.
Pentru a nu iesi insa din cadrul ce ne-am propus, voiu chuta a face numai
un istoric pe rat posibil mai scurt si mai general.
Primele comunicatiuni postale, pentru acei ce nu erau in stare sh triinith
oamenii lor speciali, s'au fhcut, in timpuri indeptirtate, prin mijlocirea calughrilor, cari cutreerau ari1e, prin cantaretii din acea vreme, earl fheeau turneuri
oarecum regulate, prin comerrianti i prin macelari.
Mai cu seama acestia din urma, prin felul comertuhii ce exercitau, erau
siliti st fach drumuri dese pentru
procura vitele de eari aveau nevoie $i de
oarece aveau o pozitiune stabilith, s'au bucurat in fata populatiunii diferitelor
thri germane de o buna incredere, atat pentru expediatul corespondentelor cat
si pentru cel al obiectelor $i valorilor.
Cu timpul, orasele desvoltandu-se $i simtindu-se din ee in ce trebuinta
comunicatiunilor, se infiintarh curieri orhsenesti, iar cu inmultirea Ion s'a simtit
si nevoia de a li se regulamenta functionarea. Asa, orasul Strasburg, in anull 'k43,
aveh intocmit un regulament pentru curierii shi.
Orasul Augsburg intretinea curieri pentru a-i face legatura cu Venetia. Alte
orase, ea : Niirenberg, Colonia, Breslau, Francfurt, Danzig, Hamburg, Litheck,
Leipzig, etc., organizaserh servicii de curieri, a tat pentru trebuintele autoritatilor
ordsenesti, cat $i pentru ale cetatenilor.
www.dacoromanica.ro

41

Acesti curieri, in diferife gravuri vechi, sunt arrttati mergAnd pe jos, inibrhcati inteun costum special spre a puteh fi recunoscuti, purtau pe piept armele
orasului chruia apartineau i aveau atarnath o cutie argintath, in care duceau
corespondentele ce li se incredintau.
Curierii umblau tinand in mind un bht lung, cu varful metalic, pe care il
intrebuintau flu nurnai ca armrt de aprtrare, dar le serveh si pentru a shrl santuri, gropi si alte obstacole. Pe langh aceasta, curierii mai purtau la ei i elite un
pasaport, liberat de orasul de care depindeau i prin care se invitau toate orasele
si autoritatile a le da ajutor in caz de trebuinth.
La mijloacele de comunicatie sus arhtate, inch de prin 1386, se adaugh si
curierii universitari cari, ca si in celelalte State, transportau pe langa corespondentele i trimiterile profesorilor si elevilor i pe cele ale publicului.
Aceasth, stare de lucruri mncep sh se modifice prin anul 1303, child, dupa
cum am arhtat, Filip I-iu Mai leghtura postalh intre Thrile-de-Jos si Austria,
prin mijlocirea liii Francisc de Taxis, leghturd ce strabhtea o intinsa parte din
teritoriul Prusiei Renane, Warternburgului i Bavariei.
Posta lui Taxis, care la incept functiona numai pentru interesele Curtii,
l push in curnd la dispozillunea publicului, inflintandu-se oficii postale in
localitatile mai principale prin cari treceh.
In anul 1516, Francisc de Taxis frtch leghtura postald intre Augsburg si
Trent (Tirol); in 1.522 se fcurh leghturi cu Naremberg-Francfurt pe Main si
Schaffhausen, si nu mult duph aceea se creiar noni hail, unind lIamburgul cu
Italia si Olanda cu Elvetia, inmultindu-se astfel nurndrul localithtilor din virile
germanice,.cari puteau sh profite de binefacerile serviciului postal, care se inshrcina nu nurnai cu transportul corespondentelor, dar si cu cel al pachetelor, al
valorilor si al chlatorilor.
Asupra serviciului postal organizat de Francisc de Taxis, iata cum se exprima M. de Beust in o scriere a sa aphruth in anul 1747-1718 :
Lumea intreagh consider o astfel de intreprindere ca o afacere rea. Nin mein nu-si puteh inchipul ch. taxele scrisorilor si pachetelor coinerciantilor
altor persoane va produce o sumh indestulhtoare pentru intretinerea cailor,
trhsurilor, surugiilor si oamenilor de serviciu. Dar cand comerciantii germani
bagard de seamd ch. prin mijlocul postei, de curand organizath, ei puteau sh-si
s procure cursul burs0 $i sh stie pretul tuturor marfurilor, in conditiuni putin
grele, frtrh a fi obligati pentru aceasta sa ineargh la Bruxelles sau Anvers, orase
s in cari comertul era tot atat de Mtins pe cAt este actualmente in Amsterdam,
gramhdir la thmira post a lui Taxis o cantitate asa de mare de scrisori, ch.
s

Taxis constata din porturi un excedent de venituri pe care un principal

german, de o importanp mijlocie, abia putea sii spere a-I aveh


De ad i. in colo, serviciul postal condus de familia Taxis si incurajat de MIprtratii Rudolf al II-lea i Matias, precum si de urmasii lor, se intinse din ce in
s

www.dacoromanica.ro

40

re $1 patruse i cele mai miilte State man si mici ale Germaniei, si ac.oloundenii
se putea impune, altfel, se recurgeA la snbventinni i indemnizari, ce se acordau
familiilor princiare.
Serviciului postal se datoreaza nasterea jurnalismul Ili in Germania. Asa,

pritnele gazete periodice aparura prin 1600, sub forma de note manuscrise, pe
cari le distribui posta.
In 1616, administratorul postelor, Taxis, din Frankfurt pe Main, publich

im mare jurnal imprimat, care deveni mai tarziu gazeta directiunii postelor
( Oberpostamt Zeitung), iar in anti! 1618 aparil Curierul Fuldei (Fuldaischer
Postreiter).
Aceste nume, precum i altele date jurnalelor, ca : Posta, Curierul, Suru-

giul, ?eful Postei, etc., indica destul de bine partea luata de serviciul postal la
creiarea si intinderea jurnalismului si a publicatiunilor periodice.
Dintre Statele Germaniei cari au rezistat mai mult la introducerea serviciului postal condus de familia Taxis a fost Brandenburgul, Saxonia i Meklemburgul, cari reusir
crei institutii postale independente i nationale ; si mai
tarziu postele brandenburgeze, devenite postele prusiene, fur mie4ul imprejurul
caruia s'au grupat, sau cu cari s'au intrunit toate celelalte organizari, (land astfel
nastere actualei poste imperiale germane.
*

In Brandenburg, inch' de prin anul 1470, sub principele Albert Achile,


existau curse postale de cloud i trei ori pe saptamanh intre Custrin (oras pe
Oder)-Berlin-Torgau-Leipzig si Weissenfels (Saxonia), iar de acolo spre Ansbach
(Bavaria de Nord).

Prin anii 1499-1535, sub principii electori loachiin I-iu si al II-lea, se


dete o mai mare intindere serviciului postal, iiimullindu-se numarul curselor
regulandu-se ca in localitatile atinse de curieri unul din functionarii consiliilor
coinunale sa fie insarcinat a primi dela public si a preda curierilor corespondentele, precum si de a preda destinatarilor pe cele aduse de curieri.
In anul 1589, se infiint o cursh postala. dela Hall prin Naurnburg-Schlizllof la Ansbach, si in 1603 spre Stettin. Totdeodata se inflintara in orasele atinse
de aceste curse oficii postale, la cari se depuneau i inregistrau corespondentele
publicului.
Unindu-se Brandenburgul cu ducatul Prusiei in 1618, se cautii a se da o
intindere si mai mare serviciului postal, infiintandu-se curse dela Stettin spre
Danzig si Konigsberg, cu prelungire spre Varsovia.
Sub electoratul lui Friderich Guillaume, in 1647, familia Taxis reusl si
stabileasch o cursa postala din Colonia la Berlin, prin Manster i Osnabrck si
spre Clves (Prusia Renana).
In anul 1701, Brandenbnrgul, unit cu Prusia, fit recunoscut ca regat, sub
www.dacoromanica.ro

- 49 -care formrt do guvernrtmAnt se cdula a se aduce nal amat4iri simtitoare postelor,


mai cu seama pe timpul domniei Regelui Friderich Guillaume 1-iu (1713-1710),
care, thud un excelent administrator, intelesese importanta serviciului postal in
organizatia Statului si o caracterizase cu urrnatoarele cuvinte :
s Poste le sunt almolut trebuincioase, pentru ca cornertul sa pregreseze si ele
indeplinesc functiunea untdelemnului in ruajul inainii guvernamentale

.
i regulamente, se aranjd in

Sub domnia acestui liege, prin ordonaate


role mai mici detalii itinerariul postelor ordinare $i extraordinare, al curierilor $i stafetelor, dispunndu-se ca printii $i functionarii sa-i trimitrt
corespondentele prin stafete si curieri, publicul prin postele ordinare ca cai
si trasuri, iar transportul calatorilor sa se fach prin postele cu trasuri ordinare 5i extraordinar.e.
Intre anii 1716-1.787, se cauta a se inmuttl numdrul curselor postale, intre
cari cele mai principale au fost cele spre Emden (Marea Nordului) si spre Am-

sterdam (Olanda). Tot in acest timp se marl $i numaral oficiilor postale $i se


creiard drumuri bune pentru posM
In 1800, o corporatiune de negustori, ca un capital de 13.121 lei, infiinta
in Berlin un serviciu postal local pentru distribuirea corespondentelor si pacbetelor. Berlinul ii divizat in doua parti $i in fiecare parte se inliinp eAte tin
biurou principal $i mai multe secundare, conduse de negustori.
Publicul depunea corespondentele si pachetele la oficiile secundare, de unde

se transportau la cele principale $i de aci, prin 33 curieri, erau distribuite de


opt ori pe zi in timpul verii $i de $ase ori in timpul iernii.
Taxele corespondentelor au fost fixate, la inceput, la 6 fenigi $i mai t4rziu la
10, iar pentru pachete se percepeau taxe dela doua pana la $ase ori rnai scumpe.
Afard de acestea, mai existau :,4apte biurouri de expres, cari, in schimbul
unei taxe diible, efectuau imediat predarea.

Curierii aveau o uniforma particular% $i ii anuntau trecerea printr'an


clopotel, pe care il faceau s sune.
Serviciul de postal local astfel organizat s'a efectuat, nu tocmai satisfdcator,

pita in 1806, cand se desfitinta, in urma invaziunii armatelor franceze, si nu


reaparu dead in 1827, ca organizare de Stat.
In .anul 1816, Regele Prusiei, in scopul de a inlatura mice amestec strain in
efectuarea serviciului postal in intinderea regatului sau, acordd familiei Taxis,
in schimbul privilegiitor ce avea, un intins domeniu, cunoscut sub nutnele de
Krotoschin, al cdrui venit anual era socotit la doua milioane lei.
Prusia f intre primele State cari, dup ce-$i leg a. prin curse postale localitatile principale $i.orasele, se gilndi $i la infiintarea unui serviciu postal rural.
Ea stabill, in 1824, cu tillu de incercare, factori cari s distribue de cAleva ori
pe saptamand corespondentele i pentru localitatile situate in afara de drumul
curselor postale $i cari erair lipsite de un oficiu.
4

www.dacoromanica.ro

- 50 Peste doi ani, masura gasindu-se bund, incepti a i se cm intindere treptat 1


in catva timp se generaliza.
Taxele postale ce se percepeau in Prusia, prin anul 1825, pentru scrisori
erau fixate dupa distant si greutate. Asa,pentru o scrisoare simpla, se percepea :

Pand la 2 mile
Dela 2 la A .

.
.

4.

7 . 1.0

.
.

. 20 . 30
si

silber-groschen, egal cu 3 creitari.


.
1 lit
.
' 41/2 "
.
2
6
,
71/2
"
21/2
.
.
1

7,

7)

71

fl

I)

"

" 15

asa mai departe, costul cel mai scump al unei scrisori simple find de 19

groschen de argint sau, in moneta noastra, cam 1 leu, 14 bani.


Aceste taxe insa [lira modificate in 1.844, micsorandu-se mai cu seama
taxele scrisorilor cari aveau de parcurs distante mari. Asa, dela 1.9 groschen de
argint, taxele s'au scdzut la 6 groschen, adica cam la 36 bani.

In Saxonia exista un serviciu postal Inca de prin anul 1388, epoca la care
orasul Leipzig, centru comercial insemnat, se gasea in legatura ea orasul Augsburg si trimitea curierii sai pedestri i calari la Niirenberg, Braunschweig, Magdeburg, Hamburg, Coln, Sprea (Berlin), Dresda, Praga i Viena.
Acesti curieri formau un fel de corporatiune speciala i publicul le incredinta cu toata siguranla scrisorile i pachetele ce aveau de expediat.
Cu incepere insa de prin 1488, se infiinta, pentru trebuintele printului si ale
guvernului, curse de curieri speciali, iar dintr'un raport oficial din 1550 se vede
ca curierii postali ai principilor electori din Saxonia aveau datoria sa expedieze
mai departe corespondentele guvernului din Brandenburg, facand legatura cu
Leipzig, Dresda, Heidelberg, Stuttgart, Augsburg, Nilrenberg, Uhn, etc.
Principele August de Saxa, care a domnit intre anii 1553-1586, dete o
deosebita atentiune serviciului postal i, fiindca corespondentele se inmultiserh
foarte mult, infiinta curierii calari.
In anul 1590, consiliul comunal al orasului Leipzig infiinta un ef peste cei
30 de curieri ce aveh i afecta o camera din localul vmii, spre a servl ca loc de
intalnire i plecare al acestor curieri ; imediat insa, vazandu-se desvoltarea luata
de posta, se zidI un local special. Acelas lucru se petreca si in Dresda, unde, in
1608, se cladi un local special, pentru serviciul postal, care numara 30 de curieri
si 10 ajutoare.
Prin anul 1628, familia Taxis reusI, cu ajutorul unui anume Sieber, care
era pe atunci director general al postelor din Saxonia, sa ia asupra sa i administrarea postelor din aceasta taxa ; izbucnind insa rdsboiul de 30 ani o i Suedezii
www.dacoromanica.ro

- 51 cuprinzand tam, posta localh dechdi foarte mult. Duph incheierea phcii, Lainoral
de Taxis chuth a pune maim pe postele din Saxonia; principele elector se opuse
insh si htih srt reziste la toate intervenirile iinphratului Frideric al 1II-lea, fiicute
in acelas sens.
Saxonia isi organizri apoi un serviciu postal propriu, inchiriat insh in schim-

bul unei surne ce se phitea antial printului elector, sumh ce in anul 1658 se
rklica la 1.000 taleri. Prin anul 1.681, posta fit declarath ca un privilegiu regal ;i,
stabilindu-se monopolul, se interzise diferitilor particulari, dreptul de a tine un
astfel de serviciu si de a transporta corespondente.
De aci incolo posta Saxond se desvolth treptat, prin inmultiri de curse, prin
activarea transporturilor si prin infiintarea de diligente, din ce in ce mai bune,
asa ci prin 1700 plecau din Leipzig 32 curse cu trhsura si 8 curieri calari.
Rdsboiul de 7 ani (1756 1763), care incepa prin cuprinderea Saxoniei de
chtre Frideric-cel-Mare, Regele Prusiei, thefi ca serviciul postal sh, se dezorganizeze cu total ; imediat ins, dupd incheierea phcii, serviciul se reorganizh si mai
bine. In acel timp existau in Saxonia : 162 oficii postale si 231 curse, din cari
80 plecau din Leipzig si 151 din Dresda.
Ca fapt insemnat, trebuie retinut ch la Ianuarie 1819 s'a tinut in Dresda o
conferinth postald, compus din reprezentantii Austriei, Prusiei si ai altor State
din Germania, pentru adoptarea unei taxe unice i stabilirea echivalentelor de

monete. Conferinta insh n'a dat nici un rezultat practic, rdinanand ca aceasth
dorinth sh fie adush la indeplinire in 1850, cand s'a format Unitinea postald
ger m anti.

In Bavaria, posta infiintath de familia Taxis luh intindere mare, prin fapttil
eh toate legaturile acelui serviciu spre Bruxelles, Viena, Roma, Lion (spre Spania),
treceau prin acea lard. Cu toate acestea capitala tarii, Miinchenul, nu era atinsh

de nici una din cursele ce am ardtat, iar transportul corespondentelor sale se


facea prin intermediul biurourilor din Augsburg si Ratisbona.
In cursul timpului, Bavaria fch multe incerchri pentru a-si organiza un
serviciu de post propriu, dar nu reusl, atat din cauza opunerii imphratilor germani, cat si din lipsa de bani, asa Ca conduchtorii acestei thri se vhzurd nevoiti

a lsa exploatarea postelor familiei Taxis, care le acorda in schimb o intinsh


gratuitate.
Dam in pagina urmatoare gravura unei diligente postale din Regensburg,

a postei Taxis, intre anii 1600-1700.


Cu asemenea diligente, prin anii 1700

1.750, se facea drumul dela


Nilrenberg la Augsburg in 30 ore, la Regensburg in 20, la Frankfurt pe Main
in 54 si la Leipzig in 64.
www.dacoromanica.ro

'52

Adang cti Bavaria a pastrat pand astdzi, in amintirea i frumusetea trecutului, cam aceleasi uniforme pentru surugiii diligentelor ce mai poseda si pentru

Diligen(5 postalii din Regensburg

vizitiii diferitelor transporturi postale. Uniformele acestora sunt cat se poate de


luxoase, avand paliirii innalte de lac, cu cocarda de argint, fracuri albastre,
veste roii, pantaloni albi de piele de caprioara si cisme mari de lac.
In urma pacii dela Presburg, Bavaria fiind ridicatd la rangul de regat (26
Decemvrie 1805), influeata ei ca Stat cresch i ar fi putut sh-'si organizeze un
serviciu postal propriu; regele preferi insa a prelungi printului Carol Alexandru Iosef de Turn si Taxis dreptul de a exploata servicial postal in Bavaria, cu
rezerva ins ca personalul sa fie recrutat dintre supusii sai.
In anul 1808, serviciul postal ftl declarat ca un privilegiu regal si printr'o
ordonantii s'a dispus luarea exploatarii din manile familiei Taxis, infiintandu-se
o Directiune generala a postelor, care s exploateze in regie atat postele din
Bavaria, cat si cele din provinciile: Franconia, Suabia, Tirol si Palatinat, cari ii
fusesera alipite de curand.
Taxele pentru scrisorile simple, cu o greutate de 71/2 grame, s'au fixat in
1810, astfel:
Dela 1 la 3 mile
3 creitari ;
55

11

53

12

17

,,

..... .

,3

,,
,,

si asa mai incolo, taxa ridicandu-se dupii distante. Pentru o distant de 70-80
www.dacoromanica.ro

- 53 mile se plateh 21 creitari, adici. aproape 50 bani ; cand insa scrisorile erau nmi
grele, taxele se ridicau foarte mult.
La inflintare, Directiunea postelor fit alipit la ministerul de finante; iruti
tarziu ins fi trecuta la ministerul afacerilor straine.
In anul 1835, se infiinta in Bavaria prima cale lerata, intre Wirenberg

si Furth, pe distanta de 6 kilometri, urmata in 1840 de linia ManchenAugsburg si mai tarziu de altele, ceeace dote o nouzi extensiune serviciului
postal, prin repeziciunea transporturilor i prin miqorarea cheltuelilor de
exploatare.
*

In Wartenberg se gasesc urine de un serviciu postal, executat de curierii


oraselor, inch.' de prin anul 1120, i, dintr'un ordin al ducelui Eberhard din
WCirtenberg, se constata dui. pe la 1195 existau in acea tara doi curieri Mari si
sase pe jos, toti flind pusi sub conducerea unui sef de curieri.
Dupa ce Taxis infiinta in 1.505 cursele postale intreThrile-de-Jos si Austria,

drurnul postei find prin Wiirtenberg, eful Statului acorda dreptul de trecere
prin acea tara si crearea de releuri i oficii, in schiinbul gratuitatii corespondentelor, pentru sine si casa sa. Cum insa capitala Stuttgart nu era atins de
posta Taxis, ducele se vazii. nevoit ca in 1553 sa stabileasch pe socoteala sa o
legatura intre posta Taxis si orasul sau de resedinta.
Prin anul 1602, pe langa cursa intre Bruxelles si Viena, familia Taxis infiinta

o curs intre Olanda si Italia, care, trecand iaras pe teritoriul acelei pri, contribul la inmultirea nurnrului oficiilor postale.
Rasboiul de 30 ani intari in Wilrtenberg si mai bine influenta postei Taxis
si o facir sh se desvolte in anii urmatori din ce in ce mai mult, infiintandu-se
curse noi i marindu-se numarul oficiilor.
In anul 1709, ducele Eberhard Ludovic se incerca sui. infiinteze in Wiirtenberg o posta national, insa, in fata staruintelor depuse de imparatul Germa-

niei, se vaza nevoit a reveni asupra incercarii sale si posta acestei lari ramase
Inca mult. timp sub conducerea i exploatarea familiei Taxis.
Inainte de caderea imperiului german, prin anul 1.805, guvernul Wiirtenbergez lua in stapanire postele Taxis, cu localuri, material si personal, (land
nouhi exploatari un caracter national. Dupa 14 ani insa, regele Guillaume I ceda
din nou exploatarea postelor aceleeas familii, cu drept de mostenire, in schiinbul

unei redeye* anuale de 70.000 florini.

Arendarea facuth dura Inca mult timp i acest Stat nu a putut sa


intre in posesiunea serviciului sau postal decat in anul 1.851, dupa multa
truda i lungi negocieri, cu care ocaziune plati familiei Taxis si o despagubire de
1.300.000 florini.
www.dacoromanica.ro

- 54 Am artitat pe scurt fazele prin cari au trecut postele in Prusia, Saxonia,


Bavaria si Wiirtenberg, cele mai insemnate State germanice, si nu putem insista
asupra celorlalte, intrucat Inca pe la inceputul secolului al XIX-lea se gseau
in cuprinsul actual al irnperiului german 30 de administratiuni postale diferite
independente, cari foarte adeseaori nu traiau in armonie din diferite cauze.
La schimbul corespondentelor si al trimiterilor postale de pe teritoriul

unci administratiuni pe teritoriul altei administratiuni se produceau multe


incurcaturi, nu numai din cauza greutatilor de stabilire a coincidentelor intre
curse, dar mai cu seam din cauza calcularii taxelor, cari trebuiau socotite
pentru fiecare teritoriu traversat.
Calculatul taxelor pentru pachete i valori deveneau adevrate problerne
de aritmetica i geografie, prin faptul Ca taxele variau, dupa calea urmatd, dupti
numrul Statelor cari concurau la transport si dupa timpul de expediere, de zi
sau noapte, taxele find diferite.
Aceast stare de lucruri ingreuietoare faca ca in 1850 s se incheie con-

ventiunea postala Intre Austria, Prusia, Bavaria, Saxonia, celelalte State din
Germania si postele Taxis, formand Uniunea postelor Germane ", despre care
am vorbit cand am tratat istoricul postelor din Austria. Cu aceast ocaziune,
s'a admis i introducerea timbrelor postale pentru francarea.corespondentelor,
cari s'au pus In aplicare : de Prusia, Hanovra, Saxa i Wiirtenburg la 1850,
de posta Taxis la 1852 si de Mecklenburg si restul Statelor germane in 1855.
In anul 1865 mai exista in cuprinsul actual al Germaniei 17 administratiuni postale diferite, in cari intrau i postele Taxis, can ii aveau sediul la Francfurt pe Main. In urma rasboiului pruso-austriac din 1866, Prusia marindu-si
teritoriul i influenta politica, prin anexarea ducatului Elbei i regatului Hanovrei, rescumpara dela familia Taxis dreptul de exploatare al postelor din toate
statele Germaniei, obiectele i clAdirile, pe un pret de 3.000.000 taleri, sau
11.250.000 lei.
Din Statele Germaniei de nord i mijloc, se forma apoi o confederatiune, cu
o singurd administratiune postala superioara, care sa conduch intreaga exploa-

tare si se stabill un tarif unic pentru scrisori, pachete, trimiteri de valoare si


jurnale, reducandu-se aproape cu totul gratuitatea ce se acorda diferitelor autoritati i institutiuni,
In fine, In 1871, dupa rsboiul franco-german, facandu-se unitatea politica,

postele din toate Statele Germaniei fura organizate si administrate, ca institutiune comuna a imperiului, cu exceptiune de regatul Bavariei i Viirtenbergului, carora Ii s'au lsat autonomia numai in ce priveste serviciul lor intern.
De aci Incolo, administratiunea postelor germane, sub conducerea Directorului general Stephan, functionar de cariera, trecut dela treapta cea mai de
jos prin intreaga ierarhie, a luat o desvoltare din ce in ce mai mare, ajungand in
scurt timp una din cele mai insemnate institqiuni postale din lume,
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

- 56 Ilenri Stefan s'a nascut la 7 Ianuarie 1831 la Stolp in Pomerania, ca lilt al


itiiui simplu meserias, si, dupa, ce a terminat studiile gimnaziale, la etatea de 17
ani, a intrat in servicitil postelor prusielle, trecand chiar in orasul sau natal prin
primele grade inferioare ale carierei sale.
Pe la 1851, Stefan se gasea la Co Ionia, metropola provinciilor renane, punct

insemnat de schimb cu tarile occidentale si de peste maxi, si, dupa cum lui
singur ii placea a o spune, acolo si-a insusit cunostintele relative la serviciul
international, caril-au condus la ideea intiintarii Uniunii postale universale si tot
adrinat primele materiale necesare la compunerea scrierii sale Istoricul postelor din Prusia., pe care a terininat-o la Berlin, sande a fost transferat
in 1856.
Avansat in urma ca consilier in administratia superioara a postelor, ,Stefan
gasi un nou camp de activitate, unde a avut ocazie sa puna in profitul administratiunii sale toga energia i cunostintele ce posea. In calitate de consilier superior, consilier intim si de consilier intim superior, S'tefan s'a distins prin incheierea mai multor invoeli si tratate postale intre Prusia, mai tarziu confederatiunea germana de nord sitarile strine, cautand mai totdeauna sit stabileasca
reguli precise si fixe asupra schimbului trimiterilor i lichiarilor.
Printre lucrrile mai importante ale lui Stefan a fost aceea cii, dupa rasboiul
anstro-prusian din 1866, a facut fuziunea postelor lui Turn si Taxis cu cele ale
Prusiei, and astfel drept acestui stat de a efectu serviciul postal in multe state
ale Iiiitorului irnperiu german.
La 26 Aprilie 1870, dupa propunerea lui Bismarck, consilierul intim superior Stefan, in etate atunci de 39 ani, a fost numit ca Director general al postelor
confederaliunii germane de nord ; iar in rasboiul franco-german, care isbucni nu
mult dupa aceasta, noul conducator al postelor avir ocaziunea sh deh prob ct
de nemerith a fost alegerea facutd, dirijand personal serviciul postal si telegrafic
In campanie cu o energie incomparabil i cu prevederea ce Ii caracteriza, fcand
astfel ca aceste servicii sa se execute intr'un grad de regularitate i perfectiune ne
mai vazut panii atunci.
Dupa incheierea 06, tefan atacrt cu toed' ardoarea chestiunea organizuirii
Uniunii postale universale, in care scop intocmi un proiect de conventiune, si,
dupd ce II supuse Statelor din Europa si Statelor-Unite din America, reusi ca la
13 Septemvrie 1871 sd se intruneasca la Berna primul congres postal, la care
acolo

la parte reprezentantii a 22 State din lume, spre a hotdri asupra crearii


Uniunii.

Directorul general Stefan depuse in sustinerea cauzei atata abilitate, tact


si pricepere, incat, dupa deshateri de 21 zile, adich la 9 Octomvrie 1871, convenlitmea postalz`i a lost incheiatll i semnata de delegatii tuturor tarilor.

Din acel moment Stefan si-a consacrat toata activitatea sa, pe de o parle,
pentru desvoltarea i desavarsirea Uniunii postale, iar pe de alta, pentru organi-

www.dacoromanica.ro

- 57 zarea si desvoltarea serviciilor postale, telegrafice i telefonice din imperiul german,

fachndu-1 si ajungh unul din cele mai insemnate servicii din lume.
Tara sa, recunoschtoare, i-a dat toate onorurile si in cursul vietii si activi-

tali; sale a fost numit: membru in consiliul federal, in consilitil de Stat si in


Camera seniorilor, consilier intim personal al imperiulai cu titlul de Excelenta ;
Imparatul Wilhelm I i-a conferit in 1885 titlul de nobleta ereditar, i Impiiratul
Wilhelm al II-lea I-a ridicat la titlul de ministru de Stat, inflintand departamentut postelor ; Facultatea de filosofie din I talk i-a conferit titlul de doctor honoris

causa; mai multe maxi orase din Germania i-a dat cethlenia de onoare si, in
fine, i s'a acordat ordinele cele mai innalte ale tarii sale si ale unui mare numit
de State strhine.

IN BELGIA
In areastii tarii, inch de prin secolul al X1II-lea, societatile, corporatiunile
rneseriasilor si orasele aveau curierii lor postali, pe can ii trirniteau cu cliferite
corespondente ant in interiorul tanii, cat si in hrile straine. Acesti curieri, pe
langh corespondentele celor in drept, mai transportau i pe ale persoanelor straine
acelor corporatiuni, in schimbul unei plati.
.Prin anul 1505, dupli cum am vhzut si la istoricul postelor din Austria, se
inflintarh, de catre Francisc de Taxis, curse postale intre Belgia si Austria si
intre Belgia si Spania prin Franta, in scopul ca Filip I-iu, stpanitorul acelei
thri, sh fie in schimb de corespondente cu Curtea tathlui shu, Maximilian I-iu al
Austriei, cu Curtea Frantei i cu Spania, peste care domneh.
Carol Quintul, cu incepere din 1516, perfectionh opera inceputh de tatal salt
si adatigh noui curse postale, din cari, in Belgia: intre Bruxelles-Pronne (Franta),
intre Bruxelles-Anvers si Bruxelles-Ostanda.
Pentru ca Taxis, insh, sh-si poath scoate cheltuelile de intretinere ale serviciului postal, adrnise ca i publicul s uzeze de acest serviciu, dupa cum hicuse
si in Austria si Germania; dar din aceast cauz cazii in conflict cu curierii ora-

selor si corporatiunilor, cari aveau drepturi mai vechi asupra unor astfel de
transporturi, asa eh pentru curinarea neintelegerilor fili nevoie de a se d in 151't
o ordonanta regala.
Prin acea ordonanta se stabileh cii curierii oraselor i corporapunilor aveau
dreptul de a transporth numai corespondentele i trimiterile pentru interiorul
iinii, iar cele cu destinatie pentru strhinatate trebuiau sa se transporte numai prin
mijlocirea postei Statului (posta Taxis), prevazandu-se pedepse contra celor ce
vor face fraude.
Catre finitul secolului al X VI-lea (1597), Imparatul Rudolf al II-lea chuta sii
restrzingh drepturile curierilor corporatiunilor si oraselor, i, printr'o ordonanta

ce dete in acest sens, pe de o parte interzise curierilor de a mai aveh releuri

www.dacoromanica.ro

- 58 (schimburi de cai), iar pe ile alta le puse obligatiunea ca insrcindrile ce li se dau


sti fie indeplinite In intregime de unul si iteelas curier ; cu toate acestea insti, ordonarrta datd n'a avut nici un elect i postele comunale continuara sh se desvolte din ce in ce mai mult.
Prin anul 1600, orasul Bruxelles avea curieri postali, supu$i jurtimantului,
cari mergeau spre Anvers, Colonia, Liege, Lille, Bruges, Arras, Dunkerque, Gand,
Louvain, Namur, Mons, etc. De altfel, toate localitatile mai insemnate aveau curierii lor, numiti de autoritatile comunale, iar acolo unde se siarteh nevoie func-

tionau chiar mai multi curieri. Asa, prin anul 1638, intre Bruxelles si Anvers
existau 12 curieri postali.
Curierii plateau o patenta proportionald Cu importanta serviciului si trailcului. Ei se insrtrcinau cu transportul $i distribuitul scrisorilor, pachetelor, trimiterilor de hani i comunicdrilor verbale, efectuAnd cursele pe jos, chlari, cu ca-

riola, sau in bard.


Fiecare curier avea, la locuiata lui fix ata o cutie pentru depunerea corespondentelor, i pe ea erau indicate localitatile ce deservea. Cat priveste corespon-

denta si obiectele a cdror destinatie cade in raionul altui curier, Oe se indrumau dela curier la curier, prin schimb la punctul de intalnire.
Dup curn am vazut mai sus, postele comunale erau cu mult mai importante si luau o desvoltare din zi in zi.rnai mare, pe cand postele regale (Taxis)
se margineau numai la transporturile pentru strainatate, i, cum unele orase aveau
legdturi cu alte tan, incepn sa se conteste utilitatea acelor poste i, mergandu-se
si mai departe in aceastd directiune, prin anul 1653, rnagistratii orasului Anvers
propuserd guvernului desfiintarea postelor Taxis.

Cetatenii din Anvers nu se multumira numai cu proteste, ci in scurt timp


(1657) trecurA si la fapte, facandu-se stapani prin forth pe transporturile de corespondenta intre Belgia i Olanda ; iar in urma instigatiunilor flicute de cdtre
conducatorii meseriasilor i corporatiilor, inflintard servicii de releuri intre
Anvers si Amsterdam .si oprird trecerea orictirui curier al postei Taxis pe
acest drum.
Procurorul general intervenind, soma pe- primarul din Anvers sh se explice
asupra privilegiilor ce isi insusisera curierii orasului. Urmd un lung proces, care
se sfarsi in 1658 prin condainnarea curierilor la cheltueli de judecath i, sub
amenintare de arnend in profitul Statului, li se interzise de a mai ave releuri de
schimb si a mai transport corespondente pentru strainatate. Cum insd curierii
nu se supuneau acelei hothriri, procurorul general ordond ca sh se execute sentinta data, aplicandu-li-se amenda, dar reprezentantii corporatiilor, insotill de o
multime de oameni, se opuserd cu forta la lucrdrile portdreilor.
La 30 Septemvrie 1639, procurorul general publica un act de exilare contra
curierilor i reprezentantilor corporatiilor, dar poporul ntivAll la primarie, cerand
revocarea hotdririi luate i insult pe procuror, pe cassier 0 i pe consilierii comuwww.dacoromanica.ro

b9.

nail. Apoi, din ce in ce mai inthritath multimea se indrepth spre locuinta pri-

marului, pe care o distruse in intregirne.


Curn aceste fapte nu puteau rmtme nepedepsite, guvernatorul general trimise armata contra orasului, i atunci reprezentantii corporatiilor cerur iertare, obligandu-se a restabill linistea, a repara pagubele fheute si a se supine
sentintei date. Totdeodatd, urrnhrindu-se capii rhscoalei, se dovedirh vinovatii si
se condamnarh la moarte sapte insi, din eari doi, mai putin vinovati, furh gratiati de guvernator.
In urma phcii dela Nimegue, in 1.678, Franta ocupand parte din Belgia si
mai multe orase principale, Marchizul de Louvois, care se gsea atunci in capul
Administratiunii postelor franceze, puse maim pe oficiile postale si le dete organizatia postelor franceze ca monopol de Stat, principiu ce se mentiml i duph
retragerea francezilor i ocuparea thrii de Philippe d'Anjou, care decreth in 1701
infiintarea postelor ca institutie de stat pentru transportul corespondentelor si
al calatorilor.
Duph aceasta data, prin diferite ordonante, se stabilirrt tarife de taxele ee
trebuiau sh se perceaph si se prevazurh pedepse mai mari contra oriedrui curier
sau particular, care ar chuth sh fach concurenth monopolului postal.
In acest timp, familia princiard Taxis fiicea cele mai mari sforthri,sustinute
si din afarh, pentru a lua din nou exploatarea postelor din Belgia, insa nu reusi
la aceasta deck in 1725, cand i se inchirid exploatarea postelor in schimbul unei
plati anuale de 80.000 florini de Brabant, iar in 1729 dreptul de inchiriere fir
ridicat la 125.000 florini.
Cu toate ordonantele i deciziunile date, totus orasele ii mentinur curierii
lor, sub pretextul de a transporth coresponderrtele autoritatilor de cari depindeau
pi, cu toate obstacolele ce le puneau postele Statului, acesti curieri se dedau la
diferite fraude. Pe de alt parte, orasele Mem' o munirne de neajunsuri curierilor
postali ai Statului, supunandu-i la diferite forrnalit4i de vamuire i intarzieri la
intrarea in orase.
Aceast stare de lucruri se mentimi pan in 1745, cand Belgia fii cuprins
de armatele lui Ludovic al XV-lea, care lua in stpanire postele locale, nurnl ca
directori de oficii functionari francezi si le administr pana la 1748, cand, duph
pacea dela Aix-la-Chapelle, postele belgiene trecur iars in exploatarea familiei
Taxis, cu un drept de inchiriere de 135.000 florini.
Pe acel timp in Belgia, prin serviciul postal, se intelegeh :

1. Serviciul postal propriu zis, care pe principalele drumuri ale trii se


ocupa. cu :

Transportul corespondentelor la destinatie, fie pentru interiorul thrii, fie


pentru strhindtate, precuin i distribuirea la domiciliu, in cea mai mare parte
din orae;
Transportul calatorilor printr'un serviciu cu releuri. Calatorii puteau cere
www.dacoromanica.ro

- 60 la orice ord din zi sau noapte directorilor de oficii de a le pune la dispozitie


trasuri, cai $i surugii, pentru a-i transporth in orice localitate situata pe drumuffle postale, in schimbul unui pret fixat prin tarifele aprobate de Stat.
In afara de aceasta, prin 1769, se admise a se pune in scrisori $i valori ; pu-

blicul insa era obligat a le prezenth la oficiile postale $i a plan la deptmere


taxele de francare $i recomandare ;

2. Curivrii postali, in afara de reteaua de mai sus, se insarcinau cu trailsportul scrisorilor, pachetelor mici, trimiterilor de valoare $i comisioanelor verbale, in baza unui tarif fixat $i irnpus de autoritati. Ei transportau insa gratuit
corespondentele relative la serviciul administrativ al comunelor undo functionau
$i efectuau cursele pe jos, caldri sau cu cariolele, $i in acest din urrna caz li se

permiteau a lu $i eke un dilator.


Ace$ti curieri se stabileau intre douu localitati, cand traficul putea sa le asiore un beneficiu, $i erau numiti, in schimbul unei redevente anuale, de magistratii locurilor uncle isi fixau re$edintele ;
3. Trasurile publice, cari transportau calatori $i marfuri, rani a se inshrcinh
cu corespondente decat pe drumurile uncle nu exist\ un serviciu postal organizat. De altfel, in contra acestui din urma serviciu au existat incontinuu plangeri
pentru fraudele ce le faceau.
In anul 1776, un franvez, anume Paris de l'Epinard, propuse infiirrtarea in
Bruxelles a unui serviciu de posta locald pentru distribuirea corespondentelor in
in teriorul oraplui.
Proiectul thud supus provurorului general, acesta hotari respingerea propunerii. El motivh hotarirea sa pe cuvintele ca posta locald nu puteh prospera decal
in ora$ele mari ca 'Andra si Paris $i ca asemenea antreprize nu se puteau sustine mult timp intr'un ora$ de o mica intindere, undo locuitorii notabili puteau
foarte gor trimite scrisorile lor prin oameni de serviciu. Aceasta institutie, zicea

el, nu ar servl decat ca sh puna in circulatie pamfiete $i pachleli triviale, san


alto scrieri de asemenea natura, cari se puteau trimite oricand, fara ca autorii
sa ri$te a fi descoperiti, lucru care ar trebul mai bine oprit decal, favorizat. Dar
chiar admitand existenta acestui nou serviciu, ar fi mai bine ca dirijarea lui sa
fie incredintata unui om de o cinste recunoscutd, iar nu unui strain.
Serviciul postal se executa in Belgia pe bazele ce am aratat mai sus, pana
in 1792, cand, in urma invingerii armateler austriace la Valmy, Francezii ocupara acea tara $i nu dupa mult timp (1791), Generalul francez Pichegru, cuprinzand $i Olanda, forma din ambele state Republica batavicei, pe care o alipl la

Franta $i de care a depins pan la 1811 1815, adid I:dna la congresul


debt Viena.

In acest timp, Belgia a fost supusii regimului postal ce domneh in Franta,


atat ca administratie, exploatare $i tarife, cat $i ca personal, care erh in intreginte
francez, $i uumai prin 1801, in urma unui ordin imperial, Directorul general al

www.dacoromanica.ro

al

postelor franceze de pe atunci, Lavalette, uti dispozitiuni ca locurile vacante de


functionari postali din Belgia s fie incredintate locuitorilor din aceasth tarh.
Congresul din Viena (1811-1815) stabill unirea Belgiei cu Olanda, sub
titlul de Tarile-de-Jos, si incredinta conducerea noului regat unui, membru al
familiei de Orania ; la 1830 insh, ui urma unei revolutiuni, Belgia se declara ca
Stat independent, sub conducerea lui Leopold de Saxa-Coburg.
Dela aceasta data incepe pentru Belgia o noua epoca de desvoltare in toate
directiunile $i ca atare $i in ceeace prive$te serviciul postal.
In anul 1835, printr'o lege, se stabile$te taxe pentru toate felurile de trimiteri, fixandu-se pentru scrisori dupa distanta i greutate astfel :
Para la 30 kilometri inclusiv se percepeh 20 bani.
Dela 30 pana la 60 kilometri inclusiv se percepeh 30 bani.
n

60

,, 1.00

10

77

,,

$i de aci in sus pentru fiecare 50 km in plus chte 10 bani. Aceste taxe se percepeau pentru scrisorile pana la 1.0 grame greutate.
Intre 10 $i 15 grame se luh Inca o jurnatate taxa.
,
15 ,, 20
taxele de mai sus duble $i de aci in sus de
n
fiecare 10 grame greutate in plus 1/2 din taxele initiale.
In ceeace prive$te taxele scrisorilor pentru strainatate, ele variau dupa greutate, distanta i invoelile facute intre diferitele State. A$a, pentru o scrisoare simVh se percepeh :
Din Anvers la Marsilia
1 leu, 60 bani.
in Anglia
2 lei, 80 a
la Berlin
1 leu, 80
77

77

,7

71

77

71

77

Livorno
Viena

,,

90
20

de multe ori aceste taxe, cu toata marimea lor, nu reprezentau preptl


francarii convict [Ana la locul de destinatie.
In anul 1836, se introduse serviciul postal rural, percepAndu-se, ca si in
Si

Franta, o suprataxa de 10 bani, care sh acopere cheltuelile de infiintare ale acestui serviciu. La inceput cursele factorilor rurali erau de trei ori pe sapthmana ; cu
incepere insa din 1812 ele s'au facut in fiecare zi.

Suprataxa infihrtata pentru crearea serviciului postal rural s'a aplicat in


aceasta tara 'Ana la 1847, child s'a desfiintat.
0 imbunhtatire de interes general s'a fhcut in 1811, cu introducerea biurourilor postale ambulante, prin mijlocirea chrora s'au simplificat foarte mult
operatiunile de expedierea corespondentelor i s'au u$urat operatinnile la sosire
$i distribuire. Onoarea introducerii acestui serviciu revine Belgiei i utilitatea inovatiunii a fost recunoscuta in scurt timp de toate Statele, cari s'au grhbit a
adopth acest serviciu.
In 18 19 se introduse tirnbrele postale pentru francarea corespondentelor. De
www.dacoromanica.ro

ci

aci incolo se facurh treptat simplificrtri de taxe, marindu-se greutatea corespondentelor si micsorandu-se numarul zonelor, 'Ana in anul 1870, cand se adopth

o taxa unica de 10 bani pentru scrisori Wind la 15 gratne, in toga, intindereatarii.


ln fine, in anul 1874 Belgia fir intre trtrile cari luarrt parte activa Ia tinerea
primului congres postal ht Berna si la fondarea Uniunii postale universale.

IN ITALIA
Italia, in epoca anterioarh prirnelor inceputuri ale postei moderne, se grtsea
fraclionath in mai multe State en diferite forme de guvernhinnt, asa :
La sud era regatul Neapolului i Siciliei, cu Ufl guvern absolut.
La mijloc existau: Roma cu imprejurirnile, ca republica teocraticrt, si Toscana,
impartit Inteo mullime de mici republici.
La nord se &eau : Loinbardia, unde aparuserd primii tirani ; Piernontul,
uncle o puternicrt feudalitate, reprezentata prin cotnitii de Savoia, si marchizii de Montferat i Salucii, interneiara mici State; Genua i Venetia, puternice
republici.
Pe de alth parte, in multe orase ca : Verona, Ferara, Florenta, etc., familiile
nobile formara mici rnonarhii.

Inteun teritoriu astfel fractionat in State si Satulete era imposibil a se


avea un serviciu postal in bune conditiuni. Diferitele comunicatiuni dela oras la
oras si dela Stat la Stat, nu se fhceau decat prin mijlocirea pelerinilor i chlughrilor, cari parcurgeau lurnea crestina, si a mestesugarilor i negustorilor, cari,
prin felul meseriei i ocupatiunii Ion, erau silii la dese calatorii.
Mai tarziu, diferitele ordine bisericesti, asociatiunile de binefacere i autorithtile judecatoresti se vazura nevoite a infiinta curieri pentru transportul corespondentelor lor, la cari se mai adrtugara i curierii universitari.
Dintr'o ordonanth a imparatului Frideric I se constata eh curierii universitatii din Bolonia existau de prin anul 1158, iar cei din Neapole inch de pe la
fondarea acelei universitati, in 122,1.
Desvoltarea oraselor si a intereselor administrative impuse insrt in curand
crearea de curieri speciali. Asa, se vorbete de curierii lui Visconti din Milan,

pin anul 1300, si de renumita companie de curieri ai republicii Venetia, din


1305, cunoscuti sub numele de nCurierii Serenisimei Seniorii.
Despre inceputurile unui serviciu postal mai regulat, Adriano Palombi,
intr'o scriere a sa asupra istoricului postelor din Italia, arata ca in anul 1
intre Milan si Genua, existau curse postale infiintate de ducele Francisc de Sforza,

care punea pe coperta depesilor adresate ministrilor sai, ca avertisment pentru


curieri : repede, repede, sburati zi i noapte ci v. ameninta pedeapsa furcilor. ;
iar din faptul existentei acelui serviciu, pe acel timp, aUtorul trage concluziunea
www.dacoromanica.ro

In

ea infiintarea serviciului postal, ca organizare de Stat, a fost ticuth In Italia


inainte de infiintarea acestui serviciu in Franta si in Austria.
Dupa toate probabilitaile, insh, aci nu poate fi vorba decht de curicri speciali, infiintati numai intr'o directiune si pe o mich distanth. Cert insa este ch
origina unui serviciu postal regulat i cu schimb de releuri se datorete si aci
membrilor familiei Taxis ; ct acest serviciu a fost infiintat cam in acela timp
in care s'a infiintat i in Austria, Germania i Belgia i c primele curse au lost
['acute pentru a se legh pe deoparte Roma, prin Insbruck, cu Viena, Germania si
Belgia, iar pe de alta parte Roma, prin Genua, cu Franta i Spania.
Familia Taxis, care, duph cum am vazut, a organizat serviciul postal intr'o
inultime de State i pe care in unele I-a exploatat cu cel inai mare succes phna
aproape in zilele noastre, este originara din Italia norclica, iar leaghnul familiei a
fost la Cornello, aproape de Bergamo.
Aceasta familie in cursul timpului a fost cunoscuta sub numele de Tasso,
Tassis si Taxis, si tot din ea s'a tras i ilustrul poet Torquato Tasso, autorul ternsalimului liberat.

Pentruca sa se inteleaga mai bine istoricul postelor din aceasta tara, cred
nemerit a arat pe scurt fazele principale prin cari a trecut acest serviciu in cele
mai insemnate State i provincii ca : Venetia, Savoia i Piemontul, Statele papale,
pi regatul Neapolului i Siciliei, State ce au dat natere mai thrziu actualului regat
al Italiei.
*

Venetia, care, dupa cum am aratat mai sus, ii aveh curierii sa'i de prin 1.305
se all in leg-aura i schimb de corespondente cu oraele Saint-Gall, Augsburg
i Lion, intelese importanta serviciului postal si se grhbl sa fach leghturi postale
prin curieri calari, cu Padova, Verona, Bergamo, Milan, Mantua, Cremona i
Bolonia.

Prin timpul Papei Clement al VIE-lea, intro anii 1523-1534, legatura cu


Bolonia fit prelungith phna la Roma, dar prin anul '1550 Papa lulius al HI-lea
oprl efectuarea serviciului postal venetian pe teritoriul Statelor sale, pe motivul
ch. acolo functionh un serviciu postal propriu.
Prin secolul al XVII-lea, in Statul venetian se formarh in Padova si Bergamo

asociatiuni cu numele de Cavallerie,, i Portalettere (aduchtori de scrisori),


pentru exploatarea serviciului postal. Taxele ce se percepeau erau de un sold
(2 1/2 bani) pentru o scrisoare i trei solde (7 1/2 bani) de fiecare unce la pachete.
In scurt timp, pe lnga acele asociatiuni se formara i altele cu tarife separate i, prin concurenta, ajungandu-se la licitatie publich, se reul ca din concesionarea serviciului postal s se creeze tezaurului public un venit de 30.000 ducati (aproximativ 360.000 lei).

Starea aceasta de lucruri durh pana la 1797, child Venetia, in urma pacii
www.dacoromanica.ro

tot

dela Campo-Vormio, intro Austria si Franta, trech sub dominatiunea Austriei.


Cu aceasta ocaziune, batranul Doga Manini, in vArstA de 90 ani, find silit
depune juramAnt de credirrta impAratului Austriei si, adudindu-si aminte de
trecutul glorios al falnicei Venetii, cazii mort de durere.
Dela aceasta data, cu o mica intrerupere intre 1805-1815, Venetia si teritoriul ce formA acel Stat ramase sub stapAnirea Austriei, iar serviciul poslal se
executa. dupa legile si regulamentele arelei tari.
Prin anul 1.842, taxele pentru scrisori simple (in greutate aproximativa de 18
grame) erau fixate cam la 30 bani, daca locul destiiiatiunii nu treceA peste 10 mile
si la 60 bani pentru ()rice distantd. ln urma, tarifele au cost mic.orate din ce in
cc pAna. la 1866, cAnd Venetia si teritoriul ei, daph rasboiul dintre Italia ;i Prusia
cu Austria, fur incorporate la regatul Italiei.
*

In Savoia s'a organizat un serviciu postal, duph normele altor taxi, sub
domnia ducelui Emanuel Filibert (1533-1580); ffi insa concesionat la diferite
persoane pAna in anul 1604, and Carol Emanuel I, in urma rasboiului ce sustinit cu Franta si Spania, pentru
restaurA finantele, se hothri a stabill monopall postal atAt in Savoia cAt si in Piemont, care se alipise in cursul timpani
la acea lard.
Prin ordonantele acelui duce, se interziceh cari4a0lor i pietonilor sA distribue corespondente, de orice provenienta, prin incasare de taxe, 0 se da putere
guvernatorilor s aresteze pe top contravenientii, cAt i pe curierii postali ai altor
1;16, cari ar fi fost lipsiti de autorizatia acordatA de Directorul general al postelor
din acel Stat.
In anul 1697, ducele Victor Amedeu al II-lea dete o north organizare ser-

viciului postal, incheie diferite invoeli, fach ca veniturile acestui.serviciu sa


Ireach in cassa Statului i stabill taxe dela 1. la 3 solde (2 1/2-7 1/2 bani) pentru
scrisori, tinAnd seama de distanta la care urmau sa fie transportate.
Dela data de mai sus serviciul postal se desvoltil din ce in ce mai niult, prin
inmultiri de curse si infiintari de oficii postale, rani prin 1720 erau in numar de
42. Din cauza insa a desvolthrii serviciului, cAt ;i pentru a se pune capat diferitelor abuzuri, prin anul 1773 se simti necesitatea ca, pe deoparte sa. se Mainteze personal de control, iar pe de alta parte, pentru a se face fata cheltuelilor de
exploatare, sa se ridice tarifele pentru transportul corespondentelor.
in epoca mull revolutiuni franceze si a lui Napoleon I, postele din Savoia
si Piemont fura administrate in conformitate cu organizarea i legislatiunea
franceza, ins (WO 181.5 prMcipii de Savoia,luAnd in sthpAnire tarile lor, detera
ruin anul 1.818 o noua organizare serviciului postal.

Cu aceast ocaziune se introduser in serviciu un fel de plicuri pentru


scrisori, formate dintr'un sfert de hArtie, pe care erA imprimat un curier sunAnd
www.dacoromanica.ro

- 65 din corn. Aceste plicuri costau 15, 25 si 50 bani, se intrebuintau de cei cari trimiteau corespondente prin ocaziuni i trimisi.particulari i erau fcute in scopul

ca Statul sa nu piarda drepturile sale de monopol nici asupra acelor corespondente.

Introducerea cailor ferate, desvoltarea starii sociale i evenimentele politice


detera o noua desvoltare serviciului postal din Savoia i Piemont, devenite Regatul Sardiniei, i impusera intocmirea de noui legi de exploatare, precum cele
din 1850 si 1854, cari servird drept norma i pentru celelalte State ale Italiei.
* * *

Statul papal intretinea, Inca de mult timp, curieri pentru a pune la nevoie
in comunicatie pe seful bisericii catolice cu curtile crestine i cu diferitele ordine
bisericesti i manstiri raspandite in tarile catolice. Catre finitui secolului al
XV-lea se simti ins nevoie de a se infiinta curieri postali propriu zii, cu itinerarii stabilite, pentru a pune, pe de o parte, Roma in legatura cu diferitele orase
ale Italiei, iar pe de alta, pentru a stabill coincide* cu postele Statelor principale din acel timp.
Dintr'o scrisoare a papei Leon al X-lea, adresata In anul 1514 vice-regelui
Neapolului, prin care se interveneh in favoarea lui Gabriel Tasso (Taxis), pe
atunci directorul postelor papale, rezulta ca administratiunea postelor din acel
Stat era incredintata acelei familii Inca de prin anul 1460, epoca care corespunde cu introducerea postelor in Tirol (Austria).
Dela data de mai sus, serviciul postal a progresat repede i s'a intins in
multe parti ale Italiei, asa in cat Roma ajunsese, gratie relatiunilor diplomatice
ale Sfantului Scaun, un centru insemnat de plecare i sosire al curierilor postali,
al diferitilor trirnii extraordinari, al turistilor si al pelerinilor, cari uzau in calatoria lor de posta.
Asupra curselor postale, Herba, director de post din Genova, intr'un Rinerariu al postelor din diferitele Orli ale lumii, publicat in 1563, arata ca Roma,
in acel timp, era legata pin 11 curse postale, din cari cele mai principale erau
urmatoarele :
O cursa care punea in legatura Rorna cu Nordul Italiei, Austria, Germania
si Tarile-de-Jos si care urma drumul prin Florenta-Bolonia-Mantua-Castelnuovo
(unde abutizau cursele din Milan si Venetia), Trent si Insbruck. De acli, o ramura
se prelungea prin Salzburg si Linz, la Viena, iar alta prin Augsburg-Kannstadt
la Bruxelles si Anvers.

O a doua curs punea in legatura Roma cu Franta i cu Parisul, urmand


drumul de mai sus pana la Bolonia, iar de acolo prin Parma-Turin-Muntele
Cenis-Chambery-Lion-Paris.
O a treia cursa, numita a Spaniei, pleca, din Roma, prin Florenta-PizaGenua-Avignon-Montpellier-Barcelona-Madrid.
5

www.dacoromanica.ro

- 66 0 a patra curs5. pleat spre sudul Ttaliei, prin Terracina-Neapole-SalernoCosenza-Messina, cu o ramificatie din Neapole la Lecce, in apropiere de Brindisi
Mai tdrziu, se inflintara in Roma diferite oficii postale straine acelui Stat.
Asa, posta spaniola functiona in Piata Spaniei, posta toscana in palatul Florenta, pi
posta napolitana in palatul Farnese, iar concesiunea acelor servicii fusese acordata in scopul ca autoritatea superioara bisericeascd i ina1ii prelati sa se bu-

cure de gratuitatea trimiterilor bor. Aceast stare de lucruri dur insa Wind
in anul 1710, cnd Cardinalul Spinola apnea, principiile monopolului postal si
interzise agentilor celorlalte State de a aduce pagube si obstacole postelor papale.
lntre and 1769 1774, se modified organizarea postelor, fixdridu-se noi itinerarii i taxe postale, iar in anul 1816 se publica un regularnent de administratie, prin care intre altele se prevedea secretul corespondentelor si se fixau
taxe pentru scrisori, imprimate i trimiteri de bani.
Prin tariful stabilit, Statul papal fit imparlit in trei zone, fixandu-se taxele
scrisorilor simple pentru prima zond la 2 baiochi (1 baioch valora ceva mai mult
de 5 bani), pentru zona a doua 5 i pentru zona a treia 6 baiochi.
In anul 1840, se infiintara in Statul, papal curierii repezi (Stafete), cari cir-

culau intre Roma si Bolonia, iar in 1852 se introdusera prirnele timbre postale pentru francarea corespondentelor.
*

In regatul Neapolului i Siciliei, existau inch' de mult curieri, intrebuintati


numai la nevoile Statului atdt in interiorul tarii, cat i pentru a 11 trimisi in stra-

indtate, si faptul existentei lor e vede dintr'o scrisoare a regelui Ferdinand,


datand din 1493, prin care se plane ca doi din curierii trirnisi ambasadorului
sau in Spania an fost opr4i i maltratati la Perpignan (Franta), iar corespodentele ce duceau au fost sechestrate i deschise, spre a li se afla continutul.
Un serviciu postal, care sa fie pus la dispozipunea publicului, nu s'a infiintat
ins decdt in anul 1580 de catre cardinalul Perenotto, vice-regele Neapolului.
care infrinIA curieri Mari pentru transportul corespondentelor Statului si ale
particularilor cu cea mai mare iuteala, in schimbul unei taxe dela un releu la
alba.
Releurile postale erau asezate unele de altele la distante variabile dela 3 la
18 mile italiene, iar distanta intre ele se numea posta. Postele se ziceau duble
cnd distanta era mare, sau jumatate de posta cnd distanta era mica.
Spre sfdritul secolului al XVI-lea se introdusera in acel Stat primele car*
pentru transportul caratorilor, cari mai tdrziu luard numele de diligente.
In regatul Neapolului, afar sk curierii pentru transportul corespondentelor,
functionau i "proccaci., cari transportau mrfurile i valorile; iar Codogno,
inteo scriere a sa Noul itinerariu al postelor din lumea intreagdu, publicata in
Venetia, prin anul 1676, arata ca acesti procraci n'aveau zile hotdrite de plewww.dacoromanica.ro

- 61

care, ch mergeau zile intregi cu caii lor proprii sau cu cathri inchiriai, i ch nu
chlhtoreau noaptea decht dach pe timpuri rele intarziau sh soseasch la locuintele
lor, sau in tirnpul verii child plecau de diminealfi, ca sh meargh pe rhcoare.
In anul 1.742, orasul Neapole se MIA in leghturh postala cu Turcia, printeo
cursh ce pleca din acel oras, in ultima Samba 1th a fieciirei luni, prin Brindisi, de
unde, printr'o corabie, curierul treceh la Durazzo (Dyrrachium) si de aci prin
Albania si Macedonia (cale urmath si de posta veche a Romanilor), ajungea la
Constantinopol, duph un drum de 20 zile.
La inapoiarea cursei din Constantinopol, expeditia postala sosind la Brindisi

era transportath la biuroul ser viciului sanitar, unde, in prezenta consulilor


strhini si a functionarilor postei, se proceda la desinfectarea tuturor trirniterilor,
prin fumegatiuni, duph care se incredintau functionarilor postei, spre a fi expediate atat in interiorul tiirii, cat si in celelalte State.
In timpul domniei lui Iosif Bonaparte, prin anul 1806, se aduserd imbunhtatiri serviciului postal, prin infiintarea unei poste locale in Neapole, se modificarh
tarifele si se admise inregistrarea obiectelor incredintate postei, in schimbul unei
plati. Se Rica ins o gresealh neiertath, prin incredintarea conducerii postelor
sefului politlei, care chuta s violeze i sh afie secretul corespondentelor.
Tot In acel an, se infiinth un serviciu de curieri speciali zihuici, intre ParisAlexandria (Piemont) i intre Alexandria-Neapole.
Pentru acest serviciu se plate sefilor de releuri :
In Franta
1 leu, 50 bani de fiecare posth.
regatul Italiei . . . 2 lei, 82 e
Statele papale . . . 3 tt 13 e '7
regatul Neapolului . 3 e 10 e 7
Salariul curierilor i cheltuelile extraordinare erau fixate la 1 leu, 50 bani,
de fiecare post in interiorul Frantei si la 2 lei, 25. bani, in Italia.
Cursa intre Alexandria-Neapole se efectua in 100 ore.
Tot cu aceast ocaziune se infiirrth in Neapole i un .oficiu de post francez.
Publicul din Neapole, Parma, Lion si Paris putea utiliza acest serviciu pentru
expediarea corespondentelor lor, insa plteh o taxa de trei ori mai mare ca cea
obisnuit.
Duph trecerea lui losif Bonaparte ca rege al Spaniei, tronul Neapolului fit
ocupat, intre anii 1808-1814, de Ioachim Murat, care dispuse ca serviciul postal
st treach sub administratiunea finantelor, i, starpind brigandajul ce domnea in
acea lard, fad' Ia publicul sh capete incredere in buna executare a serviciului postal.
Urmasul shu, Ferdinand I, intre anii 1815-1825, reorganize serviciul
77

77

71

77

77

postal, stabilind douh directiuni generale, din cari una la Neapole i alta la
Palermo, si mai multe directiuni provinciale, forma o lege organich pentru funcionarii postei i intocml noui tarife postale.
Tot cu aceasth ocaziune se reglementa intinderea monopolului postal, care
www.dacoromanica.ro

- 68 era limitat numai la transportul corespondentelor, intre oficide postale situate


dealungul drurnurilor principale ale regatului, iar de aci incolo transpoctul jii
distributia se facea prin curierii comunelor.
In anul 1859, in urma rsboiului intre Austria cu Piemontul i cu Franta,
cea dintaiu Ii pierdit mice influenta in cuprinsul intregii Italii, iar Lombardia
se alipi la Piemont, facandu-se astfel unitatea Italiei-de-Nord. Tot de odata, se
hotari ca din celelalte State ale Italiei de mijloc i Sud sa se Led o confederapune sub presedintia Papei.
In curand insa Toscana, Modena si Parma alungara. pe ducii lor si se unira
cu Piemontul, si nu mutt dupa aceasta Garibaldi, invadand in Sicilia si Neapole,
alunga pe Ferdinand al II-lea i, cuprinzand i teritoriul Statelor papale (afara
de Roma), facii unitatea Italiei, sub sceptrul lui Victor Emanuel al II-lea. Tot
acest rege reusl, in 1866, sh anexeze si Venetia, iar in 1870 cuprinse si Roma,
din care faca capitala thrii sale.
Odata cu unitatea nationala, se fad' o noti lege pentru organizarea postelor,
care se si puse in aplicare, in anul 1862, contribuind la desvoltarea serviciului
si progresul rii. Prin acea lege se stabill intinderea monopolului postal, se
marl numrul oficiilor, se inmultl numarul curselor ce se efectuau prin mijlocirea cilor ferate, vapoarelor, diligentelor i prin factori cliiri sau pe jos, iar
in 1863 se introduse pentru scrisori o taxa uniform de 15 bani in intreg teritoriul acelui regat.
De aci incolo, postele italiene progresara din ce lii ce, iar in anul 1874 administratiunea lor lua parte la congresul dela Berna si la formarea Uniunii
postale universale.

IN SPANIA
In Spania se vorbeste de existenta curierilor regali inca de prin anul 1283,
insa ei nu fuctionau decat pentru necesitallle curtilor regale. Astfel, din analele
postelor spaniole, se constata ca in anul 1331, pe langa curtea din Aragon, functionau 20 de curieri, pentru a priml i transporta ordinele acelei curti, precum
cele ale autoritatilor superioare de Stat.
Cum insa acesti curieri nu satisfaceau i interesele publicului, orasele mai
importante au inceput s infiirgeze servicii postale proprii, cu curieri speciali, si,
pentru exploatarea lor, comerciantii se constituir in asociatiuni, dintre cari cea
mai veche ftl cea din Barcelona, infiintata prin anul 1300.
Statute le acestei asociatiuni, aprobate de rege prin anvil 1417, stabileau 61'
fondurile pentru intretinerea serviciului sa se strangh prin cotizatiuni regulate,
prin amenzi aplicate curierilor neglijentl, prin dongiuni voluntare i printr'un
provizion perceput asupra taxei caltorilor.
www.dacoromanica.ro

- 69 Prin ordonantele din 1445 se dispunea ca curierilor le era interzis de a


oprl scrisorile, ca acele pentru cari expeditorii plateau taxe speciale urmau sa
fie predate inaintea .trimiterilor obisnuite, ct trimiterile nu puteau fi predate
deck destinatarilor, la dorniciliul lor, i ca curierii sau mice alta persoana nu
puteau lua cunostinta de continutul scrisorilor.
Astfel de asociatiuni i curieri mai existau si in 'Valenta, precum i In alte
orase din regatul Castiliei, si din dispozitiunile regularnentare de mai sus se vede
ea' organizarea postelor orasenesti era lntru catva bine facut5..
La 18 Ianuarie 1505, Filip I, ca rege al Grenadei, Leonului si Castiliei si

stapanitor al Tarilor-de-Jos, Mar legatura postala despre care am vorbit deja,


intre Spania, Curtea regelui Frantei si Tarile-de-Jos i intre acestea din urrna
si Curtea Austriei prin Germania, iar conducerea postelor din Spania fu Meredintata unui frate al lui Francisc de Taxis.
Prin serviciul astfel Organizat, transportul corespondentelor din Bruxelles
la Paris se facea In 44 ore, la Toledo in 12 zile si la Grenada in 15 zile.
In timpul lui Carol Quintul, prin anul 1517, murind Francisc de Taxis,
Directiunea postelor in vasta monarhie Ispano-Austriach trecii la nepotii sal Jean
Baptist, Mateiu si Simon. Cel dintaiu Iu conducerea postelor din Tarile-de-Jos,

Germania si Austria, Mateiu pe a celor din Spania si Simon pe a celor din


Italia.
Dupa ce ins Carol Quintul ajunse stpanitor al Spaniei, Trilor-ole-Jos, a
celei mai mari parti din Italia si Imparat al Austriei i Germaniei, Jean Baptist
de Taxis fit numit ca sef si director al postelor din toate regatele i senioriile
acestui mare imperiu.
De acl in colo, conducerea postelor spaniole fu incredintata succesiv urmasilor lui Mateiu de Taxis, ajunsi mai tarziu conti de Villamediana, 'Ana in anul
1706, cand exploatarea serviciului postal trecir sub administratiunea Statului.

Cu toata organizarea. data serviciului postal de familia Taxis, si cu toata


staruinta ei de a organiza serviciul intern in mod uniform In toga intinderea
acelei tari, exploatandu-1 ca monopol, taus orasele, comunele i asociatiunile Ii
facura atata opozitie, in cat se vazir nevoit sh-si indrepte activitatea mai mult
asupra organizarii i functionarii serviciului postal in legatura cutarile strine.
Dupti itinerariul curselor postale publicat de Herba prin anul 1563, rezulta
c principalele curse ce se efectuau in Spania prin acel timp erau urmatoarele :
Madrid-Valladolid-Burgos-Bayonne spre Franta.
Madrid-Saragoza-Barcelona-Montpellier spre Genua si Italia.
Madrid-Valenta-Barcelona.
Madrid-Toledo-Cordova-Sevila.
Valladolid spre Lisabona (Portugalia) si spre sudul Spaniei la Sevila.

Prin anul 1580, curierii postali plecau la fiecare 15 zile din Madrid sau
Valladolid, resedintele regale, spre Franta, si dela Irun, punct de granita, se inwww.dacoromanica.ro

- 70 dreptau spre Lion-Genua-Milan-Rorna-Neapoli. La Lion insti curierii spanioli


schimbau corespondentele cu curierii francezi i cu curierii liniei elvetiene spre
Geneva-Lausana-Berna-Ziirich i Saint-Gall.
Pentru scrisorile expediate prin post in acel timp se plhtea., din Madrid la
Milan, de fiecare unce (30 gr. 59) cam 3 lei, 35 bani, din Milan la Roma o taxa
egala, din Milan la Neapole 4 lei, 20 bani, i din Milan in Sicilia 5 lei.
In anul 1601, se inchei o conventiune postal intre Spania i Franta, prin
care se stipulA ca corespondentele pentru Italia sa se transporte prin Irun la
Lion, de unde un curier francez sa.' le Leh a ajunge la Roma in11 zile pe thnpul
verei si in 12 zile pe timpul iernei, iar cele pentru Trile-de-Jos urinau sil se
transporte pand la Bordeaux de curierii spanioli, de unde prin curierii francezi
erau transportate la Anvers in 11 zile.
Corespondentele trilor strdine cu destinatiune pentru Spania se indrumau
toate la Madrid, de unde, prin mijlocirea oficiului postal din acel oras, erau expediate la destinatiune.
Desvoltarea crescanda' a relatiunilor interioare, Thal ca prin anul 1611 sh
se sim t5. necesitatea de a se imbundtati efectuarea serviciului postal, in care scop
se infiintar curse odath pe sAptamana intre Madrid si orasele principale ale

Spaniei. Cu aceast ocaziune se introduserd in serviciu foi de drum pentru


curieri, spre a se puteh control mersul lor.
Pentru inlesnirea schimbului de corespondente cu strinhtatea si mai cu
seam cu Tarile-de-Jos, in anul 1660 se incheie la Paris o conventiune postal,
prin care se stabile mai bine legdtura intre Spania, Franta i Belgia.
Prin aceasta conventiune se introduceA tranzitul inchis in valize, cari se predau

la Irun curierilor francezi, spre a le transport la Paris in 2 1/2-3 zile, iar dela
Paris la Bruxelles in 40 de ore, activandu-se astfel transportul corespondentelor
in mod simtitor.
Situatiunea economic6 a acestei tan devenind din ce in ce mai rea, regele
Filip al V-lea se vzii nevoit a aviza la marirea veniturilor i, in acest scop,
printr'o ordonanta din 1706, dispuse incorporarea serviciului postal la Stat ;
exploatarea insa fii lsat unor administratori numiti de rege, cu obligatiunea
de a plti o redevent anuald. Aceast stare de lucruri inii pana la 1716, cand
serviciul postal incepa sh fie exploatat in regie, cu care ocaziune se intocmird i
noui tarife.
Tarifele erau fixate in modul urmator :

In interiorul tarii, pentru orice scrisoare simpla, se plate, dupd distante,


intre 18 si 30 bani, iar pentru scrisorile duble intre 27 si 45 bani.
Pentru pachete se plte iar dupd distante, intre 36 si 63 bani de fiecare
unce de greutate (30 gr. 59).
Pentru corespondentele sosite din strinatate se platea la Madrid, la cele din
Paris cam 81 bani, din Tarile-de-Jos 1. leu, 35 bani, din Italia si Anglia 1 leu,
www.dacoromanica.ro

- 71 61 bani, iar pentru cele adresate celorlalte orase din Spania taxele de mai sus
se sporeau cu inch 30-40 bani de fiecare trimitere.
Prin anul 1720 se regulamenta i stabill taxe pentru cei ce calatoreau
intrebuintau posta, fixandu-se ca plata aproximativ 4 lei, 05 bani, de fiecare
leghe pentru serviciul regelui si 4 lei, 56 bani, pe aceeas distanta, pentru particulari. Cand, insa, taxele se achitau, atat pentru ducere cat si pentru inapoere,
se percepea numai 3 lei, 04 bani de leghe.
Un drum fcut prin mijlocirea postei, pe acele vremuri, din Madrid la Paris costa 1.720 lei, la Roma si Londra 2.320 lei si la Viena 2.900 lei.
.

Numrul calatorilor prin post inmultindu-se, se creiar asa zisele diligente,


earl se perfectionar si inmultira din ce in ce, ajungand, prin anul 1742, ca, pe
drumurile mai principale, s circule diligente cu 1 6 locuri, de doua ori pe

saptamana. Taxele pentru transportul calatorilor se micsorara aproximativ la


1 lert, 21 bani de leghe, in care infra si gdzduirea, precum i un pranz cuviincios.

In anul 1779, printeun nou regulament, se facia un tarif mai favorabi I


pentru scrisori, carti i jurnale, adrnitandu-se pentru cele din urma si Ncerea
abonamentelor prin intermediul postei.
Tot prin acer timp, se institui si un Munte de pietate, al carui beneficiu
era intrebuintat pentru a se servi pensinni vaduvelor si copiilor functionarilor
administratiunii postel or.
Evenimentele ce urmara. in Franta, dupa aceast data, cuprinderea Spaniei

de Napoleon in 1804 si luptele duse de spanioli pand in 1814, distrusera cu


totul serviciul postal al acestei tan i ruinara comertul i industria.
Duprt restaurarea vechei familii domnitoare (1814), luptele intestine si revolutiile interioare, precum i pierderea celor mai insemnate colonii, furl cauze
cari amanara reconstituirea serviciului postal pana dire anul 1843.
Dela aceast data se incwir o noua si serioasa reorganizare a intregului ser-

viciu postal, pentru care se inflinta i un serviciu de control ; iar in 1845,


printr'o ordonanta regala, se introduse o taxa uniforma pentru corespondentele
din interiorul tarii i insulele din apropiere.
Taxele pentru scrisorile simple s'au fixat cam la aproape 27 bani, cu o progresiune determinath pentru cele mai grele. Jurnalele i publicatiunile perio.dice plateau a cincea parte din taxa unei scrisori, egala in greutate, iar celelalte
imprimate jumatate din taxa unei scrisori.
Reformelelui Rowland Hill avura influenta lor i asupra acestei tari, care, in

1850, ii iefteni tarifele, iar inainte de stabilirea Uniunii postale universale.


(1874) Spania era una din Wile cu taxe mai scazute. Asa, pentru o.scrisoare
loco se pltea 5 bani, fara limit de greutate; iar pentru interiorul tarii, insulele i posesiunile din nordul i apusul A fricei cate 10 centime de fiecare
15 grame.

www.dacoromanica.ro

- 72 -

IN BRITANIA MARE
1135) se intreIn aceasta tar* inca de pe timpurile lui Ilenric I (1100
buintau pentru afacerile regelui curieri speciali, cari purtau numele de nuncii
tot de astfel de trimisi speciali se slujeau si marii baroni ai rii, pentru a-si face
diferite comunicari.

Sub regele Eduard al IV-lea, in timpul rasboiului contra scotienilor, in


anul 1481, se organizard releuri la distanta de 20 mile unul de altul i curieri
cari sh transporte pe campul de lupta stirile din capitala. Dupa terminarea
rasboiului, insa, acest serviciu se desfiinta.

Henric al VIII-lea, care domni intre anii 1509-1517, fit primul rege care
se gandi sa Lica un serviciu de posta in toata -tam, cu releuri de schimb, insa
numai pentru trebuintele Statului si dela care publicul era exclus. Mai tarziu,
insh, dintr'o ordonanta a regelui Eduard al VI-lea, data in 1548, se deduce di
releurile incepuser a pune la dispozitia chlatorilor cai de transport si eh taxa
se fixase la 10 bani de fiecare
Pe la inceputul domniei reginei Elisabeta, prin 1558, se constata ca in
Londra comerciantii flamanzi si italieni, cari formau corporatiuni aparte, isi
disputau dreptul de a numi dintre ei un director al serviciului particular de
posta ce exista intre acel ora si continent, si ca in aceasta lupta, intervenind si
comerciantii englezi, guvernul fit silit a numl in 1581. un director englez, atat
pentru serviciul intern, care nu exista decat intru aceea ce am artat mai sus,
cat si pentru cel international, de care insa profita si publicul.
Cum vedem, dar, Anglia, in ceeace priveste serviciul postal, era in urma
altor State europene si numai dura ce acest serviciu a functionat in alte State
aproape 100 de ani si dupd ce guvernul s'a convins de eficacitatea lui, se cauta
a se organiza i aci un serviciu postal ale chrui avantaje sd fie puse la indernana
tuturor celor ce vor fi in mdsura s plateasca taxele fixate.
Jacques I, regele Angliei, intre anii 1.603-1.625, reorganiz serviciul postal
din Londra, care era in legaturd cu continentul, iar pentru serviciul intern fdcit
pe de o parte curieri speciali, cari strabateau linii intregi, schimband numai caii
din releu in releu si transportau ordinele si poruncile urgente ; iar pe de alth
parte, curieri cari transportau depesi inchise, cu corespondenta oficiala, numai
intre releuri.
Sub Carol I, prin 1633, se stabill o intelegere, la Calais, intre directorul
postelor engleze si reprezentantul postei Taxis, pentru facerea unei legaturi mai
bune intre Anglia si Continent, si cum posta Taxis aveh deja o legatura nitre
Anvers si Calais, fit foarte usor sh se infiinteze curse cu corbii si intre Londra
si acel punct.
Prin anul 1635, sub acelas rege, se dispuse ca serviciul postal intern sa
transporte si corespondenta negustorilor si particularilor, inmultindu-se numawww.dacoromanica.ro

- 73 rul curselor in toate partile principale ale thrii. Curierii de pe liniile principale
mergeau ziva i noapteasi strbteau in 24 ore 120 mile engleze, adicti aproape
193 kilometri.
Taxele pentru transportul corespondentelor erau fixate la 2 pence (20 bani)
pentru o scrisoare simpl, al chrui loc de destinatie nu trecea de 80 mile ; 4
pence pentru o distant Ora la 140 mile ; 6 pence pentru distante mai mari
8 pence pentru Scotia.
Pentru a se garanta insh un venit cat mai mare administratiunii postelor,
in 1637 se hothri ca, acolo unde Statul are inflintat un serviciu de post, nimeni sh nu a ibh, dreptul de a transporta corespondente, stabilindu-se astfel
monopolul postal. Dela aceast regula erau Irish exceptate universitiitile din
Oxford si Cambridge, cari aveau i ele curierii lor proprii, infiintati duph exemplul universitatilor de pe continent.
In anul 1683, un tapiter, anume Robert Murray, stabill in Londra un serviciu postal local, cu atributiuni de a primi dela public si de a distribui corespondentele i pachetele pentru interiorul orasului. Acestui serviciu, din cauza
taxelor ce se percepeau, i se dete numele de Penny-Post, i in scurt timp trecA,
pnin dreptul de cumphrare, sub administrarea unui anume William Docwray.
Asupra organizrii acestui serviciu avem ca detalii ch in oras functionau
mai multe oficii de depunere, ch distribuirea se fAcea dela sase la opt ori pe zi
pentru phrtile centrale ale orasului si de patru ori pe zi in partile mai departate si eh taxele erau fixate pentru scrisori i pachete, cari nu treceau de o livr
greutate si 10 lire valoare, la un penny (10 bani), iar pentru imprejurimi se
plteh 2 pence (20 bani).
Incercarea infiintrii unui serviciu postal local in Londra reusl chiar dela

inceput, contrariu de ceeace am vhzut ch s'a petrecut in Paris cu cativa ani


inainte. Nu mult insh duph infiintarea acestui"serviciu, ducele de York, in calitate
de Director general al postelor, consider existenta postei ordsenesti ca o atingere a monopolului de Stat i, in urma unei sentinte judechtoresti, incorpora si
aceasth institutie pe lang administratiunea postelor regale.
An treprenorului Docwray i se dete ca despagubire o pensiune, dupti unii
de 200, iar duph attii de 500 lire anual i in plus si functiunea de controlor al

serviciului postal din Londra. El ins nu se bucur de aceast favoare decal


patru ani, chci, in urma unor acuzatiuni de incorectitudine, Ii pierdi si pensiunea i slujba.

In Scotia, serviciul postal lud desvoltare mai tarziu, cu toate ch capitala


sa se afia in leghtur cu Londra. La inceput, leghtura principalelor orase din
Scotia cu Capitala se dete in antrepriza cu contract, ins cu timpul i acest serviciu devenind productiv se chuth in regie de Stat.
Cu Irlanda, inch de prin anul 1625, sub Carol I, se stabilise leghturi postale,
prin corhbii, intre Chester si Dublin si Haven-Waterford, iar pentru distribuirea
www.dacoromanica.ro

74 corespondentelor in interior se organizase curse postale, percepandu-se suprataxe pentru parcursul ce trebuia sa se mai fach in interiorul acestei tari.
In anul 1710, administratiunile postelor din cele trei regate ce forrnau
Marea Britanie, cat si din coloniile sale, se unira sub conducerea unui Postmaster General.
Desl serviciul postal in scurt interval fcuse mari progrese in aceast lark
totus pe acel timp cursele postale nu legau intre ele decat centrele principale si

importante, iar loca1itile i orasele mai mici erau cu totul lipsite de un astfel
de serviciu. Spiritul negustoresc ins al rassei anglo-saxone si initiativa privata

foarte desvoltat in Anglia remedie rdul prin 1720, cand un anume Allen
cerii i obtirth autorizarea de a infiinta linii secundare de post, legand pe so-

coteala sa mai toate orasele i oraselele prin curse postale.


Din sumele incasate, concesionarul ii scotea cheltuelile de intretinere, dade
extindere serviciului, platea Statului un drept de inchiriere de 6.000 livre i ii
mai ramnea si un beneficiu. La moartea concesionarului Allen, in 1764, releaua

postelor secundare se intindea peste in treaga lard, iar produsul net al acestui
serviciu era de 12.000 livre.
Serviciul postal si traficul cu strainatatea se desvolta si el din ce in ce, asa
ca in anul 1742 Anglia era legata prin curse postale cari intrebuintau si corabilcu urmatoarele tri :
Cu Franta de doua ori pe saptamand.
Cu Spania odata pe saptamana, prin intermediul postelor franceze i odat
direct, prin corbii cari acostau la Corogne, port la Oceanul Atlantic.
Cu Belgia-Olanda si Italia de dou ori pe saptamana.
Taxele ce se percepeau pe acele timpuri erau destul de scumpe, astfel :
Pana la Paris pentru scrisori simple se platea 90 bani de bucata, iar cele
mai grele se taxau indoit i intreit.
La scrisorile pentru restul Frantei se plateau taxe mai scumpe, iar cele din
Franta pentru Englitera erau supuse la sosire la taxe de 1, 2 sau 3 silingi, dui:a
greutate (1 siling egal cu 1 leu, 1.6 bani).
Scrisorile pentru Livorno-Genua si Roma, expediate pe via Frantei, se taxau

pana la Lion, percepandu-se 1, 2 sau 3 silingi, dupa greutate, iar pentru restul
transportului taxele se incasau dela destinatar.
In Scotia in 1750 si in Irlanda in 1783 se introdusera noi imhunatatiri
pentru serviciul postal, prin inmultirea curselor si a releurilor, precum i prin
activarea transportului corespondentelor, spre folosul atat al publicului cat si al
adrninistratiunii postelor, care si-a vazut crescand simtitor veniturile.
In anul 1792, se introdusera in serviciu mandatele postale, in scopul ca
soldatii i marinarii sa,-0 poat trimite micile economii acasa ; peste cativa

ani insa vazandu-se c masura este buna, se admise la acest nou serviciu
si publicul.

www.dacoromanica.ro

75

Cu incepere de .prin anul 1820, transportul coresponden[elor se activh


intr'o masura din ce in ce mai mare, pe de o parte prin creare de noi drumuri
i pietruirea lor, duph sistemul lui Mac-Adam, iar pe de alta prin infiintarea i
darea in circulatie a drumurilor de fier.
Primul drum de fier, de care se servi posta, i intre Liverpol i Manchester,
in anu11830. Cum inst construirea retelelor se flied. Meet, adevaratele binefaceri ale noului sistem de"transport nu full reale deck prin 1838 1839,
cand se i stabilira relatiunile de serviciu intre administratiile cilor ferate
postelor.

P;fai..1

;MO

'71

41.!

9,

:Elt

--

Primul-tren

Taxele ce se percepeau pentru scrisori in teritoriul propriu zis al Angliei


(fall Irlanda i Scotia) prin anii de mai sus erau fixate dui:a cum urrneazh :
Pentru orice distanta netrecnd 15 mile . . . . 40 bani.

Dela 15 la 20 mile
17

,,
17

77

20
30
50
80
120
170
230

,,
,,
,,
,,

n
,,
,,

30
50
80
120

50
60
70
80
90

,,

,
"
"

170 ,

leu,

,,

,,

230
300

,,

1,

,7

s,
9,

'7

10
20

.,
17

Dela aceast distanta in sus, taxele se sporeau cu cate 10 bani pentru fiecare 100 de mile, cu un adaus de 5 bani, cAnd scrisorile erau destinate pentru
Scotia.

Pentru Irlanda se percepeau taxe speciale duph cum urmeazd:


PAnd la
Dela
7 la
15
25 7,
35
71

7 mile
15 mile
25
35
45

www.dacoromanica.ro

20 bani ;
30
40
50
60

- 76 Dela
n
n
n
n
n

45 la 55 mile
55
65
95
120
150
200
250

70 bani.

65
95

n
n

80
90

n 120
n 150
n 200

1 leu, 00

7)

7,

10

"

,,

"

250

,,

20
30
40

n
,,

,,

,,
,,

,, 350 n
1 ,,
"
si de aci in sus se adhuga cate 10 bani pentru flecare 100 mile in plus.
Taxele specificate mai sus, pentru Anglia propriu zish, Scotia si Irlanda,
erau socotite numai pentru scrisorile simple, formate dintr'o singurh foaie de
hartie, i dach scrisoarea ar mai fi continut un aviz, o chitaath, etc., taxa se son

cotea indoit. Douh foi de httrtie, fie din cea mai subtire (hartie de mh.tase), expe-

diate inteun pile, erau considerate ca scrisori duble

ca atare taxate cu

dublu port.
Greutatea acestor taxe nu aphsh cleat asupra populatiunii shrace, care nu
se putea sustrage dela ele. Negustorii ghseau mijlocul de a le inlhtura sau micsor prin postele clandestine ce functionau, prin punere de scrisori in jurnale
sau prin reunirea a mai multora, pentru a trimite pe o singura foaie mai multe
comunicatiuni. Membrii parlamentului se bucurau de gratuitate pentru corespondentele lor i prin abuz trimiteau ca atare i corespondenta familiei lor
chiar pe a partizanilor lor politici.

Pierre Zaccone, in scrierea sa intitulath La poste anecdotique et pittoresqueu, d urrnhtorul exemplu mischtor de fraudele cari se fhceau atunci in
Anglia : ',Rowland Hill, care nu ajunsese inch secretar al directiunii postelor din
,,Londra, se gdsea in una din zile intr'un mic sat din Irlanda i intrase inteun
,,han, pentru a se odihni.
"In acel moment nu se afl in ban decat o tandrh si frumoash fath de 18
ani, care indeplinea rolul de servitoare.
',Rowland Hill era el curios, sat', ceeace poate fi mai de crezut, tanhra fath
,,era putin cam limbuth ? Noi nu putem sh o afirmhm.
,,Destul, insh, ca in cinci minute, frurnoasa ;rata incredintase viitorului secretar-general cel mai dulce secret al inimii sale.
,,Ea avea un logodnic, acel logodnic locuia. in Londra i c. trebuia sh se
nintoarch 'pentru a o lu de nevast, de indath ce va fi strans un capital.

',Rowland Hill asculth cu buravointh povestirea ce i se Mai si 'Area eh


npoarth un deosebit interes la aceasth limbutie copilhreasch.
Este mult timp de cand logodnicul d-tale a plecat ? intrebd el cu interes.
Doi ani, rhspunse servitoarea.
Dar cel putin ai vesti dela el ?

,,n
,,,, Oh ! foarte adeseaori

. .

. . . .

www.dacoromanica.ro

",, ii

- 77 scrie

In toate saptarnanilel
',Rowland Hill Mai un gest miscat. Toate saptamanile adauga el, dar seri,,sorile costa scump pentru a veni din Londra in Irlanda si aceasta corespon,,denfa trebuie sa-fi atace foarte mult zestrea.
,,Tanara fafa surase in mod siret i adhugh aceasta ar fi asa, in adevar,
,,dar eu si Patrick am descoperit un mijloc de a ne scri, care nu ne costa decat
liartia i cerneala.
Adevrat, si care este acel mijloc ?
Iata-1: Cu ajutorul a oarecari semne, asezate in diferite feluri si convenite mai dinainte intre noi, n'avem trebuinfa cleat de a vedea adresa seri,,sorilor ce schimbam, pentru a ghici aceea ce confine. In acest mod, pana astazi,

cu toate cd am trimis sau am primit mai mult de o suta de scrisori, nu am


dat inch factorului nici cel mai mic ban.
Rowland Hill recunoscit ca mijlocul era ingenios, dar incepit sa se Ondeasca la ceeace auzise, i gasi ca aceast inselaciune, oricat ar fi fost de simpla,

constituia un abuz, care trebuia s produca administrafiunii mari pagube.


Cauzele pe cari le-am aratat mai sus facur ca venitul administrafiunii
postelor din Anglia sh fie aproape stafionar timp de 20 ani, i nemulfumirile
publicului erau atat de mari incat o reform se impunea.
In anul 1837, aparit in Londra o brosura, care confinea propuneri de reforme, pe cari autorul acelei lucrari, Rowland Hill, le suslinea cu cea mai mare
caldura, cerand transformarea completh a sistemului postal din acel timp
inlocuirea taxelor excesiv de ridicate i cu numeroase progresiuni duph distan
confinut, printr'o taxa unich de un penny (10 bani) pentru toate scrisorile
preschimbate in interiorul regatului, pana la o greutate de 15 grame.
In sprijinirea acestui lucru, autorul arht ca veniturile vor fi compensate
prin cresterea numarului corespondenfelor 0i simplificarea operaliunilor de
exploatare.

Aceast lucrare, bine docurnentata, a fost tratata cu cel mai mare dispref
de administrafiunea postelor din acel timp, ins in schimb a fost primita cu cea
mai mare simpatie i incurajare din partea publicului, comerfului si al presei.
Pentru suslinerea reformelor propuse, se formara asociaiuni, can sa lupte a
le aduce la indeplinire. Parlamentul ft inundat de petilluni din intreg RegatulUnit, prin cari se cerea scaderea taxelor i modificarea sistemului de exploatare
al postelor. Lordul Brougham, literat, istoric i om politic, depuse o petifiun in
acelas sens din partea corporgiunilor Londrei.
In luna Maiu 1.838, un numar de 150 deputali din Parlament, amici ai guvernului, se prezintara primului ministru, Lordul Melburne, cu care ocaziune deputatul O'Connel, marele agitator irlandez, ii irm urmatoarea cuvantare :
Gandifi-va, d-le, c o scrisoare pentru Irlanda i rhspunsul la ea costa pe
www.dacoromanica.ro

- 18 mii si mii din saracii si scumpii 'mei compatrioti mai mult de a cincea parte
- din salariul lor saptamanal. Ei sunt prea saraci pentru a gsi alte mijloace, prin
e

cari sh-i trimit corespondentele, i daca le inchiderti biurourile de posta, dupa


cum faceti acum, inchideti inimilor iubitoare i afectiunilor generoase posibilie tatea de a cornunich cu locul lor natal, cu parintii i amicii lor
Guvernul sfar1 prin a ceda. i accepta propunerea, cu toat opozillunea adininistraliunii postelor, al carui secretar general, Colonelul Maberly, afirma Ca :
Taxa uniform este respinsd de opiniunea publica. Ca numdrul scrisorilor

nu se va indoi in prirnul an, chiar cdnd tot poporul englez va aved gratuitatea
corespondentelor ; ca orica s'ar reduce tarifele cei saraci nu vor scrie; cii reducerile vor fi indiferente comertului, care nu d inapoi fati de tarifele ridicate.
Camera comunelor numl o cornisiune pentru a examina propunerile lui
Rowland hill, i, cateva saptarnani mai tArziu, in Decemvrie 1.839, in urma unui
aviz favorabil, taxele scrisorilor pand la 1.5 grame greutate se redusera la 4 pence
(40 bani) pentru intreg Regatul-Unit. Aceasta stare dura insa scurt timp, caci la

10 Ianuarie 1840 fu adoptata taxa de 1 penny (10 bani) pentru scrisorile pana
la 15 grame in toata intinderea
Cu aceasta ocaziune, administrallunea postelor infiinta plicuri cu timbru
postal incrustat, dupa un model foarte ingrijit, lucrat de pictorul Mulraidy, iar
la cateva luni dupa aceasta se emisera timbrele postale propriu zise, in actuala
forma, cu efigia Reginei Victoria.
Rezultatul acestei reforme fii ca., de unde in 1839 se depusesera 76 milioane
de scrisori, in anul 1840 s'au depus 169 milioane, adica mai mult de indoit, iar
de acl incolo numarul lor a crescut treptat in fiecare an, ajungand la o desvoltare
colosali. Veniturile postei, cari pentru anul 1839 se ridicau la 59.769.075 lei, la
finitul primului an de aplicare'al taxelor scazute se scoborird la 33.782.425 lei,
adica cu o diminuare de 25.987.450 lei. Acest deficit insa se micora din an in

an prin creterea veniturilor i dupa statisticile oficiale se constata ca in anul


financiar '1850/851, adica dupa 11 ani, venitul postal atinse cifra anterioara
reformti.

,Cum reforma taxelor facuta de Rowland Hill a revolutionat intreaga exploatare a serviciului postal din Regatul-Unit i a avut o influenta covaritoare
asupra tuturor administratiunilor postale din lume, cari i-au modificat treptat
tarifele, conducandu-se de aceleai principii din cari au isvorit avantaje enorme
pentru industrie, corner i omenirea intreaga, cred nemerit a da cateva notite
istorice asupra vietii acestui om, luate dupa jurnalul Times, din August 1.879,
scrise cu ocaziunea mortii sale :
s Rowland IIill s'a nascut la 3 Decemvrie 1795, ca al treilea fiu al unui cos

merciant bine situat, dar ruinat in urma unui risboi cu Franta, aa ca el fa


crescut din mica copilarie la coala aspra a sariciei.
www.dacoromanica.ro

- 79 "La etatea de 12 ani ajuta pe tatal sau, care conduceh o scoala de copii si in
"scurt timp inceth de a 11 scolar pentru a deveni invatator. Educatiunea sa era
"incompletd, dar tatal sau ii invatase un lucru de cea mai insemnata valoare, ii
"invatase de a gandi.
"Rowland continua de a conduce scoala tathlui sau in unire cu un frate pana
"pe la etatea de 30 ani, cand parrisi Birminghamul pentru a se stabill in impre"jurimile Londrei, unde, ajutat de fratii sai, deschise o scoald speciald. Dar rnunca
"excesiva. de 15-16 si chiar 17 ore pe zi, in timp de ani indelungati, ilimbolnavI
"si la restabilire s'a vazut nevoit a-xi cauta o noua sfera de actiune.
"Fiind cunoscut, mai cu searna in urma scrierilor sale politice si sociale, de
"cativa oameni influenti ai partidului liberal, i se incredinta fungiunea de secretar
"al unei societhli pentru colonizarea Australiei meridionale, post in care se achita
"de indatoririle sale cu un succes admirabil.
"Aceasta functiune nu putea ins sa absoarba intreaga activitate si energie
"a unui om de talia lui Rowland Hill, si in orele lui de libertate incepit sa se ocupe,
"pe de o parte, cu perfectionarea unei masini de tipografie, iar pe de alta cu refor"mele postale, si se zice ca, la un moment dat, a ezitat mult timp spre a se hotari
"dadi trebuie sa continue
a se ocuph de presa, careea reusise a-i aduce imbund.

"tatiri aplicabile, sau sa se ocupe numai de reformele postale. Dar, spre binele
"omenirii, el se decise pentru cea din urma idee, i astfel, dupa cum am aratat
"deja, in 1837 publica brosura relativ la imbunatatirile ce trebuiau introduse in
"serviciul postal.
"In scurt timp, dupa cum am vazut, se adoptar taxele propuse de Rowland
"Hill si guvernul se oferi a-I angaja cu leafd de 500 de lire sterline anual, pe timp
"de doi ani, cat se credea ca avea sa dureze aplicarea reformelor. El respinse cu
"indignare aceast ofert i declara ministrului 6." decat sa-si vadd ru aplicate
"planurile, mai curand era gata sa munceasca pentru binele general fara nici o
"retributiune.
"Guvernul ii fixa o leafd de 1500 de lire sterline anual i ii crea o functiune
"la ministerul de finarrte, de unde insa putea numai s recomande, iar nu sa po"runceasca celor dela post, Can ii al-Mau destula rea voinp, dela cel mai de sus
pana la cel mai de jos, cu tendinta ca reforma sa cada.
s Totus,

Rowland Hill, cu oarecare greutate, reusi sh puna in aplicare cateva din


"reformele sale; peste cativa ani insa venind la putere guvernul conservator, el fa
"concediat din functiune fall a i se acorda cea mai mica recompens. Tara nu vhzu
insh cu ochi buni o purtare atat de scandaloas. 0 subscriptie publica f deschish
"la un banchet dat in onoarea lui i se oferir ca recornpens nationala 327.860 lei.
"De altfel, el nu ramase mult timp fara functiune, cad fii numit ca director si mai

"in urma ca presedinte al coinpaniei de drumuri de fier din Londra si Brighton.


In anul 1846, guvernul liberal revenind la putere, se rept% nedreptatea
"filcuta si Rowland Hill fu adus ca secretar al directorului general, iar in 1854
www.dacoromanica.ro

80

fu numit secretar general al administratiunii postelor, in care calitate el se


gasi cu adevrat liber, de a-i Pune in aplicare toate reformele ce proiectase.

./

.1111r4P"---.

Rowland Hill

www.dacoromanica.ro

84

Fiecare rarrrurd de serviciu fi examinatd i push' pe noui haze de executiune, cari


apoi au fost adoptate de mai toate State le civilizate.

"Fii dat acestui orn de a sth multi ani in capul adrninistratiunii postelor,
de a aduce la indeplinire tot ce i-a propus si de a-si vedeh rezultatele muncii
"sale; iar cand mai tarziu, ajuns de ani si de boald, demisiond, Regina Victoria,
printr'un Mesagiu special, adresat Camerei comunelor, propuse s i se decearnd
so recompensd national de 500.000 lei, care se votd in unanimitate, precum si de
sa i se servi ca pensiune 50.000 lei anual, adicd leafa functiunii ce avusese.
s0 multime de distinctiuni onorifice ii furd acordate. Fir proclamat membru
al Societdtii regale, Universitatea din Oxford ii decernd titlul de doctor, orasul
Londra II alese ca cetdtean de onoare, etc.
Rowland Hill muri in anul 1879, in etate de 84 ani ; iar pentru a i se comemora si mai bine faptele, in 1882 i se ridica in Londra, in fata bursei, o statue
care poart a. aceastd simpld inscriptie cu litere de aur :
Rowland Hill
El a creiat portul de un penny 1840.

Intre anii 1848 si 1.858 se dete cea mai mare extensiune i desvoltare serviciului postal, prin : introducerea curselor poRtale zilnice, infiintarea serviciului
postal rural, intinderea serviciului de distribuire, reorganizarea serviciilor in
Londra si mai cu seamd cel al distribuirii, creiarea unei taxe unice pentru coloniile engleze, imbundtldri in Irlanda i incheierea mai multor conventiuni postale cu Franta, Spania, Portugalia i Confederatiunea germand.
In anul 1860/61, se introduserd casele de economie postale 0 in 1865 se
cred serviciul rentelor i asigurdrilor asupra vietii. Dela 1874 si mai cu seamd
in ceeace priveste serviciul postal international Englitera se conduse dupd regulile i normele stabilite de Uniunea postald, la a cdrei infiintare a luat parte.

IN ELVETIA
Elvetia, find asezata. cam in mijlocul Europei, a fost din timpurile cele mai
vechi locul de trecere intre Franta si Italia si intre aceastd din urmd si Germania,
Belgia si Olanda. Mai tarziu, in evul mediu, cand Venetia se ridica ca singurul
centru comercial, cu Levantul i Orientul, negresit cd Statele mai sus ardtate tot
prin Elvetia trebuiau sd-si gaseascd un drum spre acel renumit oras.
Curierii postali ai orasului Niirenberg, in drumul lor spre Venetia, treceau
prin orasul Saint-Gall si teritoriul elvetian si tot prin acest ora treceau si cei ce
mergeau la Lion, un alt centru comercial i intrepozit, atat al Frantei, cat si al
Spaniei, si al cdrui comert se faced prin intermediul oraselor elvetiene : Bale,
Geneva si Saint-Gall.
Cele dintaiu date mai certe asupra organizrii unui serviciu postal, in teritoriul actual al Elveliei, le gsim la Saint-Gall, unde negustorii se unird intre ei
6

www.dacoromanica.ro

= Os

pen trit a intlin0 un serviciu de curieri, care sik-i puna in comunicatie cu ornele,
cu rani intretineau relatiuni cornerciale, pentra transportul coresponderrtelor, al
marfurilor i al calatorilor.
La inceput, acele transporturi se faceau pe jos sau cu cai, mai adeseaori in
con voiuri puse sub conducerea unui curier, care purth armele i colorile oraului.
Cand ins cursele devenira mai regulate, corporatiunile de negustori din diferitele
orae, prin cari treceau, se obligard prin contracte a contribui.si ele la cheltuelile pentru intretinerea serviciului, cu conditiune ca curierii sa le transporte i
corespondentele lor.

Curierii din acele timpuri erau considerati ca functionari oraseneti


transportau gratuit corespondentele autoritatilor i ale corpora tiunilor, cari contribuiau la intretinerea serviciului, iar pe cele ale persoanelor straine in schimbul unei

Curierii oraului Saint-Gall, indeplinindu-i foarte cinstit datoriile lor,


atrasend atentiunea oraelor din Germania ca: Nilrenberg, Augsburg, Ulm, etc.,
cari cerura i obtinura dreptul Ca, in schimbul unei cotizatiuni, acei curieri s
le transpOrte i corespondentele lor pentru Lion i sudul Frantei.
Faptul ins c acest serviciu incepd sd produca beneficii oraului t i corporatiunilor, fach s se nosed dorinla ca i alte orase elvetiene s infiinteze asemeni curieri. Aa, in 1585, oraul Schaffhouse, in unire cu Zurich, infiint un
serviciu de curieri spre Geneva i Lion, atat pentru transportul coresponderrtelor
locale, cat i pentru cel al Germaniei cu Franta de Sud. Dupd multe nehrtelegeri,
insd, survenite din cauza concurentei ce-i faceau curierii, intervenl o impdcare
si printr'un aranjarnent se stabill ca curierii sa porneascd odata pe saptamana
din Saint-Gall *i in cealalth saptdmana din Schaffhouse, pentru a face cursa la
Lion i viceversa.

Nu mult timp insd dupd aceasta, fratii IIess din Zurich, efii unei mari case
cornerciale, care a yea o sucursald la Lion, infiintard un serviciu de curieri postali intre Zilrich-Geneva-Lion, facand astfel o insemnata concurenp, curierilor
celor doua ota,e, de cari am vorbit mai sus.

Fratii Hess phstrard acest privilej pand In anul 1662, cand guvernul
cantonului Zdrich incredinta exploatarea serviciului postal din Intreg cantonul
directiunii Camerei negustorilor ; aceasta ins insdrcin la randul sau cu conducerea serviciului tot pe membrii familiei Hess, cari, sub auspiciile acestei ofiputur s inchee conventiuni postale cu Milan (Italia), Bale, Saint-Gall
i Schaffhouse, pentru transportul coresponderrtelor atat interne cat i internationale.

In afard de serviciile sus aratate, prin anul 1620, se constat ca functiona


o cursa cu cdruta si mai tarziu cu trsura .Intre Geneva i Lion, pentru transportul corespondentelor, pachetelor cu marfuri, valorilor i calatorilor ; iar trafield trebuie s fi fost oarecurn insemnat, de oarece antreprenorii acestui serviciu
www.dacoromanica.ro

Ii
p1t6au i o redeventh autoritatii superioare a orasului. Tot prin acel timp si pe

aceeas distanth, pentru transportul corespondentelor, inai circulau curieri calari,


cari erau in leghturh i schimb cu cei din Saint-Gall.
Cu incepere insh din '1669, transportul corespondentelor intre Geneva si
Lion se fhcit prin ingrijirea Administatiunii postelor franceze, care infiin
i un
oficiu postal in Geneva.
In anul 1.652, consiliul comunal al orasului Schaffhouse autorizh pe bogatul
negustor Klingenfuess, care, de acord cu reprezentantii negustorilor diii Bale si
Saint-Gall, inflinth un serviciu postal pentru transportul corespondentelor, altor
obiecte si al calatorilor intre Saint-Gall, Schaffhouse si Bale. Nu mult dupa aceea,
Klingenfaess dete extindere serviciului, prelungindu-1 spre Soleure, Lucerne,
Berne si Lausane.
Serviciul postal intiintat de Klingenfuess rhmase hi posesiunea si conducerea acestei familii inch catva timp, duph care dreptul de exploatare fu cedat
familiei Taxis. Aceasta, ins, nu puttfi pune maia i pe serviciul postal din
Bale, cu toate staruintele ce depuse, de oarece consiliul orasului declarase acest
serviciu ca monopol i hothrise ca exploatarea sh se fach prin comerciantii
acestui oras.
Posta din Bale a jucat un rol important prin pozitiunea sa geografich, servind ca punct de tranzit atat pentru corespondentele Statelor strine intre ele,
cat i pentru cele ale cantoanelor Elvetiei.

Venitul net al acestor poste era afectat la formarea unui fond special, la
care se puteh recurge, duph cererea consiliului orhsenesc, pentru opere de binefacere. Acest fond se puteh face si productiv, prin imprumuturi pe cautiuni, cu
dobandd, acordate negustorilor din Bale sau alte orase din Elvetia.
Msurile luate, insh, in mai multe State din Europa, prin cari din serviciul
pentru transportul corespondentelor, pachetelor, valorilor si calatorilor se creia
un monopol in favoarea acelor State, avur influenth si asupra Elvetiei, caci diferitele cantoane incepurh sh facii uz de acest drept, in scopul de a-si creia venituri.
Cantonul Berna, intre cele dinti, prin 1.675, decreth exploatarea postelor
ca monopol in toga.' intinderea teritoriului shu si inchirie exploatarea serviciului,
pe termen de 25 ani, unei asociatiuni, in capul chreea se gseh un anume Fischer.
Prin invoiala fcuth se stabileau urmhtoarele :
Personalul sh poarte colorile cantonului.
Constructia localurilor sh fie in sarcina antreprenorului.
Cursele postale, can l. se efectuau odath pe sdpthmanh, sh se fach atat la
ducere cat si la inapoiere de douh ori pe saptarnana.
Corespondentele autorittilor sh fie scutite de taxe, atat in interiorul cantonului, cat si in relatiunile cu celelalte cantoane.
Antreprenorii sh aduch cancelariei consiliului, de douh ori pe sapthmana,
stiri sigure i jurnale din Franta si Germania.
www.dacoromanica.ro

- 84 Taxele pentru scrisori sa fie convenabile i moderate, autorita tea rezervan-L

du-0 dreptul de a le reduce in cazuri de exagerari.


Duph doi ani de practica, se stabilira taxele pentru diferitele trimiteri dupa
cum urmeazd
Pentru scrisorile simple, din Berna la Zurich, Lausane, Bale, Schaffhouse,
Geneva i Neuchatel, 1.5 bani de fiecare trimitere; pentru Saint-Gall 22 bani, iar
pentru scrisorile duble, pe langa taxa prima, se mai adaugh inca .o jumatate
de taxa.
Pentru pachete, 15 bani de fiecare 500 de grame.
Pentru valori in aur, 25 bani la suta de lei i pentru cele in argint 50 bani
la suta.
Nu mult dupa aceasta, Fischer deveni antreprenorul serviciului postal monopolizat, din cantoanele Soleure i Friburg, iar in 1688 in cantonul Neuchatel,
cu care ocaziune opri trecerea curierilor din Saint-Gall, Zurich, Schaffhouse
Bale spre Geneva 0 Lausane.
Tot acest antreprenor luh apoi serviciul din cantonul Valais, i prin aceasta
intr in relatiuni de schimb de corespondente cu Milanul, Venetia i restul Italiei.
Pentru acest drept, Fischer nu platea nimic ; autorithlile i particularii
se bucurau ins de intreaga gratuitate pentru corespondenta postala in interiorul
acelui canton.

In anul 1692, Fischer Mal o invoiala cu directorul postelor din Piemont,


pentru stabilirea unui transport de corespondente intre Turin i SaintMaurice, peste marele Saint-Bernard, in 48 ore, cel dintaiu luandu-i obligathine ca corespondentele dela Saint-Maurice sh fie expediate fra Intarziere
spre Geneva 0 Frafta i spre Berna, de unde in 6 zile s fad. drumul pana la
Amsterdam.
Cu aceasta ocaziune, se infinl i un transport de calatori, prin cai de posta,

tot pe aceea cale i pe ace1ea0 distante, la inceput de doug ori pe luna, 0 in


curand odata pe saptamana, percepandu-se aproximativ 60 lei de persoand.
Antreprenorul Fischer, find un om priceput, in anul 1695, incheie o conventiune postal cu electorul de Brandenburg i inta in relatiuni cu Anglia, Olanda

cu postele Taxis, pentru infintarea unui serviciu postal pe malul drept al


Rinului, pana la Bale, spre a indruma pe acolo i prin postele sale tranzitul
corespondentelor pentru sudul Europei.
In restul cantoanelor Elvetiei, pe cari nu le-am numit, nu exista un serviciu
regulat de postai, iar schimbul rarelor corespondente se facea prin diferite ocaziuni, ca : negustori, macelari sau trimii oficiali ai autoritatilor, pentru transportul corespondentelor bor.
Starea aceasta de lucruri se mentinh in Elvetia pand cdtre anul 1798, cand
serviciul postal in unele cantoane ii gasim considerat ca monopol i arendat, iar
in altele cedat pe un timp determinat unor familii nobile sau corporatiunilor de
www.dacoromanica.ro

- 85 negustori. Fiecare din aceste antreprize aveau tarifele lor speciale i organizatiuni particulare.
In acel timp, ins, intervenind schimbri in organizatia fundamentala a
Elvetiei, prin infiintarea Republicii elvetice cu o conducere centrala, negre0t cit
pentru conducerea trebilor Statului, mai cu searna in acea epoca cand nu exist
telegraful i drumul de fier, se simtea absoluta nevoie de un serviciu postal unificat, bine executat 1 cu o organizare de Stat.

In acest scop, in anul 1798, se promulgh o lege organica, prin care se


constitua postele ca monopol de Stat cu o administratiune centrala, prevazutd
de puterile trebuincioase i de care depindea cinci directiuni de arondisment
(Berne, Bale, Zurich, Saint-Gall i Schaffhouse), iar prin regulamentul desvoltator al legii se stabilea ca :
Monopolul postal se intindea la transportul scrisorilor, manuscriselor, imprimatelor, trimiterilor de bani, pachetelor de marfuri de tot felul netrecand
de 7 1/2 kilograrne greutate i la transportul calatorilor. Contraventiunile se pedepseau al 30 de lei amenda, care putea fi ridicat la 90 lei in caz de recidiva.
Functionarii postelor se admiteau numai dintre cetateni elvetieni, femeile find
excluse. Garantarea secretului corespondentelor f considerat ca o datorie sacra
guvernului catre public
Tot prin acest regulament se stabileau taxe pentru fiecare fel de trimiteri,
se prevedea, responsabilitatea postei, se creiau reguli pentru contabilitate 0 administratiune i se aranja ca reedintele tuturor cantoanelor s fie legate intre
ele prin curse postale de patru ori pe sAptarnana..
Unificarea i centralizarea serviciilor postale sub o autoritate superioara a
dat roade foarte bune, insa spiritul de descentralizare, de altfel rau inteles, care
domne in acea tara pe atunci, facii ca in 1803 Dieta s pronunte dizolvarea administratiuuii postelor elvetiene i prin acela decret se dispunea ca fiecare

canton sa exercite monopolul postal in intinderea teritoriului su, el putea


ceda acest drept altor cantoane, societatilor sau particularilor i ca fiecare canton
are dreptul sa-i fixeze taxele i s incheie conventiuni cu alte cantoane sau cu
taxi straine.
Cantoanele intrand in posesiunea serviciului lor postal, unele 11 cautara in
regie, iar altele II detera in antrepriza, astfel :
Cantonul Friburg arenda serviciul postal urma0lor lui Fischer, i acetia
II exploatara 'Ana in anul 1832, cand fu reluat i cautat in regie in folosul cantonului.
Cantonul Geneva ceda exploatarea serviciului postal de asemenea urmailor
lui Fischer pana la 1831, dupa care data il administra in regie.
Cantonul Vaud exploata serviciul postal in regie, prin functionari platiti cu
leafa fixa i cu o remiza din incasari.
Cantonul Valais fu incorporat la Franta in 1.810, cu care ocazie i se dete
www.dacoromanica.ro

86

organizarea postelor franceze ; dupg retrocedare, ins6, in 1814, serviciul postal


treat in mAna familiei Fischer, care 11 administr pan in 1830, cand fu luat
spre a fi c4utat in regie.

I)

,..:...-.,-,---:.,,,....:---r--.-,,,;,,tit.

'''''.44

if .:

I: L

Jeff

4010

::.:12

L:_...,_

Ilkiii

,A=FEE4

-'

1111111ti.

'..7-''

"

''''i. 111111fr-r-

Ut n

AMMIMMINNINI,

Casa din Berna In care s'a linut primul Congres Postal

www.dacoromanica.ro

- 87 Cum vedem, dar, in scurt timp, cantoanele rand pe rand inteleserh importanta serviciului postal si necesitatea chutarii lui in regie, si nu mult dui:a aceasta,
diversitatea taxelor, neintelegerile intre diferitele adrninistratiuni postale $i lipsa
de unitate de vederi, impusera reintroducerea principiilor stabilite in 1798 0
prin Constitutia federalh din 1848 se declararh postele ca monopol al confederatiunii tuturor cantoanelor cu taxe mici pentru intreg teritoriul tarii.
Prin legea de organizare care a urmat, se stabill intinderea monopolului
pedepse pentru contravenienti, se infiinth o adininistratiune centrala 0 11 directiuni regionale, se regul numirea i recrutarea personalului i clasificarea oftciilor postale, se introduse biurourile postale ambulante pe chi ferate i pe
vapoare si se dispuse ca cursele postale $i de transport al chlatorilor sit se faca
in regie, subventionate sau concesionate.
Dupd aceasta, Elvetia incheih tractate postale cu Austria $i Franta i in1851

cu Spania, cnd s'a stabilit pentru prima data principiul c taxele pentru
scrisori si imprimate sh rhmanh in folosul Orli care le va incasa, iar in 1852
aderd la conventiunea prin care se stabilea Uniunea postelor germane.

In anul 1863, Elvetia lud parte la conferinta postala dela Paris, luptand cu
alte State pentru imbunhtatirea i desvoltarea serviciului postal, $i tot acestei fri
ii revine meritul ea in Berna, capitala confecleratiunii, in anul 1874, s'a tinut
primul congres postal, care a avut un rezultat practic $i a stabilit Uniunea
postala universalii, spre binele i progresul intregei omeniri.

IN RUSIA
In aceasta tara, inch de prin anul 1270, in timpul dominatiunii Tartare, se
ghseste intrebuintat cuvantul Jam (stabiliment de posta, releu) $i de Jamstschik
(functionar al releurilor). In acel timp, prin serviciul postal se intelegea
transportul dela o localitate la alta al printilor $i al functionarilor lor, utilizandu-se caii si chrutele populatiunii.
Prin secolul al XIV-lea, dupa alipirea diferitelor principate ale Rusiei la prin-

cipatul Moscovei, se dete serviciului postal o important:a mai mare, $i obligatiunea de a furniza cai i cart*, care pand atunci era personalh $i se intindea
asupra intregei populatiuni, trecii asupra comunelor. Aceasta obligatiune, mai
tarziu, fi mentinuth nurnai asupra comunelor situate in apropierea drumurilor
de comunicatiune.

In timpul domniei tarului Ivan al IV-lea (1462-1505), vkandu-se ca


drumurile mari, cari legau Moscova cu celelalte ora$e ale thrii, erau in stare cat
se poate de proasta, se dispuse ca ele sh fie considerate ca proprietate a Statului,
si

intretinerea lor sh se fach din produsul unui impozit, pus asupra intregei

populatiuni.
Se construira apoi, pe drumurile mari, la anumite distante, case de un stil
www.dacoromanica.ro

- 88 uniform (releuri), in cari locuiau cate doi functionari, i fiecare din acestia primeau dela Stat cate trei cai, cu cari urmau s efectueze serviciul lor.
Atributiunile acestor functionari erau : de a percepe impozitul special, de
a veghea asupra bunei intretineri a drumurilor si de a rechizitiona caii i carutele necesare curierilor cari duceau ordine, precum i functionarilor ce &Matoreau In baza unui certificat special, liberat de printul domnitor.
Conducerea serviciului din intreaga lark' era incredintata unei autoritati
superioare numita Jamskoi Prikas, un fel de minister, care s'a ocupat pana la
suirea dinastiei Romanov pe tronul Rusiei (1613) cu crearea de noui drumuri,
cu tinerea listei releurilor si a functionarilor, cu plata lor, precum 8 i cu liberarea
permiselor de calatorie functionarilor cari aveau trebuinp de ele. Prin acel timp
se admise insa ca functionarii releurilor s poata transporta i persoane private,
in schimbul unor taxe fixe.
Cum vedem, dar, 'Ana la epoca de mai sus, acest serviciu n'avea nimic de
a face cu un serviciu postal propriu zis, si c desi era intretinut cu banii publicului, tutus nu folosea cleat Statului, iar publicul pentru a profita de el, numai
ea transport de persoane, trebuia s plateasch noi taxe.
In anul 1665, sub tarul Alexis Mihailovitsch, se organiza primul serviciu
postal regulat pentru transportul corespondentelor, intre Moscova si Riga, in legatura cu posta strina. Acest serviciu a purtat mult timp denumirea de posta
nernteasca,,, iar conducerea lui era incredintata unui olandez, van Sveden, care
executa serviciul cu propriii lui cai i primea anual din cassa Statului o subventie de aproximativ 3.240 lei.

Nu mult dupd aceea se simti nevoia de infiintarea unei alte curse intre
Moscova-Smolensk-Vilna spre Konigsberg.

Serviciul postal astfel organizat nu servea decal, pentru transportul corespondeatelor in schimb cu strainatatea si era pus sub controlul ministerului afacerilor straine. In ce priveste insa transportul corespondentelor in interiorul

trii, el a inceput abia prin anul 1672 si atunci prin serviciul cunoscut sub
numele de Jam, cu care ocaziune s'a dat o ordonant, prin care se impunea tuturor functionarilor de a nu mai uza de curieri speciali pentru transportul corespondentelor.
Prin acel timp, taxele pentru corespondente variau foarte mult, calculandu-se
dup distanta, greutate, precum i dui:a pozitiunea trimitatorului. Asa, functio-

narii Curtii plateau mai putin ca comerciantii.


Sub domnia lui Petru-cel-Mare (1689-1725), se infiintara primele oficii
postale, in felul celor ce existau in strainatate, in orasele St. Petersburg, Moscova,
Riga, Viborg, Reval, Narva, Arhanghel i Vologda ; iar In scopul de a se asigura
o supraveghere cat mai bund asupra acestor biurouri se creie la ministerul afa-

cerilor straine o sectiune a postelor, In capul chreia se puse un director


general.
www.dacoromanica.ro

- 89 In oficiile postale s'a pus mai mult personal strain, mai ales germani, i, cu

toate ca prin anul 1750 existan 20 de biurouri postale, totu, numrul lor era
insuficient, pen tru o taxa cu o atat de mare intindere de teritoriu. Publicul insa
mai era servit prin functionarii releurilor postale, cari primeau corespondentele
la prezentare i se insrcinau i cu distribuirea celor ce soseau.
Traficul postal, prin acel timp, era aa de putin desvoltat, ea biuroul postal
din St. Petersburg nu expedia decat 8 curieri, din cari : 5 de douh ori pe saptamand, 2 odata pe lun i 1 de clou ori pe lund, iar biuroul din Moscova expedia
7 curieri odata pe saptamana.

Transportul corespondentelor din Petersburg la Moscova se fcea in 7-9


zile i dupa sosire adeseaori mai stteau cate 2 3 zile, pana sa fie remise destinatarilor. Corespondente originare din localitatile dimprejurul Moscovei intrebuintau cate 10-15 zile pentru a ajunge in acel ora.
In timpul domniei imparatesei Caterina a II-a (1762 1796), se depuse o
deosebith grij pentru organizarea serviciului postal, care fit luat dela departamentul afacerilor strine i constituit in o autoritate autonoma, sub numele de
Administratiunea generala a postelor. Se imbunatatird oficiile existente prin
sporirea personalului, se cladira localuri speciale pentru biurourile cu schimb
de cai, se stabilird tarife postale i se inmultira oficiile in toata intinderea imperiului, astfel c numarul lor ajunse spre sfar0tul secolului al XVIII-lea la 458,
cu un personal de 5.000 de functionari.
Tarifele postale din 1783, obligatorii pentru intreaga pop ulatiune, prevedea
urmatoarele taxe :

Pentru scrisori pana la o greutate echivalenta cu 12 grame se pltea cam


5 1/2 bani de fiecare 106 kilometri. Aceasta taxa nu era tocmai scumpa, ins
cand era vorba de distante mari, cum ar fi dela Petersburg la Ircutsk, taxa pentru o scrisoare simpla se ridica. la 3 lei i 1.0 bani.
Pentru colete, taxele erau fixate la 5 1/2 bani de fiecare 106 kilometri i de
flecare 409 grame greutate.
In anul 1807, se introdusera in serviciu scrisorile de valoare cu cari se puteau
trirnite scrisori de schimb, titluri i hartii moneda, percepandu-se taxa indoit
ca pentru scrisorile ordinare.
Tot in acel an se modificara tarifele postale, in spiritul de a se scumpi ta-

xele pentru distantele mici 0 de a se iefteni cele pentru distantele mari. Asa,
pentru scrisorile simple pana la 106 kilometri se hothri sa se plateasca aproxirnativ 16 bani, iar pentru distante mai mari taxa pentru o scrisoare simpla
ajungeh pand pe la 1. leu, 35 bani.
Situatiunea financiard grea in care cazii aceast lard, mai cu seamd in urma
rdsboaielor ce suslinuse, fadi sd se limca ideea ridichrii taxelor postale, pentru

a e marl veniturile Statului, fara sa se tind socoteala c ridicarea taxelor din


1807 avusese ca efect scaderea schimbului de corespondente.
www.dacoromanica.ro

- 90 Taxele din noul tarif, pus in aplicare in anul 1818, s'au fixat la indoitul
celor din 1807. Rezultatul ins a fost o scadere si mai mare de venituri i o micsorare insemnat a traficului, ceeace impuse revizuirea din nou a tarifului.
Dupa urcarea pe tronul Rusiei a tarului Nicolae I (1825), se adusera irnbunttiri insemnate serviciului postal prin inmultirea numarului curselor postale si prin infiintarea de curieri clari, cari faceau transportul corespondentelor
intre orasele lipsite de curse postale. Se infiintara noui oficii postale gat in Rusia
propriu zisa, cat si in Caucazia si Siberia si se introduse in serviciu manipularea
coletelor cu valoare declarath, pentru cari pe langa taxele ordinare se mai percepea un drept de 1 0/6 din valoarea declaratd.
In anul 1827, se infiintard, prin mijlocirea vapoarelor englezesti, transporturi
regulate de corespondente intre Petersburg si Londra. Mai tarziu ins, intre anii
1830-40, se formara mai multe societati de navigatiune rusesti, cari faceau le-

gatura si transportau corespondentele postale, atat intre diferitele porturi ale


tarn, cat si cu Labeck i Stetin (Germania).
In Marea Neagra, pentru a se asigura un transport postal regulat intre
Odesa-Constantinopol, se subventiona o societate de vapoare, care intre anii
4830-40 Etch transportul corespondentelor intre acele orase. Cum insa acea
societate se dizolvh, leghtura postald fh. intrerupth 'Ana. cand Statul puse vapoarele sale sa o efectueze.
Drumul de fier, unul din factorii principali, care activeaza transportul tri-

initerilor postale, s'a introdus in aceast tall in anul 1838, cand s'a infiintat
prima linie intre Petersburg si Tsarskoye-Selo, resedinta de vara a Curtii, urmath apoi de linia Petersburg-Moscova.
Urmand exemplul Angliei, in anul 1843, Rusia adopth, pentru scrisori o taxa

uniform de 27 bani pentru fiecare greutate de 12 grame, in toata intinderea


tarn. De acl incolo, socotitul taxelor deveni foarte usor, si ca atare erorile devenira din ce in ce mai rare.
Taxele uniforme i scazute produsera rezultate bune, chci treptat schimlml
corespondentelor se desvolta in mod considerabil, si in aceeas proportie se desvoltar si veniturile.
Adoptarea taxei uniforme fh urmata de introducerea in 1848 a plicurilor

timbrate, cafi se vindeau pe valoarea tirnbrului incrustat, plus costul plicului


fixat cam la 2 1/2 bani. Aceasta inovatie nu plch publicului si in 1857 administratiunea postelor introduse timbrele postale in actuala lor forma.
Dupa rasboiul din Crimea (1854), se construl linia de drum de fier Moscova-Sevastopol, urmatrt in scurt timp de alte linii si mai cu seama din 1865 se
dete o desvoltare foarte mare acestui mijloc de locomotiune, care avh o influenta
covarsitoare asupra serviciului postal, prin activarea mersului corespondentelor
si infiintarea de noi curse postale.
In privinta transporturilor postale, Rusia este una din Wile cari uzeaza de
www.dacoromanica.ro

91 cele mai variate mijloace de transporturi. Astfel gsim ca se intrebuinteazh drumuri de fier, vapoare si diligente, carute si sdnii trase de cai. In extremul nord,
caii sunt inlocuiti prin reni, in extremul orient prin caini, iar in deserturile Asiei
centrale prin chmile.
Renii, cari sunt mai rezistenti decat caii, se inhamd ca si ei, la sanii lapone
sau siberiene. Harnasamentul lor se compune din un fel de zgardd push duph
gat si care prin benzi de piele se lend la, sanie. In loc de biciu se intrebuinteazd
un bat lung, prevazut cu un varf de fier, prin mijlocul chruia, precum si al fra.nelor legate la coarnele renilor, surugiul conduce expedilia.
Doi reni bilrbati pot sh tragh o sanie cu 265 kilograme, iar rezistenta lor la

oboseald este atat de mare inck pot parcurge in 21 ore o distanth de aproxirnativ 266 kilometri.
Cainii au un mers mai putin repede si parcurg in 24 ore cam 85 kilometri.
Pentru o sanie cu cloud locuri si cu o greutate de transport de 480 kilograme
trebuiesc 12 caini, insh ctind sania contine numai conducAtorul sunt de ajuns
6 caini.
In timpul mersului, unul din caini, care cunoaste drumul si este dresat, serv
de calhuza duph comanda conducatorului, iar ceilalti se inhamd la sanie, doi ca
inaintasi si apoi ceilalti trei. Cainii au ins un mare avantaj, chci cerintele lor
sunt foarte mici, $i dach au fost bine hraniti inainte de plecare,cpot rmane 8
zile fArh hranh.
Administratiunea superioarh a postelor in anul 1865 se uni cu cea a telegrafelor, dar serviciul executiv rhmase tot despartit panh chtre anul 1884, data
la care ambele servicii full reunite in unul singur.
In fine, in anul 1.871, Rusia luh parte la Congresul postal dela Berna, cand

s'a stabilit Uniunea postald universalh, in urma chreea, pentru a corespund


pe de o parte celor stabilite in acel Congres, iar pe de alta, pentru a se satisface
cerintele publicului, se admise in serviciul intern introducerea cartilor postale, a
obiectelor recomandate, probelor de mArfuri, hartiilor de afaceri, a rambursurilor kii a altor imbunhttiri de interes general.

www.dacoromanica.ro

MOM POSTELOR ROWE

ORIGINEA DESVOLTABEA I LEGISLATIUNEA LOR

PARTEA II
Pentru a ne da mai bine seama de fazele prin cari a trecut serviciul postal
in Romania, de cauzele cari au facut ca inceputurile acestui serviciu sa fie putin
mai tarzii si organizarea lui mai slaba ca in alte State, cred necesar ca, odata cu
lucrarea ce ne-am propus, sa aratam sumar, dupa istoricii nostri, cum a luat nastere poporul roman, primele lui organizari i evenimentele principale prin cari a
trecut in decursul timpurilor.
EPOCA ROMANI

'raffle locuite de Romani se aflau, cu trei sute de ani inainte de Cliristos,


sub stdpanirea Dacilor i Getilor, popoare de origind tracich, cari mai tarziu se
contopira inteun singur popor, cunoscut sub numele de Daci, cuprinzand teritoriul situat intre Dunre, Tisa, Marea Neagra i Nistru.
Prin anul 146 inainte de era crestina, Romanii, cucerind Macedonia, se
urcara treptat dare Nord, asa c, prin anul 15 dupa Christ, ajunserd pana la
Dundre i Marea Neagra si venird astfel in relatiuni mai directe cu poporul Dac.
Mai tarziu, Dacii, tarif de forta imprejurarilor, intrara in conflict cu Romanii, i acestia, prin anii 101 si 104, sub conducerea imparatului Traian, Ii batura si le transformara taxa in provincie romana.
Dupa cucerirea Daciei, Traian dispuse a se stabill aci mai multe legiuni pi
aduse colonisti Romani, din diferite Orli ale imperiului, spre a completa golurile lasate de populatiunea locala, ucish in rsboaie sau fugita.
Se organiza apoi administratia Orli si a oraselor, inzestrindu-le cu construeiuni publice, ca : temple, amfiteatre, Mi, instalatiuni de apa, etc., si se'exploala
minele de aur t i argint (cele mai bogate din acel timp), cele de sare, fier, marmurk etc., asa ca., in scurt timp, aceasta provincie ajunse una din cele mai imwww.dacoromanica.ro

- 04

portante ale imperiului, iar productivitatea i boghtia solului ei ii adusera supranumele de ',Dacia felix.
Intre lucrrile importante facute de Romani a fost i construirea a o multime de drumuri i osele, din cari parte eonstruite duph sistemul roman
arhtat la pag. II, ale caror urme se vac]. i asthzi i pe rani a circulat posta

roinanilor, atat pentru intretinerea relatiunilor administrative intre diferitele


orae i parti ale Daciei, cat i pentru a face legatura acestei provincii cu puterea
centrala din Roma.

Dupa Weltkarte des Castorius, reprodush de Konrad Miller, dupa tabula


asa zisd Peutingeriana,"facutd pe timpul irnphratului Sever ('193-211 d. Hr.) 0
rare reprezinth drumurile militare ale imperiului roman, pe care circula i posta,
duph cum ne arata istoricul Sueton, vedem eh leghtura Daciei cu Roma, capitala
imperiului, se fcea pe cloud cai mai principaI4, i anume :
Primul drum, din Roma prin Arirninium (Rimini); Aquileia (in Iliria), Petoviana (Petten), Murfa-Maior (Eszeg), Taurunus (Semlin), Singidunum (Belgrad)
i Viminacio (Costolat), ca statiuni mai importante ; i de aci prin Vico Cuppe
(Golubaci), ad Novas (Brnita), Ad Scrofulas (Dobra), Taliatis (Milanovat)i Egeta
(Brza Palanca), langa Dunare, fath. de Drubetis (Severin).
Al doilea drum, din Roma pin Capua, Brindes (Brindizi) i de aci prin co-

rbii la Dyrrachium (Durazzo), Scodre (Scutari) 0 Naisso (Nisch), dela care


punct plecau trei drumuri, i adica: unul spre Viminacio (primul drum), un altul
spre Ratiaris (Arcer), pe Dunare i cel din urma prin Sertica (Sofia), Philipopolis, Hadrianopolis la Constantinopol.
Din cele doll& drumuri principale mai sus aratate se mai desparteau i altele,
earl conduceau in Dacia Traianh, i pentru o mai bun documentare i intelegere

a lor, dam aci o schita extras dupa tabula Peutingeriana (pag. 95), relativa
la Dacia, precum i o harta a aceleea provincii (pag. 97),. in care am prevhzut drumurile i localitile prin cari treceau, cu numirile lor dupa tabula i
cu cele corespunzatoare de astazi, dupd aratarile istoricilor noJri Xenopol, Tocilescu i Parvan.
Drumurile ce conduceau in Dacia erau urnatoarele :
I. Dela Viminacio (Costolat Serbia) se trecea Dundrea pela Lederata i de
aci prin Arcidava (Varadia), Centu Putea (N. Surduc), Bersovia (Jidovin), Azizis
(Fiurlug sau Igiri), Caput Bubali (Valea-Boului), ajungeh la Tivisco (Zegujani).
II. Dela Taliatis (Milanovat Serbia) se treceh Dunrea la Tierna (Orova)

i de aci prin Ad-Mediam (Herculesbad), Pretorio (Mehadia), Ad Pannonios


(Cornia), Gaganis (Teregovia), Masclianis (Carpa), Tivisco (Zegujani), Agnovie
(Ohaba Bistr.), Ponte Augusti (Voislava), ajungeh la Sarmisegetuza (Graditea).
III. Dela Egeta se treceh Dunarea la Drubetis (Severin) i de aci prin Amutria (intre Butoeti-Racari), Pelendova (Cotofeni), Castris Novis (Garleti), Romula
(Reca), Arcidava (Enoeti), Rusidava (Draglani), Ponte-Aluti (Ioneti), Burlwww.dacoromanica.ro

Casori Rorr\ar\orurr\
Tabula 9ue did urPeuhrgeriara recognoult Cor\rad I'Ver
%hazel e.

xkh,,,,,r54,10'66'

'''';44""

pd.,,beu

1""" 41".

refid.ponlopa.

atp es- 13 as Vaail ter.


h.,

Vateg

Zpinia

Ilendlena.s.en

se. Brae&

&ratio

!flhl

Oplattana.

111110."1111.

11111111.11.11M1111":!:
,..4;11141"1...11111111111116110111Wc,;....1171fl'

Ift^"".A'
.st
10 rye...a
hepee Anc.atte

Deft

oellet

rO

otepette c.

ltee

SP4,,n.

Toen'.3

et x^' Tetsl

Lacie t

Cattails .e.e.

Jto

ITe

sr

Aceastil parte este continuarea celei dintAin.

www.dacoromanica.ro

CO I. C. 0 eeepolt

30tore,

-- 96

dava (Slavitesti), Castra-Traiana (Gura-Vaei), Arutela (Bivolari), Pretorio (Racovita-Copaceni), Ponte-Vetere (Caineni), Stenarum (Boita), Cedonia (Sibiu),
Acidava (Mercurea), Apulum (Alba-Iulia).
Dela Apulum se deschideau cloud drumuri, i anume :
Unul din Apulum la Blandiana (Joagiu), Germizerv(Cicmau), Petris (Sautes ti), Ad-Aqvas (Szt Ohalma) ; i un altul, din Apulum la Brucla (Aiud), Salinis
(Felvincz), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj), Optatiana (Zutor), Largiana (M.
Egregi), Certia (Romita) i Porolisso (Moigrad).
IV. Dela Egeta, un drum o lua pe malul drept al Dunarii, pentru a stabill
legatura cu localitatile din acea parte, cat si cu phrtile Daciei de jos si rashrit.
Acest drum conducea prin localitati mai principale ca : Ad Aqva (Negotin), AdMalum (spre Vidin), Ratiaris (Arcer) pe unde se facea legatura cu Naisso (Nisch),
Augustis (spre Rahova), Oescus (Ghighen), Ad-Novas (istov), Pristis (Rusciuk),
Transmarisca (Turtucaia), Durostorum (Silistra), Sagadava (poate Dervent), Sucidava (Oltina), Axiopolis (Cerna-Voda), Calidava ori Capidava 1) (Calachioi),
Carsio ori Carsum (fIarsoVa), Bereo ori Beroe (Ostrov), Troesmis (Iglita), Arubio
(Macin), Novioduni ori Noviodunum (Isaccea), Salsonia (Bestepe), Ad Stoma (langa
Razelm), Histriopolis (Caranasuf), Tomis (Constanta), Stratonis (Tuzla), Callatis

(Mangalia), Trissa (Caliacra), Bizone (Cavarna), Dyosinopoli ori Dyonisopoli


(Balcic) si de aci prin Odessos (Varna) si Ancialis la Constantinopol.
In afar% de drumurile principale ce am aratat mai sus si pe cari ni le da
tabula Peutingeriana, istoricii nostri Xenopol Tocilescu ne mai dau in Dacia
Traiana i alte drumuri, cari plecau sau conduceau in drumurile principale,
anume:
Dela Cluj catre Rodna i Bistrita, unde se gaseau mine de argint.
Dela Alba-Iulia catre Baia Abrudului i Zalatna, unde se gaseau mine de aur.
Dela Alba-Iulia pe cursul Muresului si al Tarnavei, pana spre muntii Moldovei.

Dela Sibiu pe malul Oltului, 'Ana la trecatoarea Oituz.


Dela Alba-Iulia spre Sarmisegetuza (Gradistea) si de aci prin rnurrti i pe
malul Jiului la Bumbesti (Gorj), de unde o ramura ducea la Drubetis (Severin),
iar alta la Ponte Aluti (Ionesti), continudndu-se spre Pitesti, Targoviste, Ploiesti.
Dela Castris-Novis, pe main! Jiului la Bechet si dela Romula (Resca), pe
de o parte la Malva (Celeiu), iar pe de alta la Islaz. Aceste trei drumuri punea. u in legatura drurnul principal al Oltului cu drurnul principal dupd malul
drept al Duntirii.
Dela Zimnicea in fala lui Ad Novas (Sistov), prin Frumoasa, Rosiori, Urlueni, Pitesti, Purcdreni i Campulung, trecea. in Transilvania, spre a se uni cu
drumul de pe marginea Oltului.
Dela Pristis (Rusciuk) pe langa Bucuresti la Ploiesti, de unde o ramura tre1) Asupra numirilor duble, se adaugA c primele sunt luate dup tabulA, iar seeundele, dup5 istoricii noatri.

www.dacoromanica.ro

97
-447%;ur7kL.

MCIA TRAJANA
ans30 CAILE

zz

DE

Ia

COMUNICATIE

TALE

si CURSELE

PRIN SECO!. LI AL IIPAMIPA CHRISM =

2,

441
76,
&Vail

POROLISSVM 0 Neigrad

CERTIAE Rornda
L AMARA Alagyarogreso

V ,:h,
e

awe

Zulor

OPTATIANA

Cluj

y7,

ss

C/A P

Al 5 I

CelateaAIZRA

Al4ebaza

NAPOCA

I Herest ur
Turd

PorA IS SA
1

SALMIS

tekelyUdvarhely
sa- Pal

rdrin

BRIJEL A

lea&

Alba Julio
Gala/

B. ANNAN
TINS

ca

STE NARVM

i
C
onTEAVG

Au8atra,

Orp

4.,;414
A RVT EL A

40 Ta $ 5;'...

'lc'

EASTRA

TRAJANA
I3VRIDAvA

GAGANiS

4"44

:111.
,

Iv,

.1495V.; N I

SARMISE6ETVS
.,-

Bodo

rad
savitesti

AD PANC2.1.14

PRETOR to frIehadka

TOMS

MEDIAM

Heat*,

SINGIDVNV

constant&

TIERRA.
esova

Igr
cv

TALIATIS

MilamantaCLEWOR

4thaikrat

LE6EOP1 Emaacticromo

R AT ()NIS

rlIt

AU Ida
OVROSTORVM

GoA

*gain

ILl

DORTIC0i,.&

DRUMURI PRINCIPALE
SECUNDARE
STATIUNI PRINCIPALE
SECUNDARE

TRANSNARISCA`
.Turtucaka

CALA1L

0 ."1-\
PRISTIS
Ruscitie

ADAQOAS-

edema
lawns

AO MAAMIVick,

"*DIONYSDPOL is
Ba CJC

OE

VS-

a
b NOVAS

Sister

F RONTIE RA ACTUAL A A
TARE! ROMANESTI

isSA

Cadicra

DEWS

Varna

NAISSO
Nif

.DROC -Boo 9I6.-

www.dacoromanica.ro

00

cea prin Drajna in Transilvania, spre a se lila C11 dramul Oltului, iar alta duceA
spre Buzdu, Ramnicu-Sarat, Focsani la Adjud.
Dela Durostorum (Silistra) prin Calarasi, Filipesti lit Focsaiii.
Dela Dinogetia (I3arbosi), un drum conducea la Tira (Cetatea-Allid) in Basarabia, iar un altul prin Tecuci, Adjud si Oituz, punea in leghtura Moesia inferioard (Dobrogea) cu partea Daciei de peste Carpati.
Drumurile de mai sus (afard de cele arAtate in tabula Peutingeriana) era tt
drurnuri de traversare si de interese locale, spre a lega diferite part" ale Daciei ;
insa si pe aceste drumuri se efectua nit serviciu de posta, mai restrans, in felul
celui ce am aratat cd exista la Romani (pag 16) si care duced stirile dela peri-

ferii dare centrele mai insemnate din drumurile principale, iar la inapoiere
aducea rdspunsurile i noi ordine.
Is tonic ul nostru Tocilescu, in lucrarea sa Fouilles et recherches archologigues
vorbind despre acest fel de drumuri, ne arata di la Purceireni, in judetul Muscel, a

gsit o inscriptie prin care se constatd ca castelul din acea localitate a fost con-

struit juin anul 140 d. Hr., de cdtre numerus burgariorum et veredariorum


Daciae inferioris i tot acelas istoric ne arata ca Burgarii erau insarcinati en
apararea castelelor i turnurilor de observatii, iar Veredarii erau curierii postali,
eari transportau depesile.
Astfel dar se probeazd existenta serviciului postal in Dacia si pe drumurile
de mai mica importaata.
De oarece Dacia Diced parte din imperiul Roman, serviciul postal s'a
indeplinit in acelas mod si dupa aceleasi reguli ca si in restul imperiului ; cat priveste insa corespondentele particularilor, cari nu puteau uza de curierii speciali,
desigur ca se trimiteau prin curierii Statului i ele trebuie sa fi fost in cantitate
insemnat, de oarece locuitorii acestei provincii cunosteau in mare parte scrierea i cetirea, dovada despre aceasta find multirnea Mscriptiilor, facute in o
limbd corect i duioasa i cari s'au gsit in toate colturile Daciei.

Colonistii Romani stabiliti in 'Dacia, intrara imediat in relatiuni de aliant


si casatorii cu populatiunea bastinas si din arnestecul acestor doua popoare se

nasal un popor nou, eel roman, cu caractere distincte, apartinand ambelor


popoare.

Legiunile romane trimise in Dacia contribuird i ele in mare parte, atat la


romanizarea acestei provincii, cat si la formarea noului popor, prin faptul ca
soldatii, cari serviau, prin acele timpuri in armata cate 20-25 ani, se insurau
cu femei locale, chiar in timpul serviciului lor, faceau copii i la liberare li se
dadura terenuri spre cultivare, legandu-i astfel de pdmantul noei lor patrii.
Mai tdrziu, popoarele barbare, ca; Sarmatii, Roxolanii i Goii, incepura a
ataca imperiul Roman prin campiile Moldovei i Munteniei de astzi, trecand
chiar Dunarea, i cum deja acest imperin merged spre decadenta, Romaiiii se
7

www.dacoromanica.ro

- 400 vtizur siliti prin anul 270 (sub imptiratul Aurelian) sh phrtiseasa. aceast frumoash provincie in voia soartei.
Piirasirea Daciei se fck prin retragerea peste Dundre, in Serbia de astzi,
a trupelor si a functionarilor, urmati de clasa avutd, cari puteau s-si transporte averile bor. Populatiunea, ins, care ave aci phmnt i gospoddrii formate, cei cari aveau legaturi familiare i cei sdraci, preferard a rArna.ne locului
pi avura s sufere in timp indelungat grozave i cumplite nvliyi din partea
hoardelor barbare pnii sa se ridice din nou ca popor de sine stttor.

www.dacoromanica.ro

INVAZIUNILE BARBARILOR

Prin anul 375, d. Hr., Hunii, popor de rassa mongolica, unul din cele mai
crude si barbare i cari nu se asemanau cu oamenii decal prin facultatea vorbirii, dupa ce au trecut din Asia, prin Rusia, ajung in trile- locuite de rornani.
Aci pustiesc i distrug tot ce gasesc in cale i poate.cd neamul romanesc ar fi

disparut, daca acesti barbari n'ar fi fost atrasi; de o prada mai build, dare
vestul Europei, i daca n'ar fi fost btuti de Care generalul Aetius, in anul 451.

Dupd Huni venird Gepizii, popor de rassa germanica, cari cuprind partile
locuite de Romani ; fiind insa mai blanzi i trecand in curand in Moesia (Serbia
de astazi), Romanii n'avurd a suferi mult dela acest popor.
Cdtre anui 555, se iv in thrile locuite de Romani un alt popor asiatic,
Avarii, tot atat de barbar i salbatic ca i Hunii, cu cari de altfel erau inruditi.
Avarii se stabilir in Ungaria de astzi i prdara tinuturile rornanesti, pana pe
la anul 779, cand sunt batuti si distrusi, ca Stat, de catre Carol Magnu.
Tot cam prin acel timp, Slavii, popor barbar, dar mai bland ca cei aratati

pankaci, impinsi de alti barbari din tinuturile lor, de pe malurile Vistulei


Mrii Baltice, se coborir in tinuturile locuite de Romani, iar parte din ei trecura
Dunarea, in peninsula Balcanica, cuprinzand Bulgaria si Serbia de astzi.
Cei ramasi in stanga Dunhrii se amestecard cu Romnii i tura asimilat,
iar cei din dreapta Dunrii, slavizara popoarele gasite, iar, mai tarziu, impusera
limba lor i Bulgarilor, ce venisera, peste &Inst.
Navalirile repetate ale barbarilor sileau pe Romani sa-si pardseasei locurile lor, i s se retraga in partite muntoase, unde puteau
apere mai bine

atat vieata cat si avutul lor. Imediat insa ce barbarii dispareau, Romanii se
coborau din Carpatii salvatori, treptat, spre. carnpiile Munteniei, Moldovei,
Transilvaniei i Crisanei i ii reincepeau vieata *din trecut.

Desele emigrari avura ca efect o schimbare a felului de trai al poporului


Roman, facandu-1 sa duca o vieard mai mult nomada si a se ocuph cu cresterea
vitelor i putin cu agricultura. Aceasta din urma, frisk numai in timpurile Iinitite si nu departe de munti.
Prin secolul al IX-lea, puhoiul barbarilor mai contenind, Romanii incepurd
a se cobori pe coaste si vi, a intemia .oraSe si sate, alegandu-si capetenii conwww.dacoromanica.ro

- 102 duchtoare (voevozi) si, continuand a se intinde, ajunserh si in phrtile de camp,


uncle se amestecara en Slavii, Bulgarii i rhmhsitele altor popoare din cele trecute pe acl.
Astfel de voivodate se gaseau inainte de venirea Ungurilor in Europa (898),
citandu-se intre ele al lui Gehl in nordul Transilvaniei si al lui Kean in sudul
ei si in nordul Munteniei. Voivodate se mai gseau in.Crisana si Banat, iar constituirea celor din Moldova si Muntenia fu intarziata prin nhvitlirea Ungurdor
si Pecenegilor.
Ungurii, popor de rash rnongblii, inrudit cu Turcii, venind din Asia, staturh
mai mult timp in Rusia si de aci, trecand prin Moldova si Galitia, se stabilirh in

Panonia, intre Dunhre si Tisa, farh a intampina opunere, acea parte find lipsith
de o populakune localii.
De aci; Ungurii incep s prade, nu numai thrile locuite de Romani, stricandu-le proaspata lor organizare, dar 5 i pe cele din apus; batuti insh de imparatii
germani si civilizati mai tarziu de naisionarii lor, se formarh in Stat.
Pecenegii sau Pacinatii, un alt popor de origind mongolh, cuprind partile
despre Nistru si se intind in Moldova si Muntenia de camp. Mai tarziu, insa,
trecand in imperiul Bizantin, sunt btuti in anul 1013 si distrusi ca popor ; o
parte ranianand in dreapta Dundrii, altii tree in" Ungaria, iar cei ramasi in Moldova si Muntenia cad sub stpanirea Cuinanilor.
Curnanii, popor de aceeas rasa cu Pecenegii, cuprind, prin anul1057, partite locuite de ei in carnpiile Moldovei i Munteniei, de unde mai tarziu incep
sh Led incursiuni in imperial Bizantin i sh se amestece chiar in afacerile de
organizare internii ale acelui imperiu, care ajunsese spre decadenta.
Tot prin acel timp, romanii aflatori in muntii Munteniei i Moldovei ince-

pura a se cobori in vai, a se deda agriculturii si a se constitul in mici State,


situate astfel :

In Oltenia de astazi, exista cnezatele lui Ion si Farcas, tara Lytira (Lotrului) i voivodatul lui Lyrtioy Basarab.
In Muntenia de nord se gsea voivodatul lui Seneslau, iar in campie tara
Cumanilor.
In Moldova, intre judetele Ramnicu-Sdrat i Putna, se gasea tinutul Vran-

cei, un fel de republich, locuit de o mash compacth de romani, cu organizatie


desvoltath, atat administrativ cat si bisericeasch.
Mai in sus, prin judetele Bacau i Neamtu, se gasea o massh insernnath de
populatie romaneasch, despre care fac mentiune scriitorii greci, prin anul 1161,
iar putin mai sus, pe lngh Campulung (Bucovina), un alt centru imphrtit in
voivodate i cnezate.

In partea de campie a Moldovei, prin judetele Tutova si Tecuci, se gsea


un principat slavon, inch de prin anul 1134.
Voivodatele nscande ale Romandor trebuiau insh sh mai indure si alte
www.dacoromanica.ro

- 103 nenorociri, cari le oprira desvoltarea i organizarea lor, i cea mai insemnata
din acestea a fost teribila invaziune a Tatarilor, prin anul 1211, cand acel popor
de rass mongolich pustil aproape cu desavarire Moldova, Muntenia, Transilvania si parte din Ungaria.
Acest popor, ultimul diii rassele barbare, care se arunca din pustiile Asiei

asupra Europei, arse si devastd tot ce intaini in calea sa, in timp de trei ani,
dupa care, ne mai avand cu ce se hrdni, in aceste imbelsugate taxi, se retrase
pe tarmul Marii Negro.
Populatiunea romana, care ranyase in fiinta dupa aceastd invaziune, lt cea
care, dupa vechiul obiceiu, putii sa-i gseasca un adapost in vgaunile mun-

tilor. A trebuit, insd, s treaca multi ani pana sa se coboare din non si sii-si
restabileasca organizarea distrusa.
In acel timp, Romanii din Transilvania, Banat, .Crisana si Maramure cad
sub dependinta Ungurilor, cari la inceput ii supuse la o stapanire omeneasch ;

mai tarziu, insa, acea stapanire devine din ce in ce mai aspr i impilatoare,
incat Ii distruge ca organizatie de Stat, nu insa ca natiune, cu toat lupta ce o
duce contra lor de o mie de ani.

www.dacoromanica.ro

CONSTITUIREA STATELOR RHINE

Voivodatele din Muntenia ajung, chtre anul 1300, sub sthpanirea unui
membru al familiei Basarabestilor, a forma o.singurh lard, care cuprindea nu
numai Muntenia de astzi, dar i sudul Moldovei, intinzandu-se panh la Marea
Neagr.

Statul Moldovei se formd mai cu intarziere si el este datorit atat populatiunii afihtoare aici, cat i venirii Romanilor din Maramures, intre an ii
1272-1290 si mai tarziu celei din 1348, cand voevodul Bogdan forrneazh
din Moldova, Bucovina si Basarabia pana la Marea Neagra un singur Stat.
Odat cu formarea noilor State si organizarea lor administrativd, se simti
nevoia de a se infiinta curieri clri, cari sh transporte poruncile domnesti, in
cele mai indephr tate phrti ale thrii i sh aduch stiintele necesare unei bune administratiuni.
Curierii Doinnilor, pentru transportul Ion, se slujeau de caii pe cari poputiunea satelor i oraselor, prin cari treceau, era obligath a le pune la dispozitie ;

iar mai tarziu, cand circulatiunea acestor curieri s'a desvoltat mai mult, s'a
simtit nevoie de a se infiinta de sate si orase mici chrucioare, numite olace, in
cari trebuia sh se fach transportul curierilor dela o localitate la alta.
Urmasii acestor Domni, pentru a asigura existenta.si buna pace a thrii lor,
intrar mai intalu in relatiuni de prietenie apoi de incuscrire cu sefii thrilor
slavone de peste Dundre i cu regii Poloniei. Cu acestia, Domnii romani erau in
schimb de corespondente prin curieri speciali, iar unii din ei fceau acest lucru
cu papii dela Roma, cari chutau sh-i atragh chtre biserica catolich.
In epoca dela 1384-1418, Tronul Munteniei a fost ocupat de Mircea-celMare, care stapanea, pe Ing ara romaneasch, in limitele ce am arhtat-o, si
ducatele Almasului i Fagarasului, precum i Dobrogea, impreunh cu Silistra,
pand la Marea Neagra. In acel timp, insh, se ivi pentru tan, noastrh un alt pericol mai insemnat, acel al Turcilor, cad, nu mult duph aceea, ajunserd un pericol general pentru intreaga crestinhtate.
Mrirea teritoriului, precum i o mai bunh organizare a t rii, fcuth in

timpul acestui domnitor, multiplicarh afacerile de Stat, cari se transau prin


www.dacoromanica.ro

106

curieri si, odata cu aceasta, se marl si obligatiunea satelor i ora$elor de a procura cai, olace si cele trebuincioase pentru transporturile curierilor.
Dela aceast obligatiune, in natura, nu erau scutiti decat acei carora Domnul le acorda o favoare speciala, intarita prin hrisoave. Astfel Hasdeu, in arhiva
istorica a Romaniei, vol. I, pag. 97, ne da urmatorul hrisov, prin care se scutea
de cai de olac satul Pulcauti :
Giurgiu, 4399, Mai 11.

Eu, in Hristos Dumnezeu, prea pios si de Hristos iubitor si autocrat


',Joan Mircea Voivod, etc... . am binevoit ca satul Pulcauti, inchiriat de
catre jupanul Galea manastirii Strugalea, sa-1. emancipam i Domnia-mea
de oerit, de porchrit, de albinarit, de gletarit, de vinhriciu, de gloatd, de
cai de olac, de boi de carat, mai pe scurt de toate slujbele i drile mari si
mici, can s ramand in profitul acelei manastiri, precum ii emancipam si
de legea de a pescul morun trei zile pe an pentru Domnia-mea, lasand si
,.aceasta in folosul manastirii, ba inca $i dela Curtea domneasca sa aiba
mertic, pe tot anul cdte 15 galeti de gran si cte doua buti de vin.
Domnia lui Mircea este foarte interesanta din toate punctele de vedere, nu
putem ins a ne ocupa aci de luptele acestui Mare domnitor, duse cu aliatii sai

crestini in contra Turcilor, cum a fost cea dela Cosova (1389) si cga dela
Nicopole (1396) ; nici de cele ce a purtat singur contra acestui teribil inamic,

si din cari, spre gloria lui, a iesit invingator, cum a fost lupta dela Rovine
(1396); ci de relatiunile sale cu capii tarilor vecine, cu ale altora mai departate
si chiar cu Sultanii Turcilor.
Istoricii nostri ne arata ca Mircea, inca inainte de batalia dela Cosova (1389),
intrase in relatiuni cu mai multi principi din Asia Mica, in scopul de a-i face sa se
revolte in contra Sultanului Amurat, pentru ca acesta sa fie nevoit a-si imprti armatele i ca atare s opuna lui Mircea i aliatilor sai o mai mica forta armata.

Tot prin acel timp, Mircea incheid tractate de alianta cu regii Poloniei si
ai Ungariei, preschimbate si prelungite de mai multe ori, in cursul lungii sale
doinnii, dupa cum dictau imprejurdrile, precurn $i cu vecinul sau Alexandrucel-Bun, Doinnul Moldovei, care fusese ridicat pe Tronul acelei ani prin staruinta lui Mircea.
In anul 1 fk03 murind Baiazet, hnperiul Tune se fractiona intre fii sal Soliman 5i Mohainet, Soliman Wand provinciile din Europa, iar Mohamet pe cele
din Asia. Mircea, ca un perfect si prevazator politician, cauta sa profite de
aceasta imprejurare i atata pofta de Domnie, in Europa, unui al treilea frate,
Muza, pe care il aduce pe o corabie, din Asia, in tara romaneasca.
De aci Muza, cu trupe romanesti, sarbesti i unguresti, trece in Turcia,
bate pe fratele sau i ajunge Sultan, intre anii 1406-1411, timp in care Mircea
s'a bucurat de mare trecere i autoritate asupra tuturora.
www.dacoromanica.ro

- 107 Cum vedem, dar, Mircea a trebuit sa intretina" o intinsa corespondenta cu


regii Poloniei, Ungariei, Serbiei, cu Alexandru al Moldovei, cu popoarele din
Asia Mica si cu Su Ranh Turciei si negresit ca acea corespondenta se taceh
prin mijlocirea curierilor i irirniOlor scii speciali.

Urme istorice de schimb de corespondente particulare si modul cum se


facea n'avem, desl el trebuie s fi existat, dovada despre aceasta reiesind din intinderea relatiunilor comerciale ce existau prin acele timpuri, atat in interiorul
tarii cat si cu strainatatea.
Relatiunile Munteniei erau cu Venetia, pe calea Serbiei si Bosniei, cu Ungaria si cu tarile Tataresti ; iar ale Moldovei ea Po Ionia, Rusia, Silezia, Brandenburg, Turcia si Italia.
Exportul tarilor noastre consta mai mult in miere, ceara, blanuri, oi, boi
si renumitii sal cai, foarte iuti .si cu o larga rasullare, iar importul consta mai

cu seam in obiecte de lux, matsuri, catifea, arme si lucruri de bacanie, importate in cea mai mare parte prin mijlocirea negulatorilor Genovezi, cari infiintasera contuare la Cafa (Crimeeal, Cetatea Alba (Basarabia), la Giurgiu si la
Cala fat.

Pentru anuntarea, ins, a sosirii diferitelor mrfuri si pentru diferitele co-

mande si oferte acute din interiorul -tdrii, negresit ca a trebuit sa existe un


schimb de corespondente, iar efectuarea lui nu s'a putut lace decat prin intermediul curierilor Statului, al functionarilor trimisi in -tara cu diferite insarcinari
si al celor ce calatoreau.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 1418- 1504

Urmasii lui Mircea, sub suzeranitatea Turciei, n'au corespuns situatiunii


lor, tam deed zand sub ei din ce in ce, 0 tot acela lucru s'a petrecut i in Moldova, cu toate ca aceasta tara si-a pastrat independenta aproape inca o suth de
ani, adica pan& dupa epoca lui tefan-cel-Mare i Sfaut, care a fost una din gloriile Romanismului si crestinismului.
Acest mare Domn a stapanit Moldova dela 1457 1504, adica 47 de ani ;
a repurtat asupra vrajmasilor sai Poloni, Unguri, Tatari si Turci 37 de isbanzi,
si a suferit numai 2 infrangeri, dar i acelea in mod trecdtor.
In intervalal mai sus aratat, serviciul postal s'a executat dupd aceleasi
norme ca $i in trecut, cu deosebire Ca scutirile pentru darea In natura a cailor
si carutelor necesare la transportul curierilor devin mai frecvente.
Asupra acestui lucru, Hasdeu, in Arhiva istorica a Romaniei, ne da doua
hrisoave, unul din 1130 al lui Dan Voevod i altul al lui Vlad Tepes din 14901),
prin cari se scutesc mai multe sate de dajdii mari si mici si de cai de olac.
Tot in aceasta epoch', se stabilesc relatiuni mai dese i schimb de corespondente intre Domnii Munteniei, cari se aflau sub suzeranitatea Turciei, si reprekentantii lor pe lnga Poarta. Acest schimb se facea prin niste curieri speciali,
numiti Clrui, can't circulau intre Bucuresti si Constantinopol.
Foarte importante pentru noi sunt mai cu seama relatiunile lui .5tefan-celMare cu strainatatea i asupra acestora istoricii nostri, si mai cu seama d. Xenopol, ne arath urmtoarele2):
Prin anul 1.470, tefan primeste, din partea ahuIui Persiei, anume Uzun

Hassan, printr'un trimis special, o scrisoare prin care ii anunta o victorie a sa


contra Turcilor i comunicandu-i c are intentiunea de a-i atach din nou cu
toate fortele, cere lui

te fan s'd aducci acest fapt la cunostina tuturor principilor

creftini, spre a face si ei acest lucru din Orilla Europei.


Tot cam prin acest timp, Senatul.Venetian, care cauta sa loveasca pe Turci, tri-

mite in Persia pe Paul Omenbonum, si acesta este insarcinat ca, la inapoiere, sa


tread, prin Moldova cu misiunea de a incheia, in numele a1iului, o alianta cu tefan.
t.efan, la randul su, ii da o scrisoare, catre Papa dela Roma, prin care ii
cerea formarea unei coalitiuni contra dusmanului crestintatii.
I) Vol. II pag. 5.
5) Xenopol, Istoria Romnilor, t. IV, pag. 49.

www.dacoromanica.ro

110

In anul 105, (liipa marea victorie dela Racova, repurtata de Stefan, cu


10.000 Romani contra 120.000 Turci, child s'a nimicit intreaga armata turceased i s'a prins mai multi generali i peste 100 steaguri, rspandindu-se
svonul despre aceasta, Senatul Venetian intervine, pe de o parte, care papa
pentru a ajuth pe Stefan, in sfanta sa intreprindere, iar pe de alth parte trimite
lui Stefan 1111 medic, spre a-I vindech de o rand ce aveh la picior $i o scrisoare
prin care meritele marelui Domn, primul invingator serios al Turcilor, erau ridicate la ceruri. Tot prin acea scrisoare Senatul rugh pe Domn ca, la inapoierea
curierului, sa-i comunice arnanuntit asupra mrimii victoriei.
In acela$ an, tefan scrie regelui Ungariei i printilor cre$tini, anuritandu-le

victoria repurtata de el si le cere a-i da ajutor, pentru a tdia dreapta dusmamanului.

Dintr'o scrisoare a lui Stefan, din 20 Tulle 14751), dare solii si, cari se
intalnisera cu acei ai regelui Matei al Ungariei, se justifica existenta curierilor
speciali $i a modului cum li se cereh si. faca serviciu. Sb'. trimitei, zireh
marele Domn, un curier grabnic, cu scrisorile voastre $i cu acele ale solilor,
cari yin cdtre noi impreund cu voi, care curier trebuie sd zboare ziva i noaptea
cdtre regele Matei i sd-i ded de fare despre acesti dusmanti ai crestinttitii.
Nu mult dupa aceasta, Senatul Venetian, interesandu-se din ce in ce mai mult
de personalitatea lui Stefan, ii trimite ca ambasador in 1476 pe un anurne
Ernanoil Gerardo, cu poruncli expresa de a se AA necontenit pe langa persoana
Domnitorului, de a studia tara, pe Domnul ei i relatiunile lui interne si internationale, dupa cari urrna s trimita Senatului rapoarte zitnice`i).

Corespondenta intinsa a mai intrelinut tefari panil Ia finitul vietii sale


(1504) i cu Regele Poloniei, Hanul Tatarilor i cu Tarul Moscovei. Cu ace$ti
doi din urma Stetin se $i inrudeh.
Pentru afacerile de Stat si din cauza incontinuelor sale lupte, Stefan trebuie
s fi intrebuintat un mare numar de curieri, cari sa-I punk in legatura cu intreaga tall, dela locul.de unde se afla $i in vieala sa nurnai pe loc n'a stat acest
Domn, care trebui s lupte mereu $i in toate phrtile thrii.
Un mare numar de curieri trebuie sa fi avut Stefan pentru satisfacerea
multiplelor sale legaturi cu Hanul Tatarilor, Tarul Moscovei, regii Poloniei
Ungariei, Senatul Venetian, papa dela Roma $i cu ceilalti principi crestini.
De asemenea trebuie s fi circulat in -tam noastra un insemnat numar de
curieri straini, aducand raspunsurile Curtilor sus aratate $i mai cu seama acei
ai Venetiei, caci altfel nu se explica cum Gerardo $i-ar fi putut expedi zilnicile
sale rapoarte catre Senatul acelei tari. Torii ace$ti curieri circulau in interiorul
-Orli cu cai si olace romane$ti, puse la dispozitie, dupd porunca Domnuluil de
populatia tart.
I) Xenopol, Istoria Rorninilor, v. IV, pag. 62.
1)

Xenopol, Istoria Romtinilor, v .1V, pag. 77.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 1504-1601

Duph moartea lui ;itefan si din cauza Mtrigilor polonilor i ungurilor, Moldova se vadi silith a recunoaste si ea suzeranitatea Turciei, phstrandu-si toate
drepturile ca si Muntenia, si adicd, alegerea Domnilor, garantarea religiunii, in-

tegritatea teritoriului i dreptul de a avea un reprezentant la Constantinopol,


cunoscut sub numele de Capuchehaia, care, dupa cum vom vedelt rnai tarziu, a
avut o importanta deosebita in ceeace priveste efectuarea serviciului postal.
Turcii, mai tarziu insa, incalcara tractatele incheiate cu %rile romane si
ineepurh a numi Domni din cei ce le ofereau un tribut mai mare si daruri mai
bogate,si acestea deveneau din ce in ce mai mari cu cat puterea turcilor crest6,
stiut fiind, ca, prin aiml 1526 ei cuceriserd i transformaserh in provincie turceasch i Ungaria. In schimb, Domnii numiti de poarta cautau sh scoata din spinarea tarilor banii dati la numire, pe cei ce ii dhdeau spre a-si menUne domnia,
cat si a agonisi averi pentru timpuri grele.
Tot prin acel timp,tarile Romane incepura a saferi de intluenta greceasca,
atat pe terenul bisericesc cat si politic, caci, duph ocuparea Constantinopolului
de turci, o multime de greci navalird in tarile romane i, sub scutul Domnilor,
ocupara inalte functiuni i spoliara in mod nedernn populatiunea acestor tri.
Starea aceasta de lucruri se mentinhi pana care anul1593, cand pe Tronul
Munteniei se urea Mihai Viteazul, care lupta in contra turcilor, ii bath de mai
multe on i reuseste sk reuneasca sub sceptrul sau Muntenia, Moldova si Transil-

vania, formand astfel unitatea nationala a Romani lor. Acest vis a fost insa de
scurta durata din cauza perfidiei austriacilor si ungurilor, cari asasineaza miseleste pe Mare le Mihai i fac ca tarile romane s cada din non sub dependenta
turcilor.
In intervalul mai sus ardtat, serviciul postal, desi rezervat tot pentru trebuiMele Statului, ia o organizatie mai definita, fiind pus sub autoritatea Marelui
Posfelnic, care era un fel de ministru al afacerilor straine si care, intre alte atributiuni, aveh si pe acea a tinerii corespondentelor Domnului, atat en interiorul
tarii, cat i cu strainatatea.
Curierii mergeau tot calari sau in olace, puse la dispozitiunea lor de catre
satele i targurile prin cari treceau, afard, bineinteles, de cele scutite prin powww.dacoromanica.ro

112

runca domneasca si al chror numdr crestea din ce in ce. Pe langa acesti curieri,
ar reieI, ins, Ca mai existau in acel timp curieri speciali, cari fceau legatura
intre Galati-Iasi, pentru transportul corespondentelor aduse dela Constantinopol,
de oarece curierilor turci le era interzisa intrarea in tara, i curieri pe jos pentru
stirile de o mai mica importanta.
In aceast privinta, istoricul Xenopol 1), vorbind despre misiunea lui Luca
Carj, trimisul lui tefanit al V-lea, catre regele Poloniei in anul1523,ne arat,

intre altele, ca acel trimis a spus regelui : Domnul meu a primit o fare dela
sultanul turcilor printr'un oldcara, i mai departe : cd Domnul a primit o gire
dela Vornicul tarii de jos printeun umbleitoru.
De asemenea, in tratatul incheiat intre Moldova si Turcia in 1529 2), la
art. 10, se prevad urmatoarele : a Turcii, pe earl Poarta Ii va trimite cu scrisori
adresate Principelui, nu vor trece Duneirea, ci se von opripe malul opus al acelui
Mu, &Ind depeOle In mna guvernatorului dela Galati, care le vatrimite Principelui fi asemenea se vor da curierilor Inaltei Por(i, i reispunsul dela acesta.
Asupra carutelor de transport din acea epoch', istoricul N. Iorga 3) ne da o

relatiune a lai Franois de Pavie, seigneur de Fourquevauls, care, prin anul


1585, a facut un voiaj in Turcia, Moldova si alte tri. Iata cum se exprima
Frangios de Pavie asupra chrutelor cu cari a calatorit dela Curtea Moldovei spre
Hotin : Fiecare din noi se sul intr'o carata mica asa cum se fac in aceasta tara,
',gat de joase i usoare incat la o miscare gresita se poate sari cu usurinta. In
ea nu poate incapea decat o singurd persoana, perna sa i mancarea.
Caruta descrisa de Pavie trebuie sa fi fost desigur un olac pus la dispozitia
sa prin autoritatea superioara a tarii. In tot cazul, chiar dach am admite ea, pe
atunci, din cauza drumurilor, toate carutele erau mici, tutus vedem c cele pro-

priu zise de transport in cursul timpului s'au marit, pe cand carutele postei
(olacele) au ramas in tanile noastre in starea descris de Pavie inca vreo 250 ani.

Relatiunile cu strainatatea sunt in acest timp mai patin intinse ca spre


sfarsitul perioadei trecute, insa cele cu Constantinopol devin din ce in ce mai
dese, si circulatia curierilor (calarasilor) intre capitalele trilor romane si capitala Turciei foarte frecuent. Aceasta se explica prin faptul ca Domnii depinzand
de Poarta trebuiau sa afle dela reprezentantii lor (Capuchehaiele), tot ce gandesc
si ce intentiuni au cu ei marii demnitari turci, pentru ca la nevoie
imbuneze cu diferite cadouri in bani si lucruri scumpe, transportate in cele mai multe
cazuri tot de curieri.

1) Xenopol Istoria Bomni1or, v. IV, pag. 205.


2) 31itilineu : Tratate i eonventiuni, pag. 51.
3)

N. Iorga : Note si Fragments, Istoria Romnilor, partea I, pag. 38.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 160I-1116

Dupa', disparitia lui Mihai Viteazul, Domnii, atat in Muntenia, cat si In Moldova, se succedar unul dupa', altul cu cea mai mare repeziciune, chutand fiecare
sa, despoaie thrile mai bine, si aceasta pana catre anii 1.633-1634, cand in Muntenia se numi ca domn Matei Basarab, iar in Moldova Vasile Lupu.
Acesti Domni avura avantajul CA au stat pe Tronul tarilor rormine, cel din-

taiii 21 ani si cel de al doilea 19 ani, in care timp se ocupar cu organizarea


administrativa si judechtoreascd, cu infiintarea de scoale si intemeierea de tipografii pentru tiparitul cartilor.
Ca Domn, care a guvernat mai mult si s'a ocupat cu asezarea si buna stare

a thrii, a fost in Muntenia si Constantin Brancoveanu, care a domnit 25 ani,


adica, dela 1689-1714, cand a fost omorit de turci.
Nu mult dupa aceasta, turcii nesocotira, cu totul tractatele incheiate cu 15.rile romne si incepura" a nuini Domni straini, alesi dintre grecii din Fanar, cu
cari incepe asa zisa epoca a Fanariotilor.
*

In intervalul dela 1601 pan la 1716, desl thrile rornne erau in decrtdere
din punct de vedere politic, taus serviciul postal, atat intern, cat si in ce priveste relatiunile cu stralnatatea, a luat o desvoltare mai mare, introducandu-se si
transportul persoanelor prin post, bineinteles numai cu autorizatia Domnilor.
Serviciul postal a ramas tot sub autoritatea Marelui Postlenic, care era ajutat de mai multi vatafi de calarasi. Curierii erau imprtiti in curieri interni. Carora li se mai da si numirea de Lipcani,i curieri pentru strinatate, cari isi pastrau numirea de Cdldra0.
Caii, olacele si nutrimentul pentru cai si. personal erau tot in sarcina populatiunii din clasa de jos, a targurilor si satelor, boierii si functionarii find scutiti
de aceast dare in natura.
In serviciul intern, chestiunile administrative, fiscale si de siguran p. au contribuit la desvoltarea serviciului postal si la inmultirea numrului de curieri ce
circulau pe diferite drumuri. Aceasta, desvoltare Ma., insti, ca populatiunea targurilor si satelor sa fie din ce in ce mai ingreuiata prin procurarea mijloacelor
www.dacoromanica.ro

114

de transport si apasarea devenea cu atat mai rea, cu cat Domnii, ce se succedara

in epoca sus aratata, mama nurnarul locuitorilor scutiti de darea in natura.


1610), publicat de d-I N.
Dinteun document al lui Radu erban (1602
Iorga I), reiese, ca Domnul scutea de alte birurii cai de olac pe gramticul popilor sasi din Campulung si pe un vecin Petre Tervisul.
D-I Xenopol

ne arata ca in anul 1621, printr'o porunca dornneasca,

se ordona a se lasa in pace satele Plopeni, Hrubeni, Carligati, Cristesti, Basasti,


Coziaei i Podeni de (nice angarii, podvezi i cai de olac.
Printr'un hrisov al lui Moise Vod din 1633 si al lui tefan Voda din 1660 si
1661, publicate de d-1 N. Iorga 3), se da scutire satului Docolina (judgul Falciu,
pe drurnul principal Vaslui-Barlad) de a da cai de olac, cu adaugire ca acei ce
se vor lua din Vaslui sa mearga 'Ana la Barlad i viceversa i ca dela aceasta
regula sa nu Lea exceptie derat cei ce vor avek carte domneasca.
Tot acelas autor ne d un hrisov din 1662 pentru scutire de cai de o/ac a

satului Trebes, din Bacau, unul din 16,15 pentru o scutire tot de asemeuea
naturd a opt locuitori din satul Calinesti i un altul din 1700 pentru scutirea a
doi dascali i doi tarcovnici din Iasi.
In relatiuni cu strainatatea, curierii (calrasii) 1aceau legatura intre tarile
Romane cu Constantinopol i cu Polonia, cu Rusia, Transilvania i cu Viena.
Nurnrul acestor curieri trebuie sa fi fost destul de insemnat pentru ca sa. poata
face acele legaturi, mai cu searna ca Domnii informau cu noutatile ce aflau pe
celelalte Curti i comunicau la Constantinopol stiri aflate din alte tari.
De asernenea, acesti curieri faceau i tranzital corespondentelor intre diferite
aii si Curti, duph cum vom vedea mai jos.
lii colegia de docurnente Hurmuzaki, publicata de Academie 4) se da o serisoare din 1604, a lui Eremia Movil, catre regele Poloniei, pin care ii comuInca urrnatoarele : ',Eli a sosit dela Constantinopot cd1dra0i, mei, prin cari
.Chehaia mea, care este in totdeauna pe ldnga Poarld, Imi scrie cei Impdratul
Turcilor a murit la 6 Decemvrie. .5i mai departe adauga Astept alIt ceddra,i

cu nouttiti ulterioare.
In aceeas colectie se da o scrisoare 5) din 1691 a ambasadorului Frantei la
Constantinopol, anume Castagneres, catre regele Poloniei, din care extragern :
DArn inteles prin aceasta ca Doinnitorul dorea sh fie despagubit de cheltuelile
,facute, caci intreband pe Capuchehaia sa cat costa o cursd din Moldova in Polonza, mi-a raspuns ca stapanul sau platea 50 cus (un ecu valorand cam 3 lei).
.1-am spus ca voiu plati de bun void- aceast a. suma pentru curierii ce Domnul a
I) Studii si Documente, vol. 1-11, pag. 273.
2) Istorta Ronaktilor, vol. V, pag. '180.
3) Studii si DocumenM, vol. V, pag. 21, 31 si 35.
4) Vol. H, supl. II.
5) Vol. I, supl. 1, pag. 329.

www.dacoromanica.ro

115

trimis pentru mine in Po Ionia i pentru acei ce va trimite de aci in colo, cdnd
,mi se va aduce rdspunsul la scrisorile mele..
Inteun cont de socoteli, al aceluias ambasador, dat tot in colectia Hurmuzaki, ghsim :
"Dati unui curier al Domnului Moldovei, care mi-a adus scrisori pentru domnul de Polignac si care a adus inapoi rdspunsul meu . . 10.10
,Datd Capuchehaei, ca gratificatie pentru mai multe scrisori
,trimise i primite din Po Ionia, un ceas
120
Surne le de mai sus trebuie sh fie tot in cus si cea data curierului trebuie, sa
fi fost tot ca gratificatie.
Istoricul Xenopol ne aratti c intre anii 1685
1693, Const. Cantemir,
Domnul Moldovei, inlesneh tranzitul corespondentelor intre ambasadorul Frantei
la Constantinopol, cu Po lonia1). Ace las lucru se petrecea i intre anii 1693-1696
in timpul lui Constantin Duca, care inlesneh schiinbul corespondentelor
intre ambasada Fraatei cu Po Ionia si cu Tok Oly, fost principe al Transilvaniei 2).
Asupra acesteea, d-1 Xenepol adaugh.ch Domnul Moldovei, pentru a fi in curentul
evenimentelor, luh cunostinth de continutul srrisorilor re treceau prin mijlocirea

postei noastre, slujindu-se de iscusinta unui grec frantuzit, anurne Neculai


Deport.
Tranzit de corespondenth ghsim i intre anii 1689-1711, dad, duph cum
ne arath acelas autor 3), Brancoveanu, Domnul Munteniei, inlesneh schimbul de
corespondente Intre guvernul Austriei i ambasada sa din Constantinopol. Co-

respondenta era trimish in Bucuresti. si de aci, prin curierii romAni, la Constantinopol, dndu-se in mania Capuchehaiei, care, pe acel timp era grecul Enarhe
Porfirita.
Cum ins acel reprezentant era de rea credinth, destacea scrisorile, lu runostinth de continutul lor, 11 comunich Portei si in urmh le da ambasadei. Acelas lucru acea si cu gazetele ce se trirniteau din Viena, pe aceeas adresh.
Pe langh curierii interni i cei ce fhceau leghtura cu strainhtatea, inai circulau in lard si trimii i curieri strdini, cafi in parcursul lor se slujeau de caii si
chratele postei romane, ba pe deasupra li se da si tot ce le era de nevoie pentru
intretinerea lor.
Relativ la aceasta d-1 N. Iorga 4) ne d o porunch a Domnului Vasile Lupu
din Moldova (1638), prin care se cere a se da trimisilor Craiului din Ardeal, prin
thrguri si sate, cai de olac cati, le va trebui, atdt in ducere cat i in inapoiere,
hrand, mdncare pentru cai, popas fi tot ce va aveet nevoie.
Ace las autor ne d o porunch a lui Duca Vodd, Domnul Munteniei (1674),
i) Istoria Romanilor, vol. VII, pag. 258.

2) Istoria Romanilor, vol. VIII, pag. 78.


3) Istoria Rom5nilor, vol. VIII, pag. 14 si 16.
4) Studii i Documente, vol. VI, pag. 24 si 60.
8

www.dacoromanica.ro

116

priri care se core ca la cloud slugi (poate trirnisi sau curieri) ale lui Beldi Pal din
Ungaria, n-iergand cu treburi la Udriu (Adrianopole), st li se deh din conac in
conac cdte doi cai de olac i bucate, atilt la ducere cat si la inapoiere.

Transportul persoanelor prin serviciul postal reiese atilt din cele douh
documente de mai suS, cat si din scrierea lui Paul de Alepoi), care, in
calitate de Archidiacon, a insotit pe Patriarhul Macarie in chlhtoria sa in Moldova si Muntenia, intre anii 1650-1660 si pe care a fhcut-o prin mijlocirea
postei. Autorul vorbind despre chltoria lor zice : ',Atari poste, cai i can* sunt
',act In fiecare politie (in inteles de ora, targ sau sat),, si mai departe, voind sa

arate iuteala cu care a chlritorit, zice: Cu una cu alta, mergerea noastra era
mai repede dealt sborul unei pasariu.

1) Ilasdeu Arhiva Istoria, torn. 1, partea Il, pag. 60.

www.dacoromanica.ro

EPOCA FANARIOTILOR 1716-1821

Aceasth epoch este cea mai rusinoash paginh a istoriei nationale, chci in
acest timp Domnii thrilor romne devenirh niste functionari turci, cari, greci de
originh, erau trimisi sh administreze si conduch un popor, chruia nu-i cunostea
nici limba, nici obiceiurile.
Domnii Fanarioti se succedau unul altuia cu cea mai mare repeziciune, pentru ca dese sh fie si darurile pe cari le luau Sultanii si functionarii Portei dela
noii numiti ; iar acestia, la randul lor, despuiau poporul roman, fhrh cea mai
mica milA sau remurare.
Mai trist pentru thrile romane a fost ciuntirea teritoriului lor, prin cele
mai miselesti uneltiri. Astfel, Austria, in anul 1775, sub cuvant de rectificare a
granitelor despre Moldova, prin harti false si dhri de bani, ohtine invoirea Portii
si dulcea Bucovinh, vesela gradinh a Moldovei, cade in ghiarele Vulturului
nesAtios.

Tot prin miselii si trAdarea grecilor Moruzesti, s'a rhpit in 1812, de chtre
Rusia, mAnoasa Basarabie, jumAtate din teritoriul Moldovei.

Revolutia din 1821, a grecilor contra turcilor si a romanilor contra grecilor, puse capht acestei nenorocite stdri si thrile rornane isi rechphtarh Dornnii
lor phmanteni.
*

In rdstimpul sus arAtat, desl rhu pentru existenta lItrilor romane, totus,
serviciul postal, datorith imprejurarilor si necesitAtilor politico-economice, a trebuit sh se imbunAthleasch treptat, O. se organizeze pe baze mai echitabile si sh

se punh la indemana publicului, atat ca transport de persoane, cat si ca transport de corespondenth.


Inch de pe la inceputul acestei epoce, s'au infiintat releuri de post, numite
menziluri, conduse de un capitan de menzil, unde se &eau caii si olacele necesare, pentru a transporta mai departe curierii Statului, functionarii in misiune si
persoanele autorizate de Domn a chlAtorl cu posta.

Referitor la aceasta, d-1 N. Iorgal) ne dh o porunch a lui Grigore Ghica,


i) Studii li Documente, vol. V, pag. 392.

www.dacoromanica.ro

118

din 1.739, chtre cOpitanii de menziluri, de a da olace cu cdte patru cai, cai de ctilanie i surugli, din conac in conac, la doi soli francezi, lui Soliman agai al

Mdriei Sale Paa dela IIotin i la un Vizir Ttitar, mergdnd la IIotin.


Drumurile de postd cele mai principale, din acel timp, erau, in Muntenia :
Bucureti-Tiirgovite, Bucureti-Craiova, Bucureti-Silistra sau Giurgiu, peste
Balcani-Adrianopole-Constantinopol, iar in Moldova : Iai-Barlad-Galati4um1a,
peste Balcani-Adrianopole-Constantinopol i Iai-llarlau-Cernduti. Din aceste
drurnuri se lasau altele cari conduceau spre diferite orae i tL-guri.
Asupra functiondrii serviciului postal, d-1 Xenopol 1) ne aratd c intre anii
1718-1739, in Oltenia, sub dominatiunea Austriei, se organizase administratia,
punandu-se in capul fiecdrui judet un vornic (prefect) i patru ispravnici (subprefecti) i c pe lng fiecare ispravnic se gOseet cdte trei veitOri, cu insOrcinarea
de a transrnite ordinele administrative.
Carmuirea centrala, care se gdsea la Craiova, aved, 20 stafetari, cu un vtaf,
insarcinali a duce corespondenyle oficiale i particulare. Caii necesari efectudrii
serviciului se luau dela locuitorii satelor din drumul postei, ca i in trecut.

Istoricii notri fac mentiune, de abia chtre timpul mai sus indicat, de un
schimb de corespondentd particular* care se putea trimite prin mijlocirea postei,
i c pentru cazuri extraurgente se pute trimite chiar un expres (stafetd).

In aceastd privintd, d-1 Iorga ne d un document, din protocolul Oltean


1_735, cu urmdtoarea cuprindere : Sfintia (a nu vrei sa plettqti posta i sta(eta
aceia ce s'au trimis de aci la Sibiu fi la Ocna, pentru moartea rdposatului Sfinqiei Sale pdrintelui episcopului Inochentieu.
Relatiunile intre trile romne cu Turcia, Polonia i Austria s'au mentinut
i in aceast.epocd i cu ele i transportul corespondentelor. D-I lorga ne d, in
acest sens, cloud documente din 1741-1742 2), din care unul cu trimiterea postelnicului loani in Polonia i un altul din care reiese c Domnul Mavrocordat primea, pe aceea cale, gazetele ce apdreau in strindtate.
In colectia Hurmuzaki 3) gsim un cont de cheltueli fdcute de Desalleurs,
arnbasadorul Frantei la Constantinopol, in lunile Octomvrie, Noemvrie i Decemvrie 1753, dupd cum urmeazd :
12 Octomvrie. Dati unui servitor al Capuchehaiei, Printului Munteniei, care
2 piastri 90 aspri.
a adus scrisori
2 piastri 90 aspri.
19 Noernvrie. Aceea notild ca mai sus . . .
.
29 Noemvrie. Aceea notit, cu adaugire eu servitorul a fost dela Capuchehaia Printului Moldovei
2 piastri 90 aspri.
19 Decemvrie. Aceea notitd, servitorul find dela Capuchehaia Printului
2 piastri 90 aspri.a
Munteniei
1) Istoria Romzinilor, vol. IX, pag. 76.
Studd i Documente, vol. V, pag. 360, 38.
3) Vol. I, supl. I, pag. 651.

www.dacoromanica.ro

- 419 Numtirul curierilor, cari fhceau cursele cu Virile strhine $i cu Constan tinopol, era destul de important, dupd cum vom vedea, patin mai tarziu $i ei constau din curieri ordinari $i din curieri extraordinari.
Cheltuelile pentru facerea i intretinerea releurilor de post, procurarea fu-

rajelor, a surugiilor $i olacelor, $i in aceasth epoch eran in sarcina judetelor,


rani le repartizau asupra populatiunii supush la biruni, iar caii se luau dela locuitorii satelor i targurilor, situate in drumul sau in apropierea locului pe unde
treed. posta.
Cum vedem, dar, toate cheltuelile pentru intretinerea serviciului postal, reveneau asupra populatiunii de jos, chci boierii, functionarii i chiar alte clase erau
scutiti. Dar $i pe Masa de jos dhrile aphsau inegal, pentru ca' cei din drumul postei
trebuiau s deh si cai in natura..
Mai cu seamh cei din aceastd din urrnh clash, des rechizitionati pentru trebuintele serviciului, prin degradarea $i moartea cailor, bi vedeau avutul prptdit. Executati insh a da inainte, perdeau total, partiseau casele si phmantul, iar
satele se distrugeau.
Aceasth stare de lucruri atrase atentiunea Domnilor, cari se vazurh nevoiti
a avizA la mijloace de imbunatatiri $i la luarea cheltuelilor pentru intretinerea
serviciului postal pe seama Statului.

Istoricii no$tri $i cei ce s'au ocupat de fazele prin cari a trecut serviciul
postal ne prezinth pe Alexandra Ipsilanti, Domnul Munteniei, in anul 1775, ra
primal organizator i cel ce a luat in sarcina Statului cheltuelile pentru intretinerea serviciului. Studierea ins a documentelor anterioare ne conduce sh
atribuim acest merit lui Constantin Mavrocordat, Domnul Moldovei, care a
chutat, intre anii 1711-1744, sh introduch un sistern de reforrne pnin cari sa'
imbunhtteasch situatiunea clasei de jos.

Documental constatator a luhrii cheltuelilor serviciului postal in sarcina


Statului ne este dat de d-1 Iorga in Studii i Docurnente", vol. VI, pag. 317,
in cuprinsul $i forma urmtoare :
A pus la menziluri Chpitani, oameni de Carte Dornnii Mele, ornduind sa' cumpere i cai. A scris la Zlota$i sh le deh bani chpitanilor.
a

Ca sh a$eze mezalurile, totodatd,

ca sh nu se supere locuitorii thrii,

nici cu cai a le lu de olac, nici de cheltuiala oaspetilor precum para


acmu ; ce i cheltuiala cu oaspetii tot chiiitanii s o poarte cu bani de
gospod. i nici mezaluri sh se dea a$a la fie$ticari, precum se da parh
acmu, nu voiu Domnia Mea, ci nurnai celor ce vor merge cu carte gospod
de aci i celor ce vor veni de acolo nu rva$ele dumnealor. Insh, cand s'ar
tmpla a veni i vr'un Aga cu calabalc mai malt, din gios, pe la Galati,
a au pe la Foc$ani, la unii ca acie. prinzand dumnealor cai cu chirie, a$ea
i mezilurile la unii ea acie sh nu sh
cu cai cu chirie sh vie par la 1a

supere, ce numai la ciohodari ce se vor tampla a veni cu trebi in


www.dacoromanica.ro

120

hash prea cu ochi deschi


carea lor iara ce sh va caidea.
olac

Si pentru man-

Mai departe, acela autor ne d un alt document1) in cuprinsul urmator :

Pentru menziluri Sa nu sa dia cai tuturora, numai aa tivilichiu,


dupa cum se da Ora acmu. Sa se ia cai i nutret cu bani. Cailor s le
s

punet fier, cu numele mezalului".

De1 mai tarziu se reveni, in parte, in ceeace privete nevoile serviciului


postal, la vechiul sistem, totu principiul stabilit de Mavrocordat trebui s se
impun i de aceea de aci inainte se ga'sesc in condicile domneti cheltueli facute de Stat pentru intretinerea acestui serviciu, din cari, parte se suportau de
catre Ora prin dari speciale puse asupra satelor.
Dupa o trecere cam de 33 ani, Alexandru Ipsilanti &dun sa faca in Muntenia o noua organiza re a serviciului postal, in scopul, pe de o parte, de a uura
nevoile populatiunii i a avea un serviciu mai regulat, iar pe de alta de a-1 pune
la dispozitiunea publicului ca mijloc de transport.
Prin organizarea facuth de Ipsilanti, s'au luat asupra Statului toate cheltuelile
de cladire i intretinere ale releurilor de post, dispunandu-se ca ele sa fie cladite in mod mai practic, cu locuinte pentru functionari, camere pentru calatori,
grajduri i curte mare.
Releurile erau puse sub conducerea unui capitan de posta, avand ca personal, dupa trebuintele serviciului, pazitori, surugii i bicigai, pltiti de Stat.
Caii necesari, pentru fiecare releu, s'au stabilit dupa nevoile serviciului, find
cumparati si intretinuti in totul de Stat.
Transportul curierilor domneti se facea cu olace, la cari se inhamau cate
patru cai, surugiul conducand calare, iar transportul persoanelor se facea fie ca-

bare, fie cu olace, platindu-se ca taxe cate 10 bani de ora pentru un cal i
60 bani pentru olac, dela un releu la altul, adica pe o distanta cam de 20 kilometri.

Banii rezultati din serviciul de transport serveau la acoperirea in parte a


cheltuelilor de intretinere ale serviciului.
Conducerea serviciului postal din intreaga lard era incredintata la doi capitani, aflatori in Bucureti, cari aveau in sarcina lor administratia, contabilitatea i controlul serviciului.
Cum vedem, dar, Ipsilanti organizase, in anul 1.775, serviciul postal ca in-

stitutie de Stat, acesta suportand toate cheltuelile. Stabilise curse regulate cu


schimb de cai, din releu in releu, capatandu-se astfel o mare iuteala ; iar meritul
lui, ca organizator, consta mai mult in aceea ca a fost cel dintaiu care s'a gandit
sa puna acest insemnat mijloc de comunicatie la indemana publicului.
Studii i documente, vol. V, pag. 318.

www.dacoromanica.ro

121

Motive le cari au indemnat pe Ipsilanti st Ind aceastd organizare, sunt


foarte interesante, pentru ch in introducerea hrisovului sul Domul constatil
toate relele de cari sufereA populatiunea thrii de pe urma vechei intocmiri a serviciului postal, i de aceea cred necesar a-1 d aci mai jos in intregime :

Hrisovul Domnului Alessandru Ioan Ipsilant Voevod


Detoria Domnilor i obladuitorilor de Itiri 0 de stApniri, netgaduit find spre a vedea
cele mai de aproape i spre a cAuta i trebile cele Mai mici tot cu o rivnA i silinta ca 0
cele mai mari, 0 a dori de interesul fiete-caruia ca i nsu0 de al su, i Domnia Mea dintru
inceput de and ni s'a incredintat din Durnnele6asca bundvointi st5pAnirea acestei teri, pupi

rurea find rivnitor de implinirea acestei detorii, priveghind 0 in zi i in n6pte spre a


vedei i cele mai de departe ca i cele mai de aprope, la cAte antichimeni ale acestei priviri, am vqut netrebnicd curgere (prin cAte ne-am luminat de la pdrintele luminilor, de la
care se pogord Vita darea cea bunA 0 tot darul cel desAv6r0t), nu arn trecut cu vederea spre
a face indreptarea ce s'ati cuvenit, precum in fapt sunt vzute pururea la toti credincio0
supu0i notrii, vrnd a ne arCta care tot parnantul oblAduirei nstre, nu numai Domn cu
stApAnire, ci i pArinte cu libov, Intre altele dr ce am cunoscut vrednice de lndreptare, yeznd i ornduiala men4ilurilor a se purta cu o curgere de tot impotriva cuvntului celui cu

cuvnt, Ant Aid a fi mencliluri in tt tera 0 a nu se imp5rth0 de dnsele cei ce au trebuintA de dnsele a fi cu or6nduiall foarte silit i tiranicd ; sal ornduesc sate intregi 0 la
aceasta pAtimesce judetul ; si ornduesc rnenii cel mai de frunte, i la acsta patirnesce satul, der acestora li se dad cal de undeva0 ? nu li se dad, pentru ci de
aceea se dail rneni cei mai de frunte, eaci ad cal, 0 bine dad perindu-le vitele kr li se dad
altele, nici acesta sint, era" ei Mori s pue altele in loc. Fie 0 acesta, der incai le plAtesc
cine-va pentru ostenela vitelor ? nici acesta, der hrana dobitoacelor? i acesta de la dOnF,41,
pi ast-fel Oda cAnd ? 'Ana cnd sfrOnd tot 0 ne mai putnd sta, se sparge minzilul, fuge
satul i in urm5. este &tor judetul s dea alt sat ca i cel d'aintAi i judetul urm64 asemenea penA se sparge, cad nu pdte birui cu cei nemernici orAnduelile, i aa cAtA pagub5. tdrei i VisfierieT, cAtA neodihn ticAloOlor locuitorI, ct greutate i acelor ce

merg cu olacele, cA de multe orl negasind cal la u pot5., tree pe ceI cu care vine
de la cea-l-altd, i aceia neputAnd tinea, obosesc, i aa sunt siliti au a r6mAnea din cA16torie, set' a lua cail locuitorilor ce'l vor intempina l a'i lAsa in drum, 0 de multe orl neintAmpinAnd nici locuitori, a se stAnjini din grabnica sea alkorie i wa pritimesc la acsta)
pe scurt i menzilurile, i satele, i judetele, i cAlAtorii, i cei ce merg cu menzilurI, i eel
ce vor sa mergA 0 nu ad miclloc, i in scurt patimesc totl, cad patimesc cei mai multi, der
a fi tot acetl menclilgii i slujitori la acea cApetenie, unde r6mAne acestA netrebnicA urmare?
treba menzilulul se porta ad la trebA slujitoril s5. urmeze ? de cal de olacuri sA Ingrijesca ad
dui:4 fAc6tori de rele s alerge ? AcestA dr patima de obte, 0 de ob0e Ii putem dice, cad
pAtimesce cei mai multi, macar cA penA acurn curgea cu un miIoc ca cum ar fi fost nebagatd in s6rnA, ca cum ar fi fost pricinuitre de atAta stricAciune la atatea, der socotind-o cu

adanc nu putem suferi a vedea atAta norod sub acsta patima, ci hotArim ca sA punem u
indreptare 0 la acsta, i hotArim mal vCrtos a pune aceasta indreptare in lucrare 0 in
fapta, cu tdrie i strApicie necAutAnd nici inteun chip Mei la cheltuial, nici la paguba Domniei Mele, numal sd i-a sav6r0t bun, ca sA vedem Domnia Mea pe aceti ce se neciijesc

www.dacoromanica.ro

122

inteac6sta patiinitre invaluire a-0 doliandi repaosul ;i inlesnirea sea, precum prin aceste
ponturl orinduim cu desavAr;ita hotartre :
1. Toll caii dupa la t6te menzilhanelele ce s'aa ornduit pe la locurile cele trebuincise sa e cumpere cu cheltuiala Domniei, i sa fie Domnesci ;
2. Hrana acestor cal sa fie dela Domnie, ei cheltuiala se va plati pe cat va ajunge din
banil ce se vor stringe dupa ogerit, cautndu se socotia ;
3. Menzilhanelele dupa oranduitele locurT si se Nei de catre ispravnicil judetelor
1nteacesta0 chip : ua ograda mare de gard vagita, 0 in ograda grajduri de ajuns dupa mesura cailor ; tot in ograda casa pentru menzilgii, tot In ograda 3, 4 case pentru mosafiriI ce
merg i yin..
4. Surugil oranduim la fiie;te
cate un orn, care sa fie june neinsurat,
caT . .
pentru a fi slobod pururea in Ord vremea. Acsta dup cea deosebi ce va sa fie aparatT de toate
dajdiile, s i se dea i lfa dela Domni pe luna cate bani 90, acest surugia deosebi de pe-

cetluit ce este sa i se dea dela visterie, pentru a se cunsce ca este deosebit de birnici, s i
se dea un semn de alma' cu pecetea Domneasca, care sal poarte precum i timira01 pentru
a se cunsce ca este deosebit 0 din slujitorI ;
5. La fie-ce menzilhanea, atat pentru paza drurnulul de Ornenl ral, cat i pentru ca sa
nu se Ord impotrivi spre a plati ugerit cel ce trdc cu menzilurT, am oranduit ua capetenia
de slujitori cat ?all gasit a fi cu cale, precurn in catastihul cel pecetluit de la vistierie s'ad
a;ezat, care capetenie de slujitorI sa fia i menzilgi-ba0, adica purtator de grije 0 a menzilulul aceluia; oranduim i un be1iC, dol dupa loc i dupd trebuinti. SlujitoriT sunt Mori
sa fie dupd cum poruncim in oranduiala ce am fault pentru slujitoriI i capitanl;
6. De va fi sat la acel menzil i capitania, i menzilhaneaua sa faca afara din sat
aprpe, Ora nu in sat ;
7. La menzilhaneaua Bucurescilor am hot:Mit sa facem doi capitani za menzilgiI cu
caftan 0 cu maciucii, sub ascultarea dumnealui vel Spatar ca i vel capitan za lefegii, care
WO aib rOndul dupa vel capitan za dorobantl; acesta 01 fie incarcat cu tta trba tuturor menzilurilor din tra, sa aiba deosebit catastih i condica intru care t.a* se trca numele
tuturor celor ce merg i vin, cu aratare de unde ati venit i unde s'au. dus ;
8. OrI-cine va veni de afara din Ora cu menzil, capitanul dela margine sal dea carte
de menzil, i top cei-l-altT capitanI dupa la capitenii sr1.8 dea cal sell i-a ugeritul de fie;te
care cal cate banl 10 de ces, Ord chid va avea ferman inam vaclndul i zabet de be;Iii sa
i se dea carte intru care sa se cuprinda ca sa nu platsc5. ugeritul, sal treaca in condica sa
dr pentru ca sa nu pith zabetul de belil, Wand dera s spun5. minciuni cum ca scrie menzil embru inam, sal aiba datorita i capitanii de la menzil, cel dupa urma pe unde va sa sa
din tOra sa caute menzil ernbru de scrie inam i ap sAit trca in catastihul sal; Antail cine
va lrea sa merga de aid cu menzil sa aiba voe sa mearga de aid platindu-0 ugeritul, ins&
cu carte Domnsca, ra nu fara de carte DomnOsca ;
9. Menzilurl sa nu dea capitanii de la margine far& numal la cei ce vor avea menzil
embru, sau ferman, sau mehtup catre noT, atAt de la Tarigrad cat 0 dupa margine, sau
menzil buiurultiurI dela PaO, sa cartile boierilor no;tri, capichehale, urmAnd la ale ugeritulul, precum am poruncit la punctul de al optulea ;
10. Un logoFet uranduit dinadins sub vel capitan de menzilurT, care si ailyl purtare de
grije a menzilurilor sa trci in condici numele celor ce merg i vin ;i a celor ce merg cu
ugeritul 0 a celor ce merg fad. ugerit 0 de dnsul sa se scrie tote cirtile Domnesci pentru
menzil ;

11. Toil cei ce i-at c541 Domnesci pentru menzil pe orl ce trpta sari ornduiala va fi

www.dacoromanica.ro

123

sA platsci ornduitul ugerit, afarA numai de la cel ce vor orndui in chtile lor si nu piatsch ugeritul, aceia si nu'l p1teasc5, care aceste carp sad la intrcerea lui sail la load
care are si trcA pe urm5, de nu va fi s5 se intrci sA se ia cartea de eApitan cel ce va fi
la minzil de la margine i s5 se trimta aid la vel apitan, u reclamatiune a tOti stipticinana,
adicd re s'ati urmat ca a se treac in condia, si se Pazsca ca nite sineturi in vremea socotelil ;

12. Top capitanii i cei de la margine i cei-l-lalti ai menzilurilor pe cine va tre e pe


la menzilul s sad cu ugerit sari fifril ugerit, sail en menzil sag i fAra menzil, sa-1 treaci In
condica sea, i in tta septArnana sl trimit catastilt curat anume pentru cati vor trece pe
la menzilul sad i cu pricina in scris a fiel-caruia, i catastillul s5-1 tramita la vel cApitan
de menziluri, sa-1 trcA in condica sea pentru socotl i si ni'l arte;
13. Cap bani se vor strange dupi ugerituri la tote capit5niile, s5 aiba sa-1 trimitd cApitanil pe tt septamana aid cu catastihul ce'l scrim mai sus ;
14. Catl merg i vin cu menziluri s5 nu li se dea menziluri carute, ci numai cal, dr
si se die la menzilhanale i cartrte carl Ie avem ornduite in catastih, ea ori cand va trece
eineva care s5. aiba trebuintA de cAruta sa pentru neputinp, sari pentru alta trebuinta si
aiba voe s iea, drA s platscA deosebit ugerit cate bani 60 de caruta pand la cea-l-altd
menzilhanea afarA de ugeritul cailor ;
45. Gatti de la un menzil ajungend la cea-l-alta menzilhanea, sa aiba al intrce inapoi
surugil, fail de a nu putea sA'i tragA inainte nici cu sila nici cu voe nirninea sad sai surdisescd mai departe;
16. Ispravnicii, pricinile lor le va arata cu slujitorii judetelor, earl ca nite slujitori,
sunt Mori sa aiba caii lor i sa se pedepssca cand vor zabovi peste ceia ce se cAdea, precum
am hotrit in ornduelile ce am facut pentru slujitori ; ar cu menzil s nu se tramit slujitori, nici omul lor Vara nurnal cand se vor intrnpla pricini grabniee i trebuincise, care

pentru ca sa se pazsca. i pentru ca sa se fac cunoscut, dup ce va ajunge aid de vom


cunOte a au fost trebuint de menzil, ii vom da cartea Domniel Mele pentru intrcerea
intru care sa cuprinda, cum e de vreme ce a venit cu trebuincisA pricind sa nu Pitsca niel pentru venirea lui, nici pentru intOrcerea lul ugeritul i aceste carti ale nOstre
s fi era la vel eApitanul de menziluri ca sA se scrie in condicA, i sA s pazesca i acelea
insu1 ca nite sineturi, ca sd se vclA la socotlA dupa al treispreqecelea pont ; era and se
va vedea el nu au fost trebuinta sA se trimeta cu menzil, sA se Ned taxil ugeritul i pentru

venirea lui, i pentru intrcerea lui de la Ispravnicil judetului, prin marafetul lui vel
cdpi tan ;

17. De vreme ce menzilhanelele sunt afard din sate i din casabale vom orndui mi(11oc
cu care sa gAsescA la menzilhanea cele mai trebuincise pentru mancarea i hrana acelor
ce merg i yin ;
18. Cati sunt trecatorI i all In mainele lor menzil embru, i menzil buiurultiuri clandu-le menziluri cApitani dupe margine, dupe mirpocul ce in pontul de al 9-lea i al11-lea, se
poruncete sri 5 povatuesca pe calea cea dreptA, i cea mai pe scurt, i sa nu 'i aduca prin
Bucuresci fArA numai de vor avea mai sus cliil i vre-un ferman sall vre-ud carte cdtre

noi; acestea toate dupe Domnsca acsta a nstra orAndulA ce sall fault prin ponturi,
poruncim ea sA se punA in faptA i in lucrare, dAnd deosebite porunci ale nstre, cinstitilor
i credincioOlor boerilor Domniel Mele, D-lui vel spAtar i D-lul vel Vist. pentru ca sh vedem
pe toll suptqii notriI odihniti i la acesta pricinA cu multumita Dornniei mete; deci pentru
insciintare de ob0e sari dat acstA Domnsca a misted prin ae4Amnt carte in chip de hrisov,

care, dupi ce se va trece in condica Visteriel, sd se pazsca pururea la S-ta Mitropolie ;

www.dacoromanica.ro

- 124 ears dat la veltul 1775, in luna Jul Octombre la al doilea an, intru Antia Domnie a Domniei
nstre aid fn trA RomAndscA, in oraul Scaunului Domniei Me le Bucuresci ; i s'ati scris
acsta prin amlAmint carte de Constantin dascAlul slavonese dela cla Domniei Me'e cea
Slavonescd ot S-tul Gheorghe cel vechiti.
(lscAlit cu a sea mang)
10 ALES5RNDRU ION IPSILANT VOEVOD.

0 organizare buna a serviciului postal trebuie sa fi existat si in Moldova si


aceasta se probeaza, printr'un document dat de istoricul Urechia, care ne arath
ca in anul 1776, In budgetul Moldovei, se face mentiunea : Ca pentru marea
cheltuiala a postelor pe langd ludele (birurile) satelor s'a cheltuit i suma

de 49.856 lei.
Din aceasta se poate deduce eh la aceeas data serviciul postal si in Moldova

era intretinut tot de Stat. ins o parte din cheltueli se acopereau din bugetul
1,arii, iar o alta parte dintr'o contributie speciala, pusa asupra satelor, spre a fi
scutite de darea in natura.
Asupra serviciului postal din acel timp, Raicevich (Ignatiu Stefan), care,
dupa cum arath singur, a trait in thrile noastre 11 ani si a ocupat i functiunea
de consul austriac, in scrierea sa intitulata n Observatione storiche naturali et
politiche intorno la Valachia e Moldavia, tiparit in 1.788, vorbind despre postele si curierii tarilor romne din epoca anterioara lui 1784, iata ce zice intr'un
capitol special :

Releurile de posta sunt stabilite, in cele dou principate, la o depar,, tare de patru leghe. Postele trebuie in totdeauna s in gata un numar
n mare de cai pentru serviciul Postei i functionarilor shi, cari nu numai
n

ch nu platesc nimic, dar cari Inca, pentru cea mai mica intarziere, si
duph toane, bate pe capitanii de post i pe surugii i ii forteaza de-a
n alerga ca niste disperati. and trece un personaj .insemnat, printul este
n

n
n

tinut de a-i procura o trsura bun i un numar mare din celelalte cantle.
Fiecare servitor ia una pentru el si altd pen tru seaua i geamantanul sau,

ceeace face cd in o asemenea ocaziune sunt intrebuintati 70-80 cai.


Printul ia caii dela Varani pe un pret, de nimica, ceeace inmulteste silniciile
si asupririle.
s Printii au doua feluri de curieri, unii numiti Cdlttra0; cari fac drumul
la Constantinopol, i allii Lipcani, cari nu se intrebuinteaza decat in into', riorul tdrii, pentru a duce ordinele guvernatorilOr i altor functionari. Cei

din urm sunt platiti dupa distantele pe cari le fac i dupd un tarif al
vistieriei.

Acei ce merg la Constantinopol sunt adesea pradati in Turcia de

www.dacoromanica.ro

125

talhari, de oarece ei due totdeauna bijuterii i bani apartinand printilor.


Sunt lipcani hotariti a duce pana la frontiera scrisorile si gazetele ce vin
n din Wile cretine ; prinii find indatorati de a incunostiinta Poarta de
noutatile politice. Alta data ei aveau un agent la Varsovia, astazi insa ei
n se multumesc a avea un simplu corespondent si unul la Viena.
Tot acela autor ne da cheltuelile Moldovei din anul 1.783, in care gasim
prevazute pentru serviciul postal urmatoarele sume :
Curierilor cari merg la Constantinopol
3.850 piastri.
Curierilor expediati in tri straine
1.2 -400
Curierilor interni
, . . . 7.600
Cai de posta i surugii
20.000
i
Varsovia
.
2.390
Pentru gazete i alte foi publicate la Viena
Pentru curieri extraordinari la Constantinopol
12.750
Curieri extraordinari pentru tarile straine
4.300
Total

63.290

Asupra valoarii piastrului, Lejeune, care in 1.822, a tradus in frantuzeste pe


Raicevich, ne arata ca in 1.783 Galbenul de Olanda valora.4 i 1/2 piastri, deci un
piastru valora cam 2 franci, 57 centime.
In anul 1802, valoarea piastrului, dupd acelas autor, schzuse cam la 1. franc,

59 centime, iar in'1821 la 75 centime.

Sub urmaii lui Ipsilanti, Nicolae Caragea si Mihail Sutu, intre anii 1782
si 1786, postele din Muntenia se dezorganizara intru catva, din cauza lcomiei
i hatarurilor boierilor insarcinati cu conducerea i administratiunea acestui
serviciu.

Cei doi capitani din Bucuresti fura inlocuiti in administratia si conducerea


postelor printr'un boier dela Sptrie (comandamentul armatei), care supraveghea serviciul printr'un cassier. Acestia ins, in unire i cu a4i boieri, imprteau
veniturile intre dnii, iar caii se tineau cu nutret procurat, prin violente, dela
tarani.

Tot in acel timp, taxa pentru transport de 10 bani de cal si ora se ridich
la 20 bani; aceasta insa numai pentru clasa de mijloc i cea de jos, caci boierilor
li se &I dreptul, prin toleranta, a calatori cu taxele reduse de 10 bani.
Acelas lucru se petrecii si in Moldova, sub urmasii lui Ghica, Constantin
Moruzi, N. Caragea i cei doi Mavrocordati, intre anii 1777-1786.
Relatiunile cu strainatatea j i cu Constantinopol i in acest timp erau cat
se poate de active, mai cu seam Ca lumea se astepth la izbucnirea unui rsboi.
Domnul Munteniei, N. Caragea, avea la Viena, dupa cum ne arata d-1 Xenopol1), mai multi corespondenti, printre can i un spaniol, Abatele Agala, cari
I) Xenopol, Istoria RomAnilor, vol. IX, pag. 200.

www.dacoromanica.ro

126

ii transmiteau regulat vestile ce le culegeau i pe cari Caragea le trirnitea la


Constantinopol.
In acelas scop Moruzi al Moldovei I) area si el un agent la Varsovia si unul
la Viena j aceste stiinte erau foarte trebuincioase Portii, care nu avea nici un
reprezentant pe langa Curti le europene.

In anul 1787, izbucnind rasboiul intre Rusia si Austria de o parte si Turcia


de alta parte, rusii ocupara Moldova, iar austriacii Muntenia. Aceast ocupatiune
int trei ani i fft insotita de toate mizeriile posibile, atat pentru tarile Romane,
cat si pentru institutiunile lor, mai cu seama ca parte din teatrul rasboiului ft
pe teritoriul lor.
Serviciul postal fir pus sub autoritatea trupelor de ocupatiune, can II utilizara in modul cel mai barbar, degradand caii d i carutele, prin felurite transporturi de trupe si proviziuni.
Cdpitanii de posta se numeau de rusi sau de austriaci, prin luare de bani,
si acestia desi incasau dela Vistierie cele necesare pentru intretinerea serviciului,
totus, prin presiuni, luau caii trebuinciosi i hrana lor dela sate.
Divanul trii interveni si ceru comandantului general a se oprl calatoria
cu posta a ofiterilor si a trupelor si a se pune oameni de paza pentru respectarea acelei dispozitiuni. Totdeodata se cerh ea numirile tn functiunile de capitan
de post sa se faca de Vistierie, far luare de bani, dintre oamenii vrednici, platiti cu leard, duph chibzuinta Divanului i aprobarea generalului comandant
Ocupatiunea austriacd avir insd i o influenta in bine asupra serviciului
postal, prin faptul c se deschise doua noui linii de posta : Bucuresti-PitestiCurtea de Arges-Caineni-Turnu Rosu i Bueuresti-Ploiesti-Campina-Predeal,
ambele in legatur cu posta austriacd.
In ti mpul ocupatiunii, transpor tul corespondentelor lua o desvoltare mai mare,

atat pentru trebuintele arrnatelor, cat si ale publicului, si se introduse i trimiterile de pachete i gropuri, de cari uza i publicul. Unii sustin insa ca acest fel
de serviciu a Incetat odata cu retragerea armatelor austriace, ceeace nu poate
fi adevrat decat in ceeace priveste pachetele i gropurile, caci expedierile de
corespondenta continuar a se face prin mijlocirea capitanilor de posta',.
D-1 N. Iorga, in Studii i Documente 3), ne d o serisoare din Craiova, cu

I) Xenopol, Istoria Itoonlni lor, vol. IX, pag. 196


2) Ureche, Istoria Rominilor, pag. 421.
3) Vol. VIII, pag. 110.

www.dacoromanica.ro

.127

data de 17 Julie 1790, a unui Tudoran Mihail, chtre Casa Hagi Pop, din Sihiu,
in care se zice :

In trecuta postd am scris dumitale eh au prins pe Stoian, capitan,


dimpreun eu 35 feciori, dar au fost minciuna.
Tot acelas autor ne dii corespondenfe si din anii urrnatori, mai cu seama cu
o

Transilvania, i cari nu s'an putut expedi decilt prin mijlocirea serviciului postal.
* * *

Dupa retragerea armatelor rusesti i austriace, se numl ea Domni : in Moldova Alexandru Moruzi si in Muntenia Mihail Stall.
Cel dintliiu Iuii imediat masuri pentru indreptarea serviciului postal, care
din lipsh de fonduri ajunsese in tr'o stare deplorabila i ii dete in antrepriza unei
cornpanii, in capul careia se gase un grec C. Scufa. Dupa 8 luni, insa, Moruzi
fir permutat in Muntenia, unde canta sa se ocupe iards de reorganizarea postelor.
In acest scop, Domnul lua postele de sub autoritatea Marelui Spatar (comandantul armatei) si le incredinl unui Iattnan al postelor (un fel de Director
general). Totdeodata numl o comisiune, compusa din Vel Vistierul I. Vacarescu,
Vel lIatmanul C. Caragea i Vel Spatarul Durnitru Mann, cari, dupa un indelungat studiu, ajunsera la concluziunea ea postele urmeazd a 11 date in antreprinza,
ceeace se si facii la I Maiu 1795.
Hrisovul dat de Doinnul Moruzi in aceasta privinfa confine urmatoarele
dispoziiuni :
1) Sa se dea 700 cai de tail dela Vistieria Domniei, fr plata, la a caror alegere sa
fie si Ispravnicei de judete, iar predarea se va face la 1 Aprilie ;
2) S5. li se dea caii vechi depe la menzilhanelele ce existau in Ora ;
3) sa se repare menzilhanelele, facandu-se odai pentrumosafiri, grajduri, orzrii, insa
nu cu cheltueli prea man ;
4) Fanul trebuincios celcr 3.360 cai sa se dea din judete, cite 2 care si jumatate fan
si elite 2 kite si jurnitate de orz, pe cari le va plati rnenzilhaneaua cite 3 lei carul fan si
2 lei jumatate kila Brailei de orz.
Plata se va face cu bani pesin locuitorilor, cari vor furniza fanul i crzul. Nu era permis a se face tocmeli cu judetele departate pentru furnituri fr tirea Vistieriei. In caz contrariu, contracciii trebuiau sa plateasca indoitul costului ;

5) Judetele sa dea 500 cart* rand la sfarsitul lui August (predandu-le treptat), si
contrariu urmeazd a plati cu 5 taleri o carup.
De asemenea, li se vor da i cariitele vechi de pe la menzilhanele ;
6) Sa se dea 1.000 oameni cu pecetluit gospod pentru surugii i rotari pe chezasia sa-i
telcr, iar murind unul sau find beteag, va fi inlocuit, contracciii plitind pentru cei betejiti
un bir de 24 taleri pe an de fiecare.
Plata birului la Vistierie contracciii o vor face lunar, dupa cum tot lunar primeau ai
ugeritul. De asemenea, le era interzis de a aveh angajati alti oameni afara de numarul de
1.000, sau sa faca tocmeli cu satele, sau sa primeasca plocoane dela surugii.
In caz contrariu, contracciii trebuiau sa plateasca intreit cleat luase dela surugii, la
cutia de milostenli.

www.dacoromanica.ro

118

Contracciii vor plati surugiilor, caH Incaleci caii la eirute, ugeritul cuvenit, fnsi'
nurnai dela boieri i riegustori, nu 0 dela cei cari au inarn. Acest ugerit este de 5 bani de
cal, care servote la hrana surugiilor, ce, In schirnb, sunt obligati a face cite un car de fin,
pe tot anul, fin plata, la menzilhaneaua lor ;
7) Pentru inamuni ugeritul se va plan de Domnie, i anume: cite 10 bani pe ceas de
fiecare cal, cuprinzindu-se 0 al surugiului, care nu va lui insi nimic.
Plata se va face prth Hatman in flecare luni, dela Vistierie ;
8) Curierii vor pliti ugeritul 10 bath pe ceas ; boierii imbricati cu caftane 15 bani pe
ceas ; negustorii i allii cite 20 bath de fiecare cal, plitind i calul surugiului separat.

Pentru cilitori se vor eliberi cirti Domnoti celor cari pleaci din orae, iar cei din
judete vor lui techerele dela Ispravnici ;

9) La toate menzilurile si fie cite o privilioari, care si third de ale mincirii, find
interzise frig bauturile spirtoase. Daci stipinil moiei nu vor vol si Infiinteze asemenea privilii, vor avei voie si o feed menzilgiii ;

10) La fiecare menzilhanea va fi un boliu (pizitor) pentru tinerea orinduelii, iar


leafa i se va da dela Vistierie ;
11) Nu sunt scutiti de bir : boernoii, oamenii de neam i mazilii ce se vor alli In
slujba menzilhanelelor. Ei vor fi (lag printr'un catastih la Vistierie, spre a fi urmiriti cu plata;
12) Caiii menzilhanelelor vor fi Jibed a pduni pe moiiIe dimprejur, insi nu prin livezi
nici prin arituri ;
13) Menzilhanelele pot avei cai mai multi cleat cere trebuinta; nu li se va da Insi nici
un spor de fin, orz sau surugii ;

14) In caz de agarlicuri, cind va cere Domnia, si fie datori a da pini la (50 cai, tot
cu plata de 10 bani de cal pe ceas, dar contracciii si fie lotiintati cu 5 zile mai inainte ;
15) Nu pot fi siliti contraceiii
lui alti tovari0, afar& de cei cu caH s'au fnvoit deji;
16) Contracciii vor pliti patru mii de taleri pe an Hatrnanului ca arendi, plitibili In
doui rate.
Cei ce vor cere dela hitminie rivoe de slobozenie pentru menziluri vor pliti Hamaniei cite 2 parale, de cal ;
17) Contractul s'a Incheiat pe termen de 5 ani.
Nu au voie a mai cere alti cai, ci numai fin, orz, cdrute i surugii.
Dula& Implinirea termenului toate vor famine contracciilor, afard de binale (menzihanelele) fiind datori a avei rani la sfir0t complet numdrul cailor i aezimintele nestrimutate.

Personalul postelor, dupa conditiunile antreprizei, se numeh parte de Stat,


iar parte de antrepriza.
Cei numiti de Stat erau : Hatmanul postelor, care era un fel de Director
general i facea pe intermediarul intre Stat i antrepriza ; Beliii (pazitorii), can
erau soldati recrutati i intretinuti de Stat pentru paza ordinei, i Surugiii.
Cei numiti de antrepriza erau : cdpitanii de posta i personalul insrcinat
cu controlarea i exploatarea serviciului.
Voia, data publicului, de a uza de posta era subordonata unei autorizatiuni

din partea autoritatilor locale, prin care urrn sa se arate ca cel in drept nu
este fugar sau urmarit pentru fapte pedepsite de lege.
Permisele de a uza de posta se liberau in Bucureti numai de Hatmanul
postelor; in capitalele judetelor de Ispravnici i in localitatile rurale de autoritawww.dacoromanica.ro

129

tile comunale. Cu toate acestea, antrepriza, cautand catiguri mai marl, obtinuse
permisiunea ca, Iii interiorul aceluia judet, publicul s poata obtine cai i chrute
de posta fdra a fi nevoie de acele permise.

DO se luase msuri pentru a nu se calgori cu posta fir permise, totu


multi abuzau i, sub diferite titluri, cautau a calatori gratuit. Intr'un document,
din Iu lie 1795, gasim ca un armean i o sluga a sa au calatorit spre GaetiLeurdeni-Carcinov imbrcati in haine turceti, ca sa ia cai de posta, i, fiind
descoperiti, stapanul a caphtat 60 toege la talpi, iar sluga 90. Armeanul a mai
platit la Casa menzilurilor i taxele cuvenite i i s'a pus in vedere ca daca va
mai face o asemenea fapta va merge la Ocna1).
Ace la Domn lua masuri pentru repararea drumurilor de posta, a podurilor
i pocletelor de pe distantele Curtea de Argel-Caineni-Turnu Rou, Ca mpinaPredeal i Bucureti-Focani, i stabill un maximum de timp in care trebuiau
parcurse distantele la anumite_orae.
Dintr'un document din 1796, gasim cii distantele din Bucureti la oraele
mai jos notate trebuiau sa se faca in orele indicate in dreptul fiecaruia, astfel :
Din Bucureti la Urziceni 9, Buzau 18, Focani 30 ;
Ploieti 13;
Targovite 12 ;
Piteti 1.8, Campulung 27, Ramnicu-Valcea 29 ;

Roiori 20, Slatina 30, Caracal 32, Craiova 36, TarguJiu 46, Cerneti (langa Severin) 52 ;
Braila 34.
In cursul antreprizei se ivira mai multe neintelegeri i antreprenorii voiau
sa rezilieze contractul, pe de o parte pentru cii ei nu vedeau un catig insemnat,
iar pe de alta pentru ca nu se pricepeau in acest fel de afaceri.
Domnul, pentru a-i face sa continue antrepriza, se vazii nevoit a le acord
concesiuni, ca reducerea numarului de cai i surugii, masuri cari nemultumird
lumea, fan insa un rezultat practic, de oarece antreprenorii nu putura merge
decat pand la 1 Maiu 1.796, cand A. Ipsilanti, numit ca Domn in locul lui Moruzi, le fac noi concesiuni, spre a putea conduce antrepriza pana la 1797.
Dupa aceasta data, postele furi date in antrepriza, pe termen de un an, Paharnicului Ion Hagi Moscu, care, pe acel timp, linea in antrepriza i venitul
vamilor i salinelor.
Noul antreprenor oblin a se introduce in contract urmatoarea clauza : Cei
ce vor cere cdrti, de menzil din negustori sau i alii, ce vor alm reivqele spdtdriei ce slobozenie, sd li se ded indatd i in toatd vremea, fard greutate i inpris

cinuireu.
Aceasta clauza a fost pusa de antrepriza in scopul de a aveA o mai mare
Ureche, Istoria Romiinilor, vol. IV, pag. 706.

www.dacoromanica.ro

130

clientelli, lush' ea deschise calea i devenl pentru mai tarziu un drept castigat al
publicului de a uza de post, in ceeace privete transportul persoanelor.
La expirarea termenului, lIagi Moscu nu vol sa mai continue cu antrepriza,
asa eh noul Domn, Han gerliu, se vazi'l nevoit s caute serviciul postal in regie.
Cum insa acest Domn era foarte hrparet, recurse la toate mijloacele pentru a
cheltui cat mai putin cu intretinerea acestui serviciu.
In acest scop, Domnul interzise exportul i vanzarea cailor in tara "Ana ce

s'a cumparat ieften numarul de cai necesari postelor, i, pentru ca acest


nurnar sa fie mai mic, se restranse dreptul celor ce voiau s calatoreasca Cu posta.

Tot acest Domn, pentru a cheltui mai putin cu hrana cailor, autorizh
pasunatul lor in diferite locuri, (land astfel ocazie la nesfarite abuzuri.

Starea aceasta de lucruri se mentinii i sub urmaii lui Ilangerliu, cari,


schimbandu-se cat se poate de des, nu puteau sa ia msuri pentru o mai buna
organizare a postelor.
In Moldova, insa, serviciul postal, care era dat In antrepriza lui Scufa, inca
din 1792, se mentinii mai bine, executandu-se cu oarecare regula si punctualitate. De altfel, guvernul acestei tan facea mai multe saerificii ea Muntenia pentru
intretinerea serviciului postal.
Istoricul V. A. Ureche, in scrierea sa "Istoria Romandor, ne da gravura
unei chrute de posta, plecand din Iasi, in epoca 1786--1800, pe care o dam in
reproducere la pag. 134.
*

Prin anul 1799 in Moldova se numl ca D011111, dupa infiuenta ruseasca,


Constantin Ipsilanti, care imediat Incepi s se ocupe cu repararea drumurilor,
podurilor i podetelor, nu numai in interesul bunului mers al postelor, dar i
cu un alt scop, dupa cum vom vedea mai jos.
Acest Domn, in anul 1802, find permutat in Muntenia; incepii i aci sa
repare toate deumurile i podurile cari conduceau spre Moldova i lasa in Orasire pe cele ce conduceau dare Dundre. Repard releurile de posta, sport numrul
cailor i &AA la mai multi boieri insarcinarea de a inspecta postelet). Intr'un

cuvant, depuse toga si1ina spre a ingrijl de mijloacele de comunicatie, in


scopul de a servi pe rui, cari faureau planul unui nou rdsboiu cu turcii.
Serviciul postal, tot in acest scop, ii rezerv mai mult pentru trebuintele
Statului ; in schimb, lush, dete mai multh incurajare asa ziilor Arabagii (birjari), pe cari cauth sa-i organizeze in mod oficios, cu organe de conducere,
curse i orarii regulate, spre a satisface interesele de transporturi atat ale publicului, cat i ale comerclantilor.
Conducerea serviciului arabagiilor fit incredintata la doi vatafi, cu rase1) Ureche, Istoria RomAnilor, tom. VIII, pag. 673.

www.dacoromanica.ro

'

.
a

-vik

a",

"
I

'N

(
-7

r
,10
*

CS,

0 criruP de postil plecAnd din 14

www.dacoromanica.ro

I.

4 82

(linta unu1 in Focsani si altul in 13ncuresti, si acestia la rilndul lor imphrtira dru-

murile intre diferip boieri, cari intretineau caii si chrutele necesare pentru facerea transporturilor. Cu timpul insii, cei ce stiurh s profile, rhscumpararh porpunile de drumuri ale vecinilor lor i stabilir astfel monopoluri, pe intregi linii
de drumuri.
In ceeace privete relatiunile cu strhinhtatea, Ipsilanti, mai mult ca predecesorii shi, avea corespondenti politici in cele mai principale orae ale Europei,
(be unde i se comunich, prin trimisii sai, toate evenimentele, activitatea si scopurile lin Napoleon-cel-Mare. Aceste sacrificii le faceit Ipsilanti, pe de o parte, in
scopul de a stl cum sh se orienteze in politica sa, iar pe de altil parte spre a cornunica Porlii tiri, cari de multe ori erau tendentioase, spre a incurch pe turci
in o politick greith.

Pe timpul lui Ipsilanti, ambasadorul Franlei la Constantinopol avea curieri speciali, cari fceau cursa intre acel ora i Bucuresti, unde se intalneau i
preschimbau corespondentele cu aIi curieri ce faceau drurnul Viena-Bucureti.
In privirrta aceasta d-1 Xenopol I) citeaza cazul unui curier care, sosind din Constantinopol i neghsind pe cel din Viena, sub pretext de urgenth i spre a nu se
Wept), prea tnult sosirea celui dela Viena, Gaspari, rninistrul afacerilor strhine

al lui Ipsilanti, ia corespondenta si o expediazh printr'un curier roman, Mei


indoial frisk duph ce luase cunostinth de continut.
Tot d-1 Xenopol2), vorbind despre evenimentele din acea vreme, si din cari

putem deduce timpul in care se putea e:ectua drurnul Constantinopol-Bucuresti, ne arath ch Poarta, afland despre purtarea trhdtitoare a lui Ipsilanti, A
condamn la moarte i insrcineazh pe un trimis spre a executh sentirrta.
Teal lUi Ipsilanti si ambasadorul rus din Constantinopol, gland ins de

acest lucru, trimit un ttar spre a duce stirea Domnitorului si acesta parcurge enorma distanth Constantinopol-Bucureti in trei zile si trei noptl. Functionarul Portii nu se lash nici el mai pe jos, alearga i. ajunge la bariera Bucurestiu1tri thcmai in momentul cnd Ipsilanti phrsea orasul prin alth barierh.
Scoaterea lui Ipsilanti din Dornnie grabi evenimentele, armatele ruse cuprinserti Moldova si Muntenia si rasboiul incepir.

Rusia, ocupand prile romane, puse imediat sttipanire pe administratia


postelor si serviciul arabagiilor si le intrebuintti in scopul si pentru afacerfle lor

dela 1806 1812.


Rasboiul se urmh ani de zile, parte pe teritoriul thrilor romane, parte peste

Balcani, cu sanse schimbhtoare cand pentru turci, cand pentru rui, iar thrile Arra supuse, pe de o parte, la contributiuni de milioane de lei pentra intretinerea armatelor rusesti, iar pe de alta, la nesfarite transporturi de proviziuni.
t) Istoria Romtinilor, vol. IX, pag. 282.
2) Istoria Romnilor, vol. IX, pag. 285.

www.dacoromanica.ro

133

Zeci de mii de care, on cilte patru boi, trebuiau si transporte proviziunile


armatelor, fie in interiorul thrii lor, fie peste. Dunhre, din care cauzh nu se mai
facurh muncile agricole i guvernul nu mai avh (1e uncle sh ineaseze veniturile sale.
Despre situatiunea thrilor romtme din acel timp, Mariage, delegatul Frantei
la negorierile phcei, in 1809, ziceh : Aceste thri sunt de o rodire rninunath. Ele
erau acoperite de turme, dar armata ruseas ca le-amtmeat asa de rhu, ch la in,,ceputul lui 1809 ele nu mai inritiau decht inchipuirea unui deert.
Abuzurile facute in acel timp cu transporturile militarilor i ale provi ziunilor, prin mijlocul postei, neingrijitul cailor i aFzhmintelor, dezorganizara
cu totul servieiul postal, i cu toate acestea tot Rt0i cereau ca guvernul tarii sh
le deh mijloace pentru o bunh efectuare a serviciului postal.
Cum insh guvernul nu aveh bani, se vhdi nevoit a priml o donatiun6 de lei
60.000 dela comerciantul Manuc Bei i 100.000 lei luh cu imprumut, fhr dobanda, dela acela, pentru a aduce imbundtatiri serviciului postal.
Cu acesji bani, i cu cei de cari mai dispuneh guvernul thrii, se luar masuri

pentru completarea cailor, repararea releurilor, rare se fAch cu cherestea din


padurile Statului, i se aprovizionarh furajele necesare fiechrui releu.
Tot prin acel timp, ruii, pentru a satisface cerintele lor i a nu nemulturni
publieul, care nu mai aveh mijlocul de comunicatie cu posta, find acaparat In
totul de ei, insiircinarh pe curierii lor de a transporth i scrisori, gropuri i pachete, cu plechri i sosiri regulate.
Acest serviciu a inceput sa funclioneze la Ianuarie 1810, iar prin hrisovul
dat de Divan in aceasth privinth se arath urmtoarele A se publich la toti lovenind in Bucureti 0tenescul postamt, eu cfartira cea mare, datoria sa este sh primeasch dela 0teni i particolari scrisori, pachete i bard, ea
sh le trimith ori uncle vor fi rnduite 1).
In seopul de a se da o mai bunh organizare serviciului postal, se intrh in
trathri cu Scufa, cel care mai avusese antrepriza postei in Muntenia, i acesta,
duph lungi trathri, filch o asociatiune pentru exploatarea postelor, impreunh cu
Polizache Dimitrie, cu Vistierul Moscu, Clucerul Deliu i Consilierul rus Varlarn.

Dam aci mai jos punctele principale din contractul incheiat cu aceast
asociatie, la 9 Maiu 1811 :
Acest contract continea urmatoarele puncte :
1) Contracciii se obliga, pe termen de 2 ani, a avea in Valahia 5.850 cai, la fiece posti
elite un nurnir fix stabilit prin catastih, dela Divan, i Divanul este dator a pliti pentru
hrana cailor die 185 taleri pe an de cal, sau In total 1.082.250 taleri pe an.
In schimb, contracciii le vor da cailor nu numai fan i p.une, ci i orz suficient i vor
avea carute (vara) i snii (iarna) suficiente pa la Ikea poste.
i) Ureche, Istoria Romemilor, vol. IX, pg. 593.

www.dacoromanica.ro

194

bivanul va da de asemenea la toate po0ile surugii, rotari i alti oameni trebuincioi,


iar Vistieria va plati menzil pentru toate olacele ce se vor trimite dela dansa ;
2) Suma de '1.082.250 talere se va plati intr'un an, in pse c4turi, adica la inceput,
pe 2 luni inainte, dupa iscalirea contractului, iar restul de cinci ca0uri in curgerea lunei
celei dintaiu.
In schimb epistatii vor trebui sa aiba la fiece poste caii prevazuti in catastih, la caz
contrariu urrnand a li se scadek din suma pentru caii lipsa.
Banii pentru menzilurile trimise de Vistierie se vor plati de aceasta la finele fiecarei
luni, dupa conturile inaintate de epistati, fart nici o prelungire ;
3) Divanul va orandal locuri bune de paune in apropierea postelor, iar fanul 11 va cosi
gati cu cheltuiala sa.
Monenii, pe a caror locuri se va cosi, au sa dea a 10-a capita, iar ispravnicii vor ingriji
de incarcatul i transportul acestor fanete pe la postii ;
4) Divanul va orandul epistatilor 2.000 oameni pentru toate postiile, din cari 1.462
surugii qi 538 rotari i darvari i deosebit de acetia 172 biciuga0, oarneni vechi, cu 01inta
de oranduiala postei.
Satele surugie0i avute pana amity' de epistati stint inteaceste judete :
16 Slam-Ramnic.
7 Buzau.
1 Saac.
14 Ialomita.
8 Ilfov.
1. Vlaca.

1 Dambovita
48 Total.
Toate satele in cari sunt lude 25, se scutesc de darea carelor i mice alte angarale, iar
dajdiile acestor sate se vor platl de epistati ca 0 in trecut, iar celelalte sate vor da ca 0 mai
inainte surugii i vor plati dajdiile i angaralele.
Toate cele trebuincioase surugiilor i simbria li se va da de sate 0 cand vreun surugiu va murl san va fugl, Divanul, dupa cererea epistatilor, va da altul. Caii ce vor muri
din neglijenta surugiului, se vor plati de surugiu ;
5) Casele postelor, grajdurile, magaziile, se vor face 0 meremetisi de epistati, iar daca
se va da foc vreuneia din acestea de catre trecatori, osta0, etc., se vor reface pe cheltuiala
Divanului ;

6) Oricine va lua carutt i cai va trebubi sa plateasca menzil 10 parale pe ora de fiecare cal, fara nici o scutire de taxa pentru nirneni, nict pentru boieri, curieri, osta0 sau
suditi, etc.
Pentru podorojinile ruse01, in conformitatcP cu porunca imparateasca din 6 Tulle 1808,
se va inbama, deosebit i fart nici o plata de progon la curieri, pe langa doi cai, alti doi, iar
ceilalli calatori, pe langa doi, Inca cate unul.
Nimeni nu poate tine la cfartirul sau caii de poste mai mult de 6 oil ;
7) Locurile de paune pentru cai sa fie rezervate acestora in apropierea postelor i
nimeni n'are voie sa are pe aceste locuri, ele ffind absolut rezervate pentru nutretul cailor.
Mopenilor acestor locuri li se va plati de epistati Cate 20 parale pe an de fiecare cal ;
8) Divanul va da zaloage pe la postile unde va fi trebuinta i daca acetia nu se vor
'mirth bine sa se schimbe cu altii ;
9) Oarnenii po3telor trebuie sa tie nelipsiti dela postul lor, spre a nu suferl trecatorii,

www.dacoromanica.ro

135

iar and vor fi reclamatiuni In contra lor, se vor judeei de epistati. Contra acestei judecati
calatorii pot reclami i celor mai mari pentru holarire definitiva ;
10) P entru transporturile grabnice, epistalii nu vor da mai mult de jumatate din caii
dela o posta, spre a nu aduce Intarziere celorlalti calatori ;
41) De asemenea qi ispravnicii i alti veliti pamanteni nu pot ha cai cleat In aceleaci
conditiuni i platind progoanele cuvenite ;

12) Divanul este dator a plati orice cantitati de fan ce se vor furi de pe langa postii e
tot aca i pentru cantitatile cumparate de epistati pentru completarea celor furate ;
13) Surugii vor da, ea 0 in trecut, cate un car de fan de masura pe an, iar Divanul va
plati, pentru indestularea surugiilor dela posta din Bucurecti, pe fiecare luna, 900 talere;
14) (and urmeaza a se Infiinta localuri noi de poste cu toate atenantele lor, ele se vor
face de epistati cu cheltuiala lor, iar Divanul le va da ajutor ci va fi obligat a le pune la dispozitie locurile de pacune, nutretul, a da oamenii necesari i surugii cate unul la patru cai,
0 a plati i taxele anuale stabilite pentru caii adaugati In plus ;
45) Chid, dintr'o Imprejurare oarecare, Divanul va cere a se scade din numrul cailor,
maximul ce-1 poate primi epistatii a se scade este numrul de 150 cal.

Dupa trecere de doi ani, dad epistatii iu vor mai vol a tine postile, Divanul este
dator a priml toate postile ci toti caii, platind de fiecare cal ce va pute duce posta cite
90 talere.
De asemenea, va primi 0 tot fanul ci nutretul, platind pentru el aceea ce i-a costat
pe epistati.
Carutele, harnurile, pile i altele vor ramine fare.' plata Divanului.
De asemenea se previd aceleaci conditiuni ci pentru eel ce ar vol s ia dup. 2 ani antrepriza pogtelor dela vechiul antreprenor.
De aceea actualii contraccii vor primi dela cei vechi caii ce vor ft buni i vrednici de
posta, platind, dupa contractul vechiu, cate 70 talere de fiecare cal. Tot aca c1 fanul ci orzul
ce se va gash
Pentru pastrarea carora s'a semnat de amandou partite.
1814, Main 9, Bucure,ti.

Prin contractul incheiat, numrul cailor i al surugiilor s'au sporit shntitor i ca atare se spera c i micarea corespondentelor, cat i a celor ce calatoreau cu posta, sh se fac cu mai mult qurinta. Abuzurile Ins din trecut continuara, i cu toate c. in urma diferitelor interveniri ale Divanurilor Orli se
hotarise a se da la fiecare releu cate un ofiter rus, care sa puna capat abuzurilor
de gratuitate i silnicie din partea armatelor, totu ele se continuard ca i in
trecut.
Gratuitati de corespondenrd i transport pentru oamenii lor cereau pe acele
vremuri i consulii Frantei, i mai cu seama cei ai Austriei, pentru transportul
gentei cu corespondenta ce venea si se trimitea in Austria pe via BucuretiPiteti-Curtea de Arge-Caineni-Turnu Rou, i in care se' punea i corespondenta ce sosea prin intermediul postei austriace, sau care se expedia din Romania

pentru iarile strine, consulii incasand pentru aceasta taxele de transport. Gu-

www.dacoromanica.ro

436

vernul arii tiir insa sh se punt la adapostul contractului incheiat cu antreprenorii postelor si ii sill O. plteasca. transportul curierilor lor 1).
In fine, la 26 Maiu 1.812, incheindu-se intre rui si turci pacea dela Bucu-

resti, armatele ruse se retrasera peste Prut, lasa,nd in =Ina ta'rii administratia
serviciului postal foarte incurcat din cauzA crt rusii nu achitaserh antreprenorilor transporturile frtcute in timpul din urm al ocupatiunii.
De altil parte, caii si releurile se &eau in cea mai proastit stare si guvernul
nu aveh cu ce s. achite datoriile pentru furajele procurate postei.
*

Starea rea a postelor sill pe guvernele trtrilor romne a se ocupa de imbunhtatirile ce trebuiau sa se aducrt si cari nu se puteau face decat CU noi sacrificii, ca : plata datoriilor lsate de rusi, repararea releurilor si schimbarea
cailor. istoviti.

Pe Mng aceste pagube, trtrile aveau sa mai sufere si alte pretentiuni ale lui
Scufa, care, ca supus rusesc, cere i aline dela noul Domn, Ion Caragea, plata
unei surne de 301.673 taleri ca datorii ale rusilop pentru transporturile frtcute,

si mai tkiziu cere si aline alli 375.000 taleri ca despagubire pentru prejuditiile ce i s'au cauzat in timpul ocupatiunii rusesti.
Tara insA nu schph cu att, cki dupa". Scufa ridich pretentiuni Desliu, pen-

tru o datorie de 84.000 taleri si aline producte in natur de o valoare de


150.000 taleri, si mai in urma. si Consilierul Varlam cere a fi desphgubit de venitul capitalului pus in asociatia lui Scufa.
Pentru'a se face fatii nevoilor tarii, guvernul se Wail silit a rezili vechiul

contract de arendare si a incheia altul tot cu antreprenorul Scufa, ins cu un


numrtr mai redus de cai pe toate distautele, afar de drumul Bucuresti-PitestiCurtea de Arges-Caineni, unde numrul cailor se indol, de oarece pe aceasta
cale se racea legatura postala cu Austria, pe unde Domnul prirneh in fiecare saptrunama tiri1e ce i se adresau de corespondentul ski Genf, care il tinea in curent
cu tot ce se petreceh in Europa.
Reducerea cailor, prin care se inlritura publicul dela transportul prin post,
dete nastere la nemultumiri, cari avurrt de rezultat Ca Divanul thrii fir nevoit s
se ocupe cu imbunatritirile de adus serviciului postal. Cu aceast ocaziune se
stabill ck pentru intretinerea serviciului necesar trii trebuie sa se cheltuiasca
1.515.176 taleri anual.
Domnul aprobd, insa, ca din bugetul thrii srt se dea, numai 578.000 taleri,

din cari 253.800 pentru intretinerea a 3.384 cai, a cate 75 taleri de cal,

si

230.600 ca plath a 640 surugii, cate 30 taleri lunar, iar celelalte cheltueli sa se
n Ureche, Istoria liomaililor, vol. IX, pag. 592 i 807,

www.dacoromanica.ro

137

facti din suma ce va prisosi din taxele incasate dela transporturi si din dari in
natura' sau in bani asupra populatiumii.
Serviciul postal, pe astfel de baze, fL arendat lui Scufa pe un period de patru
ani, adica dela 1814
1818.
In Moldova, dupd cum reiese din condica de menziluri a lui Scarlat Calimach '), pentru .executarea serviciului postal, se intrebuilata un numr de 5.250
cai, din cari 1.689 in Moldova din partea stanga a Prutului (Basarabia) si 3,511
cai in Moldova din partea dreapta a Prutului, i c exploatarea s3rviciului se facea
in regie, fiind prevAzute cheltueli pentru cai, orz, fan, plati de surugii i altele.
In urma ins a luarii Basarabiei de catre rusi, teritoriul rii rnicsorandu-se, s'au imputinat pe de o parte veniturile, iar pe de alta nevoile, cari se satisfaceau prin serviciul postal, asa crt s'a cAutat a se reduce atat numrul surugiilor, cat si al cailor, care a ajuns la 1.200.

Intre anii 1812-1814, exploatarea postelor din Moldova a continuat a se


face in regie de Stat, dupd care ele fura arendate unui consortiu, care, in 1817,
le ceda lui Scufa, cel ce tinea i antrepriza postelor din Muntenia. Asa ch., in ultimii

ani despre cari vorbim, serviciul postal din ambele Principate se afla reunit sub
aceeas conducere.
Asupra curselor i leghturilor postale, inteun indicator al curselor postale
din Europa, compus de I. G. Siegmeyer, verificator pe langa administratiunea

postelor din Prusia, tiparit in anul 1819, ga'sim c jtrite romane erau legate
intre ele si en tarile vecine, dup cum urmeazd :
Cursa postala intre Iai si Bucuresti atingea localitatile urrnatoare :
Iasi,
Scanteia,
Vaslui,
Barlad,
Bjergaszi (poate Berheci),
Focsani,
Ramnicu-Sarat,
Buza'u,

Geulova (poate Jilavele),


Krotzy (poate Creata),
Bucuresti.

Moldova si Capitala sa Iai erau legate cu urmatoarele tari :


Cu Rusia, pe cloud cai :
1. Iasi,
Tescureni,
Calarasi,

2. Iasi,
Mohilev (pe Nistru),
Bratzlov,

i) lorga, Studii ci Documente, vol. XIX.

www.dacoromanica.ro

- 438 Kisinef,
Teraspol,
Odesa,

Kiev,

Smolensk si de aci spre Moscova


si St. Petersburg.

Nicolaje v.

Cu Austria, pe o singurd cale, prin urmatoarele localitati :


Iasi,
.5ipote,

Strojestin (Storesti, Frumusica),


Botosani,
Dorohoi,

Herta,
Cernuti,
Sniatin,
Stanislau,
Lemberg.
Acest din urm ora se an in legatura, cu Varsovia, Viena, Praga si Briin.
Muntenia si capitala sa Bucuresti erau legate Cu urnatoarele tri :
Cu Austria, pe cloud cai :
2. Bucuresti,
I. Bucuresti,
Gdesti,
Baciu,
Pitesti,
Balaci,
Statina:,
Curtea-de-Arges,
$alatruc,
Bals,
Caineni,

Turnu Rosu si de aci prin


Sibiu,
Miihlenbach,
Nagy Enied,
Turda,
Cluj,

Grosvardein,
Trk Sz.-Miklos,
Szolnok,

Craiova,
Argetoaia,
Cerneti,
Orsova,
Mehadia,
Caransebes,
Lugos,
Temesvar,

Czeled, cu legaturi spre Pesta,


Viena, Briin si Praga.

Czeled,

Pesta, cu legaturi spre Viena,


Briin si Praga.

Cu Serbia, urmand aceleasi Ioca1iti ca la No. 2, pan la Craiova i de


aci prin :
Czoroyul (Cioroiul),
Kalafat,
Vidin,

www.dacoromanica.ro

- 439 Bazarjik,
Orewacz,
Nissa (Nisch).

Cu Turcia, prin urmdtoarele localitati :


Bucuresti,
Copaceni,
Daia,
Giorgio,
Rusciuk,
Razgrad,
Sum la,
Smejedova,
Dobrolii,
Carnabol,
A k Punar,
Adrianopole,
Baba Eskisi,

Corlu (Ciorlu),
Silivri,
Constantinopol.

In ceea ce priveste legatura postald a Capita lei Turciei, in afard de cea mai
sus aratata, care este data ca in coincidenta cu cursa Bucuresti-Sibiu-Pesta, itinerariul citat ne mai da i o alta legator* prin Adrianopole-Filipopoli-SofiaNisch-Belgrad-Pesta.

La 1.5 Noemvrie 1.820, izbucneste in Basaralla revolutia greceascd, condusa de Ipsilanti, cu tendinta de a rascula contra turcilor pe romani, sdrbi
bulgari, i ca in invalmaseala produsd sh se obtind libertatea Greciei.
Revolutia se intinse mai intaiu in Moldova si apoi in Muntenia, dar gasi
rdsunet numai intre greci, caci poporul roman, shtul de domingiunea greceasca,
facir o contra revolutie, care lua proportii mai mari, mai cu seama in Muntenia,
sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Acesta, dupa ce se fact'i stapan. pe Oltenia, porneste in spre Bucuresti, contra grecilor, insa, Bind atras intr'o cursh de
acestia, a fost omorat in mod miselesc.
In timpul revolutiunii grecesti si a lui Tudor, boierii man i mici rechizitionara toate carutele i caii postei i fugira, cei din Moldova in Bucovina si Transilvania, iar cei din Muntenia la Brasov si Sibiu. Astfel, serviciul postal inceteaza
cu totul in ambele Vari si nu se reia decat mai tarziu, dupa restabilirea
Tot in acel timp, boierii afltori in Transilvania fac un memoriu Consul.

www.dacoromanica.ro

140

lului rusesc Pini de imbunatatirile cari s'ar putett aduce, in general, tarii 1), si
intr'un articol special se vorbeste de cele ce s'ar pute face pentru post. Wit
aci mai jos cuprinsul art. 21 din acel mernoriu :
Organizarea postelor tdrii s. primeasch si ea o radical reforrna, cu
totul deosebita de cea pana acum ; caci astfel cum se afla este o povara
plaa.
pagubitoare shtenilor, platind destui bani pe an, mai cu
,,cerea trecatorilor. De aceea zicein ca trebuie, in loc de un contracciu, sa
fie mai multi, adica sri ia fiecare carte o postie sau cate un drum intreg,
chiar si mai multe, i cel putin pi.un termen de 10 ani, ci sa fie indatorati
intretine cu ale lor cheltueli ori cati cai vor crede de ajuns pentru tre,,buinta guvernului, in mergere i intoarcere, de douri ori pe saptamana,
spre a se indeplini astfel cu exactitate corespondenta guvernului cu judetele
hsi cu schelele dupd la hotare.

,,Se va lua masuri si pentru trimiterea, pe toata ziva, de cate trei


curieri extraordinari pe drumurile cele mari, iar pe cele rnici cate doi
precum i pentru stafetele zilnice pe fiecare drum.
lar guvernul sa predea contracciilor la fiecare posta, pentru numilrul
,,de cai ce vor avea pe langa obisnuita pasune de Tara, cate trei care de inasura
,,de fan, fara plata. (Aceasta aprovizionare vine cu lesnire guvernului, caci,

dupa cum va face aprovizionarea cu orz pentru Wire, asemenea va putea


aceastA trebuinta. Cuprinzand-o in totalul regularii, fie prin
analogie, fie prin contract).
Asemenea le va mai d regulat pe fiecare luna si plata cunoscuta
',sub nume de progon, pentru expeditiile corespondentei generale si a stafe,,telor, cate zece parale de cal, pe ora, iar surugiului cate un leu de posta
curierilor indoit. Sri le mai dea, pe fiecare an, cate un numar hotarit de
carate, cate o caruta de fiecare patru cai, sa le predea asemenea i localul
,,statiunilor postale bine zidite si care din timp in timp sri se repareze de
',care satenii de prin prejur, cu priveghere din partea guvernului a nu se
',face nici o impovarare sau abuz ; iar toat ecele trebuincioase la posta, pre',cum : surugii, epistati, rotari, logofeti, hamuri si altele, sa fie in socoteala
contracillor. Daca acestia vor vol sa intretie un numar mai mare de cai
pentru trebuinta calatorilor, liberi sa fie, insa indestularea nutretului pentru
acest prisos de cai sit o intampine cu a lor cheltuiala i sa li se plateasca de
catre trecatori cate 20 parale de cal, pe orri, si tot cate un leu de surugiu
,,de fiecare posta.
',SA li se dea asemenea privilejul recunoscut din vechime in Romania,
adica : acei cari vor lua contractul in urma lor, se ia asupra-le i caii de fie',care po-Aa (afara de cei cari vor trece peste numarul hotarit) cu pretal ce

',se va hotari de guvern, pentru a nu incerch paguba partiala .


,0////,4
9 Aricescu, Istoria revolupei romne, pag. 202.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 1822-1834

Revolutiunea greceasch i miscarea Romani lor avura insh un rezultat bun

caci Turcii recunoscura drepturiletarilor romne de a se guverna prin Domni


pamanteni si in 1822 nunil in Moldova pe Ion Sandu Sturdza si in Muntenia
pe Grigore Ghica.
Noii Domni, intrand in functiune, cautarri st restabileasca mai intaiu linistea

-ordinea in tara si apoi invitara pe vechii antreprenori ai postelor a reincepe


serviciul pe bazele contractelor ce existau inainte de revolntiune. Acestia tris
amanard efectuarea serviciului pana catre anul 1823, in care timp si-au adunat
numrul necesar de cai si surugii.
In anul 1826, Ion Sturdza ch'utd sa' dea o nouh organizare postelor din
Moldova i, in acest scop, intocmi noi conditiuni de arendare, specificate inteun
model de contract, al cdrui original se afia in biblioteca directiunii generale a
postelor.

Prin acel contract se prevedea c& numrul cailor pentru trebuintele postelor se ridica dela 1.200 la 1.600, iar Statul era obligat a plan 400.000 lei pentru intretinerea in buna stare a cailor, releurilor si a 400 surugii, 40 chruceri i
15 timirasi la posta din Iasi.
Timirasii postei din Iasi erau oameni platiti de antreprenorul postei si in-

dircinati cu purtatul plicurilor autoritatilor Statului, iar la celelalte tinuturi


acelas serviciu se facea de calaraii ispravnicesti.
In privinta expedierii corespondentelor oficiale, contractul prevedea ca :
u De cloud ori pe seiptdmnd sd se trimitd plicurile pe la tinuturi cu timirasi, iar
coind va cere trebuinta se vor trimite plicurile si in afard de zilele acelea rdnduite
dupti obiceiul din vechime, i pentru purtarea plicurilor, precum I mai inainte s'a
;,obisnuit, se vor da, de cdtre Vistierie la Casa menzilarilor cdte doud sate de lei pe
lunciu

Cum vedem, dar, in acest contract se vorbeste pentru prima data de un


transport de corespondenta oficialh, cu expedieri regulate de doua ori pe saptamama i cu facultatea ca, in cazuri urgente, sa se trimita si in alte zile, desi din
textul contractalui reiese ca acest obiceiu exista din vechime.

www.dacoromanica.ro

- .142 Tot din acel contract mai reiese eh Vistieria thrii era obligath sh plteasch o
sumh anuald cassei postelor pentru transportul corespondentei oficiale, deci nu.
existh o gratuitate deshvrsith pentru astfel de transporturi.
In ceeace priveste transportul persoanelor particulare, se prevedeh ch se vor
liberh cai cu taxa de 15 parale pe orh, ins numai duph cum vor fi cai disponi-.
bili, lasandu-se aceasta la dispozitia antreprenorului i oamenilor si, iar tran-

sporturi in contul Statului s'a prevhzut a se acord turcilor i thtarilor ce vor


yen! cu porunci, lipcanilor si curierilor de Tarigrad, ce vor veni de peste hotar
i Zapciilor Vistieriei trimisi pentru diferite impliniri de bani.
Restul contractului prevedea clauze asupra aprovizionrii cu furaje, intretinerea i infiintarea releurilor, transporturi man i alte chestiuni de administratie.
Cum insh, din cauza situatiunii politice, se prevedeh un nou rdsboiu, la licitatia tinuta nu s'a prezentat nici un concurent, asa ch Domnul s'a vhzut nevoit
s incredinteze exploatarea serviciului postal, pe bazele sus artate, dupd cum se
zice in hrisovul dat : Gin stitului i credinciosuluiboier Gheorghe Buhusi Hatman..
* * *

La 7 Maiu 1828, rusii declararh rhsboiu-turcilor si armatele ion, cuprinzAnd


Moldova si Muntenia, luard in stdpanire administratia tarilor i ca atare i exploatarea serviciului postal.
De aci rusii tree Dundrea si repurteaza mai multe victorii, dar sunt nevoiti

a inceth lupta din cauza sosirii iernei. In primhvara lui 1829, lupta incepe din
nou si, duph chteva victorii, rusii impun pacea dela Adrianopole (Septemvrie
1829), prin care Rusia, in afarh de altele, chstigh gurile Dundrii i dreptul de a
tine ocupate Principatele panh la plata despdgubirii de rdsboi, pe care o fixase
la 1.0 milioane de galbeni.
Cum Irish turcii n'aveau bani sh plateasch acea despdgubire, rusii se stabilesc de-a binelea in Principate i le tin ocupate pand la 1834, chutand sh le dea
o organizatie speciala prin generalul Kisseleff, numit ca Presedinte deplin imputernicit al Divanurilor Moldovei.si Thrii Romnesti.

Kisseleff, ca bun administrator si ca om cu vederi largi, pentru acel timp,


intelese importanta serviciului postal in functionarea Statului i se ocuph a-i da
o bunk organizare, iar la 25 Aprilie 1830 publich o licitatie pentru darea in aiitreprizh a postelor, pe termen de trei ani, inceptori dela 1 August acela an.
Arendarea se prevhza a se face, fie pentru intreaga ;ark, fie, pe judete sau portiuni de drumuri.
La licitatia tinuta in Muntenia, postele se adjudecarh asupra Baronului
Hristofor Sachelarie, iar contractul afidtor in dosarele din 1.830, ale Divanului
shvarsitor (arhivele Statului), contine urmhtoarele conditiuni_principale :

1. Antreprenorul se obligh a a:veh 3.228 cai in bunk stare pentru


transportul cMhtorilor si al curierilor ;

www.dacoromanica.ro

444

2. Din numhrul cailor stabiliti la fiecare releu, s'a prevhzut a nu se da


pentru transporturi decht douh' phrti din numrul total si s'a pus la fiecare
releu ca.te un om cu stiinth de carte, care sh treach intr'o condich, snuruita
si pecetluita de Casa postelor, numhrul chltorilor trecuti si al cailor dati,
interzichndu-se trecerea dela 'tin releu la altul cu caii intrebuintati pn
acolo ;

3. S'a interzis curierilor i celor ce chltoreau sh iasa, cu caii i chrutele postei in afard de drumul fixat, exceptiune fhchndu-se numai pen tru
afacerile Statului i pe o distarrt de o posta dela ultimul releu ;
4. Se hothri a nu se libera pentru chrutele postei i pentru cele brasovenesti mai putin de 4 cai, pentru calesti 6, si and vor aveh greuthti
8 cai, iar taxele sh se plhteasch de tot; i pentru toi caii ce se inhmau.
Ca greuthli, s'a fixat eh un chltor putea sh ia inteo chruta a postei
661/2 oca de bagaj ; cand ins intr'o chruth se aflau doi chltori, fiecare nu
puteh lu decht maximum 261/2 oca ;
5. S'a stabilit ca la fiecare releu A. fie Me o chrutA sau chte o sanie,
de fiecare 4 cai, prevdzandu-se ca ele sh. fie mai lungi cu o palma si mai
largi cu uft lat de mand cleat vechile chrute i sa aibh cosuri de nuele.
Pentru curierii Statului se dispuse infiintarea de carute speciale, cu
osiile bleuite i .cu cercuri de fier la butiile roatelor. Nunahrul acestor carule s'a fixat la 807 si confectionarea lor trebui sh se fach inteun an de zile ;
6. Hamurile s'au prevhzut a fi cu piepti i franc de piele, iar opritorile
sleaurile
de frnghii de caneph ;
si
7. Numarul surugiilor s'a fixat pe releuri, chte unul de fiecare 4 cai,
si s'a stabilit c. curierii i chltorii sh nu-i bath si tot ce vor ave de
reclamat sh consemneze intr'o condich snuruita, ce se va gsi la fiecare
releu, iar antreprenorii postelor erau obligati a cercetA orice reclamaliune
inscrish in acele condici si a lu masuri de indreptare.
8. Hrana cailor s'a prevhzut a se da in mod Indestulhtor, antrepriza
platind totul, iar autoritatile judetene erau obligate a da concursul lor celor ce cumptirau pentru posta si a ingriji ca vnzAtorii sh se tina de angajamentele luate.
9. Pentru phsunatul cailor, s'a dispus a se rezerva. locuri In apropierea,
releurilor, antreprenorii platind costul duph preturile obisnuite ;
10. Caii urmau ca, in timpul ernei, sh fie potcoviti la toate picioarele,
iar in timpul verei numai la cele de dinainte ;
11. Surugiii erau scutili de armata si de podvezi i angarale, impreund
cu phrintii lor ;
12. Slujbasii postelor se prevazuse a fi plhtiti cu lefuri duph invoialh i
oameni cu acte in reguld ;

www.dacoromanica.ro

- 144 43. Acest punct trath despre expedierea corespondentelor administraliunii de Stat $i de aceea il dam astfel cum era prevazut in contract :
Sh se urmeze expeditia cartilor de doua ori pe saptamand, tot inteacele doua zile hothrite, precum s'a urmat $i panh acurn, atat de aci (Bueuresti) in tot cuprinsul thrii, prin drurnuri de posta, cat si din toga Tara
naici, iara$ prin drumuri de post, avand contracciul intr'adin$i oameni

oranduiti in chip de curieri pentru trimiterea cartilor pe fiescare drum,


si pentru cAte plicuri va primi in trebuinta de slujba, dela cantelariile
de aici, dela Craiova, dela toate judetele $i din orice post, sa nu i se
',del nici un fel de plata, dar insa sa fie poranciti toti acei ce vor da aserne,,nea plicuri la poste ca sa nu plicuiasch $i alte chili din partea corespon,,dentei ale unuia $i ale altuia.
Tot in aeest artieol se prevazuse i clauze pentru eorespondentele particulare, in urmatorul cuprins :
,, Ear cei ee vor da cdrti la poste particularnici, a set trimite cu expediset pldteascd cdte. doi bani la drain pentru fiefcare po$e, i cei Ce vor voi

pentru siguranta trirniterii cdrtilor, set ia adeverinte supt numire de recipisuri,sd plateascd Indoit, adicd cdte patru bani de dram pentru fierare pWci. ;
14. Taxele pentru caii de rand i ai eurierilor, s'a prevazut a se plati
imediat la locul plecarii, ale 12 parale de cal si ceas, posta socotindu-se a

patru ceasuri, iar pentru caii ce se dadeau in trebuintele stapanirii sau a


consulatelor, plata urma sa se Merl la finitul lunii.

Taxele pentru stafete (trimisi expre$i) s'a fixat la taxa egala pentru
doi cai ;

15. Darea cailor pentru transportul calatorilor s'a prevazut a se face


in urma unei autorizatiuni (podoroajna), liberata de ispravnici la tog de
o4te 0 Ord osebire, iar pentru 011ie mai departate de re$edinta ispravnieilor de catre capitanii postelor, cu chezasia persoanelor cunosente.
Capitanii postelor n'aveau dreptul a libera autorizatiuni, decat pana
la eel mai apropiat loc de re$edinta al ispravnicilor, de uncle cei in drept
trebuiau ea-0 scoata autorizatiuni in regula ;
16. Carciumile i bacanfile dela releuri se prevazh a fi tinute de sta.-.
panul moiei, pe care se Oa releul, iar acolo unde exista o invoiala, puteau
fi tinute $i de antreprenorul postei ;

17. Antreprenorul singur era in drept a cercet pricinile ce se iveau


cu slujitorii releurilor, gall de cele criminale, $i se interzise arestarea lor
de catre zapcii, slujitori i Old dregatori ai thrii;
18. Pentru stricaciunile facute in livezile i semndturile particularilor
de catre caii postelor, antreprenorul era responsabil i i dator a despagubl
pe cei in drept.

www.dacoromanica.ro

19. Plata antreprenorului, dupa pretul iesit la licitatie, s'a hothrit a se


face in rate anuale, a cate 157.903 lei fiecare rata ;
20. Antreprenorul isi rezervase dreptul ca, luandu-i-se fan sau grannie
de pe la statii, i proband cu bane dovezi, sti-i fie restituit, sau sh i se plateasca

21. In cazuri de treceri mari de calabalacuri i, ca atare, cand va fi


nevoie de mai multi cai, stapanirea sii ingrijeasca a se intampina o asemenea trebuinta, prin alte inlesniri;
22. Antreprenorul ii rezervase dreptul de a i se da tablou de suma
postelor, cailor i curierilor, hothriti pe fiecare drum $i la fiecare statie, fr
a se face vreo scadere sau niutare in cursul contractului, iar de va fi nevoie
a se adauga cai la .postele oranduite, sau a se infiinta altele'noi si pe alte
drumuri, s i se plateasca in plus cate 2931/.2 lei de fiecare cal;

23. Stapanirea Ii rezerva dreptul si trimita oameni credinciosi ca sit


cerceteze de se pazesc regulele intocmite, iar antreprenorul sh fie indatorat
a Ina masuri de indreptare;
21. Curtile releurilor, grajdurile, localurile pentru surugii i cele pentru a$ezatul gruntelor i fimului se prevazil a fi these de stapanire
fie date antreprenorului in buna stare ;

25. La expirarea contractului, se prevazh ca daca antreprenorul nu


va continua cu tinerea postelor, si ele vor ramane asupra stapanirii sau
asupra altui contracciu, acela sa primeasca doua parti din cai pe ales, cu
prat de lei 120 fiecare cal, precum i fanul $i orzul ce se va alla prin poste,
cif pret dupd invoiala;
26. Antreprenorul isi lua angajamentul sa nu rezilieze contractul in
termenul celor trei ani de arendare, iar stapnirea de a paz toate condiIlunile.
Contractul, al crtrui cuprins 1-am aratat aci mai sus, $i care s'a incheiat
la 1 Julie 1830, este unul din contractele cei.e mai complete de pana atunci

prin el se stabile$te, pentru prima data, taxele ce trebuiau sa se perceapa

pentru corespondentele ce se expediau de public, avandu-se in vedere


greutatea trimiterilor i distantele de parcurs. Tot prin acest contract s'au
stabilit i taxele pentru stafete, adica pentru trimiterile de $tiri cu caracter
urgent prin expre$i.
Sumele ce s'au plata antreprenorului postelor din Muntenia, pe anul 1831,
au fost de 947.418 lei vechi, plus 100.000 lei pentru transporturi facute in contul Statului.

In Moldova, numarul cailor trebuincio$i pentru functionarea serviciului


postal a fost socotit la 1.000 $i s'a dat in antrepriza, prin licitatie publica, lui
Nicolae Privileghie, pe termen de 3 ani, 1831-1834 1).
i) A nalele Parlanientare, torn. III, p.artea II, pag. 369,

www.dacoromanica.ro

-= 446

In Regulamentul Organic al Moldovei, se prevazuse i infiintarea unui oficiu.

postal in Iasi, care s fie insarcinat cu lndrumarea corespondentelor In intreaga


lard. Venitul acestui oficiu fi evaluat la 5.000 lei, insk cum amatorii n'au oferit
mai mult de 2.500 lei, si Statul n'a voit sh facrt cheltueli, chestiunea ramase in
suspensie 1).

Pe acel timp, ins, dupd cum reiese dintr'un proiect de contract din 1830
(dosarul arhivei Statului), in Bucuresti functiona un oficiu de posta rusesc, sub
denumirea de Gantora de postit,,, cu expeditii la Craiova i Ga1ai, prin curieri
speciali, cari circulau ca carutele antreprizei postelor, in schimbul taxelor obisnuite, adica 12 bani de cal si ceas.
In afara de aceasta, Kisseleff, prin Regulamentul Organic lucrat cu Divanul
tarii, si care era o lege fundamentald, un fel de statut quasi-constitutional, prevazil dispozitiuni privitoare la imbunatatirea serviciului postal, cum era ingrijirea drumurilor, creiarea voselelor, desfiintarea dreptului de a calatori gratuit si
a darii in natura de orz i fan.
* * *

La Maiu 1.832, antreprenorul Sachelariu Mai o propunere pentru infiintarea


unui serviciu de diligente, cu plecarea de (loud ori pe saptamand, din Bucuresti
la Craiova, Caineni, Braila, Galati si Focsani 2).
Diligentele trebuiau sa fie trsuri suspendate, avand vase locuri, i urmau
sa transporte calatori, bagaje, corespondente, trimiteri de bani in gropuri si pachete, toate cu taxe fixe.

Taxele ce se propuneau a se .percepe pentru transportul calatorilor si al


bagajelor erau soCotite a cate 24 parale pe ora si cal, si pentru distantele sus aratate urrn sa se perceapa :
Din Bucureti la Craiova 57 lei, 24 parale.
)1
77

))

Caineni
Braila
Galati
Focsani

52
62
68
48

a
a

32
16
32

Propunerea find supusa generalului Kisseleff, care adrninistra Ora in numele rusilor, acesta puse urmatoarea rezolutie :
Sfatul Administrativ va lua acest proiect al Baronului Sachelariu in de
aproape consideratie i va discuth observatiunile facute de mine.
Gasesc Proiectul prea util pentru aceasta tug, dar pentru ea el ar da mari
beneficii antreprenorului, va trebui ca guvernul sa trag foloase din aceasta
intreprindere. Aceasta parte ar fi dupa mine :
a 1. Sa micsoreze numarul cailor de poste si pretul sa fie mai ieften pentru
viitorul contract trienal ;
I) Analele Parlamentare, tom. III, partea II, pag. 164.
2) Arhivele Statului, dosarul din 1830, partea IV, pae,. 3183.

www.dacoromanica.ro

4417 -

s 2. S. se fach' pe aceast bud un contract pan In anul 1.836, (land garan-

qiile indestulatoare (dosarul administrativ din 1830, arhivele Statului).


Sfatul Administrativ, luand insa in desbatere proiectul sus .aratat, opiniaza
a se amfmh punerea in aplicare pana la viitoarea dare in antrepriza a postelor,
cand s'ar puteh obtine un pret mai avantajos.
*

Contractul cu antrepriza Sachelariu a durat pand la August 1.833 ; mai Ma-

inte insri. de aceast data s'a Mutat a se da extensiune serviciului postal prin
deschidere de noi drumuri i construirea releurilor necesare, cari, dupa incheierea Sfatului Ad rninistrativ din Iunie 1.833 1), se compuneau din :
o casa taraneasch cu prispa, avand doua odai, una pentru musafiri i una
pentru capitanul postei ;

Un grajd incapator pentru caii oranduill i cu o rezerva de a treia parte,


ap, c daca la un releu era fixat un numar de 20 cai, grajdul trebui facut
pentru 30 cai ;
Doua bordeie mari cu vatra inteinsele, pentru locuinta surugiilor ;
Un bordeiu cu vatra pentru rotari i darvari, cu opron, invelit dinainte,
sub care urmh sa lucreze rotarii ;
o jicnith incapatoare, bine invelit i lipita, in care sa se puna proviziile necesare cailor ;
Un obor de gard, servind ca fnarie, i
o curte imprejurul cladirilor, cu doua porti de lati Para strainh.
*

La licitatia ce s'a tinut in luna Maiu 1833 2), postele flin Muntenia s'au ad-

judecat, pe periodul 1833 1836, asupra unei asociatiuni, in cap cu Slugerul


Toina Apostolidis, Serdarul N. Vasilescu i Toma Zisul, cari au oferit pretul cel
mai avantajos, i adica :
Prin contractul incheiat, numdrul cailor s'a scazut la 2.974, din cari 2.830
pentru posta i 144 rezervati pentru curieri, dispozandu-se totdeodata ca carutele de post sh fie mai mari, spre a puteh si incapa in ele i doua persoane.
Taxele pentru transportul corespondentelor s'au ridicat dela 2 la 4 bani de
fiecare dram i posta i la dublu pentru cele cu adeverirrta de primire, iar cele
pentru transportul calatorilor dela 1.2 la 20 parale de cal i ceas, i cum posta se

socotea de patru ceasuri, rezult ca pentru o distant de 20 kilometri se percepeau 80 parale.


Drumurile de posta din Muntenia, statiunile i numarul cailor fixati la fie1) Dosarul Vorniciei Treburilor din Nuntru, arhiva Statului.
2) Dosarul Dep. din Niiuntru din 1830, Arhivele Statuhii, No. 4.918.
.10

www.dacoromanica.ro

14s

tare din ele dup prevederile contractului din 1.833, sunt cele prevazute in harta
dela pag. 149.
In Moldova, la 1 Ianuarie 1834 1), postele fur arendate, pe un period iara
de trei ani (1834-1.837), tot antreprenorului Privileghie, pe prel, de 442.000 lei,
iar numhrul cailor s'a ridicat la 1.310.

Prin noul contract s'a prevAzut ck se va pute transport prin acest serviciu i corespondenta i banii particularilor, insa taxele s'au lsat s se fixeze de

antreprenor, cu aprobarea sfatului administrativ.


Totdeodat s'a ridicat taxa de transport a cltorilor, ca i in Muntenia, la
20 parale de cal si ceas.
In 1834, rusii trebuind sh se retragh din Principate, aceste tri rdmaserd
s se administreze prin ele ins4. Cu aceast ocaziune, generalul Kisseleff, in darea
sa de seama. despre Adrninistratiunea Munteniei i Moldovei (publicata in colectia
Hurmuzachi 2), vorbind despre poste, zice : Stgiunile de post, ruinate de intern',

perii i arse in timpul ciumei, s'au reparat i construit din nou, corespunzator comodittii.
Regulata intrelinere a cailor i a obiectelor necesare statiunilor de post
era asigurata, prin conditiunile decisive i inspectiunile guvernului.
Toate acestea, adich indreptarea cailor, podurilor i a postelor, intru atAt

a uurat comunicalia, incAt corespondentele trimise din Bucuresti la Iai si


vice-versa, o depArtare de 22 poste (cam 440 kilometri), se prirneau foarte exact
dupg 36 ore cc.

...+4,40

1) Analele Parlamentare, torn. IV, partea II, pag. 90.


Doeumente privitoare la Istoria Romitnilor, pag. 440.

www.dacoromanica.ro

Ali:17A

11'

TA,REI R,MMANE5T1

aratatoare.a drurnurilar de postii


.

1433

s
T

A-41-16.41.0711-11-0-4,,,,

,,.,

,i

11/2"ii-i

XI-

L
uinen. i

.,0-.....

24

salo.

"h ,,,-......Av-----,,,,,e"f 0'4


,
P
rap
Cozia
1
a
..,
4
, , . rez
!.
4
6 t,t
g....1
_,..-

A-7

:cl I.t

16

h44

v5 n

Cer
4

T. Sever) ,
'CP

osc

ruis

i1

;3 0
an:

\ le 9 inoa
.--p
FI re',01
i
6

Elogr,zu

II" ra-

c:rpetu

Calera
1:1

32
k..... 16

0' .er

c.

2.4

..

16 IN

**&

,14. 0

...

I./

adu

.::.

'i

via
t

is
i

..

uL

+r,

at.

www.dacoromanica.ro

(Bert; ..

,,Trs

'

,,,,

ria

16

'

5T4.

,I,..

'

ozi

I Te

Al.

ru . I Saris
16 Zlam
ObilestiiNoui
iPara'g nu
a Va

'16

oeti

'ISC.Qt.u-luiE.p.
UrzIcen.
Smat

nita

, SI

''
R-

..,_

.1311"

rglit, ens

---.

g3c"
UCU

Pi

IN

Eirontuiui .A

en 45.

Data
,160d voaia24'elrele\

I,

Ipt

Pn
VI

-lens.

IF 3'
na
de
V
L
A
5
C
N

i.

L 124..
ill

It

LI

alpa2 3

bn

I'T.A111,2%.TI.

is

El

uci

Art'a

-- 'N

-,'

izi

...,--

"I

-..

..111

Bol v

`I

I.-k

-,amniOu 0, .

"' ietroiasa

Plo
- -._

- CV

OR

rZen'

?...::-..Er.011. ns

.,.

ov

oSti

f-Pci 1

u'
Ciro ca

ior ILA

16

.A3r 1 a
Egj
: . a u 1Gbval=re fl Muff N2
"titzi
.-- - isi Rhi F
Ica
0 ; UCOV..

----

'

) Ba

46

vista P
-

'AC

ril

\
\

Egrnprn

t -',Rit

1c
,. V. e 1:17N,
t
ble-niia
-0.,i,
--er 16 u Cori
6090
0.;15
-....11%
,
r1-r.
Ts.
4
EHEZII
r OV GED J :40 ! 5Iehn

lin

.,-

eriii

i
7[3p

.0I

.-- Facsa
'

.`

If'

'',,..i.

'

Lu ,g

32.
Or5 ani

16

E. 6

vif st i

SI
.

s 15

VI,

e , siin
.3 1

nest'

1
w`

fs'....e

9, m

A.

5 E i
, 0 lir

s'N,

-1A

A
.

Petri

EPOCA DELA 1834-1848

Duph retragerea armatelor rusesti, desl Regulamentul Organic prevedeh ca


Domnii sh fie alesi pe vie*" de Adunri extraordinare, totus Poarta, in int,elegere

cu rusii; numi ca Domni : in Moldova pe Mihail Sturza si in Muntenia pe


Alexandru Ghica.
In Moldova, desi prin contractul pe periodul 1831-1837 se prevhzuse pentru

serviciul postal 1..310 cai, totus, din cauza timpului rhu si a secetei ce bantuia
tara, Obsteasca Adunare, in sedinta dela 13 August 1834, a admis ca antreprenorului Privileghie sh i se plateasch pe intreaga durath a contractului anual cate
422.000 lei, insa sh nu fie obligat a tine pentru serviciul postal decat 1..000 cai.
Totdeodatd, Adunarea a mai stabilit ca contractul sh fie prelungit inch pe
trei ani (1.837-1840), tot cu pretul anual de 422.000 lei, dar pe acest din urmh
period numhrul cailor sh fie de 1.310.
In Muntenia, Domnul inshrcin Sfatul Administrativ, prin anul 1835, a face
studiile necesare pentru imbunhthtirea serviciului postal si stabilirea conditiunilor de arendare pe periodul 1836-1841 I).
Sfatul Administrativ a opinat, i s'a incuviintat de Obsteasca Adunare si de
Domn, a se chuta pretul cel mai avantajos pentru arendare i licitatia sh se tinh
in total pentru toate postele din tara, sau in parte pe drumuri, in care sens s'au
fcut i publicatiunile.
Tot Sfatul Administrativ opinh in Decemvrie 1835 a se infiinta pe drumurile principale spre Craiova, Caineni, Brila, Focsani, Giurgiu i spre Predeal,
prin P1oieti, un serviciu de diligente, atat pentru trebuintele Statului, cat si
pentru ale comertului si ale publicului, prin care sh se transporte i trimiteri
de bani.
La licitatia tinuth in Aprilie 1.836 s'a cerut pentru intretinerea postelor in
intreaga tara ate 440 lei de cal, iar in parte si pe drumuri s'a obtinut un pret
mai schzut cu 48.025 lei.
Domnul aprobh aceasta din urmh oferth, i astfel, dela 1 August 1.836, posI) Arhivele Statului, Dosarul No. 5.396, Dep. din Nziuntru 1835.

www.dacoromanica.ro

152

tele Munteni ei fur arendate pe termen de cinci ani, pe portiuni de drumuri,


urm Litorilor antreprenori :

Postelnicului Alexandru Ghica drumul Bucureti-Foqani ;


Paharnicului Ioan Roset drumurile Bucureti-Cd1dra0 j TargoviteCmpulung ;
Comisului Iancu Manu drumurile Tanganu-Oltenita i Giurgiu-ZimniceaT.-Mdgurele;
Medelnicerului Joan Buditeanu drumul Bucureti-Cdineni ;
Stolnicului Constantin Brdtianu drumurile Piteti-R. Valcea i PitetiCmpulung ;
Vornicului Manolache Florescu drumul Bucureti-Targovite ;

Logofdtului Gheorghe Voinescu drumurile Bucureti-Ploieti-Campina,


Ploieti-Targovite i Ploieti-Buzdu ;

Lui Constantin Piga drumul Bucureti-Giurgiu, i


Lui Hilel Zarafu drumurile R.-Sdrat-Brila, Buzdu-CAldrai, BucuretiBucureti-Ipoteti (malul Oltului), Roiori-Piteti-T. Mdgurele i totalul
postelor din Oltenia.
Prin contractul incheiat, s'a prevdzut ca punct mai insemnat ca antreprenorii drumurilor sd contribuiasca intre ei i s tind in Bucureti o cash' centrald,
un fel de Directiune a postelor, cu care s se poatd intelege sta,pnirea la orice
nevoie1).

Cursele postale existente in acel timp sunt date in harta dela pag. 153.
Serviciul de diligente nu s'a infiintat lush din cauza antreprenorilor, cari au
tot amanat punerea in aplicare a acestei dispozitiuni, sub pretext cd trebuiau s
facd noui cheltueli.
*

Asupra serviciului postal i a transportului cldtorilor prin acele timpuri,


Anatole de Demidoff, inteo publicatiune, intitulat : ',Voyage dans la Russie meridionale et la Crime, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, execute en 1837,,,
vorbind despre postele din Muntenia, la pag. 1.10, spune urmAtoarele :

Dupd trei ore de alergturi i cereri, am putut aved la dispoz4ie tati caii
pe cari posta din Giurgiu Ii aved adunati in ograda in care trdiau in plin aer.
S'au adunat 24, dar numai singure cloud trdsuri au profitat. (De sigur c. trebuie s fi fost trsuri speciale). Modul de inhmare la aceste trasuri meritd o
mentiune particulard. Caii sunt de o mdsurd mica, subtiri, i nu de rass. Ei
seamand mult cu aceia ce obinuit in Franta se numesc purttori de cirei,
dar au o iuteald i o putere neobipuitcl. Ei merg ca sagetile. Sunt inhmati in
modul cel mai simplu, prin mijlocul a doud mici treanguri, cari le servesc ca
1) Dosarul Dep. din Muntru 1835, Arh. Statului.

www.dacoromanica.ro

MAMA
TAREt HamTkNEVTI1
arfitoarea drumurilor d postil
iB44:3

sILv

-71

:rw-rma

Ciunalt4

utgulr4
Cugla,

S GEL
..filt1211

ittti*

opo
E

.11ra

coda
tci 'Eta,

gwele.

Steal/La

VArtiaE

oroci ,

ti

Duct

Talpa
Cora.cal

Cilugarent

Tragiba.

74

Obilczy

0V

regoefti.

aMANAT I
'Tuft

Raluroa.

lj

www.dacoromanica.ro

A LO
1.Finit

ang

- 154 leauri i cari sunt reunite in dreptul pieptului prin o banda lath. Imprejurul
capului este invartita, in forma, de capdstru, o alt funie mai subtire. Fara zd,, bale, fdra, potcoav la picioare, animalul este astfel cu totul liber. and in drun

mill dela un releu la altul caii sunt osteniti, surugiii, scoborand, ii freacd la ochi
i ii trag de urechi, convini cd astfel se odihnesc.
a

12 din aceti cai aprigi fura ataati 2 ate 2 la fiecare din trsurile

noastre. Totdeodatd, aceste animale, intaratate de strigatele lungi i ascutite


a ale surugiilor, un fel de salbateci pe jumatate goi, ne duserd prin campii cur,' mate de rape, parauri i de mlaOne bird fund, in aceea, seard la Bucuretiu.
Mai departe, acest calator aratd : Surugiii, haulind pe inaltele lor ei de
lemn, port incruciate funiile ce le servesc de hdturi i iata-i urland i gesticuland ca nite apucati, cari imping in galop i fara odihna ceata de cai aprigi,
jumatate nedomesticiti, inhamati la o singura trasura.
Autorul acestei scrieri, de sigur om care a calatorit in multe poste strdine,
remarca iuteala i puterea neobinuita a cailor rornneti, insa arata pe surugiii
notri ca pe nite salbateci pe jumatate goi.
El a fost insotit insa in calatoria sa de pictorul francez Raffet, care, reproducand in diferite schil,e cele vazute in tarile noastre, ne arata pe surugiii postei
noastre (pag. 155) nici ca salbateci, nici pe jumatate goi, ci cu trdsurile i costumele romneti.
In aceastd schita, i in primul plan, vedem i un personaj imbracat in costum

strain, care trebuie sa fi fost sau vreun calator, sau vreun functionar mai superior al postei. Acest costum, del strain, tau trebuie sa se tie ca servea, pe acel
timp clasei suprapuse.

Tot Raffet ne mai da un frumos tablou : Un releu de posta (pag. 156)


impreuna cu mai multe trasuri de transport i surugii.

In schita vedem casa postei cu oproanele ei i deasupra traditionalul cuib


de barza, iar mai in fata (Iota trasuri inchise i suspendate, la cari se vdd inhamati un numar mare de cai. Aceste trasuri trebuie sit fi fost ale unor personagii mai marcante i cine -tie daca Raffet n'a fdcut in aceasta chiar una din
scenele calatoriei sale.
Mai spre dreapta, vedem aa, zisele braovence, trasuri cari serveau la transportul claselor de mijloc, iar j spatele lor mai multe olace i caii trebuincioi
pentru transportul claselor de jos i al curierilor.
Intreg tabloul reprezinta insa pitorescul i frumosul de alta data i, in contrazicere cu Demidoff, Raffet ne aratd trsuri prezentabile, cai frumoi i vieat,a
multa inteun releu, iar nu sdlbaticie.
Tot lui Raffet datorim i schita dela pag. 1.57, care ne arata, caldtoria lui
Demidoff in trecere peste raul Buzau.
La 1 Ianuarie 1840, postele Moldovei s'au arendat, pentru un nou period de
trei ani, Logof4tului i Cavalerului Teodor Sturza, cu condipune de a intrepne
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
Surugiii romni

Un releu de postil

www.dacoromanica.ro

Trecerea postei peste rul Buz:iu

www.dacoromanica.ro

158

1.31.0 cai, pentru cari va primi ca plata ale 226 lei anual, sau in total 296.590
lei, iar in bugetul pe acela an gsim ct s'a mai prevazut si suma de 53.665 lei,
60 parale, a se plati antreprenorului in contul taxelor celor ce chlatoreau in
misiunile si trebuintele Statuluil).
La August 1841, expirand contractul postelor in Muntenia, in urma licitatiunii tinute, se inchiriaza postele pe un nou period de 5 ani i tot pe parti de
drumuri, de oarece experienta din trecut probase ca se pot Aline preturi mai
avantajoase, cu toate ca Domnul Alexandru Ghica ar fi dorit s existe un singur
antreprenor.
Prin noul contract 2) s'au prevazut, ca puncte deosebite de cele din contractele anterioare, urmatoarele :
Contracciii drumurilor spre Braila, Giurgiu, Varciorova, Caineni si Focsani
erau datori a tine la punctele de frontiera ate dou trasuri brasovenesti si cate
una la casa postelor din Bucuresti, pentru fiecare din drumurile sus al-Mate.
Trsurile, dupa prevederile contractului, trebuiau sa fie inciiptitoare pentru 6 per-

soane, acoperite cu coviltir de teletin si imbrcate pe dinauntru, cu scaune pe


leagan, si dedesubtul lor prevazute cu Mite.
La aceste triisuri se dispusese a se inhamh 8 cai in timpuri bune si 10 in
timpuri rele, iar taxele se fixaser la 40 parale de cal si ceas, adich indoit ca pentru celelalte carute, calatorii putand lua cu ei i bagaje pana la o greutate de
20 ocale.
Scopul infiinthrii acestor trsuri a fost ca, dupa cum se arata chiar prin con-

tract, calatorii ce soseau din straintate, cu vapoarele, sau pe uscat, sa &eased


un mijloc mai bun de transport si sa nu fie siliti a intrebuinta care sau chrute
mid de post.
Se chuta a se restrAnge calatoria in contul Statului, prevazandu-se in contract c acei ce calatoreau in astfel de mod trebuiau sa prezinte scuteala (menzil) cu pecetea Domneasch, in care sa se prevad i pricina trimiterii, iar capitanilor de poste li se puse obligatiune de a inregistra cuprinderea acelor scutiri,
cu aratarea zilei de trecere in condici snuruite, date de catre Departamentul
din Nauntru i cari serveau la regularea platilor.
Se prevazura pedepse grele pentru cei ce maltratau personalul postelor,
stabilindu-se c cei ce vor aveh de reclamat contra acelor organe sit inscrie reclamatiunile lor in niste condici speciale, cari urmau sh fie revizuite d Departamentul din Nauntru, prin Directorul postelor.
Se introduse expedierea prin posta a gropurilor de bani, atat ale Statului,
cat si ale particularilor, stabilindu-se c antreprenorii postelor ramneau responsabili pentru sustragerea sau pierderea vreunui pachet sau grop cu bani.
i) Analele Parlamentare, torn. IX, p. II, pag. 9 si 539.
2) Analele Parlarnentare, tom. X, p. 1 si Dos. Dep. Interne, 1840, Arh. Statului.

www.dacoromanica.ro

Se stabilirh dispozitiuni in ceea ce privete trimiterile de stafete (exprei),


atat pentru afacerile stpanirii, cat i pentru cele ale particularilor, in urmhtorul cuprins :
Pentru sta fete, antreprenorii vor fi datori totdeauna a da un surugiu cu un
cal, cu plata progonului pentru doi cai, pentru toate postele intinderii drumului.
Dar fiindch stafetele se pornesc atat de care Sthpanire, cat i de care particulari, pentru grabnice trebuiate, spre ajungerea acestui scop, contracciii drumurilor, luand odath plata cuvenith pentru stafeth, atilt dela Stpanire, cat i dela
particulari, sunt datori, deodat cu pornirea ei, a da in maim dttorului adeverinth cu ardtarea de ziva i ceasul cand o primete, apoi cu expediarea ei va
da menzil cu douh peceti in mana surugiului ce va porni cu ea, care, indath
ajungand la posth, va da cdpitanului, impreuna iai cu menzilul, iar acesta din
urmh, pe de o parte, va scrie in menzil ceasul cand a ajuns menzilul la posta sa,
iar pe de alta va da surugiului ce a adus-o chitanta de primirea stafetei i de
ceasul cand i-a adus-o, care se va intoarce cu dansa la posta de unde s'a pornit,
spre a-i da cuvant de urmarea ce a fAcut. Apoi stafeta, pornindu-se din fiecare

posth inainte pand la locul unde se trimite, cdpitanul postei punctului numit,
insemnand ceasul cand a ajuns stafeta in posta sa, o va inmna indath i persoanei care care a fost adresath, intorcand menzilul inapoi la locul de unde s'a
pornit, care menzil se va inftitia spre dovadh de care contracciii postelor persoanei ce a pornit-o, spre incredirrtare. La intamplare, insa, de a mijloci vreo
zhbavit pentru ajungerea stafetei la locul unde s'a fost pornit, peste ceasurile ce
cuprind postele acelui drum, atunci contracciii, pe de o parte, vor plhti celui ce a
pornit stafeta Indoiti banii ce i-a primit drept progon, iar pentru ale Stapanirii,
pe langh intoarcerea inapoi a progonului pomenit, vor fi rhspunzatori i de orice
intamplari i neorandueli ar izvori din intarzierea trimiterii unei asemenea stanfete, i asupra pornirii stafetelor se vor lu drept temeiu a se socoti distanta de
no posth drept douh ceasurk.

0 dispozitie nouh introdus prin contract fit aceea ch antreprenorul drumului Erailei fis obligat de a transporta Gazeta Brailei Mei a pretinde vreo
plata i a o expedia in tot cuprinsul Principatului, introducandu-se astfel o nouh
ramurh de trimiteri prin posta, aceea a gazetelor.
Q alth dispozitie noud fii aceea ci antreprenorii postelor, prin intelegere intre
ei, sh aleagh un Director, persoanh mai insemnatii, cu caracter deosebit, pe care

sh ii fach cunoscut Stapanirii. Pe langa Director se stabilea sh functioneze un


ajutor cu doi scriitori i o cash a postelor, iar cheltuelile pentru plata personalului sus arhtat, chiria casei, servitorii i cele trebuincioase se hothri a se suporta, prin analogie, de chtre antreprenori.
Directorul postelor i ajutorul shu reprezenta Statul fat de antreprenori ci
fungionarii lor. Ei aveau datoria de a fi in totdeauna la casa postelor, pentru a
priveghea ca pornirile i sosirile curselor sh se fach regulat, ca expeditiunile de
www.dacoromanica.ro

scrisori, gropuri, stafete i calatori O. se fac in mod satisfachtor i ca functionarii s aiba purtari linistite si cinstite. St ingrijeasca de asemenea de distribuirea corespondentelor si gropurilor sosite, I sa reguleze ca noaptea unul din
scriitori sa se afle de serviciu, pentru a satisface cererile urgente.
Tot prin acel contract, se stabilira reguli in ce priveste transporturile curierilor rusesti si a postei ce se facea de catre cancelarul Austriei.
Despre funclionarea unor oficii postale straine, am aratat la pag. 116 Ca in
1830 exista in Bucuresti un oficiu postal rusesc, cu expeditii la Craiova si Galati,
iar in 1810 gasim functionand un astfel de oficiu si la Iasi.
Oficiul rusesc din Bucuresti avea curieri ordinari pe can ii trirnitea spre
Galati i curieri extraordinari, cari faceau cursele intre Bucuresti-Constantinopol,
Bucuresti-Odesa i Bucuresti, prin Iai, spre Petersburg.
Transportul acestor curieri se facea prin cdrutele i caii postelor romanesti,
antreprenorii fiind obligati a le da tot concursul, in schimbul taxelor ce incasau
si cari erau egale cu ale particularilor.
Prin acela timp, austriacii infiintara si ei oficii postale pe laugh' consulatele din Bucuresti si Iai, i mai tarziu si in alte orase, expediind corespondentele in gente inchise, prin mijlocirea postei romanesti, pe drumurile BucurestiCaineni si Iasi-Mihaiteni.
Dispozitiunile inscrise in contractul din 1841 si privitoare la postele straine
sunt urmatoarele :
,,Contracciul drumului Pitestilor, de doua ori pe saptamana in Bucuresti si
de cloud ori in Caineni, in zilele de expeditie, va fi dator a pritni dela cinstita
,,K. K. agentie aici si la punctul Caineni asemenea geanta austriceasca si a o
'primi si porn!, asa pecetluita precum i se va da ant cei de aici catre dregatoriile
',dela hotarul austricesc, cat i cea de acolo aici dare cinstita K. K. agentie, si a o
ninainta, cu curieri oranduiti inteadins pentru expeditie, primind de fiecare ex,,peditie plata cuvenita de o stafetd, adica cate 5 lei pentru fiecare post; totdeo',data si contracciii drumurilor Focsani, Braila si Giurgiu vor fi cu cea mai de
aproape bagare de seam& i privighere ca ori cand s'ar infatish curierii rusesti,

atat al extrapostei dela Tarigrad la Petersburg si Odesa si dela Petersburg si


,,Odesa la Tarigrad, cat si ai acei ordinare, sa inlesneasca fara mi nut zabava darea carutelor i cailor trebuinciosi, spre a nu intampina curierii cea mai mica
,,impiedicare i zabava in calatoria lor ce vor avea prin postele Principatului, find
,,datori slujbasii postelor a le arath inlesnire si toata cuvenita indulgenta ca sa
,,nu sufere cea mai mica intarziere sau nepotrivita primire prin post, iar plata
,,progonului ii vor prim! fiecare din numitii contraccii dela cancelaria cinstitului
',cantor al postei rusesti de aici spre despagubirea p1ii progonului ce s'ar in,,suma pentru caii ce ii s'ar slobozi dupa fiecare drum, fard a avea nici un fel de
,,pretentii pomeniii contraccii, precum si cel de sus al Pitestilor, pentru mice lucru
fls'ar expedia prin numiti curieri..
www.dacoromanica.ro

161

Asupra transportului de calatori prin posta, ilustrul scriitor Ioan Ghica,


intr'o scrisoare a sa cdtre marele poet V. Alexandri, in care ii nareaza calatoria
sa din Bucureti la Iai, cu posta, prin anul 1841, descrie formele la cari a trebuit s se supuna i peripetiile calatoriei sale in modul urmator :
Dupd mai multe vizite pe la Vornicie, la Postelnicie, la Agie, la casa postei,
alergaturi, cari au dainuit vreo 10 zile, intr'o Vineri, in sfarit, pe la ora 3 d. a.,
trosc, pleosc, intra in curte opt cai cu doi surugii, precedati de un ciaw calare.
Cat te tergi la ochi inirase caii, cate doi, doi, la trasura, un fel de bricd uoara,

s'o duci cu un cal; intr'o clipa cram la capul podului de afara, bariera moilor
de astazi ; chiueau i plesneau surugiii, pe ulitile Bucuretiului der idica lumea in
picioare, barbati i fernei alergau la ui i la ferestre ca sh vada eine trece.

La streajd, un fel de logorat in scurteica lunga d pambriu verde, se arata


inaintea cailor.
Ho ! lb ! i oprete trenul ; eine sun teli d-voastra ? m. intreabh, apropiindu-se cu apca in man& de ua trsurii.
Sunt cutare, Ii raspund eu, declinandu-i numele i pronumele.
Capitanul de bariera scoase un petic de hartie din buzunar i insemna cu
creionul zisele mele, muind varful creionului de plumb pe limba la fiecare Merl.
s$i unde mergeti d-voastra ?
La Iai.
Sa nu fie peste granita ?
In Moldova.

Dar pasaport avgi ?


',Scot pasaportul i ii arat ; capitanul mi-1 ia din mana, se uita la dansul, II
mai intoarce, optete ceva cu secretarul sau, apoi intra amandoi in cancelarie,
de unde ies dupa o jumatate de ceas cu pana dupa ureche, i indoind pasaportul
pe cute mi-linapoiaza cu cuvintele :
Sa umbli sanatos, coconaule.
La bariera, se ispravise caldaramul i o luam pe leau, cu roatele in noroiu
'Tana la bucea, caii la pas, i surugiii croindu-le cu bicele la dungi baicate pe

spinare.
Dupa patru ore de racnete i injuraturi, cruci i rascruci, sfinti i evanghelii,
pe la opt seara intram in curtea postei dela indrilita ; picioarele cailor pocneau
de ate ori ieiau din noroiul gros, cleios i adanc. Facusem 16 kilometri.
Acolo, dupa ce m'am rugat i m'am certat vreo cloud ceasuri cu capitanul
de post, cu capitaneasa i cu ceauul, mi s'a dat de hatir un surugiu cu ase cai,
in loc de opt scrii in podorojna; i pe and se ridica luceafarul de ziud eram la
Movilita, alta posta. Aici refuz complet de a ma porni inainte ; argumentul ca-

pitanului era convingator.


',Cum sa-ti dau cai, d-le, pacatele mele, ca Wept din ceas in ceas sa
www.dacoromanica.ro

- 162 a
'Tice curierul rusesc dela Tarigrad ; i cu omul imparatesc nu e de gluma, ca-i

tiu papara.
Iata-ma dar oprit in drum, Domnul tie cat.
Capitanul, om politicos, m'a poftit in odaia de mosafiri sa ma inchlzesc i
s ma odihnesc pana or sosi caii din sus sau din jos.
Pe un pat sofa, dela soba 'Ana la fereastra, dormeh, dealungul, capitaneasa
yeti un copil la san, alturi cu culcuul capitanului, care la strightul de tenor al
surugiului meu sarise din plapoma numai in papuci i in camaa de borangic ;
picioare la picioare cu capitaneasa dormeau, sforaind, doi bieti calatori, cari, ca i
"mine, ateptau sosirea de cai. 0 cldura arnestecat cu duhoarea de oameni

adormiti de nu-ti puteai trage sufletul !


Sambath seara ajungeam in Urziceni, capitala judetului Ialomia, ora inecat

in mocirl dintr'un capt la altul.


Peste zi incepuse un vant rece i noroiul se invartoh strangandu-se de frig,
incat, incet, incet, se fcuse tare ca fierul, formand o cale zdruncinatii ; roatele

sareau din hop in hop, aruncandu-ma la fiecare pas al cailor dinteun colt
intealtul al trsurii. Pand la jumatatea postei Margineni am mers cum am mers,
dar acolo, &and intr'un vaga adanc inghetat, m'am pomenit cu trasura intr'un
se rupsese osia i ramasese in trei roate. Surugiii descalecara, se uitara, de"tera fiecare trei fluere de mirare, ceeace insemnh c era cazul gray ; unul deliama
sduaul i porn! pe fuga spre posta s caute ajutor.
Din ce in ce mai mult crivatal se intgeh i frigul ma patrundeh ; m'am strans
cat m'am strans, dar daca am vazut 'am vazut, m'am dat jos, imitand pe su,,rugiul care rmsese cu mine; m'am adapostit la spatele trasurii, dand din mani
i din picioare ; dar i aa n'a trecut mult i n'am mai putut juch ; simteam ca
amorteam ; ma apucase un fel de piroteala ; a tunci m'am hotarit sa deham i
eu pe cellalt saua, i am luat-o la fuga spre posta in voia lupilor cari incepusera
urlh. Pe la jumatatea drum ului veneh rotarul postei calare, aductind un drug
de lemn la spinare, i despre ziud intrh i trasura mea in posta. Am petrecut
ziva de Duminica in fabricarea osiei i seara porneam spre Focani, ora a doua
Principate, capitala a cloud judge, a Slam-Ramnicului pentru Muntenia i a
Putnei pentru Moldova.
Luni pe Ia amiazi, pe cand eram in ulita mare in rnijlocul targului, imi iese
inainte un impiegat cu guler rou i cu spanga; face semn surugiilor s opreasch,
nse apropie de mine cu un aer maestos i incepe cu :
unde vii ? Unde te duci ? Cum te chiama ? Ce. eti ?
n Ii raspund :
Viu dela Bucureti i ma duc la Iai.
pasaportul ?
yIl caut i i-1 dau.
Impiegatul autoritalii moldovene ii Intoarce, ii observa, uitandn-se cand la
Uncle

www.dacoromanica.ro

- 163 ,,mine, cand la caracteristicele insemnate inteinsul, comparndu-le din ochi. Se


sfatuete catva cu colegul sau de pe tarmul muntenesc i ma. intreaM unde
,,trag, ca sa-mi aduca pasaportul la gazd. In zadar protestez, cerand sil mi-1 dea
,,indata ca sa pot urma drumul; mi se raspunse ca nu se poate pan ce nu l'o viza
ispravnicul, i, fra mai multa vorba, adresandu-se care surugiul dinainte, ii zice:
,,Du-1, ma, la han la Petrea-Bacalu.
,,Petrea-Bacalul era pe atunci nurnele de moda al hotelurilor din Moldova,
',CUM am zice astzi Grand hotel, fie cat de mic. Acest nume fusese ilustrat de
bogatul Petre-Bacalu din Iai, un yar al vestitului Hagi-Petcu Pristanda.
,,De abia scapasem de intrebarile pazitorului granitei, cand trei pai mai ina,,inte cad in investigaliunile unui alt functionar ; acesta era ornul otcupciului,
',care, dup ce ma intrebd daca am ceva marfa sau ceva haine noi, incepe a-mi
,,scotoci prin trsura i prin geamantan. Era considerat ca mare paguba pentru
,,fericirea Moldovei sau pentru a Munteniei daca o bucata de cacaval, de postav
,,sau vreo sticl de rachiu ar fi trecut nevamuita dintr'o parte intr'alta peste anqui care despartea Principatele. A intreba pe protectionitii sau pe partizanii sistemului vamal daca, prin faptul ca a pierit bariera de pe acel canal, stabilindu-se
,,liberul schimb dintr'o parte intr'alta, Romania a pagubit ceva i clack' nu sta mai
',bine astzi cleat atunci.
,,Peste ase ceasuri ispravisem, se indeplinisera toate formalitatile prescrise de

legi i. regularnente ; un slujitor imi adusese pasaportul cu ischlitura ispravni,,cului Iordache Pruncu; chehajaua imi adusese podorojna i iata-ma iar pe drum,
,,trasnind i plesnind.
',Cali vestitului Privileghie aveau privilegiul de a se hrani cu rabdri prjite,
,,cum zicea surugiul, mancare care-i facea seci la pantece i uori la came, te du,,ceau intr'o goana dela o posta la_alta, alergau cat puteau bietele dobitoace, negreit, Cu speranla, totdeauna inelata, ca dincolo vor capata, cateva dramuri de
,,ovaz. M'au dus dela Focani la la* ca vantul. Zapada acoperise grunzii, pusesem
trasura pe talpi de sanie i alunecam ca naluca pe esul alb.
,,A cincea zi, dupa plecarea mea din Bucureti, priveam dela Rapedea incan,,tatorul tablou ce se desvaluie dinaintea ochilor la aparerea Iaului. Si ma cobo,, ram la hotel ul de Petersburg, in casele lui Beizadea Petrache Mavrogheni, din ulith.

Calatoria dela Bucureti la lai ma costase 800 de lei veclii, aproape 300 de

franci, gall de cinci zile de osteneald, de suferinia i de necazuri.


*

Tot asupra organizarii i funclionarii serviciului postal prin acel timp, in


,,Anuarul Principatului tarii Romaneti, pe anul 1842,., gasirn urmtoarele :
Postele tineau de Departamentul din Nauntru, Sectia III-a, care avea ca
atribuiuni: lucrarea statisticii trii, actele civile pentru inrnultirea sau im1)arti11

www.dacoromanica.ro

i64

rea populatiunii, administratia postelor, corespondenta, coalele, eforia spitalelor


i alte aezdminte publice.
Directiunea i casa postelor se aflau instalate pe strada din dosul Ateneului,

pe la inceputul caiei Dorobantilor, de unde a rmas i numele acelei strdzi :


,Posta-Vecbe.
Tot in acel timp mai functiona in Bucureti :
Posta Austriacei sau Nemteascd, cu sediul langd colegiul i biserica Sf. Sava,
cari se aflau situate pe local dintre statuia lui Mihai-Viteazul i strada Academiei ;
Posta Ruseascci, situatd in apropierea celei dintaiu, pe laugh strada Doamnei,
sau intre stradele Academiei i Coltea, cam prin strada Vestei, de unde e posibil
sh fi venit i numele acelei strade.
In privinta pornirii i sosirii curselor ce transportau corespondente, in acela Anuar ghsim :
Posta scrisorilor.

f In Principat, de dou5 ori pe shpthmand, Lunea

Posta romaneasch

i Vinerea, pand la 6 ceasuri dupd amiazi.

I Pentru Rusia i Moldova, odat pe saptamana,


Posta ruseasch

. )

Posta austriacd

a,
( Posta romneasch

4:3
cr.-

Posta ruseasch

]Posta austriach

la 1.5 zile.

IDe doud ori pe sdptdmand, Lunea i Vinerea, pen)


tru Statele Austriei, Germaniei, Italiei, Frantei
I
i Engliterei, pand la 7 ceasuri seara.

De cloud' ori pe sdptrnand, Sambdta i Vinerea.

( Din Rusia i Moldova, Sambdta.


1 Dela Constantinopol, la 1. i 1.5 ale fiechrei luni.

a) 1

713

Martea pand la amiazi, iar pentru Constantinopol

f De doud ori pe sdpthmand, Martea i Sambdta;


I

aceasta aduce5. i gazetele strdine.

Pentru transportul chltorilor, acela Anuar dd publicului urmdtoarele explicatiuni :


Spre a chldtori cineva cu posta tdrii, trebuie sd fie insatit de pasaport (po.

dorojnd) ; aceasta se dd. in Bucureti la Politie sau Agie, iar pe afard dela
Carmuire.
Cdrucioarele de posth obinuite in Romania sunt foarte mici, la pdmant, i
prea neindernanatice; e foarte de trebuintd sh alba.' vericine echipajul sau.

La trsurile tdrii se inhamd patru cai, ate doi, doi, i ate opt pentru cele
particulare ; plata de fiete care cal este cate doi lei pentru o postd.
Postele Principatului find date la contraccii pe drumuri, mai totdeauna se

obinuete a se plati la posta dintaiu de unde pleacd cineva, toed suma


cuvenitd pe postele caldtoriei i cari sunt mai toate ale unui contracciu.

www.dacoromanica.ro

16

La 15 Decenivrie 1841, se tinii la Iai licitatie pentru arendarea postelor


Moldovei pe un period de trei ani, incepdtori dela Ianuarie 1813, cu un nurnr
de 1.400 cai, adjudecndu-se asupra lui Nicolae Privileghie, cu pretul de 250 lei
de fiecare cal 1).

Ivindu-se insd supraoferte mai avantajoase pentru lard, din partea lui
Alecu Roseti Hatman, Vornicul Mavrocordat, Aga Iancu Cantacuzino, C. Catargiu

i Lipan Spdtarul, s'a tinut o noud licitatie, la care Privileghie a scoborit pretul
la 205 lei de fiecare cal.
Prin contractul incheiat, se cdutd a se defini numrul cailor ce trebuiau sa
se inhame la chrutele cu cari se Mceau transporturile, fixAndu-se nurnrul lor
la 4 pentru cdrutele obinuite ale postei, la 8 sau 10 pentru cdrutele marl, cari

ar purt bagaje i poveri i la 12 pentru trsurile mari de cdldtorie cu ate


patru locuri.
Pentru toate felurile de transporturi, se prevdzir ins ch., dela 1. Octomvrie
la 1 Aprilie, cand drumurile sunt mai grele, sa se plateascd pe deasupra taxele
Inca pentru doi cai.
* * *

Asupra executdrii serviciului postal i transportului de cldtori prin aceea


epoch', In "Album Moldo-Valague. din 1848, gsini intre alte vederi din tdrile romane i doud schite reprezentand: Un releu de posta in Moldo-Valachia. i Un
consul general strain in calcitorie, releul dela Calugareni. pe cari le reproducern
la pag. 166.
In descrierea acutd In corpul albumului, asupra tdrilor romane, chltorul,
care a avut o misiune oficiosd din partea unui oin politic din Franta, prin 1840,
arath ch Domnitorii notri, vasali ai imparatilor Turciei, erau linuti sub aspra
pedeapsd de a incunotiint in orice imprejurare pe Sultani de cele mai mici
acte ale printilor cretinattii.
Aceti Domnitori, in general bogati i generoi, varsau din plin aurul peste
tot i in favoarea tuturor acelor cari, din principalele puncte ale Europei, ar fi
voit a le da in schimb tiintele cele mai confidentiale i 'secrete, i cum tirile se
primeau i se expediau la Constantinopol prin posta, Domnitorii purtau o deosebit grijd asupra functionarilor acestui serviciu.
Mai departe, chlatorul, vorbind de surugiii postei din thrile romane, arata ch
a strabatut in vieata sa peste 40.000 leghe in posta, insd coduchtori ca surugiii
Moldo-Valachi n'a intAlnit in nici o parte a lumii. Chlatorul cel mai indiferent,
cel mai ingrijorat i cel mai ursuz, nu poate s nu se inveseleasch la vederea celor
ce desMurd surugiii Moldo-Valachi, ca inderndnare, ver vd, animatie, filozofie,
iuteald, i veselie. Ei injura Ins de tremurd ecourile imprejurimilor.
1) Analele Parlamentare, torn. XI, pag. II.

www.dacoromanica.ro

Un releu de postA in Meldo-VaIachia

4;r:

J.

E=f,,

...V1.1e47%t

www.dacoromanica.ro

Un consul general strain in c1li1torio, releul dela 011ug5reni

ou.

- 167 Asupra acestei din urmh pArti, calatorul povestete faptul c intr'o zi, pe
child surugiii aveau onoarea de a conduce pe Mitropolitul tarii, din cauza drumurilor rele, trasura in trase intr'o bltoach, unde se inamoll cu totul. Surugiii se
rnrginirh sh strige i sa bath caii; din respect, insa, pentru inaltul Prelat, neputand si deh drumul obinuitului lor vocabular de injuraturi, declarara insotitorilor
Mitropolitului ca sunt in neputinta de a scoate trasura.

4.n4,ati- ..7., -...0.1., , ,...- ,,, ,

Surugii

www.dacoromanica.ro

- 168 Pe cand acestia se gandeau sh se clued la cateva leg he pentru a aduce cai de
ajutor, surugiii, dup o consfdtuire, se prezentard la fereastra trsurii Mitropolitului
i, mdrturisindu-i incurchtura si scrupulele lor, nu-i ascund Ca dacd li se d
voie s. injure, ei vor scoate trsura fr a fi nevoie de alti cai.
Mitropolitul le &AA voie, avand grija sh-i astupe urechile, iar caii, auzind
limbajul cunoscut lor si pe cari surugiii ii intrebuintau in momente grele, facura
noi sfortari, scoasera trsura si astfel s'a putut urma. drumul.
*

Inteo alt publicatine, intitulat ,,Descrierea Moldovei i Munteniek tipdrad la Leipzig, in 1848, Dr. Ioh. Ferd. Neigebauer, vorbind despre organizarea
si efectuarea serviciului postal in trile noastre, din epoca anilor 1811
1845,
ne d asupra postelor romanesti urmdtoarele prti interesante :
,, Sub dependenta Ministerului de Finante sau a Viesteriei se AA monopolul
',postal, care era arendat ca i cele lane monopoluri. Serviciul postal se efectua,
,,in general vorbind, intr'un mod matumitor si desi Administratia Postelor nu
,,da nici o garantie pentru banii expediati prin posta (de altfel se expediau sume
"mici), totiq se auzeau rar de tot pldngeri pentru pierderi.
',In fiecare s'aptmand pleca regulat posta din capitalele Bucuresti si Iai
,,la toate capitalele de judet cu un curier, care, cu patru cai, conduceh pe vreme
frumoas o mica trAsur deschisk numita. cdrut de posta, afa de repede, incdt
egald, aproape mersul trenului. In urma, insk in ambele Principate, caii fur ingrijiti asa de ru, incat nu arare ori trebuia s se lase pe drum un cal sau doi
i pe vreme urat adeseaori nu erau in stare s scoat caruta cea usoar din gro',pile, uneori adanci, ce existau pe drumurile rau ingrijite.
',Posta de scrisori venea si plech de cloud ori pe saptamana in Capital din
,,toate judgele si inapoi. .
',Posta interna. a Moldovei si Munteniei expedia scrisori numai in interiorul
'Orli, toate scrisorile pentru celelalte thri erau expediate de biurourile postale
,,strine. Posta austriaca expedia toate scrisorile in vestul Europei, iar posta ruseasc pentru Rusia si Turcia.
Functionarii postei austriace erau legati cu agentiile sau Consulatele din
,,Bucuresti si Iai, cari stabileau o legatura postal, prin intermediul postei in,,terne cu Austria de doug ori pe saptamana. Prin aceste curse se expediau in
',Europa, prin Cernduti si Lemberg, toate scrisorile din Moldova, si tot asa cele
',din Muntenia si Bucuresti, prin Caineni-Sibiu.
,,Toate ziarele europene cari veneau in tard se comandau la Viena, afard
,,de cele rusesti cari veneau cu posta ruseascd.
,,Un mare neajuns era c nu se puteau priml sau expedia cu posta austriaca,
harli si pachete. Acest fel de trimiteri la sosire ramaneau intr'un ora de fronwww.dacoromanica.ro

169

tiera de unde puteh sa le ridice destinatarul, dupd ce primea o intiinare


',dela pos,td.

',Posta austriacd nu lua raspunderea pentru expeditiile trimise prin posta


locala, de oarece nu erau insotite de curieri austriaci, cum era cazul cu posta
ruseasca.
',Posta ruseasca din Principate era in legatura o data pe saptamana cu Petersburgul i de doua ori pe hind cu Constantinopol. 0 alta legatura se facea
prin Galati cu vapoarele la Odesa. Posta ruseasca expedia i bani i pachete pi
rdspundea, pentru orice pierdere.
Catre finitul epocii despre care vorbim, serviciul postal a inceput sa fie mult

accelerat i wurat in indeplinirea lui prin scurtarea drumurilor, o mai buna


intretinere i prin oseluirea lor.
In Moldova, sub Mihail Sturza, se fad]. prima osea, care strabatea tara in
lungul ei, dela Mihaileni (granita despre Bucovina), trecand prin Botoani, Iai,
Vaslui, Bar lad, Tecuci i Galati Un alt drum de mare insemnatate fii cel de pe
malul Siretului, prin care se legh oraele Flticeni, Roman i Bacau cu Galati.
De asemenea in Muntenia, mai cu seama sub George Bibescu, ales ca Domn

in 1842, se cauta a se imbunhtati drumurile i a se oselul, in care scop se


aduse i un specialist din Austria.
Interesul ce depuse Bibescu pentru intretinerea drumurilor reiese destul de
bine din urmtorul ordin catre Sfatul Administrativ, dat in anul 1845, in cuprinderea de mai jos :
Pentru desavarita neingrijire si neoranduiala ce am gasit pe drum, intru
calatoria noastra dela Bucureti la Comarnic, atat din partea CArmuirii judetului Prahova, cat i din partea Obtetii Directiuni a postelor, macar c li se dduse
,,in tire cu mai multe zile inainte de aceast a noastra cldtorie, Noi departam
,,din slujba pe Carmuitorul acestui judet, Serdarul Ion Cretulescu, iar acel Obtesc

',Director, Paharnicul Tache Zisul, se va pune la arestul Agiei pe soroc de


',opt zile.
* * *

In anul 1846, postele din Moldova i din Muntenia s'au dat din nou in antrepriza, cele din Moldova pentru un period de trei ani, cu incepere dela Ianuarie
1846 pand la 1849, i cele din Muntenia pentru un period de cinci ani, dela August 1.846 pana la 1.851.
Prin contractul Moldovei 1) postele s'au dat in antrepriza, dupd exemplul
Munteniei, separate pe drumuri, i adich. :
Un drum din Sculeni, prin Iai-Vaslui-Hui-Strimtura, care se adjudeca
asupra lui A. C. Mavrocordat ;
1) Analele Parlamentare, torn. XIII.

www.dacoromanica.ro

170

Al doilea drum, din Mr lad, la Galati i Forani, adjudecat asupra lui Aga
Grigora Tufescu ;
Al treilea drum, din Podul-Iloaiei, la Mihaileni, in legatura cu posta Austriacd,
spre Cernauti, adjudecat asupra Postelnicului T. Ghica ;

Al patrulea drum, din Thrgul-Frumos, la Falticeni, Roman, Piatra, Bachu,


Ianoseni, Ocna, adjudecat asupra lui Aga Iancul Casul.
Caii necesari intretinerii postelor s'au fixat la 1.520, impdrtiti pe drumurile
si releurile stabilite in harta Moldovei dela pag. 171, Statul find obligat a plati

die 265 lei anual de fiecare cal, sau in total 400.150

lei.

In afara de

aceasta suma, antreprenorii mai primeau anual din taxele de transporturi ale
celor ce calatoreau in contul Statului sume destul de insemnate, i cari in cursul
anului 1847 s'au ridicat la 180.000 lei.
Taxele de transport pentru particulari s'au fixat la 30 parale de ceas si cal,
iar pentru trebuintele Statului la 20 parale.
Tot prin acel contract, s'a prevazut infiintarea unei cancelarii, sub denumirea de ',Casa Menzilurilor a, cu aceleasi atributiuni ca si Directiunea postelor din
Muntenia, compusa din urmtorul personal ;
1. director, plata cu 1.000 lei lunar.
1 secretar,
500 s

2 scriitori, platiti cu ate 100 lei lunar.


Totalul cheltuelilor de 21..600 lei anual s'a dispus a se suporth, prin analogie, de antreprenorii drumurilor postei.
In privinta transporturilor de corespondent, contractul, pe rastimpul susaratat, cuprindeh urmtoarele dispozitiuni :
Cat ins pentru particularnice scrisori, dad, antreprenorii vor vol a se insarcinh cu purtarea lor, vor fi slobozi a priml si plata, dupd pilda platii la posta
Nemteasca, ramnnd siguranta purtdrii lor pe a lor raspundere,,.
Peste un an, insa, antreprenorii au cerut Domnului, sub motivele ca, in urma
unei mari epidemii, le-au murit un numr mare de cai i ca, din cauza lipsei
scumpetei de furaj, au pagubit mult, sa le prelungeasca contractul de arendare
al postelor, in aceleasi conditiuni, inca pe un period de trei ani, adica panti. la
1852, ceeace s'a i admis de Obsteasca Adunare, la 5 Martie 1847.1)

Cu aceasta ocaziune ins s'a sporit nurnrul cailor cu 68, iar suma ce se
plateh antreprenorilor s'a ridicat la 418.170 lei anual.
Pentru antrepriza postelor din Muntenia, pe periodu11846

18512), la licitatia tinuta, s'a obtinut ca pret, pentru intreaga tail, 918.000 lei, iar pe drumuri

fractionate, suma de 708.404 lei. Oferta din urm find cea mai avantajoas,
s'a si aprobat prin Ofisul Domnesc cu No. 74 din 1846.
0 Analele Parlamentare, torn. XIV, p. II, pag. 320.
Dosarul ministerului de interne 1845/46, Arhivele Statului.

www.dacoromanica.ro

171

4,10 0 R.

ihiLri

13\0 I
\-4

J IBOT

0
Ci
"S)

'6"N)

12

Ffilttceni

Vo/
UCEA
%

Mirceu'q

Poenile

,'"iler'

Diana Car.

Movila

j12,u6-""

a elk11

"

'

501 est%

Co!rder216
.18

H Si

aba Rea

Pnc.l.na
iF
n

'11-.5

'

I IJ

lure

eregl-nv
1.8 EiJ CI

I-171

ch

Fun en'
P scu

k5erbe

A AATA
XEILI: CVE,I

argratoarea drurnurilor de postii


15zt,5

www.dacoromanica.ro

s-pal

- 172 Prin noul contract s'au prevazut, ca conditiuni deosebite, urmatoarele :


Raspunderea pentru pierderea valorilor era ridicat in cazuri de calcari de
talhari.
Taxele de transport s'au ridicat la 25 parale de cal i de ora, socotindu-se
posta de patru ceasuri, ceeace facea ca pentru o distanta de 20 km s se perceapa 1.00 parale.
Pentru stafete, taxele erau indoite.
Taxele pentru corespondente s'au mentinut tot la patru bani de dram i de

posta, iar cele pentru trimiteri de bath s'au fixat la 2 lei de post i de ocaua
de aur 0 la 10 parale de posta i de ocaua de argint.
Se interzise a se introduce corespondenta particulara in cea oficiala i se
prevazir pentru cei vinovati pedepse aspre.
Personalul Directiunii postelor a fost marit, fixandu-se lefurile i cheltuelile
in modul urmator :
1. director
1. 000 lei lunar ;
1. ajutor
400
1 ef de masa
400
3 scriitori
300
2 slujbai .1 alergatori
80
,
Cheltueli d6 cancelarie i un oddia 1.00
Lemnele trebuincioase
100
sau anual 28.560 lei.
2.380
)7

Aceasta cheltuiala se suporta, prin analogie, de antreprenorii drumurilor,


cari alegeau pe director i ajutorul salt.
Director, pe periodul sus ardtat, a fost ales Paharnicul Mihalache Pencovici,
iar ajutor Iancu Bica.
La contractul incheiat, s'a mai adaugat, dupd cum se constata din dosarele
mai sus ardtate, Inca cloud noui conditiuni, din earl una privitoare la schimbul
de coresponderrte i valori cu Serbia i:Moldova i alta, la infiintarea unui oficiu
postal in centrul Capitalei tarii.
In privinta schimbului de corespondente i valori cu Serbia i Moldova,
prin adausul de contract, se stabilea ct asemenea trimiteri, prezentate in Muntenia vor 11 trecute peste Dundre, de cloud ori pe saptamand, de cdpitanul postei
din Severin i predate Cinovnicului Sarb, care le va indruma mai departe ; iar
cele pentru Moldova se vor preda la Fogani, din Moldova, in zilele de Miercuri
i Duminica seara, de unde curierii acelei tan porneau Joi i Luni dimineata.
Cele ce soseau din Serbia se predau capitanului postei din Severin i cele
din Moldova capitanului din Fogani-Muntenia, cari ingrijeau trimiterea lor mai
departe.
Taxele pentru corespondentele i trimiterile din Muntenia pentru Moldova
www.dacoromanica.ro

- 173 si Serbia se stabilise eh erau cele interne si se percepeau la prezentare, dupd


numdrul postelor ce aveau de parcurs pe teritoriul Munteniei ; iar taxele pentru
parcursul teritorial in Serbia si Moldova urmau sh se incaseze dela destinatarii
acelor trimiteri.
In ce priveste infiintarea unui oficiu postal in mijlocul comercial al Bucurestilor, s'a prevhzut ca antreprenorii postelor sh inchirieze o cash cu 11
incdperi, sus si jos, in mijlocul targului, spre a slujl pentru cantora postei
ca local de cancelarie, atat pentru Directiunea postelor, cat si pentru contraccii,
rdmanand in vechea clhdire numai grajdurile i locuinta ceausilor i surugiilor.
Infiintarea acelui oficiu a fost motivath de o cerere a negutatorilor Capitalei, adresath Departamentului din nauntru, la 24 Ianuarie 1846, din care extragem ca parti mai interesante urmhtoarele :
plecati rughm ca s binevoiasca a sh pune indatorire Directorului postelor, a deschide o cantelarie in piata Capitalei, unde sh se primeasca
gropurile i scrisorile, oranduindu-se i o sentineld pentru paza cantelariei, spre
aa nu se intampla vreo bantuire de oameni netrebnici, precum s'au urmat in

zilele trecute.
Aceast masurg, vdzandu-se de folos i trebuint, se urmeazd in toate oraele Europei, avand cantelariile postelor in centrul orasului, pentruch fiind cangelaria postei la o departare mare, chiph cum se af1 aci, este o mare neindema',flare a negutatorilor si primejdie cu trimiterea i primirea gropurilor, mai vartos

in vreme de iarnh.
Asa dar, incredintati fiind pentru phrinteasca ingrijire a oblduirii, spre
inlesnirea i inflorirea negotului, nu suntem la indoialh oh vom dobandi dorinta

noastr.
Ai Cinstitului Departament prea plecati :
(urmeazh semnhturile)

www.dacoromanica.ro

EPOCA DELA 1848 PARA LA 1859

Serviciul postal, pe bazele intocmite in 1846, s'a executat in bane condiOuni, atat in Moldova, cat i in Muntenia, pana in 1.848, cand avii s sufere

zticniri, pe de o parte, din cauza revolutiunii ce izbucni in ambele Principate, contra protectoratului rusesc si a amestecului acelei tdri in afacerile interioare ale tarilor rornane, iar .pe de and parte din cauza ocupatiunii Ruso-

Turca, care mina finantele trilor

degrad printr'o barbara intrebuin-

tare, caii i carutele postelor.


Dupa stingerea revolutiunii i incheierea conventiunii dela Balta-Liman (1.
Maiu 1849) intre Rusia i Turcia, se numira ca Dornni, pe termen de 7 ani, in
Muntenia Barba tirbey si in Moldova Grigore Ghica, cari cutar 0, se ocupe
indath cu reorganizarea serviciului postal, prin stabilire de legaturi i coincidente intre postele interne si intre acestea i cele ale tarilor vecine, printr'o noud
desvoltare i intindere a serviciului, cat i prin introducerea altor imbunatatiri
folositoare Statului i publicului.

In privinta stabilirii de coincide* intre postele tarilor romane i cele ale


Statelor vecine, in dosarele Departarnentului din Mantra al Munteniei gasim c
Vistieria Moldovei, cu adresa No. 4.721. din August 1.849, comunica Departamen-

tului zilele de sosire ale postei austriace la Iasi, aranjamentul curselor din Iasi
spre Focsani si Galati si cerea a se lua msuri ea postele Munteniei s fie puse
in legaturd cu sosirile i plecarile postelor moldovenesti la Focsani.
Cererii de mai sus i s'a dat curs, si in dosarele aceluia departament gasim
adresele No. 6.132 si 6.133 din Septemvrie acelas an, chtre Principatul Serbiei
i catre Vistieria Moldovei, prin cari li se comunic aranjamentul curselor postale din Muntenia in legatura cu acele tani, cu invitatiunea de a fi pus in aplicare cu incepere dela Ianuarie 1850.
In ce priveste imbunatatirile de ordin general in Muntenia, pentru a se satisface interesele administrative, tirbey cauth sa dea extindere serviciului postal

prin organizarea unui serviciu pentru transportul corespondentelor oficiale


intre resedintele judetelor i resedintele plasilor din fiecare judet i intre acestea
din urrnd i comunele ce formau p1ile, in care scop dete Departamentului din
www.dacoromanica.ro

1/6

Nauntru online in consecinta la 19 Ianuarie 1851. Cum insa aceste dispozitiuni


sunt primele inceputuri de organizare ale unui serviciu postal rural, cred nemerit a da aci, pe scurt, dupa Buletinul 0 ficial din 1851, No. 7, masurile dictate de Domn pentru indrurnarea acelui serviciu.
Corespondentele dintre Carmuiri i Subcarmuiri se vor expedia, de doua
ori pe saptmana dela fiecare, prin dorobanti calhri (soldati cu schimbul), in
zilele *it ceasurile hotdrite, fixandu-se plecarea dela Carmuiri Martea i Sambata, la 10 dimineata, iar dela Subcarmuiri Miercuri dimineata i Vineri seara.
Pentru a se face economie de oameni, se dispuse ca dorobantii ce plecau
dela Carmuiri Martea s ajungh pan Miercuri dimineata la Subcarmuiri, sh
predea corespondentele ce duceau i la inapoiere s aducrt pe cele elate acolo, iar
Vineri Subcarrnuirile sa porneasca corespondentele prin dorobantii lor cari
trebuiau sh ajunga la Carmuiri pana Sambata dimineata, cand predau pe cele
aduse i luau la inapoiere pe cele destinate pentru Subcarmuiri.
Tot in scop de economic de oameni, se'prevazii ca acolo unde un dorobant,
pentru a se duce la o Subcarmuire, trecea pe lng o alta Subcarmuire, trebuia
sa transporte i pachetul cu corespondenta acelei Subcarmuiri, iar pentru Sub-

carmuirile cu totul departate se prevazd c dorobantii lor s vind panal la o


Subcarmuire situat mai la mijlocul distantei, unde sh Led schimbul corespondentelor cu dorobantii ce legau acea Subcarmuire cu Carmuirea.
Pentru Subcarmuirile situate in apropiere de drurnul postelor regulate, se
stabill ca dorobantii s vie pana la cel mai apropiat releu de post, unde predau
capitanilor expeditia ce aduceau spre a fi expediat ia Carmuire i primeau pe
cea destinat pentru Subcarmuirea lor.
In cazuri urgente insa i extraordinare, se prevazii a nu se atepta zilele
fixate i a se trimite dorobanti exprei.
Prin aceeaj porunca., se stabilea eh corespondentele satelor sa Se expedieze

mai departe prin mijlocirea Subcarmuirilor i c satele urmau sa trirnita vtaei la reedinta. Subcarrnuirilor de cari depindeau, spre a duce corespondentele
satelor i a aduce la inapoiere corespondentele Subcarmuirilor sau ale Carmuirilor, specificandu-se c vatdeii nu trebuiau sa fie intrebuintati decat pentru
transportul corespondentelor.
Ca parte finald, Domnul obliga pe Carmuirile de judete ca sa inainteze Departamentului din Nauntru un tablou arattor de zilele i orele pornirii i so-

sirii expeditiilor Intre Carmuiri i Subcarmuiri, pentru ca Stapanirea centrala


s aiba tiinte exacte de mersul corespondentelor oficiale in intreaga
In afar% de aceasta, tirbey Ingriji a se stabill noi conditiuni pentru arendarea postelor pe periodul 1851-1856, prin cari se completa i imbundtatea
executarea serviciului postal i din cari cele mai principale au fost urmtoarele : 1)
1) Dos. Depart. interne 1850, arhiv. Statnlui.

www.dacoromanica.ro

111

Nurnarul cailor pentru efectuarea serviciului s'a ridicat la 4.036.


S'au stabilit conditiuni pentru intretinerea cailor, prevazandu-se ca ei sd fie
infierati, potcoviti pe tot timpul anului i la toate picioarele. SA. fie hraniti in tot
timpul anului cu cate 6 oca graunte la doua manchri i 7 oca fan in timp de 24
ore, neadmitandu-se a fi dati la paune decal, intre lunile MaiuSeptemvrie.
Caii din Bucureti, in numr de 200, i cei dela Craiova, in numar de 60,
s'a dispus sa se Tina in grajduri, nu departe de locul de plecare al postelor, spre
a nu se aduce intarzieri in expedierea curierilor i calatorilor.
Taxele pentru scrisori i gropuri s'au mentinut tot cele din trecut, iar cele
pentru calatori s'au ridicat dela 25 la 30 parale de cal i ceas, socotindu-se posta
tot de patru ceasuri.
La stafete, taxele au ramas tot ca pentru 2 cai, ins posta urma sa
se socoteasca pe doua ceasuri, iar in timpuri rele pe doua ceasuri .1 jumatate.
S'a prevazut ca la capitalele de judete i la punctele de intrare in tara, capitanii
postelor sa tina ate o condich in care sa se treac scrisorile ce se primeau dela particulari, sub dare de recepisa, i se dispuse ca recepisele, dupa predarea obiectelor

la destinatie, sa se inapoieze la origina i s se inmneze expeditorilor, precum


se facea, in acel timp i a agentiile i consulatele straine.
Prin acela contract, se lu dreptul antreprenorilor de a alege pe directorul
postelor i se stabill ca el sa fie numit de Domn, dupa, recomandarea ministrului
de interne, iar intreaga Directiune s fie push sub autoritatea poruncilor acelui
minister.
Ca director al postelor, pe periodul 1851-1856, s'a numit Clucerul Mihail
Pencovici, iar la Maiu 1851 s'au inchiriat casele Cluceresei Elena Hiotu, din mahalaua Sf. Sava, pe prift de 280 galbeni anual, dispunandu-se a se instal in ele
Directiunea postelor i oficiul postal, pentru primirea i predarea la public a
corespondentelor i trimiterilor de bani.

***
ln Moldova, in cursul anilor 1850-1.851, se stabilir noui conditiuni pentru

arendarea postelor pe un period de 5 ani i 8 luni, inceptori dela 1 Ianuarie


1852 1), adjudecandu-se tot pe despartiri, precum urmeazd :
I-a despartire : Sculeni-Iai-Vaslui-Barlad-Hui i. Falciu, asupra Hatmanului Nicolae Mavrocordat ;
A II-a desparpre : Barlad-Tecuci-Focani-Galati, cu legaturi spre Beni i
Braila, asupra Cneazului Costache Moruzi ;

A III-a desprtire : Iai-Botoani-Dorohoi-Mihhileni, asupra Vornicului


Teodor Ghica ;
9 Desbaterile Divanului Obtesc al Moldovei 1851.

www.dacoromanica.ro

178

A IV-a desprtire: Tg.-Frumos-Mircesti-Falticeni-Roman-Galbeni-BacauPiatra-Adjud-Ocna-Orasa, asupra Vornicului Nicolae Milo.


Numarul cailor, fixat la 1.896, a fost sporit chiar dela inceputul anului 1852

cu inca 272, pentru trebuintele serviciului de diligente ce s'a infiintat in


cursul acelui an, iar cheltuelile inscrise in bugetul Moldovei pe anul 18531) pentru
intretinerea postelor se ridicasera la suma de 753.080 lei, plus 180.000 lei pentru

taxe de transporturi in contul Statului.


Conditiunile antreprizei, stabilite de ministerul de finante, completate de
Divanul Obstesc si inaintate, spre aprobare, Domnului, cu Anaforaua No. 16 din
7 Martie 1851, cuprind dispozitiuni prin cafi se imbunatateste exploatarea acestui
serviciu si se adauga noi clauze, puse atat in avantajul guvernului trii, cat si
in al populgiunii.
Printre dispozitiunile cari nu existau in contractele anterioare enumardm
urmtoarele :
In caz de a se inainta servicii de diligente pentru trebuintele publicului pe
orice drum, antreprenorii postelor vor fi datori a da de cloud ori pe sap tamana,
atat la ducerea, cat si la intoarcerea diligentelor, cate patru cai fard plata, in
contul celor ce trebuie sa dea pentru transportul curierilor ; iar pentru caii ce
vor trebui mai inult diligentelor se vor incasa taxele obisnuite.
Personal ul Directiunii postelor i lefurile lui s'au fixat astfel :

plata cu 1.000 lei lunar.

1 director
1 secretar sau cassier
1 expeditor
3 scriitori, in total
Cheltueli de cancelarie .

Total

600

500
450
60
2.610

)7

77

a
a

Pe langa acest personal, Directiunea postelor mai avea 15 curieri pliitii cu cte 70 lei lunar, din cart 12 in Iasi, pentru ducerea i aducerea diferitelor trimiteri oficiale si particulare, iar restul de 3, lixati In acela
scop, ate unul la Husi, Piatra i Flticeni ;

4 slujitori, inarmati si platiti tot cu ate 70 lei lunar, in scopul de


a insoti curierii cand transportau valori in sum mare ;
2 factori, platiti cu cate 50 lei lunar, pentru distribuirea corespondentelor, si
1 orn de serviciu, plait cu 40 lei lunar.
Curierii, slujitorii si factorii trebuiau sh poarte uniforma slujitorilor minister ului de finante si ate o mica geanta de piele la piept.
Atributiunile Directiunii postelor si ale personalului sari constau in :
1) Buletinul Oficial al Moldaviei No. 43.

www.dacoromanica.ro

- 179 A. primi in capitala Iai toate trirniterile oficiale si a le expedih Ia destinatie


in diferite tinuturi prin curieri. Asemenea, de a prirni pe cele prezentate in direrite localitip si a le distribui in Capita hi dupil adrese, Orland in ambele cazuri
registrele necesare spre a se stabill primirile i preda'xile ;
A. face Ca, in baza permiselor de chldtorie in contul Statului, sa se libereze
celor in drept caii i chrutele necesare pentru astfel de transporturi, iar la finitnl

lunii de a adunh acele permise din intreaga tarrt, a le inainth ministerului de


finante, a incash plata lor si a imparti antreprenorilor sumele ce Ii s'ar cuveni
din astfel de transporturi ;
A incash taxele chilhtorilor particulari, a adunh pe cele strnse la diferite
releuri postale din tar si a le imphrtl antreprenorilor, dupa distantele parcurse
in fiecare despArtire.

0 dispozitiune de cea mai mare importar0, si care s'a introdus pentru


prima data in conditiunile de arendare ale postelor din Moldova, a fost acea prin

care curierii, cu ocaziunea transportului trirniterilor oficiale, erau obligati sh


transporte i scrisorile i gropurile cu bani ale particularilor, i antreprenorii
n'aveau dreptul a se impottivl la aceasta, nici a pretinde vreo plat, afarii numai
dach greutatea trimiterilor ar fi fost mai mare de 1.00 oca, in care caz se previizuse di se va da o a doua chrtrth de postd, pentru care antreprenorii urmau a
prirni taxele cuvenite.
Luarea dreptului antreprenorilor de a transporth scrisorile i banii particu-

larilor prin incasare de taxe a fost primul pas in trile romne pentru stabilirea monopolului de Stat, asupra unor astfel de trimiteri si din el a decurs obligatiunea prevazuth prin conditiunile de arendare, ca cheltuelile pentru personalul
Directiunii si ale celui afltor in acest scop prin orase sh lie in sarcina Statului.
In privinta cheltuelilor si a regulelor de exploatare ale serviciulni de scrisori,
conditiunile de arendare prevedeau urmatoarele :
Expedierea scrisorilor particulare se va face sub privigherea ministerului
de finante.
Un oficiu postal central va functionh in Iasi si cAte un oficiu postal la fiecare resedin0 tinutala (capitala de judet).

La fiecare oficiu va Ii elite un factor pentru inmnarea scrisorilor, iar la

Iai doi.
Conducerea oficiilor dela resedintele tinuturilor va fi incredintati Samesilor (cassierilor), crora li se va da, pentru noua inshrcinare, chte un spor de
leafa lunar de lei 50, iar celor din Galati si Botosani chte 1.00 lei, in vedere cet
in aceste orase este mai multi corespondent5...
Factorii distribuitori se vor alege i functiona sub rspunderea Samesilor,

viand ca semn distinctiv o sapca de piele sau musama, cu inscriptia orasului in


care vor functionh, i o geant de piele, pe care va fi scrish indicatia : Portu Seri-

sorilor.
12

www.dacoromanica.ro

- Aso

Viecare oficiu va.avea. :

Un registru pentru scrisorile prezentate ;


Unul, pentru cele sosite ;
O condica pentru predarea depesilor capitanilor de posta ;
O condica pentru stafete ;
O condica, in care se va inregistrA plata incasat din taxele scrisorilor.
Oficiile postale erau indatorate a priml numai scrisorile adresate in interiorul tarii i, dupa ce le inregistra in condicile sus aratate, le alegea pe destinatii tinutale, le forrn pachete si le pred sub semnatura capitandor de posth local.
Curierii, cari efectuau cursele postale, primeau dela cel dintaiu oficiu de
expediere o foaie insemnata cu data zilei i aratarea pachetelor ce au primit, pe
cari capitanii postelor de destinalie urmau s adevereasch primirea pachetelor,
semnnd i punnd data si ora sosirii. Acele foi se depuneau la oficiul cel din
urm al distantei si se pastrau in arhiva oficiului.
Capitanii postelor trimiteau irnediat pachetele sosite oficiilor, cari, dupa
desfacerea si inregistrarea scrisorilor, le dadeau factorilor spre distribuire.
Scrisorile ce se depuneau la oficii trebuiau starrrpilate cu o pecete, purtand
in mijloc numele orasului i imprejur data zilei de prezentare, iar cand taxele se
plateau la prezentare, se aplidt i o alta stampila, cu indicapa : ',franca,.

In privinta taxelor, conditiunile de arendare prevedeau eh pentru serisorile de o coald de 'Artie se va plan jurnatate de sfant, (40 parale), lard a fi
cntetrite ei oricare ar fi distanta pdnet la destinatie. Pentru scrisorile cu o greu-

tate dela jumatate litra (162 grame) 'Ana la o litra," (323 grame) urnaA sa se per-

ceaph un dant iar de aci in sus pentru fiecare jumdtate de litra in plus cate
un sfarg.
lielativ la taxe, Divanul Obstesc exprimase ins parerea ca ministerul de fi-

nante sa chibzuiasca pentru taxarea scrisorilor o alta masura, dupa greutate,


precum exista i in alte State invecinate i sa se propuna in acelas timp reguli pentru primirea, manipularea i siguranta gropurilor cu bani.
Dorintele Divanului Obstesc s'au indeplinit in scurt timp, cluph cum vom
vede mai jos, prin adoptarea unui alt sistem de greutati i introducerea manipularii valorilor ; cat priveste insa adoptarea unei taxe unice pentru interiorul
tarii, trebuie sa se stie, cet, Moldova a fost intre primele State cari au adoptat
acest sistem i cci ea n'a fost intrecuttt deccil de Anglia, care a iittrodus taxa unictt
in 1840, Rasia in 1843, Spania in 1845, Franta i Elvetia in 1848 ; celelalte
tdri mentindnd tarife pe zone.
Conditiunile de arendare prevazuse i reguli asupra responsabilitatii personalului postal, stabilind eh pentru abateri dela regulele fixate mai sus, cat si
pentru intarzieri, neingrijiri, 1neIciuni, necredintal, violarea scrisorilor si sustragerea lor, faptuitorii vor fi supusi, dupd caz, unei opriri din leafa, dela doua

saptamani la trei luni, deprtarea din functiune i inchisoare, iar cei ce se vor
www.dacoromanica.ro

18

dovedl ca.' au introdus rorespondenth' particulara in cea oficiala se vor pedepsi


cu amend a'. egald cu un sfert din leafa lunard.
In fine, in partea ultima, conditiunile de arendare prevedeau i dispozitiuni
relative la scrisorile destinate pentru loca1itiii1e rurale, cari, daca nu erau adresate unei alte persoane din oras, se dau, sub adeverinta de primire, la ispravnicie (prefecturaVde unde urmaii s se trimita privighetorului ocolului respectiv, pentru ca acesta sa ingrijeasca inmAnarea lor celor in drept.
In cursul anului 1.851 Sfatul Administrativ al Moldovei la in desbateri,
cu incuviintarea Domnului, o cerere de cea mai mare insemnatate, facuta de
Vornicii Nicolae Milo si Teodor Ghica, prin care se propuneh infiintarea unui serviciu

de diligente, cu trasuri sistematice pe distantele

si

Curse le urmau sa se efectueze de doua ori pe sapthinna, in ambele directiuni, transportand calatori, scrisori, jurnale, imprimate, bani i mhrfuri in pachete, cu percepere de taxe, dupd o tarifa' speciald.

Conditiunile principale sub cari s'a aprobat infiirrtarea acestui serviciu,


dupa. Anaforaua Sfatului administrativ :din 1.0 August 1.851 si aprobarea data
de Domnul Orli la 1.0 Ianuarie 1852, sunt urmatoarele I) :
Concesiunea se da pentru 15 ani, cu conditiune a nu se mai infiinth astfel
de servicii nici pe directiunile sus aratate, nici in alte parti, Mr% invoirea antreprenorilor.
Conducerea serviciului se incredinta unui Director, numit de Dornn, dupa
recomandarea ministrului de finante, iar personalul necesar cancelariei urmh
sa fie numit de concesionari.
Diligentele erau insolite de chtre un conductor uniformat i un jandarm,
pentru siguranta expeditiior.
Concesionarii se obligau sh plateasch ca beneficiu Statului pentru inthiul

an 5.000 lei, iar pentru ceilalti, pand la expirarea concesiunii, ate 10.000
lei anual.
La expirarea termenului de concesiune, se prevadi ca diligentele si materialul sa ramana pe jumatate in folosul Statului, iar cealalta jumatate sa
poata fi rhscumparata tot de Stat, dupa pretuirea ce se va face.
Tariful incuviintat de Sfatul administrativ i aprobat de Dornn, la 23 Fevruarie 1852 2), pentru diferitele trimiteri postale, cuprinde urmatoarele :
1. Toate scrisorile proaste (simple) pana la o coala de 'Artie, Para deosebire de distanta, in interiorul rii, va plati chte o jurnatate sfant (40

parale).
2. Ce va pasi dela o coala inainte la cloud, va plti alt jumatate de
"sfan

i asa inainte.

1) nBuletinul Oficialu al Moldovei, pag. 94 i 365.


2) Buletinul Oficial al Moldovei 1852.

www.dacoromanica.ro

382

3. Strahovoiul cu recepise tiprite (scrisori recomandate ch adeverire


de primire) va plti cate / sant pe toath coala de hartie i asa mai inainte.
4. Gazetele, de tot pachetul de o coald tiphrith, 1.5 parale.
5. Calendarul i alte cri tiphrite, de asemenea marime, o jumhtate
sfant, iar pentru orice alte tiparituri, 80 parale ocaua.
6. Pentru gropul de bani in aur, de suth jumhtate, gentru cele de bani

in argint, de suth trei sferturi i asigurarea de fieeare monedh fhrh osebire,


un sfert la sutd.
7. Pentru deosebitele greutti in pacheturi, preemn marfuri de tot felul

i probe, se va plti cate 5 lei de &care oca.


Serviciul de diligente infiintat a adus publicului servicii reale, pe de o
parte pentruch s'a pus la dispozitia chltorilor trsuri sistematice, iar pe de alta
pentru c prin introducerea lui s'a dat extensiune trimiterilor ce se puteau expedia prin serviciul postal.
Avantajele sus arhtate a contribuit ca serviciul de diligente sh se intindd i
pe alte drumuri, i dintr'o adresh a ministerului de interne al Munteniei chtre
prefeetura Slam-Ramnicului (R.-Shrat), din Martie 1853 1) se vede c Iaul se
legase, printr'un astfel de serviciu, cu Focsanii, prin Roman si Bachu, stabilindu-se coincide* cu postele Munteniei si tot din acelas dosar rezulth eh taxele
pentru chlhtori erau fixate la 8 lei de postd, plus o taxa. unich de doi lei, fiecare
dilator avand dreptul de a aveA, 12 oca bagaj, iar pentru ceeace treceA peste
acea greutate se pliitea cate 6 parale de oca.
La 9 Septerrivrie 1852, in Moldova, duph avizul Divanului Obstesc i aprobarea Domnului 2), se 1u dispozitia ca la toti particularii, cari aveau nevoie de a
chlhtori cu posta, pe langh permisul reglementar liberat de posth (podorojn), sh
li se dea i eke un imprimat special, numit blanchet, purtand sigiliul ministerului de finante si in care se indica numele chltorului, distanta i numrul
cailor ceruti.
Pentru aceste blanchete, cari se liberau de directie si de chpitanii postelor,
in afar de taxele stabilite, se percepea dela fiecare chltor cate 5 parale de eeas

si de fiecare cal inscris in blanchet, iar suma primith se incasa inteo eondieh
snuruith.
Din ordinul de punere in aplicare al blanchetelor, eat i dintr'un referat al
ministerului de finante al Moldovei, din 25 Octomvrie 1852, ar reiel eh infiin1,area blanchetelor a fost filcuta nurnai in scopul de a se inlhtura orice intarziere
la liberarea cailor de posta particularilor, iar perceperea taxelor se justifica prin
aceea ch se face pentru a se acoperl cheltuelile cu imprimatul i liberarea lor ;
in realitate insh msura n'a putut avea decat un earaeter fiscal, in scop ca mi1) Dos. Depart. Interne, 1853. Arhivele Statului.
2) IrBuletinul Oficial ala Moldovei, 1852, pag. 930.

www.dacoromanica.ro

- 183 nisterul de finante sh-si creieze un nou venit, de oarece, cum pentru chlatoria
unei persoane trebuih patru cai si cum o posta erh socotita de patru ceasuri, se
inchsh de Stat 80 parale de fiecare postd.
*

Exemplul dat de Moldova, cu infiintarea serviciului de diligente fu imitat


irnediat in Muntenia, unde, la Aprilie 1.852, incepa sa functioneze prima diligentd, pe linia Bucuresti-Giurgiu, concesionatit antreprenorului St. Burclii,
iar prin conditiunile aflatoare in dosarul ministerulni de interne, pe acel an, se
prevazuse pentru efectuarea serviciului urmatoarele :
1. Trasura ce va face slujba diligentei va fi pe arcuri englezesti si intocmai precum se obisnueste in celelalte phrti ale Europei,.cu 10 locuri inauntru i unul langh conductor, functionand atata tirnp cat va fi deschisa
navigatia pe Dunare ;
2. Trasura va fi inhamata cu opt sau zece cai de posta, dupa greutatea drumului, schimbandu-se caii, dupa trebuinth, la fiecare postd, pentru
o mai repede calatorie ;
3. Plata pentru fiecare persoand, impreuna cu bagajul sau, dela 20 pand
la 25 oca, s'a fixat la 1.4 sfarrti ;
4. Un conductor vrednic i cu buna garantie va purth grij de chlatori
si de gropurile i pacheturile ce ii se vor incredinth de negustori i particulari, de aici (Bucuresti) pentru Giurgiu ;
5. Cursele urmau sh se efectueze de doud, ori pe saptamanh, aranjan-

du-se ca prima cursa s plece din Bucuresti Miercuri, pentru a duce la


Giurgiu pe calatorii earl ar vol sa se imbarce Joi, in vaporul ce treceh spre
Braila-Galati, si sh aduca Joi la Bucuresti pe calatorii ce soseau cu vaporul
dinspre Austria si alte ri, iar a doua cursa sa plece din Bucuresti Duminica pentru a duce la Giurgiu pe calatorii ce voiau sh ia vaporul in susul
Dunarei si a aduce inapoi pe cei ce veneau despre Braila-Galati ;
6. Ceasurile de pornirea diligentelor trebuiau sh se aduch la cunostinta
calhtorilor prin publicatiuni si se fixau dupa sosirile vapoarelor la Giurgiu ;
7. Concesionarul, pentru persoanele cari voiau sa calatoreasca singure,
aveh i un serviciu de extra-poste, (land la cerere cupeuri cu doua locuri
inauntru i brisci cu patru locuri, pentru cari percepeh mush' taxe indoit
de mari.
Serviciul de diligente Bucuresti-Giurgiu a fost infiintat, dupa cum se vede, mai

mult in scopul usurhrii chltoriilor, cari deveneau si mai repezi si mai agreabile

prin intrebuintarea vapoarelor, cari prin acel timp circulau pe cea mai mare
parte din intinderea Dunhrii si puneau astfel in legatura atat Muntenia cat i
Moldova cu ri1e centrale ale Europei. Avantajele insa ce ofereau diligentele
www.dacoromanica.ro

- 184 infiintate influeatara inteatat, incat imediat se incepura studii pentru infiintarea unor astfel de servicii intre Bucuresti-Focsani, Galati-Braila si BucurestiCraiova.

Serviciul postal al tarilor romane, care, dupa cum am vazut, facuse mari
progrese si se asternuse pe haze din ce in ce mai bune, avea ins sa mai sufere
noi si grele lovituri, cari sa-i opreasca desvoltarea i sa-1 Lea a trece prin perioade critice.
La 1.0 Iunie 1853, in urma unui diferend, din cauza locurilor sfinte, isbucni
un nou rasboi intre Rusia si Turcia.
Armatele rusesti ocupara Moldova si Muntenia si le tinura in stapanire Ora la

Iulie 1854, cand Franta, Anglia i Piemontul iau partea Turciei, declara rasboi
Rusiei, si atacand-o In Crimeea, o silesc sa-si retraga armatele din tarile romane.

In timpul ocupatiunii rusesti, tarile romane avura sa suporte cheltueli


extraordinare pentru'intretinerea serviciului postal, prin sporirea numrtrului de
cai, prin istovirea i moartea cailor, din cauza grelelor si nenumaratelor transporturi cerute de trebuintele auna telor, cat i prin deteriorarea carutelor si caselor de pasta ; iar dintr'un referat al departamentului de finante al Moldovei,
din 30 Noemvrie 1.854, catre Sfatul administrativ, se vede ca la intrarea ostirilor rusesti numai acea ar i-a sporit numrtrul cailor cu 464, ceeace costa
156.440 lei, si ca pentru pagubele aduse antreprenorilor ii s'au dat ca despagubire
835.000 lei.
De altfel i cheltuelile pentru intretinerea armatelor fura in cea mai mare
parte in sarcina tarilor romane, cari se inglodara in datorii de vreo 15.000.000 lei.
Tarile romane nu fura crutate insa numai cu atat, caci, dupa retragerea
rusilor, Austria ocupa cu armatele sale ambele tari si le tinu in stapanire, dupa

cum vom vedea., mult timp, si cum si aceasta ocupatiune era tot in sarcina
acestor tari, se ivira pentru ele noi greutali financiare si prin urmare noi contractari de datorii.
In timpul ocupatiunii, reprezentaatii Austriei cautara samsi intinda activitatea lor pnin acapararea serviciului postal si in acest scop ii vedem infiintand
biurouri postale, pe langa cele cari existau prin orase, ca : Britila, Giurgiu si
Craiova, precum si in mai toate localitatile pe unde aveau agentii si starostii.
Din acele timpuri dam la pag. 185 harta tarilor romane, lucrata de vreun
functionar austriac, cu aratarea curselor postale existente i cu mentiunea ca
harta a fost intocmita dupa alcatuirea din 1848 si ea a fost revazUta in 1854.
Mergand mai departe i pentru a monopoliza transportul trimiterilor postale, Austria cere si obline, in Decemvrie 1854 (Dosarele Departamentului de
Interne acela an), infiirrtarea unei curse postale intre Bucuresti-Ploieti-Brasov,
atat pentru transportul corespondentelor, cat si al banilor, al pachetelor cu marfuri si al calatorilor, in urmatoarele conditiuni :
www.dacoromanica.ro

16

rtiel? {lak

4-,Crxiontc.

we'assa

a4

Post liarte
elettiu"rte

Feltitdchenc.

.4,./ent

,.

bim er

ilfoldambdifalachei
-ex979eote,1( 1 of 4. cr
-vAreauce/r,e

4.7.
ea. /era.

Atlethote.

.7/0erans..souitadt

II.

sePOI

Irondaza.

( )-.7..\ ,----/-

./-'.5

Miirien

CAcsotgo

se ilowas

Air

vs,

\
4
esenosswa.:

If

saisatlaks

"?..,thzu;

tr.!.

chta
issra.

OINf

Mao

Grime

Naamis
noAa1

/./..-nasSee

sa&tassessta

MI/

leeesem.
U.

Ifebaie

.art.

ifid4ein
)
P.m .,.-1%

7iertska.4.
tdC444A

.11.ahoutz.
-:411115111.14

Ye

www.dacoromanica.ro

`-'0OpE-r1

- 187 Antreprenorii postelor, de pe drurnul arMat, e insarcineaza cu


transportul curierului austriac, purtator de scrisori, pachete i gropuri, de
douh ori pe saptamana, in ducere si tot de atatea ori la inapoere ;
2. Aceiasi antreprenori sunt datori a intretine nurnrul cailor trebuin4.

ciosi, in zilele i ceasurile fixate, si a ingriji repedea pornire ;


3. Afara de vreo piedich neinvins, se va ingriji ca curierul i pachetele

intre Bucuresti-Brasov sa Lea drumul in 18-22 ceasuri ;


A. Antreprenorii vor platl postei imparatesti ca amenda pentru cel
dintaiu ceas de intarziere un fiorin, pentru cel de al doilea doi fiorini i asa
mai departe ;

5. Capitanii de' post, dela diferitele statiuni, vor insemna in orariu


pornirea i sosirea curierului ;
6. Pentru acest transport, guvernul austriac se obliga sit plateasca antreprenorilor postei locale, pentru fiecare drum al curierului, taxele obis-

nuite pentru 6 cai, iar cand se va transporth numai pachete cu corespondenta taxele pentru doi cai.
Tot in acelas scop i in acelas an, se dete in circulatie o cursa postala, Intre
oficiul postal austriac din Craiova i Orsova. Aceasta cursa funclion zilnic
pentru transportul de scrisori si de doua ori pe saptamana pentru transportul
de gropuri i pachete.
In Moldova, pe langa cursele de curieri austriaci, Iasi-Mihdileni, cu legitura spre Cernauti, in 1854, se mai infiinta o legatura postala intre oficiul austric din Galati, prin Tecuci-Adjud, cu Transilvania, de patru ori pe saptamana,
atat pentru transportul corespondentelor cat si al banilor i pachetelor.
La 27 August 1856 numarul curselor austriace, pe via Bucuresti-Brasov,
s'a ridicat la patru pe saptamana, din cari trei curse repezi pentru posta de scrison i una pentru valori i calatori.
Cursele pentru expedierea postei de scrisori erau sub conducerea unui soldat si porneau din Bucuresti In zilele de : Luni, Miercuri i Vineri, la 6 ore seara,
cu carute i cai liberati de antreprenorii postelor romane, iar cea pentru transportul valorilor si calatorilor, sub conducerea unui unter-ofiter si a unui soldat,
porneh odata pe saptamana, in fiecare Joi, cu o trdsura speciala austriach la carse inhatnau, duph trebuinth, cai de posta romnesti.
La inapoere, cursele postei de scrisori porneau din Brasov Duminica, Miercuri
si Joi, la 11 dimineata, si cea de valori si calatori Luni, la aceeas ora.
Din cele mai sus aratate, cat si din cele ce vom vedeh mai tarziu, reiese ch.
Austria, prin organizarea unui serviciu postal al sail, in interiorul tarilor romane,
nu urrnrea numai trebuintele armatelor sale, nici progresul si desvoltarea
acestor tari, ci aservirea lor economicd, monopoliziind prezentarea, transportul

distribuirea trimiterilor postale, mai cu seama in schimb cu strainatatea, si

www.dacoromanica.ro

188

aceasta rezulta destul de clar din cele scrise de dare profesorul de economie
politica Stein, in ziarele din Viena, in 1.856.
Acest profesor sustine cd, pentru motive economice,tarile romane sunt ne-

cesare desvoltarii Austriei. Ca ar fi o greseala a se incerca cucerirea lor prin


arme, cand Austria poate ajunge la acelas rezultat prin alte mijloace, precum :
monopolul navigatiunii pe Dunre, canalizarea raurilor interioare, exploatarea
minelor si padurilor prin companii privilegiate, asezarea capitalurilor austriace
in tot soiul de intreprinderi productive, stabilirea de poste, telegrafuri fi diligenle,
colonizarea progresiva a tarilor, i mai ales intinderea cea mai mare a jurisdictiei consulare.
*

Cu toate incurchturile financiare produse de ocupati unile rusesti si austriace, totutarile romane facura tot ce a fost cu putinta nu numai de a intretine
serviciul postal in mod regulat, dar inca, imediat ce timpurile au permis, a-i
aduce si imbunatatiri.
In Moldova, dupa cum am arhtat, desi in anul 1854 se acordase antreprenorilor postelor din despartirile 1, 2 si 4 despagubiri in suma de 835.000 lei,
taus ei consimtira sa renunte la tinerea postelor pana la expirarea contractului 1)
si. sh se publice o nouh licitatie.

La licitatia finala ce s'a tinut la 11 Fevruarle 1.855, postele din acele despartiri, afara de legturile Iasi-Sculeni si Galati-Reni, cari se desfiintasera, s'au

conceolat la diferiti antreprenori, pe un rastimp de trei ani, incepatori dela


Maiu 1855.
Numrul cailor pentru postele din despartirile sus aratate s'a fixat la 1.055
cal mari, iar subventia ce trebuia platita antreprenorilor revenea. la 820.587 lei 2).
Dac insa la aceast sum mai adaugam si 144.720 lei, costul intretinerii poste-

lor din despartirea a 3-a, care ramsese in conditiunile din trecut pawl la expirarea contractului (Septemvrie 1.857), vedem ca totalul cheltuelilor pentru intretinerea serviciului postal pe anul 1855 se ridica la 965.207 lei, fara' taxele de
transporturi in contul Statului.
Condltiunile de arendarea postelor. pentru noul period, tiparite la Iasi in
1855, tipografia Albinei, contineau ca parti principale si deosebit de cele prevazute prin contractele anterioare, urmatoarele :
Arendarea p6stelor sh se facd pe statiuni, neflind ingaduit unei persoane de a
tine mai mult de trei statiuni, nici pe nume strain, nici prin asociatie, prevazandu-se dt contravenientilor li se vor anula contractele si caii din posta:se vor confisca in folosul Statului.
Caii afltori in poste vor fi numai de cei mari, de 14 pumni inaltime, inha.

1) Ref. depart. de firm* No. 6.729, 1854, deshaterile Div. ObfAtw.


s) Bulelinul Oficialu al Moldovei No. 1911855,

www.dacoromanica.ro

1830-1850 dupa o schita aflata in muzeul postal din Berlin

- 189 -

CArtita de posta in tarile roma. Intro 1830-1850 dupa o schita allata in muzeul postal din Berlin

www.dacoromanica.ro

Cam 15 de Bogie

In Virile romine Intre 1830-1850, dup5 o schy

www.dacoromanica.ro

afield

In muzeul postal din Berlin

- 191 mandu-se la cal-1101e obinuite ale postei 2, in loc de 4-, la brisci, drosci sau butci

cate 4, i la carete i trsuri mari cate 6 cai.


Nurnarul cailor se prevadi a nu mai fi sporit sub nici un cuvant, iar n caz
de retragere a trupelor de ocupatiune numdrul lor s fie scazut la 750.
Caii urmau sa fie tinuti la grajd iarna i vara, hranindu-se cu fan, maldr
i orz. Se interzicea darea la ima i se prevlizit pedepse pentru cei ce ar contraveni acestor dispozitiuni.
Hamurile i toate cele necesare se stabill a fi numai de piele, afara de treanguri, cari puteau s fie fcute din franghie gudronat.
Chrutele de posta se hotari a fi mai mari, pentru a incapea in fund cloud
pergoane i cu capr dinainte, de unde sa se mae, vopsindu-se in intregime cu
coloare albastrei.

La fiecare post, se dispuse a se gasi instalat cate un ceasornic de perete i


elite o condica de reclamatiuni, push la dispozitia publicului, pentru a-i inscrie
plangerile ce vor avea contra serviciului postal. In scop ca acea condica sa nu
dispara, sau sa se ascunda, se prevadi a fi legata de masa cdpitanului postei i
sigilata cu pecetea'Vistieriei.
Taxele pentru transporturi s'au fixat Ia 60 parale i cele pentru blanchete
la 10 parale de fiecare cal i ceas. Aceste taxe ar pare ca erau indoit de mari ca
cele din trecut, ins in realitate erau egale, prin faptul ca de astadata se intrebuinta un numar de cai redus la jumatate.
Expedierea corespondentelor, banilor i pachetelor se prevazil a se face tot
de cloud ori pe saptarnana, ins pentru ordinele urgente ale Statului dare diferitele autoritati din lard, cat i ale acelor autoritati dare departamentele respective, se dispoza infiintarea unui serviciu de stafete urgente.
Condillunile de arendare stabileau ca acest fel de corespondente urmau sa
se incredinteze in Iai directiunii postelor, iar in celelalte parti capitanilor postei
din localitate, i acetia trebuiau st le porneasca de indata la destinatie cu surugii calari, din posta In posta, pana la locul de destinapune.
Pentru regulata expediere a acelor ordine, antreprenorii liniilor LO-Focani-Galati i Iai-Roman-Bacau-Focani erau obligati sa tina la dispozitie cate
trei cai i trei surugii din cei mai buni i activi, iar pe celelalte linii cate doi.
Ordinele se purtau de surugii trk genti de piele, spre a fi bine conservate, iar

ca plata antreprenorii incasau taxele obinuite pentru un cal, insa numai in


ducere.
Relativ la expedierile de corespondente, in acelea0 condilluni de arendare,
mai gasim ca, dupd cererea comandantilor de trupe austriace, s'a prevazut ca, in
afara de cele cloud curse pe saptamand, sa se mai inflinteze pe liniile Iai-Focani i Iai-Mihaileni inca cinci curse in dus i intors pentru transportul corespondentelor.

Aceste transporturi se faceau prin curierii postei, carora antreprenorii trewww.dacoromanica.ro

192

buiau sa'. le pund la dispozitie o cdrut cu doi cai, pentru care incasau taxele
obisnuite la sfarsitul fiecdrei luni dela agentia austriacd.
Tot prin conditiunile de arendare a postelor, s'a mai prevdzut i infiintarea
unui biurou special pentru tinerea socotelilor cu antreprenorii, compus dintr'un

controlor plata cu 600 lei lunar, doi scriitori cu cate 250 lei si ali trei cu ate
50 lei lunar.
Cheltuelile acestui biurou se suportau de antreprenori si era pus sub autoritatea directorului central al postelor, care aveh sub administratiunea sa i serviciul diligentelor si al oficiilor postale.
In Muntenia, .5tirbei cautd s dea o noud organizare serviciului postal, si in
vederea arenddrii ce trebuia sd se facd cu incepere dela 1 August 1.856, numl o
comisiune, compusd din Clucerii Steriadi i Pencovici, Paharnicii Pacleanu si
Mimi si loan Stamu, cu insrcinarea de a revizul conditiile de arendare si a introduce modificdrile i inovatiile reclamate de desvoltarea Orli.

Comisiunea sus arb.latd, lucrd mai nmlt timp la Ministerul de Interne,


sectiunea a III-a, si intocmi conditiunile generale pentru arendarea postelor pe
periodul 1856-61 I), prevazand ca puncte principale i deosebite de conditiunile anterioare urmtoarele :
Numdrul cailor s'a scdzut la 3.388, cu addugire c el putea, fi mrit dupd
trebuinta, iar drumurile postale s'au aranjat in 8 despdrtiri :
I-a desprtire Bucuresti-Urziceni-Brhila-Galati si din Urziceni prin
Buzdu-Ramnicu Sdrat-Focsani, cu 764 cai.
A II-a desprtire Bucuresti-Ploiesti-Predeal i Ploes ti-Buzdu, cu 304 cai.
A III-a
Bucuresti-Targoviste-Gaesti, cu 1.1.6 cai.
A IV-a
Bucuresti-Oltenita-Caldrasi, cu 1.96 cai.
A V-a
Bucuresti-Cdlugdreni-Daia-Giurgiu-Turnu, cu 252'
cai.

A VI-a despartire Bucuresti-Slatina-Craiova-Severin-Varciorova, cu iinii laterale spre Turnu, Zimnicea, Caracal i Targu-Jiu, cu
936 cai.
A VII-A despartire Bucuresti-Ploiesti-Rarnnicu Valcea-Caineni, cu linii
laterale Pitesti-Campu Lung si Ramnicu-Valcea, spre drumul Craiovei, cu 568 cai.
A VHI-a despartire Severin-Calafat-Craiova-Caracal-Islaz-Bechet, cu
252 cai.
Postele din desprtirile sus ardtate s'au arendat d-lor : G. Zisu, Serdarul C.
Viirzaru, A. Gheorghiu, A. Dumitrescu i Brezeanu, pe linii i cu preturi varia-

bile, dela 159 pand la 450 lei anual, de fiecare cal, urmand astfel ca Statul s
plliteascd antreprenorilor in total 1.1.95.783 lei.
1) Dosarul Departamentului de Iuterue 1855, Arhivele ttatului.

www.dacoromanica.ro

- 193

Pe langa aceasta, antreprenorii mai aveau dreptul la :


Taxele cailor liberati pentru trebuirrtele Statului i particularilor ;
Taxele stafetelor oficiale i particulare;
Veniturile din porto serisorilor i banilor particulari ;
Plata locurilor din diligente i a bagajelor dlatorilor.

S'a mrit numarul drumurilor, pe earl eirculau trasuri invelite (braovence), sub. numele de diligente, de doua ori pe shpthmilnrt, fixanclu-se drumurile i nurnarul lor astfel :
Bucureti-Brdila-Focani, cu 8 tr5suri ;
Ploeti-Predeal, cu 4 trsuri ;
G iurgiu,

s 4

,7

speeiale ;

Slatina-Craiova-Varciorova, cu 8 trasuri ;
Piteti-Ftilmnic-Caineni,
s 4
In afard de acestea, antreprenorii trebuiau sd mai aib 5. trasuri de rezervrt in
)5

Bueureti i in capitalele de judge, pe unde treceau drumurile sus aratate.


Fiecare diligenta urrna sa fie insotith de un conductor, care aveA loc rezervat pe capra i in seama chruia se da transportul corespondentelor, pachetelor si
banilor, atat oficiali cat i particulari.
Se prevazura reguli pentru expedierea banilor, atilt ai Statului eat i ai
particularilor, stabilindu-se ca ei sh tie impachetati in muama san piele, legati,
pecetluiti i cantaritl, inscriindu-se deasupra gropului greutatea in dramuri,
suma banilor, felul monedelor i al metalului.
Trimiterile de mai sus trebuiau predate la biurourile postale, sub adeverinta
de primire, tiparita i semnatrt de primitor, in care urma sa se faca vorbire, de
minaele celui ce pornea banii, persoana i locul de destinatie, greutatea valoarea, felul monedei i al metalului, taxa incasata ;;i data prezentarii.
De asemenea, se stabilira norme pentru predri dela biurouri, conductorilor
i curierilor, pentru predari i primiri in curs de transport, pentru eazuri de de-

teriorari i stricdri de sigilii, pentru distribuire, precum


maxima de transportat intr'o cursa.

pentru greutatea

In ceeace privete capitalele de judet, situate in afara de drumurile diligenlelor sus aratate, s'a dispus a fi legate prin curieri speciali, cari sa transporte in
carule de poste, inadins construite, corespondente, pachete i trimiteri de bani,
atilt oficiale cat i particulare, iar in caz de trimiteri de sume mari cursble se
insoteau i de un dorobant dat de carrnuirile de judge, in seop de paza.
Conductorii diligentelor i curierii s'au prevazut a fi oameni cinstiti i en
tiint de carte, functionand sub raspunderea antreprenorilor, de cari erau i
num4i.
Pentru transportul corespondentelor, pachetelor i banilor, intre Muntenia,
Moldova I Serbia s'au mentinut dispozitiunile din conditiunile de arendare anterioare, s'a elucidat Ins un punct insemnat, adica dreptul de transit, i s'a aranwww.dacoromanica.ro

194

jat ca pentru astfel de trimiteri, de ex. din Moldova in Serbia, taxele sh se incaseze la prezentare pentru intreg teritoriul Moldovei si Muntenieif si ca taxele
cuvenite Munteniei sa se predea in natura, odata cu obiectele, la punctul de intrare
in tail. Ace la lucru se stabili i pentru trimiterile din Serbia in Moldova, cu
adaugire c taxa teritoriala a ultimei thri se percepea dela destinatari.
Transportul gentilor austriace pe via Caineni s'a mentinut a se face in conditiunile din trecut si cu aceleasi taxe, lush numai pentru timpul dela Aprilie
pana la 15 Octomvrie, prevazandu-se crt pentru restul anului taxele sa se ridice dela 6 la 9 lei, de fiecare posta.
Prin articolul 13 din conditiunile de arendare, se prevzii eh antreprenorii
postelor sunt obligati a intretine cu a lor cheltnialh biurouri de postet prin toate
orasele si porturile uirii, uncle s se predea si sa se primeasca dela public scrisori
Postale si gropuri cu bani.
BiUrourile s'a dispus a se instal inteo cash.' in mijlocul localitatilor unde
functionau, cu un personal compus dintr'un expeditor, un ajutor si un irnphrtitor de scrisori.
Ele urmau sa fie deschise publicului in toate zilele i orele, pentru ca sh

primeasc trimiterile ce se vor prezenta cu doua ceasuri inainte de pornirea


curselor i sa distribue de indata pe cele ce soseau.

La fiecare biurou, s'a prevazut a se tine patru condici, din cari dota pentru
expedierea scrisorilor i valorilor si doua pentru sosiri. Condicile pentru valori
trebuiau a fi snuruite i sigilate de Directiunea postelor, cu rubrici, in cari sa
se inscrie : numele prezentatorului, data, numele destinatarului, valoarea, greutatea, felul monedei si o rubrica rezervata pentru sernnatura conductorului sau
curierului la expediere si a destinatarului la sosire.
Biurourile s'a prevazut a fi dotate cu mobilierul si obiectele necesare i cu
stampile cu numele localitatilor in care functionau si data zilei. Acele stampile
urmau sh se aplice atat pe corespondeatele prezentate, cat si pe cele sosite.
La fiecare releu de posta, s'a dispus a se pune cate un ceasornic inchis, la
ale carui aratatoare sa nu se poata umbla.

Mersul cailor se stabill a fi in trap, parcurganda-se distanta de o posta


inteun ceas si jumatate pana la doui ceasuri, pe vreme bunai in trei ceasuri pe
vreme rea. Curierii insd, in cazuri extraordinare, puteau goni si in fuga calului,
putand lua distanta de o posth intr'un ceas, iar pe vremea rea intr'un ceas si
ju matate.

In scop de economie de cai, se dispoza c daca intalnirea a doua carute


de posta se intampla pe la jumtatea drumului, se schimbau caii, pentru ca sa
ajunga si mai repede si mai pi.gin obositi la locul de plecare.
Trimiterile prin stafete trebuiau sa fie in forma de plic, cu gceutate maxima
de o oca, spre a se purta inteo geanta de piele, pe piept. In cazuri de intarziere peste
termenul necesar ajungerii stafetei, se restitui trimitatorului taxa platita impatrit.
www.dacoromanica.ro

- 495 Sfafetelor comerciale se hothri a li se da preferinth la expediere fath de


cele particulare.
In ceeace priveste taxele pentru transporturfde chlhtori, stafete, scrisori si
gropuri cu bani, s'au mentinut cele din trecut, cu adhugire c pentru calatori i
stafete, pe timpul iernii, adich dela 15 Octomvrie panh la 1 Aprilie, taxele se ri-

dicau dela 30 la 45 parale de cal si de ceas. S'a prevhzut insh, in plus, c particularii, atilt pentru transporturi, cht si pentru stafete, trebuiau sh plhteasch de
fiecare surugiu i pentru fiecare posth chte 1/2 sfant (40 parale), bani ce se dau
surugiilor.
Statul personalului Directiunii postelor s'a sporit i ca numiir si ca cheltueli, fatti de eel prevhzut in conditiunile anterioare, dupti cum urmeazh :

1 director
1 subdirector

secretar.
.
.
1. ajutor dejurn
2 scriitori (a 1.50 lei)
1. revizor
1 alerghtor

1.

1.

odhia

Cheltuiala ,'cancelariei
Lemne . . .
. .

.
.

pe lunh 1.000 lei, pe an 12.000 lei.


400 ,, ,, n 4.800 e
,,
400 ,, ,, ,, 4.800 e
,,
,,
250 ,, ,, ,, 3.000 e
,,
300 ,, ,, ,, 3.600 e
,,
,,
250 e ,, ,, 3.000 e
,,
,,
100 ,, ,, ,, 1.200 e
,,
50 ,,
600 e
,,
,,
100 ,, ,, ,, 1.200 e
,,
,,
100 ,, ,, ,, 1.200 e
Total . . . 35.400 lei.
5)

)1

y,

Cheltuelile sus aratate urmau sh se plteasch lunar de ministerul de finante, din fondurile afectate pentru intretinerea anuala a postelor.
Pe MO' obliggiunile din trecut, s'a prevhzut ch directorul postelor trebuie
s inspecteze toate postele din -tar4 de trei ori pe an : odath toamna, odatti primtivara si a treia oard child se va fixa, de guvernul Orli, interesAndu-se de tot
ceeace priveste buna intretinere si organizare a serviciului postal ; iar pentru
intAmpinarea cheltuelilor s'a stabilit a se da directorului o diurnh lunard de
200 lei.

La incheierea contractelor, antreprenorii fticurh insa obiectiuni asupra infiinarej diligentelor pe unele din drumurile mari si printr'un articol aditional
obtinur ca acea condi-tie sh fie facultativd, iar expedierea trimiteriloe oficiale i.
particulare sh se facti tot ca in trecut, prin curieri.
*

Invingerea rusilor de chtre puterile aliate si incheierea tratatului din Paris,


30 Martie 1856, contribuira a schimbh cu totul pozitiunea tarilor romAne, chrora
li se recunoscii dreptul de a se administrh singure si farh amestecul nimanui,
sub suzeranitatea Turciei si garaatia puterilor contractante.
www.dacoromanica.ro

196

Prin acela tratat, se alipi Moldovei o parte din Basarabia si se stabill eh reprezentantii thrilor sh fie chemati spre a-si exprirna dorintele asupra organizarii definitive ce trebui st se dea Principatelor rornane.

La Iu lie 1856, implinindu-se termenul pentru care fuseser alesi Domnii

tirbey si Ghica, in locul lor se pun loctiitori de Domni cu titlu de Caimacami, in timpul chrora se fac formele definitive pentru alipirea Basarabiei
(Fevruarie 1857), se retrag armatele austriace din ambele Principate (Martie
1857) si se procedeaza la facerea formalithtilor pentru consultarea thrilor si alegerea Domnilor, alegeri cari avurh loc tocmai la 5 si 24, Ianuarie 1859.
Dela Iu lie 1856 si panh la inceputul anului 1859 s'a introdus si a intervenit
in executarea serviciului postal din ambele thri modifichrile si imbunhtatirile
ce vom arhth mai jos.

In Moldova, duph alipirea Basarabiei, s'au luat imediat rnhsuri pentru a se


organiza i in acele parti un serviciu postal pentru trebuintele Administrative, si
in acest sens ghsim adresa No. 1.097 1), prin care Directiunea postelor face cunoseut Secretariatului de Stat, eh s'au infiiirtat curieri chlhri pentru purtatul plicurilor Guvernului din Galati la Reni si de acolo a se imphrp la Cahul, Bolgrad si
Isinail, cele niai insemnate orase din Basarabia.
MAsura de mai sus n'a fost decat provizorie, chci imediat s'au alchtuit druinuri si releuri de posth, s'a fixat numhrul cailor trebuinciosi la 180 2) i s'a
publicat licitatiune pentru arendarea postelor din acele parti pe ziva de Li si 5
Iunie 1857.
Desi condipunile de arendare erau cele ale postelor din lard, totus la licitaliunea pnuth, cat si la urmhtoarele, in zilele de 2 si 19 lulie, 27 Auglist 0 22 Octornvrie acelas an, nu s'au prezentat concurenti, aa Ca s'a recurs la trimiterea
lui Dimitrie Meleghi, comisar extraordinar, si a revizorului Const. N. Cociu la Ismail (Basarabia) pentru ca sh arendeze postele chiar in localitate 3)
La 10 Noemvrie 1857, intre guvernul Moldovei i antreprenorul Teodor
Ghica interveni o invoialk, prin care Statul rhscumphra privilejiul acordat acelui
antreprenor in 1852 pentru exploatarea serviciului de diligente, iar prin actul
incheiat in acel sens 4) se stabileau nrmhtoarele :
Teodor Ghica renunth la orice pretentiuni asupra Statului, relativ la tinerea
diligentelor, iar trhsurile si uneltele ce forman acea antreprizh, atat din Iasi, cat si
din intreaga lard, trec in posesiunea Statului, fhrh ca sus numitul s poath oprl ceva.
4) nBuletinul oficialu al Moldovei No. 27 (tin 1857.
2) ulluletinul oficialu al Moldovei No. 36 din 1857.
3) Buletinul Oficialu al Moldovei No. 92 din 1857.
4) Dosarul 2463, Arhivele Statului, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

197

In schimbul acestei renuntri, guvernul Orli se obliga sa dea antrepreriorului 11.000 galbeni, din cari 1.000 se va raspunde imediat, iar restul in terrnen
de un an, cu dobanda de 7 Vo.
Aceasta invoiala find supusa Consiliului Administrativ, acesta prin raportul
No. 6.091. 1) adresat Caimacamului Moldovei la 12 Noemvrie 1857, opinieazd ca :

In privire c in toate tarile civilizate transportul scrisorilor si a deosebitelor obiecte ce se transporteaza cu diligentele este confiat guvernului, care prezenteaza. in toga intamplarea mai multh garantie si care singur poate da o desvoltare folositoare acestei antreprize, in privire si a folosului material ce infatiseaza tabloul prezentat Consiliului de Dumnealuti Secretarul Statului, odata cu alcatuirea savarsita cu Durnnealui Vornicu Ghica, Consiliul extraordinar, chemat,

prin Apostilia Exceleatei Voastre, a Ilia in desbatere chestia aceasta, a incuviintat citata alcatuire pentru rascumpararea diligentelor
Pentru a axea insa aceast antrepriza a diligentilor efectul priincios ce se
nadajdueste este neaparat a se face un proiect de modul cu care trebuie a se dirija o asemenea antrepriza i pentru acest sfarsit Consiliul este de socotin p. ca sa
it se randueasch

o corn isiune de cinci fete, i anume : Dumnealui Vel Vistiernic, Cnejii

Alecu si C. D. Muruzi, Dimitrie Cantacuzino i Dumnealui Directorul Departamentului Lucrarilor Publice, carora sa li se adreseze de cdtre Consiliu rugamintea
"sa binevoiasch a se insrcina cu aceasta lucrare. pe MO care vor binevol a

supune proiect ii pentru antrepriza postelor, al carui contract expira in curandu.


'Pe acest raport Caimacamul pune urmtoarea rezolutie :
Se incuviinteaza, 1i prin ofisuri se va randul comisiunea propus de Sfat.
Prin rezilierea contractului cu antreprenorul diligentelor, Moldova stabileste
definitiv monopol asupra transportului trirniterilor postale si face ca acest monopol sh fie exploatat de Stat in folosul sau, iar rezultatul a corespuns asteptarilor, pentruca in intervalul dela 14 Noemvrie 1857 pand la 1 knuarie 1858, dupa
scaderea cheltuelilor de exploatare, a ramas Statului un profit net de 39.625 lei,
20 parale 2).
Comisiunea intocmita pentru facerea proiectului de exploatare al serviciului

de diligente, precum si al conditiunilor pentru antrepriza postelor, a lucrat cu


multi sarguinta si a stabilit normele unei intregi organizari a serviciului postal,
insotind acel proiect cut o frumoasa expunere de motive cu atilt mai interesantd,
cu cat unele din principiile enuntate in acel timp ar puteh sa ne serve si astazi
ca baza pentru imbunatatirea i desvoltarea serviciului.
Din acea expunere de motive 3) citam aci mai jos urmatoarele parti :
2) Dosarul 2163, Arhivele Statului, Bucuresti.
2) nBuletinul Oficialu al Moldovei No. 13 din 1858.
3) Dos. 489 al Moldovei, Arhivele Statului.
13

www.dacoromanica.ro

isS

Institutul postelor, ce intrh atat de mult in relatiunile Statu,,lui i ale particularilor, nu poate exista frd un fundament legal, prin ur',mare reformele trebuie sh se bazeze pe o anumith lege postalri....
postele sunt de neaphrath trebuinth ca mijloc de Administrai
un
institut
de incredere, pentruch atat guvernul cat i particularii,
stie
prin ele expediazh cele mai importante i secrete lucruri.
,,Inzestrate cu drepturi i mari mijloace din partea guvernului, ele sunt
',climate la hicrdri pe cari institutiile particulare nu le pot indeplinla.
71

Poste le sunt mijloacele cele mai insemnate pentru relatiile materiale, spirituale i sociale, prin lemare cel mai de cdpetenie agent al des-

voltdrii culturii poporului.


,,I\Tecontenite inmultiri i uurhri ale mijloacelor de comunicatii sunt,
,,duph experientele fcute, cele mai de chpetenie conditiuni ale unei poste i
folosul ce l-ar puteet da publicului prin transporturi repezi i sig are nu trebuie

sd fie impiedicate prin larife scumpe, pentrucei unde lipsefte comunicatia


postei, sau uncle tarifele prea scumpe opresc pe clasele de jos de a lud parte
sau a se folosi de ea, se indclusci intinderea ei i la o *teased desvoltare nici
este de gdndit.
Folosul ce se dobandete prin ieftinatatea comunicatiei, dove-

,,dete peny-post in Engliterat), pentrucd cu eat posta este mai mutt la dis,,pozitia publicului, cu atcit mai mutt folos aduce.
La poste, precum fi la orice institut public, nu este ertatei nemicarea, deci pentru o necontenitd propd0re in toate se cere asemenea 0 dela ele.
,,De1 toate inovatiile sunt nedesphrtite de inseninate cheltueli, cari ar
)7

aduce la indoialh rentabilitatea postelor, o asemenea ingrijire insh nu poate


fi considerath, pentrucd folosul bdnesc al postelor nu se poate privi ca scopul
aor de cdpetenie, ceici aducdnd postele in perfectie, celelalte venituri ale Staqului sporesc i lesne se vede cd la via comunicatie sporefte negotul, prin
,,ur mare 0 venitut vdmilor, tinthrului fi al altor monopoluri ale Statului,in a
cdror rubrici intrel i venitul postelor.
Cu toate insh ch este greu a se dovedi prin cifre asemenea venit indirect, totu influenta postelor asupra celorlalte venituri nu este de thgliduit.

Comisiunea, pentru motivele sus arhtate i in scopul de a iinbunitap organizarea serviciului postal, propune urmatoarele :
4. Sa se fach o harta postali cu insemnarea statiunilor. Distanta normalh a unei poste sh fie de 7.000 stanjeni domneti, i numai unde localitattle targurilor pretind se vor lisa statiunile i in mai mare dephrtare.
s)

Reforma introdusi in 1840, prin care taxa unei scrisori simple in interiorul Engliterii se fixa la 1 peny

(10 bani).

www.dacoromanica.ro

- '199 '2. Pe drumurile postei sh se bed sosele i sh se tinh in bund stare, imphrtindu-se distantele la fiecare mie de stanjeni prin stalpi.
3. Dreptul Statului asupra postelor set se statorniceabcd prin legi postale.
4. 0 administratie sisternaticd set se introdudi prin amploiati, cari cunosc atdt manipulatia postelor, cat i limbi strdine,ca stt fie in stare a intresine relatiile i socotetile atingeitoare, cu postele din tdrile strdine. Darea postelor In antrepriza trebuie sh inceteze i ele sh se de prin invoieli sau cu
decretele Ochrrnuirii, pe mai multh vreme, la proprietarii mosiilor sau la
alte fete.
5. Sh se reglementeze transportarea obiectelor prin posta de scrisori,
prin stafete i prin posta de persoane, stabilindu-se reguli asupra predhrii
i primirii dela posth, precum i responsabilitatea postei pentru obiectele ce
i s'au incredintat spre transportare.

6. Reglementarea transportului persoanelor prin extraposte, adich


liberarea de cai de posth la particularii ce chratoresc cu trhsurile lor, cu
trhsuri de potd, prin diligente i prin trhsuri mai usoare, acolo unde nu
sunt drumuri bune.
.
7. Formarea tarifelor pentru scrisori in serviciul intern stabilindu-se
francarea prin metrci postale, in caz cdnd taxele se achit la prezentare ft
fixarea celor ce urmeaz5, a se incash la destinatie (scrisori porto). Alchtuirea

tarifelor pentru stafete, transporturi prin diligente

pentru scrisori

obiecte in schimb cu strhinhtatea.


Pentr.0 introducerea acestor reforme, comisiunea recunoaste ca vor trebui

bani, timp si personal cunoschtor in manipulatia postei, care sh stabileasch


detaliile de aplicare, conduchndu-se intru aceasta dupd asezhmintele postelor din
tdrile strdine.
Aceeas comisiune, si in acelas proiect de reformh, opineazh ch, duph expirarea contractului in vigoare, postele, ca chestiune de transport, sh se arendeze pc
un.nou period de trei ani, incephtori dela 1. Maiu 1858, in care interval sh se
introduch urmtoarele dispozitiuni:
1. Guvernul va aduce in lard doi amploiati i doi conductori strhini,
pe tiinp de un an, cari sh cunoasca i limba rornanh. Din amploiall unul se
va d la Directiullea postelor din Iasi i unul la oficiul Gak4i, spre a intro-

duce refortnele trebuincioase in manipulatia trimiterilor, iar conductorii


si altul pe linia Iasi-Mihdileni.
vor face cursele : unul pe linia
Acesti patru functionari vor ave.a indatorirea de a invuit pe functionarii

phmanteni manipulatia in biurouri i pe conductori slujba si a alchtui impreunh cu directorul postelor, instructiuni in limba romnh, pentru organizarea diferitelor ramuri de serviciu.
2. Cdpitanii de posid sec fie recunoscuti ca amploiati ai Directiunii, s
poarte uniformd, spre a fi cunosculi fi set indeplineascet fi insdrcinarea de
www.dacoromanica.ro

sot

expeclitori, dupd anurne instructiuni. Depeirtarea cdpitanilor din functiune


sei nu se facet farei incuviintarea Diregiunii postelor, i afard 1e leafa ce ii
se pldtefte de antreprenori, s primeascei i un adaus pentru functiunea de
expeditor, dupd insemniitatea statiunii ce conduc.
3. Dreghtorii tinuturilor, scoalelor i satelor sh fie datori, duph formala
cerere a chpitanilor de poste, de a intretine drumurile i podurile In bunh
stare, cum si de a da ajutorul necesar in alte neprevhzute cazuri.
4. Diligentele nu vor transportec numai persoane,bani i scrisori, ci vor
primi i pachete i meirfuri, pdtai, la greutatea de 44 oca, francate sau nefrancate, at& pettru interiorul td rii, ced i pentru tetrile stretine.
5. Secretariatul Statului va incheid conventii cu tdrile vecine i allele,
ca sec lipseasca postele straine din Ord 0 cart pdnci acum au putut exista
numai din pricind eel postele din tard nu prezentau garantia cerutei.
6. Guvernul, care pldteste antreprenorilor caii dupti contract, va plhtl
numai 1. leu pe ceas, de cal, la diligente, furgoane
scrisori.

pentru posta de

Persoanele par ticulare cu trhsurile lor vor plati doi lei de cal pe
ceas i vroind a merge mai grabnic, adich ca curier, vor plhti trei lei pe
ceas de cal si bacsisul surugiului, cate un leu de fiecare cal si posth.
Particularii vor avea drept a cere i trsuri intregi pentru dnii, in
care caz vor plati dud de cai i pentru intrebuintarea trsurii, precum se
obisnueste si in alte thri.
7. Pe langh diligentele ce vor plec in toate zilele, din Iasi la Galati, si
anume: de trei ori pe shpthmanh, prin Barlad, si de trei ori, pe la Bachu,
vor circula de douh ori pe shpthmnh trhsuri de posth mai usoare, la llusi

spre Basarabia, dela Piatra

Fhlticeni la Roman, dela Bachu spre

Targu-Ocna i Transilvania si dela Focsani la Tecuci.


Diligentele zilnice intre
vor intretine comunicatie cu
Dorohoi, iards prin trsuri de poste mai usoare.
In asemenea mod se va inlesnl ieftina i grabnica transportare de serisori, obiecte i persoane.
8. Pentru regulata sosire a diligentelor pe la targuri i statiuni trebuie
hothrite i pdzite ceasurile pornirii, iar pentru inlesnirea pasagerilor trebuie
set se organizeze restaurante pe la statiuni anumite, unde, cu preturi fixe, set
se dea de meincare cdlectorilor dimineata i seara la vrernea mesei.
9. Para la facerea unei lihrti postale, de chtre un geometru, sh se imparth provizoriu, pe harta ce existh, distantele intre statiunile postale, pe
ceasuri, duph cari se vor hothri taxele de transport.
10. Pe temeiul alchtuirii din trecut i pe baza propunerilor facute, s
se intocmeascd un buget al postelor, ca sa poatet cunocifte guvernul tarii
surnele trebuincioase i folosul ce ar puted rezult in cei trei ani urmdtori,
www.dacoromanica.ro

- 201 precum i pentru a se putea pregati diligentele i trasurile uvare, in numarul trebuincios.
11. La Directia postelor sa se mai adauge inch' un. functionar ;i until
la expeditia diligentelor, pentruch numarul actual nu ajunge la tinerea con-

tabilita'ii ;i al lucrarilor curente.


Asemenea, sei se sporeasca i lefile tutulor functionarilor dela poste, ca
sti nu fie siliti a se mai ocupet i cu alte treburi, ci, lini.tii despre existenta
lor, sd-0 vadd numai de slujba postei, care este mai grea i cu mai mullet
raspundere deccit alte slujbe.
Pe laugh proiectul sus aratat, cornisiunea a intocmit i o instructiune asupra
organizarii serviciului postal, impartirea lui i atributiunile personalului, cuprinzand in rezumat urmrttoarele :
Serviciul postal se imparte in doua ramuri, i adica :
Serviciul biuroului i serviciul grajdului.
Serviciul biuroului cuprinde intreaga rnanipulatie ;i contabilitatea
taxelor incasate, pentru scrisori, bani, lucruri i persoane, i se indepline;te

de catre functionarii biurourilor de posta.


Serviciul grajdurilor cuprinde cele atingatoare la transportul prin cai
de posta i la lucrarile fcute de biurouri.
Serviciul biuroului se imparte in :
1. Directiunea central:a a postelor cu reedinta in MO, pusa sub dependenta i controlul ministerului de finante, cu atributiuni :

a) A tine contabilitatea veniturilor tuturor biurourilor, expeditiilor


fi statiunilor de posta din intreaga tara,
b) A dispoza asupra cheltuelilor fixate prin buget, pentru reparatia
diligentelor i pentru plata lefurilor functionarilor postei, fara a mai cere
aprobarea ministerului de finante ;

c) La finele fiecarui trimestru va inainta ministerului de finaate un


cont de veniturile i cheltuelile postei, alaturand i banii ce se vor afla in
cassa ca excedent ;
d) A supraveghea ca lucrarile tuturor biurourilor, expeditiilor i statiunilor de posta sd se faca dupd regulile prescrise, spre a nu se intampla abuzuri

pagubitoare i a le da la nevoie lamuriri asupra oricarui caz neprevazut ;


e) Va avea in vedere intinderea relatiunilor i cu locurile unde nu s'au
infiintat poste i prin tdrguparele mici; va inseircinit pe comisari fi alte persoane cu primirea ?i aducerea cel putin a scrisorilor pdnei la cea mai apropiatd statiune de postet, in schimbul ceirui serviciu li se va da un beneficia
de 5 sau 10 parale de flecare scrisoare ;
f) A ingriji ca toate infiintarile de biurouri, expeditiuni i statiuni de
posta, precum i orice masuri sau schimbari fcute in folosul publicului, s
fie aduse la cuno;tinta generala prin foile oficiale si organele administrative.
www.dacoromanica.ro

- 202 2. Biurourile de post din Iasi si din toate capitalele de judete cu


atributiuni :
a) Primirea scrisorilor, banilor i lucrurilor dela public si indrumarea
lor la locurile cuvenite ;
b) Expedierea persoanelor prin diligente ;
c) Liberarea de blanchete la calatori ;
d) Distribuirea scrisorilor, banilor i lucrurilor sosite prin post ;
e) Tinerea contabilitatii cu statiunile i expeditiile de posta din apropierea lor, pentru scrisori, bani, lucruri i persoane ;
f) Supravegherea conductorilor si a purtatorilor de scrisori, ca sa nu
faca abuzuri i s nu se perceapa dela public mai mult cleat taxele fixate.
La istatiuni, crtpitanii de posta vor indeplini slujba de expeditori intocmai
dupd prevederile de mai sus.

La capitala Iai, precum si la toate biurourile dela reedintele judetelor,


cassa de bani va aveA, cloud incuietori cu dour', randuri de chei, din cari, la Iasi, o
chee va fi la cassier i o alta la directorul postelor, iar la celelalte biurouri, una
la expeditorul postal, care se va numi dintre functionarii vrednici, .si cealaltd hi
cassierul judetului, find ambii raspunzatori pentru orice lipsrt sau deficit.
Expeditorii postali de afara, in fiecare cursa i impreunrt cu pachetul scrisorilor, vor inainta biuroului de posta cu care se afl In legatura i contul banilor
incasati din taxe.
Conductorii nu vor fi in drept a prirni scrisori, pachete i persoane in diligenie sub nici un cuvant.
Repararea diligentelor, in cazuri de stricdciuni ivite in drum, se va face sub

supravegherea conductorului si a capitanulur de posta dela cea mai apropiata


statiune i cheltuiala fcuta se .va justifica prin chitantrt ischlit de primitorul
banilor.
La toate biurourile i expeditiile de posta, orele de serviciu vor Ii diminega.

dela 8-12 si dupa amiaza dela 2-6, atat in tirnpul verei cat si al ernei. In acest
timp se vor vinde timbre postale pentru francatul scrisorilor, se vor pnirnI si
preda scrisori, bani i lucruri si se vor libera bilete de diligente i blanchete, iar
in afara de orele de serviciu biurourile vor fi inchise, pentruca functionarii postei,
fara a fi suparati de public, s reguleze expedierea i contabilitatea obiectelor
primite.
Tarifele i instructiunile privitoare vor fi tiparite i puse in perete la fiecare
biurou si expeditie postala pentru cunostinta generala.
Amploiatii postei vor purta uniforma, spre a fi cunoscuti i respectati de
public.

La biurourile i statiunile de post se va pune ate o tabl cu marca Orli,


pe care va fi scris Biurou sau Statiune de posta, spre a se vede de trecatori.
Pentru tot felul de imprirnate i tiparituri, de cari va avea nevoie Directiunea
www.dacoromanica.ro

203

centrala a postelor, atilt pentru administratie, cat i pentru manipulatie, se va


desehide un cont curent cu tipografiile locale. In acest cont se va incaset, dupei socoteala biurourilor postale, taxele dupe"' tarife pentru gazete si alte imprimate ce
vor expediet tipografiile in tan/ fi se va scdded pretul pentru hdrtiile tipetrite Directiunii postelor. Contul se va inchei i Uchida la flecare trei luni.
In ceeace privete serviciul grajdurilor, instructiunile sunt cuprinse in conditiunile contractului de antepriza din trecut i modificate de aceea cornisiune.
La fine, instructiunea prevedea ca locurile vacante dela Directiunea postelor,
cat si dela biurourile din orasele de reedint, sa se ocupe de amploiati din servi-

ciul postelor cari au practica acestui serviciu, i se stabilea ea acei capitani de


posta, cari vor indeplinl cu vrednicie i credinta functiunea de expeditori, vor
putea ft inaintati, de Directiunea centralei, ca functionari la biurourile postale dela
resedintele judetelor, iar cei dela biurourile de resedintet la biuroul din Iasi i in
cancelaria Directiunii.
Prin aceasta dispozitiune, instructiunea prevede ca se va inlocui totdeauna
arnploiatii prin aliii cunoschtori, i in lucrari nu se vor intampla neorandueli.
Comisiunea, in afard de cele aratate, mai intocmi liste de formularele pos-

tale pentru manipulatie, instructiuni pentru transportul scrisorilor, baMlor, lucrurilor i.persoanelor, cu tarifele lor, precum si conditiunile de arendare a postelor pe periodul 1.858

1861.

Conditiunile de arendare pe noul period, a carei licitatiune s'a tinut ht 11,


1.2 i 1. Martie 1858, cuprind imbunathlirile ce comisiunea crez use necesar s
introduca (pag. 199), cu urmatoarele modificari i adaugiri :

Par ticularii cari vor merge cu carutele postei sau cu trhsurile lor von
plati eke doi lei i jumatate de cal pe ceas.
Antreprenorii vor fi obligati a imbraca pe surugii, din leafa ion, cu haine de
sucman sau aba duph aceea croiala i forma, in intreaga tara.
Surugii, von purth la palarii vara si la caciuli iarna un semn de alama,.ca
sa lie cunoscu0 i cei ce se vor IntalnI cu ei sa abat din drum.

La 1. Iulie 1858 se puse in aplicare, in Moldova, o alta tarifa pentru scrisori i transportul calatorilor cu diligentele i se introduse in serviciu timbrele
postale pentru francatul corespondentelor i cutiile de scrisori.
Directiunea postelor si diligentelor a adus la cunostinta generala I) aceste
modificari i inovatiuni dupa cum urmeaza :
1.. Scrisorile simple, dela 1 Iulie, cari se vor prezenta fara plata, vor fi
primite i expediate ca si cele francate, luandu-se plata dela destinatari,
dupa cum se face i in alte tAri.
2. Pentru inlesnirea publicului, asemenea scrisori simple MIA' plata se
1) viluletinul Olicialu al Moldovei, supliment la No. 54 din 1858.

www.dacoromanica.ro

- 204 vor pune, in Iai, pun liiditele de fier cu incuietoare, ce s'au pus prin pietele oraului, precum 1 la expeditia centrald, la scara intrrii, iar la celelalte biurouri dela reedinte, deocamdatd, se vor d deadreptul la biurou.
3. Pentru scrisorile ale chror taxe se phitesc la prezentare, se introduc
timbre postale, ee se pot cumpar dela magazinele din pigh i pe la biurourile i expeditiunile postale. Valoarea timbrelor se fixeazd la 27, 51, 81
i 108 parale.
A. Costul unei scrisori in greutate de 21/.2 dramuri (8.07 grame), pe
distanta de 8 pote, se socotete la 27 parale, iar dela 8 poste in sus la 51
parale. (Dela aceastd reguld se excepteazii scrisorile pentru targul Mihdileni,
cari se taxeazd pentru prima greutate cu ,27 parale, dei distanta dela Iai,
pe drumul postei, este mai mare de opt pote).
5. Laditele a fectate servesc numai pentru scrisorile fdrit plata, iar
acelea pe cari se vor HO timbre postale se vor pred deadreptul la biumud sau expeditli, spre a se verificA justetea taxelor aplicate.

6. Pentru scrisorile pe cari publicul ar vol sa le de CU adeverire de


primire (retour recepisa) se va plti o taxa' indoit.
7. Adresele scrisorilor sd fie bine lamurite, scrise romlinete i sigilate, iar celor cu adeverire de primire s li se aplice trei sigilii.
8. Scrisorile se priinesc in intreaga lard simple francate sau CU adevenire de primire.

9. Distribuitorilor la casele particulare ii se vor plti pentru fiecare


scrisoare, fdrd deosebire, Cate 5 parale i pentru fiecare pachet cdte 15 parale.
1.0. Scrisorile, pentru ca sa se expedieze cu posta din acea, zi, trebuiau
sd fie prezentate cu un ceas inainte de inchiderea post-pachetelor.

1.1. Scrisorile neplatite se scot din Mite in fiecare dimineatd, afard


de Duminica, intre orele 7 8 i se expediazd in aceea zi pe drumurile
destinate diligentelor.
Relativ la serviciul diligentelor, acela supliment de buletin aduceA la
cunotinta generala urmkoarele :
Plata unui loc in diligente sau braovence se fixeaza la 6 lei de fiecare
postd, plus 1. leu baciul surugiilor, pe aceea distantd. Baciul surugiilor

se incasseaza la prezentare i se imparte surugiilor prin ingrijirea conductorilor ce insotesc diligentele.

Oprirea locurilor se va face in toate zilele, afard de Duminicd (cnd


biurourile sunt inchise), dupd pornirea diligentelor din acea zi.
Bagajele se vor aduce seara, in ajunul pornirii diligentei, pentru a nu
se produce incurcaturi la pornire.
Orice add-tor care nu s'ar afl la ceasurile hotdrite pentru pornirea diligentei pierde plata facutd. i nici nu poate ceda biletul sau unei -alte
persoane.
www.dacoromanica.ro

205

Biletele de chlhtorie se phstreaz, i la finitul cursei se vor incredinta


conductorilor ce insotesc diligentele.
Pentru a se adui*,e la indeplinire propunerea comisiunii de reforme (punctul 1,

pag. 109), guvernul Moldovei interveni pe langh cel al Austriei in sensul de a-i
trimite doi amploiati i doi conductori, cari sh instruiasch personalul postal din
lard i sh intocmeasch reguli pentru manipularea servicinlui. Cererea f satisfhcuth i la 31 August 1858 agentia Austriei din Iai cornunich guvernului Moldovei eh functionarii ceruti au i sosit 1).
Functionarii trimii in Moldova erau : Iochan von Manowarda, administrator
de posth din Bucovina, i Leon Scliba, oficiant ; iar cei doi conductori se numeau
Iano Szergedgi i Frideric Nadler.
In comunicarea fcuth de care agentul austriac se arata, eh acei functionari rmaneau inscrii in statul amploiatilor Austriei i ca in tot cursul misiunii lor, care se fixase la un an, vor fi sub protectia austriach in tot ceace privete persoana i avutul bor..
Duph trecerea anului fixat, cei doi conductori i functionarul Scliba au fost
concediati ; Manowarda ins a continuat serviciul shu sub titlul de ',Instructor
postal, pltit cu 2.600 lei lunar, i, dupd cum vom vedea mai tarziu, el a treeut
in acela scop i in Muntenia.
Urmandu-se pe calea organizhrii serviciului postal, la Octomvrie 1858 se
intoemi i se puse in aplicare ',Instructiuni de serviciu pentru conductorii postelor Moldovei 2). Aceste instructiuni, foarte detaliate i complete, cuprind 7a5
articole, can trateazd despre :
Datoriile personalului, conduita chtre administratie i public, responsabilitatea lui.
Operatiuni de verificare la pornirea diligentelor i obiectele .ce trebuie sh
posede conductorii.

Modul de primire dela biurouri a expeditiilor de scrisori, bani

lu-

cruri, observatiunile ce trebuie sh se Leh, oranduitul i phstratul expedipilor in


drum.
Conducerea diligentelor, personalul ce le insotete in drum, atributiunile
surugiilor, ajungerea la statiuni, predarea expeditiilor.
Cazuri de intreruperi de curse, msurile ce trebuiesc luate.
Rapoarte de efectuarea cursei i pedepse pentru personalul insotitor, in eazuri de neglijente i rea credinth.
In afar de biurourile postale dela capitalele de judge i dela statiunile de
post, Moldova cauth a inmulp numarul biurourilor, infiirrtandu-le i prin tar1) Monitoral Oficial No. 227 din 1F64.
Tipografia Monferralo, Gaiai, Biblioteca Academiei Itomdne.

www.dacoromanica.ro

206

guri. Un astfel de biurou s'a inflintat, la Septemvrie 1858, in Targu-Neamtu1)


pe motivul ea acea localitate era un centru cornercial i ca in apropiere se
aflau manstiri si sate importante.
* *

Perioada dela Noemvrie 1857 pand spre sfarsitul anului 1858, desi de scurta

durata, totus reprezinta pentru Moldova cea mai frumoasa si mai interesantd
epoca de desvoltare i organizare a serviciului postal pana la acea data si bdrbatii de Stat moldoveni, prin : stabilirea definitiva a monopolului postal exploa-

tat ca institatie de Stat,infiintarea de biurouri postale speciale, inmultirea numrtrului curselor de diligente, asigurarea personalului postal ca lefuri i avansrtri,
stabilirea regulelor pentru conducerea i manipularea tuturor ramurilor de serviciu, formarea de tarife rationale i introducerea timbrelor postale si a cutiilor
de scrisori, au stiut sa feta i sa punrt efectuarea serviciului postal pe baze corespunzatoare organizatiilor similare din tarile civilizate.
Nu tot acelas lucru putem sii zicem despre Muntenia, unde postele au ramas
in organizatia fh'cuta in 1856 (pag.192), cu singura deosebire eh, la Martie 1858,
s'a infiintat un serviciu de diligente intre Bucuresti-Ploiesti-Brasov, de catre antreprenorul acelui drum, anume lancu Brezeanu.
Anuntul prin care se comunica publicului inflintarea acelui serviciu ) continea urmtoarele dispoziliuni :
Diligentele vor merge de doua ori pe saptamana, dela Bucuresti, prin Ploiesti, la Brasov ;i inapoi, cu plecarea din Bucuresti Marti i Vineri, iar din Brasov Durninica i Miercuri.
Cu diligentele se vor transporta pe langa pasageri i colete cu marfuri
gropuri en bani de mice marime, sub garantia averii antreprenorului.

Diligent* vor fi trase de 8-10 cai, ce se vor schimbh la fiecare statiune


vor fi insotite de conductori cinstiti, cu garantie i dorobanti pentru pazrt.
Pentru transportul unei persoane dela Bucuresti la Ploiesti, cu bagajul sau,
in greutate 'Ana la 40 funti (20 kg), se percepeau 8 sfanti 3), iar pana la Brasov
30 sfanti (cam 22 franci).
Pentru 1.000 fiorini, valoare in hartie sau aur, se percepeau 6 sfanti, iar in
argint 12 sfanti.
Pentru pachete farrt valoare cate 4 creitari argint de fiecare funt (500 grame).
Nu mult dupa aceasta, numarul curselor de diligente pe aceasta cale s'a
ridicat intre I3ucuresti-P1oiesti la patru pe saptamand i intre Ploiesti-Brasov la
trei pe saptamana.
1) nliuletinul Oficiala al Moldovei No. 78
2) Dosarul Direqiunii postelor din 1858, arhivele Statului.
3) Un dant egal cu 2 lei vechi 20 parale.

www.dacoromanica.ro

- 207 De1 tarile romAne scaparrt de ocupatiunile straine dela Martie 1857 i dei

prin tratatul din Paris se prevazuse ct ele se vor administr singure i farli
amestecul nimanui, totu; atAt rusii cat i austriacii ii mentinura biurourile
postale ce infiintasera i cursele ce aveau, facand mai multschimbul corespondentelor din i pentru strainatate.
Austria mai cu seama cauta sa deA extindere serviciului sau postal, prin
infiintarea de biurouri postale in mai toate oraele thrilor romAne, insarcinAnd,
acolo unde n'aveA agentii i starostii, pe diferite persoane ca : farmaciti, cornercianti i meseriai, supuO ai acelei tari, cari, in schimbul unor beneficii brtne;ti,
sa efectueze serviciul postal, la prezentare, expediere i distribuire.
Trimiterile ce se depuneau la aceste biurouri se inaintau consulatelor din
Bucureti i Iai si de aci, prin mijlocirea biurourilor si a curselor ce intretineau,
se expediau in Virile -strine, iar cele sosite din strainatate urmau aceea cale,
insa in sens Myers.
Expedierea trimiterilor postale intre biurouri, starostii., agentii i consulate
se laze prin intermediul postei rometne;ti, ea pachete oticiale ; pe liniile insrt
unde circulau curieri austriaci, sau ruseti, cum erA Bucureti-LO-Sculeni, Galati-lapi, 13ucureti-CAineni, Bucuresji-Predeal-Brapv, Galati-Adjud-Poiana
Sarata-13rapv i Iasi-Mihaileni, se plateau antreprenorilor postei locale taxele
pentru numarul cailor ce-i transportau.
In Muntenia, cursa zilnica intre Craiova-VAreiorova, intiintata de austriaci
in 1854, dupa retragerea trupelor lor fit desfiintata. De altfel, aceastrt legatura
nu erA atAt de trebuincioasa, de oarece Austria mentinuse legatura prin CAineni
vi Predeal ;i intrucAt transportul trirniterilor, din prtile de Sud ale acelei tari,
se facea pnin cursele de vapoare cari atingeau porturile Munteniei.
CAtiva particulari din Craiova se asociara insa intre ei i formara o legatura postala in locul celei desfiintate, numai de dourt ori pe saptamana, prin .stafete, platindu-se antreprenorilor taxele obinuite pentru doi cai
In Moldova, dupa terminarea ocupatiunii, Sfatul administrativ incuviinta
circularea postei austriace in toate zilele, intre Iapi-Mihaileni, pentru transportul
corespondentelor si de doua ori pe saptamAna i pentru gropuri i pachete, cu o
trasura speciala.
Sfatul administrativ insa Pusese conditiunea ca aceasta posta sd nu transporte decAt trimiterile din i pentru strainatate, fiind-ca transportul celor interne se luase in sarcina Statului.
Tot in Moldova, in anul 1858, cursa Braov-Poiana Sarata-Adjud-Galati
se prelungl pAna la Brila, cu scopul de a atrage pe aceasta cale i trimiterile
acelui insemnat port al Munteniei.
Serviciul postal rusesc i austriac produceA venituri bune tarilox cari ii
intretineau, i aceasta erA una din cauzele principale cari se opuneau la desfiintarea lui. In acest sens, inteo brosura intitulata "L'Autriche et les Principauts
www.dacoromanica.ro

208

Danubiennes., aprutd in 1858, la Paris, gdsim urrnhtoarele : ') qiiurourile de


.de posta i diligentele austriace exploateazd astdzi amandouti Principatelei des.organizarea actuald a tuturor ramurilor de serviciu public favorizeazd destul
.de bine vederile Austriei, Inca corespondenta intre Bucureti i Iasi traverseazd
.Statele austriace, trecand prin Cernduti. Se socotete la aproape 100.000
.franci anual venitul biuroului de posth austriac din Iasi. Acel al biuroului din
.13ucureti trebuie sh fie cu mult mai mare..
*

Nu putern terminft insh ultima parte a epocei 1848--1859, fdrd a vorbi de


o chestiune destul de importantd pentru tz7trile rornane i care era in directd leghturd cu serviciul postal.
Cu ocaziunea rhsboiului dus de Franta, Anglia, Piemont i Turcia contra
Rusiei, in Crimeea, aliatii i-au fhcut o bazd de operatiuni in Dobrogea, de uncle

trupe franceze s'au intins spre Rusciuk i de ad, in 1854, o companie de geniu,
sub comanda cdpitanului l'Amie, a venit in Bucureti.
Cum insd aceastd trupd trebuia sd fie in comunicatie cu baza ei de operaliuni, cdpitanul L'Amie construete o linie telegrafich Bucureti-Giurgiu, in leadturd cu Rusciuk.
Tot prin acel timp, armatele austriace, intrand i ocupand parte din Moldova
i Muntenia, au cerut, sub cuvant de a comunich cu tara lor, autorizarea de a infiinta o linie telegrafich Bucureti-Ploieti-Braov, atat pentru trebuintele armatei cat i ale populatiunii tarii.
Domnitorul -t.irbei a incuviintat acest lucru, cu condiie, insd, ea bihrourile i liniile ce se vor infiinta s fie sub a utoritatea i controlul guvernului roman, ca serviciul sh se Indeplineasch de functionari austriaci pand la formarea
de functionari romani i c5 in acest scop austriacii sg. infiinteze in Bucureti o
coald de telegrafie pentru tinerii romani cari vor vol s invete acest metewg.
In cursul anului 1851, s'a lucrat linia Bucureti-Ploieti, iar dintr'un dosar
al prefecturii de Ilfov (aflat la directiunea postelor), gasim cS. departamentul
din Nduntru, cu ordinul No. 8.396 din 1.8 Noernvrie 1.851, chtre carmuirea de Ilfov, Ii comunica terminarea lucrdrii i ii cerea s ia mdsuri spre a da oameni
de paz5. i. reparare, i tot din acela dosar, (ordinul No. 4.566 din 3 Septemvrie
acela an), rezult ch se luaserd mdsuri pentru prelungirea liniei i pe distanta
Ploieti-Brapv.
Dupd aceasta a urmat apoi infiintarea liniei Ploieti-Buzdu-Brdila, in cursul
anului 1855, i mai tarziu a liniei spre Craiova i Pitesti.
Conducerea serviciului telegrafic din Muntenia a fost incredintatd, dupa
recornandarea guverriului austriac, unui anume Hinterholzer, cu titlul de inspector al telegrafului.
.

1) Acte i documente cule d. de D. A. Sturm, vol. 7, pag. 332.

www.dacoromanica.ro

- 09 La.Noemvrie 1854 s'a deschis in Bucureti prima coal de telegrafie, cu


o durath de 6 luni i cu Ufl numhr de 7 elevi romni, cu studii a 6 clase gininaziale i cunotinte de limba francezh i germanh.
In primhvara anului 1855 aceea coalh a avut 35 elevi romni, punncluse astfel prirnele baze ale persQnalului ce urrna s formeze cadrele corpului tetelegra fie roman.

In Moldova, cu putin timp mai inainte ca in Muntenia, ghsim eh se infiintaserh oficii telegrafice la Iai, Fogani, Tecuci i Galati .(unde pin 1854 era ca
ef Cezar Librecht), iar liniile telegrafice conduceau din Iai prin Targu-Frumos,
T.-Neamt, Fhlticeni la Suceava (Bucovina), in leghturh cu strhinutatea, i din
Iai prin Vaslui, Brlad, Tecuci, Galati. Serviciul telegrafic era sub conducerea

austriacului Strighel, cu functionari de diferite nationalit4i, din cari cei mai


multi austriaci i polonezi.

Prin anul 1857, functionarii telegrafiti romani, mai cu seamti cei din Muntenia, incepur o intins agitatie atat pentru a schpa de conducerea functionarilor

austriaci, cat i pentru ch strhinii urmhreau si obtinh concesiunea serviciului


telegrafic roman, pentru 90 ani.
Agitatia a fost condush de functionarii romni Soimescu N., care pin
1871-1877 a ajuns inspector general al postelor i telegrafelor ; Filionescu, Augustin i altii, reuind spre sfaritul anului 1857 ca o bunh parte din functionarii strhini sh paraseasca serviciul.
Tot prin acela timp se nationalizeazh i serviciul telegrafic din Moldova,
pe de o parte prin trecerea lui sub conducerea lui Simion Marcovici, fost director
al eforiei coalelor, iar pe de alta pin introducerea de functionari romani.

www.dacoromanica.ro

UNIREA PRINCIPATELOR $1 DOINIA LUI CUZA

_EPOCA DELA 1859 PANA LA 1866

i Munteniei, convocate la. 5 i 24 lanuarie 1859, in


dorinta de a face din ambele thri un singur Stat, aleserh ca Domn pe Alexandru
loan Cuza, a chrui recunoastere; de dare Puterile Europei, deveni fapt implinit
Aduntirile Moldovei

la 24 Septemvrie acela an.

'raffle romane de1 unite, totus au trebuit sh-si mentinh organizatia lor
legislativh si adrninistrativd separate inch catva timp si ca atare i organizatia
lor postalti, cu directiuni aparte, cea din Iasi condush de V. Grigoriu i cea din
Bucuresti de Thnase Bolintineanu.

Astfel dar, pentru artitarea fazelor prin cari a trecut serviciul postal si a
imburatthlirilor ce i s'au adus, vorn fi nevoiti a considerh Virile tot ca separate si

a vorbi in parte de serviciul fiectireea, panti la 1 August 1862, data unirii si


contopirii postelor lor in o singurh directiune generalh, cu reedinta in Bucuresti.
In ceeace priveste, insh, serviciul telegrafic, Cuza, dupti alegerea sa ea Dornn
al Moldovei, a numit ca director al telegrafelor din Moldova pe. Cezar Libreeht
iar la Main acelas an I-a numit ca inspector general al telegrafelor din a mbele
OH 1).
*

In Muntenia, unde, dutph cum am vtizut, serviciul postal ramhsese in inferioritate vtidith fath de eel al Moldovei, a trebttit ca in epoca de mai sus sh se limnceased mai mult, pentru a se aduce i aci serviciul la nivelol celui din Moldova

si a se da publicului aceleasi avant* ca in tara surorh.


Cum insti contractele postelor expirau tocmai la 1 August 1861, si ea atare
nu se putea face imbunhthtiri de ordin mai general, guvernul isi indrepth In primul rand atentiunea asupra asigurtirii transportalui de chlhtori prin mijloace
mai comode si mai putin obositoare.
In acest scop, consiliul de Ministri, In edinta sa dela 27 Maiu 1859, both1) Monitorul Ofleial al Muntenici din 1859, pag. 189

www.dacoromanica.ro

212

rate a se aduce la indeplinire articolul din contractul incheiat in 1.856, privitor


la infiiirtarea serviciului de dilijente de catre antreprenori, dar, cum acetia se
opuneau, consiliul Ina masuri pentru confectionarea a 28 trasuri, cari s fie utilizate pe drumurile Bucureti-Braila, Bucureti-Buzu-Focani, Bucureti-Craiova
i Bucureti-Piteti-Ramnicu Valcea ').
Darea in circulatie a diligentelor s'a facut pentru drurnul Bucureti-Focani,
iii legatura cu diligentele Moldovei, pe ziva de 8 Noemvrie acela an, iar a celor
(le pe distantele Bucureti-Brhila, Bucureti-Craiova i Bucureti-Piteti, cu incepere dela 1. lanuarie 1860.
Circularea diligentelor intre aceste localitati
se facea de cloud ori pe sapta.
mana in ambele directiuni, transportand pe langa calatori i expeditiunile de
scrisori i gropuri, atat ale autoritatilor de Stat, cat iticularilor.
ale par.
Distanta dela Bucureti la Focani se stabilise a se parcurge in 27 ore, la
Braila in 29, la Craiova in 37 i la Piteti in 15. Acest orariu fusese calculat

pentru timpurile rele i de iarna, aa c in timpuri bune aceleai distal4e se


luau in mai putin timp.
Plata locurilor din interiorul trasurilor s'a fixat la 6 lei de fiecare persoana
i posta, iar pentru cele de pe capra trasurii la 5 lei.
Pasagerii aveau dreptul a lua gratuit bagaje 'Ana. la 1.5 oca, iar pentru cele
ce treceau peste aceasta greutate se percepea o taxa de pe un tarif pe greutate i
pe distanta cu un maximum de 44 oca.
Cu ocaziunea punerii in aplicare a serviciului de diligente, se stabill i regulele ce urmau sa se pazeasch ant de public, cat i de catre conthictorii ce insolean diligentele.
,
Continuandu-se pe calea inmuIirii i imbunatatirii serviciului de diligente,
la 30 Martie 1860, s'a dat in circulatie diligenta intre Craiova-Varciorova i Piteti-Rarnnicu Valcea, cu doua curse pe saptamna 2); iar la 14 Main, acela an,
pe linia Bucureti-Ploieti-Predeal se introduse de catre antreprenorul respectiv
diligente sistematice in form a. de cupele, stabilinclu-se locuri de odihnti i mancare la Ploieti i Campina 3).
La 1.7 August 1860, Adunarea legislativa a Munteniei, pe motivul cii postele sunt o sursa de venituri, i in vedere ca acela serviciu in Moldova era pendinte de ministerul de finante, s'au luat postele dela ministerul de interne i s'au
alipit pe langh cel de finante ; iar cu decretul No. 602 din 1.3 DeCemvrie 1860 i)
s'a numit ca director al acestei institutiuni Panaiot Sevescu.
Desvoltarea transporturilor de calatori intre Bucureti i Iai i a celor
de corespondenta, atat intre aceste orae, cat i intre Bucureti-Braila-GaMonilorta Oficial al Munteniei din 1859, pag. 309 si 626.
2) Dosarul direciunhi postelor din 1860.
3) Monitorul Oficial al Munteniei din 1860, pag. 468.
4)
If
1/
/7
/7
227 qi 1405.
"
1)

11

11

www.dacoromanica.ro

213 --,

tali, filch ea, incepand dela 18 Noemvrie 1861., pe de o parte, s'ai se stabileasch 0
mai buna legatura intre diligentele din Muntenia si cele din Moldova la Forsani 1),
iar pe de alta sa se inflinteze curse zilnice de cariole, conduse de curieri, pentru
transportul numai al corespondentelor postei de scrisori.
Aceste din urma curse porneau din Bucuresti, in fiecare zi, la 5 ore seara

si erau in legatura, la Focsani, cu posta spre Iasi si la Buzau, cu un curier care


facea transportul intre Buzau-Braila-Galati.
Pentru aceleasi motive si ca unitate de vederi, administratia postelor din
Muntenia, de comun acord cu cea din Moldova, la 31. August 1861 2), stabill
reguli comune privitoare la admiterea si la expedierea gropur:lor oficiale si particulare si dispoza unirea ambelor servicii postale din Focsani intr'un singur biurou, care fd instalat in mijlocul acelui oras.
In vedere ca la 1 August 1861 expirau contractele pentru antrepriza postelor, se vota de Adunarea legiuitoare o lege prin care guvernul era autorizat a
conceda pana la 1 Maiu 1862 tinerea postelor prin licitatie publica, cautarea lor
in regie sau tratarea prin buna invoiala cu antreprenorii ce le tineau ).
Ca urmare a acestei legi, guvernul neputand aproba nici licitatiunile ce s'au
tinut si neavand timp a face preparativele necesare pentru cautarea in regie, a
admis prelungirea contractelor prin blind invoiala si prin decretul No. 371 4)
s'au concedat postele pe timp de 9 luni, adica Ora la 1 Maiu 1862, in conditiunile de mai jos :
Drumurile No. 1 si 2 : Bucuresti-Ploiesti-Predeal-Valeni-Targoviste si
Ploiesti-Buzdu-Focsani-Braila-Galati, d-lui Paraschiv Gheorghe, cu 900 cai, pe
pret de 433 lei, 30 parale de fiecare cal.
Drumurile 3, 4, 5 si 6 din restul tarii s'au arendat d-lor G. Zisu, Pand 015.iiescu si N. Alexescu, cu 1.248 cai, pe pret. de 516 lei de fiecare cal.
Numarul total al cailor din despartirile sus aratate era de 2.1.48, cu un pret
total pentru 9 luni de 1.037.343 lei, adica cu un plus fata de trecut de 183.123
lei. Statul, in afarrt de aceast5. suma, mai cheltui pentru intretinerea diligentelor
si a transporturilor In contul sau aproape inch. 500.000 lei anual.
*

Cu inceperea insa a anului 1862, In administratiunea postelor din Muntenia


se desfrtsura o mare activitate pentru reorganizarea serviciului postal si indru-

marea lui pe baze coresponzatoare cerintelor timpului, stabilindu-se in scurt


timp reguli pentru :
Arendarea postelor, cu incepere dela 1 Maiu 1862 ;
I) Monitorul Oficial al Munteniei din 1861, pag. 1319.
2) Monitorul Oficial al Munteniei din n
I,
766, 801
3) Monitorul Oficial al Munteniei din n
1,
569.
4) Monitorul Oficial al Munteniei din 7)
7)
167.

1101.

4
www.dacoromanica.ro

214

Expioatarea serviciilor postei de scrisori, pachete, valori i transportul chlatorilor prin diligente de catre Stat i pe seama sa ;
Infiintarea de biurouri postale ;
Formarea de tarife pentru scrisori, pachete, valori si calatori ;
Formarea de instructiuni pentru diferitele manipulari ;
Fixarea atributiunilor directiunii postelor.
Intre conditiunile noului contract de arendare, grisirn ca mai deosebit urmatoarele 1) :

Fiindca serviciul scrisorilor si al gropurilor cu bani rmne pe contul guvernului, antreprenorii stint obligati a da caii necesari fr plata de progon.
Diligentele de asemenea se vor tine de guVern i vor fi de cloud clase, mici
i mari ; la cele mici, cu greutate pana la 700 oca, se vor inhamtl cate 8 cai, iar
la cele mari, pana la greutatea de 900 oca, ate 1.2 cai. In timp ins de vreme
grea, se vor adaugh la fiecare diligenta Inca cate doi cai.
Numarul de cai ce va trece peste cel fixat se va da cu plata de progon.
Numai guvernul are monopolul diligentelor.
Numrul cailor i subventia acordata de Stat, in urma 1icitaiunii inute,
s'a fixat astfel :
Drumul 1. si 2, cu o subventie de cal in valoare de 478 lei, 28 parale i 1/3,
450.000 lei.
care pentru un numar de 940 cai facea
Drumul 3, cu o subventie de 534 lei, 1.5 parale de cal, care penmru 512 cai facea
273 600

Drumurile 4, 5 si 6, cu o subventie de 471 lei, 1.7 parale, de


cal, care pen tru 1.008 cai faceh
475.200 ),
In total, dar, pentru intretinerea serviciului postal s'au previtzut 2.460 cai,
pentru cari se plate o subventie anuald de 1.198.800 lei. In afara de aceasta,
Statut mai da antreprenorului druinurilor 1 si 2, pentru intrelinerea serviciului de
diligente de pe acele drumuri, 145.524 lei, 32 parale, si mai cheltui sume destul
de insemnate cu intretinerea diligentelor de pe celelalte drum uri si a personalului
ce le insoteau.
Ca completare a conditiunilor din noul contract si in urma votului Adundrii
Legislative din 31. Martie 1862, s'a hotarit, cu incepere dela 1. Maiu, ca serviciul
postei de scrisori, gropuri, pachete cu i fart valoare i transportul calatorilor
prin diligente, sa se exploateze de Stat, in regie 2), deschizandu-se totdeodata
pe seama ministerului de finarrte un credit de 756.066 lei, 20 parale, care urma
srt se acopere din veniturile produse de noua exploatare.
Pentru exploatarea serviciului postal in orasele Bucuresti, Britila, Craiova,
Ploieti, Calafat, Giurgiu i Oltenita, s'a infiintat ate un biurou postal indepen9 Dosarul directiunii postelor pe 1862, fila 19-32.
2) Monttorta Oficial al Munteniei 1i Moldovei 1862, pag, 388, 417 qi 472.

www.dacoromanica.ro

115

dent, iar in oraele Buzau, Ramnicu-Sarat, Piteti, Slatina, Targu-nu, TurmiSeverin, Ramnicu-Valcea, Caracal, Turnu-Magurele, Calarai, Targovite i
Campulung ate un biurou postal, condus de cassierii judetelor respective, ajutali in manipularea serviciului de amploiati speciali.
Pentru diferitele trimiteri i transporturi postale, cu incepere dela sus mentionata data, s'au fixat taxele urrnatoare :
Scrisorile destinate a se distribui in oraul de depunere, pana la greutatea
de 5 dramuri, se supuneau la o taxa de 6 parale, iar cele destinate a se distribui
in interiorul tarii, oricare ar fi fost distanta, se taxau dupa greutate, astfel :
GREUTATEA SCRISOREI

Dela
n
n

Scrisori francate
Lei

Par.

Lei

Par.

30
20
10

15

1 pil h la 5 dram.
5

10
50

n
n

n 10
* 50
n 100

Scrisori nefrancat e

n
n

3
8

De aci in sus cate 6 _lei, de fiecare greutate de 50 dramuri peste taxele

sus aratate.
Scrisorile se mai puteau expedia ca recomandate 4 i cu adeverinta de primire ; in acest caz, pe langa taxele dupa greutate se mai platea la prezentare
cate 30 parale pentru fiecare din acele- forme de expediere.
Scrisorile simple se puteau depune, in afara de biurouri, i in cutiile de serisori, ce s'au infiin tat la acea data i s'au aezat prin stradele principale ale oraelor.

Scrisorile neplatite nu se puteau depune decat pentru local itatile uncle existau biurouri postale.

In scopul de a se inlatura frandele, s'a dispozat c cei ce vor pune corespondente particulare in cea oficial, se vor destitul din functiune, iar destinatarii
vor fi supui la indoitul taxei cuvenite 1).
Taxa foilor tiparite puse sub banda era obligatorie la prezentare i s'a fixat
la 3 parale de fiecare foaie, In mrimea unei coli. Acest fel de trim iteri nu trebuia sh poarte scris decat adresa destinatarului i numele expeditorului.
Taxa unui thc in diligenta, pentru o persoana, cu bagaj 'Ana la 1.5 oca i

cu valoare pana la 500 lei, s'a fixat la 3 lei de ora, adica pentru o distanta de
3.500 stanjeni.
Pentru orice valori i lucruai incredintate postei i orice bagaj niai mare de
1.5 oca, taxele s'au fixat pe valoare, greutate i distaata, in ore, precum urmeaza
Monitorul Oficial al Munteniei 1862, pag. 509.

www.dacoromanica.ro

/16

Dela 5 la 10
ore

la 5
ore

INona'

PE VALOARE

PE GREUTATE
Lei

Dela

Para la

Dela

500 lei
1.000 ,,

1 dram
200 dr.

Par.

Noll la

200 dr.

400 n

ore

Par.

Lei

1 leu
500 lei

Par.

Lei

Dela 10 la 15

12

12
24

24
1

De acl in sus, taxele creteau cu elite 6 parale de fiecare 10 ore de distantd,

'Ana la maximum 80 ore i tot cu eke 6 parale de fiecare 200 dramuri greutate i de fiecare 500 lei valoare.
Obiectele fara valoare se supuneau la taxa numai dupa greutate i distaifl,
iar la cele voluminoase i de mica greutate portul cuvenit se marea cu juma-.
tatea taxei.
Pentru uurinta personalului, s'au elaborat i instructiuni detailate pentru
manuirea intregului serviciu de posta uoara, purtand titlul de Regula postala
pen iru scrisorh,, cari s'au i tiparit in o brourd speciald,cu data de Martie1862.
Prin decretul No. 395 din 30 Maiu acel an I), organizandu-se ministerul de
finante, se prevazil ca postele formeaza o directiune dependenta de acel minister
i eh ea va II condus de un director, ajutat de un ;;ef de sectiune.
Atributiunile directiunii postelor s'au fixat astfel :
Privigherea asuiwa indeplinirii obligatiunilor din contractele cu antreprenorii postelor ;
Administratiunea postei de scrisori i a diligen[elor ;
Perceperea taxelor ;
Verificarea agentilor stii, contabililor ;;i contabilitatea respectiva;
Transmiterea rezultatului la contabilitatea generabt
*

In Moldova serviciul postal find organizat pe bazele pe cari le-am aratat


in 1858, in epoca ce urmeazd nu s'au fcut imbunhtatiri i extinderi mari de serviciu, ci mai mult perfectionarea celui existent.
Sacrificiile facute de Moldova pentru intretinerea serviciului sau postal
erau destul de mari comparativ cu cele ale Munteniei i pentru a ne (LI mai bine
cent despre aceasta, dam aci mai jos cheltuelile prevazute pentru intretinerea
acelui serviciu dupa bugetul anului 1860 2).

1) Monitorul Oficial al Munteniei 1862, pag. 489.


2) Monitorul Oficial al Moldovei, pag. 866.

www.dacoromanica.ro

- 217 Cheltuelile Direciunii i ale biurourilor postale


1 director
1 instructor
1 con trolor

.......

'1 ajutor de controlor


1 ef de biurou
3 scriitori, a 200 lei
1 registrator arhivar
3 slujitori, a 100 lei

1 500 lei lunar.


,
2.100 ,
800
250 ,,
400 s
600
200 s
300

Total anual 73.872 lei.

Biuroul din Iai


1. eassier i ef al biuroului
1. expeditor . . . .
.
2 scriitori cl. I, a 250 lei
1 intendent
4 curieri, a 150 lei

1 000 lei lunar.


.

I randa pentru grajd

800
500
200
600
80

s
s

s
s

25 conductori, din cari 4 de cl. I a


250 lei lunar, 8 el. II a 200 lei
i 13 el. III a 150 lei

4 550

Total anual 92.760 lei.

Biuroul din Galati


1. expeditor

500 lei lunar.

1 supleant

250 s
200
300 s

I.

11

2 curieri, a 150 lei

Total anual 15.000 lei.

Biuroul din Focfani


1. expeditor
1. supleant
1. curler

400 lei lunar.


200
120

s
s

Total anual 6.640 lei.


www.dacoromanica.ro

218

Celelalte biurouri

Tecuci, Baedu, BArlad, Botoani, Roman, Fdlticeni i Ismail cl'ite un expeditor, pltit a 300 lei fiecare . . . 2.100 lei lunar.
Piatra, Vaslui, Hui, Dorohoi si Mihileni

ate un expeditor, plAtit a 250 lei


1.250 s

fiecare

Cahul i Bolgrad cate un expeditor, a


400 s
200 lei fiecare
14 curieri, cate unul la biurourile de mai
sus, prtiti a 120 lei lunar fiecare . 1.680 s
Total anual 65.160 lei.

Chirii de localuri, cheltueli de 'cancelarie, mobilier,


obiecte postale, etc. anual
Subventiuni antreprenorilor, dupd contracte, anual .
Sume prevdzute pentru transporturi in contul Statului
Total general . .

.
.

34.700 lei.
1.383.375 s
384.000 s
2.055.509 lei.

Cursele ce se fceau in Moldova in acel timp erau urmAtoarele 1):

Curse de diligente, cu cari se transportau tot felul de trimiteri postale i


caldtori, porneau din Iai, de trei ori pe sAptdmnd, prin Vaslui, BArlad, Tecuci,

la Galati i tot de trei ori pe siiptmand, insd in zile deosebite, din Ia.i, pnin
Roman, Bacdu la Focani.
Cum, insd, intre Tecuci-Galati i Tecuci-Fogani existau curse cu cariola
pentru transportul corespondentelor, se ajunsese a se face legdturi zilnice intre
ora;ele Ia0, Galati i Focani.
Tot pentru transporturile sus ardtate mai exista o curs de diligent, intre
lai-Botoani-Mihdileni, de cloud ori pe sdptdmnd; iar o a treia cursd se faceh,
tot pe acela; drum, numai pentru transportul postei, cu o cariold.
Din punctele atinse de diligente, plecau curse cu cariola, de trei ori pe saptdrnand, pentru transportul corespondentelor i al valorilor, fdcandu-se astfel
legdtura cu toate biurourile postale ce am ardtat mai sus.
Curse de asemenea naturd existau intre:
Roman-Flticeni, cu ramificatie Cristeti, T.-Neamt.
Roman-Piatra.
Bachu-T.-Ocna.
Galati-Bolgrad.
Vaslui-Husi-Ismail.
Cocoreni-Dorohoi.
I) Monitorul Oficial al Moldovei 1860, pag. 121.

www.dacoromanica.ro

219

In aceasta epoch', brbatii de Stat ai Moldovei ridicara cAteva chestiuni de


principii generale, destul de bine gandite si cari urmau s gaseasc aplicare in
curnd. Astfel, la 5 Noemvrie 1859, ministrul de finante al Mold ovei trirnite

celui de interne al Munteniei un proiect de organizare al serviciului postal,


proiect, care, duph cum reiese din adresa No. 1.2.698 I), a fost inaintat i comisiunii centrale, care se ocup Cu facerea legilor.
Prin acel proiect, ministrul de finante propunea. :
Set se facd o lege bazatd pe principii generale, stabilindu-se drepturile postei,
insotita de un reglement, cuprinzand toate instructiunile, pentru a se da acestui
serviciu o intindere indemanatich, neintreruptd si exacta, in tot cuprinsul Principatelor Unite.
Sd se infiinteze o nedesprtitd intrunire a liniilor postale din ambele taxi,
statornicindu-se un punct de centrcaizare a tuturor postelor, cu o singurd Directiune getierald, instalatd la Focpni.
Si, ca ultima propunere, ca ar fi avantajios sci se intrunescd biurourile postale cu cele telegrafice spre a se cruta Guvernul de un indoit numar de amploiati i de case postale, pe la biurourile unde circulatia este mica.
0 altrt chestiune, care si-a avut importanta sa, mai cu seama in acel tiinp,
a fost ridicata la 18 Ianuarie 1.860, de catre Mavrogheni, ministrul de tinante al
Moldovei, care, printr'o adres 2) catre guvernul Munteniei, propuned ca jurnalele
din Moldova, pentru Muntenia qi viceversa, sa fle scutite de orice dare la posta si
transportul lor set se facd gratuit.
Ministrul de interne al Munteniei acceptlind propunerea cu No. 658 din 12
Fevruarie acela an catre Directiunea postelor, d ordine a se luet mdsuri in
consecintd,adoptdndu-se norma c jurnalele adresate abonatilor din o parte pentru
alta sei se facet pachete, cari sd se incredinteze conductorilor dela diligentele Bucurefti-Fogani i Ia5si-Focfani, cd la Focpni set se facet schimbul pachetelor
de act in colo sd se distribuie prin ingrijirea postelor respective.
In vederea expirrii contractelor postei, care urrnA sa alba loc la Maiu 1861,
consiliul de ministri, cu incuviintarea Adunarii legiuitoare si a Domnului 3), pe
de o parte, aproba prelungirea contractelor [Ana la Maiu 1862, iar pe de alta dispune a se alchtui noi conditiuni pentru arendarea postelor de cai cu incepere
dela acea data.
Noile conditiuni, publicate spre sfarsitul anului 1861. 4), au fost intocrnite
pe principiul ca postele se dau in intreprindere pe termene lungi, cu brevete
fara subventiuni din partea Statului;
Conditiunile prevedeau crt brevetele constituiau titularilor drepturi asupra
2) Dosarul Dir. Postelor 1859.
2) Dosarul Dir. Postelor 1860.
2) Monitorul Oficial al Moldovei 1861, pag. 476.
1369.
4) Monitorul Oficial al Moldovei

www.dacoromanica.ro

220

transportului de calatori prin posta". i cii. aceste drepturi nu se puteau retrage


decal in caz de rea efectuare a serviciului.
Beneficiul intreprinzatorilor urma sit rezulte din taxele ce s'ar fi incasat
dela calatori, socotite pentru fiecare posta duph tarifa de mai jos :
Numiirul

cailor

1. Brisci cuprinzAnd o persoana sau doua.,


cu 60 oca bagaj :
Vara. . . .
Iarna . . .
2. Trhisura faeton de doug persoane, cu
420 oca bagaj :
Vara. . . .
larna . .
3. 0 caleaFA pentru'patru persoane:
Vara.

larna

Lei

12

18

3
4

18
24

4
6

24
36

6
8

36
48

Par.

4. 0 trAsur mare de voiaj :

Vara. .
Iarna .

Posta se socotea a 7.000 stanjeni (13.734 metri) i ce trecea peste aceasta


distanta, dupa imprejurari, ca sfert sau jumatate de posta.
La fixarea pretului, se tinuse cont de cheltuelile de intrelinere i profitul ce
trebuia sa rarnana antreprenorului i se avusese in vedere i costul transportului
de calatori din alte State. In acest sens, publicatia ne arata ca in Franta, pe distanta de 10.000 metri i pentru un cal, se percepea 2 franci, iar in Moldova
pentru 13.734 metri s'ar fi perceput cam 2 franci, 40 bani.
Neprezentandu-se, insa, amatori pentru luarea postelor in condi Vunile sus
aratate, s'a recurs la prelungirea contractelor cu vechii antreprenori, cu Uflhl
pentru un an, iar cu altii pentru 2 ani, cu preturi la unii mai scazute i la altii
mai ridicate, fixandu-se in total numarul cailor la 1..624, iar totalul subventiei la
1.311.012 lei 1).
UNIREA SERVICIILOR POSTALE DIN AMBELE TARI

Organizarea postelor devenind aproape identica in ambele tari i spiritul ce


predomina in acel timp, de a se face cat mai curand desavarita unire a tarilor
rornane, impuse contopirea ambelor Administratiuni postale intr'o singura direcOune, cu sediul in Bucureti.
I) Dosaral Dir. Postelor din Moldova 1862, fila 137.

www.dacoromanica.ro

221

Deciziunea unirii postelor s'a luat de consiliul de minitri in edinta sa


dela 1.7 Iu lie i s'a aprobat prin decretul No. 527 din 23 Iu lie 1862 1), cand s'a
hothrit :
Desflintarea Direcliunii postelor din Imi pe ziva de.1 August, trecandu-se
parte din personal la Bucureti, iar parte la biuroul postal din Imi. ln personalul
trecut la Bucureti gasim i pe instructorul Iochan von Manowarda, care rmase
i. aci in aceem calitate pana la Octomvrie '1864, cand fir concediat 2).

Ca director al postelor intrunite se meatinii Panaiot Sevescu, care functiona in aceea calitate in Muntenia inca dela Decemvrie 1.860.
Cu unirea postelor, taxele din Muntenia devenira obligatorii i pentru Mol-

dova i se emise tinibre postale, cu cari sa se faca francatul corespondentelor


pentru intreg teritoriul Romaniei 3).
Noile timbre postale aveau forma dreptunghiulara, cu colturile taiate putin,
ceeace le da forma unui octagon neregulat. In mijlocul timbrelor se afla ,, Vulturub, i capul de Zimbru,,, emblema ambelor tari, iar dedesupt o goarna postala. Sus i jos inscriptia valoarei, in parale, iar in Mari inscriptia ',Franco-

Scrisorii.
Timbrele erau de trei categorii, de 3, 6 i 30 parale i se intrebuintau astfel:
Cele de 3 parale pentru foile tiparite i jurnale ;
Cele de 6 parale pentru scrisori loco, aplicandu-se ate un tirnbru de 6 parale pentru fiecare greutate de 10 dramuri ;

Cele de 30 parale pentru scrisori destinate a circula in toata intindere


ambelor tari i cari se aplicau dui-A tarifa aratata la pag. 215.
Timbrele se procurau dela biurourile postale, dela distribuitori sau dela
comercianti. Acestora din urm s'a admis a li se da pentru vanzarea lor o rea
miza de 2Io, socotit ins :
Dela cele de 30 parale dela 75 lei in sus.

,
n

19

,,

6
3

.
,

. 25
. 12

Confectionarea timbrelor postale s'a Matt la inceput pin aplicarea cu


mna a clieurilor, reprezentand acele timbre ; in curand, insa, s'a publicat licitatiune pentru procurarea imei prese speciale, necesara la imprimatul Ion.
Prin publicatiunea de punerea in circulatie a timbrelor, se prevedea ca.' ele
se vor intrebuinta la achitarea taxelor pentru trirniterile, a chror plata era obligatorie la prezentare, cat i a scrisorilor, cu adaugire ca scrisori porto nu se primeau, decat pentru localitatile unde existau biurouri postale.
Administratiunea postelor unite dand ins mult de lucru atat ministrului
.
de flnante, cat i secretarul general al acelui minister, s'a luat hotarire i s'a
1) Monitorul Oficial din 1862, pag. 678 i 693.
1060.
2) Monitorul Oficial din 1864,
3) Monitorul Oficial din 1862,
722, 770 li 734.

www.dacoromanica.ro

222

aprobat, printr'o deciziune din 4 August 1.862 1), ca directorul postelor s alba
dreptul de a subscrie in numele ministrului i pe a lui rdspundere mice lucrari
privitoare la :
Explicatii asupra manipuldrii in mice materie postald ;
Repetirile pentru aducerea la indeplinire a circuldrilor i ordinelor date de
ministru sau secretarul general ;
Corespondenta ordinara cu efii biurourilor postale;
Observatiuni asupra neexactitatilor ce se vor constath in conturile lunare ;
Comunicatii de diferite stiinte cu ceilalti sefi de servicii ;
Trimiteri i cereri de cOpii de pe diferite acte i lucrari pentru stiiate de
cancelarie sau completarea informatiilor necesare, ce ar intemei lucrrile, ce
reclaina rezolutia rninistrului sau secretarului general.
Organizarea serviciului postal si exploatarea sa pe seama Statului, hicuta' in
cea mai mare grabii., infiintarea celor mai multe biurouri postale sub conducerea cassierilor de judete i numrul redus de curse, mai cu searn in Muntenia,
precum i transportul postei in ambele thri, prin deligente marl i grele, pe drumuri impracticabile, prezentnd neajunsuri, s'au fficut noi studii pentru indramarea serviciului pe baze mai bune si se propuse noi modifichri i imbunzitrttiri.
Modifichrile supuse de ministrul de finante Al. Cantacuzino, incuviintate de
consiliul de ministri i aprobate de Domn cu decretul No. 615 din 7 August
1862 2), sunt consemnate in urrnAtoarele puncte :
1. Serviciul postei de scrisori se va osebi de indat de acela al diligentelor i, spre indeplinirea acestei trebuinte, se va cumplira. 30 chrucioare
postale, pa.ni. la 70 3) galbeni una. Aceste ciirucioare vor purt numai pe
conductori i vor circul in toat tara cu expeditiunea usoarrt, inhmtmdu-se la dansele doi cai mari sau patru mici.
2. Serviciul deligentilor pentru transportul pasagerilor se va ridica de
indath din sarcina Statului, cedndu-se acest drept intreprinzAtorilor particulari prin dare de oarerare ajutor din partea guvernului. PELn5, cAnd Ins
particularii vor concur la asemenea intreprindere, i ca publicul srt nu
simt anevointi pentru transport, diligentele de ast4zi sh se vilnzh de indat
curnparndu-se altele de o constructie mai solidi, usoare, incdphtoare i, in
fine, mai comode decat cele de astrtzi. Pentru deocamdata., se vor infiint
asemenea diligente, cel putin In nunahr de 12, cari se pot procur pAnh la
suma de galbeni 250 una.
3. Se va ridica deasupra cassierilor districtali insrcinarea de expediLori postali pe la toate punctele, conform cu statul anexat aci, care se aprobli
de consiliu.
1) Monitorul Oficial 1862, pag. 746.
2) Monitorul Oficial 1862, pag. 825.
9 Un galben egal cu 32 lei vechi.

www.dacoromanica.ro

- 223 Spre a se putea intinde serviciul postal in toata tara i a nu intr


in mai mari cheltueli, se vor infiinta biurouri postale pe la toate subprefecturile din tarn, insarcinandu-se pentru acest serviciu unul din scriitorii
subprefecturii sau i chiar din particulari, dupa recomandatla expresh a
d-lor prefecti, chrora sh li se lase pentru expusa lucrare un'scazhmant dela
10-20 la /0, duph trebuirrth, din profitul ce ar produce aceste biurouri.
Fiind eh acum la inceputul infiintrii unor asemenea biurouri
este probabil Ca profitul va fi foarte mic, incat aceasta plat& de 10-20
la 0/0 sh fie cu totul neinsernnat pentru acele persoane, de aceea, in caz
cand suma ce li se ofera, sub titlu de beneficiu, nu va putea acoperl o sumh
de lei 25 ce urmeazh a se adopt& ca plath lunar regulath, pentru acei insarcinati, neajungerile sh, se acopere din economiile ce rezulth din creditul
acordat pentru statul ce a fost pana acum in lucrare.
Acest mod pus odath in lucrare, orice corespondenth particularh de
prin sate se va trimite la biurourile de pe Mg& subprefecturi de doua ori
pe shpthmanh in zilele hotrite, spre a se expedul in urm la locul unde
A.

vor fi destinate.
Biurourile de pe laugh subprefecturi, primind asemenea corespondente
particulare, le vor inainta iara in zilele hotarite la biurourile centrale dela

rqedinta prefecturilor prin intr'adins dorobanti sau jandarmi, precum se


face i cu expeditia oficialh.

5. Garantiile ce sunt datori a pune unii din amploiatii postali fiind


foarte mari in proportie en retributia lor, se modifich in modul urmator :
Fiecare amploiat postal, chruia i se incredinteaza. bani particulari i
oficiali, va depune o garantie ipotecarh sau in numerariu, in proportie CU
leafa sa pe un an i garantiile ce s'ar da de persoane recunoscute de solvabile, ministdul finantelor sa aiba facultatea a le primi i fr ipoteca, precum se i obinuete astazi peste Milcov.
6. Circulatia postald se va face conform marrutului prezentat de d-1
ministru al finantelor, rezervandu-0 ministeriul facultatea de a in-

multi aceste curse la caz de trebuinta, platind antreprenorilor respectivi


adaosul ce va provoch o asemenea sporire. Pentru aceasta i pentru
cumphrarea obiectelor citate la art. 1. i 2, se deschide un credit extraordinar de lei 160.650.
Prin adoptarea msurilor specificate la punctele 1, 2 0 6, Statul voia, pe
de o parte, sh lase mai mult initiativei private, infiintarea i intretinerea serviciului de transport al calatorilor, iar pe de alta sh activeze, pe cat posibil,
schimbul corespondentelor postale, printeun transport mai repede, cat i prin
inmultirea numrului de curse, lucru la care s'a ajuns, dupa cum vom vede
mai jos, i in care scop s'a deschis creditul de 160.650 lei.
0 masura destul de bun a fost i cea dela punctul 2, prin desarcinarea
www.dacoromanica.ro

224

cassierilor de judge, de efectuarea serviciului postal, pe care nu 11 puteau efectuh

cu ceruta exactitate, pe de o parte din lipsa de cunotinte, iar pe de alta prin


multiplicitatea ocupatiunilor lor i infiintarea de biurouri postale oficiale.
Principiu lush nou i de interes general, a fost cel de sub punctul 4, pentru
infiintarea in mod economic a biurourilor postale dela reedinta subprefecturilor
i legarea lor, pe de o parte cu comunele ce formau pli1e, iar pe de alta cu capitalele de judete, dispozitiunea prin care s'ar fi putut crei un serviciu posta
rural, pus la dispozitia populatiunii rurale.
Aceasta insa nu s'a adus la indeplinire i populatiunea ruralh aveh sh mai
fie lipsith inch mult timp de un serviciu postal efectiv.
In urma modifichrilor introduse, Statul personalului din intreaga ar i
plata lui, s'a stabilit precum urmeazh :
Pe lun5 fiecare

FUNCTI1INEA

LeafA

Diurnii

Direcliunea goneralii
1
1

Director

1.000

Instructor ......

500
2.600 lolian von Monowarda lrecut
dela Iai la Bueure11.

2 .5. ea de sectie, adulinistralie i

control
1 Controlor
2 efi de biurou
1 Subef de biurou
5 Verificatori gradul II

1.000
800
500
400
300
150
400
250

6 Copiti

Arhivar
Ajutor
1 Cusa.tor i servitor
1
1

250
200
200
200
150
150
200
150
150

Total anual 177.600 lei

Biuroul postal din. BucurcOi


1

ef al biuroului .

Gassier
I Expeditor clasa I
1

iv

II.

6 Adjunc0 clasa I
n
II
4
n
1
ef de conductori i intendent
6 Conductori clasa I
n
n
II
6
,
n
III
6
n
. . .
2 Purtatori de gropuri
2
n
n scrisori, caldri .
2 Purtatori de scrisori, pe jos .

.
.
.

1.000
1.000
650
500
300
300
300
300
250
200
200
200
400

250
200
200
200
450
100
150
100
100
100
100
100
100

www.dacoromanica.ro

-- 225

IPe lunii fiecare

FUNCTII1NEA
Learri

Diurnii

100
80

Servitor

1 Riinda

Material i eeleraj

600 pe lima
Total anual 231.960 lei

Biuroul postal Ia,i.

*ef al biuroului
Expeditor i eassier
Subexpeditor
Adjuncti clasa I
.
, II
Conductori clasa I
n
II
,,
Purttori de scrisori
Servitor

116nda .

1
1

4
6
6

1 .poo

600
400
200
150
200
150
100

500
200
200
150
150
150
150
50
100
80

Material i ecleraj

500 pe lun
Total anual 107.760 lei

La celelalte biurouri, dupa importanta i necesitatile serviciului, s'a prevazut


elite un expeditor ca ef al biuroului, verificatori, conductori i impartitori.

Expeditorul din Galati s'a prevazut a fi plata lunar cu 600 lei leafa

200 lei diurnrt.


Epeditorii din Braila, Buzau, Focani, Giurgiu, Craiova i Ploieti, lunar cu

cite 400 lei ca leafa i cite 100 lei diurna.


Expeditorii din Roman i Piteti, lunar ate 300 lei ca leafLi, i cate 100 lei
diarna.
Expeditorii din Tecuci, Slatina i Vaslui eke 250 lei ca leafa i eke 100
lei ca diurna.
Expeditorii din Bacau, BCtrlad, Botoani, Dorohoi, Falticeni, Ismail, Cahill,
Calarai, Caracal, C.-Lung, R.-Srtrat, R.-Vilcea, Targovite, T.-Jiu, T.-Magurele i T.-Severin cite 200 lei ca. leafrt ii cate 100 lei ca diurna.
Expeditorii din Bolgrad, Mihileni, Oltenita i Piatra-N. cu cite 150 lei

leafa O. ate 100 lei diurna.


Expeditorii din Zimnicea, Tantareni i Calafat cu cate 100 lei leafa i dtte
100 lei diurna.
Verificatorii, la biurourile unde existau, erau platiti lunar cu 1.50 lei WA.
i 150 diurna, conductorii cu 100 lei leafa i 100 diurna i 1mpartitorii In general cu ate 100 lei lunar ca diurna.
Cheltuelile de cancelarie i ecleraj s'au fixat, dupa importanta fiecarui
biurou, 1ntre 20 i 50 lunar.
www.dacoromanica.ro

228

Totalul cheltuelilor pentru plata personalului, care s'a si confirmat pe ziva


de 1 Septemvrie 18624), si al cheltuelilor de cancelarie si ecleraj s'a stabilit anual
la suma de 820.260 lei.
Prin noul aranjament al curselor postale 2) s'au mentinut diligente numai pe
drumurile : Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani - Bacau-Iasi, Iasi-Barlad-Galati
si Bucuresti-Ploiesti-Craiova de trei ori pe saptmana si Bucuresti-UrziceniBuzau si Iasi-Mihailenii cu cate cloud curse pe saptamana.
Celelalte diligente ca : Bucuresti-Giurgiu, Bucuresti-Ploiesti-Predeal, Bumresti-Graiova, se intretineau de antreprenori, iar dela Octornvrie acelas an s'a
mai infiintat inca un serviciu de diligente concedate intre Buzau-Braila-Galati 3).
De altfel, acestui fel de diligente se cauth a i se da intindere, publicandu-se
licitatiune pentru concedarea si a liniilor Pitesti-R. Valcea-Riu Vadului, CraiovaVarciorova si. Craiova-Bechet.
Pentru transportul corespondentelor postale, pachetelor si gropurilor, s'a mai

adaugat inch o cursa pe saptannana, legandu-se astrel toate biurourile, prin trei
curse pe saptamana; acolo, insa, unde cursele cu cariola se combinau cu serviciul
de diligente, sau unde interesele cereau, numrul curselor postale era si mai mare.
Asa, intre Bucuresti-Giurgiu s'au facut curse zilnice, cu prelungire la TMagurele de patru ori pe saptamana.
Curse zilnice rnai existau, in acel timp si. nitre Bucuresti-Ploiesti-Predeal,
P loiesti-Buzau-Focsani-Braila-Galati si, Galati-Iasi.
* * *

Unirea postelor indeplinita si ultima reforma push' in aplicare, timpul ce se


scurge de la Septemvrie 1862 pana catre sfarOtul lui August 1864, este intreImintat mai mutt la desavarsirea celor intocmite pana atunci, ne gasind mai de
seama, ca imbunatatiri si inovatiuni, de cat cele ce urmeaza :
Expirand unele din contractele de arendare ale druinurilor postale pe ziva
de 1 Maiu 1863, s'a publicat licitatie pentru darea in intreprindere pe termen

de doi ani a drumurilor mai jos aratate : 4)


1. Bucuresti-Pitesti-C. Lung-R. Valcea si .R.-Vadului, cu 288 cai ;
2. Pitesti-Craiova si parte din postele Olteniei, cu 352 cai ;
3. Bucuresti-Giurgiu-T. Mgurele, cu 1.28 cai ;
4. Bucuresti-Oltenita-Calarasi, cu 76 cai ;
5. Husi-Leova, cu 28 cai ;
6. Reni-Falciu, prin Ismail, Bolgrad si Cahul, cu 1.76 cai;
7. P. Iloaiei-Botosani-Dorohoi-Mihileni, cu 300 cai ,
8. T-Frumos-Mircesti, cu 68 cai.
i) Monitorul Oficial 1862, pag. 873.
2) Monitorul Oficial 7,
v,
827.
3) Monitorta Oficial,
n 1121.
4) Monitorta Oficial, 1863, pag. 243.
2)

www.dacoromanica.ro

227

Prin publicatia Meng, se prevedeau urmhtoarele :


ChlAtorii vor plti pentru transport cAte 2 lei, 10 parale de cal si ord, socotindu-se ora a 3.500 stnjeni.
Taxa blanchetului sh nu se plteaseh decht pe teritoriul Moldovei. Aceasta

Irish n'a durat deck panhla 1 Septemvrie 1864, cand s'a desfiintat i acolo t).
Surugii sh nu mai strige prin orase i sh-si anunte trecerea prin semnale
de goarne, cari se vor procura de antreprenori.
Unele din despartirile sus arhtate s'au dat in antreprizh, iar cele de sub
nurnhrul 1, 2, 3 i 4 au rmas sh se caute in regie de Stat, Silk se vor gas1
amatori, tendinta find ca arendarea lor sh fie numai panh la 1865, cand urma
sh se fach o arendare a tuturor ctruthurilor de posth, in conditiuni mai avantagioase pentru tarh.
Taxele gropurilor fiind prea ridicate, din care cauzh multe din ele se transportau prin postele straine sau prin ocaziuni, la 26 Tunic 1862 2) consiliul de ministri aprobh sh fie schzute dela 1/2 la 1/4 de 0/0, pentru trimiterile in aur si dela 3/4
la 1/2, pentru cele 'de argint.

Tot in acest timp, in legiuirile ce se intocmeau pentru organizarea administratiunii Orli, se prevazurh dispozitiuni ean l. aveau sh foloseasch serviciului
postal, pentru mai thrziu i pentru indelungat timp.
Astfel, la 21 Octornvrie 1864, in Regulainentul pentru functionarea atribuiunile veitcyeilor, ministrul de pe atunei, M. Coghlniceanu, prevhzu ea primh
indatorire a acestui personal :
"De a purth toate hrtiile de corespondenth intre comune i subprefectura
,,de plash, precum fi de a face serviciul de postet intre aceste localiti 3).
Ace la; ministru, in legea pentru infiintarea Gonsiliilor judetene, sauctionath de Domn prin deeretul No. 396 din 31 Mantle 1864 4), prevzir la art. 52
eh, intre eheltuelile obligatorii ale judetelor, sunt si cele necesare pentru organizarea fi, intretinerea unui serviciu postal de scrisori intre capitala judetului fi
comunele mai principale.
0 alth dispozitiune, care urmA sh-si aibh insernnhtatea sa, fist luath cu de-

cretul No. 678 din 24 Main 1864, prin care s'a aprobat ca adrninistratiunea
postelor sh treach de sub dependinta ministerului de !Ina* Ia cel de interne,
unde se afth alipith din 1862 ;i adniinistratiunea telegrafelor.
Aceasth inasurrt s'a luat in vederea unirii arnbelor administratiuni inteo
singurh direetiune general, t'apt care s'a adus la indeplinire nu mult duph aceasta.
*

1) Monitorul Oficial 1864 pag. 787.


2) Monitorul Oficial 1863 ii 553.
3) Monitorul Oficial n
n
819.
4) monitorul Oficial 1864,
349.

www.dacoromanica.ro

228

In perioada dela 1859 pana care unirea postelor cu telegrafele, serviciul


postal austriac i rusesc continua de a functionh in tara noastr ca si in trecut;
ba, cel austriac, putem zice, ca.' a si progresat prin inmultirea numdrului de
biurouri postale si prin atragerea in cercul lor de actiune a intregului schimb
de corespondente i mesagerii cu strainatatea.
Guvernele romane cari s'au succedat, inca de pin anul 1.861, incepura a
face demersuri pe land reprezentaatii Austriei i Rusiei pentru suprimarea
postelor lor i efectuarea acestui serviciu de caltre posta romana. Nu s'a putut
insa ajunge la nici un rezultat.
Puterile interesate sustineau c postele lor functioneaza in Romania in baza
tratatelor incheiate cu Turcia, si cum Romania se afla sub suzeranitatea acelei
tari, urma ca acele tratate sa fie obligatorii i pentru noi, desi guvernul nostru
replica, cu drept cuvant, c tratatul i conventiunea din Paris din 1856 si 1858
prevazusera c tdrile romdne sd se administreze singure i fara amestecul nimanui, si c tratatele internationale ce Curtea Suzerand va fi incheiat sau va
incheid cu Puterile strdine, vor fi aplicabile Principatelor n totul ce nu vor atinge
ale lor imuniteiti.
0 alt obiectlune ce se facea de cei interesati, era ca personalul serviciului
nostru postal n'ar fi in stare sa efectueze i acea parte de serviciu i ca ei n'ar
putea sa corespundrt cerintelor izvorite din relatiunile cu postele straine.
Asupra acestei ultime sustineri, Ion Ghica, ilustrul scriitor i om de Stat,

care, pin 1863 se gasea ca ministru de externe, ne arata urmatoarele 1) :


Unde-va sunt, imi zicea unul din consuli, oamenii speciali, capabili si experimentati, carora sa le putem incredinta coresponderrta noastra diplomatica si
in teresele supusilor nostri ?.
,,Arn raspuns acelui diplomat ca, precum am putut invata calculul direrential si integral, asa ca manipulam functiunile i t, tot asa de bine ca ft
Delaunay i Puiseaux, nu mai putin cram siguri de a invata, daca nu in cateva
saptamani, dar in cateva luni, a manipula primirea, expedierea si distribuirea
scrisorilor i pachetelor, ca i impiegapi postei rusesti si austriace.
Cum ins nu puteam sa sustillem lupta cu (Tie (loud mari Puteri din cauza
marilor chestiuni de cari depindeh existenta no?stra nationala si in transarea
carora urma srt avem i concursul a celor tari, chestianea postelor se taragana ft
amana din zi in zi.
UN1REA POSTELOR CU TELEGRAFELE

Deciziunea de a se unl postele cu telegrafele si a se centraliza astfel mijloacele de comunicatie si transport intr'o singura administratiune, s'a luat, in ziva
de 29 August, intr'un consiliu de ministri tinut sub liresedintla Domnitorului.
i) Ion Ghica, scrisori ciltre Alexandri, pag. 25.

www.dacoromanica.ro

20

Jurnalul incheiat cu aceasta ocaziune contine cele ce urrneaza :

1)

Consiliul ministrilor

Jarnal
Sub preedintia Mariei Sale Domnitorului.
Astazi, Sambata, in 29 August 4864, luandu-se in desbatere referatul

d-lui ministru de interne, lucrari publice i agricultura cu No. 1.710, in


privinta propunerii de a se uni serviciul postal cu acel al telegrafelor, i
considerand ca principiul de fuziune adrnitandu-se in toata intinderea so,
va produce o economie insemnata prin reducerea chiriilor de localuri ce se

pltesc astazi pentru trebuinta ambelor serviciuri i prin reductiuni de


personal ce se va socotl de prisos, mai cu searn pe la statiunile de o mica
inwortant.
Incalzitul, erlerajul i cheltuelile de cancelarie intrunite vor da asemenea o economie insemnata.
Epistatii liniilor telegrafice vor servi la cazuri de trebuinta i ca conductori i viceversa i, prin urmare, privegherea 1iniiloi telegrafice va fi cu
mult mai garantata decal astazi.

Purtatorii de depei in oraele districtuale i de subprefecturi vor


putea imparti i scrisorile.
Cantonitii telegrafului ce sunt mereu pe drurnuri, vor putea da ajutor
la diferite intarnplari diligentelor i curierilor i vor putea indeplini i serviciul postei rurale pentru satele cele mai impor tante, deocamdata numai
inteo distanta mai apropiata dela tractul liniilor telegrafice.
Pierderile de tiinp ce incearca astazi diligentele i curierii kin diferite
orae cu scrisori se vor evita prin ingrijirea ce vor avea efii de staliuni de
a intiinta prin telegraf pe statiunile vecine despre plecarea diligentelor i
a curierilor ca sa poata pregati pachetele la timp.
Pe la mai multe orae, unde astazi sunt statiuni telegratice Fara a fi i
biurouri postale, serviciul postal se va face de catre statlunile telegratice
fail a mai fi trebuinta de a se infiirg biurouri postale.

Privigherea starii statiunilor de cai, find o. chestiune foarte importanta, se va putea efectua in viitor de catre efii statiunilor telegrafice in
aproprierea reedintei lor, avand fiecare ef sub privegherea sa statiunile
postale de pe tractul liniilor ce ii este astazi incredintat spre ingrijire, puindu-se capat prin aceasta neoranduelilor ce exista.
Regulele de contabilitate fiind identice in amandoua serviciurile, i aci
intrunirea nu va incerca nici o dificultate.
Personalul telegrafelor i al postelor, formand atunci unul i acela
1) Monitorul Oficial 1864, pag. 869.
15

www.dacoromanica.ro

- 2O
corp, se Va puteh intrebuint dupA. o pregAtire i initiare reciprod de.calva
timp pentru ambele categorii de servicii.

Intinsele relatiuni internationale de asthzi ale serviciului telegrafic,


precum i experienta dobandit intru aceasta vor facilit i deschide calea
unei grabnice regulri a postelor exterioare, felul relatiunilor i modul lichidrii socotelilor cu Staturile straine, find cu totul identice pentru serviciul telegrafelor i acel al postelor.

Economiile ce rezult din intrunirea acestor serviciuri prin reducerea chiriilor, cheltuelilor de incalzire i chiar a personalului se vor ridic
aproximativ la 500.000 lei pe an.
Consiliul incuviinteaza propunerea d-lui ministru de interne, agricultur i lucrari publice de a se intrunl in viitor serviciul postelor cu acel al
telegrafelor sub denumirea de : Directia generala a postelor i telegrafelor,
rmanand ca d. ministru s executeze dispozitiunile jurnalului de fata dup5.
ce va obtine Inalta aprobare.
CogSlniceanu, N. Cretulescu, Steep, General Manu.

Ca Director general al postelor i telegrafelor s'a numit, cu decretul


No. 1.094 din 29 August, maiorul Cezar Librecht, care ocup fungiunea de inspector general al telegrafelor din ambele tri, Inca dela Maiu 1859 1), iar
fostul director al postelor, Panaiot Sevescu, a fost lsat in disponibilitate.

1) Monitorul Oficial al Munteniei, 4859, pag. 189.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL Lill LIBRECHT

1 Septemvrie 1864-11 Fevruarie 1 866


Librecht, om inteligent, energic; activ si bun organizator, a desfa.surat, in
timpul directoratului sau, una din cele mai rodnice activitati si a reusit s puna
noi i solide baA pentru organizarea i desvoltarea administratiunii postelor
telegrafelor in toate directiunile.
*

Pentru o mai desavarsit contopire a ambelor ramuri de serviciu, threetorul general lud imediat masuri i dete ordine, 1) pe de o parte, ca functionarii
telegrafului sa studieze cu atentiune executarea serviciului postal si cei dela
posta A. se initieze in manipularea i executarea serviciului telegrafrc, in scopul

ca intreg persona lul sa poata functiona, far intarziere, in ambele ramuri de


serviciu ; iar pe de alta, dispuse ca sefii statiunilor telegrafice, cari manipulau
bath si ipistatii liniilor telegrafice, cari se asimilaser cu conductorii postali, sa
depuna garantii in numerar sau ipotecare, in valoare egala cu leafa Ion pe Un
an, cari s serve spre despagubirea Statului in caz de lipsuri i pierderi.
0 deosebita staruinta depuse Librecht ca sa forleze pe antreprenorii drumurilor postale sh efectueze cursele bine si regulat, ca S posede numrul hothrit de cai la fiecare releu postal, pentru a nu frusta Statul, ca ei sa fie destoinici si bine intretinuti i ca personalul i obiectele necesare efectuarii serviciului sa fie complet si bine Intretinute.
Pentru constatarea abaterilor dela obligatiunile impuse prin contracte ij
pentru Indreptarea relelor din trecut, Librecht se vazil nevoit a face o multime
de inspectiuni neasteptate, a-tat In persoana cat si prin alti insarcinati 2).
In urma unor atari inspeccruni, gasindu-se postele drurnului 3 arendate
2) Monitortd Oficial 1864, pag. 929 41 943.
2) Monitnrul Oficial 1864, pag. 921, 943, 4004 0 1042.

www.dacoromanica.ro

- 232 lui Pan& Olanescu, in cea mai mare decadenta, s'au luat a se cauth in regie de
catre Stat pe contul antreprenorului.
De asemenea, constatandu-se pe drumul Bucureti-Ploieti-Buzau-Braila

lipsh de cai, iar cei in fiint in stare proasta, antreprenorul s'a amendat cu
26.192 lei, cari i s'au oprit din subventie, punandu-i-se totodata in vedere ca,
la recidiva, postele din acel drum se vor lua i cauta in regie.
Pentru aceleai motive, s'a arnendat antreprenorul drumului Predeal cu
956 lei i sa constrans antreprenorii de pe drumurile Calaraului i Craiovei a
aduce postele de pe acele drumuri in bund stare de functionare.
Inspectiuni de asemenea natura facandu-se cat de des, antreprenorii eau-.
tau, spre a scapa de pedepse, a recurge la diferite expediente i a inel astfel
supravegherea ce se exercit asupra lor.

Aa, intr'una din zile, directorul Librecht, care se gsea in inspectia


drumului Oltenita, ajungand la posta Ordti, constata lipsa unui cal i
a unui surugiu. De aci trecand la Negoeti, observa acela lucru ci
luand de scurt pe capitanul postei, acesta se scuza ca surugiul este trimis cu
o stafet.
Librecht, intelegand scopul acestei stafete, parasecte drumul Oltenitei i ese
la posta Cioricel, in drumul ce ducea spre Ca larai, unde ateptand primecte in
persoana stafeta expediata de capitanul postei Negoeti, in cuprinderea urmatoare :

Domnul Maior Librecht, Directorul general al postelor i telegrafelor,


avand obiceiul a inspecta postele Med veste i presupunand cd tot aceea soar LI

adasta in curand ci postele din drumul Caldracului, fara sa se ctie ora ci minutul, capitanii sh ia grabnice precautiuni a tesala caii, a curati grajdul, a cum'Tara treanguri, capestre ci, in fine, a economisi, pe cat vor putea, spre a nu se
dua masurile de rigoare de cdtre Directiune.
Surugiul a fost inapoiat la locul sau, iar Librecht i-a continuat drumul
prin celelalte poste i dupa inspectia ce fcea, punea pe cdpitani s ii semneze
de vedere sta feta, pe care, dupa inapoerea sa, a trimis-o antreprenorului dru:
mului respectiv.
* * *

Pentru inlturarea confuziunilor ce domneau in exploatarea i administrarea serviciilor postale ci telegrafice, cari se faceau in baza unor regulamente
i instructiuni, mai mult sau mai putin complete, Librecht elabora un project de
lege, insa cum acel proiect nu putea fi votat de Adunarea legiuitoare, aceasta
flind dizolvata, Domnul, in virtutea statutului din 2/14 Maiu 1864, 11 promulga prin
ordonanta din 5/17 Decemvrie, dispunand punerea acelei legi in aplicare, pe ziva

de 1 Ianuarie 1865.
Cum aceasta este prima lege de organizare a postelor ci telegrafelor, prin

www.dacoromanica.ro

233

care se stabilesc principalele baze de exploatare a celor cloud mari servicii intrunite i cum prin ea s'a inliiturat neajunsurile provenite din lipsa unor reguli
precise, o &gm ad mai jos in intregime :

LEGE
TELEGRAFO-POSTALA i)
TITLUL I

Art. I. Statul Li rezerval dreptul sau monopolul telegrafo-postale, care consistd in


transmitere de comunicatiuni prin firul electric 0 transportul de obiecte i persoane prin
poste, qi aceasta in modul urmdtor :
a) Transrniterea de cornunicatiuni telegrafice prin fir ;
b) Transportul scrisorilor, afarA de cazurile exceptionale, relatate mai jos:
e) Transportul de persoane eu schirnbarea rnijloacelor de transport, adicd releuri postale cu statiuni fixe.
Ca scrisoare se intelege orice impartdire sau incunotiintare, wise sau tiprite, inehise sau sigilate i adresate cAtre persoane absinte din locul de unde se expediazd.
Art. II.
Orice scrisoare emanatd. dintr'un loc unde nu existd stabiliment postal, sau
ce soete din strAinAtate spre a rAmAned in lard, sau pentru trecere in tranzit, trebuie sA

fie prezentatA la cel dintAiu biurou postal pentru transportarea la destinatie, dacii adresantul nu locuete chiar in oraul sau comuna acelui biurou postal.
Art. III.
Transportul de scrisori fArA mijlocirea postei poate aveA loc numai cAnd
corespondenta emaneazA dela una i aceea persoanA cdtre familia sa sau citre corespondentul sin ; tot in modul prescris in acest articol se poate aduce i rispunsul la intoarcere.
Se intelege ci asemenea transmitere de corespondenli nu se poate efeetui decAt prin
trimiterea unui expres.
Transportul de scrisori i obiecte este pertnis fieciiruia, eind acestea sunt
Art. IV.
destinate pentru locul unde nu existi comunicatie postalA.
Transportul de scrisori in cuprinsul unui ora sau comnni (loco-transport)
Art. V.
este permis, insi nu se va putei stabili find autorizatia guvernului un serviciu pentru predarea de diferite corespondente i prelevarea de taxe.

TITLUL II

Art. VI.
Nici un sechestru nu se poate pune pe accesoriile serviciului postal, i
anume, pe cai, trAsuri, hatnuri, furaj i venit ; asemenea pe (trice object predat postei spre
transportare, nu se poate pune sechestru inainte de predarea lui la adresd. Curieri, stafete,
trisuri de posti i cai in mergere i intoarcere pentru serviciul postei 0 tot personalul serviciului postal sunt seutiti de toate taxele de osele i poduri.
La intilnirea postei eu transportul ierbei de puFA pe la puneturi locuite,
Art. VII.
posta va sti pe loc pinA va trece transportul ; iar la intilnirea pe cAmp transportul de iarbA

va sti pe loc pia va trece posta pe lingi dansul in pas, spre a nu se intAmpli pericole din
scinteele ce pot ie1 din potcoavele cailor.
1) Buletinul Telegrafo-Postal 1864, pag. 1.

www.dacoromanica.ro

234

Art. VIII.
Arestarea personalului telegrafo-postal in exercigul sari, sechestrarea
obiectelor ce le sunt incredintate. In asernenea cazuri se poate aplici numai m'asura de escortare a postei pnli la intaia stage, dad va cere necesitatea, spre a nu dosi ab5tutul.
Orice arestare trebuie mai Intiiu incuno0iintat efului biuroului respectiv sau directiei generale; in caz ins cind acesta este intr'o departare incat sa urmeze intarziere pi
astfel comunicatia sh nu se poata face inaintea arestdrii, atunci insrcinatul cu arestarea
trebuie a ingriji de un locgitor competent provizoriu in locul persoanei ce este a se arest,
spre a nu suferi serviciul postal.
Art. IX.
Toate autoritatile administrative 0 militare, politia i autoritatile comunate sunt datoare a da tot ajutorul personalului postal, ce i s'ar cere pentru executarea serviciului.

Art. X.
Scrisorile sau obiectele postale pentru cari nu este raspunsa taxa pe deplin, se vor retine de administratia postali pAn5. la rispunderea portului intreg.
Art. XI.
Taxa telegrafo-postala sau ramd0tele din veniturile telegrafo-postale se
vor incasui de autoritagle competinte duph reclarnatille stabilimentelor postale.
Art. XII. Orice object postal ce nu s'a putut pred adresantului sau intoarce predtorului, va rarnanea in folosul Casei telegrafo-postale i aceasta dupa implinirea urmAtoarelor formalithti :
a) Prin a vizul afiat in termen de un an in stabilimentul postal de primire ;
1)) Da1.6 dupi trecere de un an dela data avizarii nu se va reclami obiectul, directiunea
generala va public& de trei ori in Monitorul Oficial in interval de trei saptamani ;

i dac dup trecere de trei luni nu se va ivi reclamantul, obiectul se va vinde


prin licitage, conform regulelor prescrise intr'aceasta, i productul se va vdrsh la cassa
telegrato-postalA, dup scaderea portului i altor cheltueli ce trebuie sa figureze in venitul
c)

postal.

XIII.

Art.
Antreprenorii de diligente i transporturi de persoane ce fac curse regulate, sunt obligati a transport fr plat5, dup cererea administratiei postale, pachete in
gente inchise, obiecte de valoare, scrisori i ziare pentru locuri ce travers pe t at intinderea cursei ce fac Oa la destinatia lor 0 a garanth pentru buna pAstrare i predarea lor,
cu sigiliile sau semnele postei Peatinse. Orice antreprenor de transporturi de persoane este
dator a cere 0 a obtine mai intaiu autorizarea ministerului de interne prin directiunea generala a postelor i telegrafelor. Marvutul acestor intreprinderi se va compune I i modific
de directia general, dupa trebuintd, farA de care este interzis antreprenorului a efectui
acest serviciu.

TITLUL Ill
Art. XIV.
Personalul telegrafo-postal va pstrit inviolabilitatea telegramelor pi
scrisorilor sub penalitatea dictat5 de legi.
Statul, prin administratia telegrafo-postala va despagubi, in caz de pierdere de tele-.
grame, scrisori sau obiecte, ori stricciunea acestor din urrna predate serviciului telegrafopostal dupd regulele prescrise, pi anume :
a) Pentru o telegrama se va inapoilt taxa clack telegrama se va fi pierdut sau daca se
va constat c aceasta s'a gre0t in chipul de a nu puteA indeplini scopul ei, sau daca se va
ft predat destinatarului mai tarziu decAt daca s'ar fi trimis prin posta ;
b) Pentru o scrisoare recomandata ce s'ar pierde, pe lngii taxa platita la predare, i
4 galbeni in despagubire ;
c) Pentru o stafet, pe langa taxa platit la pornire, 6 galbeni ;

www.dacoromanica.ro

- 235

dJ Pentru o scrisoare i grop in valoare declaratA, dud declaratia valorii ;


e) Pentru pachete fAr declaratia valorii, pentru un kilogram 5 lei ;
ff Pentru bagajul fad declaratia valorii, 10 lei.
Reclamatiile pentru pierderi trebuie sA fie facute
a) Pentru telegrame, scrisori i gropuri in timp de douA luni din ziva predArii la stabilimentul telegrafo-postal ;
b) Pentru bagajul de cAlAtori, indatA dupti sosirea postei la locul destinatiei, la priinirea
bagajului.

Reclamatiile se fac la o(iciile telegrafo-postale prin prezentarea adeverintelor de primire i doveditoare predArii.
Art. XV.
Administratia telegrafo-postalA nu ia nici o responsabilitate pentru nepredarea telegramelor, scrisorilor i altele, dad din lipsade adresA complet5 nu s'a putut aflA destinatorul.

Art. XVI. Orice object care are greutatea constatatA la prirnire i care nu se vede
vAtArnat pe din afad sau primirea unui object de cAtre adresant fad nicio observatie nu
poate da foe la nicio reclamatie de despigubire, afad numai in caz de falsificare.
Art. XVII.
Obiecte i scrisori nerecomandate pierdute sau intArziate in transport
sau predare nu dau drept la nicio despAgubire.
Adrninistratia postal este asemenea dispensatA de orice indatorire de despagubire in
cazurile urmAtoare :
a) Dad pierderea sau stricAciunea a provenit din forta major din afarA ;
b) Dad pierderea sau stricAciunea obiectului este provocatA din neglijenta prezentato-

rului, sau dad, in caz de stridciune sau intArziere, transportar ea s'a efectuat pe riscul i
pericolul prezentatorului i dupa declaratia sa.
Art. XVIII.
Administratia telegrafo-postalA garantead numai pentru scrisori i
obiecte ce circulead inAuntrul Orli i Oa la frontied.
Art. XIX.In caz de rAsboi sau pericole in genere, administratia postalA, facAnd publicatiuni oficiale in Monitor, este in drept a refuzi orice garantie i a primi obiecte postale
pentru transport pe rizicul prezentatorului. In asemenea caz este permis fiedruia a trimite
obiecte de valoare prin orice alt mijloc va gAsi cu cale.

TITLUL IV

Art. XX.
Oricine va transporti scrisori afarA din cazurile prevAzute prin art. III i
IV din aceastA lege se va pedepsi cu o amendA dela 10 pinA la 20 lei de fiecare scrisoare.
Art. XXI.
Cel ce va transporth persoane cu schimbarea mijloacelor de transport,
adica releuri de cai, conform art. I, se va pedepsi cu amend dela 50 pAnA la 500 lei, afad
de cazurile prevAzute la art. XIII:
Art. XXILOricine va sustrage taxele postale In parte sau in total va dspunde serviciului postal suma sustrad inzecitA, i nici intr'un caz mai putin de 10 lei.
Sustragerea se considerA predarea la poste in transport a scrisorilor sau obiectelor intr'un chip fraudulos.

Art. XXIII.Oricine va intrebuinth posta pentru cAlAtorii, fad' a plan taxa cuvenit, va fi supus la amenda inzecitA acelei taxe ce se cuvend a plAti.
Art. XXIV.
Pe lAngA penalitatile prevAzute mai sus se vor implini in orice citz
taxele sustrase cassei postei.
Art: XXV.
Oricine se va Beryl cu insignele serviciului telegrafo-postal Agate prin
deosebit regulament se va amendi dela 50 pAnA la 500 lei.

www.dacoromanica.ro

- 236
Art. XXVI.
Orice intreprinderi de transporturi particulare neautorizate de ministerul de interne sunt supuse la amenda dela 100 pana la 500 lei si confiscarea trasurilor,
cailor i altor obiecte cu cari se savarsea asemenea transporturi frauduloase.
Art. XXVILDacd antreprenorul unui serviciu de transport autorizat ye refuzi primirea, transportarea i predarea de pachete i obiecte ale postei, stabilimentele postale sunt
indrituite a le trimite in costul acestui antreprenor cu orice mijloc i pret vor gAsi.
Repetindu-se refuzul a doua oara, se va opri acelui antreprenor dritul de transport
pentru totdeauna.
Art. XXVIII.Dac un asemenea antreprenor se abate fail autorizare de timpul prescris pentru pornire i calatorii, se va snpune la o amend& dela 50 Oa la 100 lei.
Art. XXIX.Mai multe abateri din legea de fata in acelas timp sunt supuse la diferite amenzi in parte.
Recidiva va fi supusa amenzii indoita i pentru a treia oara inzecita.
Productul amenzilor va face parte si va figura intre venitul cassei telegrafo-postale.
Art. XXX.
Prescriptia institulului postal pentru taxele sustrase sau amenzi este
fixata la trei ani dela data comiterii faptei ce a provocat amenda.

Art. XXXLPentru cercetarea i aplicarea de amenzi, administratiunea postala va incheii totdeauna proces-verbal cu expunerea de motiv i va cere indeplinirea lor prin puterea
administrativa.
Art. XXXII. Antreprenorii de transporturi, autorizati conform art. XIII, sunt indatorati a se supune inspectiunilor din partea administratiei postale a mijloacelor lor de transport, precum si a incaperilor pentru pastrarea obiectelor ; tot personalul acestui serviciu
tunctioneaza sub directa responsabilitate i garantia antreprenorului.
Antreprenorul cu tot personalul este dator a observa si a urmi intocmai legilor si regulamentelor postale.
Art. XXXIII.Dup cererea administratiei postale, amploiatii politiei i acei ai finantelor sunt obligati a coopera la ferirea i descoperirea prevaricatiunilor postale.
TITLUL V
Art. XXXIV.Guvernul este autorizat a inffinta statiuni telegrafo-postale si a desfiinta
din cele existente dupa necesitate, precum si a stabili i schimbh tarifele telegrafo-postale.
Infiintarea, suprimarea sau schimbarea curselor postale si a reglementelor se face de
Direcfiune cu aprobatiunea ministerului de interne.
Art. XXXV.
Distantele se vor forma in kilometri postali.
Adrninistratia telegrafo-postala va forma marsrutele cuvenite in kilometri, dupa care
apoi se vor determina taxele postale.
Art. XXXVI.
De plata taxelor 0 a porturilor sunt scutite numai :
a) Corespondenta Domnului si a cancelariei sale cu orice autoritati i particulari ;
b) Corespondenta ministrilor ;
c) Corespondenta prin posta a senatorilor oi deputatilor, in tot timpul sesiunii ;
di Corespondentele oficiale intre autoritati. Aceasta corespondentd trebuie sa fie investita cu sigiliul oficial al autoritatii respective, si sa poarte numarul i numirea autoritatii dela
care emaneaza ;
e) Corespondenta oficiala a agentilor sau consulilor acreditati pe langa guvern si care
indepline0.e formele prescrise la acest , litera d.

Art. XXXVILLegea de fata se va pune in aplicare dela 1 lanuarie 1865. Dela


acea data sunt i raman abrogate orice dispozitiuni contrarii acestei legi.

www.dacoromanica.ro

237

Odata cu legea de mai sus, s'a elaborat si s'a pus in aplicare pe aceea zi
un regulament pentru fixarea taxelor postale si telegrafice 1).
Prin acest regulament, taxele postale s'au sazut in general cu o treime
din ceeace se plata, mai inainte, fapt care a avut de rezultat o desvoltare foarte
mare de corespondenta, din care au iesit cresteri de venituri pentru Stat.
Taxa scrisorilor destinate au circula in raza comunei de prezentare, s'a fixat
la 5 parale, iar a celor destinate a circula, in toga. intinderea Orli, la 20 parale,
de fiecare 1.5 grame greutate, sau fractiune din aceasta greutate.
Francarea scrisorilor s'a fcut obligatorie la prezentare, si s'a prevazut
crt acele ce se vor gasi prin cutii nefrancate, in total sau in parte, s se supun la
destinatie, la o tax care va fi cu 1.0 parale mai mult, de &care 1.5 grame sau
fractiune, pe langa port sau ne ajuns.
Pentru foile tiparite puse sub bandd, s'a prevazut a se percepe cate 2 pa-.

rale de fiecare 15 grame, cu conditiune ca, pe banda, sa nu fie scris decat


adresa destinatarului, data si semnatura expeditorului. Cele ce se depuneau ins
de redactii, urrnau sa se taxeze cu 2 parale de numar, chiar dacd erau insotite
si de anexe.

Probele de marfuri, sub bandd, sau impachetate astfel Mat sa se poath


controla continutul lor, se taxau cu 20 parale de fiecare 30 grame, tolerandu-se

ca in astfel de trimiteri, sa se pund i o scrisoare Ora la 15 grame greutate,


care se cantarea. i taxa cu proba. .
Trimiterile de mai sus se puteau expedia ca recomandate, percepandu-se
pe 1ng taxele dupd greutate cate 20 parale, iar cele recomandate se puteau

expedia si cu adeverint de primire, pentru care urma sa se plateasca in plus


20 parale de trirnitere.
Achitarea taxelor pentru trimiterile de corespondente, se facea prin timbre
postale si cum taxele fusesera modificate, s'au emis noi timbre cu efigia lui
Cuza, in valoare de 20, 5 si 2 parale, imprimate in culorile nationale, adica in
rosu, albastru si galben 2).
Pentru distribuirea la domiciliu a corespodentelor sus ardtate, s'a prevazut
a se percepe, in profitul distribuitorilor, cate 3 parale de fiecare trimitere.
Tipriturile, ziarele si probele de nnrfuri, ce se gseau prin cutii nefrancate sau insuficient francate, pierdeau dreptul la reducere de taxe si se considerau ca scrisori.
Pentru transportul gropurilor, pachetelor si obiectelor de valoare s'a prevdzut Ca taxele srt se formeze avandu-se In vedere taxa de inregistrare, pe valoare, greutate si distantA :
a) Taxa de inregistrare era fixa i consta din 20 parale de fiecare trimitere ;
I) Buletinul Telegrafo-Postal, 1864. pag. 4.
2) Monitorut Oficial, '1864, pas. 1081.

www.dacoromanica.ro

- 238 b) Taxa pe valoare pentru fiecare 500 lei, s'a fixat dupd. distanta, in ore, la :
Dela 1 Ora la 15 ore
10 parale ;

,5

15
30
45
60

,,

,,

,,

30
45
60
80

20
30

1 leu

71

,,

10
20

20
30

10

Pentru mice distanta


1 ,,
,,
c) Taxa pe greutate de fiecare 500 grame, s'a fixat dup distanta, in ore, la :
Dela 1 pana la 15 ore
10 parale;
c

c
c

15
30
45
60

c
c
n

30

45

60
80

1 leu

1.

1 20
n
Pentru mice distanta
Pentru scrisori de valoare, continand 'Artie moneta, bonuri, obfigatiuni,
polite, cupoane, mandate 0 alte hartii ce inlocuiau valoarea banilor, se percepea
numai taxa de inregistrare i valoare. Pentru obiecte i pachete fara valoare se
percepea taxa de inregistrare i cea pe greutate, iar pentru gropuri i pachete
cu valoare cate i trele taxele.
Obiectele de mica greutate i volum mare se supuneau la o taxa marita

cu 50 0/0.

Trimiterile de mai sus se puteau expedia i cu adeverinta de primire, incasandu-se in plus 20 parale.
Pe langa gropuri i pachete se putea trimite i o scrisoare care nu se taxa,

daca era mai mica de 15 grame, iar cele mai grele se taxau dupa tarifa scrisorilor.
Gropurile i pachetele, cari nu se puteau preda destinatarilor, la inapoiere
se incarcau cu jumatatea taxelor de inregistrare, greutate i valoare ; iar in caz

de reexpedieri, se incarcau cu taxele pe valoare i greutate, cuvenite pe noua


distanta de parcurs.
Pentru distribuirea obiectelor la domiciliu, se prevazuse a se percepe cate
6 parale de fiecare trimitere pn la 1 kilogram greutate 0 3.000 lei valoare,
iar pentru ducerea avizelor, la cele mai mari ca greutate i valoare, ca.te 3 parale.
Taxa pentru un loc in diligenta se fixase la 3 lei de ora, putand ca fiecare

clilator sa ia bagaj gratuit pana la 15 kilograme i 500 lei valoare, iar cel ce
trecea peste aceast greutate i valoare se sup unea la taxele pe greutate i valoare specificate prin tarifa mai sus aratatd, pentru obiecte i pachete.
Pentru trimiterea unei stafete, in greutate pand la 2 kilograme, se prevazuse pe laugh' progonul indoit de un cal mic i o taxa fixa de un leu pentru
mice distanta i cate 20 parale pentru recepisa de liberare i inapoiere.

www.dacoromanica.ro

239

Librecht caut s dea o organizatie i personalului adrninistratiunii postelor, stabilind o ierarhie, lefuri bune, pentru acel timp, i norme pentru recrutarea i inaintarea personalului.
Statul personalului postal i telegrafic, cu incepere dela 1 Ianuarie 1865, i
lefurile s'au fixat precum urmeaza 1) :
Numlrul

Plait

personalului

ticare lunar

FUNCTIUNEA I GRADUL

din tiecare

eu

lei weld

eategorie

Personalul Direcliunii generale


1

1
1
1

Director general
ef al contabilitatii
Intendent i sef al serviciului technic
ef al sectiunii administrative
Controlori principali

clasa II

Verificatori

Registrator
Arhivar

2) 3.500

1.400
1.400
1.200
1.200
1.000
500
700
600

Personalul de execufie
4
10
16
20

efi de statie clasa I

20
20
25
25

Oficianti

42
26

24
5

ff

7P

II .

III

IV.

......
..

II
n

Ill

Iv
V

Elevi

II

1.250
1.000
900
800
700
650
600
550
500
250
200

supranumerari

Admiterile in personalul executiv se fceau prin concurs, in clasa elevilor,


iar Inaintrile, in mod ierarhic prin decret Donmesc, dupa propunerea directorului general.
Biurourile postale i telegrafice se clasificara dupa, importanta lor, schimban-

du-li-se denumirea in statiuni de clasa I, II, III, IV i V.


Buletinul Telegrafo-Poslal. pag. 46. qi condica Di reqiunii generale a postelor acela an.
2) Din cart 500 socotill Ca diurnii.

www.dacoromanica.ro

- 240 Statiuni de clasa I se &eau la : Bucureti (posta i telegraf), Iai i Focani,


.,
"
II
.
" Bucureti (telegraf de Stat), Galati, Craiova,
9

If

Ploieti,Braila, Giurgiu, Botoani, War lad,

Severin i Ismail ;
. III .

. Bachu, Buzau, Bolgrad, Cahul, Dorohoi,


Hui, Mihaileni, Tg.-Ocna, Piteti, Piatra-

Neamtu, Campulung, Falticeni, Slatina,


Reni, Roman i Vaslui ;
, IV .
.
.
.
. R.-Valcea, Tecuei, Falciu, Tg.-Neamtu, 01tenita, Chlrai, Curtea-de-Arge, R.Sdrat, T.-Vestei, Tg.-Jiu, Caracal, 'F.-.
Frumos, Leova, Mizil, T.-Mdgurele, Gaeti, Calafat, Campina, Adjud i Bechet.
Pentru efectuarea curselor postale i transportul valorilor i pachetelor, s'au

ataat pe lfmgd statiuni, dupd trebuintd, conductori pastali, al chror nurnar,


clase i lefuri se fixasera astfel :

4 conductori clasa I platit fiecare cu 400 lei lunar ;


83
15
16

77

17

II

72

17

17

77

7)

III

)7

7)

17

51

,7

IV

,,

77

73

300
250
200

)7

)7

In afara de aceasta, pentru distribuitul corespondentelor postale i telegraflee, al mesageriilor, intretinerea liniilor i alte necesitati, gasim functionand pe
aceea data, la diferite statiuni, dupa importanta lor i personal inferior, al carui
numar, categorii i lefuri, se specified mai jos :
fiecare a 250 lei lunar ;
4 curieri clri,
4 purtatori de gropuri, ,, 250 .
.,
23 curieri pedetri,
200 a
)7

14
35
34

77

1I

77

,2

,,

77

77

77

77

77

1 curier pedestru,
2 curieri pedetri,
6 odaiai i randai,

26 cantonieri,
39
15
41

77

,,

,,

77

17

7)

,7

,,

150
120
100
85
50
120
80

"

77

77

77

,,

,,

77

,2

75 n

71

77

,5

70

17

,,

77

cu lefuri variind intre 31 i 60 lei lunar.


* * *

Personalul telegrafului fiind uniformat Inca din anul 1859, cu ocaziunea


unirii postelor cu telegrafele, prin decretul No. 224 din 6 Fevruarie 1865 se
www.dacoromanica.ro

241

dispuse ca intreg personalul postal i telegrafic sh poarte uniformh, atat in timpul serviciului, cat i la ceremonii.
Prin mentionatul decret, uni form a ce trebuia sh poarte personalul se stabilea precum urmeazh 1):
Personalul Directiunii generale

Tinuta mare
Mondir de postav civit, inchis la 9 nasturi, cu marca corpului, gulerul i
manetele de catifea viinie, avand ca distinctiuni :

Directorul general, o broderie de flori cusutti in aur imprejurul gulerului


i la manete ;

eful contabilititii i intendentul, douh trese de aur cusute imprejurul gulerului i manetelor, cu floare i 5 sag-4i.
eful serviciului administrativ i controlorii principali ca i cei de mai sus,
floarea Irish numai cu 4 sageti ;
Controlorii de clasa II ca i cei de sus, floarea insa numai cu 3 shgeti.
Registratorul numai cu o tresa i o floare cu 5 sageti ;
Arhivarul ca i cel de mai sus, insa numai cu 3 sageti ;
Verificatorii tot ca registratorul, floarea Irish cu o shgeath.
Pantalonii de postav civit cu doi lampai, de aur pentru Directorul general,
iar pentru celhlalt personal cu lampai de postav viiniii.

Tricorn de castor, cu iret rasucit de aur i glandule la ambele colturi, cu


pan as alb pentru Directorul general, iar pentru celhlalt personal cu pana rou
cu alb amestecat.
Centiron de aur cu bucle, pe care se aflh marca corpului.
Dragon cu ciucure gros grain i iret de aur, pentru directorul general,
ciucure gros grain i iret de mhtase pentru eful contabilitatii, intendent, eful
administrativ i- controlorii principali, iar pentru celalalt personal cu ciucuri
subtiri i desfacuti.
Sabie, spada dreapta cu teach de otel.
Meinufi i cravala militareti.

Tinuta mica

Mondir cu un rand de nasturi, cu marca corpului, guler de catifea viinie,


avand ca distinctiuni :
Directorul general, douh galoane de aur de 2 1/2 centimetri, puse orizontal
pe maneci ;
1)

Buletinul Telegrafo-Postal 1865 pag. 49.

www.dacoromanica.ro

42

$eful contabilittii i intendentul, un galon de aur de 2 1/2 centimetri i 5


ireturi de cate 2 milimetri ;
eful administrativ i controlorii principali, un galon lat de 2 '/2 centimetri
i 4 ireturi de eke 2 milimetri ;
Controlorii de clasa II, un galon de 2 t/ 2 centimetri i 3 ireturi de 2 milimetri ;
Registratorul, cinci ireturi subtiri de 2 milimetri ;
Verificatorii, un iret subtire de 2 milimetri.
Pantaloni de postav ser deschis, en doi lampai viinii.
Centiron de lac negru.

,apca de postav viiniu, cu o banda civita, cozoroc plecat i marca tricolora, avand ea distinctiuni :
Directorul general, pe banda dyad un galon de aur, in latime de 3 centimetri, divizat in trei ;
eful contabilit4ii, intendentul, eful administrativ, controlorii principali i
cei de clasa II, un galon de aur de aceea Iime, divizat in doua ; iar ceilalti
amploiai un galon de aur unit de 2 1/2 centimetri.
Manta, cabana de postav civit, cu glugh captuit cu viiniu, fara nirio
distinctiune. Cabana era purtata de toti amploiatii, dela Director general
pand la elev.

Personalul de execuihne
Ttnuta mare fi mica
,cefii de clasa
))

))

III ca controlorii de clasa II, insa numai cu dou sageti la


mondirul de parade i doua trese subtiri, pe langa

))

?)

I ea eful administrativ ;
II ea controlorfi de clasa II;

)7

)7

galonul lat, la manecile mondirului.


IV ca cei de clasa III, insa numai cu o sageata la mondirul de
parada i un iret subcire, pe langa galonul lat, la manecile mondirului.
Oficianii

Tinuta mare
Mondir ca la Directiune, cu distinctiuni la guler i manete, o tres i o'
floare de aur :
Pentru oficiantii de clasa

I cu 5 sagell ;

www.dacoromanica.ro

- 243 Pentru oficiantii de clasa III cu 3 sgeti ;

, IV

s 9

s 1

sageata.
Pantaloni de postav civit, cu vipusca visinie.
Centiron ca la Directiune.
-9

Dragon cu ciucuri de aur subtiri.


Tinuta mica

Mondir ca la Directiune, cu distinctii pe maneci :


Oficiantii clasa I cu 5 ireturi orizontale de 2 milimetri
`,
77

-,

s
s

II
III

-,

-,

.,

3
t
.,
I V 73 2
V s 1. -iret orizontal
,,

'7

,,

,,

..,

'7

47

77

-,

-,

71

'7

77

Pantaloni de postav ser deschis, cu vipusca visinie.


Centiron de piele neagra de lac.
,rapea de postav visiniu ca la Directiune, cu galon de aur unit de 2 centimetri ltime.
Elevii i expeditorii rurali

Poarta uniforma de mica t.inutd a oficiantilor, insa far& distinctiuni la


mneci si fr galon de aur la sapca.
Conductorii de linii si di1igen0

N'au deck tinuta mica :


Mondir de postav civit cu Ufl rand de nasturi, cu marca corpului; guler de
postav ViifliU cu aceea marca, in metal, pusa la ambele capete. Ca distinctii,
dupa grad, poarta la maneci, puse orizontal, 1., 2, 3 sau 4 galoane de matase, in
atime fiecare de 1/ centimetru.
Pantaloni de postav ser inchis, cu vipusca visinie.
$apca ea la oficianti, insa fard galon, i in locul cocardei marca corpului.
In timp de ploaie se purta sapca, de fnusama.
Centiron de piele neagra. .
Pumnal de infanterie, iar in timpul serviciului i cartusiera.
Manta de postav civit gros, cu gluga forma militareasc, avand nasturi ca
la rnondir.
Capitanii de post

Aceeas uniforma ca conductorii de clasa II.

www.dacoromanica.ro

- 244 Curierii de scrisori qi telegrame din oraq si dela Ori


Uniforma ca la conductori, Ins fra nici o clistinctie pe maneci i nasturi
simpli, purtand pe piept, in partea stanga, marca corpului, atat la mondir, cat si
la manta.
In timpul verii, conductorii i curierii purtau bluza de dril civit, cu distinctii la maneci, stransa la mijloc prin o curea de piele de lac de 3 centimetri
latime, cu placa galbena fara marca corpului.
..apcd" de musarna pentru Ploaie.
Cantonierii i surugiii

Poarta placa cu marca corpului, iarna la caciula i vara la palarie, iar


ceausii au marca corpului i pe piept, in partea stangd.
Cantonierii poarta vara bluza de panza groasa si iarna manta rnilitareasca.

Masa de intretinere
Pentru a se putea confectiona uniformele personalului cu inlesnire i pentru

ca costul materialelor sa lie mai ieftin, prin decretul No. 224 din Fevruarie 1.865, se dispuse i infiintarea unei ',Mese de intretinere, care a si inceput
s functioneze pe ziva de 1. Aprilie acelas an.
Masa de intretinere functiona pe larva Directiunea generala si era condusa

de un consiliu de administratie, compus din 5 functionari superiori, ai Directiunii postelor si 3 sefi de statiune, lucrand sub presedintia Directorului general.
Acest consiliu ingrijeh pentru furnitura materialelor, confectionarea uniformelor, distribuirea lor i inerea contabilittii, pentru sumele cheltuite si incasate.
Participarea la aceasta masa era obligatorie, pentru conductori, capitanii
postelor, curieri i cantonieri, i facultativa, pentru personalul superior, al serviciului postal si telegrafic.
Personalului obligat a lua parte la masa de intretinere, i se facet retineri
lunare, pentru acoperirea uniformelor si a obiectelor de cari avea nevoie.
Fiecare participant poseda un libret, in care, pe de o parte, ii se trecea retinerile facute, iar pe de alta, obiectele furnizate.
Personalul nou nurnit, trebuia, la intrarea in functlune, s depuna o suma
echivalenta cu cele trebuincioase pe un an.
Casa mesei de intretinere era subventionat, prin arnenzile ce se aplicau
personalului postal si telegrafic.

La 1 Maiu 1863, expirand contractele de arendare ale serviciului postei de

www.dacoromanica.ro

141

cai, din intreaga tara, s'a publicat o noua licitatiirne, pentru-zilele de 20, 21 i
22 Iarmarie, acela an, la care urina sa se aiba in vedere cloud proiecte de
arendare.
Primul proiect, lucrat de mai mult timp, prevedea arendarea postelor pe
termen lung i ftr subventiuni din partea Statului, dar care, ca i in trecut,
n'a avut nici o reuita.
Al doilea proiect, elaborat sub Directoratul lui Librecht, prevedea arendarea

pe termen scurt, cu subventiuni din partea Statului i conditiuni pozitive, cari


pe de o parte asigurau buna efectuare a serviciului, iar pe de alta nu mai puneau adrninistralla la discrepunea antreprenorilor I).
Acest din urma proiect, cu toat osteneala ce-i detera vechii antreprenori
de a-I modifica, ramase astfel cum a fost redactat, i postele se adjudecara, in
zilele sus aratate, cat i la licitatiunile tinute la 25 Fevruarie i 1 Martie, asupra a diferiti antreprenori, cu un numar total de 3.360 cai i cu un pret mai
scazut cu 277.410 lei, fo de pretul din trecut.
Cu aceast surna, chiar in cursul anului, Directiunea irnbunatati serviciul,
prin creari de noi releuri i adaugiri de cai, pe unde trebuiata s'a simtit, cornpletandu-se astfel organizarea i a acestui serviciu.
Drumurile de posta, statiunile postale i numarul cailor dela fiecare statiune 2) cu adaugirile din urma, sunt aratate in harta dela pag. 246.
*

Cu cat insa executarea serviciului postal, se aranja mai bine, pentru satisfacerea intereselor populatiunii oravlor nii, cu atat contrastul devene mai isbitor fata de completa parasire a intereselor populatiunii rurale, care, pentru ca
sa poata expedia o scrisoare, trebuia sa se deplaseze uneori zile intregi, 'Ana la

cea mai apropiata statiune postala, sau s atepte ducerea in spre acolo a
unei rude, prieten, etc. Aceste inconveniente deveneau i mai mari, cand era
vorba de corespondenta sosita la un biurou, cu destinatie pentru
rurale.
Pentru a remedia acest ru, Directorul general Librecht, pe baza art. 52
din legea consiliilor judetene, starue i obtine decretul No. 357 din 26 Fevruarie
1865 3), prin care se stabilete organizarea unui serviciu postal rural, precurn
urmeaza :
Administratia telegrafo-postal va opera strAngerea i predarea corespondentelor in toate comunele larii ; spre acest sfiirit, se infiinteag expeditiuni postale la toate
reedintele de subprefecturi In tarn ; aceste expeditiuni vor stA iii comunicatie cu statiunile
telegrafo-postale mai apropiate.

Art. I.

Buldinui Telegrafo-Postal 1865, pag. 26 i 157.


2) Buletinul Telegrafo-.Postai 1865, pag. 152-156.
3) Buietinul Telegrofo-Postal, 1865, pag. 73.

www.dacoromanica.ro

16

www.dacoromanica.ro

Craiova

24

crIpetu

24 'Crow

alafat

r.

ireeti

ed.

pot

MinrC.

1w-ins

P.

.rs

Alexandriel

T Ma. urel

adova

iou a

Belle

C.o iuran

rurnia
CAB

lurgid

Litman,

ovair

Viden.

MO su

22

Brila

meeSuN"

reta

INorSirei

.Indrdots

lugirem

Neg

26

5Iif rte.

28

Pone.

Buzau an=
hi .42

eriae4t.,

noon.

Mfirginens

44

Celneu 36

40

(...L2

J 10,Ceipts

Tecuci

MOricees

Focsarn

be:.

arl:

tur

Per escruv

32

eerhec.

ereeci

07..aculLd
32

Stra

cr.or.46 z$
Docosna 2

eg

Rani

Drumaapaftez:

Sta.gurwrZepaySil.

* Bizsrarcripoffnia

78 .c121:

*menus Vis

Bolgrad
d

a h ul
avonoso

Conmnionofce

Iciu

Leova

Cornolub

32 &eel,
Cqr enl Bune

Adju

RmrucuS

lull

.24

epa

92 Movde

Vaslui

are oar.

'
C

7.8

Roman

ne

Sculeno
01111C.i

38 Po ri9 ref 36 Unman,

Bucurest
Na.p

0 rasa

121

Velen

Tfirgoviat
Nucet

pino

umos

00

.74

btil
14

M.reesh

El a cat,

Galbenl

atraN

j.

arm!

otos ni
34

ssark+cs t.i.pess

Ploeen

Ciochnos

Caracal '0"5"'s

be

roncovero

oronit
Ogolpgh

.11181.

2cirelure,

reonOv

,
I.
".%

82 .

Eloz;an

Shsporeet.

fr#

Campine

lies

covul
2

LdeArge.
18

iamburesto

mmne

5:0

eelui
Strie

Coltbes
in!firen3
48

hem

tor.ar.I. 14
Rdovenul 24 6.

C.

ss%

'-s,.../

34

[is; :2^'?

IS%

coren

.1 orohoi

T.:ea; 52itiCeni

C.
Clung
22
Corner..

Zisv;de,n; 'cLunoCor ulto

Irdinsolo

Colerfon.

u favorer.,

T.5ever n

24

Rovinari 24

Tg.Jiu zo

v=
.-rPOraVO

RmnicuV.

CidImineei;

Cozm

1111,ns

L.

/\

Mihilie2114

f/
............

--------

I-'

1565

jib

144
Harts Cursekr Fwede

at.V

"0
rn

CD

.1

PP

1:0

CD

DO.

0
"7

"

CD

CD

;Er

co

.1

cs

CD

Cs

sa,

CD

NZ

o4

co

g.

(D.

CD

fa

2
w

A.
pc

'-cr

CL. m

CD

CD

5' 0

"4

AD

CD

.3

PL.

AD

CD

CL

^1::$

o0

P. m

:2. g 0so

00

CZ

CD

CD

p3

t- s,
"0

CO

(1)

CD

el 14

gto

Art. III - Conform alin. 11 dela art. 52 din legea pentru coni1iile judetene, cheftuielile privitoare la infiintarea i intretinerea serviciului postal rural privese pe judet.
Art. IV.
Expeditiunile postale de subprefecturi se compun din personalul urintor,
cu emolumentele fixate de consiliile respective :
a) Un expeditor ;
b) Un curier ;
c) Un om de serviciu.
Art. V.
Serviciul distributiunilor comunale se va indeplini de notarii comunelor, i
un caldret comunal va fi insarcinat cu transportul corespondeatelor.
Art. VI.
Expeditorii i curierii rurali se vor recomand de consiliile judetene pe a
dror respundere i garant vor functiona, i vor fi numiti i intariti de guvern, dup un
examen prealabil de aptitudine ; omul de serviciu va fi rnduit deadreptul de cfrtre expeditor.
Art. VII.
Notarul i cAliretul dela art. V vor functiona pe rspunderea i garanta
comunei care ii i va numi.
Art. VIMTot personalul serviciului postal rural, incilt privete serviciul postal, depinde de directiunea general a telegrafelor i postelor, cu toate drepturile i obligatiunile
celorlalti amploiati telegrafo-postali in genere.
Art. IX. Comunicatiunile /litre expeditiile de subprefecturi i statiile telegrafo-postale cele mai apropiate se vor efectu cel putin de doui ori pe saptam'and, iar distributiunile
comunale vor avea comunicatii cu expeditiunile de subprefecturi sau cu statiunile telegrafopostale cele mai apropiate, iard cel putin de cloud ori pe saptdmnd.
Marrutul, zilele i orele de plecare i sosire se vor fixa de administratia generali.
Art. X.Manipulatia serviciului postei rurale se va urrra conform legilor, regulamentelor i instructiunilor in vigoare pentru serviciul postal.
Art. XLVenitul serviciului postal rural se va Vars la cassieriile particulare respective, prin paza regulelor prevAzute de lege pentru contabilitatea publicL
Art.,. XILPlatile pentru personal 0 intretinerea acestui serviciu se vor efectub dup
bugetele votate de consiliile judetene respective 0 la timpul cuvenit, precum se efectueag
in toate celelalte plai ale Statului.

In baza sus ardtatului decret, se intocmir instructiuni detaliate pentru executarea i exploatarea serviciului postal rural, cari s'au i publicat, ca supliment
la Buletinul Telegrafo-Postal No. 15 din 1865.
Prin aceste instructiuni i in afara de cele continute in decret, se prevedeau
in rezumat urmtoarele :
De dou5. ori pe sb.ptam'and, in zilele de Duminic5. i Joi, la ora 12, comu-

nele vor trimite scrisorile i corespondentele lor, prin cAldreth comunei, la biuroul de expediliune rurald, de unde primind expeditia sosit o vor aduce notarului
comunei spre distribuire.
Tot de dou5. ori pe saiptmn, in zilele de Vineri i Luni, biurourile de expeditiune, dup sosirea tuturor trimiilor cornunali, vor inainta toga corespondenta la statiunea postald i telegrafica cea mai apropiat, prin caldreti inadin0,
iar la inapoiere acetia vor aduce corespondentele pentru biuroul de expeditie de
care depind i pentru cornunele ce tin de acel biurou.
Expeditorii i notarii erau indatorati de a priml i pred publicului scrisori
www.dacoromanica.ro

t4A

simple, recomandate sau cu adeverinta de primire i corespondente oficiale. Nu


mult dupd aceasta, s'au luat dispozitiuni ca expeditorii s primeascd, atat la
prezentare cat i la distribuire, i pachete far% valoare.
Notarul fiecarei comune urna s alba, pentru executarea serviciului, doua
jurnale, din cari unul pentru corespondentele particulare, iar celalat pentru corespondeatele oficiale.
In primul jurnal se treceh in total, numarul corespondentelor platite i neplatite, iar cele recomandate i cu adeverire de primire, in parte, aratandu-se
numele expeditorului, destinatarului i taxa primita, urmandu-se aceea norma
i pentru corespondenta sosita.
Pe corespondentele ale cdror taxe se plateau la prezentare, se facea semnul

X, pe cele ale caror taxe urma sa se incaseze la destinatie, se scria cuvantul


iar pe cele inregistrate, indicatia Recomandat sau Cu recepisei
nepleitit
de inioarcere
Notarii trimeteau, atat corespondentele particulare, cat i pe cele oficiale,
prezentate, la expeditiile postale de cari depindeau, insotite de o fatura, care se
forma dupa jurnalul de primire, punandu-se data zilei, numele comunei, plaii,
judetului i certificarea notarului, cu adaugire c corespondenta oficiala se treceh
in fatura ca numar, autoritatea de origin i destinatie.
in fiecare curs, notarii erau obligati ca, odata cu corespondenta, sa inainteze i banii rezultati pentru plata scrisorilor trecute in faturd, iard in 1.5 in 1.5
zile,

i pe cei incasati din taxele corespondentelor neplatite,

ce

le soseau

spre distribuire.
in jurnalul plicurilor oficiale se treceau numai cele sosite, fiindca pentru
cele prezentate, se pastrau chiar faturile de expediere, cari se inapoiau comunelor,
imediat dupa primirea corespondentelor, de dare expeditorii rurali.
Expeditorii erau datori, la primirea expeditiunilor dela curierii comunali, a

observa daca numarul lor era intocmai ca in fatura, a: aplica timbre postale
pe cele pentru cari au prima banii i a le inregistra in condicile ce posedau.
Expeditorii, la rndul lor, formau faturi pentru corespondentele particulare i
oficiale, pe cari le impachetau la un loc cu corespendenta i le inaintau, prin
curierul sau, biuroului postal, cu care se aflau in legatura.
La finele fiecarei luni, notarii trimiteau expeditorilor, copie de pe jurnalul
scrisorilor, i faturile primite spre a fi verificate i centralizate, inteun cont de
venitul acelei expeditii i al comunelor pendinte.
Expeditorii urmau ca, in termen de trei zile, dupa finitul lunii, sa inainteze
contul su, insotit de faturile sosite, la statiunea postala de care depindeau impreun cu socoteala timbrelor, cu scrisorile nepredate i cu recepisa cassieriei de
vhrsarea venitului.
Aceasta dispozitie gasindu-se nepractica s'a malificat imediat, hotrindu-se
ca pe langa cont sa se trimita statiunii postale i venitul biuroului de expeditie.
www.dacoromanica.ro

249

Statiunile postale adhugau la contul lor veniturile biurourilor de expeditiune i impreuna", cu anexele, le inaintau directiunii generale spre verificare.
Condicile, cumpenele, sigiliile i toate cele trebuincioase executdrii serviciului, se procurau de judete, dupd modelele date de directiunea postelor.
Expeditorii postali i notarii, la intrarea lor in functiune, trebuiau s depund

jurdmant de a phstra i respecta secretul corespondentelor. Cei dintaiu depuneau jurdmantul in fata efilor de statiuni, iar cei din urma in fata expeditorului
i a suprefectului plaii.
Organizarea serviciului postal rural, de1 decretatd numai dela 26 Fevruarie
1865, totu, gratie stdruintelor depuse de directorul general, a devenit fapt indeplinit, i la Iunie-acela an, gsim cd s'a confirmat personalul necesar, pentru
functionarea acestui serviciu, in judetele : Dambovita, Olt, Botoani, Prahova,
Dolj, lalomita i Gorj, iar putin mai tarziu in judetele Buzdu, Teleorman, Muscel,
Eai i parte din llfov 1).

Restul judetelor rmdsese s inscrie cheltuelile necesare pentru intretinerea


serviciului postal rural in anul urmdtor, cand se spera, a se completa organizarea lui in intreaga lard i cand, dupd cum ziceA singur Librecht : Un locuitor
nu va ave nevoie a-i prdsl vatra, ci chiar din comund s poat adresa i priml
rdspuns dela un capdt la altul al tdrii 2)44.
*

Ca inovatiuni i imbundt4iri introduse in timpul directoratului lui Librecht,

atat in interesul publicului cat i al administratiunii postelor, mai dam urmtoarele :

Introducerea abonamentelor la jurnalele din lard i straindtate prin intermediul postei, cu incepere dela 1 Maiu 1865, dispozandu-se ca posta sh perceapd
10 0/0 din costul abonamentului, plus celelalte cheltueli de trimiterea banilor i
francarea foilor 3) ;

lnfiintarea in luna August, acela an, a patru biurouri sucursale de postd


i telegraf in Bucureti, situate spre periferia oraului i aceasta in scopul ca publicul sa nu fie nevoit a veni dela marginea Capitalei pand la centrul oraului spre
a prezentd trimiterile cari trebuiau depuse_la biurou 4).
Aceste biurouri purtau numere i se aflau situate :
No. 2, in calea Craiovei (Rahovei) ;
a

3,

'I

I)

,,

Moilor ;
Mogooaiei (Victoriei) ;

5,

:,

Belvedere.

I) Buletinut Telegrafo-Postat 1865, pag. 116 i 167.


2) Buletinut Telegrafo-Postal 1865, pag. 210.
3) Butelinut Telegrafo-Postal 1865, pag. 17.
4):Buletinui Telegrafo-Postal 1865, pag. 441 i 196.

www.dacoromanica.ro

250

Cu incepere din Noemvrie, acela an, s'a dispozat ca aceste biurouri sa facd
i serviciul de distribuire al corespondentelor postale i telegrafice inteo razd
oarecare ;
Creiarea de biurouri postale balneare la Sldnic (Bacdu), Balta-Albd (R.-Sdrat)
i Cdlimneti (Valcea) ;
Luarea de dispozitiuni ca trimiterile oficiale de corespondente i pachete s

se ridice de cdtre autorittile respective dela biurourile postale, prin autorizati


in reguld, in scopul de a se scuti biurourile postale de distribuirea lor.
Relativ la acest fel de trimiteri se mai stabill can anume autoritati i cari
functionari au drept la gratuitatea trimiterilor postale, formele de prezentare,
format i impachetaj, mdsurd prin care s'a ajuns a se rdstrauge gratuitatea 0 a
se mkri veniturile 1) ;

Elaborarea nomenclaturii alfabetice a localitgilor rurale, cu specificarea


judetului din cari fac parte, a biuroului de expeditie rurald de care depind i a
biuroului postal de schimb, dispozitie prin care s'a adus multh inlesnire in cartarea trimiterilor postale pentru localittile rurale
Intocrnirea formularelor necesare i luarea de dispozitiuni, pentru tinerea
cu Incepere din anul 1866, a statisticii de miscarea trimiterilor postale3).
*

Din lucrdrile i imbundtatirile sus ardtate, fdcute in scurt timp, se poate


vedea, destul de clar activitatea depusd de Librecht pentru organizarea i buna
functionare a serviciului postal; trebuie Trist sd se tie Ca aceast activitate era
i mai mare, prin faptul c in acela timp el se ocupa i cu introducerea de linbunatdtiri in exploatarea serviciului telegrafic.
Intre acestea, ca mai principale, citana 4): Scdderi de taxe, indintarea de noi
linii telegrafice i inmultirea numrului de fire, cari au adus pe deoparte sporuri
de venituri, iar pe de alta uurari in expedierea corespondentelor, cum i incheieri de conventiuni cu Austria, Rusia i Serbia.
* * *

0 deosebitd stdruirrt a depus Librecht in chestiunea desflintdrii postelor


strine i efectuarea intregului serviciu postal, intern i international, de posta
romand, i in aceastd privinta Librecht venise in capul adrninistratiunii postelor
i telegrafelor cu hotariri bine definite.
In adevdr, numit ca Director general, pe ziva de 1. Septemvrie 1.861, la 1.2
Octomvrie acela an adreseazd rninistrului de interne CogAlniceanu urmatorul
1) Buletinul Telegrafo-Poslal 1865, pag. 19 qi 62.
Butetinul Telegrafo-Postal 1865, pag. 172.
3) Butetinul Telegrafo-Postal 1865, pag. 206.
4) Buletinul Tetegrafo-Postal 1865/66, pag. 203, 209, 1 i 2.
2)

www.dacoromanica.ro

251

referat, pe care il dam aci mai jos, in intregime 1), pentru a se vedea modul demn
cum acest Director stia s se adreseze ministrului sail, lipsa de teama unui conflict cu State le interesate si marea incredere ce aveh gat in sine, cat si in functionarii postei romne, el, un strain de origina.
Referatul Directorului general al postelor si telegrafelor No. 2.394 din
12 Octomvrie 1864, catre ministrul de interne.
Rezolutie :

Aproband cu placere o asemenea propunere, care de mult se urma,,reste spre a se realiza, se va face notificatiunea cuvenit agentilor Rosiei si
,,Austriei, prin ministerul de externe.
Cogainiceanu.

,,Masurile de imbunatatire ce succesiv s'au luat, regularea serviciului


',postal de scrisori si cai, unificarea serviciului postal cu cel al telegrafelor,
Arni dau certitudinea ca in curand vom avea toga p'recizia si exactitatea
clorita si MCA.' nici un obstacol s'ar putea face, sunt incredintat, posta si
pentru strainatate si vice-versa, cu atat mai mult ca legea postala, temeiul
,,acestui serviciu, se afl in studiul consiliului de Stat.
',In aceasta privinta, find o indelungata corespondenta intre guvernul
Romaniei cu cabinetele MM. LL. Imparatul rusilor si al Austriei, pentru
incetarea postelor internationale, sunt de opiniune, atat din punctul de ye',dere politic cat si material, ca serviciile postale internationale, cu incepere
',dela 1 Ianuarie viitor, sa inceteze definitiv, ramanand a se face de posta ro,,man, luand subsemnatul toata responsabilitatea pentru indeplinirea si
,,acestui serviciu cu cuvenita regularitate si precizie.
',Dad, si d-voastra impartasiti opiniunea mea, va rog, d-le ministru, pe
,,cleoparte, sa faceti a se comunica de indata si intr'un mod decisiv, prin d.
,, ministru de externe, guvernamentelor Statelor limitrofe, ce au asemenea ser,, viciu in tara, iar pe de alta, sa ma autorizati a ma ocupa, fail amanare, cu
,,pregatirea instructiunilor si tarifelor necesare, astfel ca la 1. Ianuarie sa pot in,,cepe "functionarea, oprind cu desavarsire trecerea curierilor straini, afara,

',se intelege, de curierii de cabinete, cari, ca si in toate partile lumii, vor


trece cu corespondenta oficiala a guvernelor lor intr'o geanta, la care, afara
,,de sigiliul ce va purt al postei sale, se va aplica la punctul de intrare in
tail si un sigiliu al postei romne, ce se va desigila apoi la punctul de iesire,
,,prin paza regulilor existente si la alte State, in asemenea cazuri.
Director general Librecht.

In baza referatului si. a rezolatiunii de mai sus, cat si al principiului de


monopol stabilit prin legea ce intra in vigoare la 1. Ianuarie 1.865, ministrul de
1). Monitorul Oficial 1864, pag. 1071.

www.dacoromanica.ro

252

externe al Romaniei cere, la 2 Decemvrie, prin nota 6.187, consulilor generali ai


Rusiei i Austriei, incheierea de conventiuni postale i incetarea serviciului postal
al acestor tan, comunicandu-se totdeodata ct adjutantul maior Cesar Librecht,
directorul general al postelor i telegrafelor, este deplin imputernicit pentru a
incheia. conventiunile i regulamentele respective.
Decretul de imputernicirea lui Librecht, pentru incheierea conventiunilor
postale cu Austria i Rusia, s'a subscris de Domn i s'a publicat la 18 Decernvrie acela an 1).
Cum insa Rusia i Austria tot arnanau chestiunea incheierii conventiunilor

i nu dau un raspuns categoric, consiliul de minktri, in edinta sa dela 8/20


Aprilie 1865, hotarate ca serviciul postal international, cu incepere dela 1 Maiu
1865, sa se efectueze de posta romana, incheind urmatoral jurnal 2) :
Consiliul ministrilor

Jurnal

Asupra referatului d-lui ministru secretar de Stat la departamentul


de interne, agricultura i. lucrari publice, sub No. 1.935 ;
Avnd in vedere legea postala i telegrafica, prin care se interzice
oricui, fr exceptie, de a transporta scrisori, gropuri, etc., pe caile acelea
Statul are infiintate asemenea servicii ;
Avand in vedere cd prin functionarea postei internationale, pentru i in
afara tarii, se aduce o calcare acestei legi ;

y uncle

Considerand datoria ce avem de a pastr intact& asemenea lege,


consfintita in puterea Statutului dela 2 Maiu, recunoscut de toate puterile garante ;
Avand in vedere cauzele ce au stvilit pana acum suprimarea serviciilor internationale, sunt lipsele de conventiuni cu Statele limitrofe, a cdror

incheieri s'au amanat din zi in zi ;


Avand in vedere ca dela 1 Maiu viitor st. v., cand s'a fixat pentru ultima oara facerea serviciului cu strainatatea, de catre posta romana, nu se
poate amana mai mult, atat din punctul de privire al mentinerii legii, cat
i spre a corespunde legitimei dorinti a tarii ;
Pentru aceste considerente, consiliul minktrilor, in edinta de astzi,
8/20 Aprilie,-hotarate ca, dela 1. Maiu viitor, serviciul postal cu strainatatea

sa se indeplineasca de catre posta nationala i pana la incheierea convenqiunilor, sa se plateasca de catre posta romana la biurourile fruntariilor
austro-ruse, porto-scrisorilor destinate din i pentru interiorul tarii.
1) Buletinul Telegrafo-Postal 1864, pag. 6.
2) Buletinul Telegrafo-Postal 1865, pag. 105.

www.dacoromanica.ro

253

,,Dispozitiunile jurnalului de fata se vor aduce la indeplinire de catre


,,d-1 ministru de interne, agricultur i lucrari publice, dupa ce mai intaiu
',11 va supune la Domneasca aprobare.
C. Bosianu, G. D. Vernescu, Manu, Bala nescu, I. Strat.

Acest jurnal s'a aprobat de Dornn i i s'a publicat ; iar prin decretul
No. 559 s'a deschis un credit de 616.680 lei, pentru infiintarea i intretinerea serviciului postal international, cu incepere dela 1 Maiu.

Publicarea jurnalului consiliului de ministri si a decretului No. 559,


termenul scurt ce se pusese incethrii serviciului postal strain i ferma deciziune de a se aduce la indeplinire acest lucru avura darul de a face pe consulul
general al Austriei sh se grabeasca s rdspunza la nota No. 6.1.87 ce i se trirnisese Inca din Decemvrie 1861, prin urmatoarea nota adresata ministrului de
externe al Romaniei 1) :

Domnule ministru,
',In scopul de a facilita negociallunile relative la concluziunea unei con,,ventiuni postale intre guvernul imperial si acel al Altetei Sale, ai binevoit,
prin nota din 2 Decemvrie trecut No. 6.187, a face cunoscut agentiei im,,periale principiile generale cari, dupa opinia d-lui ministru de interne, vor
,,trebui a servl de baza organizatiei viitoare a serviciului postal in Principate.
,,Referand aceasta pe data guvernului imperial, sunt astazi insarcinat de
',a aduce la cunostinta d-voastra ca guvernul Maiesttii Sale Imperiale
',Regale Apostolice, pentru a intra in negociatiunile cari i s'au cerut, nu as,,teapta decat sosirea la Viena a d-lui Cezar Librecht, Directorul general al
serviciului postal in Moldo-Valahia, numit comisar princiar ad-hoc.
,,Guvernul imperial exprima totdeodat dorinta de a vedea pe d-1 Li-

brecht investit din partea guvernului sau de imputerniciri cat s'ar putea
,,mai putin mrginite, pentru a grabl terminarea misiunii sale importarlte.
',Mara de aceasta, este bine inteles c in intervalul plink' la incheierea
conventiunii, lucrurile vor fi lsate in statul-quo.
,,Binevoiti v rog,
ministru, a aduce la cunostinta guvernului Altelei Sale Serenisirne cele ce preced i primiti cu aceasta ocazie expresiunile
reinoite ale inaltei mele consideratiuni.
Montlong.
No. 5.407, 27 Aprilie 1865.

Nota de mai sus supunandu-se consiliului de ministri chiar in ziva prirnirii


1)

Buletinul Telegrafo-Postai 1865, pag. 106.

www.dacoromanica.ro

254

sale, acesta hotdrate, prin jurnalul de mai jos, ca pe deoparte sd se porneascd


Directorul Librecht cat mai neintarziat la Viena, iar pe de alta de a amana luarea
serviciului postal international papa la 1 Iunie acela an.
Consiliul ministrilor
Jurnal 1)

Asupra referatului d-lui ministru secretar de Stat la departamentul de


',interne, agriculturd i lucrdri publice sub No. 2.126 ;
,,Luand in privire nota primit dela d-1 agent i consul general al Aus,,triei, prin care comunicd ca guvernul M. Sale Apostolice dorete a se in,,cheia cu grabire conventiunea postald intre guvernul Maiestatii Sale cu al
"Romniei i nu adasth pentru aceasta deck sosirea la Viena a d-lui maior
',adjutant Librecht, Directorul general al postelor i telegrafelor, nurnit, cu
,,inaltul decret No. 1..873, comisar deplin imputernicit pentru incheierea conventiunilor postale cu Statele lirnitrofe, Austria, Rusia i Serbia ;
,,Avand in vedere c cu acest mijloc se inldtureazd greutatile ce s'ar fi
putut isca in serviciu cand s'ar fi efectuat posta internalionala Med o con,,ventiune definitivd, ceeace se i hotdrise deja din cauza amandrilor ce se
aduceau acestei reguldri ;
,,Pentru aceste considerente, consiliul minitrilor, in edinta de astdzi, 1.5
',Aprilie1865, hotrate a se pornl, fdr amanare, la Viena d-1 maior Librecht,

spre a-i indeplini misiunea cu care este investit prininaltul decret suscitat,
,,iar termenul definitiv pentru luarea serviciului postal international de cdtre
,,posta romand se fixeazd la 1 Iunie viitor, pand cand conventiunile urmeazd

,,a fi incheiate.
C Bosianu, G. D. Vernescu, I. Strat, Many.

Directorul general Librecht pleacd la Viena, in ziva de 28 Aprilie 2) insd


de acolo nu se inapoiazk deck cu o conventiune telegraficd, iar nu cu cea postald atat de mult ateptat.
Cauzele acestei nereuite nu se pot atribul deck amandrilor sistematice
fcute de Austria, care nu putea renunta la mentinerea serviciului sau postal,
atat din cauze politice cat i materiale i care, pentru a nu-i pierde

acele interese, ne fdcea dificultati in tranarea chestiunilor importante din


acel timp, ca chestiunea despagubirilor pentru averile secularizate, jurisdictla
consulard i altele.
Nereuita se mai poate atribul i deselor schirnbari intervenite in guvernul
Butetinut Telegrafo-Postal 1865, pag.107.
Buletinul Telegrafo-Postal 1865, pag. 108.

www.dacoromanica.ro

255

-Romniei i a framantarilor politice ce existau in acel timp i cari au condus la


detronarea Domnitorului Cuza, fapt ce a avut loc in noaptea de 10 spre 11 Fevruarie 1866.
* * *

Nu putem inchei aceast epoch' Med ca, Ltd cu import anta lucrarilor i
activitatii lui Librecht, s nu dam chteva date asupra trecutului acestui om i sa
aratarn ce s'a mai petrecut cu el in urma.
Librecht, care era de origina belgian, a venit in Moldova prin 1853 i in
anul urmator 11 gsim c ocuph functiunea de ef al biuroului telegrafic din

Galati, functiune in care a fost cunoscut i apreciat de prefectul judetului,


Al. Cuza.

ChM Cuza a fost ales ca Domn al Moldovei, Librechi fii numit ca Director
al telegrafelor din aceasta lard, iar imediat dupa unire fii confirmat in functiunea de inspector general al telegrafelor din amliele tari.
Tot acest Domnitor, in vedere ea Librecht Meuse serviciul militar in Belgia
i ca se liberase cu gradul de sergent, ii introduse in armata romana i in chteva
zile ii trece prin gradele inferioare, avansandu-1 sublocotenent i numindu-1 ca
adjutant Domnesc.
Gradele de locotenent i capitan ii fura acordate in scurt timp i la 1864,
cand Librecht ffi numit ca Director general al postelor i telegrafelor, el ave gradul de maior i adjutant Dornnesc.
Ca inspector general al telegrafelor, ca adjutant Domnesc i ca Director
general al postelor i telegrafelor, avnd mijloacele de comunicatie in ram. sa i
dispunnd in tara de efi de statiuni, recrutati in mod inteligent, el tift s ser-

veasca pe Domnul sau, sa Ii tina in curent cu tot ce se petreceh in Ora i st


exercite in acela timp o autoritate i un control asupra tuturor ramurilor de
activitate.
Inteo astfel de situatiune, fatal a fost ca Librecht sa-i creieze multi prieteni, dar i multi vramai, i cu ocaziunea detronarii lui Cuza fit arestat, inlo-

cuit in functiunea de Director general, reformat din armata i dat in judecata


ca delapidator de bani publici.
Acuzatiunile aduse lui Librecht, dupa cum reiese din raportul cornisiunii
insarcinata cu verificarea gestiunii sale ca Director general, erau in rezumat
urma.toarele 1) :

Ca pe nedrept a dispus construirea a 48 case de posta pe contul Statului,


cnd nu trebuiau construite in acest mod decat 27, iar restul s se faca de antreprenorii drumurilor postei ;
Ca, dupa tinerea licitatiunii, conditiunile de construire ale acelor case au
t) Monitorul Oficial 1866, pag. 272.

www.dacoromanica.ro

256

fost modificate de ministru, dupd propunerea lui Librecht, din care cauza a rezultat profit pentru constructori ;
Ca a intrebuirrtat conductori, curieri i impartitori de ai administratiunii
postelor i telegrafelor, in serviciul sau particular, ca vizitii, feciori, etc. ;
Ca a modificat distantele in ore, intre statiunile de posta, i ca atare antre-

prenorii au incasat taxe de transport mai mari, atat dela particulari cat i
dela Stat ;

Ca antreprenorii drumurilor de post intrellneau un numar mai mic de


cai in statiuni i ca atare au primit o subventie mai mare de la Stat ;
CA dintr'un credit de 616.680 lei, deschis pentru facerea cheltuelilor, in
vederea desfiintarii postelor straine din Ora, s'a cheltuit suma de 457.872 lei in
alte scopuri ;

Ca, dei, pentru unele drumuri, se aprobase anumite taxe pentru transportul expeditiunilor postale, totu modificandu-se taxele pentru alte drumuri,
s'a revenit i s'a acordat sporuri i la cele dintai ;
Ca a iertat pe unii antreprenori de jumatatea amenzilor ce li se aplicase ;
Ca. a comandat diligente la Viena fara, licitaie publica i ca parte din ele
sau con fectionat in Bucureti ;

Ca a inchiriat un apartament din casele sale pentru biuroul telegrafic


de Stat.
Pentru faptele de mai sus, Librecht a fost dat in judecata i condamnat de

Curtea cu juri din Bucureti ; fazand insa recurs la casatie, Curtea a casat sentinta i procesul s'a judecat din nou la Craiova, unde Librecht a fost achitat.
Achitarea lui Librecht atrase destituirea consilierilor Curtii de apel din
Craiova, anume Otnescu i Blcescu i puner ea in neactivitate, prin retragerea
funcpunii, a colonelilor Lupacu i Bogonos, locot.-colonel Holban, maiorului Dumitrescu, capitanilor Scheleti i Teodorescu, locoteneatilor Lipan, Macri i Leca,
i sublocotenentului Nicolescu, pe motivele ea' au inter venit i au influentat
pentru achitare 1).

In urma achitrii sale, Librecht parasete tara i trece in Spania, unde, ca

ef de stat-major al' Generalului Prim, se distinge in batalia dela Albeya. In


1870 II gsim eh ia parte in rasboiul franco-german, servind in legiunea lui
Garibaldi i peste cat va timp moare la Londra in mizerie 2), el care fusese acuzat ca a furat milioane.

11.11.-4

t) Monitorui Oficial 1867, pag. 873 si 923.


2) Histoire Contemporaine par Fr. Dame, pag. 147.

www.dacoromanica.ro

EPOCA DOMNULUI $1 REGELUI CAROL I

Dupa detronarea Domnitorului Cuza, se institul o locotenenta domneasca,


compusa. din generalul N. Golescu, colonel Haralamb 0 Lascar Catargi, cari con-

dusera trebile Statului pand la alegerea 0 intrarea in tail (20 Maiu 1866) a
Principe lin Carol de Hohenzollern, proclamat ca Domn al Romaniei.
Noul Domnitor, intrand in Ora pa la Severin, pentru a merge la Bucureti,

intrebuinta serviciul postal, 0 tot prin mijlocirea acestui serviciu strabatii in


scurt timp Ora, pentru a o cunomte, iar in memoriile Sale gasim apreciatiuni
frumoase asupra curierilor 0 cailor de posta.
0 apreciatiune buna asupra organizarii serviciului postal fat de starea generala a tarii i a celorlalte servicii o face Domnitorul imediat dupa sosirea sa,
prin urmatoarele cuvinte reproduse din acelea0 memorii :
',In Romdnia, ce e drept, serviciul postal fi telegrafic este foarte bine intoc-

',mit ; cad ferate ins nu exist Ora acum 0 chile de comunicatie sunt foarte
defectlioase.
Totu pentru serviciul postal mai era mult de facut, 0 epoca despre care
vom vorbi este cea mai insemnata epocd de propa0re 0 desvoltare a acestui serviciu de neaparata 0 mare utilitate publica, iar in cursul timpului, in exploatarea lui, intervin ca mai principale urmatoarele :
Serviciul postal international este luat din manile strainilor 0 se exploateaza de posta romana, care intra astfel in relalluni directe cu administratiunile
similare din alte pri.
Se creeaza drumuri de fier, can l. dau serviciului postal iateala 0 siguranta
ceruta unui astfel de serviciu 0 ii imputineaza cheltuelile de exploatare.
Traficul postal in stransa legatura cu starea economica 0 intelectuala a
tarii se desvolta in mod uimitor, 0, de unde pana atunci Statul Picea sacrilicii
pentru intretinerea serviciului postal, in scurt timp el ajunse sa Ni scoata cheltuelile 0 mai tarziu s devina o surs de venituri pentru Stat, din ce in ce mai
.

irnportanta.

Romania este chemata sa ia parte la intocmirea Uniunii postale (1874),


care forma un singur teritoriu din toate Wile aderente, cu taxe 0 formalitati
www.dacoromanica.ro

WI

postale identice, si de atunci la toate congresele si conferintele postale ce urmark


spre desavarsirea si perfectionarea operei de progres si civilizatie.
Se extind atributiunile serviciului postal, si prin introducerea atdt in serviciul intern, cat si in schimb cu strdindtatea, a dirtilor postale, a mandatelor pos-

tale si telegrafice, a coletelor, rambursurilor, recouvrernentelor, etc., se pune


serviciul nostru la nivelul Statelor civilizate.
In fine, prin legi bine chibzuite si revizuite in cursul tirnpului, se stabileste

din ce in ce mai bine exploatarea serviciului postal si se imbundtAteste soarta


personalului ce ia parte la indeplinirea acestui serviciu.
Pentru ca s vedem insd desvoltarea &eased a lucrurilor, vorn impdrti

aceast insemnat epocd in sub-capitole pe perioade de conducere, in cari


vom ardtd fazele prin cari, a trecut serviciul postal si irnbundatilile ce i s'au adus
in timpul fiecdrui Director general, in ordinea succeddrii bor.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI MILTIAD COSTIESCU


11 Fevruaiie 1866

.1

Julie 1866

Miltiad Costiescu, sef de stalle clasa I si dirigintele oficiului telegrafic privat


din Bucuresti, fii insrcinat de locotenenta domnease, dup`a detronarea lui Cuza,
cu functiunea de Director general al postelor si telegrafelor, pe care o indeplini
pand la 1 Iu lie 1866, cnd M transferat ca sef al oficiului postal si telegrafic din
Iai. Nemu4umit ins de aceast retrogradare, Costiescu li d demisiunea din

corp si mai tilrziu i se incrediateaz functiunea de Director al Regiei monopolului tutunului.


In timpul directoratului stiu de scurta durath nu putem cit ca fapte cari
ne intereseaz deal urmdtoarele :
A lu at parte la lucrrile comisiunii de anchetrt, ce se formase pentru verificarea gestiunii fostului Director general Librecht.
A emis si pus in circulatie noi timbre postale, cu chipul Domnitorului Carol,
de aceteasi valori ca i in trecut 1)
A fcut s se prevada', in Constitutia thrii, sub art. 25, principiul garantdrii
secretului corespondentelor in urmtorul cuprins: Secretul corespondentelor si al
depesilor telegrafice este inviolabil. 0 lege va deterrninet responsabilitatea agentilor
nguvernului pentru violarea secretului scrisorilor fi depesilor incredintate postei si

ntelegrafului 2).

----.4-4-.1

1) Mortitorul Oficial din 1866, pag. 549.


7,
637.
Monitorul Oficial t) 1,

1)

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI NENICI


1 Iulie 1866

16 Martie 1867

lon Neniei, sef de static clasa I si diriginte al oficiului postal si telegrafic


Iasi, a fost nuinit ea Director general al postelor i telegrafelor, pe zma de 1 lulie
1866 9
Neniei, desI tunctionar de cariera i ca atare cunoscator al nevoilor administratiunii ce i se incredintase, totusi n'a putut sa se mentina in aceasta lunetiune mult timp si n'a putut sa faca vre-o imbunaMtire de interes general ; ba

contrariu, din cauza relei situatiuni fmanciare a.tarii, a trebuit st ia parte la


desorganizarea serviciului postal, provenita din cauza reducerilor i economiilor
ce trebuiau sa. fadrt In toate directiunile.
Din cauza acelei rele situatiuni, chiar in cursul anului 1866, se facusera insemnate economii mai la toate ministerele i autorittile publice, iar prin
proiectul de buget pe 1867, se cereal noi i man economii, dintre cari la Administratiunea postelor i telegrafelor 480.000 lei, obtinuti pnin reduceri de personal, de lefuri si allele.
Des1 economii se cereau dela toate autoritulile constituite i desi atat guvernul cat si Camera erau animati, in interesul tarii, de cel mai mare spirit de
economie, totusi, la votarea bugetului ministerului de interne, la partea privitoare pe postil i telegraf, in sedinta Camerei dela 23 lanuarie 1867 2), se unmeaza o impunatoare discutiune, intre cei mai mari oratori i barbati de Stat
ai timpulni, pe care o dam aci Mai jos, in rezumat, spre a se vedea cum considerau acei mari barbati, institutia postelor i telegrafelor si de ce simpatii
consideratiuni se bueurft personalul acestei institutiuni.
In sus citata sedinta, Vasile Boerescu, cerand cuvantul, propune ca lefurile funelionarilor postei i telegrafului, sh fie mentinute la cifra din trecut, si in sustinerea cauzei arata ea:
Personalul postei i telegrafului, prin natura serviciului 0 a misiunii
9 Monitorul Oficial din 1866, pag. 627.
Monitorul Oficial din 1867, pag. 139-142.

2)

.17

www.dacoromanica.ro

- 262 lui, se grlsete intr'o pozifiune exceptionala, i n'ar trebui, sa se reduca lefarile.
Persona lul avand o ierarhie, nu inainteazei decal dupa nn stagiu in
fiecare grad, 0 numai dupa 12 15 cmi ajunge a avea o leafa mai bima. A

se reduce 100-150 lei lunar, ar fi a-1 da indarat, 0 a vansarile cd."tigate


sa devina itazorii.

Q alth consideratie e eh serviciul lor e foarte obositor, cerdndu-li-se


uncd de zi i noapte, care ii imbolnavqte de (Merl. Contrariu propunerilor
de reduceri, acest serviciu ar trebui menajat i ridicat la gradal uncle trebuie
sa ajunget.

Cesar Boliac, suslinilnd cele arhtate de V. Boerescu, adaugh eh functionarii postei i telegrafului trebuie si aibh clieltueli mai marl t;4i rhspundere mai multi'''.

Pentru deirt0i noapte nu exista, noaptea este zi. Sunt stramatafi foarte
des dela un loc la altul 0 nu Ii se dei decdt plata postei, iar pentru rest trebide sa cheltuiasca din punga lor.
G. Costaforu, unindu-se cu cele sustinute de predecesorii sli, adaugh
ch in aceasth chestiune nu.este vorba de serviciul functionarilor adminis-

trativi sau judecatorqti, care se poate indeplini de oricine, ci de un serviciu necesar intregii Oft care este o specialitate i ca, in afarh de puterea
executivii, avem i noi c;i Loath tara nevoie ca telegraful i posta sh se men-

tina in bunh stare.


Insist asupra greuthtii serviciului, ce trebuie sh fach functionarii
postei i telegrafului, neajunsurile ce an,

termind cerilnd a se admite

propunerea lui Boerescu, dach Camera nu voiete sh strice organizarea actual a serviciului i sh descurajeze pe tinerii romani, cari s'au dedat acestui

serviciu, pe cat de greu pentru danii, pe atilt de folositor Statului i so-

Ian Bratianu arath ca intrucilt serviciul nostru de posta i telegraf


are relatiuni cu cele din strhinhtate, acest serviciu trebuie astfel organizat
Neat sa prezintam bine i sa nu ne afragem observapiunile acelor cu
cari an? incheiat convenfiuni.
Cerefi guvernului sa pastreze si sa urmeze tradifille pe cari s'a cwzat
acest serviciu. Cerefi sa nu-1 lase set degenereze, precum au degeneral altele ;
clag-i insa mijloacele,
i le refuzafia.

Lefurile acestor functionari au fost fixate in 1859 i atunci s'au socotit necesare pentru a se puteil gsl oameni capabili i can sa fach sacrificii. Dela acqti funcfionari nu se cere 4 5 ore de mimed pe zi
',ace/ea furnand figdri, ci lucrcind nopfi intregi, fiind la dispozifia serviciilor

publice i particulare.
Mihail Cogedniceanu arata c reducerile faCu te in numrul i lefurile
www.dacoromanica.ro

- 263

personalului postal si telegrafic vor dezorganiza serviciul si din aceasta va


phtimi nu numai guvernul, dar i populatiunea rii si mai ales comertul.
Se uneste cu cele sustinute de Boerescu i Bratianu i, duph ce arath

ci numai printeo buna organizare a serviciului postal vom puteh incheih


Conventiuni en strhinhtatea, termind astrel :
n Nu dezorganizati dar acest servieiu, caul telegrafiO sunt pastratorii
onoarei .0 intereselor, nu numai ale fleettruia dintre noi, cari corespundez

pe baza discretiunii lor, dar 0, a color mai marl secrete 0 int erese
de Slat.
Dela acqti functionari trebule s cerem : tiinfd, moralitate, probitate
i mentinerea salanijior, propuse de Boerescu, nu este nici de
cum un prisos, ci un drept ccWigat i sacru,,.

si activilate

Cu toath sustinerea ins a marilor bhrbati sus artti cu toate simpatiile Camerei, totus, in fata situatiunii financiare, destul de amenintatoare
pentru Ora, reducerile propuse s'au adoptat cu 49 voturi pentru si 39 contra, din 88 votanti.
Duph bugetul anului 1867, numarul personalului i lefurile, ardtate
la pag. 239, s'au schzut i fixat precum urmeazh :
1 director general
2 sell ai contabilit4ii i tehnicei
2 controlori
2 verificatori
1 registrator
1 arhivar
3 sefi clasa I
7

17
23

II
III
IV

20 oficianti clasa
20
28
30
42

IV
V

23 elevi clasa

II
III

n
n
II
8 conductori I

20
85
22

a
n

II
III

www.dacoromanica.ro

2 500 lei lunar.


1 000 n
700
400
600
500
1 000
900
800
700
600
550
500
450
400
250
150
350
250
200

))
7)

7,

n.
n
n
n

n
n

n
n

Din cauza aceleea rele situatiuni financiare, judetele, cari Inca din anul
1865 inscrisesera sumele necesare pentru intretinerea serviciului postal rural,
ne mai avand fonduri, uncle din ele diminuark in mod simtitor, sumele inscrise
in trecut, iar allele le reduser cu total, a;a ert in scurt timp se desfiintarh expeditorii i curierii ;i cu ei i serviciul afeetat numeroasei populatiuni rurale.
* * *

Ion Nenici conduse administratiunea postelor ;i telekrafelor pAn -la 16


Martie 1867, cAnd din cauza retragerii guvernului demisionii.
Oda lei cu retragerea lui Nenici, dispare obiceinl ce se formase, cd in capul
?mei ast fel de administratinni trebuie sit se numeasca 'un conoscdtor al servicinlui
0 se da functiunii de director general un caracter politic.
Din aceastei cauzet directorii urmettori, oricdt de buni ar fi fost 0 ori cdte
proiecte frumoase de imbunettatiri ar fl avut, trebuiau set', pare'tseasca totul 0 sa

detisioneze, odatd cu retragerea partidului care ii numise, iar mai tdrziu am


auut 0 cazuri, cdnd chiar sub acela parlid s'au schimbat tui multi directori, din
cauza schimbdrii minitrilor de interne.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI ION FA LCOIANU


16 Martie 1867-11 Septemvrie 1868

Ion Falcoianu, licentiat in stiintele exacte dela universitatea din Paris si


profesor de matematici la facultatea din Bucuresti, a fost numit ca director general al postelor i telegrafelor pe ziva de 16 Martie 1867, dupd demisiunea lui
Ion Nenici 1).

Falcoianu, preocupat de spiritul de economie din acel timp, i intrucdt la 1.


Main 1868 expirau contractele de arendare ale postelor cu cai, relua ideea, incercata sub predecesorii sai, de a se da postele pe termene lungi i fard. subventiuni
din partea Statului i in acest sens intocmi noi conditiuni, cari se admisesera de
consiliul de ministri si se aprobara cu decretul No. 8.656 din 23/XI/1867 2).
Prin noile conditiuni se stabileau in general urmatoarele :
Concedarea postelor prin licitaie publica, pe termen de 21 ani, cu brevete,
fara subventiuni din partea Statului.
Brevetele sa se acorde pentru o posta, doua san mult trei i pe drurnurile
concesionate, nimeni i nici chiar Statul sit n'aiba dreptul sit inflinteze servicii de
transport cu statiuni fixe.
Beneticiile concesionarilor trebuiau sii rezulte din transportul expeditiunilor postale, al particularilor i stafetelor, dupa pretul oferit la licitatie ;Ai din

o plata pentru cariolele ce se dedeau particularilor, fixata la 2 lei, 28 parale


de postd.

Numarul cailor pentru toate releurile din taxa s'a fixat la 5.32, cu 160
capitani, 160 ceausi si 1.331 surugii.
Capitanii postelor erau obligati sh poarte uniforma conductorilor postali, iar
surugiii un port special si adica : palarie neagra de pasla, forma rotunda, cu
panglici tricolore, sau citciuli mici oltenesti de oaie, purtand in faVa o tablita
.

1) Monitorut Oficial din 1867, pag. 368.


2) Bevista Telegraf cj Postci din 1868, pag. 3 gi 86.

www.dacoromanica.ro

266

galbenh, pe care srt fie scrish numirea postei i numrul surugiului ; itari i mintean alb cu ireturi, cisme lungi, brat' rc*;t1 i ghebd cafenie cu glug.
In caz de infiinpri de chi ferate,.conditiunile prevedeau a se da concesionarilor alte poste, in alte diregiuni, sau, in caz de renuntare, sh li se deil desphgubiri bneti.

La licitatiunile ce s'au tinut la

i 3 Fevruarie 1868 nu s'au prezentat

insh concurenti decAt pentru 21. de releurisdin intreaga lard i acetia cernd ea
pentru transporturi srt perceaph cate 6 lei, 30 parale de posta.
Cum insh aceste conditiuni erau mai rele ea in trecut, licitatia nu s'a apro-

bat i s'a dispus tinerea unei noi licitatiuni, in zilele de 15-18 Martie, 1-4
si 15-18 Aprilie, cu care ocaziune s'au modi [kat dupa cererea amatorilor i
conditiunile de arendare.
Prin noile conditiuni, decil se scosese uniformarea personalului, se schzuserh
garantiile ce trebuiau depuse de concesionari i li se frieuse i alte rturhri, spre
a-i indemnA la luarea postelor, cu toate acestea, la licitatia tinutrt, ,rm s'au prezentat amatori deettt pentru 30 de releuri, cu preturi pentru transport, variind
intre 5 lei, 1.0 parale, pana la 6 lei, 30 parale.
In fata acestor rezultate, principiul arendhrii postelor pe termene lungi
fard subventiuni chzttnd i de asth data, administratiunea postelor se vhzu nevoith a cere guvernului, i acesta Camerei, a incuviirrp ca postele srt se intretina
pitn la Iulie 1869 prin mijloacele ce se vor crede mai nemerite i in limitele
cifrelor alocate in bugetul din 1867 1).
In baza incuviintarii Camerei, s'a aranjat c pentru postele de pe drumurile Focani-Iw;i prin Roman, Iai-Mihrtileni i Bucureti-Piteti sh se prelun-

geasch contractele cu vechii antreprenori ; pentru celelalte drumuri marl


transportul postei s se filch cu cai cu chirie, i pentru drumurile laterale ea :
Piteti-C. Lung, Ploieti-T. Vestei, Piatra-Tg. Nearntu, etc., transportul expeditiilor srt se fach prin mijloeirea conductorilor postali de pe acele linii, in
schirnbul taxelor ce se plhtesc antreprenorilor.
Acest aranjament nefiind deal provizoriu, s'a dispus ea o comisiune compush din d-nii : Mihhilescu, Racoviceanu, Shveseu, Peridi i A. T. Zisu, sa aka-

tueasch un nou proiect de conditiuni pentru arendarea postelor cu cai, din


intreaga tara, pe termen de 5 ani i cu sub ventiuni din partea Statului.

Pupa noile conditiuni de arendare 2) drumurile postei s'au impArtit in


18 sertiuni, nu mult diferite de cele ardtate prin harta curselor din 1865
(pag. 246), cu 3.584 cai, 147 chpitani, tot atali ceaui i 896 surugii.
Ca parti principale i dispozitiuni noi introduse in condipunile alchtuite
de comisiunea sus ardtath gasim urmhtoarele :
i) Revista Telegrl qi Posta' din 1868, pag. 4491
2) Revista Telegraf qi Posta din 1868, pag. 194-201.

www.dacoromanica.ro

267

Din numhrul cailor fixat la fiecare releu, jumhtate se tinea la dispozitia


Statului i. jumhtate la a particularilor.

Din jumhtatea rezervath Statului un sfert se a gratuit pentru transportul expeditiunilor postale, iar celhlalt sfert cu plata taxelor cuvenite.

Guvernul ii rezerv dreptul de a oprl circulatia particularilor cu cai de


post ctind necesitatea o cerea, in care caz se plateau antreprenorilor, ca despagubiri, taxele unei curse pe zi, socotite duph numrul cailor afectati serviciului particular.
Caii de posth. parcurgeau pe timp de yard cAte 1.2 kilometri pe orh, pe
toate cile, iar in timp de iarnhe elite 1.0 kilometri pe drurnurile oseluite i cAte
7 kilometri pe cele neoseluite. Timpul de iarna se socotea. dela 1.5 Noemvrie
la 1.5 Martie.
Antreprenorii in timpul contractului aveau a priml :

a) Subventia rezultath la licitatie pe :numrul cailor ce aveau in posth,


pliitita cu anticipatie la 1. Septemvrie, Ianuarie i. Maiu ale fiechrui an, subventie
ce pentru anul 1.869 se prevhzuse in total la 900.000 lei noi ;.

b) Taxele pentru transportul expeditiunilor postale, fixate la 8 bani de cal


i kilometru, prevazAndu-se in bugetul pe 1.869 lei 300.000 ;
c) Taxele pentru transportul particularilor, fixate la 13 bani de cal i kilometru, plus cate 50 bani trdsura de fiecare posta.
Statul ii rezerva dreptul ca la infiintarea drum urilor de fier sii rezilieze
contractele frd nici o despagubire, anuntndu-se antreprenorii cu 6 luni
inainte.

Darea in antrepriza pentru unele drumuri urmA sh inceaph .la 1 Septemvrie 1.868, pentru altele la 1. Maiu 1869, iar expirarea contractelor pentru
toate drurnurile s'a hothrit sh fie.la o data fixh.
Licitatiunea pentru darea in antrepriza a postelor s'a tinut in zilele de 28,
29 i 30 Tunic 1.868 ; neohtinndu-se preturi avantagioase, s'a tinut o noud licitatie in zilele de 18, 1.9 i 20 Iulie, la re;edintele prefecturilor pe releuri in parte
i la 28, 29 i 30 Iulie acelm an la ministerul de interne pe sectiuni. Rezultatul
nefiind bun nici de asthdata, nu s'a-aprobat decAt darea chtorva releuri i prin
jurnalul consiliului de minttri din 5/17 August 1.868 s'a dispozat a se trath
concedarea postelor prin bund lrivoiata, iar acolo unde nu se vor gsi amatori
sh se caute in regie 1).
Sistemul insh de chutare in regie i luarea cailor necesari cu chirie find foarte
defectuos, executarea serviciului se resimp inteun mod apreciabil i starea rea
se mentinii pana chtre inceputal anului 1869, cnd succesorul lui Flcoianu
luh masuri de indreptare.
*

I) Revista Telegraf qi Posta din 1868, pag. 248 gi 278.

www.dacoromanica.ro

268

Serviciul postal rural, duprt cum am aratat, desfiintndu-se cu totul din


lipsit de fonduri, directorul general Frticoianu strul i obtirat ca ministrul de
interne srt dei urmatorul ordin circular catre prefecti, prin care s'au stabilit
noi norme, dupd cari sa se Lea indrumarea corespondentelor postale pentru
localittitile rurale intr'un mod mai patin costisitor pentru Stat.
Doninule pref('ct 1),

Am primit nenumarate reclamdri c5. scrisorile i ziarele adresate in


comunele rurale merg foarte neregulat i sufera intirzieri mari, adeseaori
se pierd, astfel ca se poate zice ca corespondenta pentru aceste localitati nu
existii. PAM se va lui dispozitii pentru inflintarea unui serviciu regulat
de postrt rurahii, administratia poate implini aceastrt lacuna, pentru care
s'au luat dispozitiile urmatoare :
Prefecturile i subprefecturile earl stint invecinate de biurourile postale
vor trimite pe un imputernicit la aceste biurouri, in zilele de posta cc se vor
indich de sefii respectivi ai biurourilor postale, ea sa primeasca si sti prede:t
toata corespondenta pentru districtul sau plasa ce-1 priveste.

Subprefecturile cari nu sant invecinate de biurouri postale sii trimita de dourt ori pe stiptaminit, Lunea si Joia, un imputernicit la prefecturti
care sa primeasca si sa predei toata corespondenta pentra plasa respectivrt.
Asemenea primal iile fiedirei comune nitrate sti fie datoare a trimite la subprefecturi iartis de douti ori pe saptimina, Miercurea i Siimbata, cite un
vatasel calare, care sit primeasca i sit predei corespondenta pentru comunele Ion.

In fiecare comund, notarii primariilor vor primi si expedii prin vatasei, Joia i Duminica, corespondenta in comunele bor.

Vattiseii din comunele rurale, pentru fiecare scrisoare predata la


adresa sa, an dreptul a priml dela adresant cite trei parale in folosul lor,
conform legii postale.

Pentru a se scuti administratiunea postala de a tine contabilitate cu


comunela rurale, ce nici s'ar putei face inteun mod regulat, i pentru ca
purtarea corespondentei In comunele rurale se va face de vatasei, cari In
mare parte nu pot garanti de valoare, de aceea yeti face de a se anunta prin
comune crt posta rurala nil primeste decit ziare i scrisori simple (frtra
valoare sau recomandatie i retur-recepisa), aceastea insrt francate, plithe
prin lipire de timbre postale, de cari se von gasi la toate biurourile in cantitatea necesard. Pentru scrisorile de valoare, gropuri, pachete i scrisori
recomandate, adresate in comunele rurale, acestea se vor tine la biurorile
1) Nonitorul Oficial din 1867, pag. 995.

www.dacoromanica.ro

269

postale cari vor trimite avizuri adresantilor prin posta rurald, spre a merge
ini-le sau imputernicitii lor in reguld a le primi.
Pentru primirea corespondentei dela biurourile postale, imputernicitii
prefecturilor sau subprefecturilor vor subscri faturile ce insotesc aceste
corespondente.

Asemenea la prefectura i subprefectura se vor tine registre in cari


se vor inscri in fiecare zi numrul scrisorilor i ziarelor primite i expe-

diate, cu aratarea numelui agentului ce le-au adus sau cdruia i s'a dat a
le purtA.
In cazurile cAnd adresantii scrisorilor i ziarelor nu se vor gdsi la adresa
lor, notarii comunelor vor seri pe dAnsele ,nu s'a gAsit adresantul si le

vor inapoid prin suhprefecturA i prefectuch la biuroul postal de unde


s'au luat.
Pentru c la inceput francarea scrisorilor nu se va face de toti, ;efii
biurourilor postale vor trimite avizuri adresantilor ;i in cazurile cAnd vor
priml scrisori nefrancate, insemnAnd pe aceste avize "1)

...... .

. ,

are a primi o scrisoare nefrancatd, sh trimitd portul do . . . parale", i


primind portul o va expediA la adresd, dadd flu va veni limit; adresantul
sd o it.
VA cer cu stdruintA, Donmule Prefect, a dk ordine severe pi a prive-

glut ca dispozitiile de mai sus sit se execute cu punctualitate. Pentru


aceasta veti face a se afi;t prin toate comunele, cd mice reclamatii, iii
aceasta privin tA, sA Ic adreseze direct dare D-voastrA, i dovedind pe cel
abatut, sit-1 observall pi st-I supuneti la amendA, portul scrisoarei sau

ziarelor intarziate san pierdute, conform legii postale. Veti dt ordine severe ca scrisorile sa nu se deschida de nimeni, sub osAnda prevhzuta de
codul penal, en inchisoare pAnd la un an, asemenea ziarele sa nu se scoatA
de sub bandd i sit se ceteascd mai inainte de a le predh adresantifor. Am
auzit adesea cit acest din urmd abuz este foarte rdspAndit si vd atrag toath
ateigiunea a pedepsi aspru pe acei ce ar comite asemenea fapte.
Posta nu it rAspunderea predarii scrisorilor i ziarelor decAt cAnd va
cuprinde pe adresa numele adresantului, districtul, plasa si comuna, scrisa
in mod de a se puteA ceti.
Primiti, Domnule prefect, incredintarea consideratiunii mele.
Ministru, ST. GOLESCCI.

No. 5.965. August 19.

Gum se vede, din cuprinsul circuldrii de mai sus, serviciul postal rural
urmA sa se indeplineasch numai prin organele administrative 0 nu, se puteau expediet pentru locali1dile rurale decdt scrisori simple truncate i ziare ; iur scri-

www.dacoromanica.ro

270

sorile nefrancate, recornandate, pachete, scrisori de valoare i gropuri, urrnau sa


se find la ultimul biurou postal, de uncle sd se trimitd destinatarilor avize, spre a
veni sd 0 le ridice.

In scurt timp, vazilndu-se ins c avizele se pierd sau se ratacesc, direc(iunea postelor lud dispozifiuni ca, pentru local itdf lie rural(', sd nu se ?nal admitd
la prezentare decdt scrisori francate I).
* * *

La 1. Ianuarie 1868, urmnd a se introduce noul sistem monetar, in baza


legii sanctionata la 14/26 Aprilie 1.867, directiunea postelor stabill echivalentul
vechilor taxe postale in noua monedd, lei si bani, si dela mentionata data puse
in circulatie noi timbre postale, de urmatoarele valori :

de 2 bani in culoare galben,


n

4
s 18
a

)7

2,

)7

1)

,)

)3

violeta,
albastrrt-deschis,
carrtmizie.
*

In timpul directoratului sau, Ion Falcoianu a alcatuit trei proiecte de legi,


menite s asigure desvoltarea serviciului postal si telegrafic si buna lui organizare, din cari2) :
a) Project pentru fixarea taxelor postale si telegrafice in serviciul intern, prin care se reduceau toate taxele in mod sinlitor si din care se sperA sA
reiash o deosebita desvoltare a traficului postal si a intereselor particularilor ;
b) Proiect de lege telegrafo-postal, in care, pe kinga precizarea si desvoltarea legii de exploatare din 1864, se prevazit i dispozitSuni privitoare
la organizarea administratiunii centrale, in fiintarea unei comisiuni administrative si a unei scoli telegrafo-postale, conditiuni de recriitarea personahilui administratiunii postelor i telegrafelor, stabilirea inaintrilor prin

examene duprt o anumita vechime si asigurarea pozitiunii personalului,


prin faptul ca la destituiri se lu consimtimantul comisiunii administrative,
irnbunatatirea lefurilor personalului, acordarea de cheltueli de transport si
mutrtri i dispozitiuni privitoare la pensiuni ;
c) Proiect pentru intiintarea unei case postale, care s se alimenteze
din anumite taxe postale, din amenzile aplicate personalului telegrafo-postal
particularilor si din produsul obiectelor cazute in rebut, venituri

ce urmau srt serve la acoperirea pagubelor cc ar rezulth pentru administratie din pierderi, delapidari i deteriordri de obiecte i valori incredintate
postei.
4) Monitorul Oficial din 1867, pag. 1222.

Revista Telegraf i Postd din 1868, pag. 114-124,

www.dacoromanica.ro

271

Toate aceste trei proiecte au obtinut aprobarea ministrului de interne de


atunci, I. C. BrAtianu, care le-a depus in Camera i Senat, insa din cauza
schimbhrilor politice ele au riimas in stare de proiect. Principiile stabilite insa
prin acele proiecte au servit succesorilor lui Fhlcoianu la imhundthtirile i or0-mi7hrile ce s'au adus in urrnh institutiunii postelor i telegrafelor.
*

Dach activitatea lui Flcoianu in chestiunile ce am ardtat pana ad, ca


arendarea postelor cu cai, a aranjhrii serviciului postal rural i a legilor ce alchtuise, n'a fost incoronath de succes, tutu, rhmilne o chestiune de cea mai mare
importanta pentru administratiunea postelor, adich chestinnea functiondrii postelor straine in tara noastra, pe care acest director o ridich cu multh demnitate,
o trateazh cu o deosebith competenth i reqeste si o duch la un bun sfarit.
In aceasta chestiune Fhlcoianu, nu malt dupa venirea sa in capul administratiunii postelor i telegrafelor, adreseazd ministrului de interne urmillorul
referat I).
Domnule ministru,
In toate tiriIe, posta se priverft cu un regal al Statului, i prin legea postala decretatd in
anul 1864, Statul roman SO rezervA dreptului sail monopolul telegrafo-postal. Cu toate acestea
s'a tolerat i pand astdzi de guvernul roman a se efectud in tail servicii de paste strAine, cari constitue o usurpare legilor i drepturilor Orli.
Examinand dosarele privitoare la posta internationala, se vede ca guvernul roman s'a incercat Inca din anul 1861 a face s inceteze posta straina i a incheia conventiuni postale cu
Statele vecine. Dar totul s'a redus la mai multe schimbdri de note cu agentii guvernelor austriace
i ruse, cari rdspundeau dupa trei i patru luni la notele guvernului, cerand haze de conventiuni
sau lamuriri oarecari, spre a provoci alte note i alte raispunsuri tot atat de tarzie. PAM in fine,
in 1865, guvernul austriac a binevoit a primi ca guvernul roman sal trimit un delegat la Viena
spre a hicheia o conventiune postald, dara rezultatul a fost nul, ca totdeauna, i nici se cunoate
pand astazi.
Ca cbestiune de interes public, posta internationald se face astdzi intr'un mod foarte incompIet, pentra 6' nu poate corespunde decat cu putine Iocalitati ale tdrii, i inca, daca pang astrizi
a avut oarecare intindere, este ca a fost ajutata de posta romand, care transporti gratis toatd corespondenta internationald in cea mai mare parte a tirii, ca corespondenta oficiald. contrariu legilor i regularnentelor noastre postale, pentru caH am luat masuri ca oHce abuzuri i favori in
aceasta privinta, sa inceteze i sii aplice cu rigoare legile ci regulamentele in fiinta. Totu insa se
probeazd cu aceasta ca posta romana este in stare a efectua serviciul cu aceea regularitate ce s'a
atribuit pant acum postei strAine, ci care forma principala obiectiune a guvernelor interesate
pentru mentinerea postei strAine in tail.
In privinta taxei, care este o conditiune esentiali pentru inlesnirea corespondentei, ca este
astAzi foarte urcatd pentru lirile noastre, intru atat CA in strAindtate suntem pui pe aceeac linie
cu Indiile i tirile earl din Europa, numai din cauza ca nu avem conventiuni postale cu Statele
vecine, caH miccorand taxa, vor aduce mari inlesniri comertului in genere.
1) Monitorul Oficial din .1867, pag. 987.

www.dacoromanica.ro

272

Cred, d-le ministru, cd este de datoria guvernului a ne scoate de sub tutela postald in care
au binevoit a ne tine pang astAzi guvernele vecine, care nu se mai poate motiva pe nimic, 0 care
este cbiar contrariu demnitattii guvernului i rii. Prin suprinlarea postei strdine, deosebit de
efectul moral ce va produce in tard, se va aduce un adeviirat serviciu comertului Europei intregi,
Statul va trage un folos insemnat, ce se absoarbe astAzi de striiini.
Pentru curmarea definitivd a acestei chestiuni, stint de op.niune sd se invife guvernele vecine
a trinrite la Bucure0i, cel niult papa la 15 Septerrivrie, delegafi deplin autorizati cari Ira incheie
conventiuni postale cu Sfatul roman, cu ferma deciziune cd, dacd panA la acest termen, delegatii
nu se vor prezenth la Bucureti, guvernul va interzice circularea curierilor strdini pe pdmantul
romanesc.

Baza fundamentald a negocierilor postale va fi cd guvernul roman va (Aetna singur posta


internii i internationald pe rdspunderea sa, fuii cel mai mic arnestec strain, care nu va fi permis
sub nici o forma, t;;i peniru a se curma mice cereri de explicatiuni cari ar ,aduce noi intarzieri,
se poate lud ca puncturi de plecare cele cuprinse in adresa directiunii sub No. 3.304 din 20 Noemvrie 1864, din dosarul onor. minister de interne No. 143/61, fila 296, cari au fost comunicate (ie
atunci guvernelor austriace 0 ruse, earl de invoirea ce se acordi curierilor de cabinete, ce-i credem inutili, deosebit de cheltuelile ce vor necesita in zadar guvernelor respective 0 de cari se pot
dispensh.

Ilezolvarea acestei chestiuni, hind de necesitate a se terinind cat mai curand, \Ca rug, d-le
ministru, sd binevoiti a lua dispozifiunile ce yeti crede de cuviinta ca si se anunte de urgenta d-lor
agenti ai guvernelor limitrofe, cari, avem dreptul a sperd, vor primi cu grAbire i bunavointa
invitatiunea ce aduce guvernul roman pentru regularea serviciului postal inter national.
Primiti, etc.
Director at postelor i telegrafelor,
No. 5.911.

I. FALCOVINCI.

August 16/28.

In urma acestui referat, fucAndu-se intervenirile necesare pe bingh reprezentantii din Bucure;ti ai Austriei i Rusiei, cel din&d cautA a nu recunoa;te
decAt in parte vele sustinute de directorul postelor, in ceeace privqte transportul
trimiterilor postale in mod ilicit, prin mijlocirea postei romilne, ;4i cere a se mensine statu-gno pfniii, la incheierea unei conventinni postale.
La ohiectiimile ridicate de Austria, i cari filseserh comunicate directiunii
postelor, Fhlcoianu r4spunde prin referatul No. 6.030 I) in urmkorul cuprins :
Dom nule ministru,

Am vazut cele cuprinse in notele No. 8.790 0 8.922 ale d-lui aginte 0 consul generale al
Austriei, ce ati binevoit a-mi comunica, i v asigur cd nu Ind a0.eptam si se confirme intr'un
mod gat de oficial informaliunile ce am avut despre mijloacele ilegale cu cari se efectu posta internationald, dupd cum am avut onoare a v raporta.
Arn crezut i eyed Inca cd guvernul imperial austriac n'are nici o tiintd despre abuzul ce s'a
cornis pand astazi in aceasta privinta, i ea indatd ce-1 va cunoate va mustra aspru pe agentii sdi

ce 0-au permis a comae fapte atat de grave. In adevdr, am constatat c corespondente interna1) Monitorul Oficial din 1867, pag. 1022.

www.dacoromanica.ro

273 -.-

tionale se purtau gratis mai in toata Ora prin posta romana impreuna cu corespondenta oficiala,
fapt ce este in contra legilor, si in pachetele oficiale prezentate de posta austriaca s'au dovedit corespondente internationale private, ziare straine, serisori i chiar gropuri de bani, i, astfel, aceti
agenti subalterni au cornis fapte caH prin legea postali se taxeaza de frauda. Asemenea s'a dovedit in pachetele oficiale ale onor. consulat al Rusiei din Iasi, sub No. 801, 741, 791 si 780, prezentate spre expediere la Tutova, pe adresa prefecturii, numai ziare straine, pe cari d-1 prefect
le-au inapoiat onor. consulat i statia Iasi le-a aplicat portul cuvenit, care s'a i platit de prezentator.
Aceasta nu este stat-quo ce d-1 aginte si consul generale al Austriei cere s se mentina prin
nota sa No. 8.922, ci din contra, sunt incredintat ca este o confuziune in dorinta ee emite d-1 consul generale al Austriei, sau ca a fost ran informat de agentul d-sale din Iasi.
Dupa cum am avut onoare a va raporta, d-le ministru, prin decretul No. 230 din 8 Fevruarie
'1865, guvernul roman a acordat favoare d-lor consuli generali ai Puterilor straine de a putea corespunde gratis prin posta, insa numai in chestiuni de serviciu, ca corespondent& oficiala cu agentii
dependinti de d-lor in tara, i totdeodata se pune Indatorire sefilor de statii a ft cu priveghere ea
sub aceasta forma sa nu se petreaca i corespondenta privata, dictindu-le i proce-

dura ce au sa urmeze in cazuri de banuiali. Subscrisul fiind informat ca corespondenta internationala a postei ausiriace circula gratis prin posta romana ca eorespondenta oficiala,
i. inteun mod ilegale, am chemat pe d-nii sefi de statiuni la datoriile d-lor, amintindu-le decretul citat pentru a se conforma intocmai, i facandu-i responsabili de orice abuz s'ar mai
dovedi pe viitor; dupa aeeasta, chiar de a doua zi am primit raporturi dela sefii de statiuni din
Bucuresti, Foesani, Roman, Back', Iasi, etc., prin cari imi denuntau ca In pachetele oficiale prezentate de posta austriaca au dovedit corespondente internationale private, ziare straine, scrisori
i chiar gropuri de bani, in urma carora am dat ordine sa se taxeze acele pachete dupa regulamente i sa se aplice amenda prevazuta de lege In asemenea cazuri. Intru aceasta cred ca Directiunea i sefii de statii si-au facut nu numai datoria, dar au fruit demnitatea guvernului.
S'ar putea oare pretinde de guvernul imperial austriac ca posta romana sit transporte gratis corespondenta internationala privata, pe cand posta austriaca preleveazii taxe pentru acea corespondeata ? Aeeasta pretentiune nu s'a facut, nu se poate face si este invederat ca guvernul nu
poate ingadul o asemenea urmare pagubitoare fiscului i injositoare pentru tart.
Posta austriact a fost tolerata pant astazi a face posta internationala in tart i n'a fost
.
oprita intru ninlic a avet curieri oni pe unde a voit pentru purtarea i strangerea eorespondentei
sale. Aceasta este negresit statu-quo ce d-1 aginte si consul generale cere a se ruentine pAna la incheierea conventiunilor postale si acest statu-quo nu s'a atins intru nimic prin ordinele Directiei.
Ordinele ce am dat prevad numai ca, oHce corespondenta internationala va eircula pnin posta romana, sa fie sitpusa la plata ca i corespondenta interna, pentru ca ar produce invederat eel mai
trist erect de s'ar ad mite ca corespondenta remand sa fie supusa la plata, iar corespondenta straina
sa se poarte gratis de posta romana, i stint sigur cii guvernul Maiestitii Sale Imperiale A postolice nu va pretinde niciodata o masura atilt de nedreapta.
Se stie ca posta imperiala austriaca nu are curieri in tart cleat pe trei direetiuni : GiurgiuPredeal (care se face lards prin servieiul nostru de deligente), Galati-Cronstadt i lapi-Mihhileni.
Mara de acestea, purtarea corespondentei internationale in toata tam dela Severin i pima la Mihaileni se face de posta roman& i ar fi fost in adevar o dificultate foarte serioast, dact s'ar fi dispus de guvern ca posta romana sa nu mai primeasca corespondente internationale. Dar nu s'a dat
pant acum asemenea ordine ; din contra, posta princiara va urma Inca de a primi mice coresponilentit internationahl, insa platind taxa prevazuta de lege, ca i corespondenta internii, ciici asa cere
dreptalea i legile.

www.dacoromanica.ro

274

VA rog dar, domnule ministru, s binevoiti a face sa se raspund d-lui aginte si consul gene-

rale al Austriei, ca ordinele Directiei nu ating Intru nimic statu-quo legal si drept, care se va
mentine inch' pAni ce prin conventiuni postale, ce nu vor intArzia a se realizA, serviciul international se va regula intr'un mod mai cuviincios. Totodati v rog, domnule ministru, si bioevoiti a invita pe d-nii agenti i consuli generali ai Austriei oi Rusiei a da ordine severe agentilor depen-

dinti de d-lor de a se mentine strict in marginile legilor, spre a se eviti mice neajunsuri ar putea naste negresit din neobservarea bor.
Prirniti, etc.
Director General al telegrafelor i postelor,
I. FALCOIFINU.

No. 6.030.
23 August (3 Septemvrie).

In baza celor mai sus aratate, ministrul de interne, St. Golescu, face la 25
August 1867 un referat consiliului de in initri I), aratand fazele prin cari a
trecut chestiunea functionarii postelor straine in tara i cere a se Ilia formal hotdrirea ca, daca 'Ana la finele lunii Octomvrie, acela an, delegatii Austriei
Rusiei nu se vor prezenta la Bucureti, pentru incheierea conventiunilor postale,
guvernul sa nu mai perinita functionarea unui serviciu de posta strain i orice

fel de trimiteri postale internationale sa se primeasca la frontiera de posta


romana.

Consiliul de ministri, prin jurnalul incheiat in aceea zi, aproba in totul


cele propuse de ministrul de interne i II insarcineaza ca, impreuna cu colegul
sau dela externe, sa comunice reprezentantilor Austriei i Rusiei nestramutata hotarire a guvernului roman de a sfai* cu aceasta chestiune i sa invite pe
mentionatele State a trimite delegatii lor, pana la termenul mai sus aratat, pentru incheierea conventiunilor.
Cum pentru buna efectuare a serviciului postal international Directiunea
postelor avea trebuinta de sporirea personalului situ i de cheltueli de exploatare
mai mari, in urma incheierii consiliului de minitri, dela 12 Septemvrie 1867,
i a apitbarii date cu decretul No. 1.388 2) din 15 Septern vrie acela an, se deschide un credit de 123.050 lei, pentru preintampinarea acelor cheltueli, pe timp
de 31/2 luni i adica pana la 1 Tanuarie 1868.
Creditul acordat s'a repartizat astfel :
2 Inspectori i instructori
10.500 lei.
24 Amploiati speciali de'diferife Tale
54.600 e
30 Elevi
20 Conductori
10 Curieri .
Diurne pentru inspectiuni
.

Material pentru biurouri


1) Monitorul Oficial din 1867, pag. 1033 i 39.
2) Moniiorul Oficial din 1867, pag. 1085.

www.dacoromanica.ro

26 250 e
17.500 e
4.200 e
5.000 e
5 000
123.050 lei.

175

In fata atitudinii hotrite a guvernului roman, Rusia cea dintdi consimte sa


desfiinteze biurourile postale i curierii ce functionau in tura si, de cmnun acord
cu guvernul roman, se stabibVe ca prezentarea, distribuirea i indrumurea tri-

miterilor postale pe teritoriul roman sa se efectueze numai de posta romana, iar


pand la incheierea unei conventiuni intre ambele State sa nu se Each decal un
schimb de corespondente simple, excluzandu-se trimiterile recomandate i cu
valoare.

Schimbul trimiterilor postale intre Romania i Rusia se aranjh a se face


prin punctul Sculeni, undo s'a infiintat i tin biurou postal, iar, prin conditiunile fixate la 25 Noemvrie 18671) se stabili

Ci trimiterile postale pentru Rusia, se admit numai pentru localitlile


undo se giisesc biurouri postale i adeesa lor sh fie scrish cu caractere ruseti ;
Ca trimiterile srt fie francate, prin timbre postale, panh la frontiera fiechrei
taxi, iar taxele pentru parcursul thrii de destinalie sh se perceapa dela destinatari.

Cat privete Austria, guvernul acestei thri gasi mijlocul de a mai amana
chestiunea incheierii conventiunii postale i incethrii serviciului postal in taxa
noastr panh dare inceputul anului 1868, cand Dumitru Brhtianu, cu ocaziunea
mergerii sale la Viena, In misiune politica,- reuete sa' convingh guvernul austriac de necesitatea incheierii acelei conventiuni i cere, la 1. Martie, Ca directomb Fhlcoianu sh fie insarcinat cu aceastrt misiune.
Cum tot in acela timp Confederatiunea Germaniei de nord incunotiintase
guvernul roman eh dorete incheierea unei conventiuni postale cu tara noastra
i c ateapth, la Berlin, pe delegatul Romaniei, cu depline imputerniciri, cu decretele No. 438 i 471 din 16 i 19 Martie 18682) se insarcineazh directorul
Falcoianu, ca imputernicit al Romaniei, a proceda la incheierea conventiunilor
postale atat cu Austro-Ungaria cat i cu Confederatiunea germanh.
Fhlcoianu pleach, nu mult dupti aceia, la Viena, se duce i la Berlin i panh
la 2 lulie acela an reuete sh incheie mult ateptata conventiune postala cu
Austro-Ungaria, cat i cea cu Confederatiunea Germaniei de nord, conventiuni

cari erau menite sh aibh o influenth insemnath asupra desvolthrii serviciului


postal in Romania i ale chror phrti esentiale le dhm aci mai jos:
Conventiunea postala cu Austro-Ungaria3) stabilea reguli privitoare
la schimbul corespondentelor postale i ale trimiterilor de mesagerii intre
Romania i Austro-Ungaria, sau originare din i pentru alte tali, la cari
ambele State ar servi de intermediari.

4) Monitorul Oficial din 1867, pag. 1264.

2) Revista Telegraf i Posta din 1868, pag. 147-148.


3) Revista Telegraf i Posta din 1868, pag. 357.

www.dacoromanica.ro

- 276 Schimbul trimiterilor postale urina sh se fach pe chile si punctele urmhtoare:


1. Intre Mihhileni-Sinoutz ;
r Fhlticeni-Suceava ;
2.
3.

,,

5,

Adjud-Soosmezo ;
Bucuresti-Brasov (prin Predeal) ;
R.-Valcea-Sibiu (prin Caineni) ;
Severin-Orsova (prin Varciorova) ;

porturile dunrene prin mijloacele de cari se va dispune.


Fiecare administratiune era obligath a suporta cheltuefile de transport
pe teritoriul sau.
Prin corespondente postale se intelegeau scrisori, probe de mhrfuri,
imprimate de orice naturh, trimiteri recomandate i cu expres, cu un maximum de greutate liana la 250 grame.
Prin trimiteri de mesagerii se intelegean : scrisori eu valoare declarath, gropuri Cu bani si pachete (colete) cu si fhrh valoare declarath.
Taxele pentru trimiterile de corespondente s'au fixat astrel :
1.. Pentru scrisori simple, in caz de francare 25 bani si in caz de nefrancare 50 bani de fiecare 15 grame sau fractiune.
Scrisorile preschimbate intre Romania i phrtile limitrofe din AustroUngai ia ea: Bucovina, Transilvania si Banat se supuneau la taxe reduse de
15 bani in caz de francare si 30 bani In caz de nefrancare de fiecare
15 grame sau fractiune.
Scrisorile insuficient plhtite se considerau ea nefrancate, din cari se
deduceau valoarea timbrelor aplicate.
7

,)

2. Pentru imprimate si probe de mhrfuri cate 5 bani de fiecare 4,0


grime sau fracliune, cu francarea obligatorie la prezentare. Cele insuficient
francate se considerau ca scrisori en deducerea valoarei timbrelor aplicate.

3. Pentru trimiterile recomandate sau en aviz de primire, pe lAngh


taxele ordinare se percepea (-Ate 25 bani de trimitere.

Administratinnea postelor austro-ungare era obligath a plhti administratiunii postelor romane, pentru scrisorile francate destinale in Romania

cafe 10 bani si pentru scrisorile nefrancate originare din RomAnia elite


20 bani de fiecare port simplu (15 grame)
Administratiunea postelor romAne era obligath a plhti administratiunii

postelor austro-ungare pentru scrisorile francate destinate teritoriului


Austriei i Ungariei cAte 15 bani i pentra scrisorile nefrancate originare
din acele -thri cate 30 bani de fiecare port simplu.
Taxele pentru imprimate si probe de miirfuri se imphrteau intre virile
contractante in proportie de 3 bani pentru Austro-Ungaria si 2 bani pentru Romania.
www.dacoromanica.ro

277

Taxele pentru recomandare i aviz de primire, precum i cele pen Lyn


localitale limitrofe ramaneau in profitul lard care le-a perceput.

Pen tru corespondenta destinatti sau originarti din alte tari (tranzit
deschis) administratiile contractante urmau sa plateasca taxele fixate prin
conventiunile respective in vigoare, sau cad se vor mai incheia.
Pentru tranzitul inchis din Austro-Ungaria cu biurourile acelui Stat din
Turcia se va pI.ti postelor romane cate 1.5 bani de 30 grame greutate neto
de scrisori i cate 50 bani de un kilogram de celelalte obiecte, iar pentru
tranzitul din Romania cu confedergiunea germand se va plati Austro-Ungariei ale 25 bani de fiecare 30 grame greutate neto de scrisori si cate
75 bani de un kilogram de celelalte obiecte.
Trimiterile de mesagerii se taxau dup tarifele in vigoare pe teritoriul
fiecarei -tali i expeditorii puteau achita taxele pawl la frontiera tarii de

origina, panti la destinatie sau le puteau lash in sarcina destinatarilor.


Trimiterile de mesagerii se puteau da cu aviz de primire, percepandu-se aceleasi taxe ca i pentru corespondente.
In caz de pierderi sau stricaciuni, indemnitatea se platea dupa valoa-

rea declarata, iar pentru cele fara valoare dupa paguba reala, fara a intrece suma de 3 lei, 75 bani, de 1/2 kg sau fractiune.
Trimiterile de mesagerii din Romania pentru nile straine vor fi supuse pe teritoriul Austro-Ungariei la taxele i regulamentele in vigoare
intre acea -tar i tara de destinatie.
Conventiunea mai prevede dispozitiuni relative la corespondentele si
trimiterile de mesagerii scuffle de taxe, la taxarea trimiterilor din Romania,

adresate biurourilor austriace din Turcia, Asia si Egipt, la abonamente la


gazete, instructiuni pentru incheierea i lichidarea conturilor, la reglementarea conventiunii ;i la punerea ei in aplicare, care se fixase pe zina de 1
Ianu arie 1869.
Conventiunca postalu cu Confederatianea Germanal) stabilett schimbul reciproc intre Romania si Virile ce compuneau confederapunea al urmatoarelor trimiteri :
I. Scrisori ordinare ;
2. Ziare i alto imprimate ;
3. Probe de marfuri ;
4. Corespondente prin expres ;
5. Obiecte recoman(late ;
6. Mandate postale.
Maximul greutatii pand la care se admiteau trimiterile de corespondente s'a stabilit la 250 grame.
1) Revisla Telegraf i Posta din 1868, pag. 364.

www.dacoromanica.ro

48

278

Taxele pentru scrisori s'au fixat in caz de francare la 25 bani


caz de nefrancare la 50 bani de fiecare 15 grame sau fractiune.
Gazetele, imprimatele i probele de mrfuri s'au supus la taxa de 10
bani de fiecare 40 grame greutate sau fractiune din aceastii greutate, cu
francarea obligatorie la prezentare.
Taxele pentru corespondenta prin expres la 30 bani, iar cea de recomandare si cu aviz la 25 bani de trimitere.
Produsul taxelor s'a stabilit a se imphrti astfel incat Romania sh primeasch cate 10 bani pentru fiecare porto de serisori simple francate, originare din Confederatiune, 20 bani de fiecare porto de scrisori nefrancate
si caste 4 bani de fiecare port simplu de gazete, hnprimate san probe, iar
restul taxelor rhmaneau in profitul Confederatiimii.
Dupd aceleasi norme se fiicea i imphrtirea taxelor ce treceau peste
portul simplu, iar taxele de recomandare i aviz de primire rhmaneau In

profitul Orli cari le incasase. Cheltuelile de tranzit cari trebuiau plhtite


Austriei pentru parcursul teritoriului shu se suportau 2/5 Orli de chtre
administratiunea postelor romne si 3/5 de care Confederatiune.
In ceeace priveste mandatele postale se specifica Ca asemenea tritniteri
se vor depune OM la maximum 187 1/2 franci (50 taleri), percepandu-se
ca taxe 50 bani pentru mandatele pana la 93 3/4 franci i 1. leu pentru
valorile mai mari.
Taxele mandatelor urmau sh se achite la prezentare si se imparteau
in phrti egale intre ambele thri contractante.
Conventiunea mai prevedea reguli pentru abonamente la gazete, tranzit
deschis i inehis, instructiuni pentru stabilirea i lichidarea eonturilor,
manipularea mandatelor si dispozitiuni pentru reglementarea conventiunii
iji punerea ei in aplicare pe ziva de 1. Ianuarie 1869.

Dupd incheierea conventiunilor sus artate i inapoierea sa in -tarii, directorul Filcoianu, in scopul ea punerea in aplicare a conventiunilor sh se faeh cat

mai bine, cat si pentru reorganizarea in intreghne a serviciului nostru postal,


cu care ocaziune sh se.introduch si la noi inovatiunile recunoscute de bune in
administrapunile strhine, propune ministrului de interne aducerea in tara a
patru functionari strhini, lucru ce se admite de consiliul de ministri, in sedinta
dela 5/17 August 1868 si se aproba de Domn cu decretul No. 5.653 1).
In baza aprobarii date si pentru a se. avea amploiati buni i cunoschtori in
ramura postei, guvernul roman se adresh Consiliului federal al Elvetiei i acesta
admitAnd cererea acordh, cu incepere dela 15 Noemvrie 1868, ate un come1) Revista Telegraf i Posta din 1868, mina 279.

www.dacoromanica.ro

219

--

diu de 6 luni d-lor : P. Jeanrenaud, directorul postelor din Neuchatel, P. iiiihn,


ajutorul secretarului general al postelor, i Ch. Schneider, controlorul arondismentului din St. Galles, pentru a veul cate trei in Romania i a coopera la organizarea i noua indrumare a serviciului nostru postal 1).
* * *

In timpul cand Ion Falcoiann a incheiat conventiunile postale cu Austria i


ea Confederallunea germana, a reprezentat Romania la conferinta telegrafich internationala, ce s'a tinut la Viena In Iulie 1868.
La aceasta, conferinta s'a revizuit conventiunea incheiata la Paris in 1863
i la care Romania nu luase parte, stabilindu-se noi reguli, atat in ceeace prive;te manuirea tehnich a serviciului lelegrafic international cat i fixarea tanfelor diferitelor tari.
*

Directorul Falcoianu a trebuit insa sa-i inceteze activitatea inceputa, sii


nu poata sa faca a se vota legile bune ce Intocmise i sa nu poata sa puna In
aplicare conventiunile postale, pentru a cdror incheiere muncise atat de Inuit,
din cauza urmatoarei nenorocite intamplari.
In ziva de 7 Septemvrie 1868, conductorul postal N. Teodosiu, care ple-

case cu o cariola din Galati, prin Marati-Adjud, spre Iai, ajungand in zorii
zilei la Domngti, in apropiere de Adjud, observa ua cariolei deschisa i din
i doua gente cu grointeriorul ei lipsa cateva pachete, saci cu coresponden
purl, In valoare de 60.000 lei 2).
Directorul Falcoiann, fiind incunotiintat despre acest fapt, pleaca imediat
Ia Maraeti, unde se gaseau deja prefectul de Patna, N. Constantinescu, i cel
de Tecuci, D. Pop, i aIi functionari administrativi, precum i personalul postei

din Mareti i al cariolei din care disparuse valorile, adus acolo spre cercetare.
La cercetari, conductorul cariolei sustinea ca plecand dela posta Maraeti,
uncle avusese de predat obiecte, a inchis bine ua cariolei i ca ajungand la

Domneti a gasit ua deschisa i Inauntru numai cativa pepeni i alte midi lucruri.
Afirmatiunea ca la plecarea din Mar4e;ti s'a inchis bine ua cariolei ;;i
faptul ca in cariola au ramas pepenii uvri i rotunzi i nu s'au gasit gentele
grele cu gropuri, forma credinta celor ce anchetau ca la mijloc nu poate fi de
cat un furt, comis de personalul postei dela Marati, sau cel al cariolei.
Convingerea facuta i cum personalul In cauza tagaduia cu Indarjire, Ina ltii
functionari ce se aflau la fata locului nu au intervenit sa se inceteze torturarea
Revista Telegraf ii Posta din 1868, pag. 326.
2)

71

2 94.

www.dacoromanica.ro

- 280

personalului banuit, din rani cauze unii au 0 mnrit, iar altii au rmas
betegi.

Faptul facand sgomot, parchetul Curtii de apel din Focani se sesizeaza de


afacere, face cercetrtri i da in judecata pe functionarii cari au autorizat i au

luat parte la torturarea banuitilor, iar ministrul de interne, cu raportul


No. 14.091 din 11 Septemvrie 1868, cere motivat destituirea directorulni general Falcoianu i a celor doi prefecti, care se i aprobrt de Domn in aceea zi I).
In urma judecrtrii procesului, Falcoianu fit condatnnat la inchisoare i in

timpul cnd Ii facea osanda muri in penitenciar.


Adevrtrul asupra faptului care a cauzat atatea nenorociri nu s'a aflat de
cat peste 6-7 ani i el s'a petrecut in imprejurarile urmatoare :
Conductorul plecand din Maraeti n'a inchis bine cariola i in cursul drumului ua s'a deschis, iar gentile avand la partea inferioarrt stinghii de lemn, lus-

truite prin intrebuintare, au alunecat cu uurinta i au fost grtsite de un grup


de tarani din judelal Putna, intre cari se atla i un popa
Banii In numerar s'au impatlit intre cei ce Ii ghsise, iar valorile In hrtii
i gentile au fost ingropate laugh o cruce, in curtea bisericii la care slujea popa
care luase parte la gsirea valorilor.
Peste timpul mai sus aratat unul dintre faptuitori certandu-se cu nevasta,
aceasta la necaz a spus faptul altor thrani i acetia denuntand cazul, s'au facut mar-

turisiri complete 0 cei in drept i-au primit pedepsa.


*

s *

Dupa destituirea lui Falcoianu, atribullunile de director general al postelor


i telegrafelor s'au indeplinit provizoriu de Epaminonda Peridi, eful sectiunii
tehnice din directiunea postelor.
In timpul acesta, Camera, la 27 Noemvrie, i Senatul, la 2 Decemvrie 1868,
voteaza conventiunile postale incheiate cu Austria i ru Confederatiunea german.

1) Revista Telegraf. Poslii din 1868, pagina 309.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI AL. COCIli


18 Decerrwrie 1868-10 Martie 1870

Al. Cocin, venind in capul Dir,ectiunii postelor si telegrafelor, gasi personalul

superior al administratiei centrale in plinh activitate din cauza termenului scurt


pentru punerea in aplicare a conventiunilor postale incheiate.
Misiunea elvetianh i intreg personalul Directiunii muncise foarte mult
pentru formarea instructiunilor, tarifelor cii formularelor necesare, pentru ca serviciul sh se poath efectu in bune conditiuni, cu incepere dela 1. Ianuarie 1869,
data punerii in aplicare a conventiunilor.
Desi insh conventiunile se aprobaserh de Corpurile noastre legiuitoare
desl cu Austria se semnase .si regulamentul de punere in aplicare, totus, din cauza
c Corpurile legiuitoare din Austria si din Confederatiunea germand nu le aprobase, se simti nevoie a se amana inch pentru calva timp punerea lor in aplicare.
Indeplinindu-se in fine si aceste din urmh formalithti cu Austria, se ho(eiri
de comun acord ca, in seara de 31 Martie 1869, seruiciul austriac de postet set inceteze mice operatinni in tara noastrei i Ca, cu incepere dela I Aprilie st. n., pVa
romeind set efectueze i serviciul international if.
Inceperea serviciului international s'a fcut cu deosebith solemnitate 0
asupra faptului, in &vista Telegraf i Posta din acel an, la pag. 122, gsim
urmtoarele stiinte :
Astzi, 20 Martie curent, s'au desfiintat postele strhine in Romania.
Inaltimea sa Domnitorul, spre a inaugurh in mod solemn deschiderea.
serviciului international de chtre posta romand, a binevoit a merge pe la
10 ore dimineata, insotit de d-1 Ministru de Interne, la palatul postelor i
telegrafelor, pavoazat i impodobit pentru imprejurare i unde o asistenta
numeroash 11 astepta, in vederea acestei serbari.
Inaltimea sa a fost intampinat, in josul scArei de onoare, de d-1 Di1) Revista Telegraf 7i Posta din 1869, pag. 99.

www.dacoromanica.ro

282

',rector general al postelor i telegrafelor, inconjurat de tot personalul acestui


,,serviciu.

,,Domnitorul a binevoit a lu insu inirrativa remiterii celor dintai


epistole, inscrise pe registrele internationale ale Administratiunii romne,
,,incredintandu-i douh scrisori adresate Augustei sale farnilii, din cari una
francata, iar cealalta recomandata, achitand portul lor in monedh de aur
,,nationala i urmand cu cel mai yin interes indeplinirea tuturor formalitalilor necesare pentru a lor expediere.
',In fine, Inaltimea Sa a trecut sus in biurourile Adininistratiunii tele,,grafo-postale, unde d-1 Director general al acestui serviciu avir onoarea
,,de a prezenta Domnitorului itinerariile i tarifele internationale, toate sta,,bilite i tiparite in limba romana.
,,Inainte de a parasi palatul acestei Administratiimi, Maria Sa a bine,,voit a exprim inalta sa satisfactiune atilt d-lui Director General, cat i
,,d-lor mernbrii ai rnisiunii postale elvetiene, pentru masurile indemnatice
luate de danii in vederea unei practice i cuviincioase instalatiuni a noului
'servicius.

In ceace privete conventiunea cu Confederatiunea germana de Nord, urmeaza a se sti ea din cauza ca regulamentul de detaliu i executie nu s'a sem-

nat decat la 10 Aprilie 1869, punerea ei In aplicare s'a facut pe ziva de


1 Julie acela an 1), i cd din cuprinsul acelei conventiuni, singura parte ramasa
in suspensiune a fost cea privitoare la schimbul de mandate postale.
Relatiunile postale i schimbul de corespondente cu Rusia s'a mentinut in

cele stabilite i aratate la pag. 275, cu singura adaugire ca dela 1 Iu lie 1868
s'a mai facut o leghtura postala intre Galati-Odesa, prin vaporul Taurid, i eh
la inceputul anului 1869 s'au urmat tratative intre directorul Cociu i baronul
d'Offenberg, agentul Rusiei din Bucureti, pentru incheierea unei conventiuni
postale, dar fara a se ajunge la un rezultat hotaritor 2).
*

Prin luarea serviciului postal international din mainile strinilor se dadii


o mare satisfactiune poporului roman, care ardeh de dorinta de a nu mai vedea
amestecul nimanui in trebile tarii i aceasth legitima dorinta, dupa cum ne-o
aratil inteo dare de seama ilustrul barbat de Stat M. CogMniceanu, s'a indeintr'un mod ahit de satisfardlor, in cat sa na regret() nici chiar acei stritini
edrora nii h, veneet sd creadd cd romanii an fi in stare sa facd servicivl pos(ei

internationale.
Dad' ins rezultatul incheierii conventiunilor a fost inaltator ca parte moi) Revista Telegraf 1i Posta din 1869, pag. 199.
,)

7,

1868 1 1869, pag. 249, 34 qi 37 2.

www.dacoromanica.ro

283

rah', el nu este mai pe jos ca parte financiara, cad de unde venitul postelor pe
anul 1868 era de 1.067.721 lei, 15 bani, imediat, in 1869, dupd luarea serviciului international, el s'a ridicat la 1.769.480 lei, 25 bani, adica mai mult cu
702.259 lei, 10 bani, ceeace reprezinta o cretere de 660/0.
Este de notat totu ca mai rainasese Inca o parte slaba a exploatarii serviciului nostril postal, i aceasta consta in aceea ca societatea austriach de navigatiune pe Dunare facea, un transport ilicit de corespondente i mesagerii, ant
intre porturile dundrene, cat i intre acestea i Austria 9.
Chestiunea luarii postelor straine aui i o intluenfa binefacedoure asupm
soartei personal& ul postal i telegrafic i Camera recanoscand, in sedin fa din 9
ranuarie 1869, munca ce a Irebuit sa se depuna de acel personal i avaidujele ce
vor rezulta pentra lava, aproba in principiu sporirea lefurilor pffsonulului i re-

ducerea lor la sainele aratate la pug. 239, bine infeles in echivuleng de lei poi.
Cum, insa Camera, nu malt dupa aceasta, a fost dizoluald, ministrul de intern(', Kogalniceanu, alcatuqte un bnget provizoriu, prin care spore& lefarile
personalalui i pe cure il pune in aplicare prin credit extraordburr, ca incepere
dela 1 Fevraarie aceho an, sub rezerva aproparii Cainerei 2).
* * *

Aceea chestiune impuse Directiunii postelor a se ocup cu o mai bun


organizare a serviciului postei cu cai i in acest scop directorul Cociu, imediat
dupa venirea sa in capul acestei administratiuni, cauta sit dea in antepriza cursele
cari se efectuau in regie sau cu cai de ocaziune ; Inmultl numarul curselor pe
caile mai principale pentru a se activa mersul. trimiterilor postale ; infiinta noi
curse de diligente i marl parcul trasurilor, pentru ea transportul calatorilor sit
se filch' in mai bune conditiuni3).

Cursele de diligen(e i posta din intreaga tara, aflate in functiune la 1


Aprilie 1869, data luarii serviciului international, erau urmatoarele4):
I. Cursa de diligente, zilnic, din Bucureti prin Ploieti-Albeti-Mizil13uzau-Focani-Putu lui Ilaret-Adjud-Bacau-Roman - T. Frumos-Podul
Iloaei lit Iai, distanta de 420 kilometri ce se parcurgea in 58 ore.

Din aceasta linie se bifurcau urmatoarele curse :


2 curse pe saptamana cu calaret intro Albeti-Urlati ;
diligenta intre Buzau-Braila-Galati ;
3 n
n
calaret intre Focani-Odoheti ;
2 n
3 curse pe saptamana cu cariola intre Adjud-Soosmezo-Tg. OcnaBacau.
9 Bevista Telegraf fi, Povta din 1869, pag. 358.
2)

3)

"

1869, pag. 69.


1869, pag. 354.

77

1869, pag. 105-112.

4)

www.dacoromanica.ro

- 284 3 curse pe siipttimAn cu diligenta intre Bacrtu-Buhu*Piatra-Tg.


Neamtu-Cristeti.
2 curse pe sAptmnti cu caltiret intre Bachu-Moineti.
Diligenth zilnicA din Roman prin Cristeti-Falticeni-Suceava (Bucovina).

Braila-Galati-Tecuci-Pulu lui Haret.


de 3 ori pe sapthmlind intre Tecuci-BArlad-Vaglui-Iai.
2. Cursh de diligenth, zilnic, din Bucureti prin Ploieti-CAmpinaPredeal-Braov, distanth de 166 kilometri, ce se parcurge in 23 ore.
Tot pe aceasth cale se efectuau curse in fiecare zi, cu o cariolii in timp
de 32 ore, stabilindu-se astfel douA legRuri zilnice cu Brarvul.
s

77

Din aceasta.' linie se bifurcau :

2 curse pe shpttiman cu dildret intre


2

Ploieti-Filipeti.

3. Cursrt de diligentA, zilnic, din Bucureti prin Qeti-Piteti-SlatinaCraiova-T6nthreni-Severin-Varciorova-Orova, distanth de 357 kilometri,
ce se parcurgea in 57 ore.
Din aceast linie se bifurcau :
3 curse pe saptamand cu diligenta intre Gaeti-T. Vestei-Ploieti.
n
n
n
n caldret
2 n
Wieti-Potlogi.
n
n
n
n
3
cariola
Piteti-C. Lung.
n
3 n
Slatina-Caracal.
3
Craiova-Bechet.
n
n
3 n
Craiova-Calafat.
3 n
n
TAnthreni-Tg. Jiu.
-4
Severin-Baia.
afire(
77

77

77

7)

77

)7

77

77

77

77

Y7

1)

7)

77

77

77

77

77

77

77

)7

77

4. Cursh cu cariola, de 4 ori pe sliptalneind, din Bucuneti-Pitetidistanth de 274 kilometri, ce se par-

C. Arge.-R. Valcea-Caineni-Sibiu,

curgeA in 54 ore.
Din aceasth linie se bifurcau :
2 curse pe sapthinn cu dthiret intro R. Valcea-ltorez.
2
2

7)

77

7)

77

3,
7)

77

77

)7

77

R. Valcea-DrAgani.
R. VAlcea-Ocnele-Mari.

5. Cursh de diligenth, zilnic, intre Bucureti-Giurgiu, distanth de


60 kilometri, ce se parcurge in 7 ceasuri. AceastA curs se prelungea de
trei ori pe shptmfm, din Giurgiu la Alexandria-Piatra-T. Magutele.
Din aceast linie se bifurcau :
3 curse pe shptmn cu cariola intre Piatra-Zimnicea.
2 n
a
a
calaret a T. Miigurele-Islaz.
6. Curs de diligenth, de 3 ori pe saptruntm, Bucure;ti-Oltenita-Calarai, distant de 134 kilometri, ce se parcurgea. in 34 ore.
7. Cursa cu clreb de 2 ori pe sdpthmna, Bucureti-Urziceni.

www.dacoromanica.ro

285

8. Cursh de cliligentrt, zilnic, Iai-P. Iloaiei-Ltal-Botoani-Cucoreni-

Miliiiileni-Sinoutz (Bucovina), distanta. de 158 kilometri, ce se parcurgea


in 34 ore.
Din aceastrt linie se bifurcau :
2 curse pe siipthmrin cu chlret intre Liitiii-HArltiu.
Botoani-Burdujeni.
Botoani-Sulita.

13o toani-Steftineti.
))
Cucoreni-Dorohoi.
cariola
Dorohoi-llerta-Mamornita .
" clre
9. Curs cu cariola, de 3 ori pe saptamAna, lai-Sculeni.
10. Curs cu cariola, de 3 ori pe saptmAnti, fasi-Falciu-Bolgrad.

2
2
2
3
2

)1

7)

77

27

77

)5

)7

77

)7

71

77

77

7)

77

7)

11

7)

)7

17

>,

11. Curs cu cariola, de 3 ori pe saptmanrt, Galati-Bolgrad-Ismail.


Din aceast linie se bifurcau :
2 curse pe stiptamAnd cu chliiret intre Ismail-Chilia Veche-VAlcov
2 s
Bolgrad-Cubei.

Cursele ce se efectuau prin diliger0 ;;i rariole transportau atAt corespondente cA t i mesagerii, iar cele cu caliiret numai corespondente.
Trimiterile din lard pentru strhinAtate se indrumau in general, cele din
vestul Anii prin Orrva i Sibiu, cele din centru pnin Brawv i cele din nordul
i estul t6rii prin Cernhuti.
De aci incolo insd mersul expeditiunilor postale avea sh fie activat i imbuntatit din ce in ce, prin darea in circulatie a retelei de drum de fier ce se
lucra. i din care la 19 Octomvrie 1869 s'a dat in exploatare linia BucuretiGiurgiu, iar cdtre inceputul anului 1870 i linia Itcani-Pacani-Roman.
Cu aceastA, ocaziune s'a infiintat in ghrile Filaret i Giurgiu cAte un oficiu
postal, dispunAndu-se ca transportul expedipilor postale sA. se fac in ambele
sensuri de cAte cloud ori pe zi, in vagoane speciale ; s'a pus in leghtura diligenta
Bucureti-Roman-Iai cu trenul Roman-Parani-l[cani spre Cernauti ;;i s'a legat oficiilet-Neamtu, Botoani i Flticeni pin curse postale la gArile Parani,
Vereti i Dolhasca 1).
*

Executarea serviciului postal intern ;;i international aezAndu-se pe baze


mai bune, directorul general Coen', pe de o parte sub influenta desvolthrii traficului postal, iar pe de alta a tendintei ce domnea In alte Vdri pentru reducerea
taxelor, alcttui un project de lege pentru fixarea taxelor postale i telegrafice in
urrniitorul cuprins :
i) Revista Telegraf i, Posta' din 1868, pag. 365.

www.dacoromanica.ro

286

LEGE PENTRU FIXAREA TAXELOR TELEGRAFO-POSTALE

--CAPITOLUL I

Serviciul telegrafic
Art. 1.
Serviciul telegi.afic in interiorul Roinaniei se va regula (lupa stipulatiunile
conventiunii i regulainentului serviciului telegrafic international.

Art. If.

Taxa unei telegrarne de 20 cuvinte, in interiorul tarii, se fixeaza la 1 leu,


50 bani, si in interiOrul aceluia judet sau comuna la 1 leu.
CAPITOLUL II

Serviciul postal
I
Art. /1/.

Posta usoara transporta obiecte fara valoare venale, in greutate inaximum de 200 granie.
Art. IV.
Scrisorile se pot expedia francate, adica pldtite de prezentator, i nefraocate, adica sa se plateasch de primitor.
Art. V.
Taxa unei scrisori pentru greutate (le 15 grarne se fixeaza :
a) Din 0 pentru aceea comuna 3 bani, in caz de francare, 0 5 bani in caz de nefranrare ;
b) Din 0 pentru interiorul tarii 15 bani in caz de francare, i. 25 bani in caz de nefrancare.
Art. VI.
Ziarele, foile periodice, cartile, notele de muzica, planurile, Waffle, fotografiile, cartile de vizita, prospectele, circularile, anunturile i orice alte avize imprirnate,
gravate, litografiate i autografiate, precum i probele de marturi, toate acestea puse sub
banal sau impactietate astfel incat sa se poata verifich continutul lor, se pot expediA numai
francate cu bani 3 de fiecare 40 grame sau fractiune de 40 grame. In caz de nefrancare se
vor considera 0 taxa ca i scrisorile.
Art. V11.
Obiectele postei ware se vor franca prin timbre postale. Timbrele postale se vor libera de catre ministerul finantelor tuturor biurourilor postale, cari le vor vinde
particularilor, iirecum i detailitilor, cari se vor insarcinh cu aceasta vindere.
Aceti detailiti, cumparatori in cantitiiti de 500 bucati, se vor bucura de un beneficiu de 10 la suta.

II
Posta grea (mesageriil
Art. VIILPosta grea transporta obiecte de valoare de orice greutate fara valoare
cu greutate dela 200 de graine in sus, precum i persoane cu diligente.
Art. IX. Obiectele de mesagerii, bani, scule, bancnote, bonuri, obligatii, polite, cupoane, mandate 0 orice alte obiecte de valoare se pot expedia francate sau nefrancate ; acele
insa fara valoare se pot expedia numai francate.
Art. X.
Taxa obiectelor de mesagerii se fixeaza pentru distanta de 150 kilometri
sau fractiune din 150 kilometri :
a) 15 bani pe valoare de fiecare 500 lei;
b) 15 bani pe greutate de fiecare 500 grame.
Art. XI.
Taxa unui loc la diligenta i a 15 kilograme bagaj se fixeaza la 15
bani pe kilornetru sau fractiune de kilometru.
Militarii vor plati locurile la diligenta cu o scadere de o treime.

www.dacoromanica.ro

287

III

Dispozifiuni generale

Art. XII.Expeditorele oridirui obiect franeat are facultatea a-I recomandb, pltnd
20 bani.
Recomandatia este obligatorie pentru orice object al postei de mesagerii.
Obiectele recomandate se vor primi sub liberare de recepisi gi se vor remite sub primire de recepis.
Duplicat dup recepisa de predare poate core expeditorele, plAtind 15 bani.

Art. XIII. Obiectele francate retrase sau inapoiate se remit prezentatorilor till a
se inapoi taxa ; iar acele nefrancate nu se vor remite cleat duph ce se va pliti taxa ce
urrnA s perceapi dela primitor daci i s'ar fi remis.
Art. XIV. Pentru remiterea la domiciliu a orierui obiect, afari de ziare, se va plati
bani In profitul factorului.

Taxele propuse prin proiectul sus aratat, fata de cele fixate prin regulamentul legii din 1864, eran simtitor reduse, rnai cu seam pentru unele din
friiniterile postei de scrisori. Astfel taxa scrisorilor pentru interiorul irii, fixata
in 1864 la 20 parale i transformata la schimharea sistemului monetar in 18
bani, de liecare 15 grame sau fractiune, duprt noul proiect se fixa. ht 15 bani de
aceeas greutate.
Iteduceri insemnate se faCeau si Ia probele de marfuri, dela 18 bani de 30
grame, la 3 bani de 40 grame, si la imprimate i ziare, mai cu seamh prin ridicarea greutatii dela 15 la 40 grame.
Proiectul sus arittat, desl s'a votat de Gamera i Senat, la 12 Ianuarie si 28
Fevruarie 1.870, devenind astfel lege si desi aceasth lege era avantagioasa publieului si in special comertului, totus, din eauze despre cari vom vorbi mai tarziu,
ea n'a fost pusa in aplicare deal peste un timp mai indelungat i cu radicale
modificari.
Dispozitia insa, ca modificarile de taxe sitse filch printr'o lege, a fost o lipsa

de prevederc din partea Directiunii postelor, care renunta astfel la prineipiul


stabilit prin legea din 1861 (art. 34), duprt care asemenea modificari se puteau
face cu cea mai mare usurinta prin regulamente si adopta sistemul ingreuetor,
plin de forme ;i intarzieri, ca taxele sa fie modificate prin legi votate de Camera

0 Senat.
Sustinatorii acestei din urma teorii invocau in sprijinul lor art. 1.09 al
Constitutiei din 1866, care preverle ca: Nici un impozit al Stat alai nu se male
stabin 1i percepe decdt numal in puterea unei leg1, argumente nefondate, intrucat
taxele postale si cele telegrafice, nu sunt impozite nici directe, nici indirecte, ci
plata unui serviciu facut i ct adeseaori din taxele incasate nu ramn tarii noastre decat o mica parte, iar restul serva ea plata pentru serviciul executat de
alte State.
***

www.dacoromanica.ro

288

Directorul Cociu in timpul cat a condus Administratianea postelor i telegrafelor a mai luat i urmaloarele mhsuri in interesul general al Administratiunii, al intregului personal i a bunei executhri a serviciului :
Urmrind principiul enuntat de predecesorul shu Flcoianu, prin deciziunea

din 14 Aprilie 1.8691), institue pe langh Directiunea general un consiliu de


administratie, compus din sefli serviciilor : administrativ, tehnic si al contabilithtii, seful biuroului postal central i membrii misiunii elvetiene.
Atributiunile acestui consiliu au fost fixate la inceput, la punerea in aplicare
a conventiunilor siclesvoltarea regulamentelor si instructiunilor de serviciu, insh in

scurt limp Directorul general, convinghndu-se de eficacitatea acestui consiliu, Ii largl atributiunile, en competinta de a propune, a delibera si a se pronunta asupra a tot ce priveste administratia si exploatarea serviciului postal si
telegra fic 2).

Stabill reguli in ceeace priveste inaintarile i mutdrile personalului, urmand ea


cele dinthi sh se fach cat se poate duph vechimea in servicin, iar cele de al doilea
prin decret domnesc ;;i numai pentru adevhratul interes al serviciului. Ambele
aceste dispozitiuni s'au introdus in scopul de a se inlatura intervenirile si influenta
persoanelor strhine de corp.

Infiinth un biurou special de personal, la care s'au format registre, cuprin'and numele fiechrui functionar, data intrrii in corp, conduita, pedepsele disciplinare, inainthrile si alte diferite note 3).
Dispuse ca Buletinul telegrafo-postal, care din 1866, incetase de a mai apare,
sh fie editat din nou de chtre Directiune, de dou h. ori pe lunh, si in el sh se publice
regulamentele, instructiunile si ordonantele Administratiunii postelor si telegrafelor pentru stiinta personalului si a particularilor.

In acela buletin se stabill sh se prevada si o parte privitoare la miscarea


postelor si telegrafelor din alte tri4).
Lu mhsuri ca la oficiile marl si cu trafic important, cum de ex. Galati si
Brhila, serviciile de post i telegraf s se separe, conduse fieeare de chtre un diriginte si aceasta in scop ca supravegherea executiunii serviciilor sh fie mai bine
facuth5).

Prelungi rhmanerea in tara a misiunii elvetiene panh la Noemvrie 1.870,


in scop de a se termina i pune pe baze bune organizarea serviciului postal6).
1) .Revista Telegra f

Posta din 1869, pag. 130.


Revista Telegraf i Posta din 1869, pag. 140.
3) Revista Telegraf i Posta din 1869, pag. 357.
4) Revista Telegraf,i Posta' din 1870, pag. 1.
5) Revista Telegraf fi Posta' din 1869, pag. 274.
0) Revista Telegral fi Posta din 1870, pag. 17.
25

www.dacoromanica.ro

289

Asupra acestei misiuni urmeazA a se stl Ca guvernul Elvetian ne-a trimis,


pentru a lu parte la organizarea serviciului nostru postal, si indrumarea mai cu
seam a serviciului international, pe unii din cei mai buni i meritosi functionari
ai acelei Administratiuni si cA ei s'au achitat de insiircinarea ce Ii s'a dat cu
deosebit tact, zel i activitate.
Munca depus de acesti functionari pentru organizarea serviciului nostru
postal si amintirea recunoscatoare ce trebuie sh pertain primilor nostri indrumatori in ale serviciului postal international, ma face sh dau aci mai jos chipurile
lor, insotite de cateva date biografice :

Edmond HOhn

,
Tosif Karl Schneider

Paul Jeanrenaud

www.dacoromanica.ro

- 200 Edmond Holm, inainte de a veni in Romania, ocupa functiunea de ajutor al


secretarului general al postelor elvetiene i, dupd ce a lucrat timp de un an la organizarea serviciului in tam noastra, s'a inapoiat in Elvelia, unde oi-a reluat
functiunea ce a avut.
In 1.874 Hhn ia parte, Ca secretar, la congresul postal ce s'a tinut la Berna,
cand s'a inflintat Uniunea postal ; la Noemvrie 1875, in vederea capacitatii i
puterii sale de munch, a fost ridicat la gradul de secretar general al postelor, iar

la Decemvrie 1.878 a fost numit director general al postelor elvetiene, functiMie pe care o incieplini liana la sfarsitul anului 1892, (land proba de o activitate neobosita, pentru a aduce institulla postelor din acea tara la un grad de
perfectiune care sa serve drept model.
In aceasta calitate Han a reprezentat Elvetia la congresele i conferin tele
postale din Paris 1878 si 1881, Lisabona 1885 i Viena 1891.
La 1 Ianuarie 1.893, Hhn, pentru cunostintele si meritele sale pe 'tarimul
postal, a fost numit Director al biuroului international al Uniunii postale
universale,,, cea mai innalta functiune in domenial postal, rtimanand in aceasta

calitate pand la 30 lanuarie 1899, cand moartea a pus capat unei cariere straluoite si a unei munci neobosite de 44 ani, depush pentru prosperitatea iuistitiitiunii postelor, atat din Tara sa, cat si din lumea intreaga.
Paul Jeanrenaud, inainte de a veni in Romania, ocup functiunea de director al arondismentului postal din Neuchatel, hi care calitate reprezentase
administratiunea postelor elvetiene la conferinta postala ce s'a limit hi 1863 la
Paris, in scopul infiintarii Uniunii postale universale.
In Romania Jeanrenaud a lucrat timp de doi ani si, ea toate cii i s'au facut
propuneri de a fi numit ca director general al postelor noastre, taus dorul de
tara 1-a fcut srt se reintoarch in patria sa si sh-si reia functiunea de director ce
avusese inainte, depunand o neobosith activitate pentru buna stare si prosperithtea serviciului postal in orasul si cantonul Neuchatel.
El a murit in anul 1903, dupa o activitate de 68 ani in serviciul postelor.
Josef Karl Schneider, controlorul arondismentului postal din St. Gall, a luat
parte la organizarea serviciului postal in Romania timp de doi ani, dupa care la
innapoiere si-a reluat functiunea ce a avut.
A muncit indeplinindu-si indatoririle cu zel i deosebit tact, pana la Noemvrie 1897, carid a murit thipa ce servise in administratia postelor 53 ani.
:1:

4;

Directorul Cochi s'a preocupat i de organizarea serviciului postal rural, i, in


urma intervenirilor sale, Ministrul de Interne, M. Kogalniceanu, cel care pusese
principiul organizrii acestui serviciu in legea consiliilor judetene din 1864 si
care luase parte la organizarea lui in1865, adreseaza prefectilor de judete un
ordin circular, pe care il damn aci mai jos, spre a se veded interesul ce purta
www.dacoromanica.ro

291

acest mare brbat de Stat organizarii unui servieiu postal pentru populatitmea
ruralrt, serviciu ce, (luprt cum singur zicea 1), trebuie st functioneze : Peidru Ca
sateorval ca i ordFannl sd se poald deopotrivd bucurer de binefcerile posfri,
acest prim element de vieald intr'un Stoi.
novnule prefect,

Prin aliniatul II dela articolul 32 din legea asupra consiliului judetean,


se obligh consiliile a infiinth i intrgine un serviciu postal rural pe seama
judetelor.
Dispozititmea aeeasta Iiind de eel mai mare folos, mai vartos judgelor,
pentru cuvantul c cu cat mijloacele de corespondenta vor ft mai bine organizate, pe atat interesele se vor inlesn't i prospera; pentru aceste motive,
in anul 1864, cand s'au instalat consiliile judetene, le-am somat i staruit
a grabi votarea mijloacelor pentru infiintarea postei rurale, rezultatul insrt
a fost eh uncle din consilii, i din aeestea prea patine, votarrt mijloacele necesare, iar altele nu.

Astzi o mica parte numai din judge poseda serviciul postal rural,
eaci ehiar din acelea ce votara mijloace in 1864 nu mai alocara nimic in
anii urmatori, sau de au alocat, s'au marginit in nite cifre atat de restranse

i riu distribuite, in eat nu pot deli garantia neaparata pentru efectuarea


serviciului cu cuvenita preciziune i regularitate.

Este thnpul, d-le prefect, ca serviciul postal rural sa se puna in


aplicaliune in toata puterea cuvantului ; interesele reclam imperios ca tot

romanul, din (trice unghiu al tarii, sa poata corespunde deadreptul din


comuna-i peste tot globul.
A amana mai mult punerea In aplieatiune a tmei dispozitiuni atat de
vitale, pentru un sacrificin ce ar face consiliile judgene, sacriliciu la care il
obligh legea i care este foarte neinsemnat in fata avantajelor ce ar trage,
ar fi a devia la lege, la datorie i la spiritul civilizator al timpului in care
traim.
Prin urmare, revenind asupra aliniatului II dela art. 52 din legea speciala, cer en staruinta ca en ocaziunea deschiderii sesiunii consiliului judetean, din judetul ce administrati, sri. insistati a se aloca in bugetul exer-

citiului anului viitor mijloacele neaparate pentru inflintarea serviciului


postal rural i efectuarea lui cu regularitatea neaparata, mijloace ce
trebuiesc sa fie egale pentru toate judetele, de oarece pretutindeni serviciul trebuiete a se efectua deopotriva de bine.
Aceste mijloace, marginite in strictul necesar, spre a puteh corespunde
cu trebuinta, experienta mi-a dovedit en. sunt cele urmatoare, adica : un
1) Situaliunea Ronnfiniei, Revista Telegraf

Postii din 1869, pag. 372.

www.dacoromanica.ro

- 291 sef de biurou expeditor pentru fieeare plash, cu 110 lei mensual ; un curler
asemenea pentru fiecare plash, cu lei 80 mensual, care sh transporte expdditiunea dela re;edinta judetelor i viceversa ; cAte unul sau doi factori,
duph mn1imi1e comunelor din plash, cu cAte lei 40 mensual, cari sh distribue corespondent& la destinatiune, i cafe lei 30 mensual pentru incAlzit,
ecleraj i cheltuiala de cancelarie. Osebit, pentru acele servicii ce se in-

Iiinteazh din non sh se prevadh cheltueli de instalare pentru mobilier, Mich:


pentru cumphratoare de cutii de serisori, timbre, cumpene, etc.
Dintre amploiaii citati mai sus, cred ca factorii se pot numi direct de
consiliile judetene, iar sefii de biurou i conductorii numai de chtre admi-

nistratiunea centralh a serviciului postal, in urma unui examen ce ar depune aspirantii, din care s'ar constat ch cunosc de ajuns serviciul in cAt sh
corespundh cu postul la care aspir.
Nu cred de prisos a explica cA motivul ce m'a indemnat a prevedea
rate un factor sau doi la fiecare biurou rural, pentru distributiunea corespondentelor in arondismente, este eh astfel cum se urmeazd asthzi pe la
arondismente, pe unde s'au infiintat deja servicii nitrate de poth, de a se
distribul corespondent& prin vtsei, pe langh inconvenientul ch-i distrag
pe acetia dela datoriile lor, mai are un alt inconvenient, nu mai putin pernicios, cii serviciul de distributiune nu poate fi indeplinit cu precizia neaphrath precum s'ar efectua de care amploiatii insircinati exclusiv cu distributiunea.

ComunicAnd dar cele ce preced, vii repet, d-le prefect, a pune in


vederea consiliului judetean local motivele ce ma indeamna a nu amAna
mai mult realizarea aliniatului II dela art. 52 din lege, si a sthrui de a se
voth mijloacele sus comunicate, fret de cari functionarea serviciului postal
rural n'ar putea fi garantat de ajuns.
OcupAndu-mh arum cu alchtuirea unui project de regulament pentru
marsa acestui serviciu, pe data ce se va terminh, vii voin inainth cAteva
exemplare pentru a le pane Iii vederea eonsiliilor judetene.
Primiti, d-le prefect, incredintarea consideratitudi mole.
Ministru, fYi. Kogalniceanu.
No. 41.271.

Octornvrie 10.

Nici ministrul Kogilniceanu i nici directorul Cociu n'au putut insh sa


aduch la indeplittire organizarea serviciului postal rural,-din cauza evenimentelor
politico cari sifira pe cel din Lain sh se retragh din minister la 2 Fevruarie 1870
i pe cel de al doilea din functiunea do director la10 Martie acela an.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI AL. ZISU


10 Martie-23 Decemvrie 1870 qi 12 Martie-4 Noemvrie 1.871

Al. Zisu, lost prefect i deputat, a fost .numit director general al postelor i telegrafelor pe ziva de 10 Martie 1870 i a functionat pand la 23 Decemvrie acela an, (And a demisionat odat cu retragerea cabinetului Manolache
Costache ; a revenit Ins in aceea functiune la 12 Martie 1871, cu cabinetul
Lascar Catargi, i a stat pand la 4 Noemvrie acela an.
La venirea sa in capul Administratiunii, Zisu a ghsit legea taxelor votat
sub predecesorul su, dar nepus in aplicare, i nici nu s'a gralit s o Ned, sub
cnvant Ca prin art. IX al acelei legi se stabilea ca taxele mesageriilor far valoare erau obligatorii la prezentare, dispozitiune contrarie Conventiunii cu Austro-Ungaria i c`a, prin aceea lege nu se fixa dac distantele pentru obiectele
de mesagerii urrna sa se calculeze dupa linia parcursd, sau in linie dreaptd 1).
Inconvenientele aratate mai sus, i cari s'ar fi putut inltur cu uurint
printeun regulament, au fost ins5. numai pretexte, pentru nepunerea in aplicare
a legii, cci adevrul era ea Directorul Zisu voia s fach o reform mai radicalh
i o sd.dere i Mai simlitoare a taxelor. Cum ins facerea acestei reforme printr-o
lege cerea timp, Zisu alcatuete regulamentul de mai jos, pe care II i pune in
aplicare, in baza art. 34 al legii din 1864, pe ziva de 15 Octornvrie 1870 2).
REGULAMENT
PENTRU

FIXAREN TAXELOR POSTALE IN ROMA.NIA

Art. I. Serviciul postal se compune din :


a) Serviciul corespondentelor ;
bJ Serviciul mesageriilor ;
c) Serviciul transportului calatorilor prin diligente.
Art. II. Serviciul corespondentelor contine :
i) Buletintst Telegrafo-Posial din .1871, pag. 1 i 12.
1) Buietinui Telegrafo-Postal din 1870, gag. 177-181.
19

www.dacoromanica.ro

294 4. Scrisorile ordinare francate i nefranrate ;


2. Scrisorile recomandate francate;
3. Scrisorile ordinare i recomandate oficiale ;
4. Ziarele i imprimatele de tot felul ;
5. Probele de rnArfuri.
Art.
Serviciul mesageriilor contine :
Bani, valori i obiecte de greutate.
Art. IV.
Serviciul transportului calAtorilor cu (1iligente contine :
Transportul calAtorilor 0 al bagajului lor.

A) Serviciul corespondentelor

Art. V. Taxa postala a scrisorilor In interiorul Romaniei, oricare ar fi distal* 0


cu exceptiunea prevAzutA la art. 6, se fixeaza la :

al 10 bani pentru o scrisoare francat in greutate pan la 15 grame ;


b) 20 bani pentru o scrisoare nefraneat in greutate pana la 15 grame.
Pentru fiecare 15 grame sau fracliune de 15 grame mai mult pentru o scrisoare francatA se va adauga 10 bani i pentru o scrisoare nefrancatS 20 bani. Afard de aceasta pentru
aducerea obiectelor sosite cu posta de scrisori la locuinta adresantului se va plati 2 bani de
fiecare object in profitul factorului.
Art. VI. Cu exceptiune pentru scrisorile destinate a se distribui in interiorul comunei, unde au lost depuse, francarea se fixeazi la 5 bani, pentru fiecare 15 grame sau
fractiune de 15 grame, 0, in caz de nefrancare, la 10 bani, pentru fiecare 15 grame sau
fractiune de 15 grame.
Art. VII. Impachetarea sub acela plic a mai multor scrisori cu adrese diferite se
considerA ea o contraventiune monopolului postal. In caz de bAnuiali, serviciul postal este
In drept a cere destinatorului ca plicul sA-1 deschidl la biuroul de destinatiune in prezenta
.

impiegatului postal.

Este oprit a se adresh veriunui biurou postal sub un convert mai muIte scrisori cu
adrese diferite, in asemenea caz fiecare din aceste scrisori se va taxa ca nefrancatA.
Art. V
Scrisorile sau plicurile recomandate se taxeath dup tarifa scrisorilor
francate ordinare cu adAugire de 30 bani ca drept fix de inregistrare, i cu conditiunea expres de a fi francate.
Art. IX.
In caz de a se pierde vreo scrisoare recomandatil, administraliunea postelor va plAti expeditorului sail destinatorului o indemnitate fixA de lei 50. Acest drept se
pierde dad nu s'a fault nici o reclamatiune in termen de 6 luni, socotit din ziva and s'a Inregistrat scrisoarea pierdutri.
Art. X.
Imprimatele, litografele, gravurile, fotograllile, autografele, probele de
marfuri, neconstituind prin ele insi0 nici o valoare venald, francate i puse sub bands astfel
incat s se poata veriftca cu inlesnire continutul lor, sunt supuse dispozitiunilor urmAtoare
a/ Taxa de francare in interiorul Rorniniei, oricare ar fi distanta, se fixeaza la 3 bani
pentru 40 grarne, sau fractiune de 40 grame, afaril de exceptiunile prevAzute la aliniatul c,
In favorul publicatiunilor periodiee ;
b) Imprimatele, etc., nu trebuie sA contin alte scrieri de Willi decat numai acelea
cari nici intr'un mod nu pot da obiectului expediat caracterul unei corespondente ;

c) Pentru publicatiunile periodice francate prin bande timbrate pe cari 0 le pot


procura editorii dela directiunea generalA a postelor, se fixeazi la 1 0 jurnitate bani pentru
fiecare numar simplu sau insolit de un supliment ce nu va trece in total peste o greutate de
40 grame ;

www.dacoromanica.ro

- 295 d) Probe le de marfuri se vor pune sub banda sau astfel thick sa nu se lase nici o
banuiall asupra naturei lor, 0 nu vor contine nici o alti scriere de mana decat adresa destinatorului, numerele, pretul 0 o march' de fabrich sau de comerciante ;
e) Greutatea maximum a unui imprimat, proba de marfuri, etc., se fixeaza la 250 grarne;
p) Irnprimatele, etc., nefrancate, se vor taxa drip tarifa scrisorilor.

Art. XI.
Francarea tuturor taxelor postei de scrisori se face prin timbre postale
emise de administratiunea postelor 0 vandute drept valoarea lor nominala ; prezentatorii
scrisorilor vor aplica acele timbre pe partea care contine adresa olriectelor ce voiesc a
franca.

Francarea se va controla de catre personalul postal, care este dator a aplich asupra
timbrelor intrebuintate stampila cu data biuroului expeditor.
La greutatea scrisorilor se va adaugh 0 greutatea timbrelor postale.
Intrebuintarea unui timbru postal care a mai servit deja pentru francarea altui object
este considerata ca o contraventiune monopolului postal 0 pedepsita in consecinta.
Obiectele postei de scrisori nesuficient francate vor fi taxate ca scrisori nefrancate,
tinandu se insa cont de valoarea timbrelor postale lipite pe dansele.
Obiectele reexpediate, din cauza schimbarii (le locuinta a destinatarilor, nu sunt pasibile de nici o taxa noua, afara dacii numai francarea este valabila pentru interiorul unei
comune.

Art. XII.
Administratiunea postelor primete prin oficiurile sale abonamente la
jurnale, pentru cari peste plata abonamentului ii rezerva un drept fix, oricare ar fi durata
abonamentului subscris, de 30 bani pentru jurnalele interne, de 50 bani pentru cele straine.

B) Serviciul mesageriilor
Art. XIII.Bazele pentru taxarea obiectelor de mesagerii in interiorul Romaniei sunt:
a) Distanta ;
b) Greutatea sau valoarea ;
c) Dreptul de inregistrare.

Distanta este calculata in linie dreapta, iar nu fail a se tine searna de calea ce se
parcura ; ea se fixeaza pe zone.
Cea dintaiu zonal se intinde pana la 100 kilometri.
n
n
A doua
" " 200
ff
n
n
ff 300
A treia
ff
ff
ff
n
A patra
ft
n
" 400
72

77

91

A cincia
A asea

/,

. 500

dela 500 Inainte.


Taxa ce unneaza a se percepe se calculeaza :
a) Pentru obiectele de greutate cate 10 bani de fiecare kilogram, pe fiecare zona ;
b) Pentru bani 0 valori ate 10 bani pentru fiecare 500 lei, pe fiecare zona.
71

"

17

Pentru fiecare object expediat se fixeaza un drept de Inregistrare invariabil de 30 bani.


Art. XIV.
Obiectele de valoare in general se vor taxa dupa valoarea declarata ;
dach insa taxa pentru greutate ar fi mai mare, se va aplich taxa dupa greutate.
Cand mai multe obiecte de mesagerii sunt expediate sub aceea adresa, taxa pentru

fiecare object este calculata separat dupa greutate sau valoare, dara nu se percepe decat
numai o singurg taxa de inregistrare.
Este interzis a se aeza la un loc mai multe obiecte inchise cu diferite adrese cari,
separate, nu ar avea o greutate mai mare de 5 kilograme.

www.dacoromanica.ro

= 2bd
Este asemenea oprit de a le expedii prin alte mijloace decat acelea de cari dispune posta.

Art. XV.
Prezentatorele unui obiect oarecare are facultatea de a declari valoarea
dupa voie ; In caz de pierdere sau stricaciune, despAgubirea nu poate trece nici odata peste
valoarea declarata.
Art. XVI.
Administratia postelor poate refuzi de a transporth prin mijloacele de
cari dispune :

Obieetele prea fragile sau acelea a carora manipulare le-ar putei ocazioni
sl ricaciune ;

b) Obiectele acelea a caror proportiuni ar aduce dificultati la lncarcarea i transportul


lor ; sau acelea pentru cari s'ar cere o Ingrijire deosebita ;
e) Obiectele de o greutate sau de o dimensiune care nu s'ar putd transporth cu mijloacele de cari dispune administratiunea.
Art. XVII.
Este oprit a se servi de posta pentru transportarea obiectelor cari ar
fi expose la fermentatiune (fierbere) sau putreziciune, a se inflanah sau a face explozie, precum de exemplu : praful de pusca, fulminantele, chibriturile sau alte obiecte pernicioase.
Oricine ar espedi prin posta un asemenea object, fad a i se declar con tinutul, va
fi pasibile de penalitatile prevazute de lege.
Mara de aceasta culpabilul va fi respunzator si de stricaciunile ce ar rezult.
Art. XVIII.
Orice object de mesagerie trebuie sa poarte adresa scris deslusit.
Art. XIX.
Obiectele de mesagerii servesc drept despagubire pentru taxele cu cari
sunt Incarcate dad destinatorele ar refuzi primirea, i dad expeditorele este necunoscut
sau nesolvabil, In asemenea caz dupa mai multe publicatiuni, dac5. nu se va prezinth nimeni
pang ln termen de un an dela data expedierii obiectului, administratiunea postelor este
autorizati a se despagubi de taxele ramase In sarcina sa prin vanzarea aeelui object.
Dad destinatorele i expeditorele aunt necunoscuti de administratia postelor, suma
ce va mai prisosi peste taxa acelui obiect se va varsi la cassa pdstala.

C) Serviciul transportului cAltorilor prin diligence


Art. XX.
Pentru transportul persoanelor prin diligente In interiorul Rorniniei,
taxa pentru fiecare kilometru parcurat se fixead dupa cum urmead :
20 bani pentru un loc clasa I ;
45

Art. XXI.

,9

71

71

IL

Fiecare calator are dreptul a i se transporth gratis 20 kilograme

de bagaj.
Prisosul se va taxi dupi tarifa obiectelor de mesagerii.

Dispozifiuni generale
Conditiunile de transportarea corespondentelor i obiectelor de mesaArt. XXIII.
gerii din si pentru strainatate sunt determinate prin conventiunile speciale Incheiate sau cari
se vor incheii cu Statele straine.
Art. XXIII.
In biurourile postale principale se va pune la dispozitiunea persoanelor
cari vor face cerere casute speciale in cari se vor depune corespondentele ce le sunt adresate.
Taxa ce trebuie sa se plateasca pentru o casula se fixeaza la 2 lei pe luna.

Dreptul de a avei o casuta nu scuteste pe nimeni dela plata imediata a taxelor cu


cari mint Incarcate corespondentele, scuteste Ind de dreptul cuvenit factorilor.
Art. XXIV.
Taxa ce urmeaza a se plan pentru o recepisa liberata de statiunile

www.dacoromanica.ro

297

postale, Ge pentru scrisorile recomaniate, fie pentru oblectele de mesagerii, se fixeazg la


5 bani.
Livrete de recepise se vor vinde persoanelor cari vor face cerere. Taxa ce trebuie sg se

plAteaseg dinainte pentru fiecare Inscriere sau chitanta de liberat din acest livret se
fix eaza la 3 bani (centime).
Art. XXV.
Se considerg ca inchise sau sigilate toate obiectele Inchise prin sigiliuri,

cuie, going, cusgturg, inchigtori sau orice alt mijloc, care pentru a se putei scoate contintul lor ar cere ca linpachetarea sg fie sfgrmat, tgiat sau rupta, sau sg se intrebuinteze
chei sau alte instrumente.
Dispozitiuni transitorii
Art. XXVI.

Orice dispozitiuni contrarii acestui regulament sunt i rgman desfintate.

Regulamentul de mai sus prezenth fata de legea lui Cociu avantajul insemnat, Ca taxa scrisorilor destinate in interiorul thrii, ce reprezentau grosul corespondentelor, s'a scazut dela 15 la 10 bani de 15 grame greutate sau fractiune,
taxa destul de scazuth i pe care, in acel timp, nu o avea decat putine State din
Europa.
Avantajioase au fost i dispozitiunile luate, ca ziarele i publicatiunile periodice s se bucure de o taxa redusa de 1.1/2 bani de numar i. desfiintarea taxei
ce se incash de factori pentru distribuitul corespondentelor.
Ca inovatiuni, prin noul regulament s'au introclus abonamente la gazete si
casute postale, livrete de recepise i stabilirea de taxe pentru cei ce voiau s ia
adeverinte de depunere.

Directorul Zisu, pentru a asigura mai bine existenta taxelor despre cari am
vorbit mai sus, cat i in scopul de a completa legea din 1864 i a introduce noi
ramuri de servicii, alcatui un proiect de lege de exploatare, care se vota de Corpurile legiuitoare i se sanctiond de Domn cu decretul No. 1.446 din 21 Iu lie
1.871 1).

Prin noua lege, s'au mentinut taxele fixate prin regularnentul din 1870, cu
singura deosebire ca la obiectele de mesagerii s'a micorat distanta unei zone i
s'a marit numrul lor, ceeace sporea taxele i multiplica forn1ele la prezentare
i s'a reinfiintat taxa de distribuire.
Fal de legea din 1864, aceasta din urma se prezenth cu mult mai corn-

pieta, caci prin ea se ingradWe mai bine intinderea monopolului postal, se


precizeaza obiectele cari pot fi refuzate sau proibite, se introduce dreptul
guvernului de a oprl expedierea corespondentelor deschise, cari ar 'Area primejdioase sigurantei Statului, se definWe conditiunile de admitere ale obiectelor
cu taxe reduse i se stabilesc reguli i pedepse pentru manipularea banilor incasati de efii oficiilor, garantarea secretului corespondentelor, contraventiunile
personalului i publicului i reintrebuintarea i falificarea timbrelor postale.
1) Buletinul Telegra fo-Postal din 4871, pag. 82-91.

www.dacoromanica.ro

- 298 Ca inuvatiuni, prin aceasta lege s'a introdus expedierea banilor in numerar
prin mandate postale in serviciul intern. Dispozilie foarte Nina, dar rrtu aplicatd,
prin faptul cd depunerile se puteau face la orice oficiu, iar achitrile numai la
cassieriile dela reedinta judetelor.

Cuprinsul acestei legi, care s'a pus in aplicare pe ziva de 1 Octomvrie


1871, este .urmtorul :

LEGEA TELEGRAFO-POSTALA

-:-

PARTEA I
DREPTURI REZERVATE STATULUI

Art. 1.
Statul ii rezerva dreptul sau monopolul telegrafo-postale ; aces!, monopol
constd in transmitere de corespondent& prin telegraf i transportul scrisorilor, ziarelor i imprimatelor de tot felul, probelor de marfuri, banilor, valorilor, obiectelor de greutate, caldtorilor 0 al bagajului lor prin schimbarea mijloacelor de transport, adicA releuri de cai cu
statiuni fixe sau prin un serviciu regulat de diligente.
Art. 2.
Administratiunea postelor poate refuzh de a transport& prin mijloacele de
cari dispune:
a) Object ele prea fragili;
b) Obiectele a earor proportiuni ar aduce dificultAti la incarcare i transportul lor, sau

acelea pentru cari s'ar cere o Ingrijire deosebiti;


c) Obiectele de o greutate sau de o dimensiune care nit s'ar putea transporta cu mijloacele de cari dispune administratiunea.
Art. 3.
Este oprit a se servi de post pentru transportarea obiectelor cari ar fi expine la fermentatiune (fierbere) sau putreziciune, a se inflarnA sau a face exploziune, precum
de exemplu praful de puca, fulminante, chibrituri, etc.
Oricine va expedi prin post un asemenea obiect fira a-i fi declarat continutul, osebit
de penalitAtile prevAzute de lege va 11 rAspunzAtor 0 de stricAciunile ce ar rezult.

Art. 4.
Oricine are acelg drept de a se servi de telegraf i post, se acorda Ins&
preferint4 celor cari privesc un serviciu public 0 afacerilor Statului, In ordinea efectuarii
serviciului.

Art. 5.
In cuprinsul unui ora sau comuni, oricine poate distribui obiecte sau corespondent& prin expre0, dar nu va putea stabili Un serviciu pentru distribuirea de diferite
corespondent& 0 a prelevit taxe fAr autorizatiunea guvernului.
Art. 6.
Dela o localitate la alta, intre cari existd un serviciu regulat de post, orieine poate corespunde prin expre0 i trimite obiecte ale sale proprii la o alt.& persoank dar
nu va putea trimite object e dela diferite persoane cu prelevare de taxe sub penalitatea prevAzutii de aceastA lege.

Art. 7.
Guvernul poate opri transmiterea oricArei depee prin telegraf sau corespondent& deschis prin posl care ar Ore& primejdioasa pentru siguranta Statului sau care
ar fi contra legilor tnii, ordinei publice sau bunelor moravuri.
Ve clepeyile refuzate se vor insemn& motivele refuarii 0 se vvr restitui prezentatorelui.

www.dacoromanica.ro

- 299 -

PARTEA II
SERVICIUL TELEGRAFIC
TITLUL I
Despre reteaua telegrafica", corespondenta, arhiva
Art. 8.
Biurourile telegrafice se impart in trei categorii:
a) Biurouri cu serviciu permanent.
bJ Biurouri cu serviciu complet, adica cari sunt deschise publicului dela 7 ore dimineata i 0'16 la 9 ore seara, dela 1 Aprilie 'Ana la 30 Septemvrie si dela 8 ore dimineata
Valli la 9 seam dela 1 Octomvrie 'Ana la 31 Martie ;
c) Biurouri cu serviciu limitat, adicrcari sunt deschise publicului dela ora 8 dimineata
pana la amiaz, i dela ora 2 dupd amiaz panh la 6 ore seara.
Art. 9.
Depeile pot fi redactate in price 1im1i ; ele vor fi scrise ins neaphrat cu
Mere latine.
Art. 10.
Numai pentru corespondenta de Stat se admit telegrame compuse in cifre
sau litere secrete, fie in total, fie in parte.
Art. 11.
Telegramele cari ramasn in deposit, originalele depeilor i bandele de
sernne se conserva timp de un an dela data lor, cu toate precautiunile necesarii din punctul
de vedere al secretului ; dup acest termen, se vor arde prin incheiere de procese-verbale.
Telegramele cari 'Iran in deposit se vor afl i prin liste la biurourile telegrafice.
Art. 12.
Originalele depeilor nu pot fi comunicate decAt expeditorului sau destinatorului, dupa constatarea identititii sale.
Expeditorele sau destinatorele au dreptul a cere s'a li se libereze copii adeverite depe
depea ce a transmis sau prima.
Art. 13.
Directiunea general a telegrafelor i postelor este datoare a pune, la
prima cerere, la dispozitiunea tribunalelor judecatoreti, judeatorilor de instructiuni i procurorilor, depeile private ce s'ar socoti necesarii la descoperirea crimelor sau delictelor.

TITLUL II

Taxe telegrafice
Art. 14.
Francarea telegramelor i a taxelor accesorii este obligatorie la prezintare.
Art. 15.
Taxa unei telegrame, socotit dela 1-20 cuvinte In interiorul nii, socotit dela un biurou la oricare altul, este de 1 leu.
Pentru fiecare serie de 10 cuvinte mai mull taxa suplimentar va fi de 50 bani.
Art. 16.
Data, ora i indicatiunea locului de prezintare se transmit gratis, afar de
aceste indicatiuni toate cuvintele scrise de prezentator pe originalul depeei sunt num'arate
i taxate.

Art. 17.
La taxare se va observh prescriptiunile urmhtoare :
a) Orice cuvint trece peste 7 silabe, i se considerg prisosul drept un alt cuvnt ;
bJ Cuvintele compuse, desprtite prin trsuri de unire, se socotesc ca athtea cuvinte
cite s'au putut intrebuinth a se exprimk ;
a) Orice liter alfabetich urmat de un apostrof sau cifr izolatu se va socoti drept
un cuvant ;
ci) Toate semnele ce aparatul trebuie Eh le exprime se socotesc ca atitea cuvinte ciite
se intrebuinteaz spre a le reproduce ;
Numele proprii compuse de comp, de persoane, de piete, de strade i c5i se socotesc
drept un cuviint ;

www.dacoromanica.ro

- 300

f) Cinci cifre se socotesc drept un cuvint, fiecare virgule' sau alte semne de despArtire intre cifre se socotesc drept o cif/4 ;
gJ Semnele de punctuatie, punct, punct i virgul, apostroful, semnul de exclamatie,
semnul aducerii, semnul intrebirii, dou puncte, o linie, trisura de unire, sublinia si parentesul sunt excluse din nurneratie.
Art. 18.
Predarea depesilor la domiciliu sau la biuroul postal al locului de destinatie se face gratuit.
Plata si tot ceeace priveste expedierea telegramelor pentru localititile unde nu existi
biurouri telegrafice, fie prin postA, fie prin expres, se va determine prin un regulament de
administratie.
Art. 19.
Expeditorul unei telegrarne are dreptul de a o recomande ; cind o depesi
este recomandatd, biuroul de destinatiune transtnite prin telegraf expeditorului reproductiunea
integrali a copiei, trimisi destinatorului, si tot odati a-i face cunoscut att persoana care a
primit telegrama, cat si ora cind i s'a inminat.
Dace' predarea nu s'a putut efectue, acest dublu aviz este inlocuit prin aratarea circumstantelor caH s'au opus la remitere prin deslusirile necesare, pentru ca expeditorele se
poat fi pus In pozitiune a face a i se inainte depesa adresantului.
Art. 20.
Taxa unei depese recomandate este indoit de cea previzuti la art. 15.
Art. 21.
Depesa adresati In aceealocalitate la mai multi destinatori sau la un des-

tinator la mai multe domiciliuri, nu e supusa, afari de taxa previzuti la art. 15, decit la
un drept de copie de 50 bani de fiecare exemplar.
Expeditorele nu poate trimite copii si la alte persoane dui:a telegramele adresate Domnitorului, ministrilor i autoritatilor constituite.
0 telegrama care va trebui s urmreasci pe adresant prin statiuni In inArt. 22.
teriorul tArii, va fi supusti de atitea ori la taxa prevazuta la art. 15, la cite biurouri va fi
adresath.
Prezentatorul va trebui a scri in depesA toate indicriIe eventuale relative
Art. 23.
la remitere, la dorniciliu, rispuns plata la depesile recomandate sau a se urmArl.
Taxa rispunsurilor plAtite se percepe :
Art,, 24.
Dup numArul cuvintelor designate de expeditor si conform art. 15, minimum un re'spuns platit se fixeazi la 20 cuvinte.
Dace' raspunsul se infitiseaza de destinator cu mai multe cuvinte decit acele platite,
pentru prisos se percepe la cel care prezintA rasPunsul taxa suplimentari pentru fiecare serie
de 10 cuvinte.
Dac5. raspunsul nu s'a prezentat in 8 zile dupe data depesei primitive, biuroul destinator
informeazi prezintatorelui printr'o depesA care tine loc de rispuns si taxa incasati pentru
rispunsul plAtit rfirnine cistigati fiscului.
Prezintatorele unei telegrame are dreptul de a opri transmiterea fie pe
Art. 25.
punctul de plecare, fie la acel de destinatie ; taxa incasata ramine in profitul fiscului.
Art. 26. Pentru depeile internationale se va percepe taxele in conformitate cu conventiunile incheiate.

Art. 27. Francarea taxei principale a depesilor atit interne cat si internationale ge
va efectue prin timbre telegrafice, caH se vor lipi pe originalul depesei de catre chiar expeditor sau de ceitre amploiatul telegrafic.
Asemenea se va putee achite in timbre telegrafice toate celelalte cheltueli accesorii,
caH pot fi fixate imediat ; depozitele si taxa de copie se vor efectue In numerar.
Timbrele telegrafice lipite pe depesi se vor deprecie prin stampila de zi odati cu inregistrarea depesii,

www.dacoromanica.ro

- 301 Art. 28.


Cind timbrul aplicat de citre expeditore pe o depeA &it in cutia de
scrisori sau trimis unui biurou telegrafic spre expediare nu achita pe deplin taxa, destinatorele acelei depep este obligat a completh taxa 0 a plan o suprataxA fixA de 50 bath.
In caz de refuz din parte-i depea i se pune la rebut.
1

Art. 29.
Se autoria guvernul de a fabrici timbre telegrafice de 25 0 50 bani,
leu, 2 lei 0 5 lei.

Aceste timbre se vor vinde particularilor numai de cjitre biurourile telegrafo-postale


numai pe valoarea lor nominal.

PARTEA. III
SERVICIUL POSTALE

TITLUL I
Serviciul corespondentclor, taxele postale

Art. 30. Serviciul corespondentelor contine :


Scrisorile ordinare francate i nefrancate ;
bJ Scrisorile recomandate francate ;
c) Scrisorile ordinare i recomandate oficiale ;
d) Ziarele i imprimatele de tot felul ;

eJ Probele de rarfuri.
Art. 31.
Taxa postalA a scrisorilor in interiorul Rotniniei, oricare ar fi distanta 0
cu exceptiunea prevazut la art. 32, este fixat la :
a)10 bath pentru o scrisoare francat pAn la 15 grame ;
b) 20 bani pentru o scrisoare nefrancatA, in greutate 0115. la 15 grame.
Pentru fiecare 15 grame sau fractiune de 15 grame mai mult, pentru o scrisoare nefrancatA, care asemenea trece de 15 grame, se va adAugi 20 bani i pentru o scrisoare francati 10 bani.
Obiectele postei de scrisori nesuficient francate sunt taxate ca scrisori nefrancate, tinindu-se cont de valoarea timbrelor postale lipite pe ele.
AfarA de aceasta pentru aducerea obiectelor sosite cu posta de scrisori la locuinta adresantului, exceptindu-se imprimatele de (nice naturA se va plati 2 bani de fiecare obiect, in
profitul factorului.
Art. .92.
Taxele postale a scrisorilor destinate a se distribul In interiorul comunei
unde au fost depuse se fixeazA la :
af 5 bani pentru fiecare 15 grame sau fractiune de 15 grame In caz de francare ;
b) 10 bani pentru fiecare 15 grame, In caz de nefrancare ; tot 0 pentru fractiuni de
15 grame.
Art. 33.
Este oprit a se adresi unui biurou postal, sub un convert, mai multe serisori cu adrese diferite ; In asemenea caz fiecare din aceste scrisori se va taxi ca nefrancati.
Scrisorile sau plicurile recomandate se taxeath dup tarifa scrisorilor franArt. 34.
cate ordinare cu adAugire de 30 bani, drept fix de inregistrare 0 Cu conditiune expresA de
a fi francate ; dacA se va cere i o retour-recepisi, se va prelevi in plus o tali de 10 bani.
Art. 35. ? Taxa pentru o foaie de reclamatie despre un object recomandat sau cu
valoare va fi de 10 bani ; aceast foaie de reclamatie poate fi scutit de taxa numai atunci
and prezintatorul plAtind i o retour-recepis, nit va obtine dela postA inapoiarea la timp a
acestei retour-recepisA.

www.dacoromanica.ro

- 302 Art. 36. Este cu desAvArlire oprit de a se introduce bani sau valori in scrisori, fie
simple, fie recomandate.
In caz de binuialh, eful oficiului de destinalie este in drept.a cere destinatorului deschiderea plicului in prezenta sa ; in caz de refuz eful oficiului este autorizat a procedh la
deschiderea plicului in fata autoritatii judechtoreti competinte, care este primarul, acolo
undo nu existh procuror 0 tribunal, se va dresh un proces-verbal despre cele ce se va constath i dupi constatare se va percepe taxa indoit, iari delicventul se va urmri conform
codului penal, ca culpabil de inplAciune.
Art. 37.
Imprimatele, litografiile, gravurile, fotografiile, autografele, probele de
mhrfuri neconstituind ele 11100 nici o valoare venalh, francate i puse sub bandl incat sh se
poati verifich cu inlesnire continutul, sunt supuse dispozitiunilor urmAtoare :
a) Taxa de francare in interiorul Romniei, oricare ar fi distanta, se fixeaza la 3 bani
pentru 40 grame sau fractiune de 40 grame, afar de exceptiunile prevhzute la aliniatul 6
urmtor, in favorul publicatiunilor periodice ;
b) Pentru publicatiunile periodice taxa de fancare se fixeazi la I. 412 ban pentru fiecare numAr simplu sau insotit de un supliment ce nu va trece in total peste o greutate de
40 grame ;
c) Imprimatele, etc., nu trebuie sh contie alte scrisori deck numai acelea cari nici intr'un mod nu pot d obiectului expediat caracterul unei corespondente ;
d) Probele de mirfuri se vor pune sub band, astfel incht sh nu se lase nici o banuial
asupra naturei lor, 0 nu vor contine nici o alth scriere cu mana decht adresa destinatorului,
numerele, pretul i o march de fabrich de comerciant ;
e) Greutatea maximum a unui irnprimat, proba de marfuri, etc., se fixeazh Ia 250 grame;

Imprimatele, etc., nefrancate sau nesuficient francate se vor taxa duph tarifa
scrisorilor.

Art. 38.
Francarea tuturor taxelor cuprinse in serviciul coreSpondentelor se va face
prin timbre postale, cari se vor Iipi pe partea care contine adresa, aceste timbre nu se vor
puteh vinde particularilor &cat numai de citre biurourile telegrafo-postale, i numai drept
valoarea lor nominal.

La taxare, pe langh greutatea obiectelor se va adhugi i greutatea timbrelor postale.


Obiectele reexpediate din cauza schimbhrii de Iocuinth a destinatorilor, nu sunt pasibile de
nici o taxa' nouh, afar numai dach francarea este valabil pentru interiorul unei comune.
Art. 39.
Administratiunea postelor primete prin oficiile sale abonamente la jurnate, pentru cari posed plata abonamentelor 0 a transportului banilor abonamentelor la destinatiune i ii rezerv un drept fix de 30 bani pentru jurnale din lard ; in ceeace privqte
jurnalele straine se va urmi in conformitate cu conventiunile incheiate cu Statele straine.
Art. 40. In biurourile postale principale se va pune Iddispozitiunea persoanelor cari
vor face cerere Castile speciale in cari se vor depune corespondentele ce le sunt adresate.
Taxa ce trebuie sA plateasch pentru o casuth se fixeaz la 2 lei pe lunh.
Dreptul de a aveh o chsuth nu scuteqte pe nimeni dela plata imediat a taxelor cu cari
sunt incarcate corespondentele ; scutete ins dreptul cuvenit factorilor.
Art. 41.
Corespondentele interne cari pentru diferite motive n'au putut fi remise
destinatorilor, sau au fost refuzate de chtre aceqtia, sunt declarate chzute in rebut 0 se inainteaza la finele fiecarei luni directiunii generale.
Suma taxelor acestor scrisori va fi schzuth prin facturi din totalul venitului din serisori pe acea lung.
Scrisorile chzute In rebut se phstreazh in Limp de un an, peste acest timp se ard prin
incheiere de procese-verbale.

www.dacoromanica.ro

303

TITLUL II

Mandate le postale
Art. 42.
euii biurourilor postale sunt insarcinati a emite mandate platitoare la casieriile judetului de o valoare egali cu sumele ce li se vor varsa de expeditori.
Art. 43.
Aceste mandate pang la o valoare de maximum 300 lei vor fi platite la
casieria oricarui judet ; mandate de o valoare mai mare de 300 lei nu sunt platibile decat la
cassieria judetului anunae indicata de expeditor atunci cand a facut varsarea la biuroul de
prezentare.
Art. 44.
Mandatele postale sunt personale i nu se pot transmite sub nici tin mod
asupra altei persoane.
Art. 45.
Pentru achitarea mandatelor in valoare mai mare de 300 lei se acorda tin
termen de 8 zile.
Art. 46.
Mandatele postale nu sunt platibile decat in curs de o lima dela data lor,
peste al carui termen ele trebuiesc a 11 preschimbate.
Art. 47.
Administratiunea postelor va prelevi o taxa de 112 (go pentru sumele varsate, contra carora se va elibera mandate postale ; pentru 50 bani va preleva o taxa de 1 ban.
Art. 48. Nu se va putea emite tin mandat postal pentru o suma mai mica de 50 bani.

.TITLUL III

Serviciul mesageriilor
Taxele mesageriilor

Art. 49.
Art. 50.

Serviciul mesageriilor contine : bani, valori, obiecte de greutate.


Bazele pentru taxarea obiectelor de mesagerii in interiorul Romaniei sunt :
a ' Distanta ;
b) Greutatea sau valoarea ;
cJ Dreptul de inregistrara.

Distanta este calculata in linie dreapta fara a tine seama de calea ce se parcura ; ea
se fixeaza pe zone :

Cea dintaiu zona se intinde pada la 60 km.


,,
120 a
A doua
22 180 D
A treia
,,
,,
240 ,
A patra
71

71

A Acincia

17

77

71

71

71

77

77

77

I/

71

A asea
A aptea

,,

,,

17

77

77

A opta
A noua
A zecea

,,

,,

,,

,,

77

,,

"

11

72

71 300

360

77 420

17

,9

480 n
,, 540 7,
"
dela 540 inainte.
"

Art. 51. Taxa ce urmeaza a se percepe pentru obiectele de mesagerii se calculeaza:


a) Pentru obiectele de greutate elite 10 bani de fiecare kilogram pe fiecare zona.
b) Pentru bani i valori, cate 10 bani pentru fiecare 500 lei pe fiecare zona. Afara de
aceasta se va percepe un (kept fix de inregistrate de 30 bani pentru fiecare obiect de mesagerii,

www.dacoromanica.ro

- 304 Art. 52.


Obiectele de valoare in general se vor taxA dupA valoarea declarat,
expeditorul unui obiect avAnd facultatea de a declar valoarea dupi voie ; dad Ind taxa
pentru greutate ar fi mai mare, se va aplich taxa dup greutate.
Mid mai multe obiecte de mesagerii sunt expediate sub aceeaq adres, taxa pentru
fiecare obiect este calculatl separat dupi greutate, sau valoare, dad nu se percepe cleat
numai o singur i. taxa de inregistrare.
Este interzis a se aezh intr'un pachet mai multe obiecte inchise cu diferite adrese.
Art. 53.
Obiectele de rnesagerii servesc drept despAgubire pentru taxele cu cari
sunt imamate, dad destinatorele ar refuzA .primirea i dad expeditorele este necunoscut
sau nesolvabile, in asemenea caz dup mai multe publicatiuni in Monitorul Oficial, dad
nu se va prezenth nimeni Orla in termen de un an, dela data expedierii obiectului, administratiunea postelor este autorizat a se despAgubi de taxele rAmase in sarcina sa prin viaderea obiectelor.
Dad destinatorele i expeditorele sunt necunoscuti de administratiunea postelor, suma
ce va prisosi peste taxa a celui object se va vArsi la casa postala.

TITLUL IV
Serviciul transportului caldtorilor prin diligente
Taxele altorilor i ale bagajului lor
Art. 54.
Serviciul transportului cAlatorilor cu diligente contine transportul dittorilor i a bagajului kr.
Art. 55.
Pentru transportul persoanelor prin diligente in interiorul RomAniei, taxa
pentru fiecare kilometru parcurat se fixeath dupA cum urmeazji :

20 bani pentru un ke clasa I.


n
15 n
n
IL
n
W

Art. 56.
Fiecare cAlAtor are dreptul a-i se transportA gratis prinAla 20 kilograme de bagaj.
Prisosul se va tax& dup tarifa obiectelor de mesagerii.

PARTEA IV
DISPOZITIUNI RELATIVE LA AMBELE SERVICII

TITLUL I
Coreapondentele scutite de taxe
Sunt scutite de plata taxelor telegrafice i postale :
a) Corespondenta Domnitorului i cancelariei sale cu mice autoritati sau particulari.
b) Corespondenta min4trilor cu orice autoritAti sau particulari.
c) Corespondenta oficialA a tutulor autoritAtilor intre dAnsele.
dl Corespondenta senatorilor i deputalilor cu biurourile acestor Adunri i cu autoritatile in afacerile privitoare la mandatele cu cari sunt investiti ;
e) Corespondenta de serviciu a agentilor administratiunii telegrafo-postale.
Sunt scutite de plata taxelor postale :
Art. 58.

Art. 87.

www.dacoromanica.ro

A- 305 a) Corespondenta agentilor i consulatilor acreditati pe lAngi guvernul tiirii cu autoritAtile i intre dAn0i ;
I)) Corespondenta oficialA a primAriilor i consiliilor judetene cu ministerul, prefec-

turile, sub-prefecturile precum i toate stabilimentele de binefacere dependinte de ministerul de interne pentru afaceri de serviciu.
Art. 59.
Un regulament special va determinh dreptul fiecareia autoritAti in parte
va regula modul cu care are a se efectui corespondentele de asemenea naturk rezervAnd
dreptul de a corespunde prin telEgraf numai in cazuri absolut hecesarii, intr'un mod cat se
va puteh mai abreviat.

TITLUL II
Despre manipularea banilor do atre efii statiet
Art. 60.

Veniturile telegrafo-postale se vor vArsi regulat din 10 in 10 zile la ca-

sieria judetului.

Art. 61.

efii de oficii In nici un caz nu vor puteA efectu plati din veniturile tele-

grafo-postale.

Pentru cazuri absolut urgente i cari nu ateapt emiterea unui mandat, efii oficiilor
vor primi dela directia generalA mandate de depozite pe suma ce directiunea va socoti suficient pentru intampinarea acestor cheltueli.
Aceste mandate se vor emite dinteun fond anume prevAzut in buget i cassierii judetelor le vor aquit prin simpla semnatura a efului de oficiu.
efii de oficiu vor inaint imediat directiunii actele justificative pentru mice cheltuial
plAtitA din depozit spre a emite mandate speciale in regul, dupA care, primind banii dela
cassieria localk Ii va pune In locul celor cheltuiti din depozit spre a rimAnea acesta complet.
Art. 62.
Un regulament special va determinA anume cazurile in caH .7efli vor putei
efectui asemenea cheltueli, rAmAnAnd in sarcina for acelea caH nu vor fi aprobate de administratiunea centralk

TITLUL III
Pentru asigurarea serviciului telegrafo-postale
Art. 63.
Nici un sechestru nu se poate pune pe obiectele i accesoriile serviciului
telegrafo-postale, precum : cai, hamuri, furagiu, material pentru linii, venit, etc., obiectele
incredintate serviciului postei i oricArui impiegat al institutiunii ce este obligat s al& prin
regulamentele de serviciu.
Art. 64.
Curierii, tafetele, trsurile de po0A t i caii In merger i Intoarcere oi

tot personalul serviciului telegrafo-postale vor fi scutig de toate taxele pentru treceri pe
osele i poduri.

Art. 65.
Arestarea personalului telegrafo-postal este interzisA in exercitiul functiunii, fArA in0iintarea efului respectiv spre a lila msuri de inlocuire.
In cazuri ce an necesitA Inlocuirea personalului telegrafo-postale In exercitiul functiunii

adic insotind o expeditiune, se poate aplica numai mAsura de escortare a poltei pin la
ce9 dintAiu statiune, unde, dupA htiintarea efului local, pentru a lull dispozitiuni de Inlocuire, se va lsA cel urmArit la dispozitia autoritAtilor competinte.
Art. 66.
OHce arestare a unui impiegat telegrafo-postale, cand nu este in serviciu,
este comunicati efului sAu sau administratiunii in 24 de ore.

Art. 67.

In afaceri de serviciu numai autoritatea telegrafo-postale este In drept

www.dacoromanica.ro

- 806

a cerceti contraventiile personalului, afari numai c(ind ministerul de care depinde autoritatea
telegrafo postale, sau directia .generalti va cere inter venirea agentilor justitiei sau altei
au tori titi.

Art. 68.
Liniile telegrafice vor fi privegbiate gratis de toti agentii de poduri i
psele, de agentii cailor ferate, de agentii puterii puMice pe cari privete po1iia drumurilor
politia comunali, find datori in cazuri de intreruperi 0 de striciciuni a intiinti biuroul
telegrafic cel mai apropiat 0 in cazuri de delicte a urmiri cu activitate pe culpabili pentru
a-i da pe mina autorititilor competinte.
Art. 69.
Toate autoritatile civile i militare sunt datoare a da tot concursul impiegatilor telegrafo-postali, ori cilnd ii vor cere pentru executarea serviciului.
Art. 70.
Comunele stint responsabile pentru orice furturi sau striciciuni aduse
liniilor telegrafice in cuprinsul lor.

TITLUL IV
Pentru despigubirea in cazuri de pierderi, spoliatiuni si stricicluni
Statul este responsabil pentru obiectele incredintate serviciului telegrafoArt. 71.
postale in cazuri de pierderi, spoliatiuni sau striciciuni provenite din serviciu.
Reclamatiile trebuiesc acute in termen de 2 luni dela data preddrii obiectelor la
biuroul telegrafo-postale, iar dupi expirarea acestui termen, reclamantul nu mai are dreptul
la nici o despiigubire.

Despigubirile cuvenite se vor rispunde in termen de 2 luni cel mult dela


Art. 72.
data reclamatiei din casa postali, prezentind adeverinti doveditoare de predarea obiectelor.
Art. 73.
Despigubirile la cari se supune Statul prin administratiunea telegrafelor
si postelor sunt :

a) Pentru o telegrami care se va fi pierdut sau dacii se va constati ci s'a grgit in


transmitere in mod de a nu putei indeplini scopul, sau daci se va predi la adresa mai
ttirziu decat ar fi putut merge prin postii, se va restitui taxa telegramei ;
b) Pentru o scrisoare recomandatd, sau o tafeti pierduti pe hind taxa platita i 50
lei noi ;

c) Pentru un grop i pachet in valoare declarata, pe ltingd taxa plititi si valoarea declarati, cu toate aceste indemnitatea poate (1 mai mica daca s'a constatat ci valoarea a fost
mai mica dectit cea declarati ;
d) Pentru bagaje i pachete find valoarea declarat5, 2 lei noi de fiecare kilogram ;

el Pentru obiecte ce s'ar stria prin transport, administratia poate despigubi dupd
estimatia striciciunii, libertmd obiectul in primirea adresantului sau expeditorelui, sau poate
consideri obiectul ca pierdut 0 a despigubi pe cei in drept duptt cum se specified mai sus.
Art. 74.
Obiectele pentru cari Statul va fi plitit despkgubiri i cari se vor gasi in
urtnii, precum i despigubirile la cari vor fi supu0 impiegatii responsabili sau deturnitorii
acestor obiecte, vor rimine in profitul cassei postale.
Art. 75.
Statul este scutit de despigubirile de mai sus in cazurile urmitoare :
a) Gind intirzierea sau nepredarea la Oresi a telegramelor va provenl din lipsi de a-

dreg precisi ;
b) Daca pierderea sau striciciunea obiectelor va provenl din neimplinirea reglementelor postale de citre prezentatori.
Art. 76. Orice obiect va avei greutatea constatati la primire 0 nu se va vedei

www.dacoromanica.ro

801

vatamat sau falsificat pe din gad, sau adresantnl primind obiectul fara nici o observatiune,
nu mai da foe la nici o despagubire.
In caz de banueli de falificare, constatarea i deschiderea obiectelor nu se v a putea
face decat in prezenta efului biuroului.
Art. 77. Afara de despagnbirile prevazute mai sus, Statul nu ia nici o raspundere
pentru pagubele ce ar proveni din erori, pierderi sau intarzieri in ducerea i predarea corespondentei telegrafo-postale.
Art. 78. Termenele, conditiunile_si sumele de despagubiri ce se vor prevedei prin
conventiuni speciale cu administratiile straine pot fi diferite de cele insemnate in aceastii
lege ; vor fl asemenea obligatorii, insa numai pentru corespondenta internationala.

Art. 79. In cazuri de resbel sau pericol in genere, Statul poate suspendit orice
raspundere in privinta serviciului, facand publicatiuni prin Monitorul Oficial i afiand
aceasta in fiecare biurou telegrafo-postal.

TITLUL

Pentru garantarea secretailui corespondentei si penalitatile aplicabile functionarilor


telegrafo-postali, in cazuri de abateri qi contraveniri la lege
Art. 80.

Personalul telegrafo-postal, de orice grad, este dator a 'Astra secretul

telegramelor i corespondentei postale sub penalitatea prescrisa de lege.


Art. 81.
Orice functionar sau amploiat telegrafo-postal va fi destituit i in cazuri grave va fi condamnat la amenda i inchisoarea prevazuta la art. 156 din codul penal :

af Dad printeun mijloc oarecare ia cunotinta dupa continutul unei scrisori sau a
unui pachet de hartii sigilate ;
b) Dad va inlezni orieui de a sustrage un asemenea obiect incredintat postei sau de a
lua cunotinta despre continerea sa ;
c) Dad va sustrage o scrisoare sau un pachet cu hartii ;

df Dad va spune la o a treia persoana ca doua persoane corespund intre ele prin
posta ;

e) Dad va comunici continutul unei telegrame la oricare persoana straina, dire


care nu este adresata.
Sunt supu0 la penalita tile prevazute in codul penal (cap. II, art. 140 i
Art. 82.
urmatorii) funationarii i amploiatii telegrafo-postali can vor cadea in unul din, cazurile
urmatoare :

af Dad pentru indeplinirea datoriilor sale va primi bani sau alte foloase ce mi-i sunt
datorite, sau dad va percepe taxe,*emolumente i alli bani peste tarifa legala ;
1)1 Dad va destainui Ia oricine cornunicatiuni verbale sau continutul unor lucrari despre cari a avut cunotinta prin functiunile sale i al carui secret Ii este prescris;
cl Daci va lua pe fata sau in secret parte in afaceri de drept sau de interes a caror
negociare, concluziune sau priveghere privete serviciul, sau singur sau in unire cu alti
functionari ;

d) Dad va viola cu intentiune datoriile puse in sarcina sa ;


e) Orice intarziere nejustificat, orice refuz arbitrar a expedierii unei depev, serisori sau imprimat, d dreptul partii lesate la o actiune civila cu daune i interese contra
functionarului in con tray entiu ne.

www.dacoromanica.ro

Jog

TITLUL VI
Penalitatile aplicate particularilor pentru contraveniri la aceast lege
Art. 83.
Oricine va sustrage taxele postale in total sau in parte, fie prin declaratie
fala asupra continerii obiectului sau obiectelor predate postei cu intentiune de a se sustrage
taxele, se va supune la plata taxelor cuvenite i amenda dela 1 leu la 50 lei de fiecare
bucata.
Nu se fiumete franc% aceea cand expeditorul nu voe0.e a declari valoarea continutului obiectului ce prezinta sau declara o valoare mai mica.

Dui este fraudi and se profita de favoarea acordata ziarelor, tipariturilor, probelor
de marfuri, pachetelor, etc., prin reducerea taxei, pentru a ascunde scrisori i alte corespondente cu intentiune de a se sustrage taxele.

Art. 84. Cel ce va intreprinde a transporti persoane prin schimbarea cailor fr


mijlocirea postei, pe unde sunt releuri de posta, se va amendi cu pretul indoit al progonului
ce ar fi platit postei pentru toate cursele ce va fl efectuat in contraventie.
Pentru a doua ()ad amenda va fi Impatrita, iara pentru a treia oara se va face contravenientului confiscarea cailor, trasurilor i toate obiectele cu caH va face asemenea
transport.
Art. 85. Cel ce va tine serviciu regulat de diligente fr autorizarea guvernului
se va amenda cu 50 lei noi de fiecare cursa ce va fi efectuat.
Art. 86. Cel ce se va dovedl ca. tine un serviciu clandestin de posta, se va pedepsi
cu amenda pana la 1.500 lei sau inchisoare pang la doua luni.
Art. 87. Dupa cererea administratiunii telegrafo-postale, agentii administratiei, ai
politiei sau finantelor sunt datori a coopera la ferirea i descoperirea prevaricatiunilor postale, implinirea taxelor i amendelor prescrise de lege.
Art. 88. Constatarea contraventionarilor se va face totdeauna prin incheiere de
proces-verbal, adeverit de autoritatile locale competinte.
Art. 89.
Acei ce se vor servi spre francare de timbre postale sau telegrafice cari
au fost deja Intrebuintate, sau cari vor contraface timbre postale, timbre telegrafice sau
mandate postale, vor fi pedepsiti ca autori de falsificare publici, conform dispozitiunilor codului penal.

Dispozipuni generale

Art. 90.

Orice dispozitiuni contrarii acestei legi sunt i riman abrogate.


* * *

Necesitatea unei legi organice pentru personalul administratiunii postelor


i telegrafelor simtindu-se din ce in ce mai mult, directorul general Zisu alcatui
un proiect de lege in acest sens, impreunti cu o comisiune compus din T. N.
Augustin, eful serviciului administrativ, Cl. Radovici, eful oficiului Craiova,
M. 1 leri!;escu, controlor clasa I din serviciul con tabilit'atii, i A. Breslauer, eful
oficiului postal Bucureti 1).

Proiectul intocmit, cu mici modificdri introduse de Corpurile legiuitoare,


deveni prima lege de organizare a corpului telegrafo-postal, care s'a pus in aplicare pe ziva de 1/13 Julie 1871.
I) Buletinul Telegrafo-Postal din 1870, pag. 209-215.

www.dacoromanica.ro

8o9

Ca parti esentiale i distincte ale legii de mai sus, Cap de normele dupti cari

s'a condus in trecut administratia si personalul postal ;i telegrafic, nothm urmatoarele :


Personalul adrninistratiunii centrale si al serviciului executiv a fost sporit

la 427 functionari, fata cu 390 in 1869 si cu 249 din 1864.


S'a infiintat postul de inspector general, in scopul de a se da Directorului
general un ajutor, care sh II secondeze in lucrarile de administratie, i patru
posturi de inspectori, cari s. exercite o supraveghere continua asupra efectuarii
diferitelor ramuri de serviciu i manipulrii bhnesti.
iefii de servicii din trecut s'au transformat in seri de sectiuni, asirnilandu-se in grad cu oficiantii superiori clasa I, dupa propunerea Camerai si din
spirit de economic, desi pnin proiect se prevazuse a fi egali in grad cu inspectorii, iar celelalte functiuni din administratia centrala s'au asimilat cu diferite
grade din corp, in scopul de a nu se mai introduce in asemenea functiuni persoane strdine.
In locul celor patru clase de sefi de statiuni i cinci clase de oficianti, a caror

diferentiare de lefuri era prea mica si nu servea de emulatiune la avanshri, s'a


facut prin noua lege trei clase de oficianti superiori i trei de oficianti.
Pentru c se simtea insa nevoie de ;di de oficii i manuitori de bani la
oficiile mari, s'au.infiintat i trei clase de perceptori, asimilati cu oficiantii superiori. Acest personal se putea recruta si din afarti, clack' personalul corpului nu
putea sa depuna garantia ceruta.
Se legifer existenta comisiunii consultative i i se largi atributiunile,
urmand a-si da avizul i asupra suspendarii i destituirii personalului.
LeCurile personalului nu s'au =bit cu mult i ca atare nici bugetul de
cheltueli n'a fost inchrcat prin sporirea lefurilor, dar pniri faptul eh' se creiaserh
locuri si grade superioare i pentru ca se suprimase clasa IV de sefi de statiwii
si cele de oficianti de clasa IV si V, in urma punerii in aplicare a legii, mai tot
personalul 60t avansari i i se imbunatati situatiunea materiala.
Asupra celorlalte dispozitiuni din lege, ca : infiintarea colii profesiOnale,
stabilirea principiilor pentru avansari, pedepse, concedii, garantii, acordhri de
indemnizhri, etc., dispozitiuni menite sh formeze un bun personal, at datorii si
drepturi mai bine garantate, nu mai insistarn, importanta lor reiesind cu ut;atninth din textul legii. De altiel pentru cele mai putin dare si cari s'au completat
pnin deciziuni ministeriale vom vorbi aci mai jos.
Acestea sunt in general modificarile i imbunathlirile introduse [win mentionata lege; pentru acei earl vor dori insa srt cunoasch legea in intreginie o dhm
aci mai jos :
20

www.dacoromanica.ro

LEGE
PENTRII ORGANIZAREA CORPULIII TELEGRAFO-POSTAL

TITLUL I

Administratia centrald i serviciul activ


Art. 1.
interne.
Art. 2.

Administratiunea telegrafelor i postelor este dependinte de ministerul de

Personalul telegrafo-postale se compune in modul urmittor :


Adnzintistratiunea centralei

1 Director generale ;
1 Inspector generale ;
2 efi des ectiune ;
4 ell de biurouri ;
2 Ajutoare ;
Copi0i ;
4 Controlori clasa I ;
4 Controlori clasa II ;
2 verificatori ;
1 Registrator ;
1 Ajutor ;
1 Arhivar ;
1 Magaziner.
O

Serviciul statiunilor
4 Inspectori;
6 Oficianti superiori clasa I ;
4 Perceptori postali clasa I ;
10 Oficianti superiori clasa II ;
10 Perceptori postali clasa II ;
40 Oficianti superiori clasa III ;
20 Perceptori postali clasa III ;
20 Oficianti de clasa I ;
n
II ;
30
17

1 00

,/

11

"

75 Elevi clasa I ;
9
II.
75
Nurnarul acestor amploiati se vor putea adaugh prin bugetul anuale duph cerin tele
serviciului.
Numarul conductorilor, efilor de cantonieri, cantonierilor si curierilor, precum i orice
alt personal se va det.,rminh pe fi.care an in bugetul generale al Statului.
Art. 3.
Exceptlindu-se directorele generale in toate celelalte posturi din adminis-

tratia centralii, nu vor puteh fi numiti amploiati decal din acei ce fac parte din corpul
telegrafo-postale, observhndu- se ierarhia.
Perceptorii postali vor puteh fi numiti i afarA din corp, dach nu se vor gasi impiegati
telegrafo-postali can M depun cautiunea prevhzuth la art. 22.

www.dacoromanica.ro

314

Perceptorii ailmii insa afara din corp sunt datori, In termen de 6 luni, sa depuna un
examen constatator ca au dobandit cunotintele de telegralie cerute prin programa r 'oalei.
Art. 4.Postul efului de sectiune se asirnileaza cu postul de oficiant superior clasa I;
acel de controlor clasa I, cu acel de oficiant superiore clasa III i pereeptore postale clasa III.
Acel de controlore clasx II, cu acel de oficiante clasa I ;
Acel de ef de biurou, cu acel de oficiante clasa I ;
Acel de ajutor, cu acel de oficiante clasa III ;
Acel de verificator, cu acel de oficiante clasa III ;
Acel de registratore, cu acel de oficiante clasa I ;
Acel de arhivar, cu acel de oficiante crasa I ;
Acel de ajutor, cu acel de elev clasa I ;
Acel de ajutor de registratore, cu acel de elev slasa I.
Art. 5.
Directorele generale depinde direct de minister ; el deschide corespondenta,
reguleazd serviciul, corespunde cu diferite autoritti i ia toate miisurile cari intereseani
serviciul. Ministerul ii pate delega parte din atributiile sale.

Un regulament administrativ va determina atributiunile speciale ale inspectorului


generale, precum i acelea cari ii pot fi delegate de catre directorele generale ; tot prin acel
regulament se vor deterrnina atributiuoile i indatoririle celorlalti impiezati telegrafo postali.
Art. 6.
Directorele generale i toti ceilalti itnpiegati cari au o leafa de cel putin
130 lei, sunt numiti de Domn, dupa prezentarea ministrului de int erne; toti ceilalti impiega ti
sunt numiti de ministru dupa recomandatiunea directoruIui generale.
Art. 7.
Inaintarile se vor face dupa ierarhia-merite i dupa vechime, din grad in
grad i din claFa in clasa,avand in vedere data Wtimei avansari i in caz de egalitate data
intrarii in serviciu.
Astfel inspectorele generale va 11 numit dintre inspectori, inspectorii din oficiantii superiori clasa I, sau perceptorii postali clasa I, i aa mai la vale cu exceptiunea prevazuta la
art. 3 in privinta perceptorilor postali.
Art. 8.
Impiegatul demisionat nu poate fi reprimit in corp decat cu o clash' mai
jos de ceea ce a ocupat, unde trece cel din urma la rand pentru inaintari.
Art. 9.Serviciul telegrafo-postale se imparte In 4 circumscriptiuni ; fiecare circumscriptiune se imparte in statiuni sau Inurouri telegra6ce i postale, i biurouri de expeditiuni rurale, toate dependinti de directiunea centrale.
In capul fiecarei circumscriptiuni se va numi un inspector.
In capul fiecarui biurou telegrafic sau postale se va numi ca qef de catre directorele
generale unul din oficiantii superiori sau perceptorii postali, cari va raspunde de exactitatea
serviciului i va avea sub ordinile sale pe toti ceilalti impiegati din biurou.
Un oficiante superior nu poate fi ataat ca manipulant decat pe larva un biurou dirigiat de un oficiante superior, de o clasa cel putin egala cu a sa.
Oficiantii superiori sau perceptorii postali Insrcinai cu dirigerea oficiuArt. 10.

rilor sunt direct responsabili de intreaga manipulare a biurourilor, precum i de sumele


Incasate.
Art. 11.
Manipularea mesageriilor i incasarea veniturilor nu se poate incredinta
cleat oficiantilor superiori i perceptorilor postali.
Art. 12.Se institue pe langa directorele generale o comisie consultativa, compusa
din inspectorele generale, inspectorii cu reedinta in Bucureti i efii de sectiuni.
Aceasta comisie va fi prezidata de directorele generale i in lipsi de &Are inspectorele
generale; aceasta comisiune ii da avisul asupra :

www.dacoromanica.ro

.-- Mt
1. Formirii bugetului ;
2. Reparatiunii creditului alocat pentru material ;
3. Licitatiunilor i contractelor ;
4. Suspensiunii i destituirii impiegatilor ;
5. .,,i in general asupra tuturor afacerilor ce i se defer de minister sau directorele generale.
Art. 13.Se va infiintA in Bucureti, sub privegherea inspectorelui generale, un curs
practic pentru aspiranti la functiunile telegrafo-postale. Asemenea se vor iniiiuth, dupa trebuintA, cursuri practice i pe langA celelalte circumscriptiuni inspectorale, sub privegherea
insjiectorilor respectivi.
Un regulament special de administratiune publica va fixii conditiunile de admisibilitate a elevilor telegrafiti, precum i programul cunotintelor ce urmeazA a li se predA, cu
o remunerare suplimentar determinatA i trecut in buget.

TITLUL II

Onorariile impiegatilor telegrafo-postali, diurne 0 drept la pensiune


Art. 14.

Onorariile impiegatilor telegrafo-postali se fixeazA precum urmeazi :

Administraliunea centrald
Pe lune i: Onorariu

Directore generale
Inspectore generale
Seful de sectiune

lei 750

n 550
n 450

Controlor clasa I

, 300

II

n 250
n 250
n 200
n 200
n 250
n 250
n 100

ef de biurou
Ajutor
Verificatore
Registratore
Arhivar
Ajutor
,

Copist

1 00

Diurnd

250
150

---

Serviciul activ
Pe hind: Onorariu

Inspectore
Oficiante superior clasa
Perceptore postal n
Oficiante superior n
Perceptore postal n
Oficiante superior n
Perceptore postal n
Oficiante clasa I
n

II

/1

III

lei 500
1

II

II
III
III

It

, 300
n 250
n 225
n 200
n 100

Elev clasa I
n

n 450
n 450
n 375
n 375
n 300

II

www.dacoromanica.ro

75

Diurrui

------

150

313

Art. 15.
Dirigintd de oficiuri vor avea locuinta gratis in localele oficiurilor. Acolo
unde nu va fi cel putin o camera disponibila pentru locuinta dirigintilor, li se va da o indemnizare de lei 1 pe zi.
Inspectorii de circumscriptiuni vor avea asemenea locuinta gratis in localele oficiurilor, unde le este fixata reedinta. Acolo unde nu este cel putin o camera disponibili pentru locuinta inspectorelui li se va acorda o indemnizare de lei 2 pe zi.
Art. 16.
Impiegatul transferat in interesul serviciului va primi un loc gratis pe
caile ferate, sau pe drumurile unde circula deligente, iara acolo unde nu exista nici drumuri de fier, nici deligente, va primi o despagubire calculata dupa urinatorul tablou

GRADELE

Costut traosportului
pe miriametru
sau pe o fractiune
de mirismetru

Ins pectorul

Oficiantul superior
Perceptorul postal
Oficiantul
Elevul

2s

Art. 17.
Inspectorii in reviziunile lor nu au dreptul decal la pretul transportului
prevazut la art. 16.
Transferarea nu da dreptul prevazut mai sus cand va fi provocata de abateri de serviciu sau in urma unei cereri.
Art. 18.
Directorele generale sau inspectorele generale, cand merg in inspectiune
sau pentru afaceri de serviciu, primesc fiecare cate 6 lei pe miriametru sau fractiune de
miriametru, acolo uncle nu exista cai ferate sau serviciu de deligente.
Ei n'au drept la alta diurni cleat cea prevazuta Ia art. 14.
Art. 19.
Pentru regularea drepturilor la pensiune, impiegatii telegrafo-postali vor
fi asemanati cu rnilitarii in privinta termenului de serviciu, precum i al virstei.

TITLUL III

Concediurile
Art. 20.
Concediurile impiegatilor telegrafo-postali se dau de care directorele general ; nu se poate acordi un concediu mai mare de 15 zile decat pe baza unui certificat
medical.
In orice caz, un concediu mai mare de 15 zile nu se poate acordb deck pierzandu-se
salariul.

'TITLUL IV

Pe d eps e
Art. 21.
Pedepsele ce se pot aplici impiegatilor telegrafo-postali, i cari se vor regula prin o deciziune ministeriala, sunt urmatoarele:
I. Avertismentul.
II. Amenda, care nu va putea col/M.0 jumatatea salariului pe o luna.

www.dacoromanica.ro

314

Permanenta in serviciu pe un numr de zile determinatA.


IV. Transferarea pe contul impiegatului.
V. Suspendarea din functiune pentru 3 luni, cel mult, pierzindu-se dreptul de salariu.
VI. Destituirea fall a mai putei fi reprimit in corp.
111.

T1TLUL V

Cautiuni
Art. 22.

OfIciantii superiori vor depune o cautiune egall cu salariul lor pe un an

prevAzut In buget.

Perceptorii postali de clasa I vor depune o cautiune in valoare de 60.000 lei, cei de
clasa II in valoare de 30.000 lei si cei de clasa III in valoare de 10.000 lei.
Conductorii postali vor depune o cautiune egal5 cu salariul lor pe un an, prevAzut
In buget.
T1TLUL VI

Jurimntul
Art. 23.

La intrarea in functiune impiegatii telegrafo-postali vor depune urrn-

torul jurAmAnt :

Jurdmcint
Jur in numele Prea Sfintei Treimi cA voiu servi in functiunea ce mi s'a incredintat
cu rAvnA, cu credint i cu dreptate, &A nu ma voiu abate din datoriile prescrise

oi

c voiu

respecti cu sfintenie legile Constitutiunea patriei mele.


Jur cA nu Voiu impArtasi nimAnui cuprinderea corespondentei.
Jur credintA Domnitorului Carol I i Dinastiei Sale.
IP Aa s-mi ajute Dumnezeug.

TITLUL VII

Dispoziciuni transitorit
gi

Art. 21.
Numai cu ocaziunea punerii In aplicare a acestei legiy inspectorele generale
inspectorii vor putei fi numiti din sefli de sectiuni i sefii de statiuni clasa I, Il i chiar III.

Titularii posturilor actuali din serviciul activ obtin de drept, din ziva promulgArii
acestei legi, gradul i clasa corespunztoare, precum urmeazA :
efii de statiune clasa I si II obtin gradul de oficiant superior de clasa I sau perceptor

postal clasa I ; sefii de statii clasa III pe acel de oficiant superior clasa II sau perceptor
clasa II ; sefli de statii clasa IV si oficiantii de clasa I pe acel de oficiant superior clasa III
sau perceptor postal clasa III ; oficiantii de clasa II pe acel de oficiant clasa I ; oficiantii de
clasa III pe acel de oficiant clasa II i oficiantii de clasa IV si V pe acel de oficiant clasa III.
Art. 25. Orice dispozitiuni anterioare, contrarii legii de fatA, sunt i rAmAn abrogate.
*

Odat cu punerea in aplicare a legii de organizare se sanctioneazd i regulamentul de mai jos I), prin care se fixeazd atributiunile directorului i inspectorului general, al Fefilor de sectiuni, inspectorilor, dirigini1or, personalului
executiv superior i inferior, precum i intinderea i re,edinta circumscriptiilor
postale :
1) nufrfinta Telegrap-Pustal din 1871, pag. 73.

www.dacoromanica.ro

315

REGULAMENT
PENTRU

FIXAREA ATRIBUTIUNILOR FUNCTIONARILOR TELEGR AFO-POSTALI

Art. J.

Directorele generale depinde direct de ministru i contrasemneaza toate


hartiile sale ; el deschide corespondenta, reguleaza serviciul, corespunde cu diferite autoritali i ia toate masurile can intereseaza serviciul.
Art. 2.
El prezida in lipsa ministrului licitatiimile relative la serviciul Sall, decide
definitiv in privinta celor de o valoare [dna' la 1.000 lei, 0 prezinta cele de o valoare superioar la aprobatiunea ministrului.
Art. 3.
El emite mandate de lefi ; el poate asemenea emite mandate i de material
insa numai pe baza unei aprobari sau deiegatiuni speciale din partea ministrului.
Art. 4.
Inspectorele generale infocue0e de drept pe directore in atributiunile sale
cand acesta lipse0e dela post.
Art. 5.
Inspectorele generale este special insarcinat cu supravegherea'cancelariei
administratiunii centrale, cu executarea reglementelor i instructiunilor, cu supravegherea
transmisiunii depeOlor 0 a starii liniilor, cu controlarea efectuarii in regul a curselor
postale, cu controlarea raporturilor inspectorilor de circumscriptinni 0 a biurourilor lor, cu
distribuirea materialului necesar pe la inspectoratele de circumscriptiuni i cu inspectarea
magaziilor.

El este asemenea insarcinat cu supravegherea cursului de telegrafie din Bucureti.


Art. 6.
El cerceteaza" chestiunile ce-i sunt bacredintate de cAlre directorele general 0 ii supune rezultatul lucrarilor sale ; el corespunde direct cu inspectorii de cireurnseriptiuni i cu dirigintii de oficiuri, in ceeace prive0e atributiunile sale.
Art. 7.
efii de sectiuni contrasemneaza" toate hrtiile directorelui generals 0 inspectorelui generale, 0 sunt responsabili pentru orice hfirtie care intr si iese din cancelariile lor.
Directorele generale va determinA prin un regulament de serviciu interior atributiunile fiecarui ef de sectiune in parte 0 tuturor celorlalti amploiati din directiunea centralL
Art. 8.
Inspectorele de circumscriptiune este eful serviciului telegrafo-postale in
circumscriptiunea sa ; el corespunde in marginele atribullunilor sale cu diferitele autoritati
din circumscriptiunea sa.
Art. 9.
El dirige lucrrile relative la infiintarea i intretinerea de linii telegrafice
0 de biurouri, el controleaza transmisiunea depeOlor i efectuarea curselor postale, perceperea taxelor i manipularea corespondentelor i obiectelor de mesagerii ; el se asigura de
starea casei, arhivei, condicilor, localului, magaziei, intr'un cuvnt de tot ce este relativ la
serviciul unei statiuni.
Art. 10.
In caz de intre.ruperi, el ia toate masurile necesarii pentru restabilirea
comunicatiei, autoriza deadreptul cheltuelile necesarii la restabilirea comunicatiunilor si
refera cazul intr'un raport detaliat directorului general (notificindu-i tot deodata i modul
cu care diferitii amploiati 0-au indeplinit datoriile lor).
El viziteazA cel putin odati pe lung biurourile de reedinta din circumArt. 11.
scriptiunea sa i de doui ori pe trimestru celelalte biurouri.
La fiecare statiune inspectati dreseag pe kc un proces-verbal in indoit exemplar, din
care unul Ii trimite imediat inspectorului general, iar celalalt 11 pastreaea in arhiva circumscriptiunii.

Art. 12. El viziteaza eel putin odat pe trimestru starea liniilor din circumscriptiunea sa 1 i trimite un raport detaliat inspectorului general despre starea lor,

www.dacoromanica.ro

- 316 El formeath un dosar special pentru fiecare aniploiat telegrafo-postal in


Art. 13.
care aduni toate notele relative la serviciul s'au, aptitudinea, instructiunea, moralitatea i
purtarea sa.
Crind un amploiat telegrafo-postal trece in o alL circumscriptiune, inspectorele transmite dosarul respectiv colegului siu.
Art. 14.La fiecare 6 luni, inspectorele formeaza un tablou general bazat pe notele din
acele dosare pentru tot personalul din circumscriptiunea so, 0-1 trimite directorelui generale.
Art. 15.
Inspectorele trimite directorelui generale, cu avizul su motivat, mice
cereri sau propunere de inaintare, de transferare, de suspendare, de destituire, de demisiune
sau retragere la pensiune.
Art. 16. El transmite directorelui generale cererile de concediu, dupA ce se asigur5
mai intAiu de veracita tea cazurilor invocate, pi-i di tot deodata i avizul sari.
Art. 17.
El controleazi toate cheltuelile extraordinare efectuate in circumscriptiunea sa, i le transmite directiunii.
Toate oficiurile telegrafo-postale din tail se impart in 4 circumscriptiuni :
Art. 18.
Circumscriptiunea I-a, "cuprinde toate oficiurile din judetele : Vlaca, Ialornita, Braila,
Buzau, R.-Salrat, Prahova, Dmbovita, Muscel, Arge, Vlcea i Ilfov.
Circumscriptiunea a II-a, cuprinde toate oficiurile din judetele : Teleorman, Rornanati,
Olt, Mehedinti, Gorj i Dolj.
Circumscriptiunea III-a, cuprinde toate oficiurile din judetele : Putna, Covurlui, Ismail,
Bolgrad, Cahul, Tutova, Baciu i i Tecuciu.
Circumscriptiunea IV-a, cuprinde toate oficiurile din judetele : Botoani, Dorohoiu, Suceava, Neamtu, Roman, Ia0, Vaslui i Falciu.

Reedinta circumscriptiunii I-a se fixeaza in Bucureti, cea de a II-a in


Art. 19.
Craiova, cea de a III-a In Tecuci i cea de a IV-a In Ia0.
Art. 20.
La fiecare repdintit de circumscriptiune se institue o magazie de depozit de material telegrafo-postal ; aceasta magazie se va incredinti unui oficiant superior
care va fi direct responsabil i va tine inventariile conform prescriptiunifor directiunii.
Art. 21. Dirigintii de oficiuri se numesc de catre directorele generale dintre oficiantii
superiori i perceptorii postali. Ei sunt insarcinati cu executarea ordinelor directorelui generale, inspectorelui generale 0 inspectorilor respectivi i sunt direct responsabili de intreaga manipulatiune, de arhivi, de material 0 starea liniilor dependinte de acel oficiu, avind
sub ordinele lor imediate pe toti ceilalti arnploiati.
Ei sunt datori s'a ia parte la manipulare oricind va Ii trebuinti.
Art. 22.Ei corespund deadreptul cu inspectorele generale 0 cu inspectorele de circumscriptiune in cazuri anume determinate in artidolele precedente, in celelalte cazuri ei se
adreseaz la directiune.
Art. 23.
Orele de lucru i indatoririle de serviciu fiecarui amploiat sunt regulate
de catre diriginte, conform instructiunilor directiunii.
Dirigintele este in drept a chemi amploiatii in serviciu afar de rindul lor, dad trebuinta o va cere.
Art. 24.
Dirigintii de oficiuri cu serviciu complet sau limitat sunt autorizati pi
datori a prelungi inchiderea biurourilor i peste orele reglementare cnd trebuinta o va
cere ; asemenea ei sunt datori a primi spre expediere afara de orele reglementare depeOle
urgente oficiale i chiar private in cazuri grave.
Art. 25.
Dirigintele adreseaza cererile de material inspectorelui 0 le trece in invent4riu conform instructiunilor.

www.dacoromanica.ro

317

El este responsabil de conservarea materialului i de intrebuintarea lui de cAtre agentii


pui sub ordinele sale.
Cererile de mobilier i cari dau loc la veri o cheltuiali dirigintii le adreseaz mai IntAi inspectorelui i acesta directiunii, dacA e aprobeag.
Art. 26.
Dirigintele oficiului nu poate introduce nici o persoanii strAind tn sala
aparatelor fArA permisiunea directiunii.
Art. 27.
Sunt insArcinati cu primirea i transmisiunea corespondentelor oficiantii
superiori, perceptorii postali, oficiantii l elevii de orice grad.
Manipularea obiectelor de mesagenii, de valori i incasarea veniturilor nu se poate incredinth decat perceptorilor postali i oficiantilor superiori.
Manipulantii de orice grad stint direct i mai intAi responsabili fa VA de diriginlii respectivi.
Art. 28.
Conductorii bunt responsabili de toat expeditiunea ce li se incredinteazA
indat ce au iscilit de primire, i sunt sub ordinile imediate ale dirigintilor de oficiuri.
Art. 29.
Factorii sunt insarcinati CU distributiunea corespondentelor la domiciliu
cu serviciul interior al biurourilor, ei sunt sub ordinile irnediate ale dirigintilor de oficiuri.
Ei stint responsabili de corespondenta ce li se incredinteazA.
Art. 30.
efii de cantonieri i cantonierii sunt insfircinati cu privegherea, reparaliunea i la trebuint constructiunea liniilor telegrafice.
Ei sunt direct responsabili de materialul aflat pe linii O. de materialul ce li se incre-

dinteaza pentru reparatiunea sau constructiunea lor, precum i de uneltele cu care se


servesc.

Ei sunt sub ordinile imediate ale dirigintilor de oficiuri.


Directorele generale va regul prin instructiuni speciale intregul serviciu
telegrafo-postal.

Art. 31.

Pentru a sa completA dispozitiunile art. 21 din legea de organizare a coypului, prin deciziunea ministerialli No. 8.318 din 8 Julie 1871 9 se stabileste
ch pedepsele disciplinare ale functionarilor postali i telegrafici se vor aplich
precum urmeaza
Art. 1.
Pentru mice abateri dela dispozitiunile regulamentelor si
instructiunilor, amploiatii culpabili se vor pedepsi cu amenda egala cu leafa
sa dela 0 zi pistna la 15 zile, dupti gravitatea cazului.
In cazuri cu totul usoare se va da amploiatului vinovat un avertisment.
Art. 2.
In caz de recidiv arnploiatul culpabil se va pedepsi en
permanenta dela 1 'Ana la 3 zile i totdeodath cu o amend egala cu. leafa
sa dela 10 pana la 15 zile.
Art. 3.
Daca i dupa, aceasta amploiatul se abate dela datoriile sale
va fi transferat pe compta sa.
Art. 4.
Daca i dupa aceste pedepse, se abate din nou dela datoride
sale, se va suspendzi din functiune pentru 3 luni cel mulL, pierzAnd
dreptul la salariu, si se va putea (liar destitul, dupti gravitatea abaterii.
In cazuri cu totul de natura de a compromite prestigiul
Art. 5.
9 Buletinui Telegrafo-Postc4 din 1871, pag. 104,

www.dacoromanica.ro

318

corpului, amploiatul culpabil va fi destituit fard a mai avea drept de repri m ire.

Art. 6.
Pe tang& pedepsele specificate mai sus, amploiatul va fl
obligat si la restituirea sumelor la a cdror plata este supus Statul prin legea
telegrafo-postald, din cauza neglijentei sau abaterii dela prescriptiunile legilor, regulamentelor i instructiunilor telegrafo-postale.
Art. 7.
Dirigintii de oficiuri sunt autorizati a aplich pedepse disciplinare tuturor amploiatilor culpabili cari se afl sub ordinele lor.

Aceste pedepse Nor consta in amenzi egale cu leafa dela 1. pana la


3 zile i in caz de recidiva si cu perm. anentli. pana. la 24 ore.

In contra acestor pedepse amploiatii nu vor avea recurs deck la inspectorii de circumscrippune i numai cu ocazia vizitarii biurourilor.
Art. 8.
Inspectorii de circumscriptiuni vor aplica ca pedepse disciplinare amenzi dela 1 'Jana la 5 zile si in caz de recidiva plind la 10 zile
si permaneirta Tana la 48 ore.
Amploiatul pedepsit va avea recurs contra acestor pedepse la direcliunea generala.
Art. 9.
Se va pastra un registru de abateri la directiunea generala
in care se va inscrie toate pedepsele aplicate, atat de directiune cat si de
inspectori i diriginti.
Art. 10 i cel din urma.
Directorele general al telegrafelor i postelor este insarcinat cu aducerea la indeplinirea a deciziunii de fata.
In acelas sens i pentru completarea art. 7 din aceeas lege, prin decizia
ministeriala din 23 Octomvrie 1871 1) se stabileste pentru avansarea functionarilor postali i telegrafici normele urmatoare :

Art. I. - lnaintarea elevilor clasa I la gradul de oliciant si a oficiantilor clasa I la gradul de oficiant superior se va face prin concurs.
Art. II.
Pentru Un loc vacant, atat de oficianti cat si de oficiaati
superiori, se vor chema We 3 din cei mai vechi pe corp.
Dacd nici unul nu va insusl conditiunile necesarii a fi inaintat, se vor
chema alti trei, i asa mai incolo.
Art. III.
Materiile asupra cdrora au a fi exarninatii elevii spre a deveni oficianti sunt cele urmatoare :
a) Materiile predate in cursul de telegrafie.
b) Manipularea la aparat ;
c) Legile telegrafo-postale i reglementele
unui amploiat manipulant.

instructiunile necesarii

Art. 1V. - Oficiantii vor fi supusi la acelas. examen ca elevii, plus


1)

Buletinul Telegral'o-Postal din 1871, pag. 104.

www.dacoromanica.ro

319

asupra tuturor legilor, reglementelor i instructiunilor telegrafo-postale de


tot felul, cum si asupra conventiunilor incheiate cu State le straine.
Art. V.
Cornisiunea exarninatoare Ii va avea resedinta in Bucuresti si se va compune din d-1 director general al telegrafelor i postelor ca
presedinte, d-I inspector general, d-1 inspector al circurnscriptiunii I, d-nii
sefi de sectii i d-nii diriginti ai oficiurilor centrale.
Comisiunea va von, secret prin bile :
Bila alba, inseamna bine.
Bila rosie inseamna pasabil,
Bila neagrrt inseamna ran.
Art. VI.
Concurentul care va avea 2 bile negre va fi respins ; in
caz cand notele sunt egale cel mai vechiu se prefera. Concurentul care va
dobandi majoritatea bilelor negre, nu se va mai putea prezenta la concurs
decat peste un an.
Art. VII.
Transportul concurentilor va fi in contul lor.
Pentru recrutarea personalului din corii, prin decizia ministeriala din 23 Octomvrie 1871 se stabileste cit aspirantii sa intruneasca urmatoarele conditiuni :
a) A fi roman sau din parinti naturalizati, pentru care va infatish certifica tul primariei ;

b) A avea varsta de 1.8 ani in sus, caw se va proba prin actul de


nastere ;

c) Aspirantii vor fi supusi la un examen, care va avea loc in Bucuresti, inaintea unei comisiuni, compusa din sefli de sectiuni i dirigintele
oficiului telegrafic central, sub presedintia inspectorului general sau, in
lipsa, a inspectorului circumpscriptiei I.
d) Materiile asupra carora vor fi exarninati aspirantii vor fi cele earl
se predau in patru clase gimnaziale.

In vederea efectuarii transportului expediplor postale, prin cane ferate


date in circulatie, cat i pentru cele ce urmau sa se deh in exploatare, Directorul
Zisu face sa se prevada In regulamentul de exploatare al liniilor concedate, sanetionat la 30 Mlle 1.870 I), urmatoarele dispozitiuni referitoare la transportul expeditiilor i executarea serviciului postal :
Art. 16.
La caz cand transportul postei i calatorilor ar deveni imposibil pe

unele parld ale liniei, adininistratia drumurilor de fier va ingriji a face


transportul calatorilor i postei err vreun alt mod de transport.
i) Btaetinul Tetegrafo-Postal din 1870, pag, 146-154,

www.dacoromanica.ro

320

Art. 48.

Concesionarii chilor ferate sunt datori a trans'porta gra-

tuit posta.
Modul efecturtrii acestui transport se va fixa Inland cont de imprejurrtrile diferitelor loca1it4i i anotimpuri, de chtre administratia postelor,
prin intelegere cu directiunile companiilor.

Administratia postelor va avea dreptul a se servi de vagoane de posta


proprii ale sale, iar compania este datoare a face gra tuit transportul lor
a irnpiegatilor ce le vor insoI, precum i de a pastra i ingriji asemenea
vagoane in inchperile dependinte de druniul ferat.
Cand orele de plecare ale trenurilor de cidatori se vor schimba, cornpania este datoare a comunica ac'east schimbare administratiunii postelor
eel putin cu 15 zile inainte.
La garile i statiunile ce se vor indica, coinpania este datoare a da un
local pentru biuroul postei si depozitul depesilor, precum i o magazie, de
va fi nevoie, pentru inctircarea i descarcarea malpostei.
Valoarea locativa a acestei magazii se va tine in seam cornpaniei i
se va fixa in connun acord.
Art. 49.
Agentii insarcinati CU serviciul postal si telegrafic vor
avea intrarea libera in gri i statiuni pentru indeplinirea serviciului lor,
conformandu-se regulamentelor de politie interioara ale cornpaniei.
Art. 52.
Agentii postali i telegrafici ai Statului vor circula gratis
in trrtsurile companiei, cand vor calatori pentru serviciu.
Dispozitiunile de mai sus servir ca baza pentru inceputul transporturilor postale pe liniile Pascani-Iasi, la 1. Septemvrie 1870, Bucuresti-Ploiesti la 9
Decemvrie 1.870, PloiestiBuzauBrila la 1.8 Decernvrie 1870 si VerestiBotosani la 1. Noemvrie 1871 1).

Cat priveste linia Galati-Tecuci-Adjud-Baca'u-Homan, desi s'a dat in


circulatie la 18 Decemvrie 4 870, totus din cauza inundatiilor ce au survenit si a
ruperii catorva poduri, exploatarea ei s'a arnanat 'Ana Care Septernvrie 1871.
Cu ocaziunea drii in circulatie a liniilor ferate de mai sus, s'a suprirnat
marea artera de diligeate, intre Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani-Roman-Iasi,
Buzau-Braila-Galati, Galati-Tecuci, Roman-Eilticeni-Suceava i Iasi-BotosaniDorohoi-Mihhileni i s'au infiintat altele, pe distantele Ploiesti-Brasov, BuzauFocsani-Mrdsesti i Botosani-Dorohoi-Mihaileni.

Tot cu aceeas ocaziune s'au infiintat oficii postale la garile Pgcani si Iai, si
unul de schimb la gara Icani, pe teritoriul austriac.
Darea in circulatie a insemnatei retele de drum de tier, de care am vorbit,
a avut o influenta hotaritoare i asupra conditiunilor in cari se facea transpor4 Monitorut Oficial din 1870-1871, pag. 2061, 2152, 26 qi 1236.

www.dacoromanica.ro

821

tul expeditiilor prin posta cu cai i pe cari directorul Zisu ciiuth sh" le modifice,
printr'un regularnent aprobat de Domn, pe ziva de 23 Iunie 1871 I).
Prin acel regularnent se renurrtA la vechiul sistem de antreprize en releuri
i subventii dupti numrul cailor aflatori la releuri i s'a admis antreprize intro
diferite localitti cu un nunnir fix de curse pe sdptAmtinii.
Antreprenorii erau obligati a face transportul expeditiilor postale, dupl. cum
se stabilea prin contracte, adicd cu diligenta sau cu cariola, si in schirnbul acestuia primeau pretnl oblinut la licitatie i incasau i taxele calhtorilor fixate prin
art. 55 din legea de exploatare.
Cele dintai curse postale date in antreprizit, duph' conditiunile de mai sus,
au fost cele de pe liniile Adjud-Soosmezo, Buzau-Focsani-Whiisesti ;i Bucuresti-Oltenita-Mirasi, concedate cu incepere din Octornvrie i Noemvrie 1871.
Cu areastii ocaziune s'au suprimat releurile postale intermediare, iar de aci
incolo s'a adoptat aceeas regulii treptat i pentru celelalte curse, pe masurii ce
ii s'au reinoit contractele 2).
* * *

Lipsa unui serviciu postal rural, lips;`i ce cauz;t atatea prejuditii populatiunii rurale, preocupii i pe directorul Zisu, i pentru functionarea unui astfel
de serviciu alctuI un proiect de lege in cuprinderea de mai jos :

LEGE
PENTRU

INFIINTAREA. UNU1 SERVIC1U DE POSTE 11 UR ALE

Conform art. 52 din legea consiliilor judetene, aceste autoritati vor infiinth
Art. 1.
cu cheltuiala casei judetene cAte un oficiu postale la reedinta fiecirei subprefecturi pentru
expeditiunea corespondentelor prin toate comunele rurale ale pliOi ; fiecare din aceste oilciuri trebuie s aib un expeditor cu o garantie egala cu salariul pe un an.
Aceti expeditori se numesc de directiunea general& a telegrafelor i postelor, dupl
recomandarea consiliului judetean sau comitetului permanent, i sunt subordonati administratiunii telegrafo-postale, dela care vor primi toate instructiunile privitoare la serviciu.
Orice expeditor, mai inainte de a fi numit definitiv, va practica un timp de o Iun
inteun biurou postale, a lu cunotinti de serviciu, i, dup.& aceea, cunosandu-se apt, se va
admite intre expeditori.
La reedintele de subprefecturi unde se OA oficiuri postale ale Statului nu Se vor
infiintA oficiuri judetene. Oficiul postale in intelegere cu subprefectura va transmite COrespondenta.
In caz and vreun consiliu sau comitet permaninte, 15 zile cel mult dupi
Art. 2.
cererea directiunii generale a telegrafelor i postelor, nu i-ar supune spre confirmare expeditorii necesari, directiunea Ii va numi deadreptul.
I) Buletinul Telegrafo-Postal din 1871, pag. 77.
2) Darea de semi 1872-1873, pag. 4.

www.dacoromanica.ro

g22

Art. 3. Consiliile judetene vor fi datoare a trece In fiecare an in bugetele lor umete necesare pentru plata expeditorelui, a mobilierului 0 a celui alt material recunoscut
necesar biuroului de expeditiune de catre directia generala a telegrafelor i postelor ; in caz
contrariu ministerul de interne le ye Inscri ex-oficio.
Art. 4. Salariul expeditorelui se fixeazd la 100 lei pe tuna.
Art. 5. Marrutul curselor se reguleazi de directiunea generali a telegrafelor ii
postelor, astfel ca fiecare comunA sA poatri primi i trimite corespondenta sa cel putin de
dou ori pe saptamni.
Art. 6. Pachetele corespondentelor dela un biurou rural la biuroul postal sau la un
alt biurou al Statului mai apropiat se vor transporth de cAtre un dorobant ; transportul pachetelor pentru comunele rurale se va efectuh prin vAtAei, duph marvutul format de directiunea generalA a telegrafelor i postelor.
Art. 7. Notarii din comunele rurale sunt obligati a indeplini funcliunile de expeditori in comunele lor respective, in conformitate cu instructiunile ce vor prirni dela directiunea general a telegrafelor i postelor.
Art. 8. Expeditorii rurali vor 11 supu0 la o amendh dela 5 Oa la 20 lei de cAtre
directia generalA a telegrafelor i postelor, and nu se vor conformh instructiunilor sale ; in
cazuri grave ei vor fi destituiti.
Asrmenea notarii, vAtArii, Iror fi supu0 la o amend dela 1 panA la 5 lei in urma unui
raport al expeditorelui rurale, In caz de a se abate dela indatoririle puse de aceastA lege 0
instructiunile directiunii.
Aceste amende se vor vArsh in cassa judeleani.
Art. 9.
Biurourile postale rurale nu vor puteh efectuh decht serviciul corespondentelor, care contine :
a/ Scrisorile ordinare francate i nefrancate ;
6) Scrisorile recomandate francate ;
c) Scrisorile ordinare recomandate ofidiale ;
dJ ZiareIe i imprimatele de tot Mut, precum i depgile telegrafice private ;
el Probele de rnarfuri.

Art. 10. Taxele incasate de biurourile postale rurale sunt In profitul Statului 0 se
vor vArsh regulat la finele fiecArei luni la cassieria judetului, exceptndu-se taxele pentru
corespondentele adresate din o comun altei comune din acelaq judet, cari sunt in folosul
judetului i cari se vor virsi asemenea regulat la (Mete fiecArei luni in cassa judetului.

Aceasth lege s'a votat de Camerti la 2 Julie 187f, in timpul directoratului


lui Zisu, iar de Senat la 9 Noemvrie acela an, in timpul directoratului lui G.
Lahovari, prevkAndu-se c punerea ei in aplicare sa se fac CU incepere dela
1 Maiu 1872.
Prin legea de mai sus, ca i prin ordonanta din Fevruarie 1865, de care
am vorbit la pag. 245 se prevtith ct cheltuelile de intretinere ale acestui serviciu sd'se suporte In intregime de judete ; pentru ca ele st fie insa mai mici, s'a
stabilit ca venitul incasat din taxele pentru trimiterile adresate din o localitate
ruralh pentru o alta din acela judet, si se bonifice judetelor respective.

Prevederile legii de mai sus, fata de ordonanta domneasc din Fevruarie


1865, prezinth inconvenientul ca, din cauzti de econoinie, s'a renuinat la cuwww.dacoromanica.ro

g2g

rierii speciali, cari trebuiau st fach 1eghtura biurourilor rurale cu oficfile i la

curierii ciliini ai comunelor, unwind ca cei dinti sh fie ramplasati prin dorobanti (soldati cu schimbul) i cei de al doilea prin vhthseii comunelor, fapt
ce face ca serviciul sh nu se poath executa in bune conditiuni.
* * *

Sub directoratul liii Zisu mai ghsim ca luerhri i fapte cari trebuiesc notate si urmhtoarele :

Cu incepere din 1870 s'a aranjat un schimb de expeditiuni postale, de 3


ori pe siipthinCmh In ambele directiuni, intre Bucuresti-Constantinopol, in loc
de dourt ori ca mai inainte, efectuAndu-se transportul prin mijlocirea drumurilor
de fier Bucuresti-Giurgiu i Ruscink-Varna si a vapoarelor intre Giurgiu-Rusciuk i Varna-Constantinopol1).
S'a stabilit, cu incepere dela 22 Iunie 1871., ch distribuirea corespondentelor

postale in Bucuresti sh se fach de 4 ori pe zi, la orele 6 dimineata, 12, 5 si 8


seara, iar ridicarea corespondentelor din chsutele postale dela oficiu sh se filch
la orice orh, dela 7 dimineata panh la 8 seara 2).

S'a incheiat o conventiune postalh cu Serbia, ins de conlinutul ei vom


vorbl mai thrziu, intrucht ea s'a aprobat de Corpurile Legiuitoare, la inceputul
anului 1874, si s'a sanctionat pe ziva de 20 Fevruarie acelas an 3).
S'a alcMuit si pus in aplicare pe zina de 1.2 August 1871 un regulament
pentru uniformarea personalului superior al postei si telegrafului, in conformitate cu ierarhia stabilith prin legea de organizare a corpului.
Prin acest regulament s'a chutat ca uniformele sh fie mai putin costisitoare,
s'a adoptat chipiuri de formh milithreasch, in loc de sepci si tricornuri, i s'a
permis ca directorul si inspectorul general, inspectorii, e1ii de divizii si oficiantii
superiori gradul I, in afarii de serviciu, sh poath umbl i cu haine civile. 4)
Cu aproharea consiliului de ministrii din 5 Aprilie 1871 s'a dispozat trimiterea la Viena a lui M. Herisescu, seful diviziei administrative, si a lui Justin
Bojinca, seful onciului postal Iasi, pentru a studi organizarea serviciului postal
telegrafic din Anstria, tat% cu care eram in stranse leghturi de serviciu 5).
Cu punerea in aplicare a regulamentului de schderea taxelor, la 15 Octom1) I3uletinul Telografo-Postal din 1870, pag. 154.
Monitorul Oficial din 1871, pag. 679.
3) Buietinut Telgrato-Postal din 1874, pag. 111.
4) monitorul Ofi ial din 1871, pag. 999.
5) Buietinut Telografo-Postal din 1871, pag. 40.

www.dacoromanica.ro

324

vrie 1870, s'a admis primele benzi pentru jurnale, formate din hartie verde, pe
rani erA incrustat in negru un timbru postal de 11/2-bani. Aceste benzi, eu ineepere dela 1 Maiu 1871, an fost inlocnite en altele de Mrtie galbenh, cu timbru de eoloare albastrh I).
* * *

In eeeace priveste serviciul telegrafic este de adhugat ch directorul Zissu,


pnin legea din Iu lie 1871, a scazut taxele telegrafice dela 1 len, 66 bani, la 1 -len
pentru o telegramh dela 1-20 cuvinte, stabilind ca pentru fiecare serie de 10
cuvinte in plus sh se perceaph cAte 50 bani.
Schderile de taxe au dat nastere la o desvoltare insemnath de corespondente
telegrafice, ajungandu-se, la un moment dat, sh nu se poath face fath traficului
cu liniile ce existau, cari de altfel, din cauza economiilor din ultimii ani, se ghseau in proast stare de intretinere.
*

In timpul directoratului lui Zisu s'a mai intAmplat un fapt, care isi are importa* lui si care caracterizeazd simtul datoriei i devotamentul chtre tarh si
Tron al personalului administratiunii postelor i telegrafelor :
In noaptea de. 7 spre 8 August 1870, pe la ora 31/2 dimineata, un numhr
insemnat de oameni din orasul Ploie.5ti, condusi de Candiano Popescu i Grigorescu, deputati; Matache Nicolau, fost deputat i primar, si aiii, proclamara detronarea Domnitorului, numirea generalului N. Golescu ea regent si- a lui Ion
Bratianu ca ministru de rhsboiu ad-interim..
Revolutionarii chutarh sh punh mfma pe prefecturh, cazarrna dorobantilor,
pe alte autorithli si in primul rand pe oficiul telegrafo-postal, pentru ca sh nu
se poata comunich nici o stire la Bauresti, sau in restia rii, fhrh consinitimantul Ion.

Functionarul de serviciu la telegraf in acea noapte, oficiantul Gr. forgulescu (lost diriginte al oficiului postal central Bucuresti, intre anii 1899-1902
i actualmente pensionar), iat ce detalii ne dh asupra faptelor petrecute in sus
arhtata noapte si la cari a luat o parte atat de activa si de inteligenth.
In acea noapte, pe la 31/2 dimineata, aud baud violente in ghiset,
desehid uscioara i vhd in sahi pe tin anume Gir.th Gridinaru, om 'de ai
,,lui Candiano, insotit de 40-50 oameni, can cu revolVerul in mAn imi
spune, in repezealh, eh in Bucuresti este revolutie, Domnitorul a lost detronat, eh in locul shu s'a pus ca regent generalul N. Golescu si CiL sh-i
deschid usa, chci altfel va intr cu forta.
',Neal/ And ce face am deschis i m'am retras spre \undul biuroului,
I) Monitored Oficial din 1871, pag. 488.

www.dacoromanica.ro

825

iar Gut Gradinaru, intrand cu insotitorii lui, (IA un foe de revolver, fie
spre a ma inspaimanta, fie spre a (l vreun semnal.
nViznd aceasta, am iesit in balcon si cum laugh el se an stalpul de
sustinere al firelor, m'am aghtat de el si m'am lhsat sh alunec panh jos
In strada.
Aci am fost prins de alti razvratitori i dus din nou in biurou, unde
Guta Gradinaru ma lash in paza a 5 oameni, carora le da porunca sa nu
ma lase sa ma apropii de aparate sub nici un cuvant i c daca voiu incerch sa fac acest lucru sa ma impuste.
"Cei ce ma pazeau find beti, cum de altfel era toata ceata care pantrunsese in biurou, ramanand singuri, au trimis de au mai adus cateva
donite cu vin si de ale mancarii si au Mut pana cand s'au imbatat deabinelea si au adormit.

Pe la ora 5 dimineata m'am apropiat de aparate, am inchis manipulatorul spre a nu face zgomot i am chemat oficiul central Bucuresti.
"Am intrebat pe amploiati ce se petrece pe acolo, i spunandu-mi-se cii
',este pace si liniste, am cerut sa-mi dea biuroul telegrafic dela casa primului ministru i ministru de interne Manolache Costache.
,Comunicand amploiatului de serviciu, Osvald Dreutel, cele intamplate,

i-am cerut sa destepte din somn pe ministru si sa-1 aduch la aparat, unde
i-am spus tot ce stiam in privinta revoltei izbucnita, i-am adaugat in ce
vozitiune ma gaseam si ea atare sa stie ca nu voiu mai putea comunica

nici o stireu.
Mai tarziu, Candiano, care Isi insusise functiunea de prefect, vine pe la ora
61/2 la biurou, insolit de aIi tovarasi si formeaza urmatoarele doua telegraine I),
pe cari le trimite la destinatie prin oamenii sai :
Bucuresti, 8 August 1870, 7.10 dimineata.

D-lui Major Polizu.


Ploieti.

Va fac cunoscut cii Printul Carol I s'a detronat asth noapte de catre
popor. In numele guvernului provizoriu vii ordon a bia comanda garnizoanei t i pe data a supune armata la juramint pentru noul guvern. Tot de
o data 11 veti pune la ordinele prefectului Alexandru Candiano Popescu, yeti
mentine ordinea, iar de urmare yeti raporta pe data.

Ministru de rasboiu ad-interim,


I.

BrAtianu.

4) Monitorul Oficial din 1870, No. 175.


21

www.dacoromanica.ro

826

Ddui sergent insarcinat cu darea armelor.

Sunteti invitat ca pe data puscele ce aveti In pastrarea d-voastra sa


le inipartiti la popor.

Prefectul juddului Prakova,


Candiano Popescu.

Ace las Candiano mai redacteazrt i urmatoarele dourt telegrame

i, cu re-

volverul in mina si sub amenintare cu impuscarea, sileste pe functionarul Iorgulescu sa le primeasca i sa le transmith la destinatie
D-lui capitan Georgescu, comandantul punctului Predeal.
Principele Carol rasturnat, guvernul provizoriu instalat, al/and de cap
pe generalul N. Golescu ca regent, sunt prefectul districtului numit de gu-

vernul provizoriu, concentrati imediat granicerii si in 24 ore, dach se


poate, sa fild in Ploiesti.

Astept dela patriotismul d-voastra si dela energia d-vbastra acest


serviciu.
Candiano Popescu.

Ziarului Albina, la Pesta

Principele Carol este rhsturnat, guvernul provizoriu infiintat sub titlu


de regentrt. In Ploiesti mare entuziasm.
Candiano Popescu.

Pentru expedierea acestor din urma depesi oficiantul Iorgulescu chema oficiile Bucuresti i Predeal, le pane pe aceeasi lamela in schimbtor si transmite
telegramele in acela timp ambelor oficii, adhughnd oficiului Predeal sa nu le
dea curs de.oarece contin fapte neadevarate, i ca, spre a se convinge, n'are decat
srt intrebe pe oficiul I3ucuresti, cu care II d afara din aparate.

Nu mult dupd aceasta, rasvratitorii au cautat sh se puna in comunicatie


telegrafica cu afihiaii lor din alte orase, ca : Buzau, Braila i Tecuci. Cum ins
oficiul telegrafic Bucuresti comunicase tuturor oficiilor intamplarile din Ploiesti,

telegrafistii din acele orase au refuzat s cheme la aparat persoanele in cauzh


sau sa le comunice vreo stire.
i

Rasvratitorii intelegand, in fine, ca miscarea lor n'a isbutit, ca sunt demascati


ch din Bucuresti trebuie sa fi plecat spre Ploiesti forta armath, unii din ei s'au

ascuns, iar attii au prtrasit orasul, asa ea pana spre sear linistea s'a restabilit,
iar capii miscarii au fost arestati.
Guvernul, prin comunicatul din 1.0 August 1870, publicat In Monitorul Ofi-

cial, restabilind faptele, constath zelul si activitatea depusa de sefii otirii i


adresea,:a multumiri corpului telegrafo-postal 0 in special fefului oficiului Prewww.dacoromanica.ro

327

deal, Min Pilipescu, si amploiatilor din Ploi(Vi, oficiant Gr. forgulescu i elev N.
Constantinesca, pentru Cori s'au lual masuri sa fie avnsali in vederea deosebitei
pt inteligentei ion purtari.
Pentru a se accentu i rnai bine rolul functionarilor telegrafo-postali iii
evenimentele ce am aratat, primul ministru i ministru de interne Manolache
Costache adreseaza prin Monitorul Oficial No. 179 din 15/27 August directorului Zisu urmatoarea scrisoare :
Domnule director,

Cu ocaziunea turburarilor intlimplate la Ploiesti in ziva de.8 August curent, corpul telegrafo-postal s'a distins prin zelul, inteligenta i devotamentul
sau la clatorie.
Profitand acurn de intoarcerea d-voastra la post, va rog, d-le director,

a va faee, dare intregul corp ce administrati cu atata succes, interpretul


viilor multumiri ale guvernului si in special d-lor : T. N. Augustin, seful serviciului administrativ ; G. Filionescu, seful oficiului telegrafic din Bucuresti,
cari au desvoltat atata zel i inteligenta in acea ocaziune, precum si tuturor d-lor sect i amploiati ai oficiilor : Bucuresti, Predeal, Ploieti, Buzau,

Braila si Tecuci, cu cari turburatorii au cautat a se pune in relatiuni pi


prin cari Ii s'a dejucat toate planurile lor criminale.
Primiti, d-le director, asigurarea prea distinsei mele considergiuni.
Ministru de interne, M. Costachi.

In vederea acelorasi fapte i ca o deosebart atentiune pentru corpul postal


pi telegrafic, in ziva de 20 August Domnitorul a binevoit a pritnl pe d-nii : A. T.
Zisu, director general; Augustin, seful sectiunii administrative ; Filionescu, seful
oficiului telegrafic Bucuresti ; Filipescu, seful oficiului Predeal ; Iorgulescu, oficiant, i Constantinescu N., elev, ambii dela oficiul Ploiepti.
Directorul Zisu, prezentand Inaltimii Sale, fata fiind i ministrul de interne,
pe acesti functionari, Domnitorul a binevoit a le exprimh mullumirile sale pentru zelul i activitatea cu cari in imprejurarile evenimentelor dela Ploiesti si-au
indeplinit datoria dare tara siTron, cari sunt asa de strans legate 1).

--...
MA.

9 Buietinui Telegrafo-Postal din 1870, pag.

108.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORAIUL LUI EPAMINONDA PERIDI


23 Decemvrie 1870-12 Martie 4871.

Eparninonda Peridi a fost numit director general in urma retragerii lui


Zisu, provocat de schimbarea guvernului i formarea cabinetului prezidat de
Ion Ghica.

Ion Ghica, ca ministru de interne, cduth si. pun in capul administratlunii


postelor si telegrafelor un om cunoscdtor al acelor servicii, i cel numit intrunea
conditiunile, intruck intrase in telegraf ea mic functionar in 1857, trecuse prin
gradele ierarhiee i pand la Apri lie 1.870 ocupase functiunea de sef al sectiunii
tehnice, de unde demisionase, pentru a ocup pe cea de inspector al telegrafelor
dela dile ferate, concesionate lui Strousberg.
Cu toath bunavointa, ins, ce ar fi avut de a introduce imbundttiri in administratia, din care fcuse parte atAt timp, tau nu putil face nimic, intruct
la 12 Martie 1.871. demision, din cauza retragerii lui Ion Ghica.

www.dacoromanica.ro

DIRECTORATUL LUI GEORGE LAIIOVARI


4 Noetnvrie 1871-31 Martie 1876.

George Lahevari, inginer i fost director al contabilitatii din ministerul de


finante, a fost numit, pe ziva de 4 Noernvrie 1871, ea director general al postelor i telegrafelor, in urma demisiunii lui Al. Zisu, cand a functionat pentru a
doua oara.
La venirea sa in capul acestei administratiuni gsl ultirnele lucrari ale lui
Zisu, ca legea de organizare a corpului, pus in aplicare de cateva luni, legea de
exploatare i regulamentul pentru transportul expeditiunilor postale, in curs de
aplicare, iar legea pentru organizarea serviciului postal rural, votath nurnai de
Camera.
Lahovari, intelegand importanta misiunii sale, cautd s aplice cat mai bine
legile i regulamentele mai sus aratate, sh le completeze i sh le imbunatateased
stiu sa i i s propun noi rnasuri, cari sa asigure progresul i indrumarea
intregii administratiuni si a serviciilor dependinte, spre a puteli ajunge sa ocupe
un loc demn intre vechile organizari similare ale tarilor din Europa.
*

In ceeace priveste legea de organizare, Lahovari constatand Ca personalul


fixat prin acea lege este insuficient, la votarea bugetelor pe anii 1873, 1874 si
1875, prevede si obtine sporirea personalului cu : 2 oficianti superiori gradul I,
6 oficianti superiori gradul II, 20 oficianti superiori gradid III, 30 oficianti
clasa I-a, 25 oficianti clasa II-a, 20 oficianti clasa III-a si 19 elevi, fapt prin
care s'a putut aranja efectuarea serviciului in mai bune conditiuni i sh i se dea
extensiunea ceruta.
Prin sporurile de mai sus si aranjarea for in diferitele grade ierarhice, Lahovari urmarl pe de o parte castigarea de brate pentru efectuarea serviciului,
iar pe de alta de a provoch avansari in corp, ceeace insemna, o imbunatatire a
soartei personalului.

www.dacoromanica.ro

332

Relativ lit aceeas lege urmeazrt a se stl ca dispozitiunile prevazute prin


art. 22, dupa earl oficiantii superiori trebuiau sh depuna o garantie egala cn
leafa pe un an, n'a putut fi adusa la indeplinire, intrucat personalul din aceste
grade nu avea de unde s depuna mii de lei de odata, cu toate ameninprile directiunii de a-i retrograda, sau a-i lsa in disponibilitate.
Pentru inlaturarea acestor inconveniente si a masurilor de represiune, Lahovari, pe de o parte, cu referatul No. 13.518 din 25 In lie 18731), cere ministrului de interne a aproba ca pentru formarea garantiilor sa se opreascrt la
toti fanctionarii corpului cate 50/0 din salariul lor lunar, cu incepere din aceeas
hind, iar pe de alta, intocmeste in aceeas privinta urmatorul proieet de lege, care
s'a i votat de Corpurile legiuitoare i s'a sanrtionat cu decretul No. 601 din 16
Martie 1874 :

LEGE
Pentru retinerea mensuald de 5 In din salariile impiegatilor telegrafo-postali

Se va reline en incepere dela 1. Aprilie 1874 mensual 50/0


dela toate gradele de elevi, oficianti i impiegati din directiunea generalh,
ale caror posturi corespund cu gradele de elevi i oficianti inferiori, pentru
a putea veni in ajutorul lor, in formarea garantiei prevazuta la art. 22 din
legea organizarii corpului telegrafo-postal.
Aceste retineri sau valoarea lor in efecte de ale Statului se vor depune
la Casa de depuneri i consemnatiuni. Ele inceteaza cand impiegatul va
avea garantia legiuith completa.
Art. If.
Irnpiegatilor retrasi din corp si asupra carora nu va exista
nici o imprejurare popritoare se vor inapoi aceste retineri impreunrt cu
Art. 1.

procentele eventuale.

Prin legea de mai sus, pusa in aplicare pe ziva de 1 Aprilie 1871 si prin
aplicarea retinerilor de 5010 intregului personal, Lahovari urmari pe de o parte
o mai blind garantare a administratiunii postelor i telegrafelor, intruck si micii
functionari erau manuitori de bani, iar pe de alta, formarea unui capital fiechrui functionar, fructificat prin dobanzi!1

Tot relativ la personalul administratiunii postelor, Lahovari a mai intocmit


un regularnent `2) pentru uniformarea personalului inferior, stabilind urmatoarele conditiuni pentru admiterea conductorilor postali 3) :
a) Sa fie roman sau impamantenit ;
b) SA aiba varsta intre 25-55 ani ;
1) Ruletinul Telegrafo-Postal din 1874, pag. 90.
I) Buletinut Telegrafo-Postal din 1872, pag. '147.
3) Monitorul Oficial din 1872, pag. 149.

www.dacoromanica.ro

333

c) SA aiba garantie in numerar sau efecte de ale Statului, in valoare


de 6.000 lei, iar in ipoteca pana la 12.000 lei;
d) Sii stie a ceti j scrie curent cu litere latine ;
e) Militarii liberati vor fi preferati ;
f) Sa prezinte certificat de buna purtare i moralitate.
Legea de exploatare pusA in aplicare la 1871 find supusa la diferite interpretari, iar inanipulatiunea diferitelor ramuri de serviciu facandu-se dupti norme<