Sunteți pe pagina 1din 20

Societatea Pensionarilor P. T. T. din intreaga tarà

SECTIA CULTURALÀ

Supliment la Buletinul Pensionarilor P.T.T. No. 3, 1938

NATIONALIZAREA

TELEGRAFELOR

IN MALE ROMANE

r

N. E3oimescu

',.;-

1. Filionescu

N. Augustin

www.dacoromanica.ro

Societatea Pensionarilor P. T. T. din intreaga taM

SECTIA CULTURALA

Supliment la Buletinul Pensionarilor P.T.T. No. 3, 1938

NATIONALIZAREA

TELEGRAFELOR

IN TARILE ROM/ME

N. Soimescu

L Filionescu

N. Augustin

www.dacoromanica.ro

CLIVANT INAINTE

Soc. Pensionarilor P. T. T. din intreaga tara ludnd

initiativa de a comemora actul Nationalizarei Telegrafelor in 'Mile Romtme, siivar§it acum 80 de ani, stirbatorirea acestui important eveniment s'a desfa$urat cu o deosebitti

solemnitate,in ziva de 5 Mai 1938, cu un program anume

intocmit, sub pre$edintia d-lui lng. I. Pitulescu, Directorul

General al Po$telor, Telegrafelor $i Tele foanelor, in sala

de festivittiti din Palatul Casei de Economie, Credit $i

A jutor P. T. T. Bucure$ti.

Cum aceastd sdrbdtorire credem cti este bine sd fie

cunoscutd de intreaga suflare romelneased 0, cu deosebire

de intregul Corp de functionari activi $i pensionan i P.T.T.,

dam in intregime, in corpul acestei bro$uri modul cum

s'a desf4urat sarbdtorirea, precum $i cuveinttirile ce au

avut loe cu aceastd ocaziune, fiind incredintati cd aceastd

manifestare de ordin national $i patriotic va fi inteleasa

$i completata de cei in drept.

COMITETUL DE INITIATIVA

www.dacoromanica.ro

CUVANTAREA INTRODUCTIVA, ROSTITA DE D-L INGINER 1. PITULESCU, DIRECTOR GENERAL P. T. T.,

IN CALITATE DE PRESEDINTE

DOMINELOR $1 DOMNILOR,

Pensionarii P. T. T., conducatorii nostri de eri,

in -sä come-

moreze azi Implinirea a 80 anis de and

primii telegrafisti

D-1 Ing. I. Pitulescu

romani au inceput lupta ca sä scoatä serviciul telegrafic din

mAinile austriacilor, care Il Infiintaserk

odatä cu ocupatia

tarilor romAnesti, cu ocazia ritzboiului din Crimeea si sA cin-

www.dacoromanica.ro

6

steasca memoria a trei telegrafi§ti:

Soimescu,

Filionescu

Augustin, cari au condus acea lupta pana la reu§ita ei depila,.

D-1 Minescu, pe care toti 11 cunoa§teti, este un distins car-

turar P. T. T.-ist. D-sa este autorul Istoriei po§telor romane,

dela inceputul vietii romane In Dacia noastra

i pana mai ieri;

distinsul P. T. T.-ist de ieri, care a organizat multe servicii

po§tale §1 In deasebi serviciul poOelor rurale. Distinsul pensio-

nar P. T. T.-ist a capatat Insarcinarea dela ceilalti pensionani

a Institutiei noastre sa, conferentieze astazi, ca sa ne arate nota

celor activi insemnatatea luptei de nationalizare a serviciului

telegrafie de acum 80 ani. (Aplauze).

41 arata o mare lipsa de delicateta fata de d-1 Minescu

de Dvs. daca a-§i intra un pie In subiectul conferintei, tin

fapta

pensionarilor

totu§i sa va spun Dvs. dela Inceput, ca

no§tri Intrece once lauda, mal mult, tin sa va spun D-voastra

da de bucuros sunt, ca m'a ajuns pe mine vremea sa prezidez,

ca director general, o a§a de Insemnata qedinta P. T. T.-ista.

(Aplauze prelungite).

Inainte Irisa de a da cuvantul d-lui Minescu, gandul nostru

i iubitorul

al tuturora trebue sa se Indrepte catre Inteleptul

de tara Regele Carol al II-lea §i intr'un singur glas sa. striglm:

Traiasca Regele. (Aplauze prelungite, Intreaga asistenta In

picioare omagiaza pentru M. S. Regele Carol al II-lea, dupa

care corul P. T. T. intoneaza imnul regal).

CONFERINTA D-LUI CONSTANTIN MINESCU, FOST SUBDI-

RECTOR GENERAL P. T. T. SI ACTUAL PRESEDINTE AL

SOC. PENSIONARILOR P. T. T. DIN INTREAGA TARA

PENTRU COMEMORAREA A 80 ANI DELA LUAREA

TELEGRAFELOR DIN MANA STREINILOR

NATIONALIZAREA LOR, PRECUM

INCALCARILE CE S'AU FACUT

POSTEI, CU PROPUNERT DE

INDREPTARE

DOMNULE PRE5EDINTE, DOAMNELOR .51 DOMNILOR

Sunt adânc miscat de aprecierile si cuvintele de laudg, ce mi-a a-

dus d. ing. Pitulescu, Directorul Ceneral P. T. T. prin cuvântarea sa,

la deschiderea confermtei ce voi tine, pentru cari fi multumesc din

inimg, si tot D-sa a binevoit sg, vá, arate si rostul Intrunirei noastre

si a conferintei ce voi fine, In scopul de a comemora 80 ani dela luarea

serviciului telegrafic din mana str6ini1or

cum si de a aráta unele Incálcgri de drepturi ce s'au facut postei

cum s'ar putea Indrepta aceste rele.

i nationalizarea lui, pre-

www.dacoromanica.ro

7

Pentru o mai bunk intelegere a evenimentelor petrecute, dati-mi

voie a face o mic5, digresiune si a va descrie evenimentele, ce petrecut in acel timp in Wile Romane, si in Wile vecine cu noi.

s'au

In tarile Romane, dupa incheierea conventiunei dele. Balta Liman

(1849), s'au numit ca Domni pe timp de 7 ani, In Moldova, Grigore

D-1 Constantin Minescu

Ghica si In Muntenia, Barbu Stirbei, cari isi dadeau toate silintele

pentru organizarea, tArilor respective pe toate taramurile.

La 1 Mai 1853, Tarul Nicolae al Rusiei, sub cuvant ca. Turcii n'a-

cord& protectia necesara, credinciosilor ortodoxi, din Imperiul Otoman,

ocupa Cu armatele sale Moldova si Muntenia si intra in Dobrogea,

www.dacoromanica.ro

8

Pe atunci sub stapanirea Turcilor, ceeace face ca Turcia

rosboiu In Septembrie acelasi an.

declare

Anglia si Franta, la cari s'a alipit In urmì

i Regatul Sardiniei,

nevrand sa lase Turcia prada Rusiei, ordona flotelor lor, la 20 De-

cembrie 1853, sa intre In Marea Neagra si sa opreasca navigatia flotei

ruse pe aceasta mare, cat timp rusii vor ocupa Principatele romftne.

Napoleon al III-lea, Imparatul Frantei, ceru expres acest lucru,

Tarul Instt refuza zicand: Rusia va fli sd arate In 1854, ceeace a fost

In 1819.

Flota

j armatele franceze,

engleze si turcesti,

debarca la Con-

stanta, unde-si formeaza o baza de operatiuni si angajit maj multe

lupte cu rusii, iar pe de altrt parte debarca trupe In Crimeea, ceeace

forteaza pe Tarul Nicolae sil ordone la 25 Iunie 1854, retragerea ar

matelor sale din Principatele Romane.

Armatele franceze intinzandu se spre Rusciuk, o companie de ge-

niu, sub comanda capitanului Lamy, trece Dunarea si vine la Bu-

curesti, de unde, spre a fi in comunicatie cu baza de operatie, cons-

trueste o linie telegrafica Bucuresti - Giurgiu

pi ima tilde telegraficd In Ora noastra. (Aplauze).

Rusciuk, care a lost

Odatil Insrt cu retragerea armatelor rusesti, tarile Romane n'au

scapat de ocupatia straing, Intrucat armatele austriace ocupa, ambele

Principatele. Armatele de ocupatie din Muntenia, au cerut, sub cu-

vantul de a comunica cu tara lor, autorizarea de a Infiinta o linie

telegrafica Bucuresti - Ploesti - Brasov, atat pentru trebuintele ar-

matei cat ziceau ei, dar si pentru trebuintele publicului.

Prin aceasta cerere, Austria urmarea complectarea sistemului de

acaparare a mijloacelor de comunicatie a tarilor romane, intrucat ea,

In cusul timpului, Infiintase la consulatele, agentiile

i starostiile, ce

avea In localitatile mai mici, oficii pentru primirea, expederea si

predarea scrisorilor, pachetelor si banilor, In schimb cu

straine,

expedierea faciind-o prin mijlocirea postei romanesti, Nina la punc

tele de granita. De altfel aceasta intentiune, reese destul de ciar din

cele scrise de profesorul de economie politica Stein In ziarele din

Vierla In 1856, chiar In timpul ocupatiei austriace In tarile romane.

Acest profesor sustine cii:

Pentru mot?ve economice, (drile romdne stint necesare desvol

',Wei economice a Austriei, cd ar fi o greseald a se incerca cucerirea lor prin arme. (Desigur ar fi fost prea multe milioane de Romani sub

dominatia ei), cdnd Austria zicea profesorul Stein, poate ajunge la

acela$ rezultat prin alte mijloace, precum: Monopoly' navigatiei pe

Dundre, canalizarea rdurilor interioare, exploatarea minelor $i Pa- durilor prin conipanii pricilegiate, a$ezarea capitalurilor austriace

',in tot saiul de intreprinderi productive, stublirea de poste, diligen(e

si telegrafe, colonizarea progresivd a faritor $i mai cu seamd intin derea jurisdicOei consulare.

D nrinitorul

aprobó, cerètea de Infiintare a liniei telegrafice

cerutri, Cu conditia elpresa

www.dacoromanica.ro

9

Ca birourile $i liniile, ce se vor infiinfa, slt fie sub autoritatea §i

controlul Guvernu/ui Romdn, ca serviciul sd se indeplineascet de func-

(ionarii austriaci, pand la formarea de funclionari roma ni $i cet in

(west scop austriacii sd infiinteze in Bucuresti o $coalet de telegrafie,

pentru tinerii romdni cart, vor don i slt invefe acest me$tesug

Notati

bine ca. aceste conditiuni prevIdttoare au fost puse In 1854. (Aplauze).

In cursul anului 1854, s'a lucrat unja Bucuresti - Ploesti luttndu se

mAsuri si pentru terminarea liniei Bucuresti - Brasov, iar In 1855,

unja Ploesti - Buz6u - Brdila si Bucuresti - Pitesti - Craiova. Con-

duceres, serviciului telegrafic in Muntenia, a fost incredintat& chip&

cererea Guvernulu Austriac, unui anume Hinterholzer cu titlu de

Inspector al Telegrafelor. In Noembrie 1854 s'a deschis, in Bucuresti, prima Scoa16. de tele-

graf le, cu o durat5, de 6 luni si cu un numar de 7 elevi romani, cu

studii de -6 clase gimnaziale si cunostinte de limba franceza si ger- mang, iar in primAvara anului 1855, aceasta scoal6 a avut 35 elevi

romani, cari au forntat primele cadre ale Corpului Telegrafie Roman.

In Moldova, Cu putin timp mai inainte ca in Muntenia, se infiin-

tase o linie telegrafica Iasi - Tg. Frumos - FdRiceni - Suceava (Bu-

covina), in legatur6 cu liniile austriace, si din Iasi - Bfirlad - Tecuci

la Galati, serviciul telegrafie fiind sub conducerea austriacului Strigel

Cu functionari de diferite nationalitati, din cari cei mai multi austriaci

si polonezi.

Intre timp si In urma Invingerii Rusilor si a Congresului de Pace

ce s'a tinut la Paris, la 30 Martie 1856, situatia politia a tArilor Ro-

mane devine raai burl, prin faptul ca Congresul de Pace a stabilit

autonomia Principatelor Ron:Lane, cu dreptul de a se guverna singure,

sub suveranitatea Turciei si garantia Marilor Puteri, restituindu-se

Moldovei partea de sud a Basarabiei, rripit& la 1812,

inlelturdndu-se

astfel Rusia de/a Gurile Dundrei $i dela un contact direct cu Turcia.

Desi Ins& congresul decisese retragerea armatelor austriace din

Wile romane, totusi, Guvernul austriac, gAsi mijlocul de a amitna

retragerea aproape un an (Martie 1857).

Functionarii de Telegraf romani, mai cu seam& ce! din Bucuresti

incep s5, se agite pe la Inceputul anului 1857, si cer Guvernului !nil-

turarea conducerei si a functionarilor strAini si aceastd ,agitatie de-

vine $i mai mare, cdnd s'a aflat, ca Austria urmelrea sd obtinet con-

cesionarea Serviciului tele grafic, pe timp de 90 de ani.

Functionarii romdni ai telegrafului condusi de N. Soimescu (prin

1876-1877 ajuns Inspector General P. T.), Filionescu pi AuguStin, au

etrii, cet functionarii romdni nu numai cet

vor conduce $i efectua serviciul tot atdt de bine ca funcfionarii straini,

dar cd ei vor depune cea mai mare bund credinfd $i devotament, pen- tru interesele tetrii $i tot ei au $tiut set demonstreze $i sit convingd pe

cei in drept, cel SIGURANTA $1 EXISTEN TA TARII IMPUNE, CA

SER VICIUL TELEGRAFIC SA FIE INDEPLINIT CA MONOPOL DE

STAT $1 EFECTUAT NUMAI DE FUNCTIONARI ROMANI. (Aplauze

prelungite).

$tiut set convinget Guvernul

www.dacoromanica.ro

10

Dreptatea cauzei a invins si pfinfi catre Inceputul anului 1858, s'a

concediat cea mai mare parte de functionari strilini si

tot In acelas

timp se nationalizeaza si serviciul din Moldova, prin introducerea de

functionari romilni, sub conducerea lui Simion Marcovici, fost Direc- tor al Eforiei Scoalelor.

*

Cum dela acest din urna. act de lupa!, curaj, clevotament si dem

nitate nationala din partes. telegrafistilor romani, in acele momente

de grea cumplirla pentru %Ale romilne, s'a Implinit 80 ani, am crezut

necesar s. aduc la cunostinta Intregului personal P. T. T. din Intreaga

tara, cdt si celor ce se intereseaza de bunul mers al acestei institu-

tiuni, de cel mai mare si mai obstesc interes, facAnd cunoscut acestea

prin ziarul Cronica si revistele de profesiune, iar Societatea pensio-

nario!' P. T. T. a hotarit tinerea unei Intruniri a personalului P. T. T.,

si a unei conferinte, pentru proslavirea si comemorarea atilt a faptu-

lui, câtsi a Inaintasilor nostri cari l'au Infaptuit. (Aplauze prelungite).

Admirdnd marefia faptulut $i pe acei ce 1-cnt- infetptuit, prepun

Dontnilor set luam vn minut de Ulcere, sil ne ducem gdndurile spre

rugam pe Irunul Dumnezeu, ca victia eterna

orenzurile &emite

a celor ce ii cinstim $i cari $i-au indeplinit cu priSOSinlet datoria catre

neam $i (arel, sel fie In pace $i Uniste. (Asistenta tine un minut de re-

culegere).

Dar, Domnilor, In chestiunea care ne preocupa, In piara, de co-

mernorarea care am facut-o, pilrerea mea este ca incumbd Societatii

Pensionarilor P. T. T., care reprezinta legatura filtre trecut si prezent,

impreuna cu Societatea Corpului P.T.T. si cu Asociatia Intregului per-

sonal P. T. T. care reprezinta prezentul, sá hotarasca, modul, cum am

putea á comemoram efectiv si pentru vesnicie, faptul luarei telegra-

fului din Indinele stramilor, fie printr'un monument reprezentdnd

cele 3 figuri conducatoare, sau prin trei busturi separate, asezate

sala principala a ghisetelor.

Acestei cornemorari sil i se (lea amploarea cuvenith, spre a servi

de exemplu si de imbold, ca personalul de conducere si de

executie

actual, at si viitor, sa se comporte In toate ocaziunile a fi si el la

Inaltimea predecesorilor de acum 80 ani si cá datoria lui este ca, cu

acelas avilnt de curaj si demnitate , sá sustina si sit apere fara frica

interesele Institutiei pe viitor, iar pentru prezent sit arate si sa pro-

bese documentat, ca In tirnpul din urma, s'au adus Institutiei P. T. T.

Medica/1 de drepturi atiat materiale cat

pericol existenta uneia din primele Institutiuni, de cel mai mare

obstesc interes al tarii. (Aplauze).

i morale, cari pun chiar In

si

*

Una din ',turne incalcari [acate Institu(lei P. T. T. a fost cedarea Serviciulut Telelonic unei Societd(i streine, cu toatet a$a zisa trans-

formare in Sacietate Romdneascet.

Asupra Infiintarei telefoanelor In tara noastra, urmeaza, a se SO,

ca Institutia noastra P. T. T. n'a fost refractara inovatiilor si din pro-

www.dacoromanica.ro

fi

pria ei initiativA, in 1885, a Infiintat primele posturj telefonice In Bu

curesti, Intre Directia Po*telor, Minsterul de Interne, Camerrt qi Se-

nat, iar la Galati a Infiintat posturi telefonice la PrimAria ora*ului,

Parchet, Curtea de Apel, Pompieri *i la 5 Cornisii ale ora*ului, In le-

gAturA eu o centralrt aflAtoare la Polilla ora*uluj Galati, lar prin

modificarea legii de exploatare din 1886, s'a prevrtzut a Statul, prin

Directiunea Po*telor, i*i rezervA dreptul de monopol asupra Telegra-

fului *i Po*tei, adAogAndu4-se c5.: Nimeni 7111 are dreptul sa trans-

mita semnale dela un /oc la altul, sau set schimbe corespondenta

de

once natura, fie prin masini sau aparate telegrafice, telefonice, sau

once all mijloc.

Treptat telefonia capAtA desvoltare nutnaj prin personalul po*tei

si propriile ei mijloace, formAndu-se retele In principalele orase ale titrei, se introduc multiple, se fac legiiturfj Cu tire speciale. In Capi-

talh se introduc cablurile subpAmAntene, spre a evita stälpii pp o

distanta de 0 km. Se fac leghturi cu Statele vecine ca: Bulgaria, Un- geria *i Austria.

Dar una din cele mai bune *i Insemnate inovatii a fost Infiintaxeu.

*i. desvoltarea retelei telefonice rurale, ajungAndu-se ca, din 1898 prtnA.

In 1910, a se lege prin linii telefonice toate comunele rurale din In-

treaga tara, cu capitalele judetelor respective, reform& de interes ge-

neral, din toate punctele de vedere, admiratrt *i de administratiile

po*tale a Statelor mai vechi *i mai bine utilate *i care, in timpul /no

bilizarii din 1913 si a retsboiulu pentru intregrea Neamului, a adus mari si insemnate servicii, atdt armatei, cdt fi, adminigtratiet (aril

(aplause).

In rezurnat, pitnA Inainte de azbolul pentru Intregirea Neamului,

am avut un serviciu telefonic destul de bine organizat, toatA lurnea

fiind multumità, afar% de cAtiva proa pretentio*i *i fArA rAbdare, cu

nAravul de a gAsj totul rtiu In tara lor si totul bine In strAintitate,

dar am fost *i eu In tiiri staine, am studiat, chiar de multe ori, or-

ganizarea serviciilor Po*tale, Telegrafice *i Telefonice, la Atru *j pe

teren *i pot afirma, filra teamrt de desmintire, a Serviciul nostru

telefonic din acea epocl, era egal *i chiar superior, unor State mai

mari *i cu organiari mult mai vechi decAt ale noastre. (aplauso).

DacA InsA Serviciul Telefonic a mers mai au dupg 1918, cauza,

pe de o parte, a fost rAzboiul, care a rAsturnat totul, iar pe de alta,

uzarea prin vechime a tuturor instalatiilor, cari durau de zeci de ani

*i dacti Guvernele, care s'au succedat dupA 1924 *IL in special Mini-

Wii de Comunicatii ar fi lAsat ca excedentele, produse de Institutia

P. T. T., a fie Intrebuinatte In investitdi *i daa ar fi dat un sprijin

dacA nu material, cel putin moral Institutiei, s'ar fi gAsit banij ne

cesan i In WA, pentru ca telefonia sa. fie mai bine ,mai solid organi-

zatA *i mai- putin phgubitor pentru tarA, decAt de strAini.

Dovada de aceasta este construirea centralei automate din B dul

Dacia pentru a patra parte a Bucurestiului, sistem Rotary, data in

functiune de functionarii romdni, sistem perfectionat, care inset a co

,vtat numai 80.000.000 lei, cladire, montare si canalizare, sistem foarte

www.dacoromanica.ro

12

bun 0 pe care I-a introdus, dupd cedare, $i Societatea Straind,

restul Bucure$tiului. (aplause).

in

Dacd insel s'ar fi urmelrit lucreirile in acela$ sens, s'ar fi avut o

instalatie destul de perfect facutd, inset in conditiuni cu mul( mai

putin apasatoare pentru (arel,

cei in acest caz Statul ar fi avut noul

$i insemnate sporuri de venituri, cari i-ar fi reveni( $i de cari are

nevoie, iar nu sel plelteascet circa 210.000.000 lei anual Societcltii stretine,

ca platel de abonamente

de Stat. Ceeace Inseamna ca, In tirnp de 7 ani, Statul

SocieteEli romane circa 1 miliard 400 milioane. (Aplauze).

convorbiri telefonice pentru autoriteltile

a platit zisei

Trist

j umilitor este Insa a Societatea de telefoane a pus In

locurile de conducere ale serviciului

telefonic si In partile cele mai

delicate si secrete, numai persoane straine de neam, sau personal

angajat din straini si din simpli particulari, cu nume adesea exotice,

cu contracte si fara, juramdnt de credinta catre Tara si Rege, lar

functionarii romAni luati dela Dosta, °data cu cedarea telefoanelor,

sunt in sub ordinea celor de mai sus. (Aplauze).

Maretia actului din 1857, cdnd tarile romdne se gaseau ocupate

de arrnatele austriace. cAnd o manä de telegrafistj au stiut sa lupte

i sa convinga guvernul romdn de

cu credinta

i devotament de tara

atunci, ca telegraful, pentru siguranta tarii, trebue sa, fie exploatat

ca monopol de Stat si

Indeplinit

numai de functionari

romani,

urmeaat set indemne pe intreg personatul Postei

Tele grafelor Ro-

mane de astgzi ca, cu acela$ avdnt, sd probeze $i sel documenteze Gu-

vernului $i intregei populatiuni a fdrii, cel una din cele mai vechi

institufii ale Statutui Romdn, Posta si Telegrafut, decade

din an in

an

di se sufocd

nu poate trai felrel serviciul telefonic, dovadd

de ce se petrece in bate tdrile din lume $i cd una sau cloud exceptii

nu poate face reguld. (Aplauze prelungite). De altfel situatia politica, de astazi este mai avantajoasa, scopului ce urmarim., prin desvoltarea spiritului nationalist si de nationalizare,

adica ca Romania sa fie a Romanilor.

*

*

Se va obecta Insa ca Societatea a facut investitii si ca trebue

sa-i raspundem cheltuelile facute. Nimic mai drept, ba putem

dam si un beneficiu, bineInteles facand, cdt mai este posibil,

verifi-

carea conturilor de investitii,

colosal

umflate si a preluarilor pe

nedrept

i contrarR contractului de cedare, lar sumele necesare se pot

obtine, autorizandu-se Directiunea Postelor

sub garantia Guvernului, un Imprumut, sau treptat, actiuni garantate

i Telegrafelor sä emita,

i Telefonului, cu o dobanda.

cu Intreg venitul Postei, Telegrafului

de 5-51/2

j chiar 6%. Societatea telef. dä actionarilor sai 11%

i Cu

siguranta cá se vor gitsi 3.000.000 de romani care sa subscrie 3 actiuni

a 1000 lei. In acest mod vom avea 9.000.000.000 lei, din care vom putea

plati Societatii capitalul cu adearat Investit, circa 5 miliarde

i sa

ne mai ramana fonduri pentru a reface telefoanele In centrele ramase

www.dacoromanica.ro

13

si a repune In functiune telefonia rurala, lasata In parasire de actuala

Societate, intrucdt nu-i prezenta garantia unui venit destul de remune

rotor, pentru investifiile ce ar face. (Aplauze).

*

*

*

Dar Domnilor o alta mare Incalcare a drepturilor sale s'a facut

Postei, prin luarea de care Casa de Economii, a serviciului de Cecui i

si Virimente si alipirea lui la area rasa. Inc& din 1906, am preconizat si am stitruit pe langa personalul

introducerea acestui

conducator al Administratiei P.

T. T., pentru

serviciu si In administratia noastra si In 1911 am reusit sa prevad

aceasta, prin modificarile ce se prelzuse legii de exploatare,

care

Mgt din cauza schimbarilor politice a ramas In cartoanele Camerii;

intrucdt directorul general urmdtor s'a desinteresat de aceastet im-

portantd ref ormd.

0 ala incercare a fost Malta in 1917 In timpul rasboiului, rand,

la congresul, ce s'a tinut !rare aliati la Roma, s'a luat, Intre altele,

hotarlrea de a se introduce serviciul de cecuri si virimente, atilt

In

serviciile interne, cat si In relatiunile dela tard la tara, Intre aliati.

Interne de

Prof Rand de aceasta, ru aprobarea Ministerului

de

tunci si a Directorului General Badescu, am Intocmit proectul de

lege, regulamentul si instructille necesare, yentru introducerea acestui

serviciu si in tara noastra. Evenimentele ce s'au petrecut si lipsa de interes din partea personalului de conducere a facut ca lucrurile sa ramana In starea din trecut.

In anul 1927, fostul Director General P. T. T., Petre Papacostea,

fost amploiat In Administratia Postelor si caruia, In timpul retragerei

In Moldova, avusesem ocazia sag vorbesc si sa-i explic Insemnatatea

acestui serviciu si foloasele ce ar aduce aril, Indata ce a ajuns direc-

tor general face si starue sa se voteze, printr'o lege specialti, introdu-

cerea serviciului de Cecuri si Virimente, prin Administratia Postelor;

dar din. cauza schimbarilor politice, ce a survenit imediat, Directorul

general Papacostea demisionand, urmaru/ situ nu depune nici un

interes pentru punerea in aplicare a legii, lar mai tdrziu, in 1928, i se

aduc vnele modificari.

Pe rand insa cei din Administratia Postelor se strlduiau cu

punerea In aplicare a acestui serviciu (ierta(i-ma, straduiala

lunght, fie din cau lipsei de initiativa, fie a fricei de necunoscut), o

6,1a institutie autononal, Casa de Economii, printr'o lege de moment,

cam

votata intr'o sedinta de noapte, ja serviciul de Cecuri si Virimente pe

seama sa ca conducere, urmand ca serviciul oxecutiv sa se tndepli

neasca prin personalul Postei.

Po$ta face astfel toatel munca brutd, iar Casa de Economii, care

$i a addugat in coadel

$1 Cecurl Po$tale

trage foloasele, cart ar

trebui sd fie ale Po$tei $i ca atare ale Statului, care are atdta nevoe

de noui venituri,iar nu ca ele set se iroseascet in alte scopuri. (Aplauze).

Universala, Serviciul de

Cecuri si Virimente face parte integrant& din administratiile de posta,

In toate statele din Uniunea

postal&

www.dacoromanica.ro

14

afartt de Statele succesorale ale .Anstriei, care, gasind introdus acel

serviciu dupa vechiul sistem, In provinciile alipite,

organizare si in teritoriile proprii. In ceiace ne prive$te pe noi, pentru cd organizarea s'a facut sub

i-a dat aceiasi

inspiratia unui fost funcionar superior P. T. T., fost in Administralia

Pogelor Ungare, s'a adoptat sistemul centralizator domnea in acea tara.

Dar Domnilor, Serviciul de Conturi si Virimente trebue sá inde-

plineasca, ca prim scop, inlesnirea platilor si inlaturarea circulatiei

numerariului, ori, spre a va convinge de defectuozitatile sistemului

introdus la noi, va, dau exemple concrete:

Un titular de cont din Craiova are de facut o plata. unui titular de cont, sau unei alte persoane, la Calafat; in acest caz ordinul de

defectuos, ce

plata se expediaza la Bucuresti (Casa Cecuri), de unde, dupa inregi-

strare, se expediaza la Calafat; ori aceasta operatie se face in 2-3

zile, lar (lac& in acestinterval mai sunt si sarbatori la mijloc, operatia

dureaza 4-5 zile, pe cdnd plata prin mandat postal s'ar fi facut chiar

In aceiasi zi. Aceleasi cazuri sunt pentru Intreaga tara, Oradea cu

Cluj, Iasi cu Dorohoi, Iasi cu Chisinau, etc., cu intaxzieri

j mai mari.

Tot acelasi lucru se petrece pentru once localitate din tara, in

i orictit s'ar forta Casa

de Economii, sá inlature aceste intarzieri, nu va putea reusi, cleat

factuld mari si zadarnice cheltuieli, nerentabile.

eat% de Bucuresti (Sediul Casei

Centrale),

i virimente nu se va putea efectua

In bune conditiuni, ca sa raspunda cerintelor, decat prin administra-

tia postall, care Il poate descentraliza in 10, 15 si mai multe centre,

Elvetia, tar& de 7 ori mai

astfel ca sa se inlature once inthrziere.

mica, ca suprafata, Ca noi, are serviciul descentralizat in 25 localitati,

asa cá once operatie se poate face In citteva ceasuri.

Nici ()data serviciul de cecuri

Ca atari, in interesul general, trebue demonstrat $i probat celor

In drept, cd acest serviciu nu se poate efectua in bune condi(iuni,

decdt sub directa conducere a Po$tei. (aplause).

*

*

Dar Domnilor, Posta, prin toate organele sale de executie, mai

face si serviciul Casei de Economii, ori asupra acestui fapt urmeazá.

sa se stie:

Case de Economii din initiative private si chiar sub control, au

existat in diferite taxi Inca de prin 1780, tnfiintate de asociatiii, cor-

poratii, band etc., dar toate n'au putut exista, fie din rea conducere

si administratie, fie din gresitele plasamente si rea credinta.

In anul 1861, marele om de stat englez Gladstone, infiinteaza,

printr'o lege, Casele de Economie Postale, sub directa conducere si Cu

efectuarea serviciului de catre administratia postelor

stat a recunoscut in public: Cd n'a fost act care set contribue la frabu nettet(irea conditiunilor claselor sdrace $i in general la aceea a mora

vurilor $i bobelfiei nafionale ca acea lege.

Acest sistem a fost introdus de Marea Britanie In toate dominiu

rile, posesiunile, coloniile si protectoratele sale din lumea intreaga.

i acegt om de

www.dacoromanica.ro

15

Wind pe rand acest sistem se introduce In Franta si coloniile sale, Olanda cu posesiile sale, Portugalia cu coloniile, Egipt, Italia, Suedia, Islanda, Finlanda, Spania, Grecia, Bulgaria, Letonia, Estonia, Canada,

Argentina, China, Japonia.

Au rAmas ca institutii .autonome, Austria si Ungaria si tArile

succesorale, care gAsind In provinciile alipite astfel organizarea ace-

stui serviciu 1-au introdus tot astfel, si In tArile lor.

Noi am introdus Casa de Economii In 1880, luandu-ne dupg mo-

delul celor din Franta, alipind-o pe längit Casa de Depuneri si Con-

senanatiuni, MAI sá tinem seamg, c6, Franta, In 1881, pitrAsise vechiul

sistem si adopt5, pe cel din Marea Britanie; iar la noi, In 1880, se

administratia

cunosteau bazele noiei organizatiuni,

adoptatg,

de

francezit.

La 28 Iunie 1930, se modificA legea Casei de Economii, fAcAndu-se

-o Institutie autonomA, netinAndu-se seamA de cele ce se petreceau In

celelalte tttri. Cu toate acestea Posta a fost obligatA ca, prin toate

oficiile

i intreg personalul sAu, sA Indeplineaselt serviciul Ca,sei de

Fconomii.

Beneficiile Casei de Economii se Impart la fonduri de rezervA, la

clAdiri pentru sucursalele Casei (care cine stie cand Se vor Infiinta),

restul ca participare la beneficii a personalului propagandei, tantieme

si foarte multe si la diferite comitete, etc., etc., lar Statul nu pri-

meste nimic.

In atari conditiuni, narte intrebarea, de ce nu ne-am conformal

noi sistemelor ce domnesc in 4rile cu mutt mai civilizate ri cu

organiztlri mai vechi $i intrucdt Porta azi efectueazd cea mai mare

parte a serviciului, de ce nu i-am acordat fi conducerea? (Aplauze).

*

0 et& mare nedreptate s'a Pima portei, prin lucren serviciului de distribuire a produselor mono polizate ale Regiei, prin factori rurali.

Asupra acestei chestiuni urmeazA a se sti el, In urma crizei din

bugetului in acea

serviciul postal rural se desorganizase, deservindu-se numai

comunele rurale de trei ori pe sAptImAnA, lar miile de sate si cAtune

erau lipsite de un astfel de serviciu.

In 1904, am cAutat sA profit de influenta, ce, fostul director general

Grigore Cerchez, avea asupra Ministrului de Finante Tache Ionescu,

cAruia i-am explicat Incercarea fAcuta In 1898 cu distribuirea produ-

nereusitei si, documentat, am

selor prin factorii rurali si cauzele

1900, a reducerii fondurilor bugetare si a fixgrii

arAtat

i probat, cA numai cu sumele ce Regia cheltuia cu distribui-

torii s6i si fArA ca Statul sá facA nici un sacrificiu, vom putea face

un real serviciu de postA ruralg, de care sA profite Intreaga populatie

ruralA.

Convingând, la 1 Aprilie 1905 s'a introdus distribuirea produselor

Regiei In 4 judete din nordul Moldovei. Rezultatele IntrecAnd astep-

tArile, In 1907 ni s'au dat Inca 15 judete, lar la 1 Aprilie 1908, ministru

de Finante fiind Emil Constinescu, ni s'au dat

i restul judetelor.

www.dacoromanica.ro

16

Numai cu fondurile, pe care Regia le cheltuia cu distnbuitorii

i am ajuns sit deservim

sdi, am indoit numtirul factorilor rurali

zilnic toate comunele rurale si_cdtunele, rarnâmand sd, se deserveasca

de trei ori pe saptamána, numai satele

i catunele izolate.

Rezultatul a fost cd, In afard de marele servicii aduse populatii

rurale, posta si-a vazut veniturile mdrindu-se, schimbul coresponden

telor, preschimbate c1ocalitatile rurale, s'a ridicat dela 15 milioane

in 1905, la 60 de milioane in 1915. (aplause),

Regia, prin aprovizionarea deasa

i repede a debitelor din locali

tatuo rurale, prin Infiintdd de noui debite, acolo unde nu existau, si-a

vd,zut veniturile crescand, astfel, in 1908

judetele, Regia a incasat din vánzari, in localitittile rurale, 33.348.136

1909, cánd am avut toate

1914

1915, la 47.842.634 lei,

lei

i, prin cresteri

anuale, ajunge, In

ceeace inseamnd, o crestere de venituri de 43 la sutd.

Serviciul de postd rurala

i distribuire, s'a efectuat in cea mai

mare reguld, chiar In timpul razboiului si el n'a incetat, in Muntenia,

decal odata Cu retragerea armatelor, iar in Moldova s'a executat tot

timpul, palm in spatele frontului. Regia, chiar In 1916-1917, a incasat

35.154.372 lei,

iar, la reocuparea teritoriului

reluat mersul din trecut.

pardsit, serviciul si a

Treptat, cu incepere din

1921,

i

in

continuare, serviciul

s'a

extins in Basarabia, Banat si Transilvania, vanzarile prin posta,

numai in localitittile rurale, ajungánd:

In 1922 lei

780.909.761.

In 1925 lei 2.420.968.109. In 1928 lei 3.802.773.382.

In 1930 lei 3.576.324.365, o mic5, descrestere din cauza crizei

ce

incepea.

Pentru serviciile facute Regiei, Posta incasa anual 120

130 mi-

lioane, pe care ii intrebuinja exclusiv pentru imbunatalirea serviciului

postei rurale si a celui de distribuire. (aplause).

In tot timpul, dela infiintarea serviciului de distribuire prin posta,

pan& in 1931, adica in timp de 27 ani, Regia, care mai tarziu s'a

transformat in Casd autonomd, C. A. M. nu s'a ardtat, nici odattt si

sub nici o forma, contra serviciului de distribuire prin Postit, care sa

conducd la schimbarea sistemului, cdnd, din conceptip unui bancher,

care si-a administrat atelt de bine banca mostenitd, incdt a. dus-o de

MO, s'a format Societatea Discom, in vederea luörjj serviciului de

distribuire.

Si, Inteo blind zr, Casa Autonoma C. A. M., cu aprobarea mini sterului de Finante de atunci, concesioneazd distribuirea produselor regiei, cu incepere dela Ianuarie 1932, Societatii Discom, cu o platd

indoit de mare ea aceea ce se dädea postei.

Posta ne mai avand la dispozitie suma, ce primea dela Regie

care de atunci satisface interesele altor persoane,

redus serviciul

postal rural, prin sciideri

mai ram.

i suprimitri de curse, mergand din ce in ce

Trist este Ina, cil. cei aproape 2000 de factori

rurali, recrutati

numai din tdrani români si cari prin tantiemele de vitnzari, ce li se

www.dacoromanica.ro

17

cuveneau, Isi Muse o situatie bunk astAzi abia Isj duc

viata; iar

distribuirea se face astAzi prin strAini de neam, In special ovrei

toate neamurile de minoritari. (aplause).

Cum astAzi se vorbeste despre inlesniri de fAcut tAritnimii, de

si

de schimbarea sisierouluj distrIbuirii

atrag atentiunea asupra faptelor

desfam ea sdrii pe alte cgi

produselor regiei, cred necesar s

petrecute In trecut si a se cauta s5, se reving, la sistemul Incercat si

practicat 27 de ani, ImbunAtAtindu-se serviciul a dou5 institutii, fAr5,

a se face noui cheltuieli. (Aplauze).

*

*

Si pentru a termina, Domnilor, si singura solutiune, pentru ca Posta

cAt

In interes general, cred c5

reja amploarea din trecut,

j sA realizeze noui perfectiongri, nu este deal ca, din serviciile

principale, Posta, Telegraful si Telefonul, la cari s5, se adauge si Ser-

viciul de Cecuri

formeze Ministerul Po;telor, cum de altfel existd in Germania, Marea

Britanie (Post Office), Franta, Belgia, Cehoslovacia, Jugoslavia, Po-

lonia $i Irlanda, vorbind numai de Europa.

j Virimente, precum

j Casele de Economii, sd se

Acest minister va fi singurul in stare set asigure independenta $1

vor forma, $i sin gurul in stare de

buna functionare a serviciilor,

a pune captit imistiunilor $i, creerii de avantagii altor institutii, in

detrimentul administratiei P. T. T. *i Dvs., Domnilor ConducAtori si

executanti ai Serviciiilor P. T. T. si cei ce se intereseazA de bunul mers al Institutiei, v incumbA dà,toria de a lupta pe toate cAile pen-

tru aducerea la Indeplinire a acestei necesitAti. (Aplauze prelungite

indelung repetate).

CUVANTARE DE INCHIDERE ROSTITA DE rt-L INGINER

I. PITULESCU, DIRECTOR GENERAL P. T. T.

IN CALITATE DE PRESEDINTE

DOAMNELOR $1 DOMNILOR,

Am resimtit din conferinta d-lui Minescu cb,t de Insemnat

l instalp,t de

a fost socotit telegraful, mai ales c5, fusese adus

armatele ocupante; lar cat de important a fost socotit serviciul

i public, dela organizarea lui, s'a vilzut

telegrafie pentru Stat

din staruinta pe care o puneau austriacii, ca sl ajungä s5, st5.-

pb.neasc5, acest serviciu.

El a dat dela infiintare o viata, nouä

i mai vie serviciilor

Am mai resimtit cA, in acea vreme, con§tiintanational5,

de po§ta, ce aveau De acea vreme.

trecuse deja prin patura cultA a natiei §i se Infipsese adanc In

cugetul acelor ce erau considerati, de catre conduatori, bunt

numai de munck lar de crttre vecinii puternici, buni de robit.

Dovada? Deplina reu§it5, a mi§chrii m5,nunchiului de tele-

grafi§ti: 7 absolventi ai scoalei de telegrafie austriacä din anul

1854 i 35 din anul urmator.

www.dacoromanica.ro

18

Sprijinit pe acea constiintb grupuletul primelor telegra- fist a putut arbla, in toiul luptei, lucru constatat de public si

de guvern, cb, si telegrafistii romani sunt tot atat de capabili

ca si cei austriaci si polonezi, cari isi arataserä deja aptitudinele

si cä si ei pot conduce tot atat de bine serviciul, ca si functio-

narii straini.

Sprijinit pe acea constiintk care era si a lor, micul grup

de telegrafisti a putut cere guvernului inlaturarea si a condu-

cerii strAine a serviciului, odat& cu Indepartarea telegrafistilor

straini.

Sprijinit pe aceastA constiintk micul

grup a aratat, si a

fost crezut de guvern si public, c& telegrafistul rom&n lucreazä

Cu bun& credintA si devotament pentru interesele tarii, spre

deosebire de cel strain.

Sprijinit pe acea constiintk micul grup de telegrafisti

a

aratat, si a fost crezut de guvern, el siguranta Tarii si existenta

ei impun, ca serviciul telegrafic s& fie Indeplinit ca monopol de

stat si efectuat numai de functionari romani.

Sprijinit pe aceiasi constiint& national& si micul grup de

telegrafisti moldoveni a Inceput, duprt telegrafistii munteni,

aceiasi miscare nationall.

Dar ceeace am resimtit mai cu deosebire, din eonferinta,

tirbei, sprijinit tocmai pe aceastA

constiint6 nationalk a putut respinge concesiunea pe 90 ani a

e faptul ca si Domnitorul

telegrafului si a serviciului telegrafic, ce fusese pretins& de

catre austriaci, cu toate c6, armatele lor mai tineau Inc& ocu-

pat& tara. (Aplauze).

Din euvantarea d-lui Minescu mai constatam si regula ca:

pe unde trec urmasii revolutionarilor din 1789 constiinta natio-

nal& a popoarelor intr& in miscare si cu succes.

La trecerea, In epoca aceea, a capitanului de geniu Lamy, care a- eonstruit cea dintai linie telegrafiel Giurgiu-Bucuresti,

a urmat lupta m&nunchiului de telegrafisti pentru nationali-

zarea telegrafului, intocmai ca si in 1916-1918, dup& sosirea

ofiterilor francezi, am inscris in istorie marile victorii dela Tg.

MArasesti si altele, iar la Oituz si Marasesti am putut

arata, ca pe aici nu se mai trece. (Aplauze prelungite).

D-1 Minescu, cu prilejul zilei de astazi, propune sb, Exam

Jiu

in piatrk sau in bronz, figurile sau numele celor trei telegra-

fist:

oimescu, Filionescu si Augustin, o mandrie a Corpului

P. T. T., la care voi raspunde: el ne vom stradui sa-i indepli- nim dorinta. De indatl voi ruga pe colegul Stanea, un distins

sculptor, sl se ocupe de aceast& lucrare. (Aplauze).

D-1 Minescu a mai gdsit nimerit s& arate azi ca Institutia

noastra a fost deposedatk in cursul anilor din urmk de unele

dintre cele mai importante servicii, cari au fost trecute apoi pe

maini particulare. D-sa deplange p&rinteste acest fapt, la care

noi urmaqii rispundem printr'o actiune viguroasa de Inflintare

www.dacoromanica.ro

19

de noui servicii publice, ca Serviciul

citatiilor

Stat, plata salariilor

Incaso, Distribuirea

i actelor de procedura prin posta, Serviciul Loteriei de

de

i pensiilor prin posta etc. (Aplauze).

Pentru a nu abuza prea mult de atentiunea D-vs. In numele

i cinstesc, dupa cum se cuvine, pe

meu si al D-vs. multumesc

d-1 Minescu, pentru distinsa si instructiva conferinta ce ne-a

tin ut.

Sa traiasca. (Aplauze prelungite).

CUVANTARE DE MULTUMIRE DIN PARTEA DELEGATULUI-

SOCIETATII PENSIONARILOR P. T. T. DIN INTREAGA

TARA, ROSTITA DE CATRE D-L C. TH. ALEVRA,

INSPECTOR P. T. T. PENSIONAR

DOMNULE PRE$ED1NTE, DOAMNELOR $1 DOMN1LOR,

Societatea Pensionarilor P. T. T. din Intreaga tara, care a

luat fiinta abia anul trecut, urmareste nu atat revendicari de

ordin material, cat mai ales teluri de ordin sufletesc

i anume:

D-1 C. Th. Altvra

mentinerea i Intarirea legaturilor de camaraderie dintre mem-

brii sal

l camarazii din activitate; teluri de

ordin patriotic, prin punerea la dispozitia Administratiei, In

ì dintre acestia

www.dacoromanica.ro

20

mod onorific, a bratelor membrilor sM valizi, pentru a inlocui

In serviciu pe camarazii activi, inteo eventuala mobilizare, cand

acestia ar fi chemati In serviciile

armatei pe eliferite fronturi

tot in stela§ mod, a colabora Cu Directiunea Generala, in

i experienta unora din-

tre ei ar face necesara aceasta conlucrare si in fine teluri de

anumite chestiuni, unde cunostintele

ordin cultural, printre care un ciclu de conferinte pe care 11

inaugureaza prin comemorarea de astazi. (Aplauze).

Incurajata de bunavointa

i caldura cu care s'a raspuns

i respectuoase

acestei initiative, tanara societate a batranilor pensionari

Ingaduie sa aduca prin mine cele mai calduroase

multumiri atat Doamnelor i Domnilor invitati, cari au binevoit

sa ne onoreze

i incurajeze, cu prezenta Domniilor lor, in initia-

i Domnului ing. I. Pitulescu, Directorul

tiva luata de noi, cat

general al Postelor

aceasta solemnitate. (Aplauze).

i Telegrafelor, care a binevoit sa prezideze

Aceleasi calde multumiri le exprimam camarazilor din acti-

i carora

socot ea este bine sa le amintesc, cu aceasta ocaziune, povetile

i indrumator de suflete, D-1 profesor

marelui nostru carturar

vitate, care participa In numar atat de impresionant

Nicolae Iorga, Consilier Regal al Tronului, ca numai din cunoa-

sterea

i priceperea trecutului se pot trage invitämintele cele

i viitor. (Aplauze).

mai folositoare pentru prezent

Sunt sigur cä actul patriotic al celor trei inaintasi ai nostri,

istorisit atat de frumos de distinsul conferentiar, va trezi un

ecou puternic in inimile camarazilor nostri activi si va servi

celor mai tineri drept indreptar al conduitei lor de viitor, spre

multumirea noastra, a pensionarilor, care ne consideram ca

parintii ion sufletesti. (Aplauze).

Multumirea noastra va fi cu atat mai mare cu cat, urman-

du-ne sfatul, vom fi contribuit

la indrumarea lor pe calea Indeplinirii datoriei catre Tron

1 noi, in cat mai mica parte,

Patrie. (Aplauze).

In aceste sentimente va exprim Inca odata intreaga noastra

gratitudine pentru bunavointa Cu cari ati raspuns invitatiuneL

noastre. (Aplauze prelungite. Corul intoneaza imnul regal).

www.dacoromanica.ro

UCURESTI '

IMPR:MERIA" S. A. R.

Strada Matei Millo Nr. 3

'1','efon 5 43.45

www.dacoromanica.ro