http://rononformal.wordpress.

com/metode/

Metode
Animatie stradala
O metoda dinamica care se poate desfasura oriunde, in spatii mai putin conventionale
unde publicul nu este obisnuit sa vada spectacole: pe asfalt, pe nisip sau pe iarba, intr-o
parcare, in mijlocul orasului, la metrou. Animatia stradala include forme diferite de
exprimare artistica cum r fi teatru, muzica, circ, clovnerie, dans, carnaval, pirotehnica si
multe altele.
Teatrul celor opresati
In termeni teatrali, metoda implica un SPECTOR ce primeste locul ACTORULUI si care
invadeaza PERSONAJUL si SCENA. Acesta va ocupa spatiul si va oferi solutii.Facand
aceasta, SPECT-ACTORUL va realiza constient un act responsabil; scena fiind o
reprezentatie a realitatii si fictiunii.Insa SPECT-ACTORUL nu este de natura fictiva.
Exista si pe scena si in afara ei intr-o realitate duala.

Luand stapanire asupra scenei in fictiunea teatrului- acesta joaca un rol- nu doar in
fictiune dar si in realitatea sociala. Transformand fictiunea, acesta se transforma chiar in
si pe sine. Aceasta act reprezinta o patrundere simbolizand toate actiunile cu caracter
invadator pe care trebuie sa le realizam pentru a ne elibera de ceea ce ne oprima. In cazul
in care nu realizam aceasta trecere( nu neaparat violenta), si daca nu se merg mai departe
de normele culturael, starea de opresiune , limitele impuse,- nu ne vom putea elibera
niciodata.
A ne elibera inseamna a te transforma.Si a te transforma inseamna a te elibera.A te elibera
inseamna a exista.
Biblioteca vie (aka Living library)
1

Toti avem abilitatile si libertatea de a schimba (sau a ne schimba) in bine, implicandu-ne

voluntar in dezvoltarea si educatia noastra si a celor din jur. Astfel, la prin intermediul
bibliotecii vii oamenii devin carti ce ilustreaza aspecte din diferite grupuri sociale
(politisti, jurnalisti, copii saraci, asistent social, timizi, tigani, corporatisti, persoane cu
dizabilitati etc). O asemenea actiune isi propune sa atraga atentia asupra unor probleme
de interes european discriminarea si intoleranta.

Photovoice
Uneori i este greu s povesteti, s vorbeti despre ce (sau cine) i place sau s explici
ce te supr. Cnd cuvintele nu i sunt la ndemn, poi arta ce crezi tu prin imagini.
PhotoVoice-ul este o cale de a povesti prin fotografie. Photo nseamn n englez
fotografie, iar voice nseamn voce. Prin PhotoVoice vorbeti cu ajutorul
fotografiilor pe care le faci chiar tu. i pentru a fi sigur c fiecare fotografie este neleas
aa cum vrei tu, lng fotografie vei putea scrie cteva cuvinte care s povesteasc ce ai
vzut tu cnd ai fcut poza.

Poi s participi la un PhotoVoice atunci cnd vrei s transmii celorlali un mesaj. Vrei s
le spui ce i place n satul tu sau ce vrei s te faci cnd vei fi mare sau orice altceva
crezi c este important.
Un PhotoVoice poate dura cteva luni. n acest timp, un grup de oameni (de pild de
copii) fac fotografii, se ntlnesc n fiecare sptmn i i le arat unora altora povestind
despre ce vor s arate cu ele i nva mai multe despre cum s fac fotografii bune. Dup
ce au adunat multe fotografii, participanii la ntlniri le aleg pe cele care cred c
vorbesc cel mai bine despre ce vor ei s spun. Lng fotografii adaug povestea care o
nsoete. i apoi transform fotografiile ntr-o expoziie care s fie vzut de ct mai
mult lume.
Dac vrei s participi, ine minte: tu faci fotografiile i tu spui ce vrei prin ele!
Teatru labirint
O calatorie inapoi spre tine insuti. Un drum catre inima labirintului, unde iti afli in
oglinda propriul chip. Un joc ce se transforma din cautare in poveste si din nou in cautare
a propriului sine Un spectacol de teatru mai putin spectacol si mai mult joc, o lume de
poveste construita mai putin din cuvinte si mai mult din imagini, parte reale, parte
inchipuite, parte aromate. Un experiment prin care fiinta, pierduta intr-un labirint, sa-si
creeze propriile labirinturi mentale, care sa o ajute sa afle drumul.
Walt Disney Strategy
Procesul creativ prelucreaza informatii cat mai elaborate pentru a opta, in definitiv, pentru
solutiile cele mai eficiente. In acest sens, metoda propusa vine in ajutorarea creativitatii
prin ghidarea sub tehnici si resurse ale programarii neurolingvistice.
Strategia Disney a fost observata, modelata si dezvoltata in aria programarii
neurolingvistice de catre Robert Dilts. Aceasta strategie permite gasirea de solutii optime
pe plan creative, care sa ofere congruenta interna oricarui individ.

A lucra sub aceasta strategie pentru a obtine rezultate eficiente implica distingerea clara si
coordonarea celor trei sub-procese, abordari sau pozitii perceptuale ale individului:
Visator, Realist si Critic.
Etapele acestei strategii sunt asemanatoare unui download in baze diferite de date. Se
5

pleaca de la o pozitie de start, Meta si se trece prin diverse fisiere care pastreaza si
gestioneaza informatia.
Calatoria aceasta strategica presupune ancore de locatie, furtuni intre partile
componente ale strategiei, reintorceri in porturi si linistea congruenta de final plina de
initiativa.
Open Space Technology
OST, sau in traducere libera Open Space Technology (metoda de open space) a fost
creata in anii 80 de catre consultantul organizational Harrison Owen, cel care a
descoperit ca persoanele care veneau la conferintele organizate de el erau mai interesate
de pauzele de cafea decat de prezentarile formale din cadrul plenarelor. Avand acest
aspect in vedere plus experienta sa de viata intr-un sat african, Owen a creat o modalitate
total noua de a tine o conferinta.

Conferinta open space nu are lectori de dinainte stabiliti sau program predefinit de
ateliere de lucru si nici discutii pannel. In schimb participantii care se regasesc intr-un
cerc mare descopera in prima ora de discutii in ce fel isi vor crea singuri conferinta.
Inainte sa isi dea seama ei insisi devin unii altora profesori si leaderi.

Metoda de open space, asa cum si Owen spunea, este in sine mai organizata decat orice
comitet de organizare. Este in acelasi timp haotica, productiva si distractiva. Nimeni nu
controleaza nimic. Principiul de baza al metodei este acela ca oricine vine intr-o
conferinta open space trebuie sa fie pasionat de subiectul propus si este dispus sa produca
lucruri din aceasta pasiune.
Teatrul educational
Aceasta metoda face parte din categoria metodelor de simulare. Ca tip specific de
simulare, nvarea prin dramatizare se bazeaz pe utilizarea mijloacelor i procedeelor
artei dramatice. Teatrul educaional presupune dramatizarea unor evenimente actuale,
realiste i reprezentative care se deruleaz att n coal, ct i n afara acesteia si se
mbin cu alte metode active i formative: jocul de rol, tehnicile creative (brainstorming,
brainwriting, sinectica, scamper etc.), tehnici de comunicare
Printre obiectivele de invatare ale acestei metode se numara stimularea creativitii
tinerilor pentru elaborarea unui scenariu original, care s redea faetele colii actuale,
dezvoltarea spiritului de echip i de colaborare pentru distribuirea eficient a rolurilor,
formarea abilitilor de interpretare corect a rolurilor din pies.

Metoda are impact direct asupra participanilor, ca urmare a implicrii responsabile i

active n derularea scenariului, a creterii motivaiei i a dorinei de a lucra n echip, ct
i un impact indirect, observabil prin efectele determinate la nivelul comunitii
apropiate, prin stimularea prietenilor de a participa la activitile nonformale, prin
susinerea de ctre colegii, prin dezbaterea temei interpretate n pies, prin evaluarea
scenariului i a modului de interpretare a rolurilor

http://nonformalii.wordpress.com/

Metode Laborator 2012 Fotoanimatie

17 august 2012 de nonformal

Fotoanimatie
Fotoanimatia/animatia video/stop motion/animatia cadru-cu-cadru toate duc la acelasi
produs finit: cu resurse minime, o camera foto si rabdare, se pot creea spot-uri care sa
ramana intiparite pe retina publicului. Nu trebuie maiestrie in a manui nici unul dintre aparate,
ci doar imaginatie si disponibilitate. Din desene, cu plastilina, cu obiecte dintre cele mai
diverse, decupaje, umbre sau chiar propriul corp doar cateva dintre elementele ce pot fi
folosite pentru animatie.
Obiective de invatare
Prin aceasta metoda iti poti dezvolta atat abilitatile hard cat si cele soft. Pe de o parte
exista manuirea aparatului, capturarea celei mai bune imagini si stabilirea celui mai bun unghi,
fixarea camerei etc. Pe de alta parte exista partea de continut a ceea ce vrei sa transpui in
animatia foto, care iti va activa/imbunatatii creativitatea, gasirea de solutii practice, imaginatia
etc
Rezultatele/impactul metodei
In acest proces inveti sa dai viata lucrurilor, nu doar sa le misti! Pentru ca fiecare vine cu
povestea lui. Tu ce poveste iti pregatesti pentru laboratorul de educatie nonformala?

Metode Laborator 2012 Storytelling

17 august 2012 de nonformal

Storytelling
Storytelling-ul reprezinta materializarea evenimentelor cotidiene/zilnice in cuvinte, imagini si
sunete, de multe ori folosind tehnici de improvizatie. Povestile au fost intotdeuna folosite in
orice cultura ca un mijloc de divertisment, educatie, conservarea patrimoniului cultural si de a
insufla valorile morale. Elementele esentiale ale povestilor includ subiectul lor, personaje si
naratia. Storytellingul este o modalitate buna de a impartasii si interpreta experienta
personala deoarece povestile pot reprezenta un instrument eficient de a transfera cunostintele
intr-un context social.

Obiective de invatare
Intr-un proces de storytelling participantii isi pot dezvolta capacitatea de a asculta respectiv a
povestii, de a aduce coerenta unei povesti nestructurate, de a lega un context imaginar de
unul real si de a proiecta solutii la diverse situatii aparute. De asemenea participantii isi
dezvolta creativitatea, capacitatea de sinteza, flexibilitatea gandirii out of the box.
Rezultatele/impactul metodei
Povestile reprezinta instrumente eficiente ecducationale deoarece cei care povestesc si cei care
asculta se pot implica activ. In timp ce sunt implicati participantii pot sa isi imagineze noi
perspective, sa se implice intr-un proces transformativ si empatic. Ascultand povesti se pot
crea conexiuni puternice, se pot promova modalitati inovative de rezolvare a unor probleme si
se pot proiecta viitoare actiuni in acest sens prin imaginarea unor noi perspective. Impreuna
cei care nareaza si cei care asculta pot cauta cele mai bune modalitati de a gasi noi solutii.
Metoda propusa de: Mihaela Panus, Babel Education

Metode Laborator 2012 Playback Theater

17 august 2012 de nonformal

Playback Theater elemente educationale

Interactiv i spontan, teatrul Playback isi bazeaza intreg materialul performativ pe povestile
din comunitate. Teatrul Playback atrage oamenii impreuna si deschide noi perspective in orice
fel de context in teatre, ateliere de lucru si o gama larga de altfel de contexte organizate de
invatare.
Spectacole de Playback sunt efectuate de o echipa de actori, un dirijor si de muzician. Din
momentul in care spectacolul incepe, spectatorii interactioneaza cu dirijorul si vad cum actorii
creaza pe moment scurte piese teatrale. Mai apoi voluntari din public urca pe scena si creaza
impreuna cu actorii o piesa mai complexa, in care acesti actori au rolurile principale.
Teatrul Playback a fost creat de catre psihodramatistul american Jonathan Fox
Obiective de invatare
Dezvoltarea abilitilor de ascultare activ, empatie, lucru n echip i creativitate prin teatru
de improvizaie n care grupul pune n scen o poveste spus i func ioneaz ca oglind i liant
cu povetile de via universale
Rezultatele/impactul metodei
In urma participarii la un astfel de process, poti sa lucrezi creativ cu grupuri plecand de la

10

problemele, situatiile sau de la visele lor si sa ajungeti impreun la solutii si idei noi, poti sa iti
manifesti expresivitatea si empatia, poti sa iti sustii procesele de dezvoltare si transformare
ale clienilor ti interni i externiv plecnd de la nelegerea situa iei actuale prin oglindire, poti
sa incepi sa gandesti si sa lucrezi sistemic
Metoda propusa de: Irina Stefanescu, Centrul de Sociodrama Romania

Metode Laborator 2012 ProAction Cafe

15 august 2012 de nonformal

ProAction Cafe
Acest tip de cafenea reprezinta un spatiu de conversatie creativa si orientata inspre actiune in
care participantii sunt invitati sa isi aduca toate intrebarile/nelamuririle/proiectele/ideile in
discutie. Aceasta metoda este o combinatie intre Open Space Technology si Cafenea Publica, si
a fost conceputa de catre Rainer von Leoprechting si Ria Baeck din Brussels/Belgia.
Obiective de invatare
- participantii vor schimba idei, pareri si aprofundeaza subiecte
- participanii iau parte activ la discutii, generand idei i soluii pentru rezolvarea unei/unor
probleme
- rezultatele pot fi folosite ulterior, materialele rezultate fiind suma experientelor individuale
ale participantilor
Rezultatele/impactul metodei
Rezultatele pot fi multiple i diferite, n funcie de scopul i tema cafenelei. Dup intalnire,
organizatorii realizeaz de obicei un raport pe care l trimit participanilor, autoritilor i
actorilor care au legatur cu subiectul. Astfel, pot monitoriza dac soluiile sau ideile rezultate
cu prilejul cafenelei au fost puse n practic. Totodat participanii se cunosc ntr-un cadru mai
puin formal, fac schimb de experiene i dezvolt relaii folositoare organizaiilor sau
instituiilor pe care le reprezint care pot duce la colaborri ulterioare ntre acestea.
Metoda propusa de Andreea Firastraeru, Training Cafe Institutul Roman de Training

Metode Laborator 2012 Sociodrama (elemente educationale)

11

14 august 2012 de nonformal

Sociodrama (elemente educationale)

Sociodrama este o metoda de explorare activa a sistemelor mai largi in societate,
organizatii, institutii si comunitati, pentru a determina (acolo unde este cazul) schimbari /
dezvoltari / transformari individuale sau de grup.
Obiective de invatare
Sociodrama este o activitate de invatare sociala in grup. In cadrul unui astfel de atelier inveti
sa analizezi sisteme si sa fii un factor de schimbare/transformare/dezvoltare.
Rezultatele/impactul metodei
Sociodrama poate fi folosita pentru a asista interventiile noastre in comunicare, negociere,
transformarea conflictului si formarea echipei; sau pentru a face analiza partilor interesate
(stakeholder analysis), cercetarea actiunilor, planificare strategica, recrutare, pentru a anticipa
rezultatele sau pentru a pregati implementarea. Aici iti poti dezvolta abilitatile de a lucra cu
oamenii din contextul tau de lucru si de a dezvolta o structura prin care sa raspunzi intr-un
mod nou si inedit situatiilor aparute in activitatea lor
Metoda propusa de: Irina Stefanescu, Centrul de Sociodrama Romania

Debate
Debate ul este o forma structurata de dezbatere educationala, compusa formal din echipe cu
un numar egal de membri. Acestia sunt pusi in situatia de a pune in valoare pro si contra
argumente diferite pentru ambele fatete ale unor chestiuni asupra carora oamenii, desi bine
intentionati, pot fi in dezacord.
Obiective de invatare
In esenta, tehnicile de dezbateri dezvolta:
Gndirea critica;
Capacitatea de argumentare;
Concizia si claritatea n exprimare;
Rezonabilitatea in afirmarea unei opinii avand o documentatie prealabila
Toleranta fata de opiniile adverse;Persuasiunea;
Ascultarea activa;
Stilul de prezentare ntr-o aparitie publica;
Capacitatea de a lucra ntr-o echipa.
Rezultatele/impactul metodei
Orice dezbatere este un semn de civilitate, atata timp cat e purtata cu bunacredinta, ascultare

12

atenta, discernamant si fair play. Si pentru ca intr-o societate moderna, lucrurile merg inainte
datorita schimbului liber de idei. Abordarea din debate dezvolta paticipantilor capacitatea de
analiza a problemelor controversate si ajuta la obtinerea unei imagini nedistorsionate de
prejudecati. In acest context, participantii vor fi determinati sa emita judecati asupra unei
motiuni folosind criterii obiective, si totodata, sa apere o pozitie folosind argumente
sustinute de dovezi si nu de simple opinii.
Metoda propusa de: Teodora Graur, ARDOR

Teatru origami
Origami teatru este o metoda nonformala prin care copii, tineri si adulti descopera magia
artei orientale a plierii hartiei si astfel devin mai atenti, mai rabdatori, mai pasionati si de ce
nu mai increzatori in fortele proprii.
Obiective de invatare
Participantii invata cum se pliaza dintr- un patrat de hartie pentru a obtine diverse forme,
invata sa elaboreze povesti origami, isi cultiva rabdarea si atentia la detalii, invata sa
socializeze mai usor si sa comunice cu ajutorul acestei arte
Rezultatele/impactul metodei
Origami poate fi folosit incepand de la copii de gradinita pana la adulti, in orice colt al lumii. In
functie de varsta grupului tinta modelele se pot adapta varstei. Poate fi folosita in spital pentru
a anima un grup de copii, poate fi folosita pentru a crea piese de teatru (pt copii si adulti),
poate fi folosita ca metoda de team building, metoda educativa in scoli si gradinite, ateliere de
creatie pt copii si adulti, etc
Metoda propusa de: Andreea Vasilescu, A.C.T.O.R

Teatru Forum
Aceast metod este folosit n special n lucrul cu grupurile dezavantajate. Este uor s
identifici problemele cu care se confrunt, s descoperi cauzele i cu ajutorul implicrii
grupului respectiv s gseti soluii pentru aceste probleme. Personajul este liber, nu este prins
n replicile obinuite, teatrul forum este un teatru al improvizaiei, al tririlor sufleteti, un
teatru n care TU poi intervenii i poi schimba aciunea piesei astfel nct situaia s devin
una favorabil, cu final fericit.
Obiective de nvare:
Exprimarea sentimentelor i a tririlor. Desfurarea unei piese de teatru forum implic
participarea activ att a personajelor ct i a spectatorilor care, la un moment dat se pot
transforma n actori i pot aduce schimbarea n bine a situaiei prezentate.

13

Rezultatele/impactul metodei
Aceast metod de lucru, metod nonformal, are un puternic impact asupra celor implicai
deoarece dezvluie soluii la unele problemele cu care acetia se confrunt.
De asemenea, acetia reuesc s-i exprime tririle, sentimentele, reuesc s-i nfrunte
temerile i stabilesc legturi puternice unii cu alii. Participnd activ, formeaz o echip i
contientizeaz c pot genera soluii la dificultile cu care se confrunt.
Metoda propusa de: Iuliana Dinu, Fundatia Chance for Life

Animaie socio-educativ
Termenul de animator provine din cuvntul latin animus care se traduce prin suflet, aceasta
nseamnnd c animatorul este sufletul publicului cu care lucreaz. Animaia socio-educativ
reprezint o modalitate, un instrument de relaionare cu publicul, folosindu-se de activiti de
tip social, cultural, fizic i sportiv. Pentru aceasta, animatorul trebuie s cunoasc i s aplice
diverse practici i tehnici de animaie n grup, fr s neglijeze ns relaia individual. Metoda
cea mai des folosita este jocul educativ. Animatorul socio-educativ are vocaie educativ n
domeniul social, cultural i/sau socio-cultural, sportiv, organiznd jocuri plecnd de la
necesitile persoanelor cu care lucreaz (copii, tineri, aduli). Principiile de lucru ale
animatorului sunt cele ale toleranei, autonomiei individuale, responsabilitii sociale,
respectrii drepturilor copilului.
Obiective de nvare:
Funciile animaiei socio-educative sunt cele de socializare, de reglare social, de culturalizare,
aceasta avnd un caracter educativ i inovator
Rezultatele/impactul metodei
n primul rnd animaia socio-educativ are impact asupra autonomiei beneficiarului, acesta
nvnd s i controleze comportamentul, ajutndu-l s gndeasc n avas i s acioneze
pentru a atinge o aciune planificat n timp, nva s colaboreze, s mprteasc opiniile i
gndurile altora, nva s fac fa provocrilor din viaa de zi cu zi n mod spontan i creativ.
Nu n ultimul rnd nva s dea sens a ceea ce se fac, s neleag de ce se exercit o
anumit aciune i n ce context. Oamenii gsesc astfel sensul cuvintelor, idei, aciunile
ntreprinse mpreun cu ceilali partenerii din cadrul jocurilor i activiilor.
Metoda propusa de: Silvia Misu, Asociatia C.R.E.A.T.I.V.

Dans contemporan
Atelierul abordeaza corpul ca pe un spatiu deschis, de explorat, un spatiu capabil sa surprinda
si sa se surprinda, scapand rutinei si obisnuintelor cotidiene. Metoda presupune atat
antrenament fizic, ce are drept scop constientizarea si sensibilizarea corpului, pregatindu-l

14

pentru noi descoperiri, cat si jocuri si improvizatii, concentrandu-se pe spontaneitate si

autenticitate, pentru a putea debloca propriile resorturi creative si pentru a se dezvolta
capacitatea de a vorbi prin miscare.
Obiective de invatare:
- antrenarea sensibilitatii, imaginatiei si creativitatii
- dezvoltarea propriului mod de miscare
- dezvoltarea senzorialitatii corporale
Rezultatele/impactul metodei
Dansul inseamna comunicare constanta. Corpul in miscare comunica continuu. Fiecare
experienta pe care o traim trece prin corp si lasa urme in corp. Invatam sa dansam
experimentand, permitandu-ne sa ne jucam, sa cautam, sa gresim, sa o luam de la capat, sa
modificam, pana cand sensibilitatea si imaginatia noastra isi vor gasi forma exterioara optima
de exprimare. In urma unui astfel de atelier se va dezvolta creativitatea, initiativa (individuala
sau in grup), cooperarea (a dansa impreuna cu alti oameni poate stimula implicarea si poate fi
de un entuziasm contagios), ascultarea activa (dansul presupune o permanenta negociere a
interiorului cu exteriorul, o prezenta constanta in spatiul intern si extern), deschiderea fiecarei
persoane si disponibilitatea ei. Nu se va afla un singur raspuns la o anumita intrebare, ci se
vor descoperi posibilitati de a fi, de a simti, de a relationa si interactiona, de a se exprima.
Metoda propusa de: Andreea Novac, Centrul National al Dansului Bucuresti

Teatru de umbre
Desi este perceput ca o forma de teatru alternativ, teatrul de umbre este puternic inradacinat
in istoria culturala. A aparut in India, a calatorit apoi in China ca spectacol iar acum il folosim
in toata lumea pentru importanta sa pedagogica. In teatru de umbre participantii pot face
piese de teatru folosindu-si propriul corp sau decupaje specifice. Teatru de umbre poate fi atat
mut (sub forma de mima) cat si cu cuvinte ca intr-o piesa de teatru clasic. In combinatia
umbre si creatie de povesti teatru de umbre devine o metoda puternica prin impactul sau
asupra celui care il practica.
Obiective de invatare
- participantii invata sa fie parte dintr-o echipa
- dezvoltarea limbajului si a capacitatii de exprimare orala
- participantii au ocazia de a inventa prin tehnici propuse sau prin propiile tehnici diferite
scenarii/povesti.Se poate utiliza atat scenariul planificat cat si improvizatia.
Rezultatele/impactul metodei
Metoda are/poate avea un impact atat la nivelul celor care o experimenteaza cat si asupra
persoanelor din comunitate. Participantii vor invata sa isi exprime sentimentele si emotiile, vor
invata sa si le recunoasca si isi exprime corporalitatea ceea ce conduce la o cunoastere mai
buna de sine. Pe langa dezvoltarea creativitatii se dezvolta si memoria, atentia si capacitatea
de concentrare. In teatru de umbre se dezvolta in mare masura dexteritatea si motricitatea

15

fina.
Persoanele din comunitate isi pot vedea exprimate aspecte ale diferitelor domenii ale vietii prin
piesele realizate.
Metoda propusa de: Florina Stefan, AIDA Asociatia pentru Initiative Durabile Alternative

Teatru Labirint
Pentru a putea fi neles pe deplin, teatrul labirint trebuie experimentat, trit, simit. Este o
metod performativ i participativ, care presupune implicarea direct a spectatorului n
experiena propus, prin parcurgerea unui traseu alctuit dintr-o succesiune de momente
dezvoltate, n general, pe o anumit tem. Se pot distinge dou categorii de actori:
participanii (aa-ziii spectatori) i constructorii de labirint. Constructorii sunt cei care
stabilesc structura calatoriei: traseul si momentele care urmeaza a fi experimentate, dar
participantii trecand de la un constructor de labirint la altul sunt cei care o resimt si o
personalizeaza: se creeaza simultan un labirint interior, al trairilor, al sentimentelor, al
amintirilor; este o calatorie inapoi spre tine insuti.
Obiective de invatare:
Creterea nivelului de contientizare asupra propriei persoane i a potenialului creativ
Dezvoltarea spiritului de echip
ncurajarea folosirii resurselor proprii
Rezultatele/impactul metodei
Impactul depinde de scopul labirintului, de grupul care construiete labirintul i de grupul
cruia i este destinat. Sunt totui elemente care rmn constante : 1. Se creeaz o echip,
care pornete de la individ i ajunge la un suflu comun. 2. Se dezvolt creativitatea,
comunicarea i tolerana. 3. Se realizeaz un circuit efemer care capaciteaz energii i atinge
spectatorii i comunitatea. 4. Se transmite un mesaj sau o realitate ntr-un mod individual
(elemente didactice, resurse turistice, mesaje ce susin campanii, lansri, produse,
evenimente, terapie de grup i de comunitate, .a.m.d)
Acest proces interactiv produce o schimbare in modul de reprezentare a realitatii si de
perceptie a propriei persoane, conducand la o noua constientizare a acesteia.
Metoda propusa de: Bogdan Nechifor, Teatrul fara Frontiere

Animaie stradal
Animaia stradal este o form de art participativ ce const n practicarea unor tehnici
diverse cu scopul de a anima publicul, de a-i produce dorina de implicare sau de a-i transmite
anumite mesaje, ridicnd semne de ntrebare.
Metoda are caracter participativ i experienial, iar dac mecanismul desfurarii acesteia este
neles i practicat pas cu pas, va putea fi bine stapnit.

16

Animaia stradal este o exprimare artistic care se bazeaz foarte mult pe vizual pentru a
reui s transmit privitorului mesajul si emoia potrivit. Astfel, ceea ce realizeaz animatorul
ine foarte mult de starea pe care o transmite. Creativitatea celui care performeaz este, de
asemenea, un factor important pentru o animare de succes. Pentru ca efectul asupra
privitorului s fie cel ateptat, metoda se bazeaz pe nceperea unui ritm i pe susinerea
continuitii acestuia.
Obiective de nvare:
Educarea oamenilor cu privire la un subiect anume
Oferirea posibilitii oamenilor de a avea acces la anumite forme de art
Realizarea de contintizare public pe anumite subiecte
Rezultatele/impactul metodei
Animaia stradal atrage foarte mult prin estetic si prin aplicabilitate. nvnd-o, oamenii vor
putea s o reproduc n cadrul comunitilor din care provin. Este, de fapt, un impact ce se va
observa printr-o mai mare deschidere a comunitii asupra elementelor educaiei nonformale.
n urma folosirii acestei metode din ce n ce mai des, va exista un nivel mult mai mare de
participare i implicare n viaa comunitii.
Pentru c este o metod att de diferit de metodele tradiionale de educaie i prin
intermediul creia se poate atrage foarte uor atenia asupra unor lucruri, metoda poate avea
cu siguran un rezultat vizibil. Prin nvarea i folosirea acestei metode, se va nelege
utilitatea educaiei non-formale si necesitatea promovrii i dezvoltrii acesteia. Impactul
metodei nu va consta doar n implicarea unui numr mare de oameni n activiti n cadrul
educaiei non-formale ci i se va realiza o mediatizare i o popularizare a acestei metode n
cadrul comunitii, unde este foarte puin promovat.
Metoda propusa de: Cosmin Catana, Curba de Cultura

PhotoVoice
Photovoice este o metod de influenare i sensibilizare a decidenilor la nivel local sau
guvernamental prin prezentarea de fotografii vii realizate de membrii acelor grupuri
defavorizate, marginalizate, care nu au deprinderea de a determina intoducerea pe agenda
public a problemelor lor i nici capacitatea de a se mobiliza pentru urmrirea unui interes
comun.
Prin Photo, fotografie i voice, vocea fotografiei ei spun ce cred, simt i ce ar trebui fcut n
comunitatea lor. i pentru a fi sigur c fiecare fotografie este neleas aa cum dorete
fotograful, lng fotografie apare povestea, vocea fotografului care spune istoria imaginii
surprinse.
Mai mult dect a prezenta opinii, valori, credine, ateptri, photovoice este o metod care
conduce la contientizarea situaiei chiar de ctre grupul de beneficiari prin intermediul
discuiilor pe marginea fotografiilor n grupuri.
Obiective de nvare
Dezvoltarea capacitii fotografilor de a reaciona la problemele propriilor lor comuniti

17

Crearea unui cadru de comunicare, nelegere i recunoatere a identitii grupului

Dezvoltarea stimei de sine a fotografilor
Rezultatele/impactul metodei
Spre deosebire de celelalte metode de influenare a deciziilor publice (dezbateri, cafenele
publice, audieri publice etc.), metoda Photovoice, prin faptul c este implementat chiar de cei
afectai de o decizie public, dezvolt competene de exprimare public inovatoare.
Exprimarea opiniei n acest context, alturi de faptul c metoda presupune o angajare
emoional a comunitii n rezolvarea propriilor probleme, este puternic i bine direcionat.
Photovoice determin o mobilizare substanial din partea fotografilor n promovarea
intereselor i atragerea ateniei asupra problemelor. Aceast metod, mai mult dect oricare
alta, ncurajeaz exprimarea grupurilor vulnerabile, marginalizate. Este o metod de
participare public puternic, pentru c mai nti sensibilizeaz, apoi influeneaz ceea ce
sporete ansa ca decizia final s in cont i de opinia grupului afectat.
Metoda propuse de: Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare public (CeRe)

Flashmob
Un flashmob este o adunare de foarte scurt durat de oameni, ntr-un loc public, participanii
realiznd o aciune neobinuit pentru o perioad scurt de timp (de obicei cteva
secunde/minute), dup care grupul se rspndete ca i cum nimic un s-ar fi ntmplat.
Flashmob-ul e o prezentare pentru spectatori accidentali, cu scopul de a trezi sentimente de
nenelgere, interes. Flashmob-ul este o aciune de mas, o modalitate de a te exprima i de a
transmite un mesaj ctre societate, un mesaj care, poate, altfel un ar fi ajuns la grupal int
i/sau la publicul larg.
Un flashmob nu ar trebui s fie folosit pentru a genera profit sau pentru a face promovare la
un produs comercial, acesta fiind mai degrab un instrument social.
N.B. Participarea n aciuni de mas neautorizate este, de obicei, pedepsit dup lege.
Obiective de nvare
Persoanele care particip la un flashmob i dezvolt spiritul de echip, spontaneitatea,
seriozitatea, capacitile de planificare dac i organizeaz aceast micare. i mai presus
de toate fac contientizare la nivel de comunitate asupra unui anumit aspect. Toat lumea are
de nvat din aceast experien, fie direct, fie indirect.
Rezultatele/impactul metodei
Participanii la o activitate de flashmob nu ofer i nu primesc bani pentru participare, aceasta
fiind o activitate voluntar. Motivele pentru care oamenii ar veni la un flashmob sunt diverse,
printre acestea putndu-se numra distracia, dorina de se simii independent de stereotipuri
de comportament, pentru a testa capacitile proprii n efectuarea de aciuni spontane n locuri
publice, pentru a avea senzaia de apartenen la o aciune comun, de a experimenta noi
senzaii emoionale.
Aceast metod este folosit de muli oameni n toate colurile lumii nc din anul 2003 pentru
a aduce continentizare la nivel de cominitate local, naional i internaional. Nu s-a

18

realizat nc o statistic vis a vis de numrul persoanelor implicate n astfel de activiti, ns

avnd n vedere popularitatea crescut a acestei metode se poate vorbii de un numr de sute
de mii de oameni care au fost implicai cel puin o dat ntr-un flashmob. Cel mai mare
flashmob nregistrat a fost realizat n New York n anul 2006 i a adunat 5000 de participani.
Metoda universala!

Improvizatie
Improvizatia este abilitatea de a crea, de a canta, de a juca, dansa sau vorbi, ca reactie
spontana la ceea ce se intampla in jurul nostru sau ca reactie la propriile noastre ganduri sau
sentimente. In acest mod reusim sa cream noi moduri de gandire, noi structuri, noi practici.
Improvizatia este o forma de educatie nonformala provenita din zona teatrala in care se
folosesc tehnici pentru a crea dialoguri, scene, cantece sau povestiri.
Teatrul de improvizatie presupune de multe ori o relatie interactiva cu publicul, actorii
solicitand adesea sugestii din partea acestuia, ca o sursa de inspiratie, iar prin acest mod se
demonstreaza de fapt si autenticitatea spectacolului.
Improvizatia presupune mai presus de toate adaptarea spontana la situatii reale sau
imaginare, la propuneri de spatiu sau relatii cu partenerul/ii si/sau a unui coordonator de joc
Obiective de invatare
Printre obiectivele acestei metode putem enumera stimularea creativitatii, lucrul in echipa,
comunicarea. Improvizatia ajuta participantii sa se relaxeze, sa invete sa aiba incredere, sa se
deschida, sa isi invinga teama, sa coopereze, sa resolve probleme, sa isi lase deoparte
orgoliul, sa lucreze pentru un scop comun si sa se distreze pe cinste!
Rezultatele/impactul metodei
Improvizatia ajuta participantii sa isi dezvolte spontaneitatea, imaginatia, intuitia si
flexibilitatea, sa gandeasca pozitiv, sa capete incredere in ei insisi sis a isi consolideze relatiile
cu cei din jurul lor. Toate acestea se petrec intr-un mediu distractiv, sigur, lipsit de concurenta,
in care fiecare isi poate explora si dezvolta propria personalitate.
Scoala de improvizatie se mai poate numi si scoala de echipa. Sau scoala de relatii. Sau
scoala de implicare. Sau o poveste minunata!
Metoda propusa de: Mihalea Sarbu, Teatrul Fara Frontiere

Biblioteca Vie
Biblioteca vie funcioneaz ca o bibliotec obinuit cititorii vin i mprumut cri pentru o
perioad limitat de timp. Dup ce citesc crile, le returneaz n bibliotec, i dac vor, pot s
mai mprumute o carte.
Exist ns dou aspecte importante: CARILE sunt FIINE UMANE i intr ntr-un dialog
personal cu cititorul.
Crile din biblioteca vie sunt oameni reprezentnd grupuri care se confrunt, sau se pot
confrunta cu prejudecai sau stereotipuri (de gen, vrst, educaie, meserie, etnie, ras,

19

religie etc) i care ar putea fi victime ale discriminrii, excluderii sociale, sau pot fi oameni cu
poveti care ar da cititorului o experien unic de nvare n domeniul diversitii i
interculturalitii.
Obiective de nvare:
Atragerea ateniei asupra diversitii, stimularea dialogului ntre oameni, eliminarea unor
stereotipuri i prejudeci asupra unor categorii sociale ce se confrunt cu discriminare
Rezultate/impactul metodei
Metoda are impact att asupra crilor, ct i a cititorilor, crend o punte de dialog ntre
acetia. Cititorii i ntlnesc propriile prejudeci, cunosc persoane din diferite categorii
discriminate sau care se confrunt cu stereotipuri i prejudeci i afl o nou perspectiv
asupra lor. Crile au ocazia s i prezinte povetile de via i s drme stereotipurile cu
care se confrunt. Metoda promoveaz tolerana, respectul pentru diversitate n rndul
populaiei.
Metoda propus de: Roxana Turcu, Asociaia A.R.T. Fusion

Teatrul educational
Aceasta metoda face parte din categoria metodelor de simulare. Ca tip specific de simulare,
nvarea prin dramatizare se bazeaz pe utilizarea mijloacelor i procedeelor artei dramatice.
Teatrul educaional presupune dramatizarea unor evenimente actuale, realiste i
reprezentative care se deruleaz att n coal, ct i n afara acesteia si se mbin cu alte
metode active i formative: jocul de rol, tehnicile creative (brainstorming, brainwriting,
sinectica, scamper etc.), tehnici de comunicare
Printre obiectivele de invatare ale acestei metode se numara stimularea creativitii tinerilor
pentru elaborarea unui scenariu original, care s redea faetele colii actuale, dezvoltarea
spiritului de echip i de colaborare pentru distribuirea eficient a rolurilor, formarea abilitilor
de interpretare corect a rolurilor din pies.
Metoda are impact direct asupra participanilor, ca urmare a implicrii responsabile i active n
derularea scenariului, a creterii motivaiei i a dorinei de a lucra n echip, ct i un impact
indirect, observabil prin efectele determinate la nivelul comunitii apropiate, prin stimularea
prietenilor de a participa la activitile nonformale, prin susinerea de ctre colegii, prin
dezbaterea temei interpretate n pies, prin evaluarea scenariului i a modului de interpretare
a rolurilor.

Grup de suport pentru Public speaking

Discurs cursiv, convingtor, vocabular potrivit, umor, gesturi, crearea unei relaii cu cei care te
ascult Pare imposibil? Pentru multe persoane, vorbitul n public reprezint un adevrat
impediment i un motiv de real team. Dar pentru c uneori suntem nevoii s transmitem
un mesaj n faa unui grup mai mare sau mai mic de oameni, vorbitul n public trebuie i poate
deveni o art pe care s o stpnim.
Vorbitul n public (public speaking) este procesul de a vorbi n faa unui grup de oameni ntrun mod structurat, cu scopul de a informa, influena sau ntreine asculttorii.

20

Ca orice alt form de comunicare, vorbitul n public are cteva elemente de baz, care se pot
rezuma n cteva ntrebri: Cine ce spune?, Cui i spune?, Ce mijloace folosete?, Ce
efecte are?.
Jocul
Jocul a fost folosit pe larg ca unul dintre principalele mijloace de educare, cu mult nainte de a
deveni obiect al cercetrii tiinifice. Toate sistemele pedagogice i-au acordat jocului un anumit
loc, ntr-o mai mare sau mai mic msur.
Pentru c jocul permite i presupune adaptarea n funcie de participani, o descriere generic
nu ar clarifica suficient de mult aceast metod.
Totui, se poate spune c jocul este o activitate placut, voluntar, cu reguli mai mult sau mai
puin stricte, c este o activitate n cadrul creia participanii se simt liberi, neconstrni, i
exploreaz i i pun n valoare abilitile cunoscute i mai puin cunoscute, propria fiin.
Jocul se situeaz n afara procesului de satisfacere nemijlocit a nevoilor. El ntrerupe acest
proces i se strecoar ca o aciune temporar, care se desfoar n ea nsi. Aa ni se
nfieaz jocul, ca un intermezzo al vieii cotidiene.
Life Coaching
Coaching-ul reprezint o sintez a diferite principii, metode, teorii i tehnici de succes preluate
din psihologie, management, dezvoltare personal i sport de performan. Scopul principal al
coaching-ului este mplinirea fiecruia dintre noi ca indivizi, pe multiple planuri (profesional,
financiar, afectiv, etc.), prin definirea unor obiective concrete i gsirea cilor celor mai
potrivite pentru atingerea lor.
Analiza Tranzacional este o teorie explicativ a personalitii, un sistem psihoterapeutic
dedicat creterii i schimbrii personale, un sistem al comunicrii interumane, care poate fi
utilizat de ctre indivizi i grupuri n folosul individual i colectiv, pentru dezvoltarea maxim a
potenialului propriu.
Mentorat
Mentoratul presupune dezvoltarea unei relaii ntre o persoan mai experimentat, care are
mai multe cunotine ntr-un anumit domeniu i o persoan mai puin experimentat, care
vrea s acumuleze cunotine n aria respectiv sau s-i dezvolte anumite abiliti. Dei
exist diferite abordri i ramuri ale mentoratului, exist dou principii stabile pe care se
bazeaz: comunicarea i dezvoltarea unei relaii ntre mentor i ucenic sau protejat.
Un mentor este o persoana care are experienta relevanta intr-un anumit domeniu, care poate
i vrea s mprteasc din experiena sa altor persoane care au nevoie de cunotinele sale
sau care au nevoie de ajutor pentru a acumula anumite abiliti sau comportamente. E practic
o persoan care i ajut pe ceilali s se dezvolte i s se descopere.

21

Metoda TRANSCEND
Nu este obligatoriu ca o problem s sfreasc printr-un act de violen sau s degenereze
ntr-un conflict. Cu o abordare corespunztoare prin creativitate, prin clarificarea obiectivelor
i prin discuii n comun, orice problem poate fi depit. Pe scurt, asta i propune metoda
TRANSCEND.
Aceast metod difereniaz conflictul de violen, identificnd posibiliti de a transforma
conflictele ntr-un mod nonviolent i de a evita orice form de violen. Iar principiile acestei
metode se aplic n orice fel de conflict.
Principiul dup care te ghidezi n metoda TRANSCEND este transformarea: transformarea
conflictului, schimbarea atitudinii, nlocuirea contradiciilor cu abordri creative. Aceast
metod este orientat ctre efortul de a depi ceea ce se vede la prima vedere, ctre
dislocarea conflictului de unde se afl i reaezarea lui n alt parte.
Metoda SMART
Metoda SMART de Politici Publice este o combinatie de participare online si offline, ce are ca
scop implicarea cetatenilor in furnizarea de solutii valoroase, fezabile si sustenabile la
problemele de interes public. Participarea se realizeaza interactiv, pe platforma de democratie
participativa www.politicipublice.ro in Romania si www.public-policies.eu in Europa.
Metoda le permite tinerilor sa semnaleze orice fel de problema de interes public la care doresc
sa se gaseasca o solutie si care ulterior sa fie pusa in practica de catre autoritati si sa propuna
solutii la problemele deja postate pe platforma si la care se cauta solutii.

22

Circ adaptat
Circul adaptat este in sine o metoda de educatie non-formala deoarece se adreseaza
participantului pe trei planuri: cap informatii teoretice care trebuie retinute in prima faza,
corp miscarea propriu-zisa coordonata pe baza informatiilor primite, suflet ceea ce
transmiti cu ajutorul aptitudinilor dobandite, atitudinea creativa la care se face apel prin
intermediul spiritului artistic cultivat.
Acrobaia este o disciplina de baz in circ. ntr-adevr, activitatile de control a organismului pe
care le creeaz pot fi transpuse (i de multe ori este necesar) n toate celelalte discipline.
La jumtatea distanei dintre performantele fizice si magie, jonglerie este, probabil, cea mai
fascinante disciplina din artele circului. Cu toate acestea, ea este, de asemenea, disciplina cea
mai dificila. Insa, in atelierele noastre de circ adaptat, jongleria nu este disciplina dominant.

Green Drama
Green Drama a fost definit i folosit pentru prima dat n Finlanda. Green Drama are
aceleai valori i obiective cu educaia pentru mediu. Principalul scop al metodei este de a

23

transforma aciunile individuale i modul de via n unele mai prietenoase n raport cu mediul
nconjurtor.
Este o metod care implic pe fiecare n parte. Nu performana teatral se afl pe primul loc ci
lucrul n echip, parteneriatul activ, experiena personala. nvarea experienial prin
intermediul acestei metode se bazeaz pe cunotinele i experienele anterioare ale
partenerilor. mpreun ei creeaz o poveste comun pornind de la experienele personale. n
acelai timp fiecare membru al echipei ii evalueaz propriile ginduri i opinii.green Drama nu
trebuie privit ca o form de art din moment ce primeaz topicile legate de mediu i nu cele
artistice.

Metoda de (auto)reglare prin dans (INSIDE OUTSIDE)

Se incepe cu o incalzire treptata a corpului, pe segmente, combinata cu miscari de
constientizare a spatiului si a trupului, respiratie, streching, totul pe fond sonor adecvat. Apoi
se creaza o poveste exprimata prin miscare acompaniata tot de muzica.
Mergem pe un drum de tara si ne apropiem de o padure deasa. Inainte de a intra in padure,
ezitam, ne e frica de nevazut, de necunoscut, dar e singura noastra alternativa Trebuie sa ne
invingem teama si sa inaintam. Intram in padure si, infricosati, marim pasul. Ne dam seama
ca se lasa seara. Intunericul devine din ce in ce mai dens si miscarile noastre din ce in ce mai
sacadate, unghiulare, de parca ne-am feri de crengile copacilor, de pasari de noapte, de alte
vietuitoare ale intunericului. Frica noastra atinge un punct culminant. Miscarile combinate cu
strigate denota lipsa de control. Apoi ramanem tacuti, fata in fata cu frica noastra vedem ca
pana la urma nu avem de ce sa ne fie frica. Ascultam tacerea, ne predam tacerii. In fata
nostra se asterne un taram de basm O lumina calda ne invaluie, mangaindu-ne, un vant de
primavara ne imprima o miscare de balans lent. Inspiram si expiram in liniste, echilibrandune, incepem sa ne deplasam treptat facand cunostinta cu spatiul din jurul nostru bucurandune de tot ce auzim, vedem si simtim. Miscarile devin ferme, echilibrate, denota siguranta,
incredere, curaj. Am scapat de intuneric, suntem in lumina si ne bucuram de ea.
Ready-mades
Imaginati-va ca in dimineata zilei de 29 iunie 2010 John Malkovich, Vlad Zografi, DJ Shadow si
Rudolf Valentino prieteni la catarama aterizeaza cu elicopterul pentru un sejur la Gura
Portitei. Aud ceva de un ateliernon-formaltineri fara prea multa filosofie se auto-invita pe
seara sa vada de ce e in stare generatia tinara. Ar zice careva pas?
Ready-made-ul este un excelent spargator de gheata in grupuri de o diversitate nedefinita
dar cu un interes artistic comun, fie ca e vorba de hobby-ul unor IT-isti sau de un succint jamsession in cazul creatorilor maturi. Pentru adolescenti si tineri este un bun instrument de
depasire a inhibitiilor sau neincrederii in potentialul artistic. Existenta unui produs finit intr-un
interval de timp exagerat de scurt este, in sine, un factor incurajator.
Cafeneaua publica
Asa cum sugereaz i denumirea cafeneaua public/dezbaterea se organizez intr-un spa iu
ct mai asemnator unei cafenele, sau chiar ntr-o cafenea. Atmosfera relaxat a unei cafenele

24

stimuleaz gndirea liber i creatoare, implicarea n dialog a tuturor participanilor, chiar i a

celor mai timizi. Oportunitatea de a-i cunoate pe cei care au un cuvnt de spus pe un anumit
subiect, posibilitatea de a interaciona cu toi acetia i generarea de idei noi sunt avantaje
evidente ale folosirii acestei metode.
Participanii la cafenea sunt aezai la mese de cte 4-7 persoane, la fiecare mas
dezbtndu-se un aspect al problemei n discuie i, evident, servindu-se cafea i rcoritoare.
Subiectele de discuie de la fiecare mas rmn aceleai pe toat durata cafenelei.
Psihodrama (elemente educationale)
In cadrul metodei, participantii au ocazia de a interpreta roluri inedite, creative. Rolurile sunt
alese de participanti, in mod spontan, in baza unor criterii prestabilite in baza obiectivelor de
invatare: personaje dintr-o poveste, persoane participante la targul locurilor de munca,
figurine din muzeul figurilor de ceara, animalutele dintr-o padure, florile dintr-o gradina,
copacii dintr-o padure, etc. Participantii au la dispozitie articole de imbracaminte sau esarfe
pentru a se costuma si pentru a intra in rol. Metoda se bazeaza pe faptul ca prin interpretarea
unui rol, persoana se dezvaluie intr-un mod mai autentic, reducandu-se mult anxietatea si
mecanismele de aparare ale Eului
http://nonformalii.files.wordpress.com/2011/07/shapeimage_2.png
Debate educativ
DEBATE-ul EDUCATIV este o forma structurata de dezbatere educationala avand ca finalitatea
dobandirea unui set de abilitati, cunostinte si atitudini. Debate-ul educativ este structurat
relativ similar cu Dezbaterea de tip Lincoln-Douglas si British Parly, insa, spre deosebire de
acestea, nu se limteaza la abilitati conexe cu oratoria si retorica si nu pune accent pe
competitia dintre echipe, ci se adapteaza pe nevoile educatiei non-formale si pune accent pe
colaborare si implicare participativa, o arie mai larga de abilitati si nelimitata de teme,
stabileste obiective specifice de invatare si este adaptata la constrangerile de timp, spatiu si
numar de participanti
Writing theatre
Writing theatre este o metoda de scriere de scenarii de teatru: alegerea situatiei,
documentare, identificarea personajelor, creearea povestii. Se creaza un scenariu pornind de la
o poveste de viata reala, expusa intr-o lumina din mai multe perspective (planuri), cu rolul de
a scoate in evidenta un fenomen sau un aspect de viata, sau creearea de mici scenarii prin
jucarea unei povesti cunoscute, insa in alta varianta de expunere (ex: in stil musical), cu alte
conotatii si alte interpretari.
Metoda implica dinamica de grup alegerea rolului, identificarea si gasirea unui mod de
expunere personal, iar etapele de lucru sunt: gasirea temei, scrierea scenariului de catre grup,
revizuirea lui, punerea in scena. Obiectivul este acela de a folosi arta dramatica ca modalitate
de expresie si dezvoltare personala, de a stimula implicarea activa a participantilor si de a
aduce un plus dinamic si eficient, pe langa procesul de invatare cultivat de scoala in general
(dictare/scriere/reproducere)

25

Metode de educatie nonformala

03/06/2009 by nonformal
Acestea sunt metodele de educatie nonformala pe care vi le propunem pentru aceasta
editie a laboratorului:
Animatia socio educativa jocul si activitatea ludica
jocul si activitatile ludice sunt instrumentele de lucru in metoda animatiei socioeducative; ceea ce se poate spune despre aceasta metoda este faptul ca jocul este o
activitate placuta, voluntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, activitate in cadrul
careia participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in valoare abilitatile cunoscute
si mai putin cunoscute, propria fiinta
Powered by CREATIV prin Alisia D.
Activitati de educatie prin aventura
te vor face sa iti descoperi si sa iti dezvolti potentialul, sa traiesti prezentul si sa te
pregatesti pentru viitor, sa accepti si sa rezolvi sarcini neobisuite individual si in echipa,
sa iti largesti limitele personale, sa inveti ca poti face mult mai multe decat iti poti
inchipui
Powered by Outward Bound prin Lazslo B.
Invatarea prin Experienta
provocarea si aventura vin din utilizarea mediilor nefamiliare, cu scopul de a indemna
participantii spre trairea unor experiente provocatoare mentale si emotionale, si utilizarea
si gestionarea riscurilor potrivite in cadrul unor astfel de experiente; se va constata o re
actualizare a sinelui cat si a compasiunii catre altii
Powered by AVATAR prin Vera U.
Cultura jocului ca un nou tip de act cultural si social
jocul, nsoit de pasiune si constiinciozitate, de libertate si fantezie, ofera
participantilor posibilitatea de a descoperi jocurile si joaca ca o modalitate armonioasa si
o alternativa de dezvoltare personala, de invatare, dar si de distractie si totodata de
relaxare
Powered by Centrul de Jocuri Mirakolix prin Ioana B.

26

Teatrul educational
presupune dramatizarea unor evenimente actuale, realiste si reprezentative si se
imbina cu alte metode active si formative: jocul de rol, tehnicile creative (brainstorming,
brainwriting, sinectica, scamper, etc.), tehnici de comunicare; pot fi obtinute o serie de
rezultate concrete, atat la nivelul participantilor, care isi dezvolta abilitatile creative, de
comunicare, de colaborare, starea de buna-dispozitie, de incredere in sine si n ceilalti, cat
si la nivelul comunitatii, prin dezvoltarea modalitatilor culturale de organizare a timpului
liber pentru tineri
Powered by Universitatea din Bacau prin Liliana M.
Teatrul celor opresati
teatrul celor opresati implica un SPECTATOR ce primeste locul ACTORULUI si care
invadeaza PERSONAJUL si SCENA. Acesta va ocupa spatiul si va oferi solutii. Facand
aceasta, SPECT-ACTORUL va realiza constient un act responsabil, scena fiind o
reprezentatie imbinata a realitatii si a fictiunii; insa SPECT-ACTORUL nu este de natura
fictiva; exista si pe scena si in afara ei intr-o realitate duala
Powered by Salvati Copiii filiala Mangalia prin Luciana P.
Teatrul Labirint
Este numele dat unui proces creativ si a unui produs artistic; procesul creativ consta in
construirea in echipa a unui circuit interactiv; spectatorul intra singur in acest circuit,
trecand prin seria de experiente pregatite anterior de membrii echipei; disponibilitatea si
atentia spectatorului sunt activate de aceast calatorie individuala care devine strict
personala
O metod performativ participativ care presupune implicarea direct a spectatorului n
experiena propus, prin parcurgerea unui traseu alctuit dintr-o succesiune de momente
dezvoltate n general pe o anumit tem. Este un proces interactiv care produce o
schimbare n modul de reprezentare a realitii i de percepie a propriei persoane
Powered by Epsilon III prin Stefana P. si Bogdan N.
Mentorat
este un proces, nu doar o metoda, care se desfasoara in mai multe etape: cunoasterea
valorilor, intereselor, viselor celor 2 parti implicate mentor / participant; din perspectiva
aceastor etape ne putem rezolva problemele in mod constructiv, suntem capabili sa
acceptam valoarea si importanta celorlalti si putem relationa asertiv cu acestia; in plus,
putem avea succes in munca noastra, in relatiile cu ceilalti si ne putem indeplini
obiectivele

27

Powered by CENTRAS Constanta prin Andreea I.

Life Coaching
reprezinta o sinteza a unor diferite principii, metode, teorii si tehnici de succes
preluate din psihologie, management, dezvoltare personala si sport de performanta;
scopul principal este implinirea fiecaruia dintre noi ca indivizi, pe multiple planuri
(profesional, financiar, afectiv, spiritual etc.), prin definirea unor obiective concrete si
gasirea cailor optime pentru atingerea lor
Powered by Cedes prin Elena T.
Strategia Walt Disney
procesul creativ prelucreaza informatii cat mai elaborate pentru a opta, in definitiv,
pentru solutiile cele mai eficiente; in acest sens, aceasta strategie permite gasirea de
solutii optime pe plan creativ, care sa ofere congruenta interna oricarui individ; a lucra
sub aceasta strategie pentru a obtine rezultate eficiente implica distingerea clara si
coordonarea celor trei sub-procese, abordari sau pozitii perceptuale ale individului:
Visator, Realist si Critic
Powered by Asociatia Nationala pentru Programare Neuro-lingvistica prin Alina T.
Grup Suport pentru Public speaking
participantii pot deveni speakeri mai buni, prin exersarea vorbitului in public; formatul
are in mare o structura de tipul: un speach amplu, de 30 de minute, feedback, speech-uri
scurte, feedback si joculete intercalate intre acestea; este important sa stii sa vorbesti in
public, dar si sa stii sa asculti si sa acorzi feedback; se creeaza un mediu sigur in care poti
gresi, poti experimenta si ai alti oameni alaturi care iti spun parerea lor
Powered by Junior Chamber International prin Razvan D.
Photo voice
sau fotografia participativa, poate dura de la cateva saptamani la cateva luni sau un
an. la nivelul celor care iau parte la aceasta metoda se poate observa ca devin mai
constienti de problemele reale cu care se confrunta: discriminare, excluziune sociala, etc
precum si cauzele si efectele lor; doresc sa continue aplicarea metodei si eventual
suplimentarea cu alte metode care sa duca la rezolvarea unora dintre problemele care au
fost identificate
Powered by CeRe prin Florina P.
Open space

28

 presupune crearea de catre participanti a propriei lor conferinte; aceasta are o serie de
reguli specifice, printre care una din cele mai importante este ca participantii pot fi
albinute sau fluturasi pot sta la o tema sau se pot plimba de la o tema la alta, atunci
cand simt ca tema nu ii mai intereseaza; orice subiect poate fi propus iar subiectele vor fi
prioritizate automat de catre participanti
Powered by FDSC prin Adriana P.
Living library Biblieoteca Vie
functioneaza ca o biblioteca obisnuita, cititorii vin si imprumuta carti pentru o
perioada limitata de timp, dupa ce citesc cartile, le returneaza in biblioteca, si daca vor,
pot sa mai imprumute o carte; insa: CARTILE sunt FIINTE UMANE care intra intr-un
dialog personal cu cititorul; cartile din biblioteca vie sunt oameni reprezentand grupuri
care se confrunta sau se pot confrunta cu prejudecati sau stereotipuri (de gen, varsta,
educatie, meserie, etnie, rasa, religie etc) si care ar putea fi victime ale discriminarii sau
excluderii sociale, sau pot fi oameni cu povesti care ar da cititorului o experienta unica de
invatare
Powered by A.R.T Fusion prin Maria N.
Animatie stradala
o metoda dinamica care se poate desfasura oriunde, in spatii mai putin conventionale
unde publicul nu este obisnuit sa vada spectacole: pe asfalt, pe nisip sau pe iarba, intr-o
parcare, in mijlocul orasului, la metrou; animatia stradala include forme diferite de
exprimare artistica cum ar fi teatru, muzica, circ, clovnerie, dans, carnaval, pirotehnica si
multe altele
Powered by A.R.T. Fusion prin Oana G.
Metoda TRANSCEND
propune analiza unei anumite probleme din prisma conflictelor care o genereaza si
analiza conflictelor din prisma liniilor de falie care le produc; se face o diferentiere intre
conflict si violenta, identificand posibilitati de a transforma conflictele nonviolent si de a
evita orice forma de violenta (structurala, directa sau culturala)
Powered by PATRIR prin Andra T
Postat in Educatie nonformala, Evenimete TiA | 2 Comentarii

2 Rspunsuri
1. pe 16/06/2009 la 15:02 | Rspunde

Vlad

29

Salut,
Referitor la Teatrul celor . va rog eu nu ii mai spuneti opresati pentru ca nu
prea exista cuvantul asta in limba romana (in curand se poate sa existe pentru ca e
tot mai promovati pe net si deja gasesti destule referiri la el . Totusi traducerea
naturala a termenului oppressed pe care il foloseste Boal (da, exista deja un
cuvant in romana care exprima acest concept!) este oprimat (pe asta il gasiti in
DEX spre deosebire de opresat). Din toate locurile in care puteam sa scriu acest
comentariu l-am scris aici pentru ca urmeaza sa fie promovata metodologia (care
imi e tare draga) la Cheile Portitei si poate incepem sa il folosim pur si simplu asa
cum suna bine romaneste

pe 17/06/2009 la 10:07 | Rspunde

nonformal

este un argument foarte pertinent, intr-adevar, insa mai mult ne intereseaza

ca lumea sa stie initial de metoda fie ca se cheama ea teatrul celor
oprimati, celor opresati sau doar teatru forum. In a doua instanta o sa
definim metodologia cum trebuie ca sa intre pe un singur fagas

Participantii s-au aratat!

19/06/2009 by nonformal
Ne face deosebita placere sa anuntam ca am avut un total de 180 de inscrieri pt
Laboratorul de educatie nonformala
Partea mai putin placuta este ca va trebui sa facem o selectie
Rezultatele speram sa le afisam cel mai tarziu la inceputul saptamanii viitoare
Aceasta este lista celor care s-au inscris ca participanti la primul Laborator de educatie
nonformala din Romania:
1. Stan Mihaela Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului
2. AMBRUS ELENA-VERONICA ASOCIATIA FEMEILOR DIN LUPENI
3. Prun Ioana Alexandra Asociatia Studentilor din Universitatea Suceava
30

4. Florea Ionel Asociatia de Tineret FlyNET

5. Tudor Eugen Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei
6. Hudita Ioana Raluca Federatia Romana Sportul pentru Toti (FRSPT)
7. Savescu Roxana Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie, catedra
de Inginerie Economica
8. Panduru Ionela Andreea Centru de Tineret Drobeta
9. ZAMFIR MELANIA Grup Scolar Bratianu
10. Griga Mihaela Institutul Roman pentru Cercetare, Instrurire si Actiune in Domeniul
Pacii(PATRIR)
11. Davidescu Dreagos Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale
CENTRAS
12. Mirea Nela Asociatia de Tineret Gheorghe Ionescu Sisesti
13. Vintila Andrei CN Ion Luca Caragiale Ploiesti
14. Pop Diana Colegiul National Economic ION GHICA Targoviste
15. Lia Bolte Centru pentru Dezvoltarea Carierei filiala Cluj
16. Lucia Alb Societatea de educatie Contraceptiva si Sexuala
17. DOGARU ANCA Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala
18. Ico Alexandra Fundaia Serviciilor Sociale Bethany biroul zonal Iai
19. Rusu Andrei SSE Cuj(Societatea Studentilor Europenisti)
20. Ina Lolescu Organizatia Salvati Copiii Romania
21. Sara Iuliana Active Labs
22. Elena Negru Societatea Studentilor Europenisti
23. Olteanu Ioana Alexandra Colegiul Economic Ion Ghica Targoviste
24. Prundaru Denisa Mihaela Clubul de Teatru Forum al Colegiului Economic Ion
Ghica Targoviste
25. Panciuc Cristina Centrul de Resurse pentru Economie Sociala Nord Est
26. Lebidov Alina Elena
27. Nistor Dana Felicia Sc. Cu cls.I-VIII, NR.1 DIMITRIE GRECESCU
28. Croitoru Letitia Anemona FUNDATIA FRATII CARITATII FILIALA IASI
29. Soare Iulian Asociatia pentru dezvoltare socio-educationala si cultura
30. Georgescu Adrian Junior Chamber International Bucuresti
31. Popescu Elena Lucia Fundatia pentru tineret ELMI
32. Bolohan Mihaela Asociaia EuroDEMOS
33. OLTEANU ROXANA Consiliul Elevilor- CN Fratii Buzesti
34. Gavrilovici Daniela AGLT
35. SCIPANOV V. NICOLETA Asociatia Sfanta Ecaterina-Tulcea
36. Calenici Mihaela Scoala cu clasele I-VIII Ion Jalea Constanta
37. Lefter Maria Asociaia Kasta Morrely
38. BREDA Olivian-Claudiu Liga pentru Educatie, Cultura si Sport (LECS)
39. Tudorache Ioana =- ASTRU Blaj
40. Leon Cristian Constantin LECUPO Liga pentru Educatie, Cultura si Sport
41. TODICA GHEORGHITA-VASILE WORLD VISION ROMANIA, BIROUL CLUJ
42. Georgiana-Michaela ACHIEI Liga Studenilor din Facultatea de Mecanic
Timioara (LSFMT)
43. Sonchereche Simina Elena Banca Comerciala Carpatica SA
44. GHEBAUR VIRGINIA IRINA COLEGIUL TEHNIC DE ARTE SI MESERII

31

CONSTANTIN BRANCUSI
45. Muat Cristian-Ionu ELSA (European Law Students Association)
46. Georgeta-Liliana Cojocariu Institutul pentru Educaie i Consiliere (IPEC) Suceava
47. GIMBUTA ALINA ASOCIATIA RESPECTA DIVERSITATEA !
48. TANASE MARIA SCOALA SPECIALA NR 2 DE SURZI-BUZAU
49. MANDACHE CARMEN IULIA GRUPUL SCOLAR DIMITRIE NEGREANU
BOTOSANI
50. Dedu Constantin Asociaia Iniiative i Proiecte pentru Tineret Imago Mundi
51. Sandru Mihai Horia Liga Studentilor Alba Iulia
52. Striblea Sorin Silviu voluntar fara organizatie
53. FIRULEASA RODICA ASOCIATIA TINERET SI DEZVOLTARE REGIONALA
54. Ciortan Irina Mihaela ADVICE Students
55. CIOBOTARU MARIA-GABRIELA European Peer Training Organization
56. Lazr Ana-Maria Asociaia Caritas Eparhial Oradea
57. Lazar Nicoleta CERT Apuseni
58. Cirnariu Simona Ionela ASOCIATIA DE TINERET ECOTIM DIN CADRUL
COLEGIULUI NATIONAL ION MINULESCU SLATINA
59. IONELA MIHALCEA ASOCIATIA STUDENTILOR EUROPENI-AEGEE
60. Stefan-Iorga Isabela World Vision Romania Biroul Zonal Constanta
61. GIMBUTA CATALIN RAZVAN LICEUL MOLDOVA PT. DEFICIENTI DE
VEDERE TG. FRUMOS-IASI
62. VASILE ADRIANA OLIVIA Scoala Generala Nr.27 Anatol Ghermanschi Brasov
63. Popescu Ileana- Alina UNIUNEA INTERNAIONAL A FEMEILOR ROMNE(
UNIFERO)
64. Mateescu Daria Adriana 4YOUNG
65. Clinescu tefania-Luminia Grup colar Corbeni
66. Raul Pop RECOLAMP
67. Lucian Croitoru Voluntari pentru Idei si Proiecte
68. Chingaru Catalina DHL Romania
69. Bazarciuc Mihaela-Gabriela Scoala Speciala nr. 10
70. Pupaza Liviu Iulian Asociatia Romana de Consiliere si Sprijin
71. PREDA ELIZA Fundatia Tineri pentru tineri
72. Sirbu Cristina Laura A.R.C.S (Asociatia Romana de Consiliere si Sprijin)
73. Done Anca World Vision Romania Biroul Zonal Constanta
74. Viciu Cipriana Mihaela AEGEE
75. Calancea Roxana People to People International (PTPI), Roman YG Chapter
76. Necula Ioana Liga Studentilor din Facultatea de Litere (LSFL) Sibiu
77. Mihaela Mocanu Fundatia Baylor Marea Neagra
78. Comorasu Gabriel Junior Chamber International Iasi
79. DANA OLTEAN FACULTATEA DE STUDII EUROPENE, UNIVERSITATEA
BABES-BOLYAI
80. Onul Gabriela Eco Silvic Nsud
81. Ivan Alexandra Alina ASER (Asociatia Studentilor Economisti din Romania)
82. Nef Nicoleta Centru de tineret Drobeta
83. Farcas Alice Viviana Consortiul Organizatiilor Studentesti din Cluj (COS),
Asociatia Studentilor Psihologi din Romania (ASPR)

32

84. Cristina-Mariana Colceru Centrul Regional de Resurse pentru Organizaii

Neguvernamentale CENTRAS Constana
85. Luminia Duu Muzeul Naional al Literaturii Romne
86. Dobo Mihai Centrul social Sf.Lazr
87. Neacsu Mirela Scoala cu clasele I-VIII nr.150 ,,Sf. Elefterie
88. Vasile Aftinia Biblioteca Judeteana Panait Cerna Tulcea
89. Frincu Aurelia Fundatia Zamolxes
90. RODICA ZIMBRU ASOCIATIA REGIONALA PENTRU EDUCATIE SI
DEZVOLTARE (ARED) SUCEAVA
91. Deleanu Ctlin Centrul colar Regina Elisabeta
92. Cretu Oana People to People International (PTPI), Roman Chapter
93. Mihaela Roxana Huluta Asociatia de Tineret Outward Bound
94. Carmen-Irina Romila Asociaia studeneasc Societatea Pentru Psihologie
95. Idu Andreea-AnaMaria Centrul Regional de Resurse pentru Organizaii
Neguvernamentale CENTRAS Constana
96. NEMES ELI ELVIRA GRUPUL SCOLARHORIA VINTILA
97. DUMITRU ALINA-CRENGUA FUNDAIA PESTALOZZI
98. Ioana Dinu Voluntari pentru Idei si Proiecte
99. IANCU COSTINEL-VALENTIN Asociaia A.P.C.E. parteneri pentru o
comunitate european
100. STAICU DANIELA Junior Achievement Romania
101. Popovici Greta AIESEC Galati
102. Adina Cristina Dragu Centrul de Pregtire Profesional n Cultur
103. MOSESCU ANA ANISOARA-MARIANA ONCR, filiala Tecuci
104. Araiman Dan ADVICE Students
105. PODARIU MIHAELA DIANA Asociaia Super Tineri (ASIRYS)
106. Ramona Andreea Dominteanu AIESEC Brasov
107. Ecobici Bogdan Asociatia Animatorilor si Monitorilor pentru copii si tineret
Tineri fara Frontiere
108. POCAN Oana Corina
109. Eftimie Marian Constantin Asociatia ASCENDENT Bucuresti
110. Oana-Maria Ilie AIESEC CONSTANTA
111. Adela Rusu Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din
Romania FOND
112. EPURE RALUCA LUCIANA Grup de iniiativ al tinerilor de pe lng Primria
Ora Zimnicea
113. OLOGON CRISTINA AIESEC Galati
114. Ardeleanu Paul IRSCA Gifted Education
115. CHITICARIU LAURA ASOCIATIA REGIONALA PENTRU EDUCATIE SI
DEZVOLTARE (ARED) SUCEAVA
116. Boboc Viorel Directia pentru Tineret Ialomita
117. Florentina Costea Comunitatea Armana din Romania
118. tefan Florina Asociaia pentru Animaie Socio-Cultural si Educaie Popular Arc
En Ciel
119. Vornicu Alexandra AEGEE Bucuresti / Asociatia Studentilor Europeni
120. Jipa Adina Daniela Asociatia Studentilor Economisti din Romania ASER

33

121. Cornescu Narcis Paun INFOTIN TULCEA

122. IULIANA DOBRE CASA DE CULTURA A STUDENTILOR BUCURESTI
123. Madalina Orzan-Dragos AEGEE Bucureti Asociaia Studenilor Europeni
124. Paul Nicoara Asociatia Civitas 2005
125. TIUC STELUA ASOCIAIA CULTURAL I UMANITAR PHOEBUS
126. Raluca Clapon AIESEC Bucuresti
127. Petre Alina Georgiana CELISEA Tulcea
128. Caraca Valentina Andreea AIESEC
129. Brailean Anda Rotaract Curtea Domneasca Iasi
130. Ruge Ioana TeamWork
131. ANDRADA IOANA VAIDA Grup informal de tineri manageri culturali din
Europa Centrala si de Est
132. STOICAN ANGELICA ASOCIATIA HERCULES
133. BUEA RALUCA OTILIA A.N.M.R.F. Louis Pasteur Dej, filiala Brila
134. Turneanu Veronica ASOCIAIA COMUNITAR CLRAI DE
ORGANIZARE RURAL I DEZVOLTARE (A.C.C.O.R.D.)
135. DECEBAL SAS PONTES
136. Claudiu Cobilanschi Fundatia AltArt
137. Geia Manole Salvati Copiii Romania, Secretariatul General
138. Bartha Laura-Monika Fundaia Talentum
139. GHEORGHILA DIANA-ANDREEA Asociatia Europeana Pentru Apararea
Drepturilor Omului
140. ANA-MARIA CORICOVAC ASOCIATIA PENTRU PERSOANE CU
NEUROFIBROMATOZA
141. Mihaela BOGHIU Asociatia Studentilor Informaticieni Ieseni (ASII)
142. BONCIU ANDREEA ASOCIATIA MILLENIUM CENTER
143. Mangiru Alexandru-Antonio Fundatia William Tyrrell
144. Moti Oana Alexandra Asociatia Millennium Center
145. GROSU ROXANA SIMONA A.N.M.R.F. Louis Pasteur CLUBUL VOLTIN
146. Marin Alina CREATIV
147. Ligia Butarin Project Management Association (PROMAS)
148. Ciobanu Mihaela Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei
149. Anton Gina Centrul Cultural Comunitar Anton Pann
150. Caspruf Georgeta coala Coresi, Trgovite
151. Ruginosu Alexandra Teodora Asociaia FORMARE STUDIA
152. Telteu Camelia Eliza Liceul Teoretic Alexandru Ioan Cuza
153. Pasculescu Maricica Colegilu Agricol Sandu Aldea Calarasi
154. Stanciu Oana Debate House/ Citeste cu Mine!/Rotaract
155. Goreci Andrei Eduard Asociatia Romana a Tinerilor cu Initiativa (ARTI)
156. APOPEI ALLA A.E.L.V.A.
157. Firulovic Aniela Liga pentru Educatie Cultura si Sport
158. Erdic Madalina Organizaia Studenilor de la Studii Europone Iai
159. Florentina Tinc Asociatia PolicyEuroNetwork
160. Bouariu Ioana Sindicatul independent al Studenilor din Facultatea de Cibernetic,
Statistic i Informatic Economic, SiSC
161. Stefan Emil Ionescu Leichmann Weifert

34

162. Olteanu Daniel Asociatia Tineri pentru Comunitate Teleorman

163. BAZARGIC MARIANA CENTRUL DE RESURSE PT ONG URI CENTRAS
CONSTANTA
164. Marculescu Marina Alexandra Asociatia de Dezvoltare Durabila Dunarea de Jos
Calarasi
165. Avram Andreea Ana-Maria Centrul de Tineret Drobeta
166. Tirca Miruna Asociatia Komunitas
167. Tebie Mlina LSUA Liga Studentilor Universitii din Alba Iulia
168. ANA TEODORA POPESCU Serviciul Civil International-Romania
169. Elena Giurgiu Organizatia Studentilor pentru Turismul Romanesc
170. Cristinela Velicu Fundatia Hospice Casa Speranetei
171. Scintei Diana Asociaia Astronomic Sirius-Club UNESCO
172. Necea Gabriela-Nicoleta ASLS Asociatia Studentilor din Facultatea de Limbi si
Literaturi Straine
173. tefania Apostol Asociaia Voluntari pentru Idei i Proiecte (Clubul Econosofia)
174. Ciulei Elena Despina Centrul de Studii,, Stefan cel Mare si SfantBucovinaCampulung Moldovenesc
175. Oprea Adriaana-Cristina Grup Scolar DIMITRIE LEONIDA-Constanta
176. Mirela Navligu Organizatia Terapia prin arta
177. IONESCU DANIELA NICOLETA ASOCIAIA ROMN DE PSIHOLOGIE
ANALITIC
178. Ariadna Anamaria Petri Eco Art Isis
179. Fabiola Dalia Petri Eco Art Isis
180. Calin Adrian Asociatia 1 Iunie 2001 Buza

35