Tema 1.

CONTINUTUL, FUNCTIILE SI ROLUL MONEDEI

1.
2.
3.

CONCEPTUL DE MONEDA
FUNCTIILE SI ROLUL MONEDEI
CLASIFICAREA SI CARACTERISTICILE MONEDEI

1. CONCEPTUL DE MONEDA
Literatura de specialitate si limbajul curent folosesc att termenul bani ct si cel de moned.
Termenul de moned, folosit n special n limbajul poporului francez, englez si italian
desemneaz, potrivit dictionarului Larousse, o pies de metal, emis de autoritatea suveran,
pentru a servi ca mijloc de schimb , este de origine latin si provine de la numele zeitei Junon
Moneta.
Termenul bani, se utilizeaz aproximativ cu acelasi sens. In dictionarul explicativ al limbii
romne desemneaz echivalentul general al valorii mrfurilor, moneda de metal sau de
hrtie recunoscut ca mijloc de schimb sau de plat.
Cu toate c ntre cele dou notiuni exist mici diferente calitative si cantitative, n prezent sunt
considerate a fi similare, ceea ce conduce si la similitudinea dintre circulatie monetar si
circulatie bneasc.
Inventarea banilor a fost una din cele mai mari realizri ale civilizaiei umane. Ei au aprut
stihinic i, pe parcursul dezvoltrii produciei de mrfuri, au suferit numeroase modificri.
Extinderea schimbului de mrfuri s-a soldat cu desprinderea spontan de masa celorlalte mrfuri a
unei mrfi specifice, creia i-a fost atribuit funcia de echivalent general. Prin urmare, banii au
aprut o dat cu schimbul de mrfuri ca un derivat al acestui schimb (operaiilor comerciale).
Rolul banilor se rezum la funciile de intermediar n schimbul de diverse mrfuri n diferite
etape ale dezvoltrii societii. Aceasta nseamn c, n calitate de categorie istoric i economic,
banii sunt o marf deosebit, marf-intermediar, marf-semn de valoare.
Ca o categorie istoric, banii, din cele mai vechi vremuri i pn n prezent, se afl n centrul
ateniei gndirii umane. Din timpul Greciei antice, de la Xenophon, Platon i Aristotel i pn la
nceputul secolului XX (adic ntr-o perioad de circa 2300 de ani), potrivit calculelor fcute de
cercettori, au fost publicate circa 6 mii de lucrri (monografii, manuale, articole tiinifice etc.)
toate consacrate problemei banilor.
Aadar, dac banii, ca form, reprezint un document care ofer oficial dreptul de a procura
orice bunuri vitale i patrimoniale, apoi, dup coninut, ei reprezint ceva mult mai esenial, dect
un simplu instrument pasiv, ce contribuie la dezvoltarea economiei.
Interpretarea originii banilor include dou tipuri de abordri conceptuale: raionalist i
evolutiv.
Primul tip abordarea raionalist explic apariia banilor ca rezultat al unui acord ntre
oameni, ce favorizeaz micarea valorilor n cadrul operaiunilor de schimb, efectuate cu ajutorul
unui instrument ales special o marf deosebit, care ndeplinete funcia convenional de
echivalent general. Aceast tez conceptual a fost enunat pentru prima dat de ctre Aristotel n
opera sa filozofic Etica lui Nicomah: toate lucrurile care particip la procesul de schimb au
nevoie s fie cumva comparate cu ceva... Dac acest ceva lipsete, nu vor exista nici schimbul, nici
relaiile (sociale) dintre oameni... E necesar s existe o anumit unitate (de msur), ns (bazat)
pe convenionalitate... Ea va face ca toate lucrurile s fie comensurabile, cci totul se va msura cu
moneda.

Mai trziu, n lumea antic, aceast idee a lui Aristotel i-a gsit ntruchiparea legislativ ntruna din formulele dreptului roman, prin care se declara stabilirea de ctre mprat, prin decret, a
valorii banilor.
Accentul subiectiv-psihologic n problema originii banilor, condiionat de abordarea
conceptual raionalist a interpretrii naturii, esenei lor, exist i n concepiile i opiniile unor
economiti de vaz contemporani. Astfel, de exemplu, economistul american Paul A. Samuelson
ntrevede n bani un convenionalism social artificial, iar un alt economist de vaz, John
K. Galbrith, susine c atribuirea ndeplinirii funciilor de bani unor metale preioase, precum i
altor obiecte scumpe este rezultatul unui acord ntre oameni. Prin urmare, reprezentanii acestei
concepii consider c banii sunt produsul unei convenii ncheiate ntre oameni, adic un
instrument de schimb tehnic.
Abordarea conceptual-evolutiv a explicrii originii banilor a fost formulat pentru prima dat
de ctre K. Marx, a crui merit const n fundamentarea caracterului mrfar al provenienei banilor.
Conform teoriei sale, banii au aprut ca urmare a procesului evolutiv care, cu sau fr voia
oamenilor, dup o lung perioad de dezvoltare a relaiilor de schimb, s-a soldat cu faptul c
anumite mrfuri s-au desprins de masa celorlalte i au cptat proprietatea de marf deosebit,
special, ndeplinind funcia de bani.
n faza timpurie a evoluiei societii umane, nu era nevoie de bani, cci tot ce se producea sau
se dobndea se i consuma imediat de ctre membrii tribului. Doar n unele cazuri (bunoar, dac
se nimerea vreun an deosebit de roditor) se iveau surplusuri de anumite produse, care erau
schimbate pe alte produse necesare, propuse de triburile vecine. Schimbul n cazul acestor operaii
rare se fcea ocazional, fr s existe reguli, norme sau alte condiii prestabilite.

2. FUNCTIILE MONEDEI

I.

Formele pe care le mbrac moneda sunt numeroase si n continu schimbare, ceea ce conduce la
definirea acesteia si prin functiile pe care le realizeaz.
Functiile ndeplinite de moned sunt n esent urmtoarele, cu posibilitatea regruprii sau
divizrii ntr-un numr mai mare sau mai mic.
FUNCTIA DE INSTRUMENT UNIC (MIJLOC) DE PLATA SI DE SCHIMB
Aceast functie a aprut ca urmare a necesittii crerii unui instrument care s mijloceasc
schimbul economic.
Productia, circulatia si consumul sunt realizate prin cicluri de mai multe operatiuni precum sunt
M-B-M sau B-M-B, cu ajutorul monedei.
Aceasta conduce la disocierea schimbului, n dou operatiuni distincte: o operatiune de vnzare
(flux real contra flux monetar) care permite obtinerea de moned si o operatiune de cumprare
(flux monetar pentru obtinerea bunurilor reale).
Moneda ndeplineste functia de schimb, pentru c este singura marf general acceptat.
Participantii la tranzactii cunosc faptul c aceasta poate fi cedat pentru a se obtine un oricare alt
bun.
In evolutia economiei monetare, anumite bunuri au servit ca moned, precum ceaiul,
mirodeniile, bijuteriile.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, n Italia, au fost acceptate la modul general, ca mijloc de
plat, tigrile. Comerciantii le-au acceptat ca mijloc de plat pentru vnzarea de produse,
precum: pinea, laptele, hainele si alte bunuri de strict necesitate.
Aceste exemple ilustreaz c pentru acceptarea unui bun ca moned si ca mijloc de plat nu este
necesar interventia guvernelor, n scopul impunerii acestuia. De-a lungul timpului, autorittile
au declarat drept moned anumite bunuri (metale pretioase, bijuterii), dar functionarea sistemelor
2

respective nu a fost posibil, ntruct bunurile n cauz nu au fost acceptate la modul general, ca
mijloace de plat. In anul 1828, guvernul rus a ncercat s introduc platina, ca metal monetar,
ns abandoneaz acest sistem, datorit rarittii metalului si a valorii foarte ridicate.
In prezent, recunoasterea general ca mijloc de plat de ctre toti participantii la derularea
tranzactiilor n economie, este atribuit bancnotelor, monedelor metalice si banilor de cont sau
scripturali.
II.

FUNCTIA DE ETALON AL VALORII BUNURILOR SCHIMBATE

Reprezint cea mai important functie, ntruct permite exprimarea valorii bunurilor economice,
n termeni monetari si efectuarea de comparatii ntre preturile diferitelor bunuri si servicii.
Spre deosebire de alte forme de etalon, precum minutul, Kg, metrul, etalonul valorii prezint o
anume caracteristic si anume inconstanta. Moneda sau banii, cu care se msoar valoarea
tuturor bunurilor si serviciilor si a raporturilor de echivalent dintre acestea, poate varia de-a
lungul unei perioade de timp. In acest scop se utilizeaz puterea de cumprare , aflat n raport
invers proportional cu modificarea preturilor.
Alturi de caracteristica variabilittii n timp, moneda ca standard al valorii, prezint si
trstura indispensabilittii, n sensul c detinerea banilor este absolut necesar fiecrui individ
pentru obtinerea bunurilor de care au nevoie si pe care le prefer.

III.

FUNCTIA DE REZERVA A VALORII (MIJLOC DE TEZAURIZARE)

Inclinatia spre economisire att a populatiei ct si a agentilor economici, conduce la constituirea
unor depozite sau rezerve de valoare. Alturi de imobile, terenuri, lucrri de art, bijuterii,
moneda constituie o form a acestor rezerve de avere.
Avantajul utilizrii monedei cu acest rol decurge din gradul sporit de lichiditate, comparativ cu
celelalte forme.
La modul general, prin lichiditate se ntelege usurinta cu care anumite active sunt convertite n
moned, ntr-un interval scurt de timp si cu costuri minime de conversiune.
Intruct mentinerea unei rezerve de valoare sub form de imobile sau alte active reale, presupune
un inconvenient major, atunci cnd se doreste realizarea unei tranzactii si transformarea n
lichiditti imediate, rezult c populatia si agentii economici pstreaz sumele mari de bani fie n
numerar, fie n moned scriptural.
In anumite circumstante, moneda nu reperzint o rezerv efectiv a valorii. Este cazul
perioadelor de crestere rapid a preturilor, si de manifestare a inflatiei. In asemenea situatii,
valoarea nominal a plasamentelor efectuate nu reprezint valoarea real a acestora, iar rata
dobnzii nu compenseaz, dect partial, pierderea de valoare datorat inflatiei. Ca alternativ, se
caut forme de prezervare a valorii, dintre care aurul este o modalitate preferat dup anii 70,
cnd inflatia si pretul petrolului au sporit, iar cea mai popular investitie o reprezentau
plasamentele n metale pretioase.
Datorit riscului pe care l prezint conservarea averii n active a cror valoare nu este fixat n
functie de evolutia n timp a inflatiei, rezult c cele mai preferate forme de rezerv a valorii sunt
depozitele la termen, activele financiare de natura obligatiunilor si conturile curente persoanle,
care permit o actualizare a valorii acestora n raport cu inflatia.
3

IV.

FUNCTIA DE STANDARD AL PLATILOR AMANATE SI BAZA A CREDITULUI

Prin aceast functie ndeplinit de moned se evidentiaz rolul n exprimarea valorii contractelor
pe termen lung, respectiv, stabilirea n momentul actual a unei sume ce urmeaz a fi ncasat sau
pltit la o dat viitoare, precum si rolul de mijlocitor al creditului.
Dezvoltarea tranzactiilor la termen pe pietele de capital nationale si internationale, reprezint, de
asemenea, un factor ce permite manifestarea banilor n aceast functie.

V.

FUNCTIA DE UNITATE DE CONT

Din functia de baz a monedei, cea de etalon a valorii, rezult c toate bunurile din economie
sunt evaluate din punct de vedere monetar, prin preturi, ceea ce face posibil realizarea de
nregistrri contabile si efectuarea de analize financiare.
Indeplinind functia de unitate de cont, moneda permite realizarea de comparatii n timp si
cuantificarea valorii adugate n cadrul activittii economice.
Functia de unitate de cont, poate fi ndeplinit de moned, fr existenta fizic a acesteia.
Asemenea cazuri se manifest atunci cnd pretul unor bunuri si servicii este exprimat ntr-o alt
moned ce apartine fie unei alte perioade de timp, fie altei tri.
Un exemplu l reprezint unitatea de cont, denumit DST (Drepturi Speciale de Tragere) care a
fost creat n 1970, de ctre FMI ca activ de rezerv al bncilor centrale, antrenate n procesul
finantrii internationale.
Initial, moneda DST s-a bazat pe 16 monede pentru ca din anul 1981 s fie redefinit n functie
de 5 monede: $, DM, FF, , Y. Aceast definire a condus la utilizarea cu usurint a DST ca
unitate de cont n sectorul privat si n numeroase tranzactii comerciale internationale. Desi
evaluarea tranzactiilor se realizeaz n DST, plata acestora trebuie realizat ntr-una din
monedele aflate efectiv n circulatie. Astfel, moneda DST, desi exist ca unitate de cont, nu poate
exista si ca mijloc de plat.
3. CLASIFICAREA SI CARACTERISTICILE MONEDEI
De-a lungul evolutiei sale, moneda a cunoscut diferite forme de existent, de la forma marf a
acesteia la forma abstract sau moneda semn. Pentru a ntelege modificrile de ordin cantitativ si
calitativ care au marcat evolutia monedei, este necesar att o clasificare n functie de anumite
criterii, ct si un studiu al principalelor caracteristici.
CLASIFICAREA MONEDEI
1. Forma de existent a monedei este un prim criteriu de clasificare, n functie de care se distinge:
(A) moneda material si (B)moneda scriptural.
A.Moneda material cunoaste dou forme, n functie de calitatea materialului din care este
confectionat: moneda din metal si moneda din hrtie.
Moneda metalic , cunoscut nc din antichitate, este alctuit din metale comune, obisnuite
sau din metale pretioase. In Egiptul Antic, ca instrument de schimb se folosea arama, iar n
mileniul al II-lea .e.n., aurul. La nceput se utilizau lingourile, dar, datorit inconvenientului pe
care l prezentau prin operatiunile de divizare si cntrire n momentul schimbului, s-a trecut la
forma propriu-zis a monedelor, ca piese metalice.
4

Generalizarea metalelor pretioase ca metal monetar a fost posibil datorit calittilor fizice si
chimice ale acestora.
Desi utilizarea metalelor pretioase ca metal monetar a prezentat avantaje certe, iar procesul
schimbului a fost fluidizat, dezvoltarea dimensiunilor vietii economico-sociale reclama, la un
moment dat, o cantitate mai mare de metal pretios. Cantitatea limitat de metal pretios si chiar
utilizarea acestuia n alte scopuri dect cele monetare, a condus la manifestarea unui dezechilibru
ntre cererea si oferta de moned din metalul pretios, si a impus cutarea altor forme de moned.
Moneda de hrtie, care mbrac la rndul ei dou forme:
moneda de hrtie reprezentativ (biletul de banc sau bancnota);
moneda conventional (emis de stat).
Moneda de hrtie reprezentativ are la baz o anumit garantie, iar mrimea, cantitatea si
circulatia acesteia este precis reglementat. Cele mai reprezentative, forme sunt: biletele de
banc si bancnotele.
Valoarea nominal a unui bilet de banc ar trebui s fie garantat cu valori reale, respectiv s
existe un stoc de metale pretioase, la emitent, ceea ce d posibilitatea transformrii n aur prin
convertibilitate.

Aparitia biletului de banc (bancnota) s-a realizat prin dou modalitti:

Certificatul de depozit;
Circulatia cambiilor.
Existenta certificatelor de depozit este plasat n timp, n China, n secolul al X-lea, cnd se
prezentau n cadrul schimbului, anumite nscrisuri care echivalau cu o cantitate de metal pretios.
Principalele avantaje pe care le prezenta bancnota, sub forma certificatului de depozit constau n
urmtoarele:
se nlturau riscul si cheltuielile antrenate de efectuarea transportului;
se adapta mai usor cantitatea de moned la dimensiunile tranzactiilor din economie;
conferea detintorului siguranta c emitentul va plti suma nscris pe biletul de banc.
Prin aparitia cambiilor, biletul de banc sau bancnota intr n circulatie, n sensul c orice
detintor al unei cambii (care reperzint o anumit obligatie a emitentului), dac o depune la
banc, primeste, n schimb, bancnota proprie a acesteia.
Cealalt form de existent a monedei de hrtie o reprezint moneda emis si pus n circulatie
de ctre stat, numit si moneda de hrtie conventional sau hrtie moned. Aceast moned
este pur conventional. Scopul pentru care este emis l reprezint acoperirea unor nevoi ale
statului si, n special, aceast moned ndeplineste functia de mijloc de circulatie.
B.Moneda scriptural (de cont) reprezint o form a bancnotei, bazat pe ncredere (moned
fiduciar) si care cunoaste importante modificri din punct de vedere al formei de prezentare.
Cecurile si viramentele constituie forme actuale ale monedei fiduciare, emisiunea lor avnd la
baz deschiderea unui cont la banc de ctre agentii economici. Circulatia monedei scripturale se
limiteaz la nregistrri n conturile bancare prin care se diminueaz, respectiv, se majoreaz
sumele din conturile corespondente. O alt form de existent a monedei scripturale o reprezint
crtile de plat (cardurile bancare) si moneda electronic.
2. In functie de unitatea emitent distingem urmtoarele forme de moned:
5

 moneda creat de agentii economici;

moneda creat de tezaur sau trezoreria statului;
moneda creat de bnci.
Moneda creat de agentii economici a functionat n cadrul sistemelor monetare bazate pe
etalonul aur. In baza acestui mecanism, agentii economici se prezentau la monetrie cu lingouri
de aur si primeau n schimb echivalentul n aur moned. Un lingou standard reprezenta 400
uncii, respectiv 12,44 kg aur.
Moneda creat de tezaur reprezint moneda creat de trezoreria statului n functie de
necesittile economiei reale, si prin respectarea restrictiilor impuse de politica monetar.
Moneda creat de ctre bnci cuprinde att moneda creat de ctre banca central ct si
moneda creat de ctre bncile comerciale. Moneda scriptural creat de ctre bncile
comerciale apare sub forma soldurilor creditoare nregistrate la nivelul ntregului sistem bancar,
si se regseste n economie sub forma creditelor acordate. Moneda creat de banca central se
regseste, n circulatie sub forma numerarului (moned metalic si bancnote) aflat la detintorii
nebancari.
Moneda creat prin procesul creatiei monetare se regseste n pasivul bilantului la nivelul bncii
centrale si al bncilor comerciale.
3. In functie de obligatia pe care si-o asum banca emitent se disting urmtoarele forme de
moned:
moneda convertibil
moneda neconvertibil
Prin definitia dat de FMI, convertibilitatea reprezint, n sens larg, desfiintarea restrictiilor si
discriminrilor n domeniul pltilor si transferurilor internationale, iar n sens restrns, obligatia
bncilor din fiecare tar de a cumpra propria moned detinut de alte bnci cu conditia ca
aceasta s provin din operatiuni curente.
Convertibilitatea monetar a cunoscut dou forme principale: convertibilitatea metalic si
convertibilitatea n valut, fiecare din acestea putnd mbrca forma convertibilittii interne si
externe.
Convertibilitatea metalic s-a practicat n perioada etalonului aur-monede, mecanismul acesteia
dnd posibilitatea schimbrii n aur a ntregii cantitti de bancnote detinute de populatie sau de
agentii economici.
Convertibilitatea n valut, ca form a convertibilittii care se practic n prezent, a fost
adoptat de trile europene n anul 1958, si d posibilitatea transformrii unei monede n alta. In
conditiile convertibilittii interne, att rezidentii ct si nerezidentii pot, n mod liber, s vnd si
s cumpere devize n schimbul monedei nationale, si se pot face operatiuni cu devize. In
Romnia, n anul 1991, s-a adoptat forma convertibilittii interne a leului n valute.
Convertibilitatea extern n valut este rezervat numai persoanelor nerezidente si este limitat
datorit nivelului limitat al rezervelor valutare ale trilor.

Avantajele convertibilittii n valute constau n urmtoarele:

stimuleaz realizarea echilibrului valutar al trii respective;
face posibil sporirea eficientei comertului exterior;
6

este posibil resturcturarea permanent a economiei prin dezvoltarea celor mai eficiente
sectoare;
cursurile valutare se fixeaz pe baza raportului real ntre cerere si ofert.
Moneda neconvertibil cuprinde numai moneda care circul n cadrul granitelor nationale si care
este detinut numai de ctre persoanele rezidente.
4. Dup valoarea intrinsec , moneda cunoaste urmtoarele dou forme:
moneda cu valoare integral, contine o cantitate de metal pretios, egal cu valoarea nominal
atribuit.
moneda-semn (numit si fiduciar) are inscriptionat o valoare nominal diferit de valoarea
real a materialului din care este confectionat.
5. Dup capacitatea liberatorie (circulatorie) a monedei se poate face distinctie ntre:
moneda legal;
moneda facultativ;
moneda fractionar.
Moneda legal este stabilit prin lege, (n 1867, n Romnia se adopt ca moned leul, cu 100
subdiviziuni numite bani) si are capacitate circulatorie sau liberatorie nelimitat.
Moneda facultativ este moneda care exist ca alternativ de constituire a depozitelor, n
perioadele de manifestare a inflatiei si de depreciere a monedei nationale. In general, este o
moned strin, care nu fluctueaz puternic la manifestarea anumitor factori din interiorul
granitelor nationale, asigurnd o protectie a economiilor populatiei si ale agentilor economici.
Nu este moned legal, dar este acceptat de institutiile bancare.
Moneda fractionar este specific perioadei bimetalismului si caracterizeaz moneda de argint,
care circul paralel cu moneda de aur.
Din diversitatea formelor de prezentare a monedei de-a lungul evolutiei, rezult c anumite
caracteristici s-au mentinut n permanent, astfel nct s permit ndeplinirea tuturor functiilor
sale.
CARACTERISTICILE MONEDEI
Portabilitatea, divizibilitatea si recunoasterea cu usurint reprezint caracteristici ale monedei
metalice. Dezvoltarea creditului face ca aceste trsturi s fie mai putin importante, astzi.
Acceptabilitatea reprezint o caracteristic a monedei, indiferent de forma acesteia si de
perioada de timp n care a circulat. Cu ct o moned este mai acceptat, cu att este mai cutat,
respectiv este universal dorit, ntruct n schimbul ei pot fi primite bunuri si prestate servicii.
Stabilitatea
Pentru ca utilizarea monedei s fie satisfctoare, este necesar ca aceasta s fie caracterizat prin
stabilitate.
Atunci cnd moneda este utilizat ca rezerv a valorii sau ca standard al pltilor amnate, este
important ca valoarea monedei s nu prezinte fluctuatii semnificative.

Instabilitatea monedei creeaz dificultti n procesul de utilizare a acesteia ca mijloc de schimb.

Cnd populatia si pierde ncrederea n moneda national, atunci va ncerca s se elibereze de
aceasta, ct mai repede posibil.
Stabilitatea nu trebuie considerat ca o invariabilitate a monedei. O scdere moderat a valorii
monedei poate fi acceptat si argumentat ntr-o economie, atunci cnd preturile nregistreaz o
crestere gradual. De asemenea, poate aprea normal si mentinerea nemodificat a valorii
monedei de-a lungul unei perioade de timp.
Atributele legale ale monedei reprezint caracteristici stabilite prin lege si se refer la:
A legalitatea monedei;
B etalonul monetar.
A.

Legalitatea monedei
Scopul declarrii legalittii monedei este acela de a creste acceptabilitatea acesteia. De-a lungul
timpului, legile cu privire la moneda legal au avut diferite grade de complexitate, dar acestea sau simplificat. Leul, moneda legal a Romniei, are carcteristica de moned legal pentru orice
sum si pentru orice scop. Depozitele constituite n alt moned, dect cea national, pot genera
avantaje pentru detintorii acestora, ca urmare a cursului de schimb, dar nu sunt recunoscute ca
moned legal.

B.

Etalonul monetar
In functie de materialul care a stat la baza definirii monedei se disting etaloane monetare
metaliste si nemetaliste. In cadrul etaloanelor metaliste se remarc etalonul aur, etalonul argint si
bimetalismul. In prezent, etalonul monetar l reperzint puterea de cumprare. Primul sistem
monetar al Romniei (1867) adopt etalonul bimetalist, n care rolul de echivalent general l
ndeplineste att aurul ct si argintul. Unitatea monetar fixat prin lege, este stabilit la 0,3226
gr aur si 5 gr argint. Raportul de valoare dintre cele dou metale s-a stabilit la 1/14,38. In 1890,
odat cu trecerea la monometalism, leul a fost definit numai printr-o cantitate de aur: 1 leu =
0,3226 gr. Legea monetar adoptat n 1929, cu prilejul reformei monetare de stabilizare
redefineste moneda national; 1 leu = 0,010 gr aur, ceea ce nseamn o devalorizare de 32,26 ori
fat de ultima definire. Alte momente n evolutia monedei nationale sunt marcate de reformele
monetare din 1952 si 1954. In 1952, legea revalorizeaz leul prin stabilirea continutului n aur la
79,346 mg aur, iar n 1954, continutul n aur sporeste la 0,148112 gr aur fin, aceasta fiind ultima
definire n aur a monedei nationale.