Sunteți pe pagina 1din 8

OTITELE EXTERNE

Urechea extern este frecvent afectat de procese inflamatorii, unele cu


manifestri usoare, altele putnd pune n pericol viata bolnavului, ca n otita
extern necrozant.
Cele mai frecvente afectiuni inflamatorii ale urechii externe sunt:
- otita extern difuz acut,
- otita extern difuz cronic,
- furunculoza C.A.E.(conductului auditiv extern),
- otomicoza,
- eczema urechii externe,
- neurodermita.
OTITA EXTERN DIFUZ ACUT
Afectiunea se localizeaz la nivelul:
- pavilionului,
- C.A.E.(conduct auditiv extern) si,
- uneori, cuprinde si tesuturile periauriculare, cu adenopatii regionale.
Etiologie:
traumatisme sau macerri locale;
leziuni de dermit preexistent (eczem).
Flora microbian este reprezentat, n ordinea frecventei, de:
- Stafilococul patogen,
- piocianic,
- Proteus,
- Streptococ,
- Collibacil.
Factori favorizanti:
- eczeme constitutionale,
- reactii alergice locale,
- dopuri de vat,
- bolile de piscin,
- supuratia urechii mijlocii.
Simptomatologie:
- bolnavul acuz durere local si sensibilitate crescut a urechii externe.
- Durerea poate mpiedica somnul si se exacerbeaz la presiunea pe tragus sau
mobilizarea pavilionului auricular.
Otoscopia - deceleaz congestie si edem local, C.A.E. fiind mai ngust.

Evolutie
Daca infectia progreseaz:
- simptomatologia se accentueaz,
- creste edemul si congestia,
- otalgia devine foarte intens,
- poate apare - otoreea purulent.
n formele grave de otit extern:
- fenomenele inflamatorii locale se extind n afara C.A.E.,
- nsotindu-se de celulit si limfadenit.
Diagnosticul diferential se face cu:
- eczema acut a conductului,
- furunculul conductului,
- erizipelul urechii,
- otita medie supurat acut.
Tratamentul - este medicamentos si const n administrarea de:
- antibiotice si antiinflamatoare pe cale general si local.
n prima faz, de debut, se recomand:
- toaleta blnd, netraumatizant, a C.A.E., urmat de
- otopansament cu solutie de alcool salicilic, 3%, sau Hidrocortizon, solutie
Castellani(Fucsina, acid boric, rezorcina, fenol, acetona, apa distilata, alcool etilic
96 %).
- administrarea de - analgezice si antiinflamatorii orale, n aceast
perioad.
n fazele mai avansate:
- se curt cu atentie C.A.E. si
- se efectueaz otopansament, chiar de mai multe ori pe zi.
- Se recomand utilizarea antibioticelor local, n special a celor cu spectru
larg:
Neomicin,
Polimixin B,
Kanamicin,
Gentamicin si
- Hidrocortizon (Cortisporin).
Dup disparitia fenomenelor inflamatorii locale, se recomand:
- continuarea tratamentului, circa 23 zile, pentru a evita recidiva local.
n formele grave se recomand:
- utilizarea pe cale general a antibioticelor si antiinflamatoarelor.
- Dintre antibiotice - Penicilina si Gentamicina sunt eficiente.

- Flora microbian, n otita extern, este mixt, gram-pozitiv si gramnegativ.


n cazul otitelor externe, suprainfectate cu Piocianic rezistent la antibiotice, se va
recurge la terapia cu vaccinuri standard sau preparate de autovaccin.
OTITA EXTERN DIFUZ CRONIC
Se caracterizeaz prin modificri cronice ireversibile, la nivelul tegumentului
C.A.E., fenomene inflamatorii cronice si prurit local.
Otita extern cronic difuz este secundar unei otite acute externe, incorect
tratata.
Tratamentul este dificil, n situatii particulare ajungndu-se chiar la
gref de tegument.
OTOMICOZA
Este o infectie micotic a C.A.E. Cel mai frecvent, este o infectie secundar unor
supuratii auriculare cronice.
Etiologie:
- traumatisme locale,
- otite externe.
- Cel mai frecvent agent etiologic n otomicoze este Aspergillus niger.
Simptomatologie:
- prurit intens n C.A.E.,
- durere,
- ureche nfundat.
Local - aspect caracteristic cu depozite micotice sau un simplu eritem.
Tratamentul:
- const n toaleta local atent, pentru a ndeprta
depozitele micotice din C.A.E.
- antimicotice se recomanda:
alcoolul salicilic,
solutie Castellani,
Clotrimazol,
Exoderil.
ECZEMA CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN

Aceast afectiune poate mima o otit extern difuz. Este o inflamatie secundar,
produs de secretiile purulente ce se dreneaz si stagneaz n C.A.E., provenite din
urechea medie si mastoid.
Tratamentul - este similar celui din otita extern cronic difuz.
FURUNCULOZA CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN
Este infectia tegumentului C.A.E., cauzat cel mai frecvent de Stafilococi.
Afectiunea este foarte frecvent. Este provocat de leziuni ale tegumentelor
C.A.E., produse de gratajul cu diverse obiecte. Uneori, n cazul furunculozelor
recidivante, este necesar cercetarea glicemiei, glicozuriei, pentru descoperirea
unui diabet latent.
Simptomatologia.
- Durerea este semnul cel mai important:
este intens,
precoce,
spontan sau la atingerea C.A.E. si a pavilionului.
Alte semne sunt:
- hipoacuzia de transmisie si acufenele.
Otoscopia evidentiaz:
- o tumefactie circumscris n jurul unui folicul pilosebaceu,
- ulterior se constituie burbionul,
- abcedarea fiind spontan sau prin incizie chirurgical.
Semne generale care pot apare:
- usoar ascensiune febril,
- alterarea moderat a strii generale,
- frisoane.
Tratamentul este local si general, cu:
- antibiotice - Oxacilin, Eritromicin
- Drenajul chirurgical se recomand n abcesele profunde si cnd nu exist
rspuns la tratamentul obisnuit.

OTITA MEDIE CONGESTIV ACUT


Aceast entitate clinic este foarte frecvent ntlnit att la adult, ct si la copii.
Este secundar unor:
- adenoidite acute,
- viroze respiratorii,
- corize acute,
- stri gripale.
Simptomatologie
Afectiunea debuteaz concomitent sau la cteva zile dup o infectie
de ci aeriene superioare prin:
- otalgie si
- hipoacuzie.
La otoscopie se constat:
- o congestie difuz sau localizat n epitimpan si de-a lungul
mnerului ciocanului.
De mentionat c reperele anatomice sunt modificate, dar se pot identifica.
Unii autori consider otita medie congestiv acut ca pe un prim stadiu,
presupurativ, al otitei medii supurate acute, reversibil, la un tratament antibiotic,
conservator, corect.
Tratamentul:
- decongestionante si dezinfectante nazofaringiene,
- antibiotice,
- antalgice si cldur local.

OTITA MEDIE SUPURAT ACUT


Definitie. Otita medie supurat acut sau otita acut cu timpan nchis reprezint
localizarea unui proces supurativ acut n urechea medie (abces cald).
Incident. Afectiunea se ntlneste la toate vrstele, dar mai frecvent la copii, din
cauza hiperreactivittii tesutului limfoid.
Etiologia otitei supurate acute este microbian, infectia fiind pregtit prin viroz
respiratorie, cel mai frecvent de infectiile virale rinofaringiene sezoniere.
Germenii microbieni cel mai frecvent implicate sunt:
- Streptococcus pneumonie (35%),
- Haemophilus influenzae (20%),
- Streptococcus grup A (8%),
- Branhamella catarhalis (3%) si
- Staphilococcus aureus (2%).
Cauzele favorizante ale otitei medii supurate acute sunt:
- locale si
- generale.
Cauzele locale sunt :
- adenoiditele acute,
- amigdalitele acute,
- sinusitele acute,
- tumorile nazofaringiene etc.
Cauze generale sunt:
- virozele respiratorii,
- bolile infectocontagioase,
- alergia nazosinusal,
- imunitatea deficitar etc.
n majoritatea cazurilor, infectia se propag la urechea medie prin:
- tromp (80%),
- pe cale hematogen - n septicemii si unele boli infectocontagioase sau
- pe cale extern perforatii preexistente ale timpanului, atunci cnd se
practic spltur auricular sau se instileaz solutii n ureche, sau, dac, o
dat cu un traumatism.

Simptomatologia clinic a otitei medii supurate acute este diferit, n functie de


stadiu sau faza evolutiv.
n prima faz, de otit cataral sau congestiv, simptomatologia se
caracterizeaz prin:
- otalgie, la nceput intermitent, apoi permanent si
- hipoacuzie moderat.
- Otita, n aceast faz, evolueaz concomitent cu o rinofaringit acut de
etiologie viral, caracterizndu-se printr-o hiperemie a mucoasei casei
timpanului, transsudat urmat de exudat n casa timpanului.
La otoscopie se constat:
- o congestie a timpanului, care poate fi difuz sau localizat n epitimpan si
de-a lungul mnerului ciocanului.
Poate fi afectat si starea general, cu subfebrilitti, paloare, vertij etc.
n faza a doua de otit colectat sau abces cald, faz care urmeaz dup cteva
ore sau zile de evolutie, n functie de virulenta microbian sau
rezistenta organismului:
- otalgia devine permanent si pulsatil, cu iradiere temporofacial,
- febr,
- hipoacuzie si
- acufene.
La examenul otoscopic
- Timpanul este intens congestionat sau palid, prin anemia local produs de
distensia lui, prin puroiul acumulat n casa timpanului.
- Membrana timpanului poate bomba n totalitate, n sticl de ceasornic, sau
numai n cadranele posterioare.
n aceast faz este afectat si starea general a bolnavului, n special dac este
copil, febra fiind ridicat, la 3940 C, cu frisoane, insomnie, inapetent si chiar
convulsii.
Faza a treia de otit supurat perforat este determinat de:
- perforarea spontan a membranei timpanului,
- prin acumulare de puroi n cas sau prin timpanotomie.
Perforatia spontan a timpanului este localizat de obicei anteroinferior, dar
poate fi localizat si la un cadran superior, cu drenaj ineficient. Din acest motiv
este bine s se efectueze timpanotomia profilactic, n cadranul posteroinferior,
decliv, pentru a favoriza drenajul si vindecarea, cu restitutio ad integrum.
n aceast faz, dup perforarea timpanului:
- durerea retrocedeaz rapid,
- simptomatologia general se amelioreaz evident.
Otoscopia evidentiaz:

- o otoree purulent, care se evacueaz din casa timpanului, n mod pulsatil,


dac perforatia este mic. Dac drenajul este ineficient, este necesar
lrgirea perforatiei.
Ultima faz este de vindecare sau de rezolutie.
Aceasta se ntmpl n mod obisnuit sub un tratament corect, n caz contrar,
boala putnd evolua spre cronicizare.
Otoreea cedeaz dup 710 zile de la debut, nchiderea perforatiei dureaz 1015
zile, iar auzul revine la normal mai tardiv, dup 34 sptmni.
Cele mai frecvente complicatii sunt:
- mastoidita acut,
- abcesele subperiostale,
- labirintitele acute si complicatiile endocraniene.
Tratament.
Unul din scopurile principale ale tratamentului este reducerea durerii si a febrei.
Dac tratamentul cu antibiotice si antiinflamatorii este eficient, febra si otalgia
cedeaz n primele 24 de ore.
Recomandat este tratamentul oral, cu:
- Amoxicilin sau Eritromicin (40 mg pe kg corp si zi), timp de 710 zile.
Timpanotomia - const n incizia membranei timpanice si se face n anestezie
local sau general
Timpanotomia se face n cazul bombrii timpanului. Alti autori practic
timpanotomia foarte rar si numai n caz de complicatii.
Dup timpanotomie se poate practica:
- recoltarea secretiei,
- cu cultur si antibiogram.