Sunteți pe pagina 1din 5

GESTALT TERAPIA - ARTA CONTACTULUI

Psihoterapia Gestalt

Este un tip de terapie axat pe constientizarea si integrarea gandirii, a sentimentelor si a


comportamentului din prezent - aici si acum. Este o forma de psihoterapie existentiala si
experientiala ce pune accent pe alegerea si responsabilitatea personala. Potrivit viziunii
nedeterministe, fiinta umana este vazuta ca avand capacitatea de a-si da seama cum
influentele din trecut genereaza probleme in prezent.
Psihoterapia Gestalt a fost intemeiata la jumatatea secolului XX, de Fritz Perls, Laura Perls si
Paul Goodman, ca alternativa la psihoterapia analitica, practicata in prima jumatate a
secolului. Cuvantul "Gestalt" provine din limba germana si are un inteles principal - ceea ce
este aparent, perceput, constient - si unul secundar - ceea ce provine din adanc, din mediul
inconjurator, din inconstient.
Ceea ce diferentiaza terapia Gestalt de alte psihoterapii este faptul ca pacientul se
concentreaza sentimentele si senzatiile corporale din prezent, pentru a se armoniza cu
chestiunile importante in momentul respectiv. Obiectivul psihoterapiei Gestalt
este integrarea si nu analiza. Procesul scoate la iveala credintele, tiparele si experientele
trecute ce stau in calea succesului si a starii de bine. Acest tip de constientizare ofera
oportunitatea unor noi alegeri si a schimbarilor sanatoase.
Terapia Gestalt inseamna mai degraba o explorare decat o modificare directa a
comportamentului. Schimbarea are loc in urma acceptarii a ceea ce exista si nu in urma
efortului de a deveni altcineva.
In ceea ce priveste relatia dintre terapeut si pacient, psihoterapia Gestalt acorda o
importanta ridicata calitatii prezentei terapeutului - atitudinea si comportamentul acestuia
sunt mai importante decat tehnicile utilizate. Terapeutul nu interpreteaza, ci il asista pe
pacient in dezvoltarea mijloacelor proprii de interpretare. Asumandu-si responsabilitatea de a
avea grija de el insusi, pacientul identifica si lucreaza asupra aspectelor din trecut lasate
neterminate si care influenteaza functionarea din prezent.
Dialogul existential este o parte esentiala a metodologiei psihoterapiei Gestalt. Relatia
intre terapeut si pacient se dezvolta din contact, iar contactul reprezinta experimentarea
granitelor intre "eu" si "non-eu". Pacientul isi formeaza si isi pastreaza identitatea prin
comparatie cu celalalt si prin interactiunea cu acesta. Terapeutul antreneaza pacientul in
dialog si nu il manipuleaza spre indeplinirea obiectivelor terapeutice. Pacientul trebuie sa
ramana autentic, fidel siesi.
Metoda fenomenologica
Fenomenologia este utilizata pentru a face distinctia intre ceea ce percepem si simtim in
prezent si sentimentele si perceptiile rezultate din experientele trecute. Metoda
fenomenologica reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale psihoterapiei Gestalt si
are ca obiectiv constientizarea, utilizand trei reguli: regula epoche - presupune eliminarea
prejudecatilor initiale, cu scopul de a dezactiva presupunerile si asteptarile, regula
descrierii - explicatia este inlocuita de descriere, ceea ce implica observatii imediate si
specifice, fara interpretare - si regula orizontalizarii - fiecare descriere are o valoare egala
cu a celorlalte descrieri, evitandu-se ierarhizarea.
Strategiile teoretice ale campului
Un alt principiu al Gestalt terapiei se refera la realitatea obiectiva ce ne caracterizeaza
existenta (dimensiunea ontologica), precum si la mediul inconjurator in care ne desfasuram
viata (dimensiunea fenomenologica) - este vorba de anumite caracteristici fizice sau
mentale ce contribuie la experientele noastre subiective, respectiv de biroul de la serviciu,

casa, orasul, sau tara in care locuim. Aspectele fenomenologice si cele ontologice se afla in
stransa relatie, fiind influentate unele de celelalte.
Libertatea experientiala
Acest principiu se refera la adoptarea actiunii in defavoarea terapiei prin simpla discutie. In
loc sa vorbeasca despre ceva nou, prin experimente, pacientul poate avea experiente noi.
Prin aceste experimente terapeutul se concentreaza mai degraba pe proces sau "cum", decat
pe continut sau "ce".
Psihoterapia Gestalt utilizeaza de o gama foarte larga de stiluri teraputice, fiind practicata
in cadrul terapiei individuale, psihoterapiei de grup, consilierii maritale si de familie, terapiei
copiilor si training-ului profesional. Fiecare stil variaza in privinta profunzimii, structurii
sedintelor, calitatii si cantitatii tehnicilor utilizate, frecventei sedintelor, temelor
psihodinamice folosite, concentrarii pe trup, cognitie, sentimente, relatii interpersonale, etc.
Toate acestea insa au aceleasi principii la baza: accentul pus pe experienta si
experimentarea directa, utilizarea contactului direct si a prezentei personale, precum si
importanta acordata conceptelor de camp "ce" si "cum", aici si acum.
Friedrich Salmon Perls (mai trziu i va lua numele de Fritz) s-a nscut n 1893, ntr-un cartier
obscur al ghetoului evreiesc din Berlin i a decedat n 1970 la Chicago. El este considerat printele
Gestalt-terapiei.
Perls provenea, ca multe alte genii, de la periferia societii i vorbea despre asta ori de cte ori
avea ocazia. Nu accepta nici un fel de politee sau convenie social i exprima ntotdeauna ceea ce
simea. Din acest motiv, treptat, a fost respins de majoritatea oamenilor din anturajul su. El devine
cunoscut la 75 de ani, cu ocazia Revoluiei din 1968, cnd este descoperit de un jurnalist care l
consider un om care triete ntr-o absolut autenticitate i care nu este altceva dect ncarnarea
profesiei sale! Publicul este ncntat de o ntoarcere la umanism dup invazia unei tehnologii reci. Perls
ncepe s in conferine neconvenionale asupra unui nou stil de via, liber i asupra unui contact direct,
rapid i profund, iar emineni psihologi de pe Coasta de Est a Statelor Unite parcurg mii de kilometri ca s
participe la conferinele sale. Astfel, Gestalt-terapia devine cunoscut n toat lumea, iar Fritz Perls este
recunoscut ca printele acestei metode.
Cuvntul Gestalt provine din german i nseamn form i se scrie cu majuscul deoarece n
limba german substantivele se scriu cu majuscul.
Gestalt-terapia este o abordare existenialist bazat pe premisa c oamenii trebuie s-i
gseasc propriul drum n via i s accepte responsabilitatea personal, dac aspir la obinerea
maturitii. Spre deosebire de psihanaliz, care este o analiz centrat pe psihism, Gestalt-terapia este o
terapie care merge mai departe i vizeaz, dincolo de trezirea contiinei, schimbri de
comportament. Aceast terapie utilizeaz i asocierea liber de idei, pe care o extinde la
comportamentele repetitive. Terapia se parctic n grup sau n relaie terapeutic, unde, clientul repet
comportamentele nvate care rspund unor situaii trecute, dar care nu-i justific necesitatea n
present: frica de orice autoritate rezult, de exemplu, din teama de autoritatea tatlui sau a mamei. ntrun grup, fiecare participant povestete drama existenei sale, de care parial este incontient: pasivitate,
agresivitate, dependen, revolt, supunere, dominare, etc. Spre deosebire de terapia n grup, n cadrul
consultaiei, clientul vorbete doar de problemele exterioare, nu poate aborda dect lucrurile de care este
contient. n grup i mai ales ntr-o via comunitar terapeutic, el repet comportamente de care nu

este contient i care provoac conflictele din viaa sa cotidian. Acesta va putea fi astfel lmurit asupra
felului su de a vedea lucrurile care determin abordarea unor comportamente inadecvate situaiei
prezente.
1. CICLUL GESTALT
Ciclul Gestalt este procesul urmat de o persoan pentru a gsi un rspuns satisfctor la o
nevoie de dragoste, de recunoatere, de securitate, de a se simi util, de libertate, etc. Acest proces este
important pentru c el indic uneori o cale de urmat n travaliul terapeutic. Dac o nevoie nu este
satisfcut, nseamn c a ntlnit un obstacol exterior sau interior, o rezisten. Procesul terapeutic
const n a regsi drumul procesului natural de satisfacere a unei nevoi.
Ciclul Gestalt este compus din ase pri:
a) Senzaie, sentiment, nevoie
b) Trezirea contiinei
c) Energizare
d) Aciunea
e) Contactul
f) Retragerea
a) Senzaie, sentiment, nevoie
Este punctual de plecare n orice proces: a simi nainte de a gndi. A simi este piesa de baz a
Gestalt-terapiei: ce simi chiar acum?
b) Trezirea contiinei
Dup ce a simit o senzaie n corpul su, persoana se afl ntr-o bun poziie pentru a deveni
contient de nevoia sa, de suferina sa, de problema sa. Aceast trezire a contiinei poate aprea subit
uneori, dar de cele mai multe ori ea apare ca o urmare a parcurgerii unui drum lung cu obstacole,
rezistene i ocoliuri. Aceast trezire se poate realize prin transfer care aduce problema n prezent i
constituie un avantaj important n trezirea contiinei i pentru procesul terapeutic. Cnd persoana devine
contient de o nevoie nesatisfcut, ea poate crede c este suficient s o cunoasc pentru ca lucrurile
s se schimbe. Aici se oprete psihanaliza. n Gestalt, a simi este elementul de baz n stabilirea
diagnosticului: trezirea contiinei este important, dar interpretarea de ctre terapeut este evitat, cel
mult propus i discutat cu clientul care o accept sau o respinge
c) Energizare
Acolo unde se oprete psihanaliza ncepe terapia n Gestalt: felul n care este gsit un rspuns
satisfctor la o nevoie. Odat cu contientizarea problemei pacientul poate spune c va lua msuri
pentru ndreptarea situaiei, dar adesea derularea se face mai greu, iar terapeutul poate propune unele

soluii pentru a-l ajuta s-i exprime sentimentele n faa unui scaun gol sau asupra unei perne. Scopul lui
este de a mobiliza energia spre o aciune adecvat, simbolic.
d) Aciunea
Aciunea n Gestalt-terapia poate fi simbolic: a vorbi cu o eful, profesorul, o autoritate (scaunul
gol din fa); a-i exprima furia mpotriva cuiva lovind o pern sau trntind un partener prin abordarea
acestui rol ntr-o psihodram n grup.
Aciunea poate fi i real atunci cnd formatorul este considerat de client cauza unei probleme
(mama, eful, un professor, etc)
e) Contactul
Contactul n aceast terapie poate fi, la rndul su, simbolic: a retri o traum i a plnge din
abunden, a mbria o rud disprut.
f) Retragerea
Cnd contactul este satisfcut intervine retragerea. Retragerea satisfctoare se traduce printrun sentiment de bine i o deschidere spre alte nevoi.
2. REZISTENA LA SCHIMBARE
Rezistena la schimbare este compus din trei faze:
a) Introiecia
b) Proiecia
c) Transferul

a) Introiecia
n Gestalt, introiecia este ncorporarea pasiv a ceea ce mediul nconjurtor furnizeaz subiectului
asupra modului de interaciune originar ntre copil i mediul su nconjurtor: copilul accept totul cu
ncredere i nghite orice hran psihologic care i este prezentat. Trebuie ncepe foarte devreme i nu
corespunde ntotdeauna cu nevoile sale (Polster E.M.). Introieciile sunt constituite din diferite credine
despre sine i ceilali, mai mult adecvate trecutului dect prezentului.
Introieciile poart nume diferite: credine despre sine sau lume, prejudeci, principii, ideologii,
condiionare, scenariu de via, conformism, anticonformism, integrism, contestare. O mare parte din
terapie const n curarea minii de praful trecutului.
b) Proiecia
n Gestalt, proiecia apare atunci cnd individul nu poate accepta sentimente pe care a aflat c nu
trebuie s le simt i pe care le atribuie anturajului. Nu trebuie constituie introiecia fundamental Cel

care introiecteaz i abandoneaz propria identitate. Cel care o proiectez o distribuie celorlali. (Polster
E.M.)
c) Transferul
Transferul este modul n care un client reproduce cu terapeutul sau cu membrii grupului sentimente
aprute n situaii trecute.
Transferul i proiecia se dezvolt atunci cnd:
1. ateptrile de la cellalt sunt mai importante dect ceea ce reprezint el n realitate;
2. cnd o persoan continu, n mod pasiv, s atepte de la cellalt ceea ce nu ndrznete s i cear;
3. cnd o persoan nu are curajul necesar pentru a spune ceea ce i imagineaz c cellalt gndete
despre ea i rmne blocat n presupunerile sale fr s le verifice.
ntr-un grup de Gestalt-terapie, proiecia este mereu confruntat cu realitatea i favorizat. Ceea
ce un om i imagineaz despre cellalt nu este fals, este realitatea lui, dar nu neaprat i a celuilalt.
3. TRECEREA LA FAPTI PUNEREA N ACIUNE
Cele dou concepte sunt distincte i nu trebuie confundate.
Spre deosebire de psihanaliz unde trecerea la fapt este reprimat, Gestalt-terapia propune
punerea n aciune a sentimentului i permite experimentarea diferenei ntre temerile iniiale i realitatea
actual. Punerea n aciune are dou aspecte: actualizare i aciune motrice.
Astzi Gestalt-terapia se practic n contexte i cu obiective diferite:
1. n psihoterapie individual (fa n fa cu terapeutul)
2. n psihoterapia de cuplu (cu cei doi parteneri mpreun)
3. n psihoterapia de familie (cu mai muli membri ai familiei reunii)
4. n grupuri de terapie sau de dezvoltare personal a potenialului fiecruia
5. n cadrul instituiilor (coli, centre pentru tineri neadaptai, spitale de psihiatrie, etc)
6. n cadrul ntreprinderilor din sectorul industrial sau comercial, pentru facilitarea contactului i creterea
relaiilor interumane, n gestionarea conflictelor sau pentru stimularea creativitii.
Gestalt-terapia este o abordare natural i universal, potrivit persoanelor de toate vrstele,
nivelurile i culturile, n diverse situaii. De altfel, Perls consider c metoda sa este prea bun pentru a fi
folosit doar pentru bolnavi i marginalizai i o prezenta bucuros, ntr-o manier provocatoare, ca pe o
terapie a normalilor.